1. Noţiune de infecţie nosocomială, măsurile sanitaro-igienice. Sursele şi căile de răspîndire.

Infecţia nosocomială este infecţia intraspitalicească, adică infecţia achiziţionată (preluată) de pacient în instituţia medico-sanitară, precum şi personalul medical în timpul activităţii profesionale.În conformitate cu statistica oficială în RM anual morbiditatea prin infecţie nosocomială la bolnavii chirurgicali constitue 1.8 la 1000 de intervenţii chirurgicale. Cele mai grave infecţii sunt hepatitele B şi C. infecţia HIV/SIDA, gripa, infecţii septico-purulente (sepsisul, peritonita ). Infecţiile septico-purulente sunt cauza principală de prelungire a duratei de spitalizare şi tratament postoperator cît şi de sporire a mortalităţii spitaliceşti.Conform Hotărîrii Colegiului Ministerului Sănătăţii Nr. 7/2 din 23 decembrie 2008 „Cu privire la respectarea în staţionare a regimului sanitaro-antiepidemic” şi Ordinului MS nr. 51 din 16.02.2009 „Cu privire la supravegherea şi controlul infecţiei nosocomiale” în secţiile de chirurgie se iau un şir de măsuri igienice pentru profilaxia infecţiei nosocomiale. Secţiile de chirurgie sunt despărţite în secţii aseptice şi septice. În orice secţie de chirurgie există minim 2 săli de operaţie – una septică şi alta aseptică, care sînt complect separate una de alta pentru a evita răspândirea germenilor patogeni.În toate spaţiile secţiilor de chirurgie se respectă cu stricteţe regimul de dezinfectare şi sterilizare. Se face regulat controlul bacteriologic de prin toate sălile de tratament, saloane postoperatorii şi de pe mâinile şi echipamentul personalului medical, cât şi din blocul operator.Pentru pătrunderea infecţiei în organizm este necesară “poarta de intrare”, adică lezarea tegumentelor. Infecţia chirurgicală depinde de 2 factori :

1. Cantitatea şi virulenţa microbilor pătrunşi în organizm.2. Forţele de apărare a organizmului.

Cu cît sînt mai mulţi microbi şi e mai mare virulenţa lor şi cu cît sînt mai scăzute forţele de apărare ale organismului cu atât mai gravă este infecţia care se dezvoltă şi invers.Infecţia pătrunde în plaga prin 2 căi :1. Exogenă2. EndogenăCalea exogenă:

infecţia aeriană - din mediu extern - din aer; infecţia prin contact - de pe obiectele care s-au atins de plagă (mîini, mănuşi, lenjerie,

material de pansament etc.); infecţia prin picături - cu saliva şi picături eliminate în timpul tusei, vorbirii, strănutului; infecţie prin continuitate – de la nivelul învelişului cutanat cînd nu este decontaminarea

eficace a cîmpului operator, delimitarea cîmpului operator cu cîmpuri sterile; infecţia prin implantare - de pe obiectele lăsate în plagă (material de sutură, tampoane,

drenuri continue, implanturi, proteze vasculare etc.).Calea endogenă: microbii se găsesc în organismul bolnavului (piodermii, amigdalite, inflamaţia căilor respiratorii ) şi pot fi transportaţi în plagă prin cale hematogenă sau limfogenă. 2. Antisepsia - noţiune, metodele utilizate.Antisepsia – un complex de măsuri menite să distrugă sau să micşoreze numărul microbilor în plagă. Este o metodă curativă care are funcţia de a curăţi organismul de puroi, de infecţie.Metodele antisepsiei – chimică, fizică, mecanică, biologică .

