BABY-SITTER

• Studiul particularitatilor morfofunctionale ale organismului copilului, cu trasaturi caracteristice de dezvoltare si crestere ale unor etape, au condus la diferite scheme de impartire a perioadelor copilariei:

PERIOADA INTRAUTERINA

- embrionara (12 saptamani)- fetala (din a 13-a saptamana pana la

nastere).

PRIMA COPILARIE- nou-nascut (0 - 28 zile)- sugar (28 zile – 1 an).

A DOUA COPILARIE- anteprescolar (1 - 3 ani)- prescolar (3 – 6 ani)

A TREIA COPILARIE- scolar (6 - 12 ani)- pubertatea (fete: 12 - 14 ani; baieti: 14 – 16 ani)

Capitolul 2NOTIUNI ELEMENTARE DE

ANATOMIE SI DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A COPILULUI

• Organele, aparatele si sistemele organismului copilului cresc si se dezvolta in mod diferentiat.

• Sunt organe si aparate care prezinta o dezvoltare intensa chiar din momentul nasterii, altele din prima perioada a copilariei, unele dintre ele ajungand la valori apropiate de cele definitive chiar dupa primul an de viata (ochii, ureche interna, sistemul nervos central).

• Exista organe, aparate si sisteme care cresc si se dezvolta intr-un ritm foarte rapid in prima copilarie ca apoi sa evolueze lennt si sa-si inceteze cresterea si dezvoltarea la inceputul perioadei scolare sau imediat dupa pubertate (aparatul digestiv, respirator, renal), dupa cum alte organe, la aceste varste, sa involueze (timusul). Astfel timusul desi prezinta cea mai mare greutate a sa in apropierea pubertatii, activitatea cea mai intensa si-o desfasoara in primii ani ai copilariei.

• Unele organe au un ritm foarte lent de crestere si dezvoltare pana la pubertate, cand acest ritm devine aproape exploziv (organele genitale).

Tegumentele si anexele lor

1. Muschiul 7. Tesut adipos 13. Receptor (ex. receptor tactil)

2. Fascia 8. Fibre de colagen din tesutul conjunctiv

14. Por al glandei sudoripare

3. Vena 9. Glande sudoripare 15. Strat cornos

4. Artera 10. Foliculul firului de par

16. Strat bazal

5. Nerv 11. Papila 17. Melanocit

6. Vase limfatice 12. Glanda sebacee 18. Muschiul erector al firului de par

• Suprafata cutanata a nou-nascutului masoara 1/4 - 1/5 m2. In jurul varstei de 9 ani este egala cu 1 m2 si la varsta adulta intre 1,7 – 2 m2 .

• Suprafata cutanata este proportional mai mare la sugar. Raportul dintre suprafata corporala si greutatea copilului este cu atat mai mare cu cat varsta lui este mai mica. Acest raport poarta denumirea de „suprafata specifica”; se exprima in dm2/kg corp greutate. Are o semnificatie deosebita in termoliza.

• Pielea nou-nascutului si chiar a sugarului este incomplet structuralizata. Stratul cornos este compus numai din cateva randuri (2 - 3) de celule cornificate care se descuameaza continuu. Stratul bazal ca si membrana bazala sunt incomplet dezvoltate. Reteaua vasculara este destul de bogata, imprimand in conditii normale tegumentelor nou-nascutului culoarea rosie mai aprinsa, iar la sugar culoarea roz caracteristica. Pigmentarea lor incepe abia dupa primele saptamani de viata.

• Capacitatea de regenerare a pielii este foarte mare la sugar si copilul mic, dar prezinta o rezistenta mult scazuta fata de actiunea unor agenti mecanici, chimici sau infectiosi, impunand masuri igienice si de ingrijire corespunzatoare. Prin pH-ul lor crescut din aceasta perioada tegumentele sugarului se prezinta ca un mediu favorizant de proliferare microbiana.

• Glandele sudoripare isi desfasoara activitatea secretorie normala dupa varsta de 4 luni, iar parul medular se dezvolta numai dupa perioada de sugar.

• Tesutul celular subcutanat, mai putin reprezentat la nastere, in cursul perioadei de sugar se dezvolta intr-un ritm rapid si o anumita ordine, constituindu-se, impreuna cu caracterul turgorului, ca un criteriu valoros de apreciere a starii lui de eutrofie.

