DEFICIENŢELE DE DEFICIENŢELE DE VEDEREVEDERE

Structura lecţieiStructura lecţiei

Obiective; Obiective; Cadrul general;Cadrul general; Clasificarea deficienţelor de Clasificarea deficienţelor de

vederevedere;; Caracteristicile proceselor Caracteristicile proceselor

psihice la deficienţii de psihice la deficienţii de vederevedere;; Formele de comunicare a Formele de comunicare a

deficienţilor de deficienţilor de vederevedere;; ÎntrebÎntrebăări, activitri, activităţăţi, teme de i, teme de

realizarealizatt..

Obiective:Obiective: Studierea acestei teme va Studierea acestei teme va

permite: permite: să distingeţi şi să csă distingeţi şi să clasificaţilasificaţi

deficienţele de deficienţele de vederevedere;; să realizaţi o analiză comparativă să realizaţi o analiză comparativă

privind privind particularităţile proceselor particularităţile proceselor psihice la deficienţii de văz şi auzpsihice la deficienţii de văz şi auz; ;

să argumentsă argumentaaţi necesitatea citit-ţi necesitatea citit-scrisului în Braillescrisului în Braille; ;

să elaboraţi studii de caz şi să să elaboraţi studii de caz şi să propuneţi modalităţi de propuneţi modalităţi de recuperare a recuperare a deficienţilor de văzdeficienţilor de văz..

CADRUL GENERALCADRUL GENERAL

DefiniţiiDefiniţii:: TiflologiaTiflologia - ştiinţa ce studiază deficienţele de - ştiinţa ce studiază deficienţele de

văzvăz şi elaborează măsuri psihopedagogice şi şi elaborează măsuri psihopedagogice şi medicale menite pentru recuperarea şi medicale menite pentru recuperarea şi integrarea socio-profesională.integrarea socio-profesională.

TiflTiflologia ologia include două componente:include două componente: tifltiflopsihologiaopsihologia - - ramurramura psihologiei speciale a psihologiei speciale

carecare se ocupă cu se ocupă cu studi studiulul particularităţil particularităţiloror şi şi legităţillegităţiloror specifice dezvoltării psihice a specifice dezvoltării psihice a deficienţilor deficienţilor de vederede vedere, precum şi , precum şi cu cu aspectele aspectele psihologice ale procesului de psihologice ale procesului de compensarecompensare şi şi educare a acestora;educare a acestora;

tifltiflopedagogiaopedagogia - - ramurramura pedagogiei speciale a pedagogiei speciale care se ocupă cu studiul problemelor şi care se ocupă cu studiul problemelor şi legităţilor educaţiei şi instruirii deficienţilor legităţilor educaţiei şi instruirii deficienţilor de de văzvăz..

Principalii indicatori funcPrincipalii indicatori funcţionali ai ţionali ai deficienţelor vizuale sunt:deficienţelor vizuale sunt:

Acuitatea vizuală- Acuitatea vizuală- desemnează distanţa la care ochiul desemnează distanţa la care ochiul poate percepe distinct obiectele;poate percepe distinct obiectele;

Cîmpul vizual- Cîmpul vizual- reprezintă spaţiul pe care îl poate percepe reprezintă spaţiul pe care îl poate percepe ochiul atunci cînd priveşte fix un obiect;ochiul atunci cînd priveşte fix un obiect;

Sensibilitatea luminoasă- Sensibilitatea luminoasă- este capacitatea de a diferenţia este capacitatea de a diferenţia diferite intensităţi ale luminii;diferite intensităţi ale luminii;

Sensibilitatea de contrast- Sensibilitatea de contrast- reprezintă capacitatea de a reprezintă capacitatea de a distinge deosebirile de intensitate luminoasă dintre distinge deosebirile de intensitate luminoasă dintre excitanţii prezenţi concomitent;excitanţii prezenţi concomitent;

Sensibilitatea cromatică- Sensibilitatea cromatică- reprezintă capacitatea ochiului reprezintă capacitatea ochiului de a percepe culorile şi de a realiza o vedere colorată;de a percepe culorile şi de a realiza o vedere colorată;

Eficienţa vizuală- Eficienţa vizuală- desemnează capacitatea de prelucrare, desemnează capacitatea de prelucrare, integrare şi activare a stimulilor vizuali la nivel central în integrare şi activare a stimulilor vizuali la nivel central în raport cu anumiţi factori intelectuali, motivaţionali, raport cu anumiţi factori intelectuali, motivaţionali, aptitudinali etc.aptitudinali etc.

