7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

1/10

7

Capitolul I

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR

1.

Aspecte generale privind sistemul ososAparatul locomotor este constituit din sistemul osos si sistemul musculara,

ambele asigurand sustinerea corpului si posibilitatea de deplasare.

Sistemul osos reprezita totalitatea oaselor din corp (aproximativ 200 la

numar) legate intre ele prin articulatii. El reprezinta partea pasiva a aparatului

locomotor.

Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul

corpului uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotoare.

Datorita compozitiei chimice si arhitecturii substantei osoase, ele au

proprietatea de a rezista la:

presiune

tractiune

torsiune

2. Structura oaselor

Oasele sunt organe tari si elastice.In structura lor predomina tesutul osos.

Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic conjunctiv. Tesutul osos

este un tesut conjunctiv metaplaziat.

Tesutul osos este format din:

-

celule osoase

- substanta fundamentale

- substanta osoasa

Tesutul ososformeaza scheletul corpului

si reprezinta aparatul de sustinere a partilor moi

ale organismului; este totodata un important

rezervor de substante fosfocalcice.

In functie de structura si arhitectura sa, Fig 1 Femurul

7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

2/10

8

exista doua varietati de tesut osos:

- Tesut osos compact

- Tesut osos spongios

tesutul osos compactformeaza diafiza vaselor lungi, portiunea externa a

epifizelor si oselor scurte, lama externa si interna a oaselor late.

Pe sectiunea transversala, diafiza osului lung este formata:

- in portiunea centrala de canalul medular

- la exterior de periost.

Microscopic, substanta ososasa a diafizei, prezinta o serie de canale numite

canalele Havers, acestea contin:

- capilare sanguine

- terminatii nervoase

-

tesut conjunctiv lax in cantitate redusa.

In jurul canalelor Havers, substanta ososa este dispusa in lamele osoase

concentrice, in grosimea carora se gasesc osteoblase ce contin osteocitele.

Scheletul lameleorl este format din oseina si fibre de calogen paralele intre lele.

Fibrele de calogen din lamelele vecine au directii oblice, spiralate sau circulare.

Un canal Havers impreuna cu lamelele din jur formeaza osteonul / sistemul

Havers unitatea morfofunctionala a osului.

Intre sistemele haversiene se gasesc arcuri de lamele osoase, resturi de osteoane

rezultate in urma remanierii ososase, formand sistemele internaversiene.

tesutul osos spongios

formeaza epifizele oaselor lungi, scurte si late.

Este format din lame osoase numite trabecule, alcatuite la randul lor din

mai multe lamele.

Lamelele osoase delimiteaza cavitati cu aspecte si marimi diferite, numite

areole, care dau osului aspect de burete.

Areolele si lamelele osoase sunt sisteme haversiene incomplete.

Areolele comunica intre ele si contin maduva osoasa.

7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

3/10

9

3. Osteogeneza

Procesulde formare a osului se numeste osteogeneza.

Formarea scheletului osos caracteristic adultului, din scheletul cartilaginos al

embrionului si fatului , presupune un lung proces care se incheie in jurul varsteide 25 ani.

Osteogeneza este de doua tipuri:

1. Osificare de membraneprin care in modelul conjunctiv al osului, apar

puncte de osificare care se intind in pete de ulei.

Celulele conjunctive se transforma in osteoblasti si secreta oseina. Prin

impregnare cu saruri de Ca, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza

osulprimar.

In faza urmatoare acesta va fi modelat prin procese de distrugere, de remaniere

osoasa sub actiunea osteoplastelor si a fostfatazei acide formandu-se osul

definitiv.

Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor fetei; prinosificare de membrana se face cresterea in grosime a osului si se formeaza

calusul supa fracturi.

2. Osificare de cartilaj econdrala prin care celulele cartilaginoase se

hipertrofiaza si degeneraeaza. Substanata fundamentala a carilajului se distruge

partial iar restul se va impregna cu Ca.

