GRĂDINIȚA CU P.N Nr.1-NOVACI , GORJ

AUXILIAR

Coord:Insp.Șc.Prof.Deaconescu GeorgianaAutor:Prof.Popescu Maria

GRĂDINIȚA CU P.N Nr.1-NOVACI , GORJ

CASA CORPULUI DIDACTIC,GORJ Avizat, Nr.............../.......................... INSPECTOR ȘCOLAR , DIRECTOR: LOREDANA-GEORGIANAProf. ILEANA MITELEA DEACONESCU

AUXILIAR

Coord:Insp.Șc.Prof.Deaconescu GeorgianaAutor:Prof.Popescu Maria

GRĂDINIȚA CU P.N Nr.1-NOVACI , GORJ

CASA CORPULUI DIDACTIC Avizat, GORJ INSPECTOR ȘCOLAR , DIRECTOR: LOREDANA-GEORGIANAProf. ILEANA MITELEA DEACONESCU

AUXILIAR

Coord:Insp.Șc.Prof.Deaconescu GeorgianaAutor:Prof.Popescu Maria

ARGUMENT

"O educaţie care vrea să respecte totalitatea personalităţii şi integritatea progreselor realizate va trebui să folosească fiecare epocă a copilăriei pentru a asigura dispoziţiilor şi aptitudinilor deplina lor împlinire, astfel încât nici una să nu fie atrofiată şi nici pierdută, dar şi succesiunea vârstelor să corespundă unei integrări treptate a activităţilor celor mai primitive în cadrul celor mai evoluate"- scria psihologul Henry Wallon. Numită, pe bună dreptate, „artă a cuvântului”, poezia pătrunde de timpuriu în universul copilului, alături de joc, poveste şi cântec, conferind copilăriei un farmec aparte.

Ea este un alt mod de a povesti – mai scurt şi uneori mai simplu, însă suficient pentru a-l introduce pe copil în lumea plină de vrajă şi mister a anotimpurilor, a florilor şi a gâzelor, a animalelor şi a păsărilor, a jocurilor şi a jucăriilor, dar şi în diversitatea aspectelor vieţii sociale, având, în mod indiscutabil, valenţe educative intelectuale, morale şi estetice.Conţinutul accesibil, acţiunea simplă şi versurile ritmate care se înlănţuie într-o armonie deplină, chemându-se unele pe altele, îl captivează pe copil şi îl determină să asculte poezia cu plăcere şi interes, să o memoreze fără dificultate şi să o recite cu însufleţire şi încântare, conform propriilor capacităţi, cu ocazia diferitelor evenimente din viaţa sa.

Poezia este o lume plină de culoare, muzicalitate şi expresivitate. Prin intermediul ei, copilul îşi lărgeşte orizontul de cunoaştere, îşi îmbogăţeşte, activizează şi nuanţează vocabularul, învaţă să se exprime corect, coerent, şi elegant, descoperind astfel frumuseţea limbii materne. Copii iubesc poveştile şi poeziile, întâmplările cu plante şi animale,au capacitatea de a prelua exemplele pozitive şi de a-şi analiza propriulcomportament, în raport cu cel al personajelor. Acum e vârsta la care oricecopil înţelege că o carte poate fi fermecată prin poveştile şi poeziile pline deînvăţăminte pe care le conţine.

SCOPUL:

CULTIVAREA SENSIBILITĂȚII ARTISTICE,A GUSTULUI ESTETIC ȘI A INTERESULUI PENTRU LITERATURĂ-POEZIE

DEPISTAREA COPIILOR CU ÎNCLINAȚII ȘI APTITUDINI PENTRU POEZIE

FAMILIARIZAREA COPIILOR CU POEȚII NAȚIONALI ȘI POEZIILE LOR

OBIECTIVE CADRU :

I. DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII ORALE,ÎNŢELEGEREA ŞI UTILIZAREA CORECTĂ A SEMNIFICAŢIILOR STRUCTURILOR VERBALE ORALE

II. EDUCAREA UEI EXPRIMĂRI VERBALE CORECTE DIN PUNCT DE VEDERE FONETIC, LEXICAL ŞI SINTACTIC III. DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII ŞI EXPRESIVITĂŢII LIMBAJULUI ORAL

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :

1. Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. Exemple de comportament: • Să urmărească linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori ascultând povestea spusă sau citită de educatoare • Să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveşti transmise fie prin citire sau povestire, fie prin mijloace audio-vizuale( disc, casetă audio sau video, diafilm); • Să demonstreze înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi: repovestire, dramatizare, desen. 2.Să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Exemple de comportament: • Să manifeste iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor • Să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate despre personaje din poveşti. 3. Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia. Exemple de comportament: • Să utilizeze calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=BU776MvjiQO9RM&tbnid=jDiF5c9dJWHi4M:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.picstopin.com%2F366%2Fpoze-cu-animalele-noastre-4%2Fhttp%3A%257C%257Ci47*tinypic*com%257C207m9ly*jpg%2F&ei=sV_yUuGONcKPtQaQ9YHACg&bvm=bv.60799247,d.bGQ&psig=AFQjCNGeuX8OmJS9HkUH1oDqQxdnuhwLJw&ust=1391702019985900

CĂŢELUŞUL

Căţeluşul cu mustaţă,Cu blăniţa albă, creaţăŞi urechea clăpăugă,Sus la clanţă vrea s-ajungă.

Tare-i speriat căţelul!Vrea în casă mititelul,Căci gânsacul cel năuc Îl ciupeşte de năsuc, Iar curcanul înfoiatÎl tot ia la scărmănat.

Stă la uşă şi scânceşteCu lăbuţa o loveşte,Dar cum nimeni nu-l aude,Într-o gheată se ascunde.

ZDREANŢĂ De Tudor Arghezi

L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,Cel cu ochii de faianţă?E un câine zdrenţurosDe flocos, dar e frumos.

Parcă-i strâns din petice,Ca să-l tot împiedice,Ferfeniţele-i atârnăŞi pe ochi, pe nara cârnă,Şi se-ncurcă şi descurcă,Parcă-i scos din câlţi pe furcă.

Are însă o urecheDe pungaş fără pereche.Dă târcoale la coteţ,Ciufulit si-aşa lăieţ,Aşteptând un ceas şi două,O găină să se ouă,Care cântă cotcodace,Proaspăt oul când şi-l face.

De când e-n gospodărieMulte a-nvăţat şi ştie,Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,Se strecoară pe furiş.Pune laba, ia cu botulŞi-nghite oul cu totul. -- "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. -- "L-a mâncat!""Stai niţel, că te dezvăţFără mătură şi băţ.

Te învaţă mama minte."Şi i-a dat un ou fierbinte.Dar de cum l-a îmbucat,Zdreanţă l-a şi lepădatŞi-i-njurat cu un lătrat.

Când se uită la găină,Cu culcuşul lui, vecină,Zice Zdreanţă-n gândul lui:"S-a făcut a dracului!"

CĂŢELUŞUL AZOREL

Căţeluşul AzorelStă-n ogradă, chiar la el.Dar de intră cinevaEl de-ndată lătra aşa: Ham, ham, ham!

CĂŢELUŞUL

Căţeluşul zice ham!Mâncărică nu mai am!Am avut un pic de osŞi l-am terminat de ros.

Daţi-mi, daţi-mi de mâncare,Să mă fac voinic şi mare,Dinţii să mi-i întăresc,Şi de hoţi să vă păzesc !

CĂŢELUŞ CU PĂRUL CREŢ

Căţeluş cu părul creţ Fură raţa din coteţ. El se jură ca nu fură Şi l-am prins cu raţa-n gură Şi cu ou-n buzunar, Hai la Sfatul Popular!