Clasificarea deficienţelor de văzClasificarea deficienţelor de văz

În funcţie de indicele acuităţii vizuale, În funcţie de indicele acuităţii vizuale, distingem:distingem:

Ambliopie uşoară Ambliopie uşoară – indicele acuităţii – indicele acuităţii vizuale cuprins între 0,5 şi 0,3vizuale cuprins între 0,5 şi 0,3;;

Ambliopie medieAmbliopie medie – indicele acuităţii – indicele acuităţii vizuale cuprins între 0,2 şi 0,1vizuale cuprins între 0,2 şi 0,1;;

Ambliopie forteAmbliopie forte – indicele acuităţii – indicele acuităţii vizuale cu valori sub 0,1:vizuale cu valori sub 0,1:

• cecitate relativă– cu perceperea mişcărilor cecitate relativă– cu perceperea mişcărilor mîinii şi a luminii;mîinii şi a luminii;

• cecitate absolută- fără perceperea luminii.cecitate absolută- fără perceperea luminii.

În funcţie de substratul organic, În funcţie de substratul organic, ambliopiile pot fi:ambliopiile pot fi:

Ambliopii organice (lezionale)-Ambliopii organice (lezionale)- provocate de modificări organice ale provocate de modificări organice ale analizatorului vizual;analizatorului vizual;

Ambliopii relative-Ambliopii relative- modificările modificările organice nu justifică diminuarea organice nu justifică diminuarea funcţiei vizuale;funcţiei vizuale;

Ambliopii funcţionale-Ambliopii funcţionale- fără fără modificări organice.modificări organice.

După gradul leziunii optice şi nivelul După gradul leziunii optice şi nivelul utilizării resturilor de vedere, utilizării resturilor de vedere,

distingem:distingem: Orbirea absolută-Orbirea absolută- fără fără

perceperea luminii;perceperea luminii; Orbirea socială (practică)-Orbirea socială (practică)-

resturile de vedere nu sunt resturile de vedere nu sunt suficiente pentru orientarea în suficiente pentru orientarea în spaţiu;spaţiu;

Alterări ale cîmpului vizualAlterări ale cîmpului vizual care permit orientarea în spaţiu.care permit orientarea în spaţiu.

În funcţie de momentul instalării În funcţie de momentul instalării tulburării, pot fi identificate:tulburării, pot fi identificate:

Deficienţe vizuale congenitale;Deficienţe vizuale congenitale; Deficienţe vizuale dobîndite:Deficienţe vizuale dobîndite: la vîrsta micii copilării (0-3 ani);la vîrsta micii copilării (0-3 ani); la vîrsta preşcolară (3-7 ani);la vîrsta preşcolară (3-7 ani); la vîrsta şcolară mică (7-10 ani);la vîrsta şcolară mică (7-10 ani); după vîrsta de 10 ani.după vîrsta de 10 ani.

Afecţiuni oftalmologice:Afecţiuni oftalmologice:

Miopia-Miopia- razele luminoase sunt focalizate înaintea retinei razele luminoase sunt focalizate înaintea retinei datorită unor modificări ale mecanismelor de refracţie la datorită unor modificări ale mecanismelor de refracţie la nivel ocular, este afectată vederea la distanţă;nivel ocular, este afectată vederea la distanţă;

Hipermetropia-Hipermetropia- razele luminoase sunt focalizate în razele luminoase sunt focalizate în spatele retinei, fiind afectată vederea de aproape;spatele retinei, fiind afectată vederea de aproape;

AstigmatismulAstigmatismul- datorat unei structuri deficitare a corneei, - datorat unei structuri deficitare a corneei, focalizarea imaginii se face difuz;focalizarea imaginii se face difuz;

Cataracta-Cataracta- reprezintă opacitatea parţială sau totală a reprezintă opacitatea parţială sau totală a cristalinului, urmată de scăderea acuităţii vizuale;cristalinului, urmată de scăderea acuităţii vizuale;

