1STORIA I GENEALOGIA - upload.wikimedia.org · A. b. XENOpoL PROFESOR LA UNIVERSITAT EA DIN IAŞI...

$: 1STORIA I GENEALOGIA - upload.wikimedia.org · A. b. XENOpoL PROFESOR LA UNIVERSITAT EA DIN IAŞI MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE ,.. p. 1"'. I Sfatul r , 1.1 I CI,lt·1111 \ I Blb lotei:$
1STORIA I GENEALOGIACASEI

CA LLIMACHI

A. b. XENOpoL PROFESOR L A UNIVER SITAT EA DIN IAŞI

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE

,. . p. 1"'.

I Sfatul �r�, 1.1 I CI,lt·1111 \ I

Blb lotei: III. , I

ISTORIA S G ,

CASEI

EALOGIA

CALLIMACHI

BUCURESCI

TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F. GOBL FII , 19, - STRADA REGALA - 19.

1897

PRECUVINTARE

Existe la noi in tara, in deosebitele case boereftl, genetz-logii ale familiilor lor, mita mult sad mal putin intemeiate.Una din cele mal positive, pm-in da/ele pe care sei razintd,este acea a familie1 Callimachi (Calmt4111), interesantdprin fa ptut cd sub un mune grecesc, ascunde o fire ade-vez* rat romineascd. Genealogia aceasta, de f i nu Sd urca preadeparte inceputul viacului al XVIII-te" fi locura% dinaceastd pricind, sá intemelazei toatei pe documente autenticef i artiteiri vredn ice de crezare. Ja sd mal insamnd apoif i prin fafitul cd mofia Steince,li din judetul Botofani,mofie de baftind a acestei familia, sd afld pind astazintinele el, precunt fi prin ptistrarea *liba el caracteristic,

C

VI

care sti recunoaste a fi aceMsIn portretele membrilor celm-mal de cdpetenie, aproafie de la origine, pinei la urmctsilce mal trdesc. Familia Callimachi a dat paint doma Mol-dovel, un mitropolit si mca multe personctliteit1 marcan/e,incit a jucat un rol de cdpitenie In viata publicd a acestel

ri, cu atit mat mult cà tot1 acestl doma aft fost instint-natl, fie prin afittaiturile lor reformatoare, fie prin

lor personale, fie in sfarsit pria trctgica lor soartti.Desi el reprezintd civilizatia greceascd, mal mult safiputin pdtrunsti in a lor fire, totusl el sint catiturea cuMavrocordatil f i cit citi-va din Ifisilantl f i din Ghiculestl,reprezentanti distinsl al grecizmuhtl, acel ce ait la sat urmetrain ice ale existen/el lor si nu numal jafurl i pustierl,ca cel mal multi din donznil epocel fanariote.

Am inceput lucrarect ;wastrel' cu limpesirea originel fami-/lei, OW am trecut la istoria domnitorilor Callimachia mitropolitulul Gavriil. Ant urmat cu arborele genealogic,punind in dreptul fie-cfirul nume, un numtir care sti

rapoartd la datele, mal mult safi putin cunoscute, asupramembruha respectiv. Aceste date sint intenzeiate pe docu-mente safi marturisirl ale scriitorilor, din care o parte sintindicate in note, iar o parte, inedite saft niai grefi de con-sultat, aft fost reproduse in anexe, cu tkosebire acele pri-vitoare la fi,varea Alexavdrufefid actual al casel Callimachi, coboritor direct al lulTeodor Calmasul, incefifitorul cunoscut al acestel familil,mi-a pus la dispozitie multe din documentele inedite; cite-va aft fast aflate de D-1 Teodor Stephanelli, presedinte altribunaluha din Cimpithing (Bucovina) ; allele de D-1

loan Tanoviceanu. Unele din ele até fost publicate in re-vista mea «Arhiva», de unde eta trecut in studiul de fateiPrin aceastä a mea lucrare sä aduce o inca deplinei leimu-rire asupra peírtil istoriel Moldovel, cit timp ea a trecutsub Callimachl. Pe lingä interesa psihologic al urmeíririlaceluiasl suflet, in corpurile cu existenfei paralela' saa suc-cesivei ale coboritorilor una pdrechl de oameni, publicatianoasträ mal del i oare care amilnuntiml privitoare la is-toria generald a Moldovel, in decursul viaculul trecut fiPind in acesta in care ne afta m, i ceitre sfirfitul cäruiabarca timpulul inainteasei

A. D. XENOPOL

Decemvrie 1896.

VII

.1

CAPITOLUL I

ORIGINEA CASEI CALLIMACHI

asa Callimachi1) care, dupä nume s-ar parea a fide obirsie greceascá., este o adevarata odraslä a popo-ruluI romin. Dupa spusa cronicaruluT Ioan Canta, jasa trage din Teodor Calmasul (Kannizw$A), c carele all fostdin maziliT cei de jos ; patria luT a fost tinutul OrheiuluT 2) »Sa stie ca mazilii erati la inceput boerii cei esitT din slujba.,dar care ar fi putut reintra in ele. De la un timp insaunil dintr-insiI, uitatI de domn, rdmineati la tara, undeinmultindu-li-sä familia prin sporirea urmasilor si averile lor

i) Acest nume, derivind de la cuvintele grecestl xoc?,X71 frumoasà, p,anluptä, trebue sä sä serie regulat Callimachi. In cronici si In documentesà vede scris In diferite moduri: Kalimache, Kalimahe, Calimach, Calimah.Forma din urmà." al"' intrebuintat-o cel mal multi membri al familiei Iniscäliturile lor.

2) Letopisetele, ed. I, 1 8 5 3, 111 p. 184.

2

impdrtindu-se, se coborail cu incetul iar in rindul täranilor,de care totu0 se deosebeati prin oare-care privilegiT, pre-cum acela de a nu fi supu§I cisluireI are personale, cide a o plAti dupà o sumA fixA. Intre mazilI sä deosebeattdoud categoril, una maI superioarA, ap numitele neamuri",

maziliI propril sag de jos, din care tocmaI cronicarularatA cA s-ar trage familia Callimachi ').

ArAtarea cronicarulul, controlatA prin alte izvoare, sAmentine numaI in privirea obiriel moldovenetI a acesteifamiliI. Ja trebue insA indreptatA in ceia ce prive§te stratulsocial, precum i regiunea din care sd trage.

SA intArim maI intiitt obir§ia moldoveneascA a familidCallimachi.

Ca celor maI multe din familiile, marl i mid', ale TA-rilor romine s-a cAutat §i Callimachilor o obir§ie strdinA.S-a sustinut cd el s-ar cobori din un Italian, Filip Buona-corsi Callimachi, preceptor al regelul Albert al II-lea alPolonia cel bdtut de Stefan cel Mare in pAdurea Cosmi-nuluI 2). AceastA obir§ie, din Polonia, a familiei Callimachi,pare a cdpdta o intArire prin faptul cd loan, fiul luI Teo-dor Calm4u1, acel care a ajuns mare terziman la PoartaOtomanA, spune el singur cA era Polon 3) Pe aceastàmdrturisire a until membru insu§1 al familie Callimachi,nu poate fi pusA mare valoare, de-oare-ce c pe atund

Asupra mazililor si a neamurilor, veil Xenopol, lstoria Romtnilor11I, P. 542 si urm., si 556 nota 29; V. p. 598.

Asupra lin Filip Buonacorsi, veil* Xenopol, Istoria Rominilor, II, p. 375.Raportul luI Penkler din ii Septemvrie 1841 in Hurmuzachi, Fragmente,

sur Geschichte der Rumdnen V, p. 1(38: dohann Callimaki, ein gebornerPollak wie er wenigstens selbst vorgab, wurde neuster Pfortendolmetsch».

3 ---

nu era deosebitd cinste de a fi Romin, i fiind cd precumvom vedea, loan Callimachi studiase in Polonia, puteasd sd dea ca apartinind aceleI maI bine deck Mol-dove» '). Apol vom cunoaste din corespondenta acestuIpretins Polon, pdstratd in cite-va scrisorI originale, rd.masepind az1 in minile urmasilor sAI, cd el era neaos Romin,cà nu sä poate pune nicl un temeia pe intimplAtoarea in-tilnire a numeluI grecizat al familiL Calmdsul cu acel alpreceptorului italian de la curtea regeluI polon. CdcI lucrulsà stie cu sigurantd, cä numele originar al familiel lul Teodora fost Calmd'.sul i cä a fost grecizat in Callimachi, dui:aurcarea lui loan in postul de mare dragoman, fapt afirmatde un contimpuran, cronicarul grec, Constantin DapontesIn catalogul sAti istoric, unde spune : cd acest Callimachiera din tarä, ca cum am zice tara Moldova cu supra-numele de Calmuchi 2), de neam de jos si incepdtor nea-muluI i cinstei Venind in Constantinopole, s-a fdcut se-cretarul luI Alexandru celuI decapitat, apoI i capuchehaiadomnului Valahiei Grigore Ghica, fratele celuI decapitat,si din capuchehaia dragoman, si din dragoman cu timpul

I) Xenopol, Istoria Rominilor, V, pag. 145, nota 13. Nu O. poate admitepArerea d-lui Originea lut loan Callinzachi, In Arhiva dinIasi, VI, p. 233, cA aceastl origine polonA ar fi fost atribuitA din eroare,de ambasadorul german, lui loan CalmAsul, din necunostiinta geograficAa situatiei Cimpulungului. Ambasadorul nu dà aceastA origine ca pArere aluï, ci ca o arAtare a Insusi dragomanului.

2) Erbiceanu, Cronicarit greci care au scris despre Romint in epocaFanariotilor, Bucuresti, 1888, pag. 191: eco incv6p.c Koap.ot5mg». Suneteleromlnesti din Calind,Ful sint cu neputintA de redat In greceste, dincauza lui

4

domn al MoldoveI, patrieI luI. Din Calmuchi insä s-a numiteufemic Callimachi» 1).

Alt contimpuran al luI loan Callimachi, Germanul Wolf,medicul mitropolituluI Gavriil, fratele Domnului, spune cac boeriI 1-ar fi incredintat ca acestl Callimachi nu sint deorigina GrecI, ci curat Moldovenl, si-mI dadura ca dovadacä mitropolitul lor Gavriil, care era un frate al voevodululloan Callimachi, n-ar fi putut dobindi, ca Grec, episco-patul moldovenesc» 2). Intr-adevar sa stie ca in Moldovan-a fost decit o singura data un mitropolit grec, anumeNichifor, dup. razboiul de 1738-1739, iar la esirea luIdin arhipastorie, in 1752, s-a luat hotä' tire, prin o cartesoborniceasca, ca de acolo inainte sa nu sa mal aleagamitropolit strain 3). Dovada adusa de Wolf pentru roma-nizmul Callimachilor este hotäritoare.

Tot asa sä rosteste si un catalog cronologic al ma-rilor dragomanI ortodoxI, spunind ca. (loan Callimachi,care a imbracat aceasa dregatorie in 1740, era un bar-bat minunat in toate, invatat si cunoscator de limbI,cuminte, prevazator si ghibaciti in trebile politice ; el

sa tragea din MoldovenI» 4), 0 scriere aparutä in Atenasi datorita invatatulul grec Stamatiadi, asupra dragoma-nilor din Constantinopole, arata si ja ca cinceputul fami-

I) Ibidem: (xccl ducb licap.o6x% p.e.ruivogccs071 SE eiggiliccv KoaXcp.olng».Andreas Wolf, Beitrdg-e zu einer statistisch-historischen Beschreibung.

des Fiirstenthums Moldau. II Theil p. 21I.Erbiceanu, lstoria mitrololief Moldovei, Iasi, 1888, pag. 24. Comparà

Xenopol, Istoria Romiinilor, V, p. 501.Portofelul mediculia Sulu, donat bibl. Academiel romine de V. A.

Ureche. Vezi revista Atheneul romin din 15 Aprilie 1896.

5

lieI Callimachi este moldovenesc, de§i ceI mal nol Ca!-.limachI 11 deduc din CallimachiI ce ati trait pe timpiI ul-timilor autocratI bizantinl. Strämo§iI acesteI familii, nu-min Calmuchi (x.capfAxcht) care, dupa aceia elenizatIn Callimachi, aveaù proprietatI bogate in Hotinul Mol-dovei» MaI este atestatà firea moldoveneasca a Cal-m4ilor de calatorul englez Mac Mihael, care viziteazape Scarlat Callimachi in 1817. El spune, in amintirile luIde calatorie, ca cbunicul domnulul ce cirmuete acuma§i al caruI nume este Exc.tp),úto4 'AXECcivapou KOL'Acticirric era

un Oran moldovan, care prin talentul sail de a invatalimbile, sa ridicâ la rangul de dragoman al PorteI §iapoI la rangul cautat de gospodar» 2). De sigur cä a-ceasta origina moldoveneasca a domnuluI din scaun, afost aflan de calatorul englez de la incunjurimea luI §inid cä sà putea sä fie altfelitl, de-oare-ce insu§I domni-torul cunotea aceasta origine §i sa mindrea cu ja. AnumeScarlat Callimachi in cartea de inchinare a Codicelui satiCare pärintele säú Alexandru Callimachi, intre altele spune:

te ingrije§tI §i inAltimea ta de Moldova, de-oare-ce nu nu-mal cä te-aI al-Mat adevarat parinte al Moldova in zileledomniel tale, dar etli §i adevarat cenan moldovan §i.te pogorI din neao§I Moldovenl, care din Moldova (precum

Bcoypoccpfacc T6v EXXiivori p.sycacov Sceppivito ToG deoliccvmoG xpitovg f.ntb

'Dray,. I. Zraparto2ou, Ablivriac, 1865, p. 124 (Carte foarte rarà, fiind ea' a fostdistrusg. de Turd. Un exemplar se aflà In biblioteca d-lui C. Erbiceanu).

Yourney from Moscow to Constantinopol in the years 1817r818,by William Mac Mihael, London 1819, rezumat de N. Iorga in articolul:Un calittor englez in ttrile române inainte de eterie in Arhiva din Iasi

VII, p. II si urm.

6

totI stiù) izvorind, aI dat odraslelor tale neamul Callimachesc,pogorindu-te de-a dreptul din vechI si neaosl strämosl careati strAlucit in Moldova prin virtutI si fapte bine-cuvintatede Dumnezeil si ail fost patriotI ,bunI si domnI bine-fAcAtorl 3. ').

Douà märturisirl mal posterioare, bazate insä si ele pecercetärI personale, dati Callimachilor tot o obärsie mol-doveneasd. Asa Zallony, amarul critic al epocel fanariote,cind enumärä familiile ce-ati ocupat gospodaratul tärilorromine si dragomanatul PortiI otomane, spune despreCallimachi cä erati MoldovenI 2). Tot asa si paharniculSion, dusmanul pätimas si inversunat al tuturor Grecilor,In Arhondologia Moldovel, intAreste si el cu o vAclitä bu-curie rominismul Callimachilor. El zice d. el* « sint täranlräzäsI de la Dorna si Cimpulung din tinutul Suceve, undeloan Vodà Teodor Callimachi a fost nä.scut ; cä." el a mal

avut doI fratI Teodor si Gheorghe, din care acest din urnas-at" cAlugärit numindu-sä Gavriil, si douä suroti ; dreaptalor poreca este CalmAs » 3).

Moldovenizmul familiel Callimachi este maI i3 r e sus deorI-ce indoialä, fiind atestat de izvoare atit de deosebitesi tot odatä asa de concordante, si in aceastä privintä decT,arAtarea cronicaruluI Ioan Canta este intemeiatà.

Tradus din greceste de d. Alex. Papadopol-Calimah in articolulgu : Din istoria legislafiuna Moldova, Arhiva din Iasi, VII, p. 156.

Traité sur les princes de la Valachie et de la Moldavie sortis deConstantinople, connus sous le nom de Phanariotes, Paris, Arthur Bertrandlibraire,183o, p. 239.

Arhondologia Moldova, amintir1 ,si note contimporane de paharniculConstantin Sion, Iasi, 1892, p. 137.

7

o* *

SA cercetam acuma a doua afirmare a cronicaruluI, ca.Teodor Calm4u1 era din maziliI de jos, ded §i sarac, im-prejurare pe care Canta o intArete chiar prin cuvinteleurmatoare : c Teodor Calm4u1 era cretin bun §i cu frica lulDumnezea, petrecind viata luI cu fiutin firilej i cu pazAbisericeasca. §i cu alte fapte bune, dufid fiuterile lid» ').To't a§a aratA i Constantin Daponte cA «loan CalmA§ul,fiul luI Teodor, era din oamenI de jos, incepator neamu-lul §i cinsteb 2). Vom vedea cA atit stratul social, cAruiaapartine Teodor CalmA§ul, cit §i starea luI de avutie, nuerati ast-felia cum le-aratA cronicarul romin, sprijinit deacel grecesc. SA poate ca originea maI indepArtatA a acestelfamiliI sA sA fi tras din maziliI de jos, cu toate cà inacest caz s-ar fi putut gAsi un Calm4 printre boerilmal vechI al' tAriT, din care sa sA fi prdsit maziliI CalmA-§ul. Atit din cercetarile mele, cit §i mal ales din aceleaale d-lui. Ioan Tanoviceanu, care aa despoiat aproapetoate documentele cunoscute, editate §i needitate,referitoarela Moldova, in privirea numelor boerilor continute in ele,rezultA cä nu existA nicl un boer moldovan mal vechiacu numele de CalmA§ul. Dar chiar daca am admite cA

documentele in care acest nume s-ar putea afla, nu aa fostfiled descoperite, §i cá decI familia Calm4u1 sä tragedintr-o veche familie de boeri mazilitI §i este de obir§iemazileasca incA Teodor CalmA§ul, de care sa. ocupa Ioan

I) Letopisetele loc citat mal sus.2) M. Erbiceanu, Cronicarit grea, loc citat mai sus.

8

Canta, nu mal era simplu mazil, ci boer, dupa cum seconstata lucrul, fara nicI o indoiala, din reafiarea luI inaceasta insu§ire in documentele timpuluI.

Anume un document de la Grigore Ghica Voevod din1729, Septemvrie in 28 care document va fi analizatmaI pe larg in cursul acesteI scrierI, cind ne vom ocupade mo§ia Stance§til spune cà c spataruI DimitrieStroicI zalogise mo§ia luI Stance§tiI, de la judetul Bo-to§anilor, catre boerul nostru Teodor Calm& ,sul, vor-nicul de Cimfiulung, drept o suta de lel banI gata » 1).

Acest document constata inteun chip invederat mal intaica Teodor Calm4u1 era boer §i anume vornic de Cimpu-lung §i al doilea cä nu era aa de särac cum il aratacronicarul, de-oare-ce avea destul banI spre a imprumutaaltora, §i daca chiar ar fi adevaratä aratarea fácutä de el,In documentul citat, cä aceI o sun de lel, cu care facusebine luI Dimitrie Stroicl, II imprumutase el insu§I de la unTurc, incA sá vede ca el avea credit. Dar vom vedea malla vale ca familia Calm4u1 avea i avere imobila §i anumemuntI in regiunea Cimpulungulul §i viI la Putna, aceasta cindne vom ocupa de locul din care Calma§eniI i§I trag obir§ia.

I) Document publicat de Alexandru Callimachi, dui:a originalul p6stratde d-sa, In articolul slil Originea lia loan Callimachi, Arhiva VI, p. 234.Reprodus aid In Documente la No. III. Faptul cà Teodor Calmäisul eravornic in Cimpulung pe la 1729, este adeverit si din un zapis dat de Iacob,feciorul luI Balan, luI Chirilà, feciorul Piticariului, pentru despàgubirea dinpierderea a dol bol, si care zapis sà vede a fi fost fkut spre a curmajudecata iscatà pentru acea despàgubire, Inaintea ceIor doi vornici dinCimpulung Solomon Baez si Teodor Calm4ul. Vezi zapisul reprodus inDocumente la No. II.

9 --

De aceia este mult mal exactá aratarea luI Stamatiadi,raportata maI sus, ca. stramosiI Callimachilor aveati pro-prietatl bogate in Hotinul Moldova la care autorul grecmai adaoga. : t pentru bogatia lor, ail putut nu numal sa sauneasca prin casatorif cu diferitI domnI parnêntenY, dar sidiferitI membri a eI s-ail intimplat sa sa ridice pe tronulMoldoveI 2 1).