- Nu mă duc c-am fost o datăŞi am căzut cu nasu-n baltă.

CĂŢELUŞ CU COADA SCURTĂ

- Căţeluş cu coada scurtă,Cum ai petrecut la nuntă?- Am fost mare bucătar,Am fript carne la grătar,Şi-am dansat cu-o pisicuţă,Şi-am călcat-o pe lăbuţă.Ea tare s-a supăratŞi-uite aşa m-a zgâriat....Miau!

CĂŢELUŞUL

- Căţeluşule, să-mi spui Unde-i laptele, că nu-i! Cine mi-a umblat în oale De le găsesc pe toate goale?

Cine-i hoţul? Nu eşti tu? Aha! Dai din coadă, zici că nu?! Stai! Te-am prins!Eşti stropit de lapte tot, Şi pe labe şi pe bot!

Atunci, mama l-a certatPe căţel, fiindcă-a furat,Ca să nu mai umble pe la oaleSă le găsească pe toate goale.

HAM

Îl cunoaşteţi? El e Ham,Căţeluşul năzdrăvan!A-mplinit abia un anŞi vorbeşte: „Ham, ham, ham!”

CĂŢELUŞUL

Căţeluşul răsfăţatAzi stă trist şi bosumflat.Blana lui cea îngrijită,Uite, cum e ciufulită!

Ce-a păţit de-i supărat?Oare astăzi n-a mâncatSau l-au dat din cas-afarăCa pe-o haimana de cioară?

Greu de spus ce are el,Răsfăţatul Azorel.Totuşi, cred că-i supăratCă bunicul l-a legat.

GRIVEI De V. Carianopol

Certăreţ, întreaga ziuăUmblă, latră pe oricine.Nimeni fără voia luiNu poate intra la mine.

Are un castel de scânduri,Cu covor întins pe jos,unde nu stă însă nimeniCând e timpul furtunos.

Îi plac florile, ca mie,Că prin ele-atunci când sare,Nu le rupe, fiindcă ştieŞi pe ele că le doare.

El, în fiecare noapte,Luna alergând de zor,Când trece prin curtea noastrăO apucă de picior.

CĂŢELUŞUL ŞCHIOP de Elena Farago

Eu am numai trei picioare, Şi de-abia mă mişc: ţop, ţop! Râd când mă-ntâlnesc copiii, Şi mă cheamă "cuciu şchiop".

Fraţii mei ceilalţi se joacă Cu copiii toţi, dar eu Nu pot alerga ca dânşii, Că sunt şchiop şi cad mereu!

Şi stau singur toată ziua Şi plâng mult când mă gândesc Că tot şchiop voi fi de-acuma Şi tot trist am să trăiesc.

Şi când mă gândesc ce bine M-aş juca şi eu acum, Şi-aş lătra i eu din poartă La copiii de pe drum!...

Cât sunt de frumoşi copiii Cei cuminţi, şi cât de mult Mi-ar plăcea să stau cu dânşii, Să mă joc şi să-i ascult!

Dar copiii răi la suflet Sunt urâţi, precum e-acel Care m-a şchiopat pe mine, Şi nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din răutate Cu o piatră în picior, Şi-am zăcut, şi-am plâns atâta, De credeam că am să mor...

Acum vine şi-mi dă zahăr Şi ar vrea să-mi fie bun,

Şi-as putea să-l muşc odată De picior, să mă răzbun. Dar îl las aşa, să vadă Răul, că un biet căţel Are inima mai bună Decât a avut-o el.

AZI PISICA MEA E TRISTĂ

Azi pisica mea e tristă,Că nu are o batistăSă-şi şteargă cu ea mustaţa, Că i-a murdărit-o raţa.

- Pisicuţ-o stai niţel!Iţi dau eu un prosopel.Dar până mă-ntorc cu el,Ai grijă de şoricel!

PISICUŢĂ PIS, PIS, PIS

Pisicuţă, pis, pis, pis,Te-am visat azi-noapte-n vis.

Te spălam, te pieptănam,Fundă roşie-ţi puneam.

Însă tu te-ai supărat,Pe obraz m-ai zgâriat. Pisicuţă, draga mea,De ce eşti atât de rea?

Nu sunt rea, dar sunt micuţă.Ia să-ţi mai dau o lăbuţă! PISICUL

- Măi pisicule, pisic,Ia spune-mi ce bei?- Lăptic! - Şi de ce-ai pus pe botic?- Uite aşa, că eu sunt mic!

PISICUŢA

Pisicuţa stă la soareŞi se spală pe picioare.- Miau! miau! eu în casă Nu mai stau!

PISICUŢA

Pisicuţa mea-i frumoasă,Cu blăniţa mătăsoasăŞi cu nasul mititel,Drăgălaş şi frumuşel.

Dar de ce când eşti iubită, Tu scoţi gheara ascuţită Şi mă zgârii? Nu vezi oareCă sunt mic şi că mă doare?

MOTANUL PEDEPSIT De Elena Farago

Rândunica e plecatăDupă hrană pentru pui.Cuibu-i singurel, sub streşini,Şi prin curte, nimeni nu-i.

Râde sub mustăţi motanul:- Ce noroc! Păcat să-l scap!Iute sus! ...Dar… poc! o piatrăîÎ loveşte drept în cap.

Trist se tânguie motanul:- Miau şi vai de capul meu!Petrişor îl ia în braţe ...- Iartă-mă, te rog, căci euTe-am lovit şi rău îmi pare!

Dar de bieţii puişoriŢie cum nu ţi-a fost milăCând săriseşi să-i omori?

MIAUNICA De Demostene Botez

Miaunica-i o pisicăMică, mică, mititică,Cu mustăţile de neaŞi cu bot de catifea.

Păru-i negru, mătăsos,Subţirel e şi luciosŞi-n picioare e încălţatăCu ghetuţe moi de vată.

Astea-s ghete ori pernuţe?Stau în ele cinci gheruţe,Iar când vede un şoricel,Fuga, fuga după el!

PISICUŢA NECĂJITĂ

Pisicuţa mea ar vreaSă o-nveţe cinevaCum să-şi bage botişorulÎn oala cu lăptişorul.- Miau, miau, ce să fac?Că pe oală-i un capac!

PISICUŢA

Miorlăilă, pisicuţa,Tare-i tristă sărăcuţa…N-are nici-un ghem de lânăSă-l arunce şi să-l deaDura, dura, pe podea.

PISICUŢA Pisicuţa mea cu dungiCe priveşti aşa mirată?Ai văzut un şoricelŞi vrei să te joci cu el?

Draga mea, te-ai păcălitPrada ce atent priveştiEste ghemul bunicuţei,Ce uşor se învârteşte,Când bunica împleteşte!

OAIA

De dă lână, caş şi urdă,Miei gingaşi şi blânzi, ce zburdă.Ştie bine fiecare,Cât e de folositoare.De-i ţurcană ori ţigaieŞi că se numeşte…oaie?

LAPTELE

De ce-s bune oile? Oile şi vacile ne dau nouă, laptele. Mama-l fierbe bine-bine, Te serveşte şi pe tine şi aşa, câteodată, Îi mai pune ciocolată sau cacao cate-un pic (dacă nu eşti mult prea mic).

Tot din lapte, sus la stână, Ciobanii fac brânză bună. Iar din lâna oilor, Buna-mpleteşte cu spor, Flanele sau ciorăpei Pentru scumpii nepoţei!

