anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

TIMPURILE ARHITECTURII

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

T1 Traditia clasica

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

marile schimbari in arhitectura

CAUZELE MAJORE - aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale (tipuri de cladiri) - aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie - reorientarile gandirii umane: un altceva care devine important pentru oameni

TOATE ACESTEA ANTRENEAZA NOI CAUTARI FORMALE - la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:

morfologie: repertoriu formal (vocabular) sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu sens, a componentelor morfologice, de vocabular)

- la nivelul orasului

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala

un nou limbaj architectural, coerent, orientat estetic (catre FRUMOS)

se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi ORDINELE CLASICE

(grecii le numeau genuri)

Primul templu al Herei din Paestum, sec. VI a.Chr.

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala

se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi ORDINELE CLASICE

(grecii le numeau genuri)

Acropola Atenei: Propileele, Partenonul i Erechteionul

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala LIMBAJUL CLASIC

ORDINUL/GENUL: unitatea formata de coloana si

suprastructura ei in colonada unui templu = elementul

fundamental al gramaticii antichitatii

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala

LIMBAJUL CLASIC:

ORDINUL = unitatea formata de coloana si suprastructura ei

in colonada unui templu = elementul fundamental al

gramaticii antichitatii Sintaxa (punerea impreuna) aplicata celor cateva modele

de temple in conformitate cu un sistem de proportionare

bazat pe anumite NUMERE INTREGI, care reprezentau armonia transcendenta. Prin aceasta era garantat

FRUMOSUL.

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala ESTETICA ARMONICA

FRUMOSUL OBIECTIV

Una dintre cele mai durabile teorii estice.

Simetria ia nastere prin proportie pe care grecii o numesc analogie. ... Nu exista

niciun edificiu care poate avea gratia unei bune structuri fara simetrie si

proportie... (traducere Vitruviu, Jean Martin sec XVI)

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala Ordonanta lumii este facuta din simpatii, din

prietenii intre lucruri, din asemanarile prin care ele se aliaza, in dublul sens de alianta si

aliaj. Ordinea provine din folosirea proportiei, care este o lege cosmica de organizare a lumii,

si din simetrie, prin care se exprima unitatea.

PROPORTIA:... daca nu avem decat doua lucruri, este imposibil sa le combinam

convenabil intr-un al treilea, caci trebuie sa existe intre ele o legatura care sa le uneasca.

Ori, dintre toate legaturile, cea mai buna este cea care, prin ea si din lucrurile pe care le

uneste, formeaza o unitate pe cat de perfecta posibil, iar aceasta unitate este proportia care

este de natura sa o realizeze complet; pentru ca, intr-adevar din trei numere oarecari,

cubice sau patrate, mediul este pentru primul ceea ce ultimul este pentru cel mediu; si

invers... de aici decurge in mod necesar ca toti termenii vor fi aceeasi si ca fiind aceeasi si unii si altii,

ei vor forma un tot. (Platon, Timaios, 31c-32b)

SIMETRIA care se bazeaza pe analogie, adica

dupa Platon pe prietenia dintre fiinte formate dupa aceeasi proportie, fondeaza echivalenta dintre microcosmos si macro

cosmos, de unde provine si antropomorfismul formelor artistice, in particular cel al

diferitelor ordine/genuri. Lumea lui Timaios instaleaza un du-te-vino

intre cosmologie si arhitectura. (A. Chastel)

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

grecia antica o revolutie formala

ORDINELE doric, ionic, corintic, toscan

(Vitruviu, De Arhitectura Libri Decem, sec.1 IC)

Tratatul lui Vitruviu pare sa aduca o proba a existentei unui adevar estetic transcendent si transmis de discursul anticilor.

Aici se gasesc indicatiile despre legea proportiilor (fara sa fie

foarte clare), definitia arhitecturii ca stiinta a

modului lor de folosire, o interpretare antropomorfica a Ordinelor antice si afirmatia

demnitatii arhitectului.

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala Simetria ia nastere prin proportie pe care grecii o numesc analogie. ... Nu exista

niciun edificiu care poate avea gratia unei bune structuri fara simetrie si proportie...