Ce sa fie Insa boeria pe care o avea Teodor Calmasul,vornicia de Cianpulung ? In Moldova Sint cunoscutI, malintliù, un singur vornic cu epitetul de mare ; de la silt.-situl viaculuI al XVI-lea doI vornicl mar i: acel de tara dejos si acel de tara de sus, arribiI boerI mad de divan.Ma! erail vorniciI de poarta, dregatorI subaltera ce exe-cutail hotarniciile sag implineati datoriile 2). Acuma vedemaparind un vornic al uneI regiunI, sag ma): bine zis aluntil tinut, acel al CimpulunguluI. Cantemir ne lamuresteinsa firea si caracterul boerieI, numite vornicia de Cimpu-lung. El spune : t Cimpulung constitue o specie de repu-blica, cuprinzind vree-o cincI-spre-zece sate, care toate at'legile si judecatoriI lor propriI. Cite-odata le trimite domnuldoi vornicl, pe care iI primesc de buna-voe si sa supunlor ; dar daca. cumva acestia II vatama si le intarta ini-mele, el II alunga si-I clan afara din tinut, crezinciu-sa tadintre zidurile cetAtiI ce le este data de natura 1 3) Arata-rea luI Cantemir este adeverita si de o tinguire a sateni-

I) /Tap.cemoSallg I. c. mal sus.P. RIscanu, Lefile fi veniturile boerilor Moldovet in 2776, Ias1,1887,

p. 27.bescriptio Moldaviae, p. 123: (Vornicos binos . . expellunt.

2

10

lor din muntiT Bucovina in care sá vede subsemnat : Si-mion Pdpu§d, vornic de Cimpulung. In aceastd tinguirelocuitoriT protesteazd contra apdsdrei cdreia erati expu§Idin partea ocirmuirei austriace, ardtind el", cà c sub obld-duirea domnitorilor Moldova nu erati incärcatI cu altanimic, ará numai cu §ferturile §i pocloanele, dupa cum a-ratd aceste aid aninate mArturiI de la boeril care ag fastvornici in/re nob 1). Vornicul de Cimpulung era deci unuldin ceI doi boerT trimi§I de domn, spre a reprezenta in-teresele domniel in republica, de alt-felin destul de nea-tirnatd, a Cimpulungului. Vornici de tinuturi sd intilnesc§i aiurea, §i. insamnd aceia§1 functiune ca §i a ispravni-cula A§a intr-un document de 1758, gdsim pe domni-torul Ioan Callimachi ordonind vornicului de Boto§anlinfiintarea unei §colT in acel ora § 2). In rdspunsurile ces-ati dat inscris la ponturile generalulul Elmpt, gdsim laCimpulung ardtat ca vornic pe medelnicerul ConstantinBo§otd, iar la Boto§anT gdsim pe stolnicul ConstantinCogdlniceanu ispravnic, ce sd nume§te §i. vornic de Bo-to§dni 3)

I) Doc. din 1793 Iulie 1, Uricarul 1111 Th. Codrescu, VI, p. 165.Uricarul II, p. 51.Arhiva Romtneasca sub redactia luI Mihail CogAlniceanu, ed. II, Iasi,

186o, I, p. 139 si 143. Nu credem cl trebue amestecat cu vornicul deOmpulung altà autoritate a orasului cu acelas nume, anume ,coItuzul deampulung, care apare Intr-un document din 1761, prin care loan TeodorCallimachi Voevod scrie lul Neculai Pb.trascu, fost mare pitar, soltuz deCimpulung, ca sl facà pe locuitorI sI IntlleagI, cà nu ati dreptul a pAscuiIn apele din pldurile mingstirel Moldavita. Wickenhauser (Urkunden desKlosters Moldavitza, Wien, 1862, p. 162). Soltuzul era autoritate oilse-neascg.; vomicul, a tinutulul.

Pe la inceputul veaculuI al XVIII-lea, de and dateazadocumentul in care Teodor Calma§ul este aratat ca vor-nic de Cimpulung, organizatia descrisa de Cantemir, cetraia pe acele timpurI, era inca in fiintä.

In fine ca Teodor Calma§ul nu era om de rind sevede §i dupa aceea câ tinea in casätorie pe Ruxandra Ghica§i o boeroica ca dinsa nu s'ar fi dus nia odatä dupa unmazil de jos1).

***

Dupa ce am lamurit cele douà dintlig intrebarl, trezitede spusele cronicaruluI Canta, sa trecem la cea de a treia,la regiunea Moldova, care a fost patria maI restrinsa aCalma§enilor.

loan Canta spune cä el ar fi de b4ina din tinutulOrheiuluI din Basarabia §i tot in aceasta regiune pare a-Iaeza i scriitorul grec Stamatiadi, cind spune ca a aveaïlintinse proprietatI in Hotinul Moldova. Paharnicul Sionle dà din potriva drept loc de sAla§luinta Cimpulungulsail Dorna din Bucovina actual0). Cercetarea ce vom faceva da dreptate izvoruldi acestuI din urma, care de alt-felitinu poate fi intrebuintat decit cu cea maI mare bagarede sama.

0 prima heal-ire a acestul adevär apare in imprejurareaca aflam pe Teodor Ca1m4u1 in ins4rea de vornic de

I) Veil maI jos arborele genealogic, Notita No. 2.2) Letopiseple 1. c. mal sus; Zzap,ottco'córx L c. mal sus ; Sion, Archon-

dologia 1. c.

12

Cimpulung. Este insä destul de probabil cá in turbulentarepublicA., care nu se prea sfia de a alunga pe reprezen-tantiI principeluI, acesta va ft ales, spre a-1 ingriji inte-resele, mai curind oamenI localnicI de cit sträinI, spre anu mal intärta i maI mult spiritul el de nesupunere. Acestargument singur a cleterminat pe d-1 Fia§deu a primi dreptpatrie a Cälm4enilor, Cimpulungul bucovinean'). NoI sin-tem in putintä de a intäri aceastä. Orere incA cu alte cite-va dovezI maI hotäritoare.

Pinà mal dAunäzI exista in Cimpulung o bisericA delemn, despre care sä §tie cä a fost ddrimatä, sint acumacitI-va. anI, §i cà lemnul din care era construità, a fostdäruit comund Ciumarna, din tinutul CimpulunguluI,dindu-sä din el in acea comunä o bisericA nouà. Sa spu-nea despre aceastà bisericä cd ja fusese ridicatà in Cimpu-lung de cAtre Callimachi-Vodä i sà. aflä asupra ei inschematismul mitropolid din CernAutT, urmAtoarea notitä.

Biserica S-tul NeculaI din Cimpulung, fä.'cutà de principilMoldovdIoan §i Theodor Callimachi la 1689, este de lemn

Aceastà notità este confirmatä de pomelnicul familieTCallimachi descoperit de d-1 T. V. Stephanelli, pree-dintele tribunaluluI de Cimpulung §i membru in dieta bu-covineand. Pomelnicul aratä de asemenea cä biserica s-ainceput in luna Mal' 12 zile, i s'a sä.virit al doilea anMai 15 zile, leat 7197 1689. Fiind cä nu a fost dol dom-nitorI Callimachi unul Ioan í altul Teodor i cà celdomnitor din aceastà familie este loan fiul luI Teodor Cal-mAplnu insä in 1689 cum aratà concordant notita din

1) Columna la Traian, 1882, p. 630.

13

schematism si pomelnic, ci de la 1758 pina. la 1761apoIrezultd in chip invederat cA biserica din Cimpulung a fostziditä de Teodor CalmAsul la 1689.

Inscriptia originalä a acesteI bisericei a fost regasitA totde d-1 Stephanelli in o camarA in care fusese depusA,atuncI cind lemnul bisericeI desfacute sd transportase lacomuna Ciumarna. Inscriptia este sapata pe o tabla delemn, impreunä cu stema tdriI intr'un relief aurit, si fiindtabla de dimensiunI mid, contine numaI in prescurtare ur-matoarele cuvinte: Io loan Teodor Voevod Domn tariIMoldova »') A fost decI pusä. de Ioan fiul lul Teodor Cal-masul pe cind era domn in Moldova, 1758-1761. SAvede cd vechia bisericA ziditA de tatAl a fost refacutA de fillcu atit maI mult c`a dupa cum afirma d-1 Stephanelli, tra-ditia spune ca biserica fusese darimatA pe vremea nAvAlirelTatarilor de sub domnia luI Mihal. RacovitA in 1718. Ast-fel s-ar explica si data pomelniculuI si inscriptia luI loanTeodor Voevod si notita din schematismul Mitropoliel dinCernAutï. Zidirea unel bisericI in Citnpulung de intemeie-torul familiel Callimachi si repararea eI de fiul luI nu sApéte explica de cit dacA admitem a locul de bastinA al fa-milie Callimachi era Cimpulung.

Dar familia CalmAsul avea chiar propriet4 in regiuneaCimpulunguluI, si anume de acelea care in vremile ce neocupA, de obiceiti nu sA cumparati, neavind valoare deo-sebita, si daca cine-va le avea, era o dovadA cA le poseda

I) VezI fac-similul inscriptieI si fac-similul pomelniculul reproduse InDocumente la No. XV. Comp. T. V. Stephanelli, Originea tut loan TeodorCallimachi(Calmdful) in Arhiva, VII, 1896, p. 357.

14

din m4 í strAmo§1 anume muntl. Un document din1761 Iunie 29, contine dania ce o face Grigore Callimachi,domnitorul Moldovel, fiul luI loan Teodor Callimachi, mAtu-§el salé, suroreI tatAluI sAti, Marie, vAcluva luI GheorgheCanann, a maI multor muntI din regiunea CimpulunguluT,anume : Cucoul, GAina, Valea PorcesculuI, Pietri§ul, Mes-tecAni ul, Fundul Moldova Fata CimpulunguluI, Muncelulde StrajA, §i afarä de ace0 muntl i mo§ia Bote§ti. Dei Gri-gore Callimachi nume§te aceste proprietAtl, mo§ii domne§tI,noI credem O. ele nu erati pAminturi domne0 in sensul deavere a tAriI, ci posesiunI private ale domnuluI, intrucit petimpul luI Grigore Callimachi, de mult secase izvorul 0.-minturilor domne§tI ').

Nu este de admis cä ace§tI muntI sä fi fost cumpà-ratl de Callimachi, spre a-I därui suroreI sale, cAcI in acestcaz mal bine lì cumpära o mo§ie unde-va la §es. De aceia

vedem pe Maria ca, prin alte douà documente din Ia-nuarie 20 i Martie in io, 1775, schimbä parte din ace0muntI cu cAlugAriI de la Solca §i parte cu acel: de la Vo-ronet, pentru mo§ia CostetI a minAstirel Solca, §i VlädenIdin tinutul Boto§enilor 'a Voronetulul, fiindu-I mult maIfolositor a poseda o moie maI in apropiere decit in de-pArtatiI muntI 2).

i) Xenopol, Istoria Romtnilor, III, p. 537. Documentul de danie alluÌ Grigore Callimachi In Wickenhauser, Geschichte der Kliister Woronetzund Putna, Czernovitz, 1888, p. 115. Docum. la No. XX. Traducerea ger-manl spune: tlandesherrliche Giiter. Cum ar fi fost In original, nu O. stie.

2) Doc. din 1775, Ian. 20 in Wickenhauser, Geschichte des Klosters .S'olka,Czernowitz,1877, p. 169. Doc. din 1775 Mart. io Wickenhauser, Geschichteder Klöster Woronetz und Putna,Czernovitz, 1888, p. I16. Ambele docu-mente la Docum. sub No. XXIV.

15

StApinirea unor muntI In regiunea Cimpulungului dinpartea familiel Callimachilor, ne pare hotäritoare pentrudezbaterea loculuI el' de obirsie, care nu poate fi altul de-ck Cimpulungul.

Un autor grec, indestul de cunoscAtor in trebile romi-nest', Atanasie Comnen Ipsilanti , pune leagAnul familielCallimachilor si el tot in Bucovina, iar nu in Basarabia.El spune despre loan Calmäsul, Terzimanul, cd. era « origi-nar din CernAutI, judet al Moldova fiul al lul TeodorCalmAsul, care venincl la Cernduti i cAsAtorindu-sä cu ofemeie de-acolo, s-a asezat in acel oras si a fäcut pe loan.LocuitoriI tinutuldi CernAutl vorbesc bine limba polonA,pentru cä sint vecinI cu Polonia: loan Callimachi cunos-cind limba polonA, a studiat i invätat bine limba

numaI invdtAtura a fost cauza noroculuI sA.ti » 1). Spu-sele lui Ipsilante nu contrazic originea luI Teodor CalmAsuldin ampulung, de oare-ce scriitorul grec spune numaIdespreIoan CalmAsul cA. era originar din CerndutI, unde fusese nds-cut, iar cä tatäl säti Teodor venise In acel ora§., decl deaiurea unde-va, i nimic nu ne impedicä de a lua, dreptacest aiurea, Cimpulungul.

D-1 Alex. Papadopol-Calimah sustine insA cA, tot Orheiular fi locul de bastiná al familieI Callimachilor si nu Om-

I) Akvccatou liottvilvoa TcpriXoiVTOU, 'ExxX7pCcurrcxci)v xcz/ noXvccx6.)v to-Jv 86-

Seaxa f3cpa6v TOI Táll,ETet 'eV ciXOXICV ( I 653 I 785), Ev KaMTOCYTEVOUTC6XEL 1870.

Sub anno 1741, p. 349 ; editorul insamn1 aid cA ar lipsi, dupl acest loc,douà foI din manuscriptul lui Ipsilant, tocinal unde vorbea maI pe largde origina familiel Callimachi. Ath. Comnen Ipsilanti era contimpuranulterzimanuluI loan Theodor CalmàsuI. In 1744 el devine protomedicul lutRaghib pasa.

16

pulungul, pe urmAtoarele motive: CA tinutul OrheiuluI afost ba§tina familiei Callimachi, dovedete nu numal in-credintarea spAtaruluI Ioan Canta, dar i mormintele auto-rilor acestel" familiI. In tinutul OrheiuluI, la depArtare de 18verste, aproape 19 chilometre, de la tirgul Orheiti, este satul

minAstirea de cAlugArite Ciurul, pe apa CiuruluI, de la careluat numele i satul ì minAstirea. In pridvorul biserice

sint douà morminte vechI cu vechile lor inscriptiI. Intr-unuldin aceste morminte odihne§te monahia Pelaghia, DoamnaluI loan Teodor Callimachi Voevod, iar in celAlalt fiica

acestuia, sora mitropolituluI MolcloveI i SuceveI GavriilCallimachi §i a domnuluI Moldovel Grigore Callimachi » 1).D 1 Alexandru Papadopol aduce ca izvor al tirilor sale asu-pra acestor morminte o scriere ruseascA 2). In orI-ce caz in-scriptia fiiceI luI loan Teodor Callimachi a fost rAti desci-fratft. la spune cà aceastA fiicá era sora mitropolitululGavriil §i a luI Grigore Callimachi, de unde ar rezulta caIoan Teodor Callimachi a fost tatAl luI Grigore i al mi-tropolitulul Gavriil. Este insA constant cA mitropolitul Gavriila fost frate i nu fiú al lui loan Teodor Callimachi §i declfata luI Ioan era nepoatA de frate §i nu sora mitropolituluIGavriil. Dar aceastA chestiune nu atinge dovada pe cared-1 Alexandru Papadopol vrea s-o scoatA din inmormin-tarea acestor femeI din familia Callimachi, in o minAstire dintinutul OrheiuluI, ca argument pentru originea acesteI familiI

I) Al. Papadopol-Calimah. Schild istoricd despre orasul Botofant,analele Academia' ramble, Seria II, Tom. VIII, p. 143.

2 aaullum ()Aecicaro obmerna Hemp H H ApesnocTeH, Odessa, 1884,III, p. 323.

17

din acel judet. Acest ai gument insa nu este cit de putinincheetor. Monahiile din familia Callimachi all fost ingropatela Ciurul, in tinutul OrheiuluI, nu fiind-ca tinuse ca oaselelor sa odihneasca in locul lor de bastina, ci din cauza cà.erati calugArite la acea minästire.

Un temciù mult mal puternic pentru originea cimpulun-geana a familieI CalmAsul reiese dintr-un document desco-perit de curind de d-1 T. V. Stephanelli, care ridica aproapeorI-ce indoialä asupra loculuI de unde sa trag CallimachiI.Acest document este o marturie datä de mal multI oamen1batrini. din Cimpulung, si care oamenI sint totI contimpu-ranT cu loan Teodor Calmasul si cu mitropolitul GavriilCallimachi, ceia ce da o valoare insemnata spuselor lor.Prin ja sä atesta, catra mitropolitul Gavriil al KievuluI, cafamiliile CalmasenI, Erhanestl si BänulestI t treI neamurIdintr-un batrin, sint neamurl vechI din patria aceasta ; in

care Maria Sa loan Vocla Calmasul si preaosfintia sa KiriuKir reposatul Gavriil mitropolit al MoldoveI, fratele MarieISale Ioan, tot de aicea ati fost (adeca din Cimpulung) dinneamul acela maI sus numit» ').

Aceastà ma'xturie provocata de cererea lul Gavriil mitro-politul KievuluI, care. era si el din unul din aceste neamurI,aduce o no-La si puternica dovadd a origineI cimpulungenea familid Callimachi.

Incheiem decI acest capitol cu urmatoarele rezultate do-bindite din cercetarea ce am facut-o :

I. Familia Callimachi e de origina romineascA.

I) Th. Stephanelli, Originea lui loan Teodor Callimachi (Calma,cul) inArhiva din Iasi, VII, 1896, p. 358, la Documente No. XXVIII.

18

Incepdtorul cunoscut al acestei familii, Teodor Cal-mdsul, era boer de treapta a doua 1), vornic de Cimpulungsi om instdrit,

Locul de sAldsluintd al acesteI familiI este Cimpulungdin Bucovina actuald.

I) CA nu era din treapta intlia sä vede din aceia c5. familia CAlmAse-nilor nu este trecutA in lista familiilor marl boereff moldovene, alc5.-tuitA de Cantemir. V. Descriptio Moldaviae, p. 114.

;

CA PITOLU L II

IOAN CALLIMACHIDOMNUL MOLDOVEI

intre fiii lui Teodor Calm4u1, cel mal insemnat afost, ail indoialä, fiul säll cel de al doilea, Ioan. Zicemfiul säg cel de al doilea , cu toate cA, Ionitä. Canta nespune cA Ioan era fiul cel mal mare al lui Teodor Cal-m4u1 1); insä Andreas Wolf, medicul mitropolitulul Ga-vriil, care trebuia in aceastá insu§ire sä cunoascä mult maTbine imprejurärile, ne spune cä. Gavriil era frate maT mareal luI Ioan 2).

Ioan Calmä§ul este unul din Rominii eel' exceptionall,care-I apropriase intinse cunotinti in decursul viaculul

Letopisete, III, p. 185.Andreas Wolf, fleiträge zu einer statistisch-historischen Beschreibung

des Ffirstenthums Moldau, 11. Theil, p. 183, nota b: (der gelehrte Mitro-polit Gabriel Callimachi, welcher der älteste Bruder dieses Wbewodenwar . II, p. 19, nota m: «der damalige Mitropolit Gabriel Callimachi, dessenHausarzt ich war».