In fazaurmatoare, membrana care inveleste matricea cartilaginoasa a osului

(pericondru), pleaca muguri conjuctiva vasculari spre celulele cartilaginoase

distruse de osteogeneza.

4. Morfologia oaselor

Formarea oaselor este adaptatata functiilor pe care leindeplinesc in organism. Se

impart in trei categorii:

- oase lungi (humerus, radius,femur,tibie)

7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

4/10

10

-

oase late (oasele calotei craniene, omoplatul)

- oase scurte (oasele carpiene, tarsiene, vertebrele)

In canalul medular si canalele tesutului spongios se gaseste maduva oaselor care

se prezinta sub trei varietati:

maduva rosie / hematopieticase gaseste in majoritatea oaselor fatului si

in oasele scurte ale adultului. Au rol in formarea gobulelor sangelui in

perioada de dezvoltare a osului, maduva rosie participa la procesul de

osteogeneza prin osteoblastii si osteoclastii diferentieti din celulele

conjunctive medulare. In fracturi intervine

formarea calusului.

maduva galbenase afla in toate oasele

adultului, exceptie osele late si scurte. Se

caracterizeaza prin continutul de caelule

adipoase, care ii dau culorea galbena. Este un

depozit al organismului.

maduva cenusiese gaseste in osaele

varstnicului. Este formata preponderent din

tesut conjunctiv si are rol de umplutura.

Fig 2 Structura oaselor

Maduva oaselor alcatuieste cu osul un intreg morfofunctional, avand aceeasi

inervatie si vascularizatie.

Periostul este o membrana conjunctiva care inveleste osul cu exceptiasuprafetelor articulare. Este bogat inervat si vascularizat. Prin stratul extern,

periostul participa la formarea osului, celulele sale transformandu-se in

osteoblasti atat in procesul de dezvoltare a osului cat si in cazul de fracturi,

formand calusul.

Rolurile importante ale maduvei sunt:

1.

participa la formarea tesutului osos n timpul osificarii, rol osteogen;

7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

5/10

11

2.

rol hematopoetic, contribuie la formarea elementelor figurate ale

sangelui;

3. constituie un factor mecanic, diminuand greutatea oaselor;

4.

ca orice tesut adipos serveste ca substanta de rezerva

5. Bazinul/Pelvisul osos

Este un inel osos format din trei elemente: - sacrul si coccigele (posterior)

- cele doua oase coxale (lateral)

Daca prefiguram muschii care formeaza baza inelului (muschii planseului

pelvin) ansamblul are efectiv forma unui bazin care primeste greutatea

trunchiului si a partii superioare a corpului. El reprezinta in acelasi timp locul de

articulare al femurelor cu trunchiul, deci este

un element de transmitere al presiunilor

datorate greutatii corpului si

contrapresiunilor venite de la sol prin

intermediul membrelor inferioare.

Datorita formei oaselor se delimiteaza o

portiune superioara sau pelvisul mare si o

portiune inferioara sau pelvisul mic.

Fig 3 Pelvisul

Orificiul superior al pelvisului mic se numeste stramtoare superioara, orificiul

inferior poarta numele de stramtoare inferioara.

5.1Osul coxal

Este un os plat in care cele doua parti superioara si inferioara sunt in torsiune

una pe cealalta ca la o elice. La adult se formeaza prin fuziunea a trei oase: ilion,

ischion si pube, reunite la nivelul unui cartilaj in forma de Y, centrat in cavitatea

acetabulului.

o ILIONUL - prezinta uncorp care participa la formarea acetabulului siaripa

osului iliac (superior). Formeaza portiunea superioara a osului coxal.

7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

6/10

12

o

ISCHIONUL - are uncorp care participa la formarea acetabulului si

oramura.

Intre corp si ramura se gaseste tuberozitatea ischiadica. Formeaza portiunea

postero-

inferioara a osului coxal.

o PUBELE are uncorp care participa la formarea acetabulului. El se uneste

cu ischionul la nivelul eminentei iliopectinee. Prezinta o ramura

superioara care se uneste la nivelul unghiului pubelui cu ramura

inferioara. Ramura inferioara formeaza impreuna cu ramura ischionului

ramura ischiopubiana. Formeaza portiunea antero-inferioara a osului

coxal.