Acelasi principiu se aplica si altor arte

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala Capul omului, ca si cel al universului, cercul fiind un solid pur, este, dupa Platon,

acea parte a corpului in care zeii au inlantuit revolutiile divine.

Este deci posibil sa citim in capul si corpul omului masurile proportiei care sunt cele ale intregului cosmos si legea lor.

Cesare Cesariano, 1521, ilustratie la Vitruviu

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala Capul omului, ca si cel al universului, cercul

fiind un solid pur, este, dupa Platon, acea parte a corpului in care zeii au inlantuit

revolutiile divine. Este deci posibil sa citim in capul si corpul

omului masurile proportiei care sunt cele ale intregului cosmos si legea lor.

De aici, dar si din legendele lor fondatoare (relatate de Vitruviu), deriva si inzestrarea ordinelor cu un anumit caracter: masculin,

feminin, juvenil (cautari care vor fi continuate in timp).

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala

ORDINUL = unitatea formata de coloana si suprastructura ei in colonada unui templu = elementul fundamental al gramaticii antichitatii Sintaxa (punere impreuna) aplicata celor cateva modele de temple in conformitate cu un sistem de proportionare bazat pe anumite NUMERE INTREGI, care reprezentau armonia transcendenta: prin aceasta era garantat FRUMOSUL. La inceput e folosit numai pentru temple, apoi si pentru alte cladiri urbane importante, nereligioase si pentru locuinte.

In civilizatia greaca, locul magic al sanctuarului coboara spre oras prin investitia politica si culturala in echiparea orasului. Se poate da numele de oras unei aglomerari care nu are nici edificii administrative, nici gimnaziu, nici teatru, nici fantani cu apa curenta? (Pausanias X,4,1)

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Grecia antica o revolutie formala

LIMBAJUL CLASIC a fost creat in anumite circumstante particulare

pentru a raspunde la anumite nevoi si se imbogateste in timp.

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Roma antica imbogatirea repertoriului formal si diversificarea sintaxei

prin fuziunea cu geniul constructiv roman

ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii suprapunerile de ordine, validarea logicii structurale de estetic se folosesc si alte surse pentru imbogatirea vocabularului formal se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin modele

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Roma antica

ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Roma antica

ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii

si se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin modele

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Colosseul, Roma, 80 d.C.

Roma antica

suprapunerile de ordine, validarea logicii structurale de

estetic

aplicata unor noi tipuri de cladiri care devin modele

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Atata timp cat Colosseul va fi n picioare, Roma va fi n picioare; cand Colosseul se va prabusi, Roma se va prabusi; cand Roma se va prabusi,

lumea intreaga se va prabusi. (Bde le Vnrable, sec. VIII d.C.)

Roma antica

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Panteonul, Roma, (27 i.C - sec. II d.C.).

Roma antica structuri boltite monumentale (noi tipuri

de cladiri care devin modele)

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Bazilica lui Maxentiu, sec III-IV d.C.

Roma antica structuri boltite monumentale

(noi tipuri de cladiri care devin modele)

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Termele lui Caracalla, sec III d.C.

Roma antica

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Marile spatii boltite vor deschide calea arhitecturii bizantine

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Bizant iesire din gramatica clasica in favoarea altor tipuri de cautari si a

unei alte expresii arhitecturale

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

ORDINELE CLASICE

Repertoriul expresiv pe care ni-l lasa cultura antica: [1] este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani [2] este reluat in Renastere si teoretizat, codificat, devine

norma a bunei arhitecturi si a bunului gust [3] este permanent prelucrat pana in sec. al XIX-lea vocabularul formal al ordinelor clasice sintaxa se bazeaza pe reguli proportionale, teoretizate inca din Antichitate si adaptate diverselor scheme distributive, in functie de tipul de cladire si tinand cont de sistemele constructive folosite

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Edificiile grecesti si romane capata un prestigiu care le instituie intr-un sistem international de referinta deosebit de durabil