1

Antisepsia fizică – scopul ei constă în asigurarea condiţiilor de eliminare a secreţiilor din plagă în pansament prin intermediul drenurilor şi procedeelr fizioterapeutice. Ca tipuri de drene se folosesc meşe din tifon, fîşii din caucic, drene tubulare din mase plastice ce asigură eliminarea continuă a secreţiilor purulente din plagă.Meşele din tifon se îmbibă în sol. Hipertonică de NaCl care avînd o presiune osmotică mult mai mare decît a lichidului tisular contribuie la absorbţia şi evacuarea secreţiilor purulente. Paralel cu drenarea se utilizează proceduri fizioterapeutice ca: iradierea cu raze ultraviolete, razele ultrascurte, ultrasunetul cu diverse preparate, electroforeza, Laseroterapia, magnitoterapia precum şi radioterapia. Antisepsia mecanică – îndepărtarea din plagă a ţesuturilor neviabile, ce reprezintă un mediu nutritiv pentru microbi. In acest scop se face toaleta primară chirurgicală a plăgii .Chirurgul rus Ciarucovschiii scria: “Plaga prin contuzie trebuie transformată în plagă prin tăiere cu unirea rapidă a marginilor ei” – deci el propunea toaleta primară chirurgicală a plăgii (TPChP) cu aplicarea suturii primare. Ea constă în excizia ţesuturilor devitalizate de pe marginile, pereţii şi baza plăgii în limita ţesuturilor sănătoase şi aplicarea suturilor.Antisepsia chimică - este cea mai frecvent aplicată şi constă în utilizarea diferitor substanţe chimice cu acţiune bactericidă. Se folosesc soluţiile antiseptice la baza cărora stau procesele de denaturare a proteinelor, de oxidare cu blocarea enzimelor celulare, de coagulare a albuminelor, de deshidratare etc.Grupa alcoolului (Alcoolul etilic 70%%. 96%)Alcoolul etilic dereglează schimbul de substanţe în celula microbiană ce duce la moartea ei. Alcoolul etilic de 70% are o acţiune bactericidă mai pronunţată decît Alcoolul etilic de 96%, care are o acţiune mai rapidă, însă mai superficială. Se utilizează pentru:1. Decontaminarea măinilor;2. Decontaminarea cîmpului operator;3. Sterilizarea instrumentelor de metal cu tăiş şi instrumentelor optice;4. Sterilizarea şi păstrarea materialului de sutură.Grupa Halogenilor: ( sol. Alcoolică Iod, sol.Iodonat, sol. Betadina, sol. Lugol, sol Cloramină)1. Sol alcoolică de Iod 1%, 2%, pentru dezinfectarea marginilor plăgii, câmpului operator, lojelor unghiale.2. Sol. Iodonat 1% – un complex din iod activ şi sulfaţi, are acţiune bactericidă mai pronunţată decît sol. Alcoolică de Iod. Se utilizează

pentru decontaminarea tegumentelor – mîinilor, cîmpului operator, marginilor plăgii; pentru sterilizarea catgutului. 3. Sol. Betadină - 1000,0 are un spectru larg de acţiune (bactericid, fungicid, virusocid etc.). Se livrează sub formă de soluţie, unguent, săpun lichid.Soluţia de Betadină se utilizează pentru decontaminarea tegumentelor şi a mucoaselor, tratamentul plăgilor aseptice şi septic, tratamentul infecţiilor cutanate.Săpunul de Betadină este aplicat pentru dezinfecţia (decontaminarea) mîinilor înainte de intervenţii medicale.Unguentul de Betadină se aplică în tratamentul combustiilor, plăgilor purulente, a ulcerelor trofice, a escarelor etc.

4. Iodoforii: 1) iodopirin, 2) iodolan – au o acţiune bactericidă puternică. Se utilizează ca şi Iodul 1-5%.5. Sol. Lugol pentru tratamentul infecţiilor ORL.6. Sol. Cloramina 3% - pentru dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor de

2

îngrijire.Grupa oxidanţilor: (sol. Peroxid de hidrogen, sol. Permanganat de Kaliu). În prezenţa substanţelor organice oxidanţii elimină oxigen atomar ce distruge microbii. Spuma care se formează în procesul de oxidare contribuie la curăţirea plăgii de puroi. Oxidanţii au acţiune bactericidă absolută asupra germenilor anaerobi şi bacteriostatică asupra celorlalte grupe de microbi.1. Sol. Peroxid de hydrogen 3% – se foloseşte pentru toaleta primară a plăgilor aciidentale, tratamentul plăgilor purulente, profilaxia şi tratamentul infecţiilor anaerobe.2. Sol. Peroxid de hydrogen 4%, 6%, 9% - pentru sterilizarea instrumentelor, prelucrarea suprafeţelor şi obiectelor de îngrijire. 3. Sol. Permanganat de Kaliu 0,1%, 0.5% - pentru prelucrarea plăgilor purulente, instilaţii a vezicii urinare, pentru tratamentul combustiilor. Posedă o acţiune antiesperantă.Grupa sărurilor metalelor grele. (sol. Diclorura de Mercur, sol. Nitratul de Argint, Xeroformul întră în componenţa ung. Vişnevschi)1. Sol. Diclorura de Mercur (sublimatul coroziv) – este foarte toxic deacea se păstrează în vase speciale inchise ermetic şi se colorează în culoare roşie ori albăstrue şi se scrie o etichetă “ toxic”. Se foloseşte în exclusivitate pentru sterilizarea mătasei ca material de sutură, sterilizarea obiectelor de cauciuc.2. Sol. Nitratul de Argint 0,1%– este un antiseptic puternic, se foloseşte pentru irigarea plăgilor şi cavităţilor Pentru cauterizarea granulaţiilor excesive se foloseşte soluţie concentrată de 5-10%.Grupa coloranţilor: (sol Verde de briliant, sol Albastru de metilen, sol. Rivanol) 1. Verde de briliant 1% - 2% - pentru badijonarea marginilor plăgii, tratamentul plăgilor superficiale. Are acţiune bactericidă foarte pronunţată, distruge cele mai rezistente forme de microbi. 2. Albastru de metilen 3% pentru prelucrarea ulceraţiilor, escoriaţiilor, fisurilor de mamelon. 3. Sol.Rivanol - acţionează asupra infecţiei cocice. Se utilizează pentru tratamentul combustiilor, plăgilor 0,05% - 0,1% Grupa derivatilor nitrofuranului (sol Furacilină)1. Sol. Furacilina – 1:5000 (0,5%) este folosită în tratamentul plăgilor purulente, combustiilor, lavajul continuu a cavităţilor, a proceselor purulente cu drenare închisă şi a vezicii urinare.Grupa detergenţilor (sol. Clorhexidină, sol. Dioxidină)1. Sol. Clorhexidina 20% - 500,0. Clorhexidina are acţiune bactericidă pronunţată, însă nu acţionează asupra viruşilor, şi a agenţilor sporulaţi. Se utilizează sol. alcoolică de Clorhexidină 0,5% (1:40) pentru dezinfecţia mîinilor. Pentru sterilizarea instrumentelor se foloseşte sol. Clorhexidină 0,1% (1:1000).2. Sol. Dioxidină 0,5%, 1% - 10,0. Se livrează în ampule de 10ml, are acţiune bactericidă, se utilizează în tratamentul plăgilor purulente, lavajul cavităţilor şi instilaţii în vezica urinară. Sol. Clorhexidină 0,5% se paote perfuza i/v în septicemie

