2 ANTENE
Transcript of 2 ANTENE
MORFOLOGIA EXTERNĂ A INSECTELOR
CARACTERELE GENERALE ALE INSECTELOR
1. corpul cu segmentaţie heteronomă acoperit cu o cuticulă chitinoasă (exoscheletul);
2. apendicele sunt perechi, formate din segmente mobile (gr.Arthron = articulaţie + pous, podos = picior);
3. sistemul digestiv este format din: stomodeul, mezenteronul, proctodeul;
4. sistemul circulator este deschis către cavitatea corpului, cu puţine vase de sânge (de obicei un vas longitudinal dorsal, care în porţiunea abdominală prezintă deschideri laterale segmentare); sângele (hemolimfa) nu are rol în transportul oxigenului;
5. sistemul excretor este reprezentat de tuburile Malpighi;
6. sistemul nervos somatic central este ganglionar, scalariform, ventral, fiind alcătuit dintr-un “creier” situat în capsula cefalică, deasupra tubului digestiv şi din perechi de ganglioni dispuşi ventral faţă de tubul digestiv (conectaţi intersegmentar prin comisuri);
7. sistemul muscular somatic şi visceral este de tip striat;
8. sistemul respirator este de tip trahean, oxigenul fiind condus prin tuburi traheene, cu chitină în interior;
9. cavitatea corpului este numită mixocel sau hemocel (deoarece prin ea circulă hemolimfa);
10. sexele sunt separate, reproducerea fiind predominant amfigonă.
DIMENSIUNILE SPECIILOR ACTUALE DE INSECTE
La speciile actuale dimensiunile sunt modeste comparativ cu cele ale unor specii care au trăit în trecut (odonatul Meganeura monyi avea 70 cm anvergură)
Cele mai mari insecte actuale aparţin ordinelor:
Coleoptera (între 11 şi 17 cm la Goliathus giganteus, Megasoma elephas, Dynastes hercules)
Goliathus giganteus
Coleoptera (între 11 şi 17 cm la Goliathus giganteus, Megasoma elephas, Dynastes hercules)
Megasoma elephas
Coleoptera (între 11 şi 17 cm la Goliathus giganteus, Megasoma elephas, Dynastes hercules)
Dynastes hercules
Phasmodea (Megaphasma, peste 33 cm)
Lepidoptera (Thysania agrippina), cu peste 30 cm anvergură, Attacus atlas, cu 24 cm)
Thysania agrippina
Lepidoptera (Thysania agrippina, cu peste 30 cm anvergură, Attacus atlas, cu 24 cm)
Attacus atlas
Cele mai mici insecte aparţin ordinelor:
Coleoptera (Ptiliidae, 0,25 mm)
Hymenoptera (0,139 mm la masculul unei specii din familia Mymaridae)
Ptiliidae:Ptilidium formicetorumMymaridae
Corpul insectelor este format din maximum 21 de segmente (la Protura), grupate în trei regiuni:
Capul este prevăzut cu 2 ochi, 1-3 oceli, o pereche de antene şi piese bucale;
Toracele este compus din trei segmente: protorace, mezotorace şi metatorace. Toracele este regiunea cu apendice locomotoare, prevăzută cu trei perechi de picioare (hexapode) şi două perechi de aripi, exceptând apterigotele care sunt lipsite de aripi.
Abdomenul este format din cel mult 12 segmente. În marea majoritate a cazurilor abdomenul este lipsit de apendice.
CAPULEste alcătuit în principal dintr-o capsulă puternic chitinizată (capsula cefalică), alcătuită din 6 segmente (sclerite), sudate intim între ele. Segmentaţia capului nu este vizibilă decât în stadiul embrionar. Pe suprafaţa capsulei cefalice se pot distinge unele linii de sutură (sulci), care despart diferitele sclerite ale capului, delimitând regiuni ale capsulei cefalice. Capsula cefalică prezintă în partea anterioară orificiul bucal, cu organele anexă, pe unde pătrunde hrana, iar în partea posterioară foramenul occipital, care face legătura cu toracele şi prin care circulă hemolimfa, trec conectivele nervoase, esofagul, tuburile traheene, muşchi.