Orientarea osului coxal: se asaza inapoi marginea prevazuta cu o mare scobitura,

lateral fata cu acetabulul si in jos scobitura acestuia.

Prezinta doua fete, patru margini si patru unghiuri.

1.Pe fata exterioara (laterala) se observa:

Partea superioara, concava, este fosa iliaca externa formand suprafata gluteala.

Aici se insera muschii: gluteu mare, gluteu mijlociu, gluteu mic si muschiul

drept femural;

In partea mijlocie exista o zona de forma unei sfere goale; esteacetabulul pentru

articulatia cu femurul; este marginit de spranceana acetabulara. Aceasta prezinta

inferior incizura acetabulului.

Partea inferioara are forma unui arc osos ce inconjoara un orificiu numitforamen

obturatum; regiunea anterioara este prezentata de pube,urmeaza ramura

ischiopubinaiar

Regiunea posterioara este reprezentata deischion. Pe viu acest foramen este

acoperit de membrana obturatoare.

2.Fata interna (mediala) prezinta olinie arcuata ce formeaza limita intre pelvisul

mare si pelvisul mic si care o imparte in:

o

Fosa iliaca interna unde se insera muschiul iliac;

7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

7/10

13

o

O suprafata sacropelvina pentru articulatia cu osul sacru prezentand o fata

auriculara si tuberozitatea iliaca , pentru insertia unor ligamente;

3.Gaura obturata (foramen obturatum

suprafata plana ce raspunde acetabulului.

Marginea anterioara preznta o succesiune de reliefuri; cel mai notabile

fiind:

Spina iliaca antero-superioara (SIAS) - pe care se insera muschiul croitor,

muschiul

tensor al fasciei lata si ligamentul inghinal;

Spina iliaca antero-inferioara (SIAI)pe care se insera muschiul drept

femural;

O scobitura pe unde trece muschiul ilopsoas;

Eminenta iliopectinee;

Suprafata pectineala care raspunde muschiului pectineu;

Tuberculul pubian pentru insertia ligamentului inghinal;

Creasta pubelui pentru insertia muschiului drept abdominal si piramidal.

4.Marginea posterioara prezinta acelasi relief accidental.

Spina iliaca postero-superioara (SIPS);

Spina iliaca postero-inferioara (SIPI). Cele doua spine dau insertie

ligamentelor

articulare sacroiliace;

Marea scobitura ischiadica;

Spina ischiadica pentru insertia muschiului gemen superior;

Mica scobitura ischiadica pentru trecerea muschiului obturator intern si

Manunchiului vasculo-nervos rusinos intern.;

Tuberozitatea ischiadica, portiunea pe care ne repauzam in pozitie

sezanda.

Pe viu marea scobitura ischiadica este transformata de muschiul piriform

in

7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

8/10

14

Doua orificii:

- Orificiul suprapiriform prin care trece manunchiul vasculonervos

gluteal superior;

-

Orificul intrapiriform prin care trece manunchiul vasculonervos

gluteal inferior, nervul cutanat posterior al coapsei, nervul

ischiadic.

5.Marginea superioara sau creasta iliaca se intinde de la SIAS la SIPS.

Are forma unui S culcat. Da insertie muschilor: oblic intern, oblic extern,

patratul si transversul lombelor, gluteu mae, gluteu mijlociu, iliacul.

6.Marginea inferioara - se intinde intre tuberozitatea ischiadica si unghiul

pubelui. Este denumita ramura ischiopubiana. Da insertie muschilor: adductor

mare, adductor scurt si corpilor cavernosi.