3

Grupa acizilor şi bazelor (sol. C-4, sol, Hipertonică – sol. NaCl 10%, sol. Bicarbonate de Na) .1. Preparatul C-4 este compus din 81 ml sol. Acid formic de 85% şi171 ml sol. Perhidrol de 33%. Soluţia de bază se prepară într-un vas de sticlă închis ermetic care se păstrează în frigider timp de 2 ore. Din acestă soluţie se prepară soluţia de lucru dizolvînd-o în 10 l de apă distilată. Soluţia îşi păstrează calităţile 24 ore. Preparatul posedă acţiune bactericidă şi sporocidă puternică. Se utilizează pentru:

decontaminarea mîinilor şi cîmpului operator; sterilizarea instrumentelor chirurgicale; decontaminarea obiectelor de îngrijire şi suprafeţelor în blocul operator.

2. Sol. Hipertonică de NaCl 10% se utilizează în tratamentul plăgilor purulente în faza de inflamaţie – se îmbibă drenele din tifon şi se întroduc în plagă.3. Sol. Bicarbonat de Na 2% - se utilizează pentru decontaminarea prin fierbere a

instrumentelor chirurgicale şi a mănuşilor.Antisepsia biologică: constă în utilizarea antibioticelor, serurilor, vaccinurilor, globulinelor, fermenţilor proteolitici, bacteriofagilor, derivatelor sîngelui.

I. Antibioterapia – se administrează parenteral i/m, i/v, i/a şi local 1. Grupa penicilinei - Benzilpenicilină - Meticilină - Amoxicilină - Amoxiclav - Augumentină - Ampiox - Avelox 2. Grupa cefalosporinelor - Forsef - Zinacef, Zinat - Medocef - Ciprinol - Ciprofloxacină - Riflin - Cefazolină - Cefatoxim - Cebect - Sparfloxacină gr. Chinolonului - Gatifloxacină3. Grupa tetraciclinei4. Grupa aminoglicozidelor – (nefrotoxice, ototoxice.)5. Grupa macrolidelor 6. Grupa levomicetinei 7. Grupa rifampicinei8. Antibiotice de diverse grupe - Lincomicină hidrocloridă ampule 30%, capsule 0,25

4

- Polimixină M sulfat flacoane 0,5- 1,0 i/m, pastile 0,5.Paralel cu antibioterapia se indică antibiotice antimicotice pentru combaterea candidozei. - Flucoral 1 caps 150 mg în 7 zile la a 3 zi de tratament - Fluconazol 1 caps 150 mg în 7 zile la a 3 zi de tratament - Micosist 1 caps 150 mg în 7 zile a 3 zi de tratament - Chetochenazol 200 mg o dată în zi

3. Asepsia. Metodele de realizare a asepsiei. Dezinfecţia (decontaminarea) şi sterilizarea. Asepsia este complexul de măsuri menite să prevină pătrunderea infecţiei în plagă. Ea cuprinde :

măsuri organizatorice utilizarea factorilor fizici preparatele chimice metode biologice