Sistemul muscular• Masa musculara este mai putin dezvoltata la

nastere, reprezentand numai 1/5 din greutatea totala a nou-nascutului, fata de 2/5 cat este la adult.

• Totodata sistemul muscular mai are si unele particularitati privitoare la stadiul lui de dezvoltare la nastere, a dezvoltarii lui ulterioare din cursul fiecarei perioade a copilariei, precum si a repartizarii maselor musculare, in raport cu unele regiuni ale corpului.

• Ritmul redus de dezvoltare a sistemului muscular din primii ani este conditionat si de activitatea musculara limitata din perioada primei copilarii.

• Cresterea maselor musculare este determinata de catre procesele de proliferare, dar si de catre cele de hipertrofiere celulara.

• In perioada prescolara, cat mai ales in cea scolara, musculatura copilului se dezvolta foarte mult sub influenta directa a activitatilor fizice. Gimnastica, masajul, educatia fizica, sporturile sunt factori care trebuiesc folositi in mod rational pentru dezvoltarea armonioasa a copilului.

• Prin cresterea capacitatii de rezistenta a copilului la efortul fizic se obtine o crestere insemnata a capacitatii lui pentru activitatile intelectuale.

Aparatul digestiv si anexele sale

• Aparatul digestiv, impreuna cu toate organele sale, prezinta numeroase particularitati mai ales in prima copilarie.

• La nastere, el este adaptat functional pentru o foarte buna activitate digestiva fata de substantele nutritive ale laptelui matern pe care il obtine prin actul suptului.

• Cresterea si dezvoltarea aparatului digestiv se diferentiaza cu fiecare perioada a copilariei, iar in primul an de la o etapa la alta, existand in acelasi timp diferentieri si ale ritmurilor de crestere intre insesi segmentele si organele sale.

• Esofagul nou-nascutului are o lungime de 10 – 14 cm si un diametru de 0,5 cm. Ritmul lui de crestere, raportat la ritmul de crestere a coprului, pastreaza in tot cursul copilariei o proportie constanta de 1/5.

• Stomacul are o capacitate initiala de 30 – 35 cm3, cea fiziologica din prima zi fiind de 10 cm3. Capacitatea lui creste foarte repede, ajungand la 90 cm3 in primele saptamani si la 150 – 200 cm3 la 4 – 6 luni, cu o crestere medie lunara de 25 – 30 cm3. La 1 an capacitatea sa este intre 250 – 300 cm3, la 2 ani de 500 – 580 cm3, iar la 4 ani este de 600 – 700 cm3, fata de 1200 – 1600 cm3 cat este la adult.

• Stomacul nou-nascutului la termen are la nastere o greutate in medie de 6 – 7 g, ajungand la un an la o greutate in jur de 19 – 20 g, iar la adolescenta in jur de 150 g.

• Intestinul nou-nascutului are o lungime medie de 340 cm, fiind astfel de peste 6 ori mai lung decat talia lui. El este proportional mai lung decat intestinul adultului la care valorile lui sunt numai de 6 - 7 ori mai mari decat lungimea segmentului superior (vertex – coccis).

• Ritmul lui de crestere in timpul primei copilarii este foarte intens, in aceasta perioada depasind aproape de 8 ori lungimea corpului, Raportul dintre lungimea intestinului subtire si cel gros se mentine constant la aceleasi valori in tot cursul copilariei.

• Pancreasul nou-nascutului cantareste cateva grame (2 – 3,5 g) si are o lungime in jur de 5 cm. Isi dubleaza greutatea pe la 6 luni, ajungand la o greutate de 20 g in jurul varstei de 3 ani. Inaintea pubertatii are o greutate de 30 – 40 g fata de 65 – 100 g cat este la varsta adulta.

• Ficatul nou-nascutului este relativ foarte mare. El cantareste in jur de 90 – 130 g, dublandu-si greutatea pe la varsta de 2 ani. La 9 ani, greutatea lui este de peste 6 ori mai mare fata de greutatea de la nastere, iar la pubertate de peste 10 ori.