GlaucomulGlaucomul- tulburarea echilibrului presiunii intraoculare;- tulburarea echilibrului presiunii intraoculare; StrabismulStrabismul- tulburare a motilităţii oculare prin deviaţia - tulburare a motilităţii oculare prin deviaţia

axelor vizuale ale ambilor ochi care împiedică fuziunea axelor vizuale ale ambilor ochi care împiedică fuziunea imaginilor (vedere dedublată);imaginilor (vedere dedublată);

NistagmusulNistagmusul- constă în oscilaţii involuntare ale globilor - constă în oscilaţii involuntare ale globilor oculari;oculari;

MicroftalmiaMicroftalmia- dezvoltarea dimensională insuficientă a - dezvoltarea dimensională insuficientă a globilor oculari care afectează vederea binoculară şi globilor oculari care afectează vederea binoculară şi perceperea clară a obiectelor, distanţelor şi dispoziţiei perceperea clară a obiectelor, distanţelor şi dispoziţiei spaţiale a acestora;spaţiale a acestora;

AniridieAniridie- lipsă totală sau parţială a irisului.- lipsă totală sau parţială a irisului.

ConcretizăriConcretizări:: Este foarte important de ştiut vîrsta la care s-a instalat Este foarte important de ştiut vîrsta la care s-a instalat

tulburarea vizuală deoarece, în fucţie de această vîrstă se tulburarea vizuală deoarece, în fucţie de această vîrstă se poate şti care este experienţa vizuală a persoanei şi condiţiile poate şti care este experienţa vizuală a persoanei şi condiţiile în care această experienţă poate fi exploatată în acţiunile de în care această experienţă poate fi exploatată în acţiunile de recuperare şi educare. În educarea diferitelor categorii de recuperare şi educare. În educarea diferitelor categorii de deficienţi vizual, se ia în seamă funcţionalitatea deficienţi vizual, se ia în seamă funcţionalitatea reprezentărilor vizuale ale acestora; astfel, copiii care reprezentărilor vizuale ale acestora; astfel, copiii care dobîndesc cecitatea după vîrsta de dobîndesc cecitatea după vîrsta de 3-3-4 ani dispun de un bagaj 4 ani dispun de un bagaj de reprezentări vizuale destul de însemnat, iar datele tactil-de reprezentări vizuale destul de însemnat, iar datele tactil-kinestezice şi cele auditive evocă întotdeauna imagini vizuale kinestezice şi cele auditive evocă întotdeauna imagini vizuale corespunzătoare, formate pînă la această vîrstă.corespunzătoare, formate pînă la această vîrstă.

În general, mai întîi îşi pierd semnificaţia reprezentările În general, mai întîi îşi pierd semnificaţia reprezentările asupra culorilor, iar abia mai tîrziu reprezentările vizuale ale asupra culorilor, iar abia mai tîrziu reprezentările vizuale ale formei, acestea avînd un echivalent şi un suport în formei, acestea avînd un echivalent şi un suport în reprezentările tactil-kinestezice ale formei obiectelor, reprezentările tactil-kinestezice ale formei obiectelor, menţinîndu-se astfel un timp mai îndelungat.menţinîndu-se astfel un timp mai îndelungat.

Bagajul de reprezentări vizuale a subiecţilor şi funcţionalitatea Bagajul de reprezentări vizuale a subiecţilor şi funcţionalitatea lor pot fi evidenţiate şi exploatate cu ajutorul următoarelor lor pot fi evidenţiate şi exploatate cu ajutorul următoarelor probe:probe:

probe de identificare a unor obiecte pe cale tactil-kinestezică;probe de identificare a unor obiecte pe cale tactil-kinestezică; probe de confecţionare a unor obiecte;probe de confecţionare a unor obiecte; probe verbale.probe verbale.

