2 Poluarea Apei

8/16/2019 2 Poluarea Apei

1/15

POLUAREA APEI

APĂ.GENERALITĂŢI

Apa, ca şi aerul, este un factor de ediu indispensa!il "ie#ii, eaasi$ur%nd condi#iile de trai ale oaenilor, plantelor, anialelor, totodat&inter"enind 'n cele ai "ariate acti"iti de produc#ie. Apa se $&seştetotdeauna acolo unde e(ist& "ia#& şi forea)& su!stan#a cea ai r&sp%ndit& pe p&%nt. Ea a a"ut un rol de pri ordin 'n apari#ia "ie#ii pe

planeta noastr& şi continu& s& ai!& un aseenea rol deoarece*+apa constitue factorul de care depinde producti"itatea plantelor

şi a anialelor.

+ea intr& 'n constitu#ia tuturor or$aniselor aniale şi "e$etale,toate sci!urile or$anisului cu ediul şi en#inerea "ie#ii acestuia sefac prin interediul apei.

+apa este un ediu de "ia#& pentru flora şi fauna ac"atic&natural&.

+apa 'nlesneşte difu)iunea su!stan#elor nutriti"e 'n celule şi #esuturi.

+apa transport& 'n interiorul or$anisului, su! for& de solu#ii sau suspensii diferite su!stan#e din ediul e(terior.

+procesul de fotosinte)& pe care 'l 'ndeplinesc plantele "er)i, princare acestea sinteti)ea)& su!stan#& or$anic& din s&ruri inerale, nu poate

a"ea loc 'n a!sen#a apei.Iportan#a apei pentru "ia#a oului reiese şi din faptul c& f&r&%ncare oul re)ist& - )ile, 'n tip ce f&r& ap& nu poate tr&i ai ult de /)ile, necesarul de ap& de ap& pentru eta!olisul unui o noral fiind de0,1l2)i.

Apa este un "ector iportant al a$en#ilor poluan#i3 deşi r&sp%ndirea acestora prin ap& se face cu o "ite)& ai redus&, circula#iaapei fiind ai 'nceat& dec%t a aerului, ea are totuşi caracteristici a$ra"ante3

+poate di)ol"a su!stan#e noci"e3 dac& sursa de poluare este ai puternic&, a$entul poluant licid forea)& o fa)& licid& diferit& de ceaapoas&. E(* poluarea apei cu produse petroliere3 sipla pre)en#& la

suprafa#a apei a peliculei copuse din produsele petroliere, 'piedic&aerarea apei şi coproite !ioceno)ele ac"atice.+fiind cea ai iportant& su!stan#& pentru procesele !iolo$ice,

poluarea ei poate influen#a 'ntrea$a te(tur& a lan#urilor alientare.Protec#ia apelor repre)int& acti"itatea desf&şurat& pentru

reali)area ur&toarelor o!iecti"e3 en#inerea func#iilor naturale ale apei 'ncadrul ecili!rului ecolo$ic, p&strarea condi#iilor de de)"oltare pentru $enera#iile "iitoare 'n pri"in#a cantitii şi calitii apei.

1


2/15


3/15

eleentelor care intr& 'n copo)i#ia natural& a apei au dus la clasificarealor 'n ai ulte $rupe*

+ GABE 5IBOLCATE, dintre care cele ai frec"ente sunt o(i$enul şi !io(idul de car!on3 acestea, al&turi de eleentele inerale, ipri& apei un $ust pl&cut. Lipsa sau sc&derea cantitii de o(i$en face ca apa s& ai!&

un $ust fad şi s& nu satisfac& sen)a#ia de sete. La fel, e(cesul de !io(id decar!on aduce apei un $ust acrişorD'n#ep&tor şi totodat& nepl&cut + 6U:6TANŢE ;INERALE* cele ai frec"ente sunt repre)entate

de calciu, sodiu, potasiu, a$ne)iu, la care se pot ad&u$a cantiti ici defier, litiu, !ariu, etc.

+ 6U:6TANŢE ORGANI


4/15


5/15

$9 I5ROGEN 6UL7URAT, poate fi de natur& or$anic&, ca un produs de descopunere, sau ineral&, ca un produs di)ol"at 'n straturilead%nci

5in punct de "edere or$anoleptic, ne interesea)& ;IRO6UL şi GU6TUL.

Astfel, su!stan#ele ciice di)ol"ate care se $&sesc 'n cantiti ari 'n ap& dau ur&toarea sen)a#ie pentru GU6T*- s&rat 8clorur& de sodiu sau sulfat de sodiu9- aar 8sulfat de a$ne)iu sau clorur& de a$ne)iu9- dulcea$ 8sulfat de calciu9- acidulat 8dio(id de car!on9- acru 8!icar!onat sau clorur& de fier9Pentru apa pota!il&, ;IRO6UL se e(pri& 'n scara de intensiti.