20

trecut. Dei el nu a lasat nicl o urma teoretica a inva-tAturei sale, totu§I nu poate fi indoialä, 0 el a fost unuldin oameniI ceI maI luminatI al timpuluI sat, de oare-ceel ajunge din simplu boer de Cimpulung, mare dragomanal imparafiel turce§tI. Grecil din Constantinopole monopo-lizase acest post, i este destul de extraordinar ca un Ro-min sà.-§I' deschida calea catre asemenea inaltd pozitie. IoanCalm4u1 trebue sa fi avut insuirI cu totul afara din cale,spre a putea razbi pe puterniciI sal concurentY, a-I inde-parta §i a le lua locul. De aceia ne §i spune rezidentulgerman Penkler ca. loan CalmA§ul cfiind un om strain i

ajungind in un post atit de insemnat, pe care de mal multtimp, numaI familiile cele ma' marl §i maI cu vazsá. aleFanariofilor din Constantinopole aveati dreptul a-1 ocupa,el sà expuse la multe prigonirl §i durndniI din parteaacestor oamera, §i daca sa mentinu in postul sAti, aceastao datori numaT favoareI de care A, bucura la Reis-Efendi»

Inainte insa de a expune cele ce sa §tia despre IoanTeodor Callimachi ca Dragoman al Porte. Otomane, vroimsa amintim ceva din tinereta luI, dupä un document decurind publicat de d-1 loan Tanoviceanu. Acest documentconfine apArarea hatmanulul loan Neculcea, vestitul croni-car al Moldova facutä de el inaintea divanuluI, pentruredobindirea mo§iilor sale, confiscate de N. Mavrocordat.In acea aparare, Neculcea spune intre altele : ca nu dom-nul sail Dimitrie Cantemir §i cu dinsul fusese pricinuitoriIplecArd Moldovenilor catre Ru§1., ci Inca de pe timpul lul.Mihal Racovita (I 709-171 I) fusese trimi0 50 de feciori

1) Raportul lul Penkler din 1761 In Hurmuzaki, Fragmente, V, p. io8.

21

de boerl in Rusia, spre a ardta lui Petru cel Mare un mo-del de armatd moldoveneascd ce era sd vind taruluI inajutor. Intre acestia era si unul Calmäsul 1), care nu poatefi altul decit Ioan fiul lui Teodor, de-oare-ce acei feciorlde boerI trebuiati sd fie oamen1 tinerI, precum de sigurera pe acea vreme Ioan, care vre-o sase ani dupa aceiapleacd la Constantinopole, trimis in cancelaria fratelui dom-nuluï, la Ioan Mavrocordat dragomanul, de NeculaI, domnulMoldova, inainte de 1716. Acest VEIL- trebue sa fi fost zdra-vdn si chipesinsusire fizicd la tot neamul Callimachi-pentru a fi trimis de Racovitä. lul Petru ce! Mare, caprobä despre armata ce o aduna in ajutorul Rusilor 2).

loan Callimachi isI adunase insd pind la acea vreme sioare-care cunostintI. Cronicarul Canta ne spune anumecà tata! sdti Teodor Calmdsul il trimesese de copil la scoaladin Lemberg, unde el invätase latineste si leseste. Cuno-stinta acesta de pe urmd limbI fu cauza indltäreI luI Cal-limachi. Poarta avind pe atuncl multe daraverI cu Polonii,doreati sd ailpà pe cine-va pe lingd dragomansi care sä"cunoascd si aceastä. limbd 3), si cind veni in Moldova,

I) Doc. nedatat de la Mihal Racovità (a 3-a domnie dupl Cantemir siN. Mavrocordat 1716-1727) In articolul Un document istoric de loanTanoviceanu In Arhiva IV, p. 339, Doc. sub No. I.

Intr-adevAr portretul luT loan Callimachi ca domn, la o vrIstà Inain-tatà, aratà Ind. aceleasi Insusiri.

AceastI imprejurare ne este cunoscutà din scriitorul grec Stamatiadiop. c. p. 124. El pune Insl prima intrare a luT Callimachi In slujba drago-manatuldi pe timpul domniel lul Gr. Ghica In Moldova, pe cInd frateles6.ii Alexandra era dragoman. loan Canta, Letopisetele III, p. 184, urcà mer-gerea luT Callimachi la Constantinopole pe timpul lul Neculal Mavrocor-dat, tocmal pe cInd era dragoman fratele acestuia loan, si atribue Intrebuin-tarea lui Callimachi In afacerile dragomäinieT, cunostinteT sale a limbel

22

NeculaI Mayrocordat, fratele acestuia, loan, fiind maredragoman, Neculal pretuind invétätura tinarulul Calmasul,l-a trimis la fratele sail la Constantinopole, unde desteptulmoldovan isI insuseste in curind si cele-lalte limbl trebui-toare dragomanatulul anume : turceasca, franceza, italianasi elina. Cind sa intimpla sa lipsasca dragomanul Ma-vrocordat, Calmasul II tinea locul cu mare destoinicie,ast-feliti ca in curind isI facu reputatia unuI om vrednicsi priceput in treburi. Dupa.' ce loan Mavrocordat este in-sarcinat cu domnia Muntenia in timpul prinderel frateluIsail NeculaI de catra Nemti, vine la dragomanat GrigoreGhica, care ocupa acest post ii ant pina la 1727, cindeste numit domn in Moldova. In acest restimp Calmasulindeplineste tot functiunea de subdragoman. Asa sa explicacuvintele cronicarulul Ioan Canta, care spune : «ca loanTeodor ramase in trebile terzimanie la Grigore Voda IIanT» 3) Cronicarul anticipeaza lul Grigore Ghica titlu devoevod, in timpul dragomanatuluI sail, adeca vra sa spunaca Ioan Calmasul a rä.mas in trebile terzimaniei it anI laGrigore Ghica, care mai tirzitl deveni domn in Moldova ;

caci de alt-feliti ce inteles ar fi putut sa aiba ca sa fi fostCallimachi in trebile terzimaniel la Grigore Vod5 II anI ?Voevozil rominI nu aveati doar terzimanl. Cind Grigore

latinestl. No l credem cl trebue admis cu Ioan Canta, ca maI bine infor-mat despre imprejurArile moldovenesti, a loan Calingsul fu trimes laConstantinopole de Neculai Mavrocordat, dar cà aceastà favoare o do_bindise nu numai din cauza cunostintel sale a limbei latinestI, ci si dinaceia a limbei lesestf. In aceastà privire dàlm crezare si lui Stamatiadi,fiind vorba de lucruri din Constantinopole.

I) Letopiseple, III, p. 184.

23 --

Ghica ocupa tronul MoldoveI, el este inlocuit in marele dra-gomanat de fratele säti Alexandru Ghica, care pastrâ acestpost pina la 1739 cind fu niat de Turd, cu prilejul pAcelde la Belgrad. Callimachi cum kI schimbase acuma Cal-m4u1, numele, adu mäsura puterilor sale in timpul toc-maI ce eful sati era ocupat cu tratarile de pace, maI intiitila congresul de la Nimiroff, maI apoI la acel de Belgrad.La moartea luI Alexandru Ghica, Callimachi este el in-s4 rinduit in postul de mare dragoman in anul 1741.In o scrisoare a luI catre fratele sati Dumitracu din MaI1740 el subsamna dratele dumitale Ioan Teodor 1, ail aadaugi titlu de mare terziman, precum o face tot-deaunaIn scrisorile de mai tirziù 1)

Cronicarul Canta ne spune insa ca. Grigore Ghica, cindfu rinduit la domnie in 1727, lua cu sine in Moldova peIoan Callimachi §i. 1-ail boerit, facindu-1 logoat al III-lea;cä in timpul cit a fost in aceastä boerie, el a lucrat pentrua impAca pe TätariI din Bugeag cu hanul CrimeeI, i ca,

Grigore Vodä väzind vrednicia luIl-a acut medelnicer marei apol capu-chehaia, trimetindu-1 la Tarigrad la dragomanul

fratele sat 2) Aceasta intrerupere a petrecerel lul loan Cal-limachi in Constantinopole sa poate primi, dei in nicI undocument cunoscut al rastimpuluI dintre 1727-1733, cita domnit Grigore Ghica in Moldova, nu intilnim nicI unmedelnicer cu numele de Callimachi sail Calmäul.

In orl-ce caz la 1741 loan Caltn4u1 sat"' Callimachi

I) Scrisorile I o II In articolul d-luI Al. Callimachi citat din Arhiva.VI, P. 239 Si 240. Docum. No. IV o V.

z) Letopisetele, III, p. 184.

24

ajunge mare dragoman') si poartà aceastä dregAtorie pinftla 1751, chid este indepArtat pentru putin timp din japrintr-o intrigd urzitä in Constantinopole, in urrnätoareleimprejurarI, pe care ni le povesteste bine informatul amba-sador german Penkler, in cite-va din rapoartele sale. PeGrigore Vodä 11 ingrija mult viitorul fiului säti pe carevoia sa-1 asigure prin jertfirea unuI prieten, pe care-1 aruncApeste bord fail a sta mult timp la &dud'. Fiindcä de vre-ojumAtate de viac principiI dunärenl eseati mal ales dindragomanat, apoI asupra acesteI dregAtoriI isI puse prin-cipele ochiI, pentru al II-lea al säti fii.1, trebuind sä-I deschidàcalea cätre tron. Dar nu numal cu prietenia, ci si cu inru-direa infra' dorinta printiarà in conflict. Grigorascu Ghica, fiuldecapitatuldi Alexandru si nepotul lui Grigore Ghica, umblasi el dupä acel post, si credea cä are mal multe drepturIasupra lui ca mostenitor al nenorocitului säti pärinte. Incäde mal inainte ardtase acest nepot de domn si staruitor,dorinta de a urma cind-va dragomanuluI Ienachi Callimachi,de o camdatà insä el umbla ca cel putin sa-I fie asociat.In acest scop el vizita pe ambasadoriI europeril, cäuta sä ledobindeascA favoarea, si ca sä intindd si sä atragä simpatiilelor si asupra familiei sale, instiintându-I despre cäsätoria lul,cu care prilej Penkler il si darui in chip potrivit. Callimachiinsä privea cu ochI bunI aceste demersurI ale urmasululsAti prezumtiv, intru-cit el avea o mare consideratie si re-

i) Raportul luT Penkler din 17 Septemvrie 1741, Hurmuzaki, Fragmente:(lohann Kallimaki, ein geborner Pollak, wie er wenigstens vorgab, wurdePfortendolmetsch., Tot anul 1741 este dat si de Ath. Comm IpsilantiTee [Let& .riiv 61Xtoacv p. 349. Stamatiadi I. C. p. 124 pune 1740, insl evidentgresit.

25 --

cunostintä catrà familia deca.pitatuluI Alexandru Ghica, de lacare sä tragea propriul sail noroc '). In aceastà indoita luptastiu ghibaciul Grigore Vodd in curind sa-s1 gäsascä drumul,si fail asteptare, el triumfa ca prin o putere ascunsa asupraprietenuluI tradat si inlaturatuluI nepot. Deodata si fa.rà nicYo invinuire, cercetare, sat.' macar presupunere asupra jertfeI,Callimachi este chemat intr-o noapte tirziti la Poarta (i8Tunic 1751), aruncat in inchisoarea cea hotarità numaIpentru fAcAtoril de rele, pus in fiere si impiedicat de laorI-ce comunicare cu exteriorul. AceiasI soarta lovi inacelasI moment si pe patriarhul. Vizirul furios osindipe ambit' prinsI la moarte, dobindi pentru a el' indeplinireporunca sultanulul si sä pregätea a da pe ambit invinuitIpe mina calaula Interpunindu-sa insà chehaia mareluI vizirce era prieten dragomanulul, apol capuchehaia luI GrigoreVoda ce era in bune relatiI cu citI-va favoritl aI sera-iula precum si alte cite-va persoane, ele izbutirà a obti-nea, dei numal cu mare greutate, ca moartea sa fie schim-ban' in surgun. Ca loc de surgunire fu desemnat pentrudragoman, indepartatul Alger si numaI dupä multe ru-gäciunI si multi' banI varsatl, el fu schimbat pe Tenedos;iar patriarhul fu relegat la muntele Atos. La vestea ceadintiti a acestor dizgratil atit de neasteptate, li sä cautao pricinä in afacerea cea nepläcuta a Ciprula al casuiaveniturI formati un adaos la leafa marelul vizir. LocuitoriIgrecI aI acestel insule sa jaluise de maI multe orI cu a-märaciune la marele vizir in contra guvernorilor si a per-ceptorilor asezatI in insulà ; nu cäpätase insä nicI o-data

1) Raportul 1111 Penkler din Ianuarie 1749, Hurmuzaki, Fragmente V, p. 172.

3

26

vre-o usurare si isI atrasese numai minia marelul dregator.Spre a-1 impaca pe acest din urmä., sa insärcinase pa-triarhul si dragomanul a determina pe locuitorI sä numal ridice asemenea tinguirl, cu atit maI mult ca si ei

erati amestecatI in acele daraverl. Cu toate acestea, citI-va CipriotI rautacio4, travestitI in cAlugärI, sä jäluira lasultanul in potriva mareluI vizir, ca acesta in 1oc de a leasculta plingerile , ar fi rupt hirtiile inaintea lor chiar.Sultanul comunicind aceastä tinguire viziruluI si fácindu-Io aspra mustrare, acesta sa infurie asa de cumplit incitisI razbuna in chipul arätat asupra celor douä personageinsarcinate cu pacificarea insuleI '). In curind insa sa lä-murira inprejurärile, si opinia publica reveni asupra insa-lard sale, cind 3 zile dupA aceia, al doilea fig al luI GrigoreVoda, un tinär ca de 23 aril', fu chemat de vizir la PoartA,numit dragoman si imbracat cu caftan de onoare. Diz-gratia ambilor barbatI era numaI tristul rezultat al uneIintrigI tot asa de fin combinate, pe cit si de crud executate,intrigä urzita de Grigore Vodä., cu ajutorul socruluI sail Iaco-bachi Rizu si cu cheltuiala de o sutä de pungI (50 000 delel), pentru a rAsturna pe Callimachi si a-1 inlocui cu tinärulfig de principe, ginerele luI Rizu 2).

i) Asa este chiar explicatä cäderea lul Callimachi de Atanasie ComnenIpsilanti, care Insa pune gresit aceastä dizgratie ca intimplatà in anul1752 (loc. c. p. 306), pe clnd dragomanul ce era mult mal bine infor-mat, pune data precizä. de 18 Iunie 1751 si indicA adeväratul motiv alcatastrofeI. Vez1 si Hammer Histoire de lEmpire Ottoman. Trad. DochezIII p. 537. Raportul lui Penkler din 22 Iunie 1751 In Hurmuzachi, FragmenteV, p. 173-175, pune dizgratia lilt Callimachi tot In 175i.

2) Nu credem cA Penkler sá comità gresala de a da pe fiul luI Gr.Ghica ca ginere al luI Iacobache Rizu, chid este cunoscut cä ginerele

27

De aceia i stause tinärul principe in apropiere, spre aputea sa sä arate la Poartä, la momentul oportun; de aceiasä i adunase atit de urite acuzArI contra lui Callimachi, indosul cärora trädarea cätre prieten i rudenie 1) cAuta säsä ascundä sati cel putin sä sä fac6. necunoscutà. Pentru in-teresul curtii din Viena, indepärtarea lui Callimachi era oinsemnätoare pierdere. Nimenea insä nu regreta maI multindepärtarea lui Callimachi decit Reis-Efendi, care aveaIn el un om de incredere si un ajutor ghibaciù i iscusit 2).Mai adaogä ambasadorul cá. neexperienta luI Grigore Ghica,tinärul dragoman, era asa de mare cä vizirul sä vAzu ne-voit a-I da maI întîiü ca ajutor pe unul Lukaki, dupa aceiaca al doilea ajutor pe Iacobachi Rizu socrul sal 3). CaIoan Callirnachi a pierdut pentru cit-va timp postul de dra-goman, sä vede si de pe un document eliberat lui deConstantin Racovitä voevod in 1751, prin care i sä hä-räzesc maI multe privilegit Prin acest document, Domnulspune cä.: de vreme ce dumnealui Ienachi Callimachi,ce ag fast mare ferziman, fiind cä aù slujit mai inaintevreme la prea inältata Poartà, la multe trebuinte i folosultariT, iatA dar avind dumnealui la tara aceasta silisteaStAncestii i Iepurenii de la tinutul Botoseni» apoI ii hä-

acestuia era fiul fratelui lui Grigore Ghica, Alexandru, dragomanul celdecapitat. Noi am pune mai curind incurca.tura pe sama rezumarei docu-mentelor de catre Hurmuzachi, caci ne vine greil a crede ca Penklersa fi facut asemenea confuzie.

Pentru inrudirea aratata ca or lega pc Ghica cu Callimachi, sa stieca. mama lul loan Callimachi, sotia lui Teodor, a fost o Ghiculeasa.. Vezimai jos arborele genealogic, Notita No. 2.

2) Raportul lui Penkler citat mal sus.31 Eroarea de mai sus O. repetg.

1) Documente sub No. VIII.

28

rAzete scutirea a 150 de vite, 500 de oi i i000 destupi de orI-ce dare ; sa mal aiba voie a aduce de pestehotar zo oamenI strainI iarä.§ì scutitI de bir, §i sa mai fieaparat de cal de olac, de conac, de podvod §i cherestea.Pentru dobindirea acestor scutirI, Ioan Callimachi stAruisedin surgunul säti la Racovita ca sä i sa härazasca ').

Ioan Callimachi insa nu stä n-lult timp indepartat din drago-manatul cel mare. Nedestoinicia inlocuitorulul säti, neajunsu-rile ce provineat din faptul ca prin cele douä ajutoare ale lui, se -cretele diplomatice ale Portelsa destäinuiat mai uwr ; acesteimprejurarI unite cu neinlAturatele bac§i§urI, readuc pe dis-gratiatul dragoman iar in favoare 1 anume in 1752, dup.'cum ne-o spune tot Penkler intr-un raport al sail din 16Octomvrie al aceluT an: 1Relatiile Portei Otomane cu puterilestraine nu fura zdruncinate prin desde schimbarI de dre-gatorI inaltI ce sa intimplara in aceste timpurI §i anume aceleale AustrieI cu Turcia ramaserä i in acest restimp tot prie-tenoase, la care contribuira mult §i darurile pe care Penklernu inceta de a le impärti luI Reis-Efendi i altor minitri.Prietenia sä intäri inca maI mult, atunci când Callimachi funumit din noti ca dragoman, deoarece el readuse neatinsä,din surgun, plecarea sa favorabilä paceI i curtei din Viena,§i o dovedi la cea intaI reintrare a lui in dregatorie. Fiind-ca era o regula ca un dragoman al Portei sä nu poata vi-zita pe un ambasador strain fara porunca el' anumita,apoI Callimachi sa folosi de prilejul uneI poftirI din partealuI Isac-Aga, capul vämilor, pentru ca in trecerea caträ casa14 sa intre in graba pentru cite-va momente la internuntit,care locuia in apropriere i sa-1 asigure despre continuarea

29

intentiunilor sale cele bine-voitoare cAtre curtea impAratea-sca. Daca el indrá".zni sä facä un asa pas, aceasta fu numalfiind ca stia cä Poarta era pe atund foarte prietena Austridsi ca nu sä va supára pentru vizita luI» 1).

Ca o confirmare a aratAreI luI Penkler, gásim pe Calli-machi subsemnind in scrisoarea sa cáträ fratele sáti Dumi-trascu din 24 Decemvrie 1752, fratele dumitale loanvel terziman2).

Din al doilea al säti dragomanat, loan Callimachi trece in1758 la domnia Moldovei. Daca facem socoteala anilorcitl aù stat Callimachi in Constantinopole, gásim aproxi-mativ urrnatoarele rastimpurl : de la NeculaI Mavrocordatpina ce Grigore Ghica ajunge domn in Moldova, cind Il ja cusine in tara, 1715 1727 12 ani. De la trimiterea luI deGrigore Ghica la fratele säù Alexandru pina la suirea luIIn domnie 1732 1758 26 anI, in totul decl 38 de anIpetrecutl in partile rasaritene, si mal ales in Constantino-pole. Aceastá cifra este un minimum; cácI daca el fu trimisde Mavrocordat si de Ghica cu citI-va ani mai inainte inConstantinopole, ca ajutor la fratil lor, dragomanil. de atundceea ce este cu atit mal probabil cu cit el insusI va fi sta-

I ) Raportul lui Penkler din 16 Octomvrie 1752 in Hurmuzaki, Frag-mente V, p. 182.