Asepsia a deschis o eră nouă în dezvoltarea chirurgiei. Legea fundamentală a chirurgiei care trebuie respectată cu stricteţe este - totul ce vine în contact cu plaga trebuie să fie steril. Asepsia se realizează prin dezinfecţie şi sterilizare. Dezinfecţia este o punte de legătură între asepsie şi antisepsie şi care participă la evitarea infecţiei prin distrugerea germenilor patogeni. Dezinfecţia (decontaminarea) este îndepărtarea sau distrugerea germenilor (microbilor) de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe obiecte de îngrijire, din încăperi etc. Prin dezinfecţie sînt distruşi sau îndepărtaţi gemenii obişnuiţi, dar nu toţi şi nici un caz cei sporulaţi sau virusurile. Aceştia din urmă sânt distruşi numai prin sterilizare. Sterilizarea este distrugerea microbilor şi sporilor. Sânt aplicate mai multe metode de sterilizare. 1. Sterilizarea prin flambare 2. Sterilizarea cu aer uscat şi fierbinte 3. Sterilizarea cu aburi sub presiune (autoclavarea)4. Sterilizarea prin fierbere 5. Sterilizarea cu substanţe chimice 6. Sterilizarea cu raze gama.4. Metodele de sterilizare

1. Sterilizarea cu aer uscat şi fierbinte – pentru instrumentele de metal, sticlă: se sterilizează la 180o-200o timp de o oră. După ce instrumentele au trecut perioada de presterilizare sunt legate cîte 10 bucăţi de acelaş fel, aşezate pe reţiaua metalică şi introduse în etuvă (pupinel) .

Se conectează etuva în reţeaua electrică şi cînd a atins t˚ 180 - 200˚ se fixează timpul. Se sterilisează 60 min (1 oră). După sterilizare uşa se va deschide cînd t° va scădea la 50°C. Pentru controlul sterilităţii se folosesc: indicatori speciali - teste termocolor şi examenul

bacteriologic care se efectuează 1 dată la 10 zile. 2. Autoclavarea – cu aburi sub presiune. Se sterilizează echipamentul chirurgical, materialul de pansament, cîmpurile, lenjeria folosită la operaţii. Metodele de aranjare a materialelor în casolete:

5

1. Metoda universală - materialele se aşează în straturi orizontale, iar în fiecare strat, pe sectoare în ordinea inversă etapelor de utilizare. Aşa metodă se utilizează de regulă în sălile de pansamente, în sălile de chirurgie mică (condiţii de ambulator).

2. Metoda separată (după tipul materialului). În casoletă se aşează un singur tip de material (halate, cearşafuri, material de pansament, cîmpuri etc.)

3. Metoda specifică (foarte rar) se aşează toate materialele pentru o anumită operaţie (apendicectomia, colecistectomia etc.)

Aşezarea materialului în casoletă1. Pregătirea casoletelor pentru sterilizare se efectuează în sălile de pansamente sau în

blocul operator .2. Preventiv casoleta în interior se prelucrează cu sol. Peroxid de hidrogen 6%.3. Se aşterne un scutec cu colţurile în afară, 4. Fiecare material se aşează în aşa fel ca să ocupe cît mai puţin loc şi să fie uşor de scos,

fără să se atingă de celelalte materiale; uşor să se desfăşoare.5. Materialul se aşează liber, ca să pătrunda uşor aburii: orizontal- pe straturi, sau vertical –

pe sectoare.6. Materialul se aşează într-o ordine strictă şi consecutivă. Numărul materialului e bine

ştiut. Şerveţelele se leagă cîte 10 bucăţi. Compresele medii cîte 10 bucăţi. Compresele mici (triunghiulare) cîte 50 – 100 în legătură.7. Sterilizarea conţinutului casoletei se verifică amplasînd teste de control: la fund, la

mijloc, la suprafaţă.8. Casoleta se închide, orificiile laterale se deschid mişcînd centura metalică9. De mîner se fixează o etichetă pe care se scrie: secţia, conţinutul,

data şi semnătura a/m responsabil de pregătirea casoletei.Casoleta se amplasează în autoclav. Parametrii de sterilizare sînt

La presiune de 1 atm, t˚ - 120˚ se sterilizează o oră. La presiune 1,5 atm, t˚ atinge 127˚ se sterilizează 45 min. La presiunea 2 atm, t˚ ajunge 134˚ se sterilizează 30 min.

3. Sterilizarea prin fierbere - se sterilizează instrumente de metal, obiecte din sticlă, din cauciuc. Sterilizarea se face în apă distilată în stare demontată timp de 1 oră. Materialele se aşează în fierbător, se toarnă apă distilată, se întroduce în reţea sau se aprinde flacăra şi se fierbe timp de o oră. Controlul sterilităţii – examenul bacteriologic.