• In prima parte a copilariei ficatul ocupa o mare parte din cavitatea abdominala, cu atat mai mare cu cat varsta lui este mai mica (la nou-nascut aproape 2/3). Limitele lui sunt comparativ mai mari, iar lobul sau stang este mult mai dezvoltat. La nou-nascut lobul stang este 1/3 din marimea intregului ficat.

• Splina nou-nascutului are forme, dimensiuni si pozitii variate, cantarind in medie 8 g. In primii ani creste intr-un ritm mai viu, dupa care cresterea sa este mai lenta. La 10 ani are o greutate medie de 80 g, o lungime de 9 – 10 cm, o latime de 5 – 6 cm si o grosime de 2 cm.

Aparatul respirator

• Cresterea si dezvoltarea aparatului respirator comporta relatii mult mai ample. Consecutiv particularitatilor lui morfofunctionale din perioada primei copilarii, dar mai ales din cea de sugar, impune discutarea acestor aspecte odata cu perioadele acestor varste, precum si in cadrul patologiei respiratorii a copilului, stiut fiind faptul ca cele mai frecvente cauze de morbiditate si mortalitate din aceasta perioada sunt date tocmai de infectiile cailor respiratorii.

• Particularitatile aparatului respirator intereseaza toate segmentele sale si sunt cu atat mai pregnante cu cat varsta este mai mica.

• Nasul copilului isi schimba forma si marimea sa pana la pubertate, cand, odata cu dezvoltarea completa a masivului facial isi ia forma definitiva.

• Cavitatile nazale au dimensiuni foarte mici. Meatul mijlociu se dezvolta devenind functional numai in jurul varstei de 3 ani, iar cel inferior pe la 7 ani.

• Sinusurile sale sunt, de asemenea, foarte putin dezvoltate pana la varsta de 6 – 7 ani, ca de altfel si cele maxilare si frontale.

• Nazo-faringele este foarte scurt, iar dezvoltarea lui este lenta, fiind conditionata de dezvoltarea masivului facial. Aceasta cavitate este bogata in tesut limfoid, cunoscut si sub numele de „cercul limfatic al lui Waldeyer” format din: amigdalele palatine, tubare, faringiana si linguala, precum si de intregul tesut limfatic al mucoasei, uneori presarata cu numerosi foliculi limfatici.

• In cursul primei copilarii cercul limfatic al lui Waldeyer este foarte bine dezvoltat. Mai putin dezvoltate la sugar sunt amigdalele palatine. Din aceasta cauza acest cerc limfatic participa foarte frecvent si reactioneaza ca un organ unitar in procesele infectioase de cai respiratorii din aceasta perioada.

• Laringele la nou-nascut si sugar are o pozitie mai inalta, cu extremitatea superioara vizibila la nivelul uvulei. Pozitia lui inalta permite concomitenta respiratiei cu deglutitia. In acelasi timp, prin pozitia lui inalta impreuna cu unghiul mai inchis pe care il formeaza, precum si cu spatiul lui liber mult limitat, se reduce mult capacitatea respiratorie a sugarului, comportandu-se in anumite situatii ca un adevarat obstacol, greu de invins de catre circulatia aerului.

• Traheea are o lungime la nou-nascut de 45 mm, reprezentand 1/3 din lungimea ei la varsta adulta. Cresterea ei este astfel proportional mai mica.

• Peretii traheei sunt mai grosi si mai saraci in tesut elastic. In perioada primei copilarii este slab fixata si mai usor deplasabila impreuna cu intreg mediastinul, dar si de catre insesi componentele lui, in anumite conditii patologice. Ea este de aspect fuziform, cu lumenul turtit in diametrul sagital. Are o pozitie mai inalta si o asezare spre dreapta, care se modifica cu varsta, prin reasezarea spre linia mediana si coborarea ei odata cu coborarea cupolei diafragmatice. Intre 12 – 13 ani bifurcatia traheala se afla la nivelul vertebrei a 6-a cervicale.

• Bronhiile nou-nascutului si sugarului, comparativ cu adultul, sunt mai largi si mai bogate in tesut muscular. Bronhia dreapta (principala) este mai scurta si mai groasa si are unghiul bronhotraheal mai mare, la nou-nascut masurand in jur de 11 mm, fata de 16 mm cat masoara bronhia stanga. Cu exceptia primului an, cresterea lor este lenta pana la 10 ani, ritmul lor de crestere accelerandu-se in cursul pubertatii.