Caracteristicile proceselor Caracteristicile proceselor psihice la deficienţii de văzpsihice la deficienţii de văz

Reprezentările Reprezentările sunt adesea incomplete, parţiale, eronate, sunt adesea incomplete, parţiale, eronate, sărace în detalii, iar conţinutul lor este lipsit de caracteristicile sărace în detalii, iar conţinutul lor este lipsit de caracteristicile esenţiale, ceea ce face ca eficienţa lor în activitatea cognitivă şi esenţiale, ceea ce face ca eficienţa lor în activitatea cognitivă şi practică să fie foarte redusă; în cazul pierderii totale a vederii practică să fie foarte redusă; în cazul pierderii totale a vederii înainte de 3 ani, reprezentările vizuale sunt structurate strict pe înainte de 3 ani, reprezentările vizuale sunt structurate strict pe baza experienţelor auditive şi tactil-kinestezice ale persoanei, baza experienţelor auditive şi tactil-kinestezice ale persoanei, fapt care conduce la erori în aprecierea formei şi mărimii fapt care conduce la erori în aprecierea formei şi mărimii obiectelor, a raporturilor dintre componentele obiectelor şi dintre obiectelor, a raporturilor dintre componentele obiectelor şi dintre obiecte, imposibilitatea operării cu noţiunea de culoare în obiecte, imposibilitatea operării cu noţiunea de culoare în maniera unei persoane normale etc. maniera unei persoane normale etc.

Dacă orbirea a survenit după vîrsta de 3 ani, subiectul are o Dacă orbirea a survenit după vîrsta de 3 ani, subiectul are o experienţă concretă cu elementele lumii înconjurătoare, situaţie experienţă concretă cu elementele lumii înconjurătoare, situaţie în care are loc un proces de restructurare a semnelor funcţionale în care are loc un proces de restructurare a semnelor funcţionale şi deficientul reuşeşte să opereze cu aceste imagini.şi deficientul reuşeşte să opereze cu aceste imagini.

Orice exerciţiu de dezvoltare vizuală se desfăşoară în etape:Orice exerciţiu de dezvoltare vizuală se desfăşoară în etape: Dobîndirea noţiunii;Dobîndirea noţiunii; Verificarea înţelegerii noţiunii;Verificarea înţelegerii noţiunii; Controlul cunoştinţelor dobîndite;Controlul cunoştinţelor dobîndite; Revenirea la complexitatea realului.Revenirea la complexitatea realului.

ActivitateActivitate

Pornind de la conPornind de la conţţinutul observainutul observaţţiilor iilor propriiproprii, , relataţi un caz cu deficienţe de relataţi un caz cu deficienţe de vvăz şi indicaţi ăz şi indicaţi implicaţiile implicaţiile DVS în acest DVS în acest contextcontext..

CititCitit--scrisulscrisul la nevăzători la nevăzători(sistemul Braille)(sistemul Braille)

Nevăzătorii învaţă în sistemul Braille, inventat în Nevăzătorii învaţă în sistemul Braille, inventat în 1809 de către Louis Braille.1809 de către Louis Braille.

Alfabetul Braille conţine 76 semne diferite, Alfabetul Braille conţine 76 semne diferite, fiecare semn fiind alcătuit din 1-6 puncte. fiecare semn fiind alcătuit din 1-6 puncte. Punctele au o înălţime de 1 mm, iar distanţa dintre Punctele au o înălţime de 1 mm, iar distanţa dintre ele este de 2,5 mm (măsurată de la centru).ele este de 2,5 mm (măsurată de la centru).

La însuşirea scris-cititului în Braille participă La însuşirea scris-cititului în Braille participă patru analizatori: auditiv, verbo-kinestezic, tactil patru analizatori: auditiv, verbo-kinestezic, tactil şi kinestezic.şi kinestezic.

Scrierea se face de la dreapta la stînga, pentru ca Scrierea se face de la dreapta la stînga, pentru ca apoi să poată fi citită de la stînga la dreapta prin apoi să poată fi citită de la stînga la dreapta prin întoarcerea foii.întoarcerea foii.

Citirea se face prin analizatorul tactil şi kinestezic Citirea se face prin analizatorul tactil şi kinestezic al mîinii drepte, perceperea literelor făcîndu-se cu al mîinii drepte, perceperea literelor făcîndu-se cu buricele degetelor, iar mîna stîngă îndeplinind buricele degetelor, iar mîna stîngă îndeplinind rolul de control. Viteza creşte pe baza exerciţiului, rolul de control. Viteza creşte pe baza exerciţiului, dar şi în funcţie de calitatea hîrtiei de scris.dar şi în funcţie de calitatea hîrtiei de scris.