4. Sterilizarea cu substanţe chimice - se sterilizaeză mai mult instrumentele ghirurgicale cu tăiş care nu pot fi supuse sterilizării la temperatură înaltă. Se cufundă:

În alcool etilic 96˚ pe 2 ore fără a le astupa. În soluţie C–4 timp de 10 – 15 min. În sol. Peroxid de hidrogen 6% - 6 ore În sol. Clorhexidină 1: 1000 – 2 ore. În sol. Saidex 2% - 10 ore În secusept –forte 4% - 6ore În vapori de Oxid de etilen pe 16 ore În sol. Lizoformină 3000 8%- 6ore

6

Sondele din masă plastică, aparatele optice (cistoscop, rectoscop) în sol. Saidex 2% - 5 ore, sau cu Oxid de etilenă în etuve speciale timpul de expunere fiind 1-5 ore. Prin metoda chimică se sterilizează materialul de sutură, mănuşile de cauciuc, obiectele de îngrijire.5. Sterilizarea prin flambare

Se aşează instrumentele într-un vas metalic, se toarnă deasupra alcool etilic 96° şi se aprinde. Cînd s-a stins flacăra instrumentele pot fi folosite. Se foloseşte în stări extremale, prin aşa metodă instrumentele repede se uzează, şi nu se atinge sterilizarea deplină.

6. Sterilizarea prin iradiere cu raze gama. Este o metodă de sterilizare prin mijloace fizice. Se foloseşte numai de industriile care fabrică materiale de o singură întrebuinţare care se deteriorează prin căldură –materiale din polietilen, polivinil-cloruri, nylon, polistiren, hârtie, lână, vată, cauciuc etc. Instalaţia este foarte costisitoare, este necesar de a lua măsuri speciale contra radiaţiilor, ocupă un spaţiu mare şi are o capacitate extrem de mare de lucru.Controlul sterilizării:

a) Testul termocolor - se amplasează benzi de hîrtie cu dungă colorată care la t° 120°C îşi schimbă culoarea.

b) Metoda bacteriologică: În eprubetă se introduce material de pansament din conţinutul casoletei, se trimite în laboratorul bacteriologic pentru a fi însămînţat pe medii nutritive. Dacă lipseşte creşterea coloniilor – materialul este steril. Această metodă se face odată la 10 zile. c) Metoda bazată pe atingerea punctului de topire: La baza, mijlocul şi deasupra conţinutului în casoletă se amplasează fiole cu praf de acid benzoic ( 120°), glucoză(124°), ureia (132°). Dacă t˚ în sterilizator s-a ridicat mai sus de 110˚, atunci praful se va topi.5. Decontaminarea presterilizatorie a instrumentarului chirurgical. Determinarea calităţii pregătirii pentru sterilizare.Decontaminarea presterilizatorie a instrumentarului chirurgical include următoarele etape:a) curăţirea mecanică, (spălarea) – instrumentele se spală cu peria sub jet de apă. Dacă nu există dezinfectarea centralizată a deşeurilor atunci se spală într-un container cu multă apă în care instrumentele se colectează.b) dezinfectarea - se realizeaz prin:

- fierbere în sol bicarbonat de Na 2% timp de 15 min;- imersie(expoziţie) în una din soluţii: Peroxid de hidrogen 6% 30-60 min; Profic 0,25% - 1 oră; 0,5% - 30 min; 1% - 15 min. Lizoformin 2% 30-60min; Tabidez - ……………………………… Chiroseptol ……………………………….. Efect forte ……………………………………….c) clătirea sub jet de apă – se clătesc minuţios sub jet de apă;d) clătirea în 2 vase cu apă distilată sterilă - se clătesc consecutiv în două vase cu apă distilată sterilă;

7

e) uscarea – se usucă pe un scutec (cearşaf) steril sau în pupinel la t° de 80°C;f) controlul calităţii. Se supun controlului presterilizării 10% din instrumente.Depistarea prezenţei sîngelui: Cu reactivele: Cu Benzidină Cu Azopiram Cu AmidopirinăSe picură 3 picături a unui dintre reactivele enumerate sau se şterg cu un tampon îmbibat. În cazul prezenţei sîngelui apare culoarea verzuie-albăstruie. În asemenea caz se repetă prelucrarea de la început.Instrumentele supuse controlului presterilizării se clătesc în apă distilată, apoi se usucă.Depistarea prezenţei detergentului.Cu sol.Fenoftaleină - se picură pe instrument 1-2 picăuri de soluţie de Fenoftaleină 1%. Prezenţa detergentului se denotă prin apariţia culorii roze. În acest caz instrumentele se vor clăti din nou.