Sistem international de referinta

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

Toate acestea explica LUNGA POSTERITATE A ORDINELOR CLASICE

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

dupa interludiul romanic si gotic sinteza mostenirii romane

cu traditia constructiva germanica

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

dupa interludiul romanic si gotic

sinteza mostenirii romane cu traditia constructiva germanica

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

dupa interludiul romanic si gotic sinteza mostenirii romane

cu traditia constructiva germanica

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

dupa interludiul romanic si gotic

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

omul iese din rand; arhitectul isi schimba statutul

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

Filippo BRUNELLESCHI (1377-1446) Domul din Florenta

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

LEON BATTISTA ALBERTI (1404-1472) De Re Aedificatoria 1452 se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest nume arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale

Palazzo Rucellai, Florenta

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest nume arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale

Philibert de lOrme (c.1517-c.1570) Alegoria raului si bunului arhitect

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

Tratatul lui Vitruviu este recitit in noua cheie, alaturi de Platon, Horatiu, Cicero El transmite discursul anticilor despre un adevar estetic care se bazeaza pe analogia cu o ordine superioara. Aici se gasesc indicatiile despre legea proportiilor, definitia arhitecturii ca stiinta a modului de folosire a acesteia, interpretarea antropomorfica a ordinelor antice si afirmatia demnitatii arhitectului. Toate acestea fac obiectul unei teorii specifice, care il introduce pe arhitect printre umanisti.

se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest nume arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan, compozit) si incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice si templelor crestine (biserici) romanice si gotice

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan, compozit) si incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice si templelor crestine (biserici) romanice si gotice

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

ordinul este piatra de incercare a arhitectului, instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat, incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi ordinele sunt nascute din natura, sunt insasi intruchiparea ei

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

Sebastiano SERLIO (1475-1553) prima gramatica ilustrata a Renasterii, foarte folosita si raspindita in Franta, apoi in Germania si zona flamanda, mai tirziu in Anglia consacra autoritatea canonica a ordinelor antice

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

ordinul este piatra de incercare a arhitectului, instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat, incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pana in secolul XIX

Andrea di Pietro, zis Palladio (1508-1580)

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pana in secolul XIX

Rafael, Scoala din Atena (1508-11)

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

speculatia privind TIPUL IDEAL al fiecarui ordin se poate urmari de-a lungul istoriei clasice, oscilind intre venerarea antichitatii si anumite inventii

din John Summerson, The Classical Language of Architecture

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

toscan doric ionic corintic compozit

cele cinci ordine clasice, dupa Palladio

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pina in secolul XIX acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului, folosit diferit, in functie de gust si de circumstantele specifice

Piero della Francesca (1415-1492)

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA Renasterea

Acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului, folosit diferit, in functie de gust si de circumstantele specifice, dar si de mijloacele la indemina

Limbajul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci si orasului care se supune aceluiasi control estetic

Sebastiano SERLIO (1475-1553/55) Ilustrarea scenei comice si a scenei tragice

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

inventia / libertatea manierista

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

inventia / libertatea manierista

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

inventia / libertatea manierista

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

inventia / libertatea manierista

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

retorica si efervescenta dramatica baroca

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

retorica si efervescenta dramatica baroca

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

retorica si efervescenta dramatica baroca

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

retorica si efervescenta dramatica baroca

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

retorica si efervescenta dramatica baroca

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

retorica si efervescenta dramatica baroca

Proiectul lui Bernini pentru colonada Luvrului - sec XVII

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

retorica si efervescenta dramatica baroca

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

rigoarea clasicismului francez Claude Perrault - colonada Luvrului - sec XVII

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

rigoarea clasicismului francez

cele 5 ordine dupa Claude Perrault (1616-1688)

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

in paralel cu exuberanta gratioasa a rococo-ului

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez

Sfrsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez

Sfrsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

raspandirea traditiei clasice in lumea veche

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA raspandirea traditiei clasice in lumea noua

anul

I / I

AC

/ 20

11-1

2 / D

ITA

CP

/ Fac

ulta

tea

de A

rhite

ctur

a / U

AU

IM

prof

. Ana

-Mar

ia Z

AH

AR

IAD

E / l

ect.

Rad

u Tu

dor P

ON

TA

marile schimbari in arhitectura

toate acestea descriu sumar stadiul dezvoltarii disciplinei peste care s-au suprapus MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA si noile probleme pe care le aduc in fata arhitectilor