2) Articolul citat al d-lui Al. Callimachi in .Arhiva VI, p. 244. Doc.sub No. IX. Testamentul luI Matei Ghica Voevod din anul 1754 si testa-mentul lui Constantin Racovital Voevod din anul 1756 nu mal scrie«Ienache Callimachi ce azi fost nzarele Thrzimano ci : De vreme ceDumnealuI Ianacachi Callimachi, marele Thrziman, de apururea sà af1ä

slujind prea puternicilor stApinilor nostri, la prea inAltata Poartà cu multazilintä. si osirdie la multd trebuintà si folos ta'rei. Doc. sub No. XI si XIL

30

ruit spre 25a ceva, atuncI sA urcA timpul petrecereI saleIn pärtile grecetl" la mai mult de 40 de anY. Si cu toatàaceastà indelungatà instrAinare, Ioan Callimachi care in-vAtase atitea alte limbl, nu uitase pe a luI; el nu ssá gre-cizase 01à intr-atit incit s6.-0 uite graiul. Dovada inve-deratà o avem in scrisorile sale cAträ fratele sAti Dumi-tracu, dintre aniI 1740-1757, scrise toate intr-o verde§i neao0 limb'a romineascä. Aa bunäoarä in ultima luíscrisoare pästratà, din io Octomvrie 1757, el scrie : c Cinstit

§i iubit frate, multà §i fericita sAnAtate poftesc dumitale dela mila luI Dumnezeil cu toatà fr4asca casa dumitale. NoTtop insA ne al:1Am sAnäto§I. Zahareaua a venit bine, iar41tot cu Oprianu, dar mi s-ati jäluit cà nu-I prea crupmbAtrinetile, Ca.' i an tot el a venit. L-am mingiiat insA cäsA va face cApitan la Ropce. Silete dar i dumneata,frate, ca sA sA facA la locu luI, ca sà-§I odihneascä bAtrine-tile, etc,1).

Asupra vietif intime a luI Ioan Callimachi, pe cind eradragoman in Constantinopole, avem cite-va tirI in memo-riile baronuluI de Tott, care fiind delegat pe lingà ambasa-dorul francez De Vergennes in 1755, merge sá.' vadà intr-ozi pe Callimachi la o vilà a luI de lingA marea, unde locuia.De Tott ne spune cä* e familia luI Callimachi s'a' compuneadin bAtrinul dragoman, ale cAruia cuno§tintI rutiniere sA,

I) Scrisoarea publicat5. In Arhiva, art. citat al d-lul Alex. Callimachi,VI, p. 249. Doc. sub No. XIV. Necunoscind aceste scrisorl, cind scriamvolumul al V din Istoria Rominilor, p. 144, admisesem cA loan CallimachisA grecizase In Constantinopole, presupunere in destul de fireascA despreun om ce satuse destArat mal bine de 40 de anI.

31

miscati intr-o minte greoae, foarte nestiutoare si care posedaca limba sträinä numaI o proastä italianä. Pe linga dragomanmaI vorbeste agentul francez de sotia luI Callimachi care dincorespondenta acestuia stim cä sa numea Ralita, spuninddespre ja cä ar fi maI tinärä." ca dinsul si ca frumusetea el tre-cuta fusese inlocuita cu un aer mä' ret; ca ja ducea gospodäriasi facea onorurile easel cu un felia de bunatate care ascundeaslab mindria de a fi, prin postul bä' rbatuluI eI, cea intiI per-soana din natiunea eI. MaI vorbeste De Tott despre copiiIdragomanulul si anume despre doua fete si doI baetI,ale cäror nume nu le aratä. Vom raporta spusele luI asupralor la biografia fie cäruia din O. Mai descrie agentul bogatiacase lui Callimachi, in care petrecu chiar o noapte, casäorganizatä dupä sistemul din Constantinopole, impodobitacu stofe scumpe si cusuturI de pret. Dupa ce descrie cuamanuntimI podoabele patului in care era sä doarmä,adaoga : c un mic turn octogonal de abanos, incrustat cusedef, forma un feliti de masa pusä lingä pat. Pe ia sä aflaun mare sfesnic de argint cu o luminare de ceara galbenänalta de trei picioare si de diametru cit latul mina a cäreiamuc gros ca degetul, scotea un gros fum. TreI farfurioarede portelan, pline cu dulceata de trandafirI, de floare dealä' mie si de coaja de chitru, o mica lingurita de aur,cu mänunchiul de baga, precum si un vas de cristalplin de apä, incunjurati luminarea, care trebuia sä ne ser-veascä peste noapte . De Tott ne spune ca a dormitfoarte rati din cauza cusuturilor de fir ce sa aflati peperne, pe care in zadar intinsese niste batiste pentru a nui sa imprima in obraz. A doua zi sä dusera la o pe-

- 32

trecere in Asia spre a päscui, de la care sä intoarseraspre a sta la masa. La intoarcere mal multe dame grecepoftite sosira. Prinzul era servit dupä modul fancez, masarotunda, scaune prin prejur, lingurl si furculitI ; nimic nulipsea, decit obiceiul de a sà sluji cu ele , am vazut ofemee in timpul prinzuluI, luind mäslinele cu degetele siinfigindu-le in furculita, le mined apoI frantuzeste. Am maIobservat cä acelasI pahar de vin fu trecut din mina inmina la totl comesenil. Dupa prinz, in care bogätia pre-domni maI mult decit eleganta si curätenia, meseniI saasternura pe sofaua aceleiasI sail unde mincase, spre a luacafeaua si ciubucul. Cara sara toatä compania sä coborispre a lua aer la port pe zidul ce sa inainta in marea pen-tru a usura apropierea corabiilor. Luna incepea sä sä arätesi linistea indemna la o preumblare pe apä, cind deodatäsa vesti venirea luI Bostangi-Basa. 5oareciI sint maï putingrabnicI la apropicrca pisiceI, de cum sa ascunsera toatt_.femeile din societatea noastra, afarà de femeia dragoma-nuluI si sotia mea, care singure sustinurä aspectul acestuImare ofiter. Urmarea povestireI luI De Tott sa rapoartäiaräsI la fata cea mal mica a luI Callimachi si la scenelepetrecute intre ja si logodnicul eI, care le vom reproducela biografia Marie, fiiceI mezine a luI Callimachi ').

Aprecierile luI De Tott asupra cunostintelor dragoma-nuluI sint desigur nedrepte, cäcI numaI cu o proastà ita-liana nu ar fi putut indeplini dregätoria luI de dragoman,

1) Baron De Tott, Me'moires sur les Turcs et les Tartares, Paris 1785,I, p. 57-63.

I) Tat ilEtat tv cact,acv, p. 377.2) »ccep.cateca'rlg, 1. c. p. 125.

33

franceza fiind pe atund limba diplomatick ard cunostintacAreia, dintre cele apusene, nicI nu sA poate gindi imbrAca-rea unuI asemenea post. Dar Callimachi era bAtrin, pro-babil putin comunicativ i in aprecierile baronuluI de Tottavem in orI-ce caz numaI rostirea und impresiunI mo-mentane, pe cind am vAzut ca marele pret ce punea peel ambasadorul german lasd a presupune niste insusirImal de samd. ApoI ardtArile cronicaruluT Ioan Canta sintintdrite inca de un izvor demn de credintA, Atanasie Com-nen Ipsilanti, care spune ca loan Callimachi cunostea osumA de limbi '). Nu mal putin i Stamatiadi aratA cA

loan Callimachi era un om invAtat i practic ; cunosteamaI multe limbI, era intelept i adinc cunoscAtor in alepoliticeI ; intr-un cuvint cu totul vrednic a indeplini slujbace i sa incredintase 2).

SA cercetAm acuma daraverile politice, la limpezirea cA-rora Callimachi trebui sA intrebuinteze a luÌ activitate. Nune vom ocupa decit de partea aceia a lucrArilor luI Calli-machi, in care el avu un rol hotAritor, anume acea care cadeIn timpul dragomanatulul sAti, si nu acea in care el era in-vAtatul ajutor al altor dragomanI.

In anul 1741, and loan Callimachi devine mare drago-man, Poarta incheiase cu Rusia si cu Austria pacea deBelgrad, care rApusese capul predecesoruluI luI Callimachi,Alexandru Ghica. Pacea sA incheiesA; insA tragerea limi-telor pe tArim pricinuirA încä lungI desbaterI, adeseorIchiar certe singeroase si nu lipsise mult ca sA sA incinga

34

chiar un not' räzboiti pentru limpezirea pAceI incheiate.TurciI erati cu atit mal disp4 a nu ceda din pretentiilelor, cA, tocmai pe atuncI (174o) rnurise impäratul germanCarol al VI-lea i toatä lumea sä atepta la izbucnirearäzboiuluI pentru succesiunea la tronul Austrie, läsat deimpäratul reposat fiiceI sale Maria-Tereza. Un renegataustriac, Marchizul de Boneval, ce devenise paä turcesc,impingea mal ales pe Poartä la impotrivire i o indemnachiar a incepe räzboiul contra impäräteseI, ce era sá fieIn curind atacatà de pretendentiI la tronul german i deputerile ce-1 sustineati. De mare ajutor furä MarieI-Te-reze bunele legaurI pe care ambasadoriI austriacI dinConstantinopole le incheiase Cu noul dragoman, incA, dintimpul cind era ajutor, i loan Callirnachi '41 interpusetoatà influenta lul, spre a retinea pe Turd de la rupereapäceI de abia incheiate.

Cu Rusia executarea tratatulul de Belgrad aduserà deasemenea marI greutätt Mal intiti din pricinä cä Rusia säsupärase pe Poartà pentru incheierea unuI tratat defensiv cuSvedia indreptat in contra el.; apoi fiind cä fie-care din celedouä WV contractante, din care Rusia era obligatä." la da-rimarea Azovului, iar, Poarta la recunoaterea titluluI de fin-päräteasä tarind ElisabeteI, cerea de la ceialaltä indeplinireaprealabilä a indatorireI luatà asupra el% Atacul SilezieI dinpartea luI Frideric al II-lea §i stäruintele sale ca Poarta sädeclare räzboiù Austria aliata electorulul Bavaria rivalulMariel-Tereze, complica incä. situatiunea. Callimachi .i'l dadutoate silintile spre a impiedica räzboiul, pe care Poarta 1-arfi purtat numaI in folosul puterilor stäruitoare; dar el avea

35

de luptat cu foarte mail greutati, maI ales cu stdruinteleinteresate ale Frantiel si Prusia Sd intelege de la sine cArezidentul german Penkler sä silea din rAsputerI, a mdntineape Callimachi in aceste bune dispozitii, parte prin prezenturIprecum era obiceiul prin impärdtia turceascd, parte intdrindu-Iconvingerile politice. c Aceste uneltia» scrie Hurmuzachi pebaza une depesI a WI Pender, analizatà de el, «putu acestdin urmä sd le combatd cu atit maI usor, cu cit drago-manul Porte, Callimachi, care de la inceput chiar sprijinipolitica austriacd, stAtea pe partea lui»

In tot timpul complicatiilor räzboiuluI de succesiune aus-triac, Callimachi fu un protivnic neimpdcat al puterilor dus-mane Austria si de aceia nol credem cd in dizgratia luImomentand din 1751, a trebuit sd intre in joc, pe lingdbaniI vArsatI de Grigore Ghica si intrigI de ale ambasado-rilor Francie si PrusieI, cu atit mar mult O. este cunoscut, cd.Grigore Ghica era un agent credincios al PrusieI si al Sve-die, care cdutati sä determine cu orI ce pret pe Poartd laräzboiti in contra dusmanelor lor respective, Rusia si Austria.Reintoarcerea luI in dragomanat sd explica de aseineneaprin revenirea Porte, dupä un moment de olidire, la politicacea sAndtoasä de pace si neutralitate fatd cu un conflict eu-ropean, in care ja nu avea nicI un interes. Indatd ce Calli-machi sd intoarce in dragomanat, prima luI grijd fu de aconvinge pe Reis-Efendi, de a nu da ascultare intrigilorFrantieI si a pästra maI departe bunele relatiI cu impdrä-teasa Austria Internuntiul multumeste dragoinanulul cuun dar de 300 galbenI pentru aceastd intervenire 9.

o RaportullulPenkler din 3 Mai 1751, Hurmuzaki, Fragmente, V. p. 166.2) Raportul I'll Penkler din 3 Iulie 1753, Ibidem, p. 184-

36

Cei doI anl. pe cat e Callimachi trebuia sä.-I mal petreacAIn dragomanatul ce! mare, 1756 1758, vAzurä acea cu-rioazä schimbare in mersul politiceI europene, in urma

Franta deveni aliata AustrieI contra luI Friderical II-lea in räzboiul de sapte anl. Politica FranteI devenindde acolo inainte prietenoasä Austria loan Callimachi intràIn bune relatiI cu Frantia si care indrumeazA plecarea demai tirziù a intrezel familiI Callimachi cAtrà marea natiunelatinä. Ba in 1758, prin suirea luI Callimachi in scaunulMoldoveI, interesele täriI sale venind in conflict cu Austria, eleste nevoit sä sá indeparteze de vechiul säti prietesug cAtràaceastà putere. Cauzele acesteI schimbärI le vom vedea laexpunerea domnieI luI Callimachi asupra Moldovei.

* *

Ion Callimachi este rinduit ca domn in Moldova atundcind Constantin Mavrocordat fiind mazilit din Muntenia,Poarta trimite aicl in locul lul pe domnul Moldova ScarlatGhica, numind in locul acestuI din urma pe dragomanul eI.Audienta solemnä a sultanuluI este obtinutà de el in 26Septemvrie 1758; dar sä vede csá ina. din August sä ho-tarise numirea lui, deoarece un raport al ambasadoruluIfrancez De Vergennes din 14 August acelas an, spune cA. :

Principele MoldoveI Scarlat Ghica care trece in Muntenia,este inlocuit prin dragomanul Portal).

loan Callimachi a domnit in Moldova doI anI i nouä

1) Raportul luI Schwachheim din 2 Octomvrie 1758, Hurmuzaki, Frag-mente, V, p. 209, Raportul luf De Vergennes din 14 August 1758. Docu-mente privitoare la istoria Romtnilor, I, supliment I, p. 308.

37

lunI'). Mi esIt decl din domnie pe la Iunie sati Iulie 1761.El intrase in cancelaria dragomanatuluI pe la 1715.Daca presupunem ca sa fi fost atund numaI de 25 de anI,virsta probabild, deoarece pe la 1710 1-am vazut mergindIn Rusia, tinar, in pruba de armata trimisa de Mihal Raco-vin. taruluI Petru I, atuncI pe la suirea luI in scaun la1758, el trebuia sa fi fost un batrin in virsta de 67-68 deanI; si intr-adevar päharnicul Sion iI da aceastä virsta laurcarea luI in scaun2).

Fiind decf loan Callimachi om inaintat in virsta, el tre-buia sa gasasca cam greil baniI trebuitorl pentru a faceprezenturile obicinuite la inaltiI dregatorI al Porta Vazindaceasta greutate, el ruga pe vizir s'A rinduiasca de capu-chehae al Moldovel. pe Grecul cunoscut si meter in afacerilebanesti, doctorul Stavarachi. « Atund», ne zice Ienachi Co-gälniceanu, «a chemat Poarta pe Stavarachi sil ati" imbracatcu caftan, fAcindu-1 bas capuchehaia a Moldove si a gasitbanI de a dat si a gatit pe domn de toate cite il trebuia cumsa cade 1 3). Acest Stavarachi era de feliul säil un om iscusit;stiuse prin arta luI medicalá sa-sl faca intrare la curtiletutulor celor marI. Influenta luI il fazu foarte cautat de totlcandidatiI la domnie al Tarilor Romine. Asa il gasim in insu-sire de capu-chehaia a luI MihaI Racovita, inca de pe cindera domn in Tara Munteneasca (174 I - I 744)).

Racovita era insä sapat de Constantin Mavrocordat dom-nul Moldova si acesta isbutisa sa hotarascä lucrul in favoa-

I) Ath. Comnen Ipsilanti, 1. c. p. 387.Arkondologia, ed. Codrescu, Iasl 1892, p. 140.Letopiselele, III, p. 242.Xenopol, Istorza Rominilor, V. p. 106.

-- 38

rea luT, cind capuchehaile luI MihaI Racovitä , Stavarachi §iManole Gelepu, fiind-cä maI lipsiati Mcä treI lunI de latreI anl de domnie al luI Racovitä i era tocmai la strinsulveniturilor, (ail pornit amindol pe la toate portile turce§ti.Intra Stavarachi pe la Sultan, pe la KaziscurI, Cad' era foarteindräznet, insä mal mult cu mete§ug, cA doftorea pe multIneluindu-le nimic »1). Silintele luI Stavarachi furl inctinunatecu izbindä, i MihaI Racovitä putu sd-§I implineascä aniI dedomnie intregI §i sà-§1 stringä neciuntite veniturile. Stava-rachi inträ curind in legAturd maI strinsä cu tärile romine,deoarece gäsim pe fiul sAïl Iordache däruit cu boeria despätar in Moldova pe timpul luI Constantin Racovità (1 7 531756 2) Cu ajutorul doctorulul Stavarachi, om a§a de in-fluent in trebile bäne§tI, ajunge decI Callimachi la tronulMoldoveI; cAcI Cu toatä valoarea luI netAgAduita, cu toateeminentele servicil aduse de el PortiI cit fusese dragoman,nicI cä sä poate gindi, fatà cu moravurile turce§tI, sä fi pututel, färä banT, obtinea domnia.

Rolul luI Stavarachi insä in domnia luI loan nu sä sfir-§qte aid §i urmeazä inainte, cum vom vedea, a exercitaasuprA4 fatala luI inriurire.

Pinä sà plece domnul din Constantinopol, el repezi dupäobiceiti un caimacam la Ia§l, anume pe grecul Vidali. Cindacesta ajunse in capitala Moldova Taaril intrase intr-omare fierbere din pricina alegereI hanuluI lor. Poarta nu-mise pe Aslan Gheral, iar o parte din TatarI refuzati sa-1recunoascA i alesese pe Crin-i GheraI ca han. OrI-ce mi-

I) En. CogAlniceanu In Letopisele, III, p. 203.2) Ibidem, p. 225. Comp. Ionitel Canta ibid, p. 181.

39

care in sinul turburAtoard natiunl tAtArestI avea de urmareprAcialnica lor revArsare asupra prilor vecine i cu deose-bire asupra Moldovel, care le stAtea mal in cale si nu puteasä le opunä o impotrivire mai serioasà. Anume Crim Ghe-raI, pe care CogAlniceanu Il dä ca sultan din Dobrogia, a-vind nevoe de banI pentru sustinea candidatura la ha-nie, ceruse o sumä de pungI de la Scarlat Ghica, predece-sorul luI loan Callimachi in tronul MoldoveI, tocmaI inmomentul cind domnul aflase cA sä. hotArise mazilirea luï. Elrdspunde decI hanulut cä, fiind inlocuit nu-I poate indeplinicererile i pleacä chiar indatä dupà aceia la Constantinopole.

Crim GheraI trimite atuncr sA cearà baniT de la Vidali,caimacanul noulul domn, care ajunsese in IasI. Desi boeriIstAruesc la Vidali sä deje suma cerutA i incA cite-va pes-chesurl pe de-asupra, ca sä nu aducA vre-o peire tAriI, c Vi-

dali n-ati primit, stind in protivA, zicindu-le cä nu poate säfael nimic, cAcl tara nu-I hainA si domnul sta incA in Tari-grad » 1). ThaniI insä aflind de aceste treburl fugisA la pà-dure, stiind prea bine ce urmärI ele pot sà, aibä. Vidali inte-resat de a aduce banii trebuitorI domnuluI pentru indepli-nirea restului de darurI sipeschesurI pe la Turd, si temindu-sà ca fuga oamenilor de pe la locuintele lor sä nu-I zalAr-niceascA scopul, ordoná ca ei sä.' fie scosi cu puterea dinacaposturile lor i readusl in sate. Pentru fericirea locuito-rilor, ordinul luI Vidali nicl nu apucase a fi indeplinitTharil intrati in tarA. Furtuna sa deslAntuisà i anume in14 Sept. 1758. Tinuturile cuprinse de Tharl LApusna,

I) En. CogAlniceanu In Letopisele, III, p. 242.2) Id. Ibid, p. 243.