ALFABETUL BRAILLEALFABETUL BRAILLE

Compensarea deficienţelor vizualeCompensarea deficienţelor vizuale

Direcţii:Direcţii: folosirea unor sisteme optice sau a unor aparate şi folosirea unor sisteme optice sau a unor aparate şi

mobilizarea resurselor de vedere (corecţia optică mobilizarea resurselor de vedere (corecţia optică prin ochelari, corectarea convergenţei, reducerea prin ochelari, corectarea convergenţei, reducerea mişcărilor nistagmice, optimizarea indicilor mişcărilor nistagmice, optimizarea indicilor funcţionali ai vederii etc.);funcţionali ai vederii etc.);

interacţiunea analizatorilorinteracţiunea analizatorilor şi restructurarea şi restructurarea legăturilor funcţionale pentru o acţiune unitară legăturilor funcţionale pentru o acţiune unitară (compensarea polisenzorială, importantă mai ales în (compensarea polisenzorială, importantă mai ales în cazul nevăzătorilor);cazul nevăzătorilor);

participarea fenomenelor mnezice: memoria participarea fenomenelor mnezice: memoria senzorială;senzorială;

participarea proceselor superioare de cunoaştere şi participarea proceselor superioare de cunoaştere şi educaţia vizual-perceptivă (pentru cei cu resturi de educaţia vizual-perceptivă (pentru cei cu resturi de vedere);vedere);

mobilizarea atenţiei şi implicarea factorilor mobilizarea atenţiei şi implicarea factorilor motivaţionali etc.motivaţionali etc.

În scopul restructurării schemei funcţionale a analizatorilor În scopul restructurării schemei funcţionale a analizatorilor

valizi şi pentru realizarea compensării prin activităţi, sunt valizi şi pentru realizarea compensării prin activităţi, sunt propuse mai multe direcţii de acţiune:propuse mai multe direcţii de acţiune:

Educaţia tactil-kinestezicăEducaţia tactil-kinestezică urmăreşte reeducarea raportului urmăreşte reeducarea raportului dintre senzaţia vizuală şi cea tactil-kinestezică, controlul şi dintre senzaţia vizuală şi cea tactil-kinestezică, controlul şi autocontrolul simţului tactil-kinestezic, dezvoltarea capacităţii autocontrolul simţului tactil-kinestezic, dezvoltarea capacităţii de fixare pe obiecte şi formarea abilităţilor necesare învăţării de fixare pe obiecte şi formarea abilităţilor necesare învăţării scris-cititului Braille;scris-cititului Braille;

Educaţia auditivăEducaţia auditivă urmăreşte formarea capacităţii de a urmăreşte formarea capacităţii de a diferenţia sunetul de zgomot şi de a deosebi anumite sunete, diferenţia sunetul de zgomot şi de a deosebi anumite sunete, precum şi diferenţierea sunetelor muzicale şi educarea auzului precum şi diferenţierea sunetelor muzicale şi educarea auzului fonematic, valorificarea auzului pentru facilitarea orientării şi fonematic, valorificarea auzului pentru facilitarea orientării şi locomoţiei;locomoţiei;

Educaţia olfactiv-gustativă -Educaţia olfactiv-gustativă - formarea capacităţii de formarea capacităţii de identificare şi discriminare a senzaţiilor olfactive şi gustative, identificare şi discriminare a senzaţiilor olfactive şi gustative, utilizarea diferitelor tipuri de semnale olfactive în orientare, utilizarea diferitelor tipuri de semnale olfactive în orientare, identificarea calităţilor alimentelor pe baza mirosului şi identificarea calităţilor alimentelor pe baza mirosului şi gustului, localizarea pe baza mirosului a eventualelor surse de gustului, localizarea pe baza mirosului a eventualelor surse de pericol;pericol;

Antrenamentul vizual complexAntrenamentul vizual complex urmăreşte activizarea şi urmăreşte activizarea şi antrenamentul resturilor de vedere.antrenamentul resturilor de vedere.

Activitate:Activitate:

Prezentaţi principalele trăsături ale Prezentaţi principalele trăsături ale tabloului psihologic în cazul tabloului psihologic în cazul

deficienţilor de vedere.deficienţilor de vedere.

Principiile de bază ale Principiile de bază ale recuperăriirecuperării

Includere;Includere; Înţelegere;Înţelegere; Cooperare;Cooperare; Realism.Realism.