1. Metoda – cu soluţie complexă Pregătirea soluţiei complexe I. Variantă: apă 895 ml; H2O2 6% - 100 ml; detergent 5 gr.

II. Variantă : apă 795 ml; H2O2 3 % - 200 ml; detergent 5 gr.III. Vartiantă: apă 975 ml; H2O2 33 % - 20 ml; detergent 5 gr.Instrumentele demontate se scufundă în soluţie complexă încălzită la temperatura 50◦ timp de 30 minute. Conform instrucţiei, timpul pentru dezinfectare se fixează de la scufuhdarea ultimului instrument. Apoi cu un tampon sau peria se spală fiecare detaliu. Se clătesc bine sub un jet de apă. Se pun la uscare pe un scutec curat.Se face controlul decontaminării presterilizatorii.

6. Profilaxia infecţiei prin picături. Măsuri organizatorice de asepsie. In ultimii ani s-a constatat că infecţia aerogenă prin picături joacă un rol important în evoluţia complicaţiilor postoperatorii.Organizarea şi utilarea corectă a secţiei de chirurgie determină în mare măsură succesul tratamentului bolnavilor chirurgicali.1. Secţia aseptică 2. Secţia septică Secţiile sânt compuse din săli de pansamente, saloane, bloc sanitar, săli de tratament, sufragerie, cameră pentru lenjerie, camera medicilor etc..Blocul operator reprezintă nucleul central al unui serviciu de chirurgie. El trebuie să fie astfel amplasat încât să asigure o izolare cât mai bună a sa, să nu permită circulaţia personalului străin, să nu fie loc de trecere a personalului dintr-o secţie în alta. Personalul care întră în blocul operator va purta îmbrăcăminte şi încălţăminte utilizată numai în interiorul acestuia. La întrarea în blocul operator, personalul va dezbrăca îmbrăcămintea şi încălţămintea cu care a venit din secţii şi va îmbrăca pe cea a blocului operator. La fel la ieşire, se dezbracă de echipamentul blocului operator, şi-şi va relua pe cea cu care a venit.Blocul operator se găseşte sub permanentă supraveghere a a/m şefă din sala de operaţie. Curăţenia se face numai pe cale umedă :1. Curăţenia preventivă – înainte de începerea operaţiei se prelucrează toate suprafeţele cu una din soluţiile dezinfectante (Tabidez, Chiroseptol, Peroxid de hidrogen 6%, sol. Profic etc.). 2. Curăţenia curentă – în timpul operaţiei, infirmiera strânge de jos toate deşeurile

8

murdărite de sînge ce cad pe podea iar locul respectiv se dezinfectează.3. Curăţenia definitivă – la sfîrşitul zilei de operaţie toate materialele şi instrumentele nefolosite se transferă în săli auxiliare. Se dezinfectează toate suprafeţele verticale şi orizontale, mobilierul şi utilajul tot se dezinfectează. Apoi se conectează lampa de cuarţ timp de 4-5 ore.4. Curăţenia generală – o dată pe săptămînă se face curăţenia mecanică şi chimică a tot ce există – ferestre, plafoane, etc. În această zi operaţiile sînt suspendate. Pentru a uşura curăţenia şi dezinfecţia în sălile de pansamente, tratamente, bloc operator pereţii sânt acoperiţi cu faianţă, tavanele vopsite cu ulei, iar podelele sânt acoperite cu mozaic. Aceste săli trebuie bine aerisite, iar t° trebuie să fie constantă 20°-22°. Pentru a efectua dezinfecţia se folosesc sol. Peroxid de hidrogen 6%, sol. Profic 1%, sol. Efect forte, sol. Tabidez, sol. Chiroseptol etc.Controlul dezinfecţiei se face prin metoda bacteriologică. Se culeg frotiile şi se trimit în laboratorul bacteriologic pentru însămânţare pe medii nutritive.7. Profilaxia infecţiei prin contact curăţirea şi dezinfectarea(decontaminarea) mîinilor înainte de operaţii.Infectarea plăgii operatorii poate avea loc prin mîini, mănuşi, material de pansament, instrumente chirurgicale etc.Decontaminarea mînilor decurge în 2 nivele:

1. Spălarea măinilor2. Decontaminarea mîinilor

Spălarea mîinilor - se efectuează în sala preoperatorie înainte de începutul operaţiei.Este absolut necesar ca unghiile să fie tăiate scurt, fără ojă, bijuteriile să fie scoase de pe mîini. Mîinile să fie fără leziuni, traume, infectări, escoriaţii.Spălarea mîinilor se face sub jet de apă caldă şi săpun lichid de preferat săpun antiseptic. Mîinile săpunite abundent se fricţionează minuţios una de alta pe toate suprafeţele într-o ordine consecutvă:a) se fricţionează palmă de palmă;b) cu palma stîngă pe partea posterioară a mîinii drepte şi invers;c) palmele cu degetele încrucişate şi desfăcute timp de 1 minut;d) fricţionarea cu partea posterioară a degetelor îndoite pep alma altei mîini;e) succesiv prin mişcări circulare de fricţionat degetele mari ale ambelor mîini;f) succesiv prin mişcări circulare şi în diverse direcţii, de fricţionat cu vîrfurile degetelor

palmele ambelor mîini;g) succesiv se spală pielea antebraţelor pînă la cot.O săpunire micşorează nivelul de contaminare cu 40% iar 2 săpuniri atinge nivelul de decontaminarea de 60-70%. Mîinile se clătesc minuţios sub jet de apă. Mîinile în timpul spălării se ţin puţin flectate în articulaţii, ca apa să se scurgă de la degete spre cot şi nu invers. Apoi mîinile se usucă cu prosop steril. Se apucă prosopul cu măna dreapta şi se aşterne pe palma mîinii stîngi. Se usucă mîina dreapta prin îmbibare începînd de la degete pînă la cot cu un capăt al prosopului.În acelaşi mod se usucă mîina stîngă cu capătul celălalt al prosopului.Decontaminarea chirurgicală a mîinilor în timpul spălării mîinilor nu se atinge de ceva suprafeţe , flacon etc.Metoda lui Spasocucoţchii – Cocerghin

9

Înainte de a dezinfecta mâinile după această metodă nu este neapărat nevoie să se spele mâinile în prealabil 5 min cu apă caldă şi săpun. Dacă mâinile sunt murdare, atunci se spală cu apă caldă, perie şi săpun timp de 5 min. săpunîndule de 2-3 ori. Lighianele se dezinfectează din timp prin

- flambare- dezinfectarea cu soluţii dezinfectate- fierberea apei 15 min. fiind acoperit cu al doilea lighean.Pregătirea soluţiei de amoniac de 0,5% la un litru de apă distilată sterilă, se toarnă 5 ml amoniac.

1. Spălarea mîinilor cu apă caldă şi săpun.2. Prelucrarea mîinilor în două lighiane cu soluţie de amoniac de 0,5% cu ajutorul unei comprese sterile cite 3 minute fiecare. În primul lighean se prelucrează pînă la cot, în al doilea pînă la treimea inferioară a antebraţului3. Uscarea mîinelor cu prosop steril.4. Prelucrarea mîinilor cu alcool de 96˚- 5 min.5. Badijonarea lojiilor unghiale cu sol. Alcoolică de Iod 5%.Decontaminarea mîinilor cu sol. Alcool etilic 80%

1. Mîinile se spală cu apă şi săpun timp de 15 min pînă la cot;2. Se usucă cu prosopul steril;3. Se decontaminează de 3 ori cu 3 comprese a cite 3 min cu sol. Alcool etilic 80%Decontaminarea mîinilor cu sol. Alcoolică de Clorhexidină de 0,5%.

Pregătirea soluţiei: - Clorhexidină 20% se dizolvă în alcool de 70 ° în raport de 1:40 Tehnica efectuării:1. Mîinile se spală sub jet de apă caldă şi săpun timp de 2-3 min.2. Se usucă cu un prosop steril.3. Se fricţionează energic mîinile de 2 ori cu comprese îmbibate în soluţia alcoolică de Clorhexidină 0,5% timp de 2-3 min pînă la uscare.Decontaminarea mîinilor cu sol. C-4. 1. Mîinile se spală timp de un minut sub jet de apă caldă şi săpun.2. Se usucă cu prosop steril.3. Se spală într-un lighean cu soluţie C-4 timp de 1 min.4.Se usucă cu o meşă sterilă, se îmbracă mănuşile.8. Pregătirea şi decontaminarea cîmpului operator.In ajunul operaţiei programate bolnavul primeşte duşul, îşi schimbă lenjeria de corp.Dimineaţa, în ziua operaţiei părul în regiunea operaţiei se rade. După ras pielea se badijonează cu alcool de 70%. Se transportă în sala de operaţii.Pentru dezinfectarea pielii din cîmpul de operaţie se folosesc mai multe soluţii antiseptice :1. Alcool 80%2. Bigluconat de clorhexidină 0,5%3. Iodonat 1%4. C-4 Tehnica decontaminării cîmpului operator.1. Înainte de delimitarea cîmpului operator pielea se badijonează cu soluţia antiseptică pe o suprafaţă mai mare decât cîmpul operator (ex. în laparatomie – se prelucrează toată suprafaţa abdomenului). Prelucrarea se face de 2 ori (cu sol Iodonat 1%, apoi cu Alcool etilic 70%) începînd cu locul viitoarei incizii spre periferie uniform pe o

10

suprafaţă vastă. 2. Se delimitează cîmpul operator cu lenjerie. A/m serveşte lenjeria: cearşaful pentru cîmpul operator cu orificiul special. Serveşte 2 scutece îndoite pe 1/3 aşezate paralel şi 4 raci care se maschează sub marginile scutecelor.3. După delimitarea câmpului de operator cu lenjerie se badijonează a 2 oară cu sol. antiseptică. 4. A treia badijonare se face înainte de a aplica suturile.5. A patra badijonare - după aplicarea suturilor.