AJUTOARELE LINEI

"Cine-mi poate da un ou în dar?"Strigă Lina din ceardac.Iar găina din cuibarÎi răspunde "cotcodac-cotcodac!"

"Lapte bun pentru smântână,Cine-mi poate da?""Mu-mu-mu!""Tu îmi dai văcuţă, tu?"

"Mulţumesc! Cine-mi dă lână?"Şi oiţa îi răspunde:

"Be-be-be, e rândul meu!Haide, vino de mă tunde,Chiar şi lapte-ţi pot da eu!"

"Miau", se-aude de sub masă:"Eu te scap de şoricei!""Şi eu paznic sunt la casă."Latră vesel foc, Grivei.

CUM VORBESC ANIMALELE

Mâţa zice: „Miau-miau-miau,Unde-i brânza ca s-o iau?”

Grivei zice: „Ham-ham-ham,Cum aş roade-un os, dar n-am!”Vaca zice: „Mu-mu-mu,Nu-mi văd viţeluşul, nu!”

Calul zice: „Iha-ha,Vino, mânzişor, nu sta!”

Raţa zice: „Mac-mac-mac,Bine e să-noţi pe lac!”

Gâsca zice: „Ga-ga-ga,Pân-la râu cum aş zbura!”

Puii zic: „Piu-piu, piu-pii,Nu ne chinuiţi, copii!”

CU ANIMALELE FII BUN

Iese mâţa pe portiţă.Nu o trage de codiţă;Să se joace cuţu-i gata,Nu cumva s-arunci cu piatra.Mielul vesel zburdă-n vale,Nu-i sta piedică în cale.Porumbelul vrea să zboare,Nu-l mai ţine de-aripioare.

Iată ce am vrut să spun:Cu-animalele fii bun,Dacă tu le chinuieşti,

Ele plâng, de rău ce eşti!

ÎN OGRADA MEA

Ga,ga ga şi iarăşi gaAşa spune gâsca mea.Mac,mac, mac şi iarăşi macRaţa spune neîncetat.

Glu,glu, glu şi iarăşi gluĂsta e curcanul, nu?Cotcodac şi cotcodac,Un ou proaspăt am să fac!

Aşa-i în ograda mea,Un concert cu:Ga,ga,ga,mac, macGlu, glu, glu şi cotcodac!

CUM VORBESC ANIMALELE?

Raţa lunecă pe lacŞi tot strigă: mac, mac, mac!

Gâsca zice altceva:Ga, ga, ga şi ga, ga, ga!

Sus, pe gardul lui bunici’Un crestat cu pene roşiiStrigă tare: cucurigu!

Sus pe deal, nu ştiu de ceCapra strigă: mehehe!

Vaca vine-acas-acu’De la poartă strigă: muuu!

Porcul caută-un cartofŞi se-aude: groh, groh, groh!

Măgăruşul Ieremia,Cu urechile pe spate,

Îl apucă veselia,Strigă frate: iha, iha!

Ursul vine-ncetişorVorbind singur: mor, mor, mor!

Cântă de răsună nucu’Cântă-ntruna: cucu, cucu!

AVEA MOŞUL O GĂINĂ

Avea moşul o găinăŞi găina a zburatLa o babă, o vecină,Şi-n gradină s-a ouat.

Vine moşul să-şi ia oul,că-i al lui.Însă, baba arţăgoasă:"Ia mai pune-ţi pofta-n cui!"

Hâr încoace, hâr încolo,Ba că-i al lui, ba că-i al ei,Până când, ca să-i împace,Oul l-a mâncat Grivei!

COCOŞUL

Ia spuneţi-mi, cine oareAre pinteni la picioare?Cine umblă prin ogradăTot cu pasul de paradă?

Şi mai spuneţi, cine areCreastă roşie şi mare?Cine ne trezeşte-n zoriCa un ceas deşteptător?

STAI SĂ VEZI De C. Theodorescu

Stai să vezi acuş, acuşa,Când deschide fata uşa,Vine înaintea eiCa să-i dea porumb şi meiŞi să-şi umple iute guşa.

Ea nu ştie foamea ce-i,

Boabe-i dă fata, cât vrei,Plină-i căldăruşa!„Cot-cot-cot!”Dar şi ea un ou va da.- Cine?- Găinuşa!

CÂŢI CA VOI De G. Topârceanu

Sus, pe gardul dinspre vie,O găină cenuşieŞi-un cocoş împintenatS-au suit şi stau la sfat:

- Ia te uită, mă rog ţie,Cât de sus ne-am înălţat!Şi de-odată, cu glas mareÎncepură amândoi:Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!

Dar de sus, din corcoduş,Pitulându-se-ntre foi,Mititel şi jucăuş,Le-a răspuns un piţigoi:- Câţi-ca-voi! Câţi-ca-voi! CE MĂNDRI SUNT!

Un cocoş şi o găinăAu ieşit azi în gradină,Ea moţată, el fălos,Amândoi privind în jos.Ce e-n iarba? Mişcă, strigă,Galbeni ca din mămăligă,Patru puişori frumoşi,Abia de-o zi din ou sunt scoşi!

CLOŞCA

Cloşca noastră cea moţatăEste foarte supărată,Scurmă curtea, răscoleşteŞi mereu cotcodăceşte

Fiindcă puii ei moţaţiTare-s neastâmpăraţi.

Le tot spune şi-i învaţă,Tot mereu le dă povaţă.Însă puii-s mici, nu ştiuŞi tot strigă piu, piu, piu!

CLOŞCA de Elena Farago

Cot-cot-cot, Cot-cot-cot, Fac şi eu ce pot, ce pot. Cot-co-dac, Cot-co-dac, Puii să-mi împac... Ciugulesc, Mă zbârlesc, Şi mi-i chem, mi-i chem mereu, Ca nu-i las, Nici un pas, Făr' de mine, eu.

Şi le-adun Ce-i mai bun - Şi seara, cu drag, le spun Cot-co-dac, Cot-co-dac, Basme să-i împac.

Clonc-clonc-clonc, Clonc-clonc-clonc, Şi-i adorm apoi aşa, Încălziţi,Sub aripă obosiţi.

CLOT-CLOT-CLOT ŞI PIU-PIU-PIU!

De cum se arată zoriiCloşca-şi strigă puişorii:

- Clot-clot-clot! Le-arată-o râmă

Şi cu ciocul le-o fărâmă.

- Piu-piu-piu! Vin puii iute,Ciugulind pe întrecute.

- Clot! Mai zice mama lor:Poftă bună, puilor!

Puii guralivi din fireMulţumesc cu glas subţire.

Şi-o pornesc tot prin ogradăFără zarvă, fără sfadă.

Fiindcă, de pe-un ciot de-un cot,Cucurigu vede tot. PUIŞORUL MOŢAT De E. Farago

Puii mamei, pui,pui,pui,Are cloşca şapte pui -Cinci pestriţi, unul bălţat,Numai unul e moţatŞi curat şi încălţat.

- Spune-mi, puiule, şi mieDe ce-ţi face numai ţieMama ta, ciorapi şi ghete,Şi iţi leagă moţ în plete?

Oare frăţiorii tăiSunt aşa de proşti şi răi, Sau poate că mama taO fi leneşă ori rea?

Spune puiul:- Mama meaNu-i nici leneşă, nici reaDar e tristă, vai de ea,Căci îi fac ruşine multăFraţii mei, şi n-o ascultă,

Că de-i cheamă, fug pe-afară,Că de-i prinde, plâng şi zbiară,-Şi de-aceea-s nespălaţiŞi desculţi şi nemoţaţi.

Dar eu stau cu mama meaŞi mi-i drag s-ascult de ea;Şi de-aceea sunt moţat,Că-s cuminte şi curat.