ZONELE CAPULUI
Principalele regiuni şi zone de interes ale capului sunt: vertexul sau creştetul capului care este partea cea mai înaltă a capului, delimitată anterior de frunte (frons), iar posterior de occiput (occipital) sau ceafă. În partea anterioară fruntea se continuă cu clipeul (clypeus). Pe părţile laterale ale capului, între baza mandibulelor şi ochii compuşi sunt obrajii sau genele (gena). Posterior obrajilor, între ochii compuşi şi occiput sunt tâmplele (tempora).
MĂRIMEA ŞI FORMA CAPULUI CAPULUI
În general, dimensiunile sale sunt mai reduse decât a celorlalte părţi ale corpului, iar forma sa poate fi rotunjită, ovală, turtită dorso-ventral ori lateral, semisferică, alungită cu un rostru etc.
În funcţie de poziţia axului longitudinal al capului, faţă de axul longitudinal al corpului, capul poate fi:
•prognat (gr. pro=început + gnathos=fălci), cu axele una în continuarea celeilalte, întâlnit la speciile prădătoare;
•orthognat sau hypognat (gr. orthos=drept, hypo=jos), cu axul capului perpendicular pe cel al corpului (piesele bucale îndreptate în jos), întâlnit la fitofagi;
•opistognat (gr. opisthé = înapoi), cu capul întors ventral şi piesele bucale orientate către posterior, între coxele anterioare, întâlnit la Homoptera şi Heteroptera.
fotoreceptorii, formaţi din ochi compuşi (faţetaţi), oceli, stemate;
o pereche de antene
piesele bucale.
La cap se disting:
FOTORECEPTORII
•Ochii compuşi sau faţetaţi la adulţi sunt alcătuiţi dintr-un număr mai mic sau mai mare de omatidii (până la 28.000 la libelule), totdeauna în număr de doi, şi sunt aşezaţi simetric pe părţile laterale ale capului. Au forme şi mărimi diferite. În general sunt glabri, mai rar acoperiţi de perişori.
Ochii simpli:
•1-3 oceli, la insectele adulte şi la larvele insectelor heterometabole;
•2-12 perechi de stemate, la larvele insectelor holometabole.
oceli
Dynastes hercules- larva
stemate
Sunt apendice cefalice mobile, prezente la toate insectele, cu excepţia ordinului Protura.
Inserţia antenelor se face pe frunte, la nivelul unei zone membranoase a peretelui capului, înconjurată de scleritul antenal.
Zona de inserţie este susţinută adesea de un mic proces numit antennifer, pe care pivotează scapul, permiţând mişcarea antenei în tote direcţiile.
ANTENELE
•scapus sau articol bazal care se inseră pe capsula cefalică
•pe scapus se inseră al doilea articul numit pedicel.
• flagel sau funicul format dintr-un număr variat de articole,
numite flagelomere.
O antenă se compune din:
Antene filiforme CarabidaeAntene filiforme
Cicindelidae
Antenele pot avea forme şi mărimi diferite.