5.2Articulatia sacro-iliaca

Pune in contact doua suprafete articulare situate pe sacru si osul iliac. Fata

auriculara a sacrului este usor concava iar cea iliaca este usor convexa. Forma

osoasa permite miscari interesand toate cele trei oase in acelasi timp si care senumescnutatie sicontranutatie. In timpul nutatiei baza sacrului basculeaza

anterior si in jos iar varful in sus si posterior.Oasele ischiadice se indeparteaza

de linia mediana scade distanta dintre promontoriu si pube, creste distanta dintre

oasele ischiadice. Deci, in timpul nutatiei cele doua diametre ale stramtorii

inferioare cresc si stramtoarea superioara scade dinspre anterior spre

posterior.Baza sacrului basculeaza posterior si superior iar varful basculeaza in

jos si anterior; aripile iliace se indeparteaza de linia mediana, oasele ischiadice

se apropie. Stramtoarea superioara creste dinspre anterior spre posterior, iar cele

doua diametre ale stramtorii inferioare sunt diminuate.Aceste variatii de

dimensiuni se produc in particular in timpul nasterii. Initial, debutului angajarii

ii corespunde o contranutatie, iar in perioada finala (expulzie) are loc nutatia.

Miscarea de contranutatie se realizeaza in hiperextensia trunchiului in pozitia

7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

9/10

15

culcat sau in repausul unei persoane pe regiunea lombara sprijinit pe o banca

transversala.

In conditii fiziologice deosebite (sarcina, nastere) aparatele capsulo-ligamentare

ale tuturor articulatiilor se inbiba cu lichid interstitial si se relaxeaza. Aceasta

relaxare este urmata de efecte diferite la nivelul coloanei vertebrale si bazinului

unde pot aparea rahialgii si chiar hernii de disc. La nivelul bazinului se constata

o crestere a amplitudinii miscarilor la nivelul articulatiilor sacro-iliace si

simfizei pubiene ceea ce usureaza desfasurarea normala a nasterii.

Articulatia prezinta o capsula si un aparat ligamentar extrem de puternice:

o Ligamentele sacro-iliace ventrale (de pe aripioara sacrului si fata pubiana

a acestuia pana in vecinatatea liniei arcuate);

o Ligamentele sacro-iliace dorsale (intre S.I.A.S. si creasta sacrala laterala);

o

Ligamentul sacro-iliac interosos care uneste tuberozitatea iliaca cu

tuberozitatea sacrata; este foarte puternic.

o

Ligamentul iliolombar uneste procesele transverse L4 - L5 cu creasta

iliaca.

Aceste ligamente limiteaza miscarea de contranutatie.

Peretele lateral si pelvisul osos este completat de ligamentele sacroischiadice

reprezentate de:

o

Ligamentul sacrotuberal de forma triunghiulara cu baza pe sacru si varful

pe tuberozitatea ischiadicao Ligamentul sacrospinos situat anterior fata de ligamentul precedent, cu

insertie pe marginile laterale ale sacrului si coccigelui si pe spina

ischiadica. Acest ligament se opune miscarii de nutatie. De asemenea,

participa la transformarea incizurii sacroischiadice intr- un orificiu si

subdiviziunea acestuia in doua orificii secundare, unul superior in raport

cu marea scobitura ischiadica si unul inferior in raport cu mica scobitura

7/25/2019 2 Anatomia Aparatului Locomotor

10/10

16

ischiadica. Prin aceste orificii se pot propaga colectii patologice din bazin

la fese, datorita tesutului grasos sau se pot produce hernii.

Membrana obturatoareeste o formatiune fibroasa care inchide gaura

obturatoare si contribuie la realizarea unitatii osteofibroase a bazinului. Pe fata

externa se gaseste o panglica

fibroasa (ligamentul subpubian).

Canalul obturatoreste un canal osteofibros la formarea caruia participa santul

obturator, membrana obturatoare si ligamentul subpubian. Prezinta un orificiu

pubian si altul femural. Contine nervul, artera si vena obturatoare (manunchi

vasculo-nervos) si o mica cantitate de grasime care se continua cu cea a coapsei

si cu cea subperitoneala a bazinului. La acest nivel se pot produce hernii

obturatoare sau propagarea unor colectii purulente de la bazin la coapsa.