40

FAlciul, Covurluiul, Vasluiul, Tutova j Putna, in care elfarserA i prAdarA, maI robind si o multime de suflete ').Un raport al ambasadoruluI De Vergennes spune cA: « Mol-dova s-a resimtit greti de barbaria si de excesele TAtarilor.SA socoteste la maI mult de i 5,000 numArul robilor ce atifAcut din tarA, fArA a vorbi de o multime de bAtrinl si deneputinciosI pe care i-ati ucis fdrA milA. Vitele ce le-ail luatsunt nenumArate si tot ce n-a putut duce a fost distrusprin fier i prin foc. NumaI treI tinuturI din aceastA pro-vincie aù scApat de furiile rAzvrAtitorilor) 2).

PrAddciunea cumplità a MoldoveI unitA cu impiedicareaaprovizionArd Constantinopold cu grine, sileste pe SultansA recunoascA pe Crim Gheral de han al TAtarilor. AcestiaatuncI esa din Moldova si consimt chiar a inapoi din pradA,ce sA va mai gAsi in fiintà, fAgAduintA ce sä indeplinestechiar in parte 3).

Intre aceste, Ioan Callimachi sosise din Constantinopolefusese primit cu alaiul obisnuit, cetindu-i-sA moliftA de dom-nie in biserica S-tu NeculaI din 14'. Cum sA asazA, el orin-dueste boeriile divanuluI, numind pe : loan Bogdan vel lo-gofAt, Manole Costache vel vornic de Tara de jos, DumitruPaladi vel vornic de Tara de sus, Vasile Ruset hatman,IonitA Cantacuzen ve! spAtar, Andronachi de la BotosenI(cumnatul domnulul prin sora luI Paraschiva) vel han, Ior-dache Hrisoscoleu vel paharnic si Guliano vel comis; iar ca

z) Ibid. p. 243.Raportul In' De Vergennes din 2 Noemvrie z758. Documente priv.

la 1st. Rom. I, supl. I, p. 3zRaportul lul De Vergennes din Noemvrie 1756. Ibid. p. 312.

41

postelnic pune pe grecul Mihalache Cefot, adus probabil cuel din Constantinopole.

De capuchehal lasa in capitala imparatiel altI doI grecI:pe Stavarachi care-I statuse in ajutor la luarea domnid §ipe unu Stefanachi. Slujba visterid insa nu vroia nimeneas-o ja, din cauzà ca tara fusese rail stricata de TatarIboeril sa temeail sä eje periculoasa insarcinare in n4te con-ditil a§a de grele. Lipsa visterniculuI era, sä intelege, unmare pericol pentru domn, cacI neingrijind nimenea de in-casarI c nu eiatí banI din tara i sà mira cum vor face,scriind tot halul la Poarta» 1). Cel ce sa ingriji mal mult fucapuchehaia Stavarachi, cad el avea de luat de la domnitorsume insemnate, care reprezentati nu numaI urieele luIc4tigurI, dar chiar §i banil datl de el. Stavarachi ingrijit sahotare§te sa villa in persoana la Ia0, spre a vedea cele cesa petrec §i. a pune trebile la cale, (pre carele cu mare cinstel-a primit domnul, i mergind a conacit la curte la camara,luind toate trebile pe minile luI, cit pot zice ), spune Cogalni-ceanu, cca era al doilea donna, 2).

Vazind Stavarachi §i cu loan Callimachi cä nicI un boermare nu vroia sa primeasca visteria, ail adus pe medelni-cerul Constantin Cogalniceanu, fiul pitaruluI Vasile §i. fratecu cronicarul Enachi3). Constantin Cogalniceanu este ridicatla rangul de stolnic §i. este orinduit vechil al visterieI celeI

I) En. Coggniceanu In Letopise(e, III, p. 244.Ibid.Asupra luT Constantin Coelniceanu, vezi mal multe atrarunte In

Mihail Cogalniceanu. Cuvintare de primire in academia remind de A. D.Xenopol, Bucuresti 1895, p. 5.

4

42

marl, zicindu-I domnul i cu Stavarachi : cacum sA te ve-deml» cAtunch, spune cronicarul, aù stat CogAlniceanu cutoatA silinta, tocmind isprAvniciile pe afarA, acind oamenIde treabA, invAtindu-I in ce chip vor urma la toate, care inputinä vreme aù indreptat toate tinuturile i visteria, de eratu mirare tuturor, incepind a veni banI la visterie »1). EnergiadepusA de Constantin CogAlniceanu in conducerea trebilorvisteridinsuire ce sä va moteni intr-un chip a§a de strà-lucit, imparAchiatà cu o vastà inteligentà, in marele bArbatal vremurilor noastre Mihail Cogälniceanu,de ipoate nu aumblat tot pe cAile curate §i neabAtute de la dreptate, trebuiatot4 la inceput mAcar sA tinA samä de starea tAriI de-abeamintuitA de prAdAciunile TAtarilor, spre a nu o sparge iarprin mAsuri prea draconice §i a o impinge iar la muntlla pAdurI.2)

Stavarachi insä nu s'a' multumea numaI cu banii ce e§eatidin därile existente §i din mAsurile luate de CogAlniceanu ;el ceru sä stringA maI rnult frinele, fiind cum spune croni-carul, lacom i grabnic, i impusA domnuluI ca sä punA

banI i pe boerI i pe minästirI i pe jupinese, cal de menzil,podele i pogonArit i altele, care nu le pArea bine la o sarnA

inceput a murmurisi »3). SA vede cA. CogAlniceanu subimboldirea luI Stavarachi strinsese mai tare chingile, incittot poporul, boerI tit iVáranI, erati nemultumitl cu mAsurileluate. Stavarachi simtind aceasta, vroi sà scape de capetele

Letopisete, ibid.Credem cä trebue rectificate In acest sens cele spuse de mine in

Istoriez Rominilor V, p. 146.3 En. Cogalniceanu In Letopisete, 111, p. 244.

4g

conduatoare ale nemultumitilor, si InsAlind pe mal muitlboerI cä ar trebui sA sd dua la CAusenl, pentru a pune malcurind la cale restituirea prAzilor acute de Thad, face peboeril Ioan Bogdan logofát, Manole Costache biv-logoat,Constantin Bals vornic, Dumitru Paladi vornic, Lupu Balsvornic, Filip Catargiu spAtar, Constantin Banul, Ionità Sturzavornic, Vasile Negel stolnic, NeculaI Buhus si Ionip, Cuza(acestl doI din urmà datI numal cu numele lor, f6sä rangulde boerie), sä sä ducà la ausenr, unde el cad in capcanace le-o intinsese vicleanul de Stavarachi. BoeriT sint prinsIde Mari, cu care Grecul sà intelesese, si pusl in fiere. CindsA auzi despre aceastà trAdare, sà fAcu o mare miscare inIasI, stirnità de boeriI ce rAmAsese aicI si care temindu-sA sAnu patà tot asa, intetise poporul cel nemultumit la rAscoallcontra lul Stavarachi. TocmaI pe atunci sA adunase multpopor in Ias1 de iarmarocul de (Miezul pâretilor 1 (adicA

al PAreasimilor). Pornit de mitropolit si de boerI el sl in-grà. mAdeste in mare numAr spre curte, rAcnind si zbierindc cà pe cine at el domn, pe Callimachi sat pe Stavarachi.Acesta insä pusA sà incue portile curteI, intdrindu-le cu malmulte carà de lemne, asazA treI tunurl de-asupra porteIceleI marl si adunA in curte pe top' ArnAutiI si beslil pecare-i af15.. , Poporul cerea cu mare glas pe Stavarachi,si punind cu totiI spetele in poarta cea mare, cu toate cà sàtinea pe dinAuntru, ail oborit-o jos si intrind norodul in-auntru ail inceput a n'AvAli '). Stavarachi vAzindu-s1 capul

1) Id. ibid p. 426. Asupra surgunireI acestor boied, loan Voevod cautàsà se indrepateascl printr'un curios hrisov aflat de mine in documenteleAcademiei si publicat aid In documente la No. XVII.

1) Ibid. p. 246.

44

k pericol, o rupse la fuga pe poarta din dos, insotit dgcitI-va ArnAutT, cu care apucd in iutimea cailor drumul Ga.7latilor. In zadar sá luara din popor dupa el, cad' scapa i

ajunse teafar la Galap i de aid la Constantinopole.0 jalba a boerilor catra poarta, trimisa. prin Arghir

Bostangiul paharnicul, ar fi putut deveni fatala luI Sta-varachi, deoarece TurciT totdeauna s-ati temut de ras-coalele Tarilor Romine. Stavarachi izbute§te insa, prinstaruintele domnuliff mazil Constantin Racovita, a catuiafamilie fusese totdauna in bune relatiI cu el, a opri petrimisul boerilor de la darea arzuluT ').

Dui:A potolirea rascoalA, domnul fu nevoit prin un fir-man imparatesc sa ingrijeasca sa trimata la Constantino-pole tot e calabalicul . lul Stavarachi, precum i toate su-mele incasate prin Cogalniceanu §i cu care Callimachidatoria GreculuT de la punerea in domnie. Indata dupalini§tirea treburilor sa. 2,-Asi un boer mare pentru slujbavistieria anume Ionita Cantacuzen, iar Constantin Cogal-niceanu fu inaltat, ca multamita, la rangul de sardar deKi§i nail

De §i Ioan Callimachi pastrase firea 1111 de Romin, cutoata lunga WI petrecere in Constantinopole, precum savede prea bine lucrul din scrisorile catra fratele sat' Dumi-tracu, totu§I nu putu nicT el scapa de covir§itoarea influentagreceasca ce sa infiltrase ap de adinc in viata poporuluï. ro-min. De §i Callimachi nu e fanariot nicl prin singele, nicI prinfirea la caracterul domnie lul" ca §i acel al membrilor din

I) Ibid. p. 238.

45

familia Racovitä, alp RominI din aceleasI timpurI, nu sadeosebeste de acel al domniel reprezentantilor grecizmulutEl este incunjurat de Gred, care minima tara, sprijinit deTurd si tot din cauza acestora si Callimachi el insusI enevoit sa apese tara cu birurI si sa incordeze tare strin-gerea lor, precum s-a vazut lucrul la cele petrecute CuStavarachi si precum vom vedea sa repeta inca °data cuprilejul vacarituluI. Anume loan Callimachi ne mal putindintimpina nevoile banestI numai cu &rile obisnuite, sahotaraste a recurge la aceasta uricioasa dare. Ia fusese insalegata pe timpul 1111 Constantin Racovita in a doua luI dom-nie si anume cu blastam mare scos de la biserica patriarhi-ceasca din Constantinopole si cu iscaliturile a tot soborul,

scriind in el cu mare afurisenie, ca sa nu mal poata deacum inainte nimenea din domnI scoate aceasta slujba avacarituluI» 1). Domnul insa starui de Mitropolitul IacobPutneanul ca sa dezlege acea dare a vacarituluI. e Ci va-zind cà mitropolitul sa apArà tare, ati inceput domnul a-Icauta cu fata posomorita pina ce a cunoscut venind rar laCurte, pina si inauntru la domnie nu-1 cherna, dindu4 acunoaste ca sint miniosI pe el. »

Domnul sa hotari atund a face pe Iacob sa sa retragadin mitropolie si sa deje scaunul arhipastoresc al MoldovafrateluI sail mitropolitul Tesaloniculut

El insarcinâ cu negocierile paretisirel pe boerul VasileGanea, care c apucindu-1 pe mitropolitul Iacob de zi si denoapte, nelasindu-1 in pace, indemnindu-1 ca sa faca paretis

46

care nu-1 da rAsuflare, arAtindu-1 cite nicl 13rirt cuget nu-1trecea, indemnindu-1 sá eje cite-va pulig1 pentra paretis,pe sin, si dupà aceia i domnul i boeriI il vor auta curidiaturI, cu scutil i alte mili, petrecindu-s1 viata in If-niste, neavind cu nimea a impArti nimic, vor aveatot1 in cinste i evlavie, ca pe un mitropolit vechiti i 136.-

trin ce ati fost acestuI pArnint al Moldovel» '). Acestemulte altele repetindu-i-sA fárá incetare de agentul 1111 Cal-limachi, Iacob sà hotAri la sfirsit sA sA retragA, dindu-i-säsá zice, suma de treI dece de pungi. Chiar dacA demisia luIIacob a fost plAtità, el tot pierdea mai mult prin renun-tarea la scaunul mitropolitan decit cistiga prin baniI ce isá numArail. ; dar el a preferat sá pArAsasa arhipAstoria,decit sA dezlege blAstAmul vAcArituluI i sà-sI eje, cumspune el, c focul jurAmintuluI in cap si in suflet» 2) BaniIfurä numAratl mitropolituluI Iacob de succesorul säü GavriilCallimachi, care si el gAsise sà deje scaunul din care sà,retrAgea unul candidat, pentru acelas pret 3)

Odatà cu suirea luI Gavriil Callimachi in scaunul arhi-pAstoresc al Moldovel, fratele säti, domnitorul Ioan Calli-machi scoate de la patriarhie o invoire de a ridica blAs-amul, cu toate cá ja II pusese. Cu aceastA invoire do-bindità, bine inteles tot prin banI, i avind pe fratelein capul bisericeI, Ioan cere de la el dezlegarea blAsnmuluI.

Ibid. p. 250,ibid. p. 251.ibidem p. 247. Cogginiceanu pare a spune cà loan Callimachi adu-

sese de mal Inainte In Moldova pe fratele säù Gavriil. Nu este probabilca acesta sä sä fi lepldat de scaunul AA- din Tesalonic numal In spe-ranta dobindirel celui al Moldovei.

47

Sd vede insä cd nicI noul mitropolit, nicI soborul mol-dovenesc nu aveati con§tiinta aa de larga ca soborul pa-triarhicesc din Constantinopole, deoarece el nu dezlegabastdmul §i decI refuza scoaterea vAcdrituluI.

Pentru a nu arunca insd pe domn in incurcAturd, sd in-teleserd cu totiI sd scoatd o dare cu alt nume, afidorintade cate ii, 5 §i 3 leI dupd puterea contribuabiluluI, caredare sä fie plAtità, ca §i vdcdritul, de toatà lumea, adecdnu numaI de täranI ci §i de boerI §i mindstia Sd spuneca aceastä dare aduse un venit mal mare chiar deck unvdcdrit, maI ales ca era luatä de cloud orI, vara i iarna.

Deabia insd scdpase Callimachi de greutAtile in care1-ar fi putut arunca lipsa banilor, §i iata ca intrigile incepa s'a forma contra domniel la *i era firesc lucru ca el,Rominul parvenit, ce uzurpase postul de dragoman, mo-nopolizat numai de greciI FanaruluI, sa fie privit de el totca un uzurpator §i al incoronäreI cariereI dragomanuluI,domnia Moldova Un raport al ambasadoruluI germanSchwachheim din 3 Mal 1759, ne spune a (bdtrinulgospodar al Moldovel e in pericol a-0' pierde tronul dincauza intrigilor socruluI dragomanulul PorteI, GrigoreGhica, fiul decapitatuluI Alexandru Ghica, anume IacobachiRizu, care vra sä pund pe ginerele luI domn in Moldova,iar el sa eje postul de dragoman »

Intriga insa nu prinde, din cauza opozitieI ambasado-rilor FrantieI i a Germanie, puterl acuma prietene §icare trebuiati sä vadd cu ochI rdl pe Rizu §i pe ginerele

,

I) Documente privitoare la lstoria Rominilor, VII, p. 20.

i) Letopisete, 111, 226 si. 237.

48

sAti, partizanI infocatI aI Svedejilor i Prusienilor. Dar deabia sA mintuise Callimachi de aceastà primejdie, §i altavine asupra luI, din pricina fostuluI domn al MoldoveI,Constantin RacovitA, ce stAtea mazil la Constantinopole§i uneltea mere]." spre a redobindi domnia. El sA slujiaIn intrigile luI de un Francez, Linchou, ce incepuse prina fi negutitor in Constantinopole §i maI tirziù sà arun-case in intrigI i daraverl politice. El sA alipi de Con-stantin Racovità, pe care-I sluji douI spre ;lece anI atit inMoldova cit §i in Muntenia, in repetatele sale domnil.

In domnia cea dintiiti a lul Racovità din Moldova, 17491753, gAsim pe acel Francez, pe care cronicarul CogAl-niceanu il numete Leingi frantuzul in boeria de maresluger. In a doua domnie din Moldova a luI RacovitA,1756-1757, acest Leintà este in mare favoare la domn,§i sá spunea a el ar fi otrAvit pe Lascarachi Genetulpostelnicul, care nu prea putea suferi pe favoritul princi-peluI1). SA intelege cá aceastà strinsA legatura intre Linchou§i Racovità impingea pe cel dintiia a intriga pentru rein-toarcerea proteguitoruluI sAti in unul din scaunele romine.I sà, Wu luI cà mal tior ar fi de rAsturnat pe Ioan Calli-machi din tronul MoldoveI deck pe Constantin Mavrocordat,ce pe atuncI domnia in Muntenia, §i el incepu a intindemrejele sale spre a compromite domnia MoldovanuluI, cuatit mal mult O. tulburArile de la inceputul stäpiniriI luIIn Moldova putea sà. slujascA FrancezuluI spre a lega unel-tirile la Acestea insA, trebuia sà-1 coste capul. Anume

49

capuchehaia luI Callimachi la pindä asupra luI Linchou,pune mina pe-o scrisoare a luI cäträ fratiI luI din Mol-dova, in care scrisoare satuia pe mai multI boerI dintredumaniI luI Callimachi, sà repete revolutia ce fusesä por-nitä cind cu Stavarachi i sá trimita o deputatie la Poartkcare sà cearà depunerea luI Callimachi. Dar Linchou pentrua da mal multà autoritate sfaturilor sale, comisese nebuniade a spune in scrisoare cA vorbise cu marele vizir §i càacesta-I ordonase a scrie ap, cum fAcuse el. Scrisoarea fiinddatà de capuchehaia luI Callimachi viziruluI, acesta sä in-furiazA cumplit §i pune imediat pe Linchou la inchisoare.Ambasadorul francez sà interpune spre scApa supusul,dar el rämine incremenit cind aflä, din insu0 gura luI,präpastia in care se aruncase. Toate silintele ambasadeIfranceze furà zAdarnice, i Linchou fu täiat la inceputulluI i 760, iar Racovità fu surgunit la Lemnos 1) NeghibäciaacesteI intrigI intärete, bineinteles, pozitia lul Callimachi.

Noua situatie a luI Callimachi, domnul Moldova schimbä§i relatiile politice in care stätuse ca dragoman cu diferiteleputerI europene, i aceastä. schimbare nu era decit preafireascä, intrucit el reprezenta acuma i alte interese de-cit acele ce le reprezentase ca dragoman, anume intere-sele täriI supuse obläcluirel luI. Dacä in privirea Frantiel,aceste interese nouä nu puteati exercita o mare influentä,

intru cit Franta era o tara indepärtatà i in legäturI nu-

i) Douà rapoarte ale luI De Vergennes, din care unul prea interesant,asupra desainuirilor lui Linchou, 17 Martie 1760, Documente privit.ist. Rom., 1 Supl , I p. 716-717. Comp. En. CogAlniceanu in Letopisete,III, p. 255 si rezumatul depesei lui Kaunitz càtr Schwachheim, 15 April176Q in liurmuzachi, Fragmente, V, p. 210.

50

maT cu Poarta Otomanä, stäpina luT Callimachi nu eratitot astfelki lucrurile cu Austria, putere limitrofä. cu Mol-dova si in contra cAreia aceasta din urmä avea de apAratinterese pozitive. De aceia vom vedea cá relatiile lul Calli-machi cu Austria isT schimbA caracterul, si sa rkesc mult dinstrinsa intimitate in care sà aflase, cit timp fusese dragoman.