Reguli de comunicare/ Reguli de comunicare/ comportare adecvată cu persoanele comportare adecvată cu persoanele deficiente de vedere:deficiente de vedere:

Cînd întîlniţi o persoană nevăzătoare, propuneţi-i ajutorul dvs. şi neapărat Cînd întîlniţi o persoană nevăzătoare, propuneţi-i ajutorul dvs. şi neapărat prezentaţi-vă.prezentaţi-vă.

Cînd comunicaţi cu o persoană nevăzătoare nu ridicaţi vocea.Cînd comunicaţi cu o persoană nevăzătoare nu ridicaţi vocea. Înainte de a ajuta o persoană nevăzătoare, preîntîmpinaţi-o ce vreţi să faceţi.Înainte de a ajuta o persoană nevăzătoare, preîntîmpinaţi-o ce vreţi să faceţi. Cînd explicaţi ceva persoanei nevăzătoare nu folosiţi cuvinte abstracte (acolo, Cînd explicaţi ceva persoanei nevăzătoare nu folosiţi cuvinte abstracte (acolo,

aici, nu departe), dar vorbiţi concret (în dreapta, în stînga, în faţă, în spate).aici, nu departe), dar vorbiţi concret (în dreapta, în stînga, în faţă, în spate). Cînd întîlnim un cunoscut nevăzător în stradă şi-l însoţeşte un văzător, NU vă Cînd întîlnim un cunoscut nevăzător în stradă şi-l însoţeşte un văzător, NU vă

adresaţi persoanei văzătoare, caci înjoşiţi persoana nevăzătoare.adresaţi persoanei văzătoare, caci înjoşiţi persoana nevăzătoare. Dacă observaţi că un nevăzător s-a rătăcit, ajutaţi-l să ajungă unde are nevoie.Dacă observaţi că un nevăzător s-a rătăcit, ajutaţi-l să ajungă unde are nevoie. Dacă la staţie un nevăzător întreabă numărul troleibuzului, răspundeţi-i şi ajutaţi-l Dacă la staţie un nevăzător întreabă numărul troleibuzului, răspundeţi-i şi ajutaţi-l

să urce în troleibuzul necesar.să urce în troleibuzul necesar. Dacă în transport o persoană nevăzătoare întreabă pe ce stradă este acum, Dacă în transport o persoană nevăzătoare întreabă pe ce stradă este acum,

axplicaţi-i.axplicaţi-i. Cînd ne plimbăm cu o persoană nevăzătoare, este necesar să-i spunem unde ne Cînd ne plimbăm cu o persoană nevăzătoare, este necesar să-i spunem unde ne

aflăm, să-i descriem natura, clădirile, unele obiecte care l-ar ajuta să se orienteze.aflăm, să-i descriem natura, clădirile, unele obiecte care l-ar ajuta să se orienteze. Cînd intraţi în odaie cu o persoană nevăzătoare, preîntîmpinaţi-o.Cînd intraţi în odaie cu o persoană nevăzătoare, preîntîmpinaţi-o. Cînd o persoană nevăzătoare nu cunoaşte odaia este necesar să-i spunem Cînd o persoană nevăzătoare nu cunoaşte odaia este necesar să-i spunem

amănunţit unde se află.amănunţit unde se află. Nu aşezaţi cu forţa pe scaun o persoană nevăzătoare, aceasta a sperie şi o Nu aşezaţi cu forţa pe scaun o persoană nevăzătoare, aceasta a sperie şi o

înjoseşte, ci puneţi mîna sa pe scaun (sau spuneţi-i în care parte de la sine se află înjoseşte, ci puneţi mîna sa pe scaun (sau spuneţi-i în care parte de la sine se află scaunul).scaunul).

Dacă vedeţi o persoană nevăzătoare în magazin, ajutaţi-o să se apropie de tejghea, Dacă vedeţi o persoană nevăzătoare în magazin, ajutaţi-o să se apropie de tejghea, să aleagă cele necesare şi să achite singur taxa vînzătorului, fără rînd.să aleagă cele necesare şi să achite singur taxa vînzătorului, fără rînd.

Dacă vedeţi că o persoană nevăzătoare vrea să treacă strada, oferiţi-i ajutorul dvs.Dacă vedeţi că o persoană nevăzătoare vrea să treacă strada, oferiţi-i ajutorul dvs.