Antene aequales, cu articule aproape identice ca formă şi mărime, pot fi:
•filiforme (gr. filum = fir), alcătuite din articole mai mult sau mai puţin cilindrice pe toată lungimea antenei la coleoptere Carabidae, Cicindelidae;
antena setiforma Blattariaantena setiforma Cerambycidae
antena setiforma Orthoptera
•setiforme (gr. seta = păr), articolele antenale sunt subţiate treptat spre vârf, la Orthoptera, Blattaria, Cerambycidae etc.;
Buprestidae: Buprestis octopunctata Elateridae
•serate (lat.serra = scară), formate din expansiuni laterale şi scurte pe o singură parte a articolului antenal, având aspectul unor dinţi de ferăstrău sau de trepte de scară, la Elateridae, Buprestidae etc.;
•moniliforme, formate din articole scurte şi rotunjite, ca un şirag de mărgele, la Diplura, Isoptera, Tenebrionidae;
Diplura
Isoptera termite Tenebrionidae
•unipectinate, articolele prezintă prelungiri lungi pe latura lor externă, la specii de Elateridae;
Corymbites pectinicornis -Elateridae
•bipectinate, articolele sunt prevăzute cu prelungiri lungi pe ambele laturi, la lepidoptere Attacidae, Lymantriidae, Bombycidae, etc.;
Attacidae: Saturnia pyri
Lymantriidae
Lymantria monacha
Bombicidae
Gastridiota adoxima
•plumoase sau penate (gr. penna, fr. plume = pană), formate din articole care prezintă peri lungi, ce dau impresia unei pene de pasăre, la dipterele Culicidae, Chironomidae;
Antena penata sau plumoasa Culicidae
Antena penata sau plumoasa Chironomidae
•măciucate (clavate), când ultimele articule se îngroaşă brusc, antena având aspectul de măciucă, la lepidopterele Papilionidae, Pieridae;
Antena maciucata PieridaeAntena maciucata Papilionidae
Papilio multicaudatus
Antene inaequales, cu articulele de forme şi mărimi diferite ce pot fi:
•lamelate, când ultimele articole au o prelungire laterală lameloasă, la Scarabaeidae, Luncanidae;
Antena lamelata Lucanidae
•fusiforme, la lepidoptere Sphingidae, Zygaenidae, Aegeriidae;
Sphingidae
Hippotin celerioZygaenidae
Aegeriidae
antena aristata
Antene geniculate, la care flagelul formează cu scapul un unghi de 90, se întâlnesc la Formicidae, coleoptere Curculionidae etc.
Curculio villosus Eusomus ovulum Hypera viciae
Antena geniculata Formicidae
Antena geniculata
Formicidae Lasius sp.
FUNCŢIILE ANTENELOR
•Pe antene se găsesc sensile (receptori) de diferite tipuri cu funcţie sensitivă (olfactivă, tactilă, gustativă, baro-, higro-, termoreceptore).
•Masculii au adesea antene cu prelungiri laterale, cu peri lungi, cu mai multe lamele, deci cu numeroase sensile olfactive, pentru perceperea feromonilor sexuali ai femelelor.
•Cu excepţia speciilor de Collembola şi Diplura, în pedicel se află organul lui Johnston, care percepe mişcările flegelului
VERIFICAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE
Să se completeze schema:
A................................B.............................C.........................
1.................................2..............................3........................
4.................................5..............................6.......................
7.................................8..............................9.......................
10...............................11............................12....................
VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTIINŢELE
Completează spaţiile libere:
•Principalele regiuni şi zone de interes ale capului sunt:…………………………………………………………………………………………………………..............................................................................................................................................................................................
•Precizaţi poziţiile capului în raport cu restul corpului:………………………………………………………………………………………………….....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
•Precizaţi elementele din care este compusă o antenă:……………..............................................................………………………………………………………………………………………………............................................................................................................................................
VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTIINŢELE
Completează spaţiile libere:
•Principalele regiuni şi zone de interes ale capului sunt:…………………………………………………………………………………………………………..............................................................................................................................................................................................
•Precizaţi poziţiile capului în raport cu restul corpului:………………………………………………………………………………………………….....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
•Precizaţi elementele din care este compusă o antenă:……………..............................................................………………………………………………………………………………………………............................................................................................................................................
Difiniţi următoarele tipuri de antene:
A.......................................................................................
B.......................................................................................
C......................................................................................
D......................................................................................
E......................................................................................
F......................................................................................
G......................................................................................
H......................................................................................
I........................................................................................
J.......................................................................................
K......................................................................................
L......................................................................................
M......................................................................................
N......................................................................................