Am vAzut maT sus cà ambasadorul francez, nemultAmitcu schimbarea luT Callimachi din dragomanat in domniaMoldoveI, sà min& cu ideia cA, el va deveni centrul co-respondenteT intre Polonia si Poarta Otomanä. Ambasado-rul spera cA. loan Callimachi nu va maT amäri reprezen-tärile, pe care uniI din magnatil polonl ar putea sä le

transmità prin canalul säti. Anume pe atuncT Rusia sprea ajuta pe Austria, cu care sä, aliase si ja in räzboiul desapte anI, ceruse de la Turd invoirea de a face sä treacAprin Polonia trupele, pe care ia le trimetea, contra lul Fri-deric al II-lea; invoire pentru a cäreia dobindire interve-nise si ambasadoril AustrieI, putere interesatà, si a Fran-tieT, noua aliatä, a acestel din urrra. Ambasadorul francezrostea decT asteptarea ca numirea luI loan Callimachi, prie-tenul politiceI austro-ruso-francezà, nu va colora mal cuputere tinguirile pe care uniI patriotT aT PolonieT, ingrijitYde viitorul tAriT lor, ar putea sà le ridice contra trecereIRusilor prin ja 1). Conform cu aceastà asteptare a amba-sadoruluT francez, cAreia, dura cit sà vede, purtarea luTCallimachi corespundea pe deplin, gäsim pe De Vergennes

1) Raportul luI De Vergennes din 14 August 1758, Doc. priv. la ist. Rom.I Supl., I, p. 709: ,.me donnant lieu d'espérer qu'il (Callimachi) n'exagèreraet n'aigrira pas les representations que quelques seigneurs polonais pour-

61

in§tiintind odata pe ministrul sail ca e domnitorul Moldoval' I da putina osteneala de a atrage increderea nobililor po-lonT §i le refuzà chiar cele datorite ) '). Cite-va tinguirlasupra neexactef transmiten a corespondentef franceze dinPolonia catre ambasada din Constantinopole, pot fi dato-rite unor neprevazute intimplarl 2). Dupa incheerea trata-tuluf de alianta ofensiva i defensiva intre Poarta i Prusia§i triumful politica prusiene in Constantinopole, asemeneastinghirire a corespondentei reprezentantilor Frantief dinPolonia i din Turcia 41 gase§te o alta explicare. Dar Cal-limachi nu mai domne§te mult timp dupa aceastä nouäschimbare in daraverile politice ale Portef 3)

Cu Austria insa raporturile, atit de prietenoase cit timpCallimachi fusese dragoman, incep a sa strica de indatàce el ja in mina. cirma Moldova. Stricarea vechel prietenifprovine din imprejurarl economice, care lovind in tara sta.-pinita de el, trebuia sa turbure §i pe domn, mal ales in ne-voile financiare in care sa. afla.

Anume izbucnirea cea noua a razboiuluf intre Austria §i

ront faire passer par son canal,. Comp Kaunitz c. Sehwachheitn, 7 Dec. 1756,Fragmente, V, p. 195: (Diesen feindseligen Umtrieben der Fiirsten Ghicaund Rakowitza boten nun die Repräsentanten der drei verbiindeten Höfe,Iosef Schwachheim, Alexis Obrescow und De Vergennes erfolgreich dieSpitze, und brachten die Pforte von jedem Widerstand gegen den mili-tärischen Durchzug der Russen über Polen glücklich ab».

I) Raport din 1 April 1759. Doc. priv. la ist. Rom. I. supl., p. 713.Raport din 30 Mart. 1760, Ibid., p. 718.Tratatul incheiat in 2 April 1761, Ibid., p. 719. Tinguirea 1111 De

Vergennes, despre piedicile pozitive ce sä opun corespondentll sale estedin 3 Iuli 1761, pe end loan Callimachi trecuse domnia at-re fiul sliiGrigore.

62

Prusia indemnase pe aceastà din urmä putere, ce acuse cu-nostintA cu Moldova prin misiunile trimise la Constantino-pole, a sd aproviziona in ja, pentru nevoile armatelor sale,cu vite si cal, pe cind din contra comertul cu Austria samicsurase simtitor, in urma repetitelor inchided ale granite-lor, din pricina teameI de ciumd. SA intimpla insd adeseaorI ca transporturile insemnate destinate pentru Prusia, sdfie surprinse de Austria, care le confisca dupa dreptul rAz-boiulul. In zadar sá indrepta in atare caz gospodarul lacurtea imperiald si tot atit de al-A efect räsunati la PoartAtinguirile negutitorilor pAgubasI. SA räspundea cu tdrie dinViena ca nu ar fi permis ca supusiI unuI stat ce trAesteIn relatiI pasnice cu curtea imperiald, sA vinA in ajutorul dus-manuluI el» 1). Intr-un rind Domnitorul Callimachi inter-vine cu o scrisoare personalA cAtre printul Kaunitz pentruinapoiarea unuI cird de treI sute dou6 çlece si patru de vitevindute de negustoriI moldoverif Cazacliu si NicolicI pen-tru Silezia, armatelor prusiene, si confiscate de autoritAtileaustriace. RAspunsul lul Kaunitz respinge cererea domni-toruluI, pe motivul cA acestl bol* de negot treceati pe pA-mintul austriac, spre dauna intereselor sale. Pentru a umilisi. mal mult pe domnul MoldoveI, respuns nu sA face directde cAtre principele de Kaunitz, ci este insArcinat cu trans-miterea luI feldmaresalul comitele Montoya de Cordova,comandantul Transilvania c Atit de departe », observA, insAfArA dreptate, Hurmuzachi, c ajunsesem, cu principiI altAdatA atit de respectatI ai principatelor, cA un ministru au-

1 Depep lui Kaunitz c. Schwachheim, 1 Aprilie 1760, Hurm., Fragm.V. p. 215.

53

striac credea cA-i injose§te vaza, dacA ar corespunde di-rect cu el» '). Aceste cuvinte ale luI Hurmuzachi primesccea maI categoricA desmintire prin faptul cA la rindul luï,fiul luI Ioan Callitnachi, Grigore Voevod sub domniacAruia relatiile cele rele care incepusà, a '§I face drumulintre Moldova i Austria in vremea tatAluI sAti, urmarà-refuzA ori-ce satisfactie puternice impArAtii vecine pentruo strajà austriaa atacatà i prinsä de trel sute de Mol-dovenT 2).

In Iulie 1761, Ioan Callimachi nu mal era domn, ci fu-sese inlocuit de fiul sAtl Grigore. Desärcinarea luI Calli-machi sá fäcuse, nu in urma uneI disgratiI, dovadà inlo-cuirea cu fiul s6ti, ci din cauza barinetelor prea inaintatela care ajunsese; era de 70 de ari trecutl.

loan Callimachi mai träe§te in Constantinopole 'Ma vre-o19 anl §i moare tocmaI in 1780, dupa cum ne spune An-dreas Wolf, medicul lul Gavriil mitropolitul. El ajunse dedla vr6sta de 90 aril', fratele sAti Gavriil ce era maI mare cadinsul iI supravietui i muri tocmaI in 1786, Fevruarie in20, la vr6sta de aproape o sutà de anI. 3)

r- -,,i -1-e----'

I) Hurmuzaki, Fragmente, V, p. 211. Raportul lul Schwachheim 19 Sept.1760 ibid. Comp. Raporturile luI De Vergennes din 31 Octomvrie, 16 No-emvrie 1761 Doc. priv. la ist. Rom. I supl., p. 720, 722. Scrisoarea luiMontoya. Ibid. VII, p. 722.

Veil maI jos p. 56, 57, 63.Wolf cAtre Sulzer, scrisoare din 7 Decembrie 1781. Geschichte des

transalpinischen Dakien,III, p. 5o2, nota.

CA PITOLUL III

GRIGORE CALLIMACHIDOMNUL MOLDOVEI

rigore Callimachi, fiul cel mal' mare al lul Ioan,domni in Moldova in douà rindurl: intiia0 data, dupa ta-tal sati, de la 1761 pina la 1764, cind este inlocuit cuGrigore Ghica , a doua °ara, la eirea acestuia din dom-nie in 1767 cind sta numaI doI anI pe tron i este taietde Turd la 1769.

Nefericita soarta a domnid acestuI membru din casaCallimachi atrage asupra luI un deosebit interes, mal' alescind, precum vom vedea, moartea luI n-a fost pricinuitade nicl o vina vadita, ci el a fost jertfit, ca atitia alta, pentrua plati neizbinzile politice! turcetI.

Cand Ioan Voevod primi de la capucheaia luI din Con-stantinopole stiinta O. s'a mazilit, tot °data i sa cerea sacontineasca cu lucrarile ocarmuireI. c Intrigile din Fanar,

56

spune postelnicul Manolaki DragicI c facénd desbinare"ntre minitri asupra alegereI de Domn, s'a facut sfatinaintea Sultanulul, §i s'a hotarit sa rânduiasca pe fiulluI Ioan Voevod, Beizade Grigore, in virsta de 24 anI,care priimindu-§i investitura de la Poartä cu obicinuita ce-remonie, s'a §i pornit la Moldova. Aceasta nea§teptataveste pentru batranul Callimachi l'a umplut cu marebucurie, i intrand in Ia§I Grigore Voevod, pärintele saüins4 l'a priimit §i. l'a intronat Cu solemnitate, lucru cenu s'a mai vOut in tara aceasta de la Stefan cel Mare.Apo' mai ramiind cat-va timp pe langa fml sa.ti, IoanVoevod, ca sa-1 povatuiasca ce urmarI sa apuce ca sa fieiubit de top', dupa aceasta s'a dus in Tarigrad ca sa' lpetreaca rém4ita viete»

In intlia lul domnie de treï anl, termen ce deveniseoarecum fatal pentru toate duratele domniilor romine, Gri-gore Callimachi are mal intiiii multe daraverl neplacute cuimpäratia vecina, Austria. Relatiile cele rele care incepusea-0 face drumul, Inca din vremea tataluI sat' intre ocir-muirea Moldovel §i acea austriaca, sa ascut Inca maI multsub Grigore Callimachi. Ele iati forma unor certe de gra-nip, foarte inveninate, intre locuitoriT margina§I al imbelortad. A§a intr-un rind trel sute de oamenI din Moldovaataca straja austriaca din muntele Tatar-Hagoc, sub cuvintcä aceasta straja ar fi aezat pichetul el adinc in pamintulMoldovA §i intreaga straja este prinsa de Moldovera.

1) Istoria Moldova' le timp de soo ani »net in dilele noastre, scrislcl Postt Manolaki DrAgici, Ias1 1857. II p. 28.

57

Generalal Bukow al TransilvanieT sä plinge in zadar laprincipele Callimachi, cacT §i acesta cere satisfactie pentruo violenta comisa de un plae§ transilvanean, care impu-case pe teritorul moldovenesc pe un dezertor austriac.Principele considera acest act ca o calcare a suveranitatasale teritoriale. Aceste certe de granita luara pe fiece ziun caracter mal' grav i amenintá s'A produca dezbinarT po-litice, care sa turbure relatiile intre Poarta §i Austria. Eleeraü inca inveninate prin staruintele Prusiel, care avea in-teresul cel maT mare de a incurca pe Austria in razboiticu Turcia, tocmai pe atund cind Friederic al II-lea ajunseseaproape in momentul de a nu mal putea lupta cu du-maniT sal' 1). Aceste relatiunI nu prea prietenoase cu Austriasa urmaresc in tot timpul domnief acesteia dintiiti a luTGrigore Callimachi, §i le vom regasi tot atit de vil §i indecursul cele de a doua.

Moldova insa. §i cu domnul el trebuia sä mal fie expusa§i la alt soiti de greutati. Anume Grigore Callimachi fuinsarcinat de Poarta, cu o daraverd, pe cit de neplacuta,pe atit §i de daunatoare. Anume intre PolonT §i Ta.tarlerati vednice certe din cauza pradarel mutuale a grani-telor lor. Cata acest timp Mara fusesa atacatI i pradatIde PolonT §i sa jaluise la Poarta, care ceruse de la Po-lonT despagubirT pentru daunele suferite de supu§iI eT.

Grigore Callimachi fu insarcinat cu conducerea negocie-

I) Penkler c. Kaunitz, 1 Martie si io Iulie 1763 In Hurmuzaki Frag. V, p.223. Comp. doug rapoarte asupra alcgrif granitilor din parea Moldovel:Penkler C. marele vizir 30 Martie 1763 i acelasI C. Kaunitz, 2 Aprilie 1763

in Documente privitoare la ist. Rom, VII, p. 28-32.

5

58

rilor in aceastä privintä. El avu foarte mail greutAti deinvins, mal intiiti din pricina locului unde trebuia sä sätinä conferinta ambasadorilor Tätarf si Polonf; apof dincauza cä. Mara sá asteptati, ca la caz and Polonif, nuar vrea sä consimtä a le da atita cit el' cereati, principeleMoldovei sä indeplineascä. restul. Prin ghibdcia lui Calli-machi insá izbuti a face ca Mara sä sd multumeascä cuo sutà de pungI, pe care Polonif sA oferise a le da, si ast-fella scApà si domnul si tara de greutatea in care-I puseseinsärcinarea Portef 1)

Cronicarif Ionitä. Canta si Enache Cogälniceanu spunamindof cä. c Grigore Callimachi fiind tinär, nu prea stiarindul ocirmuirel"; cä. Grecif de sub el si maI ales DräcestifadecA Sutestif mincati tara cum le erati voia 12). Dei pinäla un punct lucru poate fi adevärat, totusi documentelearatà cA domnul ingrijea pe cit if stätea prin putintä ca säusureze viata locuitorilor si sä scadä ddjdiile ce apäsati a-supra lor. Asa prin un hrisov din 1764, Grigore Calli-machi reguleazà. &rile pe vin, gäsind cA e nedrept a sä"lua douä. &el pe acelas fail de bucate, adecA pogondritul,(dare pe pogoanele de vii) si vAdräritul (darea pentru recoltaculeasä de pe ele.) El desfiintazä decf pogonäritul, dar chiarvAdräritul il micsoreazà, prin aceia cA, opreste näpasteavAdrärituluf, adecA afarä de banif cu care era impusä vadrade vin, sá luati in naturà douà vedre din zece pe sama ocir-muireI. Fixazä apoi darea vAdrärituluf la opt bani de vadrk

0 serie de rapoarte franceze din anii 1763 si 1764 In Documente I,supl. I p. 726 si urm.

Letopisetele, III, p. 186 si 254.

69

si pentru a garanta masurAtoarea exacta a butilor Cu vin,el pune sa sa ingroape un cot de fier in paretele vistieriel,dupa care sa sa judece reclamatiile contra nedreptelor eva-luari: a continutulul vasuluI. Mal' dispune apoI ca vadra dom-neasca sä sa eje numaI de la OdobestI, iar vadra staros-teascà sa sa eje din toate celelalte localitatT, afara de tinutulPutneI, de unde sa lua vadra domneasca. Mal opreste, insfIrsit, pe ispravnid a impune satelor cumpararea vinurilorlor 1). Vom vedea cà in domnia de a doua a WI GrigoreCallimachi, el urmareste mal departe mäsurile luI de redu-cere a därilor. Dacä era peste putinta, fiind dat sistemultimpuluI, de a infrina cu totul abuzurile, cel putin prin redu-cerea sfereI in care ele puteati fi indeplinite, sä aducea unbine, incit nu sä poate tagadui luI Grigore Callimachi, celputin vrointa, daca' nu si putinta de a face binele. si intr-untimp de nedreptate si de jaf, ca acel ce-1 infatosaza TadleRomine in decursul viaculul al XVIII-lea, o astfeliti de ten-dintä este tot atit de meritorie pentru Callimachi, precumeste meritorie incercarea luI Constantin Mavrocordat de arealiza reformarea staril celel rä.le a tAranuluI romin.

Tot in intiia sa domnie, pe la 1762, Grigore CallimachiVoevod porunci luI Gheorghaki, al doilea logofét, sà scriecartea ceremonialuluI curteI domnestl sub titlul : Condicaobiceiurilor vechI si noue ale Curtel Moldove 2). Aceasta o-pera interesanta din punctul de vedere al moravurilor se-colulul al XVIII-lea, descrie cu deamenuntul toate ceremo-

I) Th. Codrescu. Uricarul, I, p. 130.2) Condia. publicatà In Letopisetele, tom. III p. 287-328.

- o -niile, toate serbarile politice si religioase cite sa faceati lacurte si la biserica Sf. Neculae, de exemplu ceremoniaincoronaril domnilor si altele ').

Callimachi fu mazilit in 1764 prin urmatorul joc de in-trigI din Constantinopole. Anume capriciul SultanuluI adu-sese la vizirat pe Mustafa-Pasa, cu care avea mare cunos-trip. vestitul Stavarachi, care era pe acea vreme capuche-haia luI Constantin Racovita, domnul Muntenia de familiacaruia Stavarachi sà alipise de la inceput. Intimplindu-sasa moara. Racovita in scaun in 27 Ianuarie 1764, Stavara-chi isI pune toate silintele ca domnia Munteniei sa sa dejeluI Stefan Racovita, fratele reposatului domn. Marele intri-gant, pentru a izbuti, avea neapärata nevoe de sprijinuldragomanului de atuncl al Porta Grigore Ghica, si pentrua-1 ademeni, ji inspira ideia sa eje el domnia Moldova faga-duindu-I la rindul sail a-1 sprijini cu marea sa trecere la vizir.Mal atrag el in intriga si pe Iordache Caragea, un grec in-vatat ce vim dragomanatul, care era sa ramie vacant.Aceasta intelegere care esi la bun sfirsit, aduse scoatereadin scaun a luI Grigore Callimachi, iar Stavarachi capata camultumita pentru uriesele luI silintI postul de capu-chehaiaa imbilor Tail Romine 2).

Aceasta izbindä trebuia insa sa fie ultima a trufasulufgrec. Autoritatea luI cea mare o intrebuinta numaI spre adespoia pe top ace ce-i ca.:lea in mina, imbogatindu-sa pe

A. Papadopol-Calimah, Amintirt despre Curtea Domneascd din lap'.Cono, liter. XVIII p. 408.

Enache Coelniceanu In Letopiseie, III, p. 259.

-- 61

sine si pe Turcil proteguitorii sal. Stavarachi sa indatorisecatra. TurcI a raspunde, pe linga baniI cu care cumparaseStefan domnia, Incä sase sute de pungI, cu care reposatulConstantin fratele luí Stefan ramasese dator; mal era apoI dedescurcat, bine inteles, tot prin plata, inca o alta daraverararnasä nelimpezitd, acea a unor banI incasatI in mal multde Constantin Mavrocordat, in timpul domnid sale in Mun-tenia, in suma de treI mil de pungI. Toate acestea erag nisteprilejurI minunate pentru lacomul Stavarachi de a intinde pecit sa va putea coarda jafurilor in Muntenia.

El chiama decI la Constantinopole pe maI multI boerI in-chisI din vremea lul Constantin Racovita si-i impaca cu nouldomn. Unul din el, Mihail Cantacuzen, este chiar restituitIn dregatoria luI de mare vistiernic, cu conditie sä sä sileascaa scoate din tara, sapte mil de pung Mihail luind intelegerecu ceilaltI boerl, fagadueste cà va scoáte in anul dintiiti saptemil de pungí, macar cà va fi cam cu greti ; dar sa, va sili saiasa acea suma, farä a sä sparge tara. El izbuteste intr-adevara scoate, inca inainte de a sa implini anul, cele sapte milde pungI. Bucuria lul Stavarachil El cere indata de la StefanRacovita ca sa impuna o nouà dare, un fumarit, in valoareuriesä de o mie de pungl. BoeriI sa impotrivesc ; dar Sta-varachi scoate imediat un fii man si optsprezece dintre ca-petele lor sint aruncate in inchisoare. Pentru a-i infricosachiar, Stavarachi porunceste domnuluI sa ucida pe dol dinel'; pe unul Stefanachi, Grec si el de neam si pe un RominIordache Bajescu, om bun, fara de nicI o vina, numaI sprea fi de groaza ispravnicilor insarcinatI cu stringerea darilor,fiind si el unul din eI. Darea cea noua gaseste poporul stors

62

prin sumile luate, de maI nainte cu ghibAcie de la el, deMihail Vistiernicul i ja nu poate fi implinitA. SA pun atuncIin lucrare mijloacele draconice intrebuintate in asemeneaimprejurArI : bAtAile, inchisorile §i cele mal: neomenoaseschingiuirI.