PUIŞORUL CAFENIU De Otilia Cazimir

A ieşit din ou, la soare,Cel din urmă puişor.Se usucă pe-aripioareŞi-o porneşte binişor.

Stă găina la-ndoială,Că din şapte puişori,Şase-s galbeni-gălbiori(Ghemotoace de beteală),

Numai cel de la sfârşit, A ieşit Mai ponosit!Şi se-ntreabă speriată:- Nu cumva-i de ciocolată?...

PUIŞORII

Ghemotoace gălbioare Oare sunt rupte din soare? Ciugulesc cu ciocul ud Firul ierbii mic şi crud.

Cloşca e pe lângă ei, O fetiţă le dă mei. Iar Grivei zice buimac: "- Parcă sunt din cozonac!"

RAŢELE

Picături si mari şi miciCad din nori grăbite,Pe sub streşini rânduniciS-au ascuns grăbite.

Chiar motanul cel vărgatA intrat in casă,Furios că i-a udatBlana lui frumoasă.

Numai raţele pe lacCătre nori mai catăŞi tot strigă: „mac-mac-mac!Noi mai vrem o dată!”

RAŢĂ, RAŢĂ, RĂŢIŞOARĂ- Rată, raţă, răţişoarăCe te plimbi pe ulicioară? Cu pantofii roşioriCare-i ai de sărbători?

- Dă-te frate, la o parte,Nu mă duc aşa departe,Mă duc pân’ aici, la moară,Că mi-e guşuliţa goală!

RAŢA

Raţa, dis de dimineaţă,A sărit în baltă: ţop!Şi acum nu vrea să iasăFiindcă n-are un prosop.

RĂŢUŞCA

O răţuşcă îmbufnatăStă pe mal cam supărată:- Mac, mac, macŞi mac, mac, mac,Eu în baltă nu mă bag,Că mă ud pe lopăţele,Nu mai pot merge cu ele!- Ga, ga, ga!, râde gânsacul.- Oac, oac, oac!, strigă brotacul.

Unde aţi mai văzut voi,Dragi copii de pe la noi,

O răţuşcă supăratăSă nu vrea să intre în baltă?

Măi, răţuşcă mititică,Intră în baltă fără frică!Acolo te răcoreştiŞi prieteni buni găseşti!

RĂŢOIUL BUCĂTAR

La vagon restaurantStă răţoiul elegant…Cu un şorţ legat la guşăScoate capul grav pe uşă:- Pentru prânz am să vă facCozonac cu mac… mac… mac…

RĂŢIŞOARĂ MAC-MAC-MAC

- Răţişoară Mac-mac-mac,Iarăşi tulburi apa-n lac?Nu te ceartă mama taCă strici patul unde-ai sta?

- Ai cinci ani şi nu ştiai?Puful, penele ce port,Pentru mine sunt şi cort.Mă auzi vreodată tu,Cum te-aud mereu:”Hapciu!”?

Şi-apoi nici nu dorm în pat,Ci sub cerul înstelat.Zorii nu-şi arată pleoapaCând, adeseori, un peşteOri brotac mă şi trezeşte,

Pleoscăind a joacă apa.Mamei îi urmez povaţa.Le spun: „Bună dimineaţa!”Dar în limba mea: „Mac, mac!”

MARINARII

Vine raţa dintre viiCu trei gheme aurii.Pline-s undele de lacDe lopeţi şi de…”mac-mac!”

Raţa Pană-cenuşieZice-n sine, cu mândrie:- Iată-i, chiar de nu sunt mari,Parcă-s nişte marinari!

TREI RĂŢUŞTE

Trei răţuşte joacă-n iarbă:- Babă-oarbă! Babă-oarbă!Zice raţa cea bătrână:- Staţi colea, mai la-ndemână,Că vicleana stă la pândă,Stă la pândă, că-i flămândă!

Cele mărişoareStau cuminţi la soare,Însă cealaltăO zbugheşte-n baltă,

Iar în păpuriş,Pândind pe furiş,Doi vulpoi stăteau la sfat.Nu mai spun ce s-a-ntâmplat!

ÎNVIORARE PE LAC

Raţa şi bobociiFac înviorare,La semnalul: MAC!Dau din aripioare.

Se aşează-n rânduriDouă câte două,Una după altaSar apoi în lac,Şi împreunăBaie bună fac.

PUI DE RAŢĂ de Nina Cassian

Pui cu puf de aur moale Şapte sunt prin curte. Umblă-n picioruşe goale,Sprintene şi scurte.

Piuie de viaţă nouă,Cu un glas ca aţa, ”Am ieşit şi noi din ouă,Bună dimineaţa!”

POVESTEA GÂŞTELOR De G. Coşbuc

Un gâscan cu pene luciiCum trecea pe pod, prin satŞi-ntr-o mân-avea papucii,Nu ştiu cum i s-a-ntâmplatCă papucii lui căzură,Ce păcat, o, ce păcat!

Căci erau cu-alesătură,Fără leac de tivitură –Ce păcat!

Gâştele-auzind cum zbiară:„Aoleo! Papucii mei!”Într-un suflet alergarăŞi-ntrebau mirate: „Ce-i?”

„Am rămas, plângea gâscanulpăgubaş de patru lei!Iată-mă desculţ, sărmanul!Ce mă fac acum, golanul,Fără ei?”

„Haideţi, toţi, şi moşi, şi babeSă-i căutăm pe râu acu”Repede-notând din labeCârdul tot pe râu trecu.

„I-ai găsit?” – „Eu, nu, surată,Ce mă-ntrebi aşa şi tu!”Toate-apoi strigau deodată:

„Bată-i pacostea să-i bată!Nici eu nu!”

Vara-ntreagă tot umblară,Dar papucii duşi au fost!Şi-au să-i caute şi la varăPână ce le-or da de rost!

Iar gâscanul merge, vine,Face cruci şi ţine post.„Nu-i găsesc! Sărac de mineIar desculţ e, vezi tu bine,Lucru prost!”

Gâştele de-atunci, în caleCând văd apă undeva,Căutând pornesc agaleTot crezând că vor afla.

Vin şi raţe să le-ajute:Mac-mac-mac şi ga-ga-ga!Mac-mac-mac! Haide, vino, du-te,

Zile-aşa pe râu pierdute!

Ga-ga-ga!Iar când gâştele stau gloatăSi prin dreptul lor te duci,Sare tabăra lor roatăSa te-ntrebe: „Ce ne-aduci?

Ai găsit papucii? Spune!”Tu la fug-atunci s-apuci!Sî-sî-sî! Tot fac nebuneŞi te muşcă, doar le-ai spune De papuci!

VEVERIŢA

Ce se-aude în copac?Oare-i scrâşnet de gânsacSau vreo carie ce-acuşiFace-n scoarţă rumeguş?...I-auzi… „Trosc!” Apoi din nou.

„Trosc!”, prelung ca un ecou.Când e vreme rea afară,În bogata ei cămară,Numai-n fustă şi-n papuci,Veveriţa sparge nuci.

CĂPRIOARA

Peste podul de la moară

A trecut o căprioară.Am strigat-o din cărareSă nu fugă aşa de tareCă nu-s lup şi nici dulăuCa să-i fac cumva vreun rău.Ea de mine nu se teme,Dar mi-a zis că n-are vreme.În pădure lângă teiO aşteaptă puiul ei.

URSULEŢUL

Ursuleţul meu nu ştieNici măcar o poezie,Dar eu ştiu câte pofteşti,Ţi le spun dacă doreşti.