10. Profilaxia infecţiei prin implantare. Materialul de sutură, tipurile.Firele de sutură după proprietatea de absorbţie se impart în:1. Resorbabile - a) de origine animală - catgut simplu şi cromat (în multe ţări nu se mai foloseşte deoarece provoacă alergii) , b) fire sintetice - Vycril, Dexon, Monocril, Polisorb etc. (resorbţia se realizează într- un timp constant) 2. Neresorbabile – Mătasea, Nylonul, Polipropilena, poliesteri (Terylene), cît şi firul metallic din oţel inoxidabil (în operaţii ortopedice, chirurgie toracică, în hernii inghinale) etc.După sursa din care sînt produse materialele de sutură se impart în:1. Biologice – catgut, mătase, in;2. Polimeri artificiali - Vycril, Dexon, Monocril, Polisorb, Terylene, Dacron, Polipropilena, Novehil etc. 3. Firul metalicMajoritatea firelor de sutură sînt sterilizate industrial, sînt livrate în pachete sterile împreună cu ac serti (atraumatice), au lungime şi grosime variabilă.Firele de mătasă, in, catgut simplu se sterilizează de către a/m din blocul operator după perfecţionare profesională specială. Firele de sutură se păstrează în borcane de culoare închisă în sol. antiseptice. Controlul sterilităţii se efectuează o dată la 10 zile.

10. Măsurile de profilaxie a contaminării cu HIV/SIDA. 1. În cazul cînd sângele sau alte fluide biologice ( saliva, conţinu gastric,urina ş.a) nimeresc pe mucoasele: a) ochilor – ochii se spală sub jet cu soluţie de 0,05% permanganat de K sau soluţie de 2% Acid boric. Pe urmă în ochi se picură soluţie de Albucidă. b) nasului - acestea se spală cu soluţie de 1% Protargol sau Colargol. c) cavităţii bucale, faringelui - acestea se spală cu soluţie de 0,05% permanganat de K, apoi suplimentar cu Alcool etilic 70°.2. În cazul lezării ( înţepare, tăiere) degetelor, a mâinii se scot mănuşile, iar sângele din plagă se stoarce, apoi locul lezat se spală cu sol. Peroxid de hidrogen de 6%, după care se prelucrează cu sol. alcoolică Iod de 5 % sau după stoarcerea sângelui din plagă locul lezat se prelucrează numai cu sol. Alcoolică de Iod de 5 %, fără a folosi alte soluţii dezinfectante.3. În cazul cînd mănuşile sau spart şi mâinile sau murdărit de sânge, mănuşile se scot, iar mâinile se prelucrează cu una din următoarele soluţii dezinfectante : a) cu sol. Peroxid de hidrogen de 3%, apoi cu Alcool etilic 70° b) cu sol. Peroxid de hidrogen de 6%. 4. După terminarea operaţiei instrumentele chirurgicale sunt amplasate într-un vas special cu inscripţia:“Pentru spălarea instrumentelor cu HIV infecţie”,

11

unde în mănuşi de cauciuc se spală bine cu peria. Apa din acest vas se dezinfectează cu o soluţie dezinfectantă timp de o oră, apoi se varsă în apeduct. În continuare, instrumentele se prelucrează în mod obişnuit, într-un sterilizator special cu inscripţia: “Pentru bolnavii HIV infectaţi”, apoi se pun la sterilizare.Pregătirea soluţiilor dezinfectante 1. Clorura de var de 3% - la 7 litri de apă se adaugă 3 litri clorură de var de 10% 2. Clorura de var de 10% - la 10 litri de apă se adaugă 1kg praf clorură de var.Bine se amestică.Soluţia va fi bună pentru folosire peste 24 ore.Este valabilă 7 zile. 3. Cloramina de 3% - la 1 litru de apă se adaugă 30 gr cloamină praf. 4. Peroxid de hidrogen de 6% - la 1 litru de apă distilată se adaugă 181 ml Perhidrol de 33%. 5. Peroxid de hidrogen de 6% şi soluţie de detergent - la 1 litru de Peroxid de hidrogen de 6% se adaugă de 5 gr detergent.

12