Poporul bucuretean sa revoltä §i domnul repezind asu-pra-I garda sa de ArnautI, singele este vArsat, lucru de carespAimintindu-sA tara, o mult;me de boerI §i de taranI incepa emigra.

DurnaniI luI Stavarachi, §i. numärul lor nu era mic, säfolosesc de acest zurbalic spre a inegri pe autorul luIinaintea sultanulut Stavarachi anume, spre a putea domnineimpArtit, sä folosise de favoarea 14 fäcind sA sA sur-guneascA pe mal multi concurentI la omnipotentA, intre altiIpe unul Scanavi, Grec favorit al sultaneI Zeinab, sotia luIUsunuglu Mohamet-Pa§a. TocmaI acest durnan al ful. Sta-varachi ajunge mare vizir, in momentul cAnd lucrurile dinMuntenia luaserA o intorseturA atit de turburatA. DenuntatPortel de p4I de la DunAre, cà jafurile luI ar fi provocatrAscoala i pustierea in Muntenia, sultanul ademenit prinperspectiva confiscArd insemnatelor averI ale luI Stavarachi,clA ordin ca el sá fie gituit, cela ce sä executA numaI cleat.Astfeliti pieri acest Stavarachi, una din lipitorile cele malhemesite ce ail singerat vreodatA TArile Romine ').

Reintors in domnie in 1767 la mazilirea luI Grigore Ghica,Grigore Callimachi sA apucä din nog de redus impozitele.

I) A. D. Xenopol. Istoria Rominilor V, p. 132-134.

63

Printr-un hrisov al säti din 1768, el reduce darea gostinel,de la 5 parale sail 15 banI la 1 o1).

Relatiile cu Austria, care nu sä putuse imbunätäti subGrigore Ghica, omul Rusilor, urmeazä inainte a rämineaincordate. Grigore Callimachi refuzä trecerea prin Moldovaa unor cal, cumpAratI de Austria din Polonia, desi i sä. ofe-rise plata vämiI obisnuite9. Atacurile contra granitelor tran-silvane urmeazA inainte3) .Internunciul protesteazA mereti,si Poarta chiar sä preface a cere socotealä luI Callimachipentru repetatele loviturI date Austriacilor ; dar Callimachisä scuzA asa de bine, incit sultanul crede de cuviinta a re-fuza internunciulul despAgubirea cerutà 4) Callimachi capa-tase acest sprijin al PorteI, bineinteles, nu färä insemnatächeltuialä 9; dar färä indoialà, cä el aparase drepturile Mol-dova cä.' cl desi. totdeauna Austria sä aräta ca jäluitoare, inrealitate la incAlca gränitele moldovene, si incAlcArile eI nuputeati fi respinse decit pe calea violentä., care punea insäpe Austria in pozitia cea bunä a celor jignitY.

Räzboiul insä. intre RusI si Turd sà apropia mereti.Rusia incepuse a trimite emisarI in toate pärtile, pinä siprin Munte-Negru. Un agent rusesc AlexeI Iancoroff, fuprins in Moldova si dus la IasI. Callimachi cere imediat de

i) Uricarul, V, p. 178. Comp. .Melhisedek, Cronica Romanulur, II, p. 91.Brognard c. ImpAratul, 15 Iulie 1767, Hurm., Frag., V, p. 241.Brognard c. impgratul, 1 o Dec. 1767 0 I Fevruarie 1768, Ibid, p.

246 0 247-Brognard c. Imp., 15 Fevruarie si 16 Martie 1768. Extract din scrisoa-

rea lul Callimachi c. Capuchehaia lul, Fevruarie 1768,Ibi d, p. 248.Brognard c. imp., 17 Mai 1768,Ibid., p. 250.

64 --

la PoartA dezlegare cum sA urmeze cu el. Poarta ordonAea el sA fie dat morta Rind sA sA interpunA ambasado-rul rusesc §i sA sA trimitA un contra-ordin la I2.0, Ianco-roff fusese spinzurat.

Callimachi cautA insA sA impace pe RuO, sustinind cA o-sinditul nu era supus rusesc, el un fraudulos supus al Portel ').Curind insA alt agent rusesc Dimitrie Tschernakapsas estesurprins umblind sA rAscoale oamenii §i sA-I determine laemigrare in Rusia. SA gAsesc asupra luI mal multe scrisoride-ale magnatilor ru§I cAtrA boeriI rominI, in care-I indeamnAla hainire §i destarare. Callimachi intreabA iar pe PoartA ce-Ide fAcut cu el. Reprezentantul Rusiel cere de la TurcI casA-I comunice scrisorile aflate la el, spre a face cercetArilecuvenite, in realitate spre a pune mina pe do vezile com-promitAtoare. Ambasadorul obtine insA cel putin atita ca,pina la rdspunsul curtel sale, Tschernacapsas sA fie numaIretinut la inchisoare 9

Atacul fAcut de Ru§I asupra une trupe de PolonI, refu-giatA in ord§elul BAltI, pe pAmintul Moldova aduce incor-darea relatiilor intre Ru§I §i TurcI la culme i provoacA iz-bucnirea rAzboiuluI, cumpAnA cumplità pentru pozitia dom-nilor rominI.

Acea a lui Grigore Ghica din Muntenia era mal i.ioaräfatA cu siguranta izbinzilor ruseti, deoarece el era omulR41or §i de mal inainte inteles cu eI. Grigore Callimachi

Brognard c. Imp., 17 Mai 1768, Ibid., p. 254. Comp. CoOlniceanu inLetopisete, V, p. 247.

Obreskow. Memoriu la Poartà. Hurm., Frgm., V, p. 255.

65

din contrA. crezu O. trebue sà rAminà sincer cAtre Poartà siPoarta ii rAsplAti sinceritatea cu tAiarea capuluT. Vom vedeain curind cum sà putu comite o atit de strigAtoare nedreptate.

Deocamdata.' domniI imbilor TArI Romine sa hotArAsc a-slda aparenta de a pAstra neutralitatea, si eI rechemarà indatApe reprezentantiI lor din Polonia, De la Roche al Moldoveisi Saul al Muntenia In 25 Oct. 1768 imbiI agenti pleacà.din Varsovia, fära mkar a instiinta despre aceasta pe au-toritàtile poloneze.

Acestea vàd in atare pArAsire un feliti de rupere de relatiidiplomatice ale Portel Otomanel) si domniI lucrase cu destuldpAtrundere ; cAci Poarta intimidatà de Rusia refuzd. categoricPolonilor orI ce ajutor si trimite un ordin foarte sever lulCallimachi ca sä nu primeascA in Moldova nici un refugiatpolon. Dar la sfirsit tot invinge in divanul Turcesc partidarAzboiului. Marele sumi de bani imprästiete de Caterina aII-a in Constantinopole, full intrecute de podoabele si ju-vaerurile damelor poloneze impArtite la femeile din haremsi rAzboiul cu RusiI fu hotArit in un mare divan tinut laConstantinopole in ziva de 4 Octombrie 1768.

Principele MuntenieI Grigore Ghica, numit domn chiarin ajunul ràzboiuluI, sä pricepu sä insele pe Turd, pinA. ceRusit punind mina pe Muntenia, il luarA in chip de prins,il trimiserà la Petersburg, unde fu tratat cu cele maI marlonoruri.

I) Lettera da nunzio apostolico Durini al papa Climente XIII Warsava21 Oct. 2 Si 8 Nov. 1768, In Hurmuzachi. Frag. V, p. 258.

66

Astfeliti sä intoarserd lucrurile pentru bietul GrigoreCallimachi.

TurciI declarind rdzboiti R4lor, aveati nevoe de marIaprovizion6.0 pentru :)tirile lor. El vroiati sd tragd hrand*i din Podolia §i. puserd pe Grigore Callimachi sd inter-vind spre aceasta la marepliI confederatiel Polonid de lamargine, Potocki §i Crassinschi; dar PoloniI, eI in§iI inlipsà, nu puturd rAspunde dorintelor aliatilor lor 1).

Neputindu-sd ajuta cu Polonia, TurciI ldsard toata greu-tatea aproviziondrilor pe Muntenia §i pe Moldova. ET or-dond decI luI Callimachi sd stringd proviant pentru tru-pele turce§tI, dupd cererile ce i sà vor face de pap. dinBender, §i de a nu inceta cu adunarea lor deck chid acelguvernator sd va crede indestulat 2) Indeplinirea porun-cilor era insd cu atita mal grea, cu &it Turcil trecind Duna-rea sub Mehemet-Pap., seraschierul Rumeliesi, locuitoriIsperietl fugisd la muntI §i la codri. Ghica-Vodd' din Munte-nia, cel inteles in taind cu RuO, sd preface pind intr-atita,incit chiar chiamd pe Turcl in BucuretI spre a-I conki §i.ospdta. Armata rdspunse, bineinteles, invitdriI, petrecu trelzile in BucuretT §i apoI sd ridicd §i plecd spre Moldova.Callimachi, spre a nu rdminea maI pe jos de Ghica, trebuis6.-1 imiteze. El pofti decI pe seraschier la I4.

Spaimd mare in locuitorI, c apucind fiecare muerile ii.

I) Lettera del principe di Moldavia Gregorio Callimachi ai MarescialliPotocki et Krassinski, Decembre 1768. Risposta di Potocki al principeCallimaki di Gennaio 1769, rezumatà In Flurmuzaki, Frg., V, p. 262.

2) De Tott c. Choiseu104. August I 768,Documente, I supl. 1, p. 763. Comp.CoOlniceanu, Letopisete, III, p. 270.

67

copiii si alte ce puteati de prin case, fugiati de sa inchideatiprin minastirl, raminind casele lor pe mina Turcilor defaceati ce le era voia ) '). In timpul petrecerel Turcilor inIasi, sä intimpla insä o imprejurare care incepe a aruncaasupra luI Callimachi banuiala din partea Turcilor. Anumedomnul fusese insarcinat de Turcl si cu alcatuirea undostirl menita nu atita a sa opune Rusilor, cit a tinea infrill pe boeril moldovenI care sa al-Mail foarte plecatI catradusmanif impärätieT.

Callimachi arätind ca-I lipsesc banii pentru injghebarea os-tirei, sultanul ordona sa i sa trimeatä douè sute cind fled depungl. Mal tirziti Poarta, ii mai trimite alte patru sute de pungipentru adunarea proviziilor. Insä Callimachi care era datormal multor creditorI cu sumI de banI de la punerea luI in dom-nie, intre care propriuluI säti frate Alexandru o suta cind çlecede pungI, plateste in toate partile si sä pune in neputinta de aprocura Turcilor proviziile necesare. Mal mult Inca., lipsa bani-lor il sileste sä deje drumul armatel adunate, din care o parte sb.duce sa eje slujbä in ostirea ruseasca. Tot pe atuncl, Rusil' tre-cind Nistrul atacä depozitele de grine pe care domnul apucasesa le facä la Soroca si le transpoarta in Rusia, mal luind cu el'si patru çieci si cinci mil' de ol ale Turcilor din Bender. De laaceasta din urtnä imprejurare sa trage peirea lui GrigoreCallimachi. Anume BenderliiI, in speranta de a obtinea des-pä' gubire de la domnitorul Moldovel pentru turmele luate deRusI, sä piing la Poartä cä domnul in intelegere cu RusiI le-ar fi inlesnit trecerea fluviului si räpirea oilor lor precum si

I) En. CogAlniceanu In Letopisete, III, p. 272.

68

acea a proviziilor. Pentru a intdri pira lor, el maI adaog cddomnul ar fi trimis parte din (;) tirea luI (cea destdcutd) sä sdincorporeze in polcurile rusqt.f. Vizirul temindu-sd ca dom-nul sä nu sd indreptatascä pentru desfacerea o§tirel sale cucuvintul cä vizirul refuzase a-I veni cu banT in ajutor, intdre§teardtarea Benderliilor, pirind §i el pe Callimachi. Doinnitorulvdzindu-sa in o pozitie atit de grea, cere mazilirea luI; insd inzadar, cdcI noul dragoman al PorteI, NeculaI Sutu mal aveade luat de la el incd vre o opt q.ece de pungI de banI, iarfratele sdti vre-o o sutä cincI deci i aveati decI interes spre afi pldtitl ca sä nu pdrdsascd. Callimachi domnia. El' nu-§Iclädeati samd cá prin invinuirile aduse lui Callimachi, insu§Icapul acestuia era pus in pericol, i decI sumele ce aveati deluat de la el erati incd maI periclitate decit printr-o mazilire.Cdtrd toate aceste motive de inegrire a purtäreI luI Grig-oreCallimachi, sa maI adaoge inca unul foarte compromitdtorpentru dinsul. Anume, domnul rinduise, dupd cererea Tur-cilor, pe un credincios al sdti, ca sd faca un pod peste duiLarga, din fata Fdlciului. Fiind douä drumurl pe aid, unulpeste rig §i unul pe aldturea peste un deal, credinciosul dom-nitoruluI crezind cd TurciI vor apuca pe drumul de pestedeal, nu mal face podul. Cdrduil artileriel, ca sd nu oste-neascá bivoliI urcind dealul, apucd prin vad §i tunurile sdindmolesc a§a de tare, cd a trebuit ca vizirul sà cheltuiascäpatru spre dece pungI de banI ca sd le scoatä din noroia. Elsà infurie foarte tare asupra lul Callimachi pentru neinde-plinirea porunceI date §i luind in consideratie §i toate piffleaduse asupra domnitorulul, vdzu in el un hain i vindutRuilor, trimise la Iai sa-1 aduca inaintea luI, il mazili §i-1

60

aruncA in inchisoare impreunA cu fratele lul Alexandru §i cutop' boeriI din suita la

Vizirul Emin-Paa, care fa' cuse gre§ala de a apuca spreBender, in loc de a trece Nistrul la Hotin §i a ataca in-datA pe RuO, §i. care sA temea de rAspunderea ce era sA-IcadA asupra capuluI din aceastA pricinA, cautà sA deriveminia sultanuluI asupra Grigore Callimachi, dupA obiceiulturcesc ca « atuncea cind trebile militare nu le merg dupAplac, TurciI trebue sA gaseascA o jertfA pe care el sAarunce vina nenorocireI) . BoeriI moldovenI considerail dinpotrivA pe Grigore Callimachi ca prea plecat poruncilorimpArAtiei i implinindu-le cu prea mare rivnA §i apAsarea locuitorilor tAreI. EI sA jAluirA contra purtAriI luI, sul-tanuluI, §i. capul i izvoditorul plingerilor fu marele vistierIonitA Cantacuzen Deleanu. Nu credem insA cA aceste pirIsA fi contribuit ceva la perderea luI Callimachi. TurciI dinpotrivA gAseati cA domnitorul nu-§I indeplinise datoria ').

Callimachi fu dus la Constantinopole §i tAiat in ziva de 28August 1769 impreunA cu dragomanul NeculaI Sutu. SAspune cA Muiftiul de la care sultaniI pina la acel timp a§-teptati darea sentintelor de moarte, refuzA de a condemnape Grigore Callimachi, constatind nevinovAtia luI. Mustafa

i) lntreaga expunere a cauzelor peirei lui Grigore Callimachi este luatadin Ath. Comen Ipsilanti T& its= Av 6,Xcoacv, p. 421-439. Un extract ge-neral al parfilor din istoria lui, privitoare la Romini a fost facut de Al.Papadopol-Calimah in .Analele Academia' II, 2. Bucuresti 1881, p. 427 i

urm.; un altul care confine traducerea parfilor relative la Callimachi a fostinserat de d-1 Gh. Erbiceanu in Arid.= din Iasi VII, 1896 p. 305 i urm.Compara o scrisoare din 1856 a lui A. Cantacuzen catre Edgard Quinet inConvorbirt litera re XVIII p. 453.

70

II trecu peste aceastà formalitate, ordonind uciderea lul Cal-limachi si desfiintd de atuncI amestecul muftiului in sen-tintele capitale 1).

Fratele luI Grigore, Alexandru Callimachi i fratele lulNeculaI Sutu, Mihail, full tinuti in inchisoare pinä maltirziti. Pe cadavrul luI Callimachi sä pusä urmätoarea scri-soare : ,iatl capul afurisitulul Domn al MoldoveI ce sl-ati in-susit o sutà de pungI ce-I fusese date spre a cumpAra provi-ziI». Alte izvoare vorbesc de patru sute de ptingI 2). Dar fieo sutä, fie patru sute, este evident cä" purtarea luI nu fuseseacea a unul hain, de si aparentele de care sä folosiselui puteati fi interpretate in contra-I. L-am vèzut pinä atunclmergind cu credinta luI cAträ. Poartà pinä la a supära peRusl, buraoarä atuncI cind tae capul luI Iancoroff i punela inchisoare pe Tschernakapsas. Este invederat ea nuel fusese vinovat nicI de ripirea oilor, nicI de luarea pro-viziilor de la Soroca, de-oare-ce TurciI ar fi trebuit sá leapere si nu el care nu avea armatä. Tot atit de putinvinovat este el in inrolarea armateI, desfäcute de el, in acearusascA, deoarece nemaI-avind banI, nu putea s-o tie,vizirul insusï, contra ordinuluI sultanuluI, spusese luI Calli-machi cá nu maI are nevoe de ja. Pentru ce a fost ucisGrigore Callimachi ? Intrebare cu totul de prisos când evorba de TurcI, mal ales in momente de greutätI militare,

Iacovald Rizu Nerulos, Histoire moderne de la Grèce, Genève 1828,p. 70.

Hammer, Histoire de ?Empire Ottoman, trad. Dochez, III, p. 399. DePriest c. Choiseul, 18 Sept. 1769, Documente privitoare la istoria RominilorI, supl. L p. 788.

.

ca acele prin care eI treceail la inceputul rAzboiuluI sicare-I impingea a cAsdpi in dreapta §i in stinga, fard ale-gere de vizir, dragoman sati domnitor, pentru a da ast-feliù o resuflare neputinciosuluI lor necaz. Pentru ce ailucis pe vizirul Emin-Pasa? NicI mAcar pentru cd pierduseo ladtälie, ci numal: fiind O. nu bdtuse el pe RusiI ! Pentruce pe Sutu ? Pentru cd era alAturea cu vizirul. Pentru cepe Callimachi? Fiind cd fusese pirit de vizirul. Pirisi sipiriti furd datI mortil, nu pentru CA erati vinovatI fatd cuimpArdtia, ci pentru cd iluziile ce-§T aceati TurciI asupraneinvinsel lor puterI dedea de gre§ la fie-ce pas. EI strd-purtail asupra cdtor-va individualitAtI metehnile ce rodeailinima chiar a putredeI lor impdrätil.

---c>c=<._:4<=>--

CAPITOLUL IV

ALEXANDRU CALLIMACHIDOMNUL MOLDO VEI

u intelegem pentru ce baronul de Tott pune insarcina luI Alexandru Callimachi moartea frateluI sAti Gri-gore. Emisarul francez spune anume, ca la vizita ce o facula 1755 familiel luí loan Callimachi in Constantinopole, elintilnise in casa batrinulul dragoman §i. pe fiI sAI, din care«cel mal. mic, Alexandru, maI mindru, incepuse sá dejesemne despre spiritul de intriga §i. de ambitie care costaviata pe fratele sAti, ').

i mat' tirziù and de Tott vine in Moldova, pe cind dom-nea aid Grigore Callimachi i vede pe domnitor in curteasa din 14, el spune ca : ( vechea sa legatura cu principele

1) Baron de Tott, Me'moires sur les Turcs et les Tartares, Paris, 1783,I. p. 58.

6

-- 74

conduse pe acesta a-I mArturisi incurcAtura pozitieI sale defatA. PricepuT u§or cà fanatizmul intrigant al frateluI sAti, ofAcea intr-adevAr crudd vi-1 expunea la mad primejdil pen-tru viitor , 1). SA sä noteze cá in imbele rindurI §i mal alesin acest din urmA, trimisul francez nu reproduce ceia ce i s-arfi spus despre purtarea frateluI luI Grigore, ci el face pro-priile lul apretuirl. El nu lAmure§te insä prin nicI un fapt, ince privire putuse deveni Alexandru o primejdie pentru fra-tele sAti Grigore.