Ursu-i tare mititel,Învăţ eu şi pentru el.

MOŞ MARTIN

Cu cojocul lui cel gros,Mormăind morăcănos,Umblă moşul prin pădure,După fragi şi după mure.

Vara merge la vânat,Iarna stă-n bârlog culcat,

Când dezgheţurile vin,S-a trezit şi Moş Martin.

CUMĂTRA VULPE De O. Cazimir

Ţipă gâştele şi zbiară,Zboară penele-n poiană…- Ce-o fi asta, surioară?

- Ia, o vulpe năzdrăvană!Cum stătea-n tufiş, la pândă,Costelivă şi flămândă,S-a gândit că pentru masăN-ar strica o gâscă grasă…

VULPEA ŞIREATĂ

Cât e vulpea de şireată,S-a-nşelat şi ea odată,C-a furat dintr-o gradină Un cocoş de plastilină.

VULPEA

Cu coada stufoasă,Cu bot ascuţit,

La coteţul nostru,Des a nimerit.

Găini, pui şi raţe,Ia tot ce găseşte.Hoaţa asta, ştiţi?Vulpe se numeşte.

LUPUL

Cred că mă cunoaşteţi bine,Eu sunt lupul cel vestit.Şi pe iezi, şi pe Scufiţă,Imediat i-am înghiţit.

Mi-a venit de hac cumătra,Şi vânătorul iscusit,Dar să ştiţi de-acum prieteni,Jur pe păr, m-am cuminţit!

IEPURAŞ, CE FACI AICI?

- Iepuraş, ce faci aici?Îl întreabă Moş Arici.De ce plângi aşa de tare?

- M-am speriat de nişte fiare.Stau acolo lângă lacŞi tot strigă: oac-oac-oac!

IEPURAŞULAm găsit un iepuraşLa cosit pe grâu.Îl pierduse prin trifoiPoate mama lui.

L-am luat şi l-am adusPân-la mine-acasă,Tremura în mâna mea,Blana lui frumoasă.

Nu te teme, iepuraş,

Am livada plină!Şi-o să-ţi dau să creşti voinic,Varză din gradină!

Iepurasul pofticios Tupa in sus, iata ca vineUrechila iepurel,Prin gradina de legumeCauta un morcovel.

Vantul bate, ploaia vine,El e tare suparat:Au trecut trei ore buneDe cand nu a mai mancat.

A avut doua salatePe care le-a rontait,Nu e gingas la bucate,Dar din nou este lihnit.

Ce sa mai manance iaraFoamea ca sa-si potoleasca?Scoarta de copac e-amara,Nu pare sa ii priasca.

Dar pe loc isi amintesteCa la marginea paduriiPadurarul ii cinstesteSi le-aduce de-ale gurii.

IEPURAŞUL

Iepuraşul meu iubit,Cin' te-ntrece la fugit?Ai lăbuţe mititele,

Ochişori - două mărgele,Ai mustaţă pe la guriţăŞi un petec de codiţă!

IEPURAŞUL

Iepuraşul meu de pluşTare-i necăjit, că uite,Va-mplini un an acuş’Şi nu are nici-un dinte!

IEPURAŞUL SPERIAT

Iepuraşul, în grădină,Roade varză sau curechi.Hop, un ied! Se miră tare:

- Cine-i oare cel ce areDouă şi mai mari urechi?Poate-i vulpea? Poate-i lupul?Şi m-aude: ronţ, ronţ, ronţ!

Fugi mai bine!Uite, vine!Fugi, cât poţi!

ALB IEPURAŞ

- Iepuraş, alb iepuraş,Unde-ai fost?- La oraş!- Un-te duci?- La pădure.- Ce mănânci?- Vreji şi mure.- Unde dormi?- În şopron.- Cum te cheamă?- Rodion.

ARICIUL

- Măi arici cu ţepii mici,Ce mai faci tu pe aici?- Iaca, stau lângă cuptorJos în iarba cu urzici,Şi mă uit pe la furnici.Or fi bune, tu ce zici?

ARICIUL

Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat, Lângă gard s-a tupilat Supărat ca l-a plouat.

ARICIUL

Sigur, dacă nu-i dai pace,Se preface-n ghem de ace,Dar de-l iei cu binişorul,Îşi arată botişorul;

Şi-i destul să-i baţi în toacă,Sare-n sus şi joacă, joacăPână-l prinde tremuriciul…Uite-aşa este ariciul!

CIOCANITOAREA

Cioc, cioc, cioc şi iară cioc. Bate-n nuc din loc în loc. - Nucule cu frunza deasă, Sigur, ştiu că eşti acasă. Uşa dacă mi-o deschizi, Eu te curat de omizi.

VRABIA ŞI PISICUŢA

-Vrabie, unde iernezi? A-ntrebat-o pisicuţa.- Uite, colea unde vezi!

Îi răspunde vrăbiuţa.

- Dar cu cine stai la masă?A-ntrebat-o pisicuţa.- Cu găini, pe lângă casă!Îi răspunde vrăbiuţa.

- Spune-mi, noaptea dormi tu bine? A-ntrebat-o pisicuţa.- Vrei să pui laba pe mine? ...Şi a zburat vrăbiuţa. SCRISOARE DE LA RÂNDUNELE De E. Dragoş

Cocostârcul astăzi S-a întors acasă. Toată păsărimea L-a primit voioasă.

Vin să-l vadă vrăbii, Bun venit să-i zică. Broaştele de baltă Au murit de frică.

Iar drumeţul spune:„De la rândunele V-am adus scrisoare. Vă e dor de ele?"

„S-o citim!" — strigară Vrăbiile toate... „Scumpe surioare, Noi suntem departe,Dar vâslim spre ţară, Zilele-s senine, Nu e ca acasă Nicăieri mai bine!"

RÂNDUNICA

- Rândunică, rândunică, Draga primăverii fiică,

De când cuibul ţi-ai lăsat Spune-mi, unde ai umblat?

-Am umblat din ţară-n ţarăDupă soarele de varăCa să-l rog să se grăbeascăÎnspre ţara românească,Să-nflorească florileCă vin sărbătorile!

- Rândunică, soră dragă, Eu te-aştept de-o iarnă-ntreagă.Tu prin lume ce-ai văzut?Spune-mi câte ţi-au plăcut?

-Am văzut cetăţi bogate, Case-n aur îmbrăcate, Am văzut albastra mare Şi corăbii călătoare. Dar frumos nu-i nici în Rai Ca pe-al nostru mândru plai!

RÂNDUNICA

Caisul nostru a-nfloritŞi-n ramul lui a popositVenind din depărtareO rândunică, ce acumE obosită tare.

Ea a bătut din aripioare,A-nceput să cânte-n soareSi apoi cu-n ciripit ne-a salutat Şi-n cuibul de sub streşiniA zburat.

Ce are barza-n ciocBarza, ce-ai in cioc? - Un boboc! - Dar in gusa? - O capusa! - Da-n picioare?

- Raschitoare! - Dar in pene? - Gandurile mele! - Du-te-n noua tari cu ele!

BERZELE BUNICUȚEIde Emilia Plugaru

Stau nepoţii la taifasCu bunica în ogradă.

O ascultă-atent cu toţii -Berze vor şi ei să vadă

Bunicuţa povesteşteDespre vremuri când în satVeneau multe, multe berze.

Acum toate au plecat.

- Iată colo, în salcâm,Două berze îşi aveau

Cuibuşor şi primăvaraÎmpreună se-ntorceau.

Aduceau din depărtareCopilaşi micuţi, vioi.

Pe atunci în toată casa,Creşteau mulţi copii ca voi.