• La adult, bronhiile au o lungime medie, cea dreapta de 25 – 30 mm si cea stanga de 40 – 50 mm.

• Pulmonii. Odata cu initierea respiratiei, prin pneumatizarea alveolelor, se produc schimbari importante in forma si marimea lor, apoi si in structura lor, existand in perioada primei copilarii particularitati si modificari numeroase ale tesutului bronho-alveolar si celui interstitial, ca si in activitatea functiei respiratorii.

• Greutatea pulmonilor nou-nascutului este in jur de 20 g, la 5 ani in jur de 100 g, la pubertate in jur de 200 g, fata de 400 – 500 g cat au la varsta adulta.

Aparatul cardiovascular

• Mediastinul la nastere este foarte mare, ocupand jumatate din cavitatea toracica, datorita faptului ca in cursul vietii intrauterine cordul este mult mai dezvoltat decat pulmonii a caror activitate incepe numai dupa nastere. Astfel ca, din prima luna chiar, proportiile intratoracice ocupate de mediastin se modifica la 1/3.

• Alaturi de cord, timusul este organul care ocupa o parte insemnata din cavitatea mediastinala.

• Inima nou-nascutului este relativ bine dezvoltata. Copilul se naste cu o inima mare prin faptul ca activitatea cardiaca se desfasoara din timpul vietii intrauterine.

• In raport cu trecerea de la sistemul circulatiei feto-placentare la cel normal dupa nastere si a reproportionarilor intratoracice, forma, marimea si contururile inimii se modifica, descriindu-se mai multe tipuri radiologice, mai frecvente, ale conturului cardiac.

• La nou-nascut si sugar umbra cardiaca ocupa mai mult de jumatate de mediastin, cu un indice cardi-toracic, dupa Caffey, de 0.55 – 0.53. Are o forma globulara, orizontalizata, conturul drept depasind marginea dreapta a sternului.

• Pozitia inalta a diafragmului accentueaza in plus reducerea volumului cavitatii toracice in dauna plamanilor, contribuind si la orizontalizarea cordului.

• In urmatorii ani, umbra cardiaca devine inalta. Pe conturul stang apare un al doilea arc corespunzator atriului stang sau al arterei pulmonare stangi. Apoi, dupa 4 – 5 ani, umbra cardiaca treptat se aseamana cu cea din perioada adulta.

• Diametrul transversal, o buna perioada, este mai mare proportional decat la adult.

• In general, marimea cordului copilului, la orice varsta a lui, este respectiv cat a pumnului sau strans.

• Arterele si venele prezinta unele particularitati si modificari in cursul cresterii si dezvoltarii copilului. Este de retinut faptul ca arterele au un diametru proportional mai mare decat la adult. La cele de tip elastic, inca din perioada de nou-nascut, este bine dezvoltat tesutul lor elastic.

• Spre deosebire, venele sunt mai subtiri si rareori se apropie de dimensiunile arterelor corespunzatoare.

• Vasele cresc proportional cu cresterea corpului copilului, in primii ani vasele pulmonare prezentand un ritm mai viu de crestere.

Aparatul urogenital• Rinichii nou-nascutului au o

greutate si o proportionalitate mai mare decat ai adultului, in ciuda faptului ca dezvoltarea si activitatea lor functionala sunt deficitare. Exista diferente de volum si greutate intre sexe si ambii rinichi, in favoarea baietilor si a rinichiului drept. Cu cat varsta este mai mica, corticala renala este mai subtire, pe cand substanta medulara este mai bine dezvoltata. La nou-nascut cortexul lipseste.

• Tubii contorti sunt slab dezvoltati, iar portiunea descendenta a ansei Henle este foarte scurta.

• Ureterele sunt mai lungi, adeseori sinuase, fusiforme si cu un ritm rapid de crestere in primii ani.

• Vezica urinara are in prima copilarie o pozitie inalta, coborand odata cu dezvoltarea pelvisului. Capacitatea sa anatomica este mai redusa in primele zile. Dupa varsta de o luna ajunge la 50 – 60 cm3.