;irosul Intensitate Grad + f&r& iros inodor + percepti!il de un

cercet&tor e(perientat foarte sla! >+ percepti!il de unconsuator o!işnuit sla! 0 + net percepti!il percepti!il + suficient de puternic

pentru ca apa s& ai!& un$ust nepl&cut pronun#at /+ at%t de puternic 'nc%t apa nu se poate !ea foarte puternic 1


6/15

IN5I, >@

Apele pota!ileTUR:I5ITATE

Grade6iO 0

>@

,1

,-

- 1

P ++++ 1,F -,1 F,@1 -,- -,-

6U6PEN6II $2l >1 01 >0/ 01 /0@

>,F1 /,- ,/ >>,@F

5URITATE TE;PORALĂ Grade @,> /,/ 1,-- >>,@F

5URITATE PER;ANENTĂ Grade 0,/- ,F 0,F

- -

0

Na $2l F // >0 @@

7e0 $2l ,-0

7e total $2l ,1 ,F ,1 ,1

;n $2l ,01 ,01 ,>

0 6 $2l ,0

6


7/15

POLUANŢII APEI. 6UR6E 5E POLUARE A APEI

6e consider& POLUANŢI, acele su!stan#e care 'n concentra#ie

suficient& pot produce un efect &sura!il asupra oului, anialelor, plantelor. 5at& fiind ultitudinea şi "arietatea surselor de poluare, precuşi nu&rul are al eleentelor poluante, a ap&rut necesitatea clasific&rii lor.

a9 5UPA PROCENIENŢA KI


8/15


9/15

!9 6U:6TANŢELE ANORGANI


10/15


11/15

eta!olis ai florei proprii apei cu ac#iune anti!iotic& fa#& de flora pato$en&.+ ac#iunea !acteri"or& a or$aniselor ac"atice şi, 'n od deose!it, a

proto)oarelor, crustaceelor, oluştelor care se r&nesc cu !acterii, şi carenu fac diferen#& 'ntre flora proprie şi supraad&u$at& apei.

+ !iode$radarea su!stan#elor or$anice sau desfacerea şi descopunereaacestor su!stan#e 'n su!stan#e siple şi transforarea lor 'n su!stan#einerale. Aceast& descopunere se reali)ea)& de di"erse or$anise!iolo$ice din ap&, de aici, şi denuirea de !iode$radare. Rolul principal 'nde$radarea su!stan#elor ciice 'l au !acteriile saprofite proprii apei, dar

pot inter"eni şi proto)oarele, al$ele, plantele şi ciar anialele ac"atice.

E7E


12/15

- !oli "irotice- !oli para)itare

>9 !oli icro!iene* cele ai frec"ente !oli icro!iene 'nt%lnite şi care dau naştere la epideii idrice sunt*

+ fe!ra tifoid&3 este o !oal& deterinat& de !acilul tific86alonela

tp9,specific& oului, care se produce datorit& p&trunderii !acilului 'nor$anis pe cale di$esti"& odat& cu apa şi, sau cu alientele.Gerenele este eliinat din or$anis tot pe cale di$esti"& de

oul !olna". 5eose!it de iportant este faptul c& unele persoane pot r&%ne purt&tori cronici, eliin%nd interitent $ereni, care sunt astfel foarte $reu de pus 'n e"iden#&.

Re)isten#a 'n ap& a !acilului tific este destul de are, deapro(iati" 0> de )ile, dar 'n apa 'n$e#at& poate re)ista ciar şi c%te"a luni.

Or$ani)a#ia ;ondial& a 6&n&tii afir& c& p%n& la ? din'!oln&"irile prin aceast& !oal& sunt transise prin ap&.

Re)isten#a la clor, de)infectantul cel ai des utili)at al apei, a

!acilului tific este redus&. Aceasta face ca trasiterea fe!rei tifoide s&r&%n& o pro!le& nuai 'n )onele cu un standard sanitar co!or%t.+ di)enteria3 este tot o afec#iune icro!ian& deterinat& de un

$rup de $ereni cunoscu#i su! denuirea de !acili di)enterici.


13/15

pericolul deose!it de are al contain&rii apei cu aceste "irusuri. Cirusurile polioielitice s+au do"edit suficient de sensi!ile la clor şi la al#i de)infectan#i ai apei.

Odat& cu $enerali)area "accin&rii antipolioielitice la toat& popula#ia, şi polioielita a 'ncetat de a ai fi o afec#iune cu lar$&

r&sp%ndire.+ epatita epideic&* este o !oal& infec#ioas&, care recunoaşte caa$ent deterinant un "irus. 5in acest punct de "edere, epatita poate fi deterinat& de dou& tipuri diferite de "irusuri şi anue* "irusul care

p&trunde 'n or$anis pe cale di$esti"& şi se transite prin ap&, şi "irusul transis prin in=ec#ii, transfu)ii, "accinuri etc. atunci c%nd nu se iau &surile de securitate necesare.

Re)isten#a 'n ap& a "irusului epatitei epideice este considerat&foarte are, fiind de apro(iati" >+0 )ile. Re)isten#a la clor şi la al#i de)infectan#i ai apei este foarte are.9 !oli para)itare* aceste !oli recunosc, şi ele, posi!ilitatea transiterii, pe

calea apei poluate.


14/15

este eliinat din or$anis su! for& de ou& odat& cu de=ectele. Pentru a sede)"olta tre!uie s& treac& prin ap&, unde e"oluea)& p%n& la un stadiu interediar, şi apoi printr+o $a)d& o!li$atorie, de unde a=un$e la stadiul 'ncare, eli!erat 'n ap&, deterin& '!oln&"irea oului.

7ora intestinal& este dat& de 7asciola sau 5istou şi urea)&,

ca şi fora epatic&, aceeaşi cale idric&, cu sin$ura deose!ire c& foloseştealt& $a)d& interediar& pentru a se de)"olta.

!9:OLILE NEIN7E


15/15

+ into(ica#ia cu cadiu* este ai pu#in cunoscut&, cadiul put%nd a=un$e 'n ap& tot ca urare a polu&rii industriale, dar şi a$ricole, de pe urautili)&rii unor fun$icide pe !a)& de cadiu.

2 Poluarea Apei

Documents

Transcript of 2 Poluarea Apei