- Nu-i adevărat, bunico,Tot ce spui tu sunt poveşti –

Zice Nică - Ionică,Despre berze povesteşti?

Aduceau copii în cioc?Geaba, eu le ştiu pe toate.Mamele îşi aduc prunciiChiar de la maternitate...

- Da, aşa e, nepoţele.Un copil deştept îmi eşti.

Berzele veneau pe vremuri...Când credeam toţi în poveşti...

CUCULde Emilia Plugaru

Sus pe-o creangă-n vârf de nuc,Strigă, strigă un biet cuc:- La un cuib străin mă duc,Să pun oul meu de cuc!

Pui să cresc? Nu-i treaba mea.Crească pui doar cel de vrea.Cât le târâi de mâncare,Până îi înveţi să zboare,

Puii te îmbătrânesc,Pana neagră-ţi însuresc.Puiul cel de cuc când creşteTot la fel şi el gândeşte.

Plânge cucul sus în nuc.Cu-cu, cu-cu, cu-cu-cuc,Chiar de pui nu am crescutPana tot mi-a însurit.

Am ajuns bătrân şi suntSingur cuc pe-acest pământ.Şi mi-e trist şi-mi este greu,Unde-i, unde-i puiul meu?

CIOCĂNITOAREAde Emilia Plugaru

Bocăneşte în tulpinăDe răsună codrul, zarea.S-a îmbolnăvit stejarul.Medic e ciocănitoarea.

A venit cu dalta saLa stejar şi bocăneşte.Rabdă curajos stejarul.Boala medicu-i găseşte.

Care-o fi pricina bolii?Nu a fost deloc uşor.E salvat acum stejarul.Îl rodea un... viermişor.

RÂNDUNEA UȘOARĂ-N ZBOR

de Elena Farago

Rândunea uşoară-n zbor,Crainic primăverilor,Săgetând văzduhul treciUnde-ai fost şi unde pleci?

De n-ai cuib şi-ţi cauţi loc,Purtătoareo de noroc,Ia-ţi tovarăş la zburatGândul meu înlăcrimat,

Şi te du cu el mereuPână-ţi da de satul meu,Până-ţi da de cel bordeiUnde plâng părinţii mei.

Colo-n coperişul lorSă-ţi faci leagăn puilor,Şi să spui bătrânilorCă pustiul meu de trai

E ca mugurul ce-l taiDe pe creangă, ne-nfrunzit

Fără timp m-am veştejit...

Arici, Arici, Bogorici

Ghem de spini si tepi uscate,Sta-ntarit ca-ntr-o cetate.Poate trece un vecinPeste el cu carul plin.

Ca nu simte nici atat,Cat l-ai gadila pe gat.Ca sa-l scoata, ca sa iasa,Cainii-l latra. Lui nu-i pasa.

Unul, incercand un pas,S-a ciocnit in ghimpi la nas.Fiindca tontul si netotulSi-a varat in ace botul.

Dac-ar fi citit aiciEl afla ce-i un arici,Insa cainii n-au habarDe tipar si abecedar.

Nesupus la gand pazmas,Bogorici e dragalasCui il ia cu prietenie,Canta-i numai din tipsieSi-ti si joaca o chindie.

Caprioarade Habeanu Diana Elena

Peste podul de la moaraA trecut o caprioara.Am strigat-o din carareSa nu fuga-asa de tare.

Ca nu-s lup si nici dulauCa sa-i fac cumva vreun rau.Ea de mine nu se teme,Dar mi-a zis ca n-are vreme.

In padure langa teiO asteapta puii ei.

La nunta lor - Cucul si ciocanitoarea

de Aurora LuchianVeste dupa veste vine,Ascultati atenti la mine:In crang, susoteli, rumoare,Cucul si-o ciocanitoareIsi pregatesc nunta lorSi prin arbori au mult zor!

Gaita-galagioasa,Curioasa, bagacioasa,Cum este de felul sau,Spionandu-i zvoni, zau,Caci trasese cu urechea,Cand isi cauta perechea.

Prinse-n zbor cererea, da,"Vrei sa fii sotia mea?"Chiar si cand el a juratCa va fi un bun-barbat,Credincios cum altu' nu-iSi-i va face frumosi-pui!

Harnica ciocanitoareMai sa pice din picioare!Noroc de gheara sa, mare,O infipse-n scoarta tareSi ramase suspendata,Intrebandu-l derutata:

- Cucule esti zapacit?!

- Nu, sunt doar indragostit!Si plecandu-se sfios,In cuvinte generos,O mai intreba o data.Ea accepta incantata!

S-au adunat invitatii,Veseli si uniti ca fratii:Pitigoi, soimi, vrabiute,Mierle, sturzi si paunite,Sticletii si cotofene,Ba si ciori cu negre pene;

De prin sate, randunele,Privighetori mititele;Grauri, corbi si pitulici,Porumbei si gugustiuci;Tot neamul inaripat,Nunta lor au onorat!

Ce mai chef si voie buna,A tinut mai mult de-o luna!In dansuri spectaculoaseSi triluri melodioase;Codrul vede, mai nu crede,Freamata din frunza verde!

Stand pe-un ciot de fag uscat,M-am uitat si am oftat.M-as fi dus tiptil, aproape,Sa mai prind ceva din soapte,Dar mi-am amintit indata,Ca nu am fost invitata.

STUPUL

Vezi, albinele au toateMânecile suflecateŞi zburând din floare-n floare, Tot cu graba şi zor mare,De la noi şi din vecini,Cară saci cu miere plini.

Şi aşează în cămară,Rodul muncii dintr-o vară,Iar la iarnă, fiecareStă la cald şi grijă n-are.

ALBINA

În grădina de flori plină,Vesel zboară o albină,Zumzăie din floare în floare,Ispitită de culoare.

Florile râd în lumină,Cântă întreaga grădină,Ea culege migălosPolenul cel preţios.

M-AŞ JUCA De Cicerone Theodorescu

Proaspătul, călduţul vântToată ziua mă dă huţa.Nu stau prins ca ciupercuţa

Zi şi noapte, de pământ.

Mult îmi place să plimb!Să mă zbengui, mult îmi place!Nu las nici-o floare-n pace;Pentru toate am eu timp…

Cu copiii, cât e soare,M-aş juca de-a v-aţi ascuns.M-aş juca din floare-n floare…Şi mai vreau, nu mi-e de-ajuns!

Mă ridic în vânt mereu,Prin tot satul şi oraşul…Locului nu stau, mi-e greu…… Cine-s eu?- Eşti fluturaşul!

FLUTURII De Elena Farago

Fluturi albi şi roşii,Şi pestriţi, frumoşii,Eu îi prind în plasă,Când mama mă lasă.

Eu îi prind din zbor,Însă nu-i omor;Ci mă uit la ei,Că sunt mititei,Şi frumoşi, şi-mi plac,Dar eu nu le facNici un rău, de loc;

Şi dacă mă jocCu vreunul, ştiuBinişor să-l ţiuŞi pe toţi, din plasă,Îi ajut să iasă,Şi să plece-n zbor,După voia lor.

FLUTURAŞUL

Fluturaş, din floare-n floareZbori, bătând din aripioare.Stai! Opreşte-te o clipă,Să mă sui pe o aripă,Să mă duci departe-n zăriSă mai văd şi alte ţări. FLUTURAŞII

Ce se-ntâmplă oare?Încep florile să zboare?Două câte două prinse,Catifele moi şi ninseÎşi iau zborul de pe flori,Cu antene şi culori.

FLOAREA ZBURĂTOARE

- O! ce floare minunată!- Ce frumos e colorată!- Dar câte petale are?- Numai patru, mi se pare.

- E o floare-ncântătoare!- E o floare zburătoare!- Cum se cheamă, băieţaş, Floarea asta?- Fluturaş!

BUBURUZA

Gâză mică, buburuza,Tare eşti cutezătoare!Te avânţi în zbor spre soareFără nici-o călăuză,Gâză mică, buburuză!

BUBURUZA

Pe un fir de margaretă,Buburuza cea cochetăSe suceşte, se înclinăCa o mică balerină.

- Ia te uite ce-ndrăzneală,M-ai călcat pe o petală!Ce-ar fi vântul să te-apuceŞi în trestii să te-arunce?

- Nu fi tristă, margaretă,C-am făcut o piruetă.Azi m-am înnoit, vezi bine:Fustă roşie cu buline!

BONDARUL LENEŞ De Elena Farago

O furnică mititică,Cât un grăuncior de mei,

Duce-n spate-o greutateDe trei ori cât botul ei.

Pe cărare-i jale mare!Plânge un bondar hapsân:

- "Mor de foameŞi n-am poameŞi-as munci,Dar n-am stăpân!" ...

- "Hai şi-mi cară din povarăŞi sunt gata să-ţi plătesc."

- "Cum n-aş merge! Dar pe legeJur că nu pot să muncesc!" ...

- "Vai de tine! Ce ruşine,Leneşule cerşetor,Nici de milă, nici de silăNu ţi-aş da un ajutor!" ...

PE-O TULPINĂ

Pe-o tulpină de sulfină S-a suit un gândăcel. Ajungând în vârf el spune:

”A! Ce mare-i soarele! Uf!, da’ e lung, lung, tare lung Drumul până sus la el!

Eh, eu sunt mic şi n-am putere Însă mare am să cresc, În lumină am să trăiesc!

GÂNDĂCELUL De E. Farago

- De ce m-ai srâns în pumnul tău, Copil frumos, tu nu ştii oare Că-s mic şi eu şi că mă doare De ce mă strângi aşa de rău?

Copil ca tine sunt i eu, Şi-mi place să mă joc şi mie, Şi milă trebuie să-ti fie De spaima şi de plânsul meu! De ce să vrei să mă omori?

Că am şi eu părinţi ca tine, Şi-ar plânge mama după mine, Şi-ar plânge bietele surori,Şi-ar plânge tata mult de tot,Căci am trăit abia trei zile, Îndură-te de ei, copile, Şi lasă-mă, că nu mai pot!...  Aşa plângea un gândăcel În pumnul ce-l strângea să-l rupă Şi l-a deschis copilul după Ce n-a mai fost nimic din el!

A încercat să-l mai învie Suflându-i aripile-n vânt, Dar a căzut în ţarnă frânt Şi-nţepenit pentru vecie!...

Scârbit de fapta ta cea rea Degeaba plângi, acum, copile, Ci du-te-n casă-acum şi zi-le Părinţilor isprava ta.

Şi zi-le că de-acum ai vrea Să ocroteşti cu bunătate, În cale-ţi, orice vietate, Oricât de fără-de-nsemnatate Şi-oricât de mică ar fi ea!

FURNICA

O furnică duce-n spateUn grăunte jumătate.- Un-te duci tu, surioară?

- Ia mă duc şi eu la moară.Şi-s grăbită, şi-s grăbităCă mi-e casa ne-ngrijită,Şi mi-s rufele la soareŞi copiii cer mâncare.

Nu ! la noi în muşuroi,Nu e timp pentru zăbavă !Că de n-am fi de ispravă,Ar fi vai şi-amar de noi!

O FURNICĂ

- Draga mea furnică,Ce cari, mititică?

- Boabe car şi carSă am in hambar.

- Pentru cine oareCari tu grăuncioare?

- Pentru pui, pui, pui,Să îi ştiu sătui.

- Ai cărat, cărat,Hai şi la jucat!

- Cum să mă joc? Cum?Iarna vine acum!

COPILUL ŞI FURNICA

Un copil din grupa micăO întreabă pe furnică:- Ce tot cari, tu în spinareCât este ziua de mare?

Nu ţi-e greu, nu oboseşti?Stai puţin să te odihneşti!- Of, nu pot, copile dragă,Eu muncesc ziua întreagă,Car, adun în muşuroiC-am copiii mici... şi-apoiAi şi tu părinţi ca mine,Ştii cât muncesc pentru tine?

FURNICA

O fărâmă, atâtica,E furnica.Dar e tare gospodină!

De cum zorii se lumină,Hrana de pe câmp adunăPân’ dă soarele s-apună.Şi de-o fi iarna geroasă,Furnicuţei nici că-i pasă.

FURNICA

O furnică mititicăA găsit un bob de grâu.Se gândeşte să-l ridice,

Ca să-l lase-i pare rău.

„Poate-i mare, tu eşti mică.Ce să faci, dragă furnică?”Stă un pic şi se gândeşteŞi-o porneşte voiniceşte.

Uite-o, vine pe cărare!Are două ajutoare!Toate trei când s-au unit,Treaba iute-au isprăvit!

FURNICA

Ştii voi ce face furnica?Nu stă toată ziulica.Roboteşte prin grădinăCa o bună gospodinăŞi îşi strânge în cămarăToată munca ei de-o vară.

FURNICILE

Ia uitaţi ce e aici!O coloană de furnici.Iute cară în spinareBucăţele de mâncare,Cât mai sunt zile frumoase,Până vin cele geroase.

HĂRNICUŢA

Pe cărare iată vineO furnică mică, micăŞi în graba ei cea mare,Dă peste o piatră tare.

Un greiere o întreabă:- De ce eşti aşa grăbită?- Ca să ajung acasă,Să pun bucate pe masăŞi-n cămara mea,

Pentru iarna grea.

CRI – CRI De V. Carianopol

Toata ziua cri–cri–cri,Toată vara a cântat.N-a văzut că vine iarna.Tot cântând, n-a observat.

Acum, bate la furnică,Tot cu cântecul pe gură,Să-i dea şi lui mâncare,Măcar o firimitură.

Bate vântul şi-o să ningă,Iar el, cântăreţul mic,Luat de cântec, toată varaN-a strâns pentru el nimic.

GREIERAŞUL

Cât a fost frumos şi bine,Greieraşul cu vioaraSe oprea sub geam la mineŞi-mi cânta în toată seara.

Azi, când vântul pe colineSuflă rece-n frunza rară,Greieraşul nu mai vine – A plecat…până la vară.

FLUTURAȘUL

de Ami

Până ieri, ca-ntr-o clepsidră,Stătea tristă o omidă.

N-a ştiut că-n miez de noapte,Zânele, cu-albastre şoapte,

I-or aduce ca să zboareCătre cer şi către soare

Aripi cu nectar pe ele,Praf de aur şi de stele.

Fluture cu zbor vrăjitVisul ţi l-ai împlinit?

AlbinuțaMă jucam in poienită,M-a mușcat o albinuță!- Minți, minți, minți!Albinuța n-are dinți,Are acul mititel,Cand te-nțeapă, mori de el.

Albinuta Zum Zum ZumAlbinuta Zum Zum ZumPleaca la plimbare acum, Treaba ea si-a terminatSi-o vacanta ea si-a luat.

Vrea sa zboare, drept spre mareSa stea intinsa la soare,Bagajul l-a aranjat,De nimic nu a uitat.

Grebla, sita, lopatica,Galetusa mititica, palaria, ochelariiCei rotunzi facuti din floare,Papucii si un colac, puse bine in rucsac.

Albinuta Zum Zum Zum,Iti doresc drum bun, drum bun!

Daca furnicaDaca furnica s-ar fi ganditPe greier sa-l fi primitSa munceasca si el cu spor,N-ar mai fi trista povestea lor.

Dar furnica-a fost cam reaSi-ajutor n-a vrut sa-i dea.Sfatul bun e binevenitDaca-l dai la timp potrivit.

Doi fluturide Leca Victor

Doi fluturi s-au intalnitSi s-au luat la sfaditCare-i mai frumosSi mai aratos.

Cum stateau pe sfadaA venit de-o dataUn fluture ros, Frumos si aratos.

Le sopti cu-n glas duios:- Fratilor, nu va sfaditi,Fluturii sunt diferiti:Unu-i ros si mai frumos,Altu-i alb si aratos.

FluturasFluturas, din floare in floareZbori batand din aripioare.Stai, stai o clipa,Sa ma urc pe o aripaSa ma duci departe-n zari,Sa mai vad si alte tari.

FluturasulFluturas cu aripi fine Care zbori din floare-n floareSi, zburand, tu iei cu tineToate razele de soare.

Poposesti aici pe-o floareAlta mai frumoasa veziIn a soarelui splendoareDulceata ii savurezi.

Te ametesti-a lor dulceataA lor parfum te imbataTu pornesti de dimineata,Vii cand ziua-i terminata.

Zbori usor pe orice floareSi esti mandru, gratios,Esti punctat pe aripioareSi ai colorit frumos.

Pentru toti esti bucuriePrezenta ta ne desfataTe odihnesti pe-o iasomieFiindca seara se arata.

Fluture in noaptede Marin Moscu

Cum se poate, cum se poateSa fii fluture in noapte?Sa ai zbor maret sub lunaSau s-ajungi la mine-n mana?

Cum se poate sa fii prins,Pe aripi sa fii atins?Mai bine ia-ti zboru-n noapteSub lumini de stele coapte!

Furnicade Marin Moscu

As vrea sa fiu o furnica,O furnica mititica,Sa am frati cu miile,Sa umplem campiile.

Sa fim harnici cum sunt eleChiar si-n noptile cu stele,Gradinita - musuroiSa fie azi pentru noi.

Sa se-ntrebe fiecareCum e oare, cum e oareSa fii o furnica micaSi cu griji si fara frica?

As vrea, tare mult as vreaSa fiu furnica sub stea,Sub papucu-ti uriasN-as vrea s-ajung, copilas!

M-ai strivi! Asta invata -Si furnica are viata!

Greierasulde Marin Moscu

Unde canta greierasulSe aude peste tot:In camara cu bucateSau la bunica in pod.

Ma intrece el o clipaIntr-un "cri" triumfator,Il zaresc, o, se ascundeUndeva in dormitor.

Si raman, tot la bunica,Sa mai cant in plinul gerCantece posomorateLanga greierul stingher!

S-Ă-NVĂȚĂM DE LA

FURNICI

Să-nvățăm de la furniciDe când suntem foarte mici

Cea mai sfântă să ne fie,Lecția de hărnicie.

Le-ați privit, dar nu în joacăSă aflați ce pot să faca?Toata ziua, cât de mareCară hrana în spinare,Greutate, cât un bloc

Dar nu zic nicicând, nu pot!

Așa-s ele muncitoare,Harnice, nevoie mareDeci, cât suntem mici

Să-nvățăm de la furnici!

Fluturașul

Fluturaş micuţ şi dragDu-te la măicuţa-n pragŞi-i şopteşte-ncetişorCă mi-i dragă şi-o ador

O ador şi-am s-o ascultC-o iubesc aşa de multŞi-i urez zile senineCă munceşte pentru mine.

Gărgărița cea cochetă- Uite, acolo, pe trifoi,s-a aşezat o bulinuţă,e mai mică decât noişi se numeşte gărgăriţă!

- Buburuză îi spune, ştiu eu bine,mi-a spus mie mama, odată.- N-ai dreptate, e ca mine,gărgăriţă-i zice, las-o baltă!

Ştiu şi cântecul cu ea:

“Gărgăriţă, – riţă, zboară-n poieniţă!”Nu ştiu eu ce-i buburuza,dar nu cred că-i bulinuţă.”

Aşa se ceartă doi fluturaşi,dansând peste poiană, zglobii,- Hi, hi, ce drăgălaşi,zâmbeşte gărgăriţa, auzindu-i.

- Hei, voi doi, veniţi aicişi nu vă mai certaţi degeaba!Aveţi grijă, sunt urzici!Hai să vă spun cum stă treaba:

Gărgăriţă, mămăruţă, buburuză,tot eu sunt, oricum mi-ai spune,uneori şi eu-s confuză:una sunt, dar am trei nume!

Hei, să vă spun, însă, un secret:“ladybird”, îmi spun englezii!Nu-i aşa că sună mai cochet?Eeee…aşaaaa…., ca-n poezii!

Licuriciul

Cam la vreme de hotarÎntre zi și noapte,S-a oprit un mic hoinarPe un crin muiat în lapte,Și tot scapără amnarulSă-și aprindă felinarul.

Copilul și furnica

Un copil din grupa micăO întreabă pe furnică:- Ce tot cari, tu, în spinareCât este ziua de mare?Nu ți-e greu, nu obosești?Stai puțin să te odihnești!- Of, nu pot, copile dragă,Eu muncesc ziua întreagă,Car, adun în mușuroiC-am copiii mici… și-apoiAi și tu părinți ca mine,Știi cât muncesc pentru tine?

Gărgărița de Silvia FilipGărgărița-i roșioară,Sprintenă și voiajoară.Zboară iute pe câmpieȘi miroase-o păpădie.Se-ntâlnește c-un gânsac,Cenușiu și cam posac,Și-l salută cu blândețe:- Seara bună, măi, gânsac!Un-te duci fără de veste?La plimbare mergi agaleOri pornii la vânătoare?Fluturașul

Până ieri, ca-ntr-o clepsidră,Stătea tristă o omidă.N-a ştiut că-n miez de noapte,Zânele, cu-albastre şoapte,I-or aduce ca să zboareCătre cer şi către soareAripi cu nectar pe ele,Praf de aur şi de stele.Fluture cu zbor vrăjitVisul ţi l-ai împlinit?

Buburuza și ghiocelul de Ianoș Turcanu

Dimineața, în grădină,A ieșit un ghiocel.Raze blânde de lumină,Soarele-ndreptă spre el.O roșcată buburuzăL-a privit, l-a tot privitȘi, c-un zâmbet cald pe buze,Lânga el a adormit.Când să plece mai departeBuburuza, ce-a văzut?Punctele, vai, de pe spate,Câte unul au căzut!Nu vă fie de mirareCă, având doar un picior,

Ghiocelu-n graba mare,I-a sărit în ajutor.Zâna Primăverii vine,Bucuroasă, lângă ei,V-ajutați? E foarte bine!

La casuta de albinede Marin Moscu

La casuta de albine, Vin prigoriile haine,Gargauni din vai straine.

Si mai vin norii de ploaieAripile sa le-nmoaieGospodinelor vioaie.

Insa cum sunt gospodarLe-ngrijesc de-i necesarDupa vreme cu mult har.

Repar casa de albineChiar de-s mic, asa ca tine,Doresc sa le fie bine!

BIBLIOGRAFIE:

--Bratu Biana, "Preşcolarul şi literatura", Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, -Ungureanu Cristina, "Microunivers în vers", Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2009. -Culegere de texte,,Raza de soare"; -Revista,,Cărticica --Draga mea pentru copii"