Atanasie Comnen Ipsilanti, ne spune numai atita asuprarelatiilor dintre ceI dol fratI : ( and sultanul trimise lul Gri-gore Callimachi patru sute de pungI pentru ca el sA aduneproviziile trebuitoare, din aceste patru sute de pungl avind alua Alexandru Callimachi, fratele domnulul, o sutä cind zed,pentru cheltuiala domnid, le-a luat §i a plecat la Constantino-pole. Dar NeculaI Sutu, dragomanul, care avea i el de luatbanl de la domn §i care dorea ca el sA pAstreze scaunul, silipe Alexandru Callimachi sA sä, intoarne la Ia0 la fratele sAti,zicindu-I: fiind-cA aI banl, mergI de te aflà la trebuinteledomnia Alexandru insA scria pe furi§ impAratuluI, spunindu-IcitI banl a luat pinä. acum NeculaI Sutu de la domnie, prestedouä sute de pungI, §i sA ruga sA nu fie trimis la Ia§I, ci sAstea acolo, ajutorind cu prezenta sa pe bAtrinul sAti tan.RAspuns n-a e§it i fu silit de vizir, prin Neculal, sá plecela Ia§I, 2) SA poate ca Alexandru Callimachi supArat pentruaceastä trimitere silitä. la I4 sa fi cAutat pricinA frateluI sAti,

Ibidem, p. 172.Ath. Comnen Ipsilanti, 1. o. p. 436.

1) Stamatiadi, 1. c., p. 146, 150.

75

sA sa fi certat Cu el si sA nu-I fi dat ajutor la nevoile luI, malales a Grigore avea mare trebuinta de baniI pe care Ale-xandru Ii luase de la el. Dar la atita pare a sa fi marginitcontribuirea acestuI din urna la nenorocirea frateluI sati.Intr-adevAr, de ce soiù de intrigi poate fi invinuit Alexan-dru, cind vedem ca el nu ja locul frateluI sàü, ci din contraeste inchis alaturea cu dinsul, i dac5.-si scapa capul, aceastasA datoreste, dupA cit sA vede, la ceia ce-1 mal ramAsese dincele o suta cinci-zed de pungI luate de la fratele sag. Credemdecl ca elasticele cuvinte ale baronuluI de Tott nu trebue in-tinse la intelesul cä Alexandru ar fi fost pricina morteI frate-luI säú. AdevAratele motive ale pierdereI luI Grigore Calli-machi le-am cunoscut maI sus si am vAzut cä ele erati preaindestulAtoare spre a-I aduce primejduirea vieteI.

Alexandru Callimachi este pomenit pentru prima oarlintr-o carierA publica intre aniI 1785 si 1788, chid ajungemare dragoman in locul luI Alexandru Mavrocordat Fira-rul, ce fusese numit domn in Moldova. El cunostea limbileelinA, turceascA, araba, persiana i franceza. SA vede insaca era om blind si cam moale, de oare-ce TurciI, fará a-1disgratia, la deschiderea rAzboiuluI cu Nemi i cuinlocuesc in 1788, prin Constantin Ralet. In 1794 el reiadragomanatul, insa numai pentru-un an, fiind inaintat dinel la domnia Moldova 1).

Alexandru Callimachi vine la domnia MoldoveI tirziùdup. moartea frateluI sáú, anume dupa 26 anl, in 1795. Elera om in virsta, cind era dragoman la 1794, cum spune

76

despre el un raport francez ') ceia ce corespunde cu arAta-rea luI Stamatiadi O. era bAtrin cu vrista in anul cind eradragoman. i intr-adevdr dacA, 1u6.m in privire O. acela§Stamatiade aratà a. Alexandru Callimachi moare in 1821(24 Decemvrie) in virstà de 84 de anI, rezultà cA, in 1795,cind s6. urcá in scaunul MoldoveT, era de 58 de anI 2). Nu-mirea lul in domnie trebue pus6. intre II Fevr. 1795 cindsá gAse§te o scrisoare a luI, adresatà incA in insu§ire dedragoman, ambasadoruluI francez Descorches, §i 6 Augustacela§ an, cind ginerile la Alexandru Sutu, scrie lul Con-stantin Stamati despre numirea in domnie a socruluI sAti caintimplatA c clans le temps. » Chid este a se socoti acestc dans le temps ? » Cel dupä urmä document ce cunoa§tempinä ast4I din domnia la Moldova a luI Mihail Sutu, pre-decesorul lul Alexandru Callimachi, poartà. data de 30Aprilie 1795. In un document din 28 MaI 1795 se facementiune de o cdimkämie. Data de 1795, luna Mal, rAminedecI fixatà pentru avenimentul principelui Alexandru Calli-machi la tronul Moldovei 3).

Principatul era multumit de rAdicarea WI pe tron §i iIfAcu pentru sosirea luI urmgorul xpov6cLzov pe care '1 in-mind Andreas Wolf insu§I 4):

r) Descorches c. Relatiunile externe 26 Aug. 7794; Documente, I Supl.I. p. 99: (C'est du reste un homme déjà Agé et éprouvé dans la place deprince de Moldavie (nici o-dat5. Inainte de 1795 Alexandru Callimachi nufusese domn) et d'interprète qu'il a précédemment ocupées l'une et l'autreavec honneur».

Stamatiade, 1. c., p. r5o. A. Wolf. Ffirstenthum Moldau: II. Theil, p.211. cein 50 jähriger Prinz.»

V. A. Urechie. Istoria Rominilar, VII, p. 258-26o.A. Wolf. Fiirstenthum Moldau, ir Then p. 272.

77

VENITALEXANDER CALIMACHUSPATRIAE NOSTRAE FILIUS

PATER FUTURUS.

In tot timpul domniei luI Alexandru Callimachi revolu-tia francezà sä def6.§urä singeroasA i cumplin, aruncindturburarea in relatiile politice ale intregei Europi. Poartatrebuia curind sä fie pusd in ingrijire prin politica urmande revolutie §i mal ales de tinArul §i ambitiosul el gene-ral Bonaparte, ingrijire cu atita mal indrepntin cu citPoarta primise o grea loviturà prin impArtirea desAvir§in aPoloniei, in urma tractatuluI din 24 Octomvrie 1795 inche-iat intre Rusia, Prusia §i Austria, §i care impdrtire sporeaputerea monarchiilor vecine §i rivale cu Poarta. Curinddui:a aceasta, generalul Bonaparte pune mina pe Venetia,i prin tratatul de Campo-Formio din 17 Oct. 1797 trece

pe foasta republicd cAtre Austria, care nouà sporire de te-ritoriti aduse du§maneI Porte o turburl §i ingrije§te nuputin. Nu era destul aceasn loviturà adusä de Bonaparteintereselor turce§ti, cind el intreprinde expeditia in Egipt.Cu toate silintele ce-§1 (IA generalul francez de a arAta acestatac ca indreptat nu contra TurcieI, ci contra Angliei; dea-1 colora chiar ca acut in interesul Porte!, spre a scoateEgiptul din stApinirea Mamelucilor, Turcia nu sá lasä afi in§elan, §i v6..zindu-sd lovin fArà nicI un cuvint de ve-chea el prietenA., Franta, prime§te propunerea de aliantàpe care Rusia interesan ca Egiptul i poate chiar Turciasà nu incapà sub puternica sapinire francez5. o facelincezindulul imperiti al lui Mohamet. Politica absolut perso-

-- 78

nalA a lul Napoleon avuse de efect a impAca apa §i cufocul, a apropia pe du§maniI cel maI inver§unatI intr-o a-liantA, care de§i trecAtoare, sA rezolvi pentru Rusia intrainice foloase. Alianta intre Rusia §i Turcia sA face in 23Decemvrie 1798 §i cAtrA ja sA alipe§te in curind §i Anglia.

In tot timpul cit Alexandru Callimachi maI domni in Mol-dova, pinA cAtrA sfir§itul luI Martie 1799 1) starea de in-cordare intre Turcia §i Franta, aduse prin expeditie egip-teanu, tinu intr-una.

SA vedem ce rol avu Alexandru Callimachi in acestconflict de interese ale marilor puterI europene ?

Cind Turcil auzirA de noul tractat de impArtire a Polo-.niel, el nu puturA impiedica o mi§care de indignare ce-§IfAcu drum prin toate straturile poporuluI lor. AmbasadorulPrusieI, de Knobelsdorf, convinge insä in curind pe Poartàa ja trebue sA primeascA faptul indeplinit. Poarta vAzindcA zddarnicele eI protestArI nu ar putea avea alt rezultatde cit a o indu§mAni §i maI rAti cu ni§te puterI, care niela§a nu-I erati prea prietene, sA hotAra§te a pArAsi Poloniain voia intimparilor §i. porunce§te, intre altele, luI AlexandruCallimachi ca sA alunge din spr e Bucovina pe refugiatiI polonl.Ba ja cautA pe cit sA poate a-I aduce la Constantinopole, deunde, pe corAbiI, il indepArteazA cu totul din a el impArAtie9

Alexandru Callimachi era insA devotat FranteI. A§a, unmemoriti din Noemvrie 1796 al trimisuluI republiceI franceze

I) C. Stamati c. Relatiunile externe, 19 Aprilie 1799, Documente, I,supl. II, p. 203: cLe prince de Moldavie, Callimaki, a été destitué».

2) Knobelsdorf c. rege ro Iulie, io Aug. si 3 Sept. 1797, in Zinkeisen,Geschichte des Osmanischen Reiches in Europa,VII, p. 9

79

la Poartà, Verninac, spune, cA c ar fi bine ca Franta sä aibAemisarI, pe lingä pa0 provinciilor limitrofe cu Rusia §i cuAustria, rapoartele acestor guvernorI avind o mare influentäasupra deliberäreI divanuluI. Daca. el ar sprijini intereselenoastre, eI ar putea prin relatiile lor favoriza mult sistemulräzboiulul. Cite-va prezenturI fAcute sail lor in§i-le sat' se-cretarilor lor, ne-ar asigura aceastä izbindà. Cit despre prin-cipele MoldoveI, nu trebue sä ne ingrijim ; el ne este plecatCu desä. vir*e» ').

Aceastä pärere a luI Verninac asupra inclinäreI luI Cal-limachi cAtrà Franta era intemeitä pe o convorbire avutà cuel, probabil inainte de plecarea luI la Ia§1". Intr-un raport al sätidin Octomvrie 1796, Verninac spune ministrulul de externeal FranteI ca.: c ail vAzut mai deunäzi pe noul principe alMoldovel §i cA, intr-o foarte lungä convorbire, in care elsä revarsase cu multà franchetä, i-a märturisit toatà iubirealuI pentru republicA §i dorinta in care era de a merita pro-tectia el printr-o credintä statornicA cAtrAprincipiile politice ceja 41 propune a face sä predomneascä and vice-consululParrant vine in I4, Callimachi iI face o primire strAlucitd.

Cu toate ca. Poarta nu däduse luI Parrant un berat,väzind dispositiile favorabile pe care principele i le-atial-Mat chiar inaintea obtinerel ordinuluI impärätesc de

i) Memoriul lul Verninac In Documente I, supl., II, p. 135.2) Verninac c. Rclatiunile externe, Oct 1796, Documente .4 supl. II. p.

161. Ceia ce este cam greil de inteles este rostirea ambasadoruluI: «jai vudernièrement le nouveau prince de Moldavie., Este cunoscut a AlexandruCallimachi plräsise Constantinopole mal mult declt un an lnainte; el arfi trebuit sä plece din Moldova pentru a sl reIntoarce In Constantinopole,atuncl cind Verninac spune cä l-a vAzut dernièrement.

80

exequatur i graba ce a pus-o indatà ce a primit acestordin de a indeplini mal mult deck conditiile cerute fatàcu vice-consulul c nu sà". poate inchipui ca gospodarul s6.fi acut mal mult pentru cetätanul Parrant dacà chiar arfi posedat un berat,1).

Aceasta sä intimplà insA inainte de 1 o April 1798, dataraportulul ce amintete aceste imprejurArI. Dupä decla-rarea rAzboiuluI din partea Turcid contra FranteI pentruexpeditia egipteanA a lui Napoleon (2 Sept. 1798), careexpeditie provoacA cea mal mare indignare i o mi§carepericuloasA pentru FrancejI in Constantinopole, precum §iarestarea ambasadoruluI lor, o astfeliti de purtare a luICallimachi, cu toate simpatiile lul franceze, ar fi fost cuneputintl. IndatA ce Napoleon calc. A pe teritoriul Egip-tulut agentiI francejl din toate pArtile impArAtieI Otomane§i impreunl cu el §i Parrant de la Ia§I sint pu§I sub pazd,ceia ce FrancejiI de-ocamdatd cred cA sA face pentru a-IapAra de atacurile multimel2). In curind insd el puturà sàs6, convingA O. paza lor avussá alt inteles, deoarece con-sulil francejl din Bucure§t1 §i din Ia§1 sint du§I la Con-stantinopole §i inchi0 in cele epte Turnur13); iar Calli-

I) Carra de St. Cyr. c. Talleyrand, io April 1798, Documente, I, sup'. II,p. 176.

Ministerul de externe c. Fleury, agent la BucurestI, 27 Sept. 1798. lbid.

pag. 152: «Le citoyen Parrant m'ecrit qu'il est à lassy soumis A la mémemesure.*

Gio Fergsich c. afacerile externe, m Oct. 1798, Ibid., p. 146: ,Li

due consoli di Moldavia, di Valachia sono stati qui transportati a partealle sette Torre cogl'altri prigionieri.»

81

machi ia mAsura de a sccuestra toate lucrurile luI Parrant ').SA vede decl in ce sA schimbase aprinsele simpatiI aledomnuluI cAtrA Franta de indan ce intervenise un ordinal Porte. Alexandru Callimachi, om cinstit si sever isl in-deplini datoriile cu rigoarea unul Spartiat. De aceia nutrebue sà ne mirAm de modul cu care sA purta fatA cuParrant, de si in fundul inime luI iubea Franta 2). Din in-chisoarea constantinopolitand Parrant fu transportat laAmasia, unde si muri.3)

Callimachi este destituit inainte de 1 o April 1799, pecind lupta Francejilor cu Egiptul era Inca in toatA pu-terea e. Pe atuncI Bonaparte atacase Siria, in April 1799,si repurtase dupä aceasta, victoria de la Abukir in 25Iulie 1799 (altà bAtAlie deck aceia in care Nelson iI des-trusese flota). Prin urmare este absolut neexact de a sus-.tinea, cum o face d-1 V. A. Urech e, cà c avenirea la tronulMoldav (sic) a luI Alexandru Callimachi nu fusese binevAzutA de Franta. Era un esec al politice Republice laPoarta OtomanA. In ziva in care Franta recitigd din te-renul perdut la PoartA, fu imediat vorba de mazilirea luIAlexandru Callimachi 0). Cite cuvinte atitea neexactitAtI.Mal intil am vAzut cA ambasadorul francez era foarte

I) Parrant c. Talleyrand, 23 Oct. 1788. Ibid., p. 215. VezI protestarealuI Parrant contra secuestrulul hirtiilor sale si a ordinuluI de a retrageinsigniile RepubliceI In: Stanislas Bellanger, Le Kéroutza, voyage enMoldo-Valachie, p. 94 i urm.

Bellanger, Le Kéroutza, p. 104.Lista Francejilor transportatl prin castele Mgril Negre. Documente,

I, supl. II, p. 148.V. A. Urechig., lstoria Rominilor, VII, p. 278.

82

multumit de suirea luI Callimachi pe tronul MoldovaPrin urmare cum sA poate sustinea cA suirea lul sA fifost un q.ec al politiceI franceze ? ApoI Callimachi estedestituit inainte de April 1799, pe cind du§mAnia TurcieIcu Franta din cauza EgiptuluI era in toatA furia el,

impAcarea foSilor prietenI incepe a sa indruma numaldupà 28 Ianuarie i 800, in urma conventieI incheiate intreKléber §i Marele vizir. Cum sA poate decI pretinde cAFranta sA fi pricinuit destituirea luI Callimachi, de indatAce ja incepuse sA reciOge tArimul perdut la Poarta Oto-mana? Lucrurile stag' cu totul altfelia de cum le expuned-1 Ureche. Mazilirea luI Alexandru Callirnachi avu catotdeauna de prima cauzA intrigile din Constantinopole §idorinta de imbogAtire a Turcilor. Acetia vroiati apol sAfacA pe placul Austrie care tocmaI pe atuncI, 1 2 Martie1799, rupind tratatul de la Campo-Formio, de abia in-cheiat, §i declarind rAzboiti FranteI, dumana TurcieI,cApAtA de la acesta din unna favoarea de a inlocui peAlexandru Callimachi, cel indestul de cunoscut pentrusimpatiile luI franceze, cu Constantin Ipsilante, omul Nem-tilor. Lucrul i este arAtat ca petrecindu-sA astfeliti decAtrA raportul mal sus citat din 19 April 1799 caremal spune ca : principele Moldova Callimachi, a fostdestituit i inlocuit cu Constantin Ipsilante, Jost dragomanal Porta Favoarea incuviintatA acestuia a fost efectulprotectiuneI impAratulul, cAruia Ipsilantil sint devotatI» 1).

SA venim acum la domnia interna a lui Alexandru Calli-

C. Stamati c. Relatiunile externe, 19 Aprilie 1799, Documente I,=pl. II, p. 203.

83

machi. Manolachi DräghicI caracterizazA astfeliti domniala (Callimachi s-a arätat cu mare blindetà si intelepciunela toate apucAturile luI in treabA, chibzuind starea fieste-cdreia clasä de locuitorI, cum s-o inlesneascà mal bine sisá facä pe oamenI fericip. Plug-Aria sporea si producteleail inceput a lua zborul prin locurI maI depärtate decit inArdeal, precum sä obinuia din vechime, sail la chelerulturcesc din Tarigrad. De aceia s-ati suit preturile indatA,atit a pinef cit si a celorlalte obiecte de lucru, adicà pieilede vitä, linà si altele, ce sä trägeati in toatà Germaniade cAtrà inadinsI comisionen l insarcinatI de casele cele marlale negutitorilor din Europa, fiindcà capitalistiI insusI nusä purtati prin Moldova, pentru frica Turcilor care incäfAceati multe daune in tarä. Osebit de aceste sä scoteasi un numär insemnat de cal pentru rominda (remonta)prusianä' si nemtascä, CA Austria nu-0 fä.cuse hergheliI im-pärätestI pe la comä.nzl precum are astäzI, si Moldovanumära sute de &dud pe suhaturile el» '). De aceia domnialul Callimachi a fost veselä si imbelsugatä pinà la epidemiacea cumplitä a ciumeI de la Cumbate c care ati secerat multnorod in zilele stäpinireI sale» 2).

Cind sä. sui Alexandru Callimachi pe tronul MoldoveI in1795, curtea domneascä din IasI sà afla arsä si in ruine,incà de la focul din 1783. Tara neavind mijloace ca s-oreintocmeascd, Alexandru. Callimachi cumpärä de la hat-

Manolache Da.ghici, lstoria Moldova pe 500 de ant. Iasi 1857, IIp. 6o-61.

Idem, p. 61.

84

manul Costache Ghica casele sale cu locul lor de lingaS-tul Spiridon impreuna cu cele de-alaturea ale spataruluiLupu Bal §i hotare§te ca aceste case sa slujeasca de curtIdomneV. Ele sint incunjurate cu zid . i sa pune pe fron-tispiciul portil o inscriptie greceasca care exist6. i azi. Acestecase atí ajuns mal tirziti proprietatea hatmanuluI AlexandruRoset Roznovanul, iar la 186o cumparate fiind de Statde la Doamna Ruxandra Roznovanu, nAscuta Callimachi,Alexandru loan I deschise in ele Universitatea de Ia§I 1)

Documentele ce ne-ati ramas de la Alexandru Callimachi§i din care acele reaflate ati fost reproduse integral de d-1V. A. Urechia 9, contin prea putin material istoric. Dinele sa poate vedea insa, cu probabilitate, cA, AlexandruCallimachi n-a adaos birurile tariI; cad orinduirea de platade patru parale la leg de la pe§tele proaspät sag sarat ce sava vinde in tara, nu era o dare noua. Singura adaugirela darile existente constatata ca facuta de Alexandru Calli-machi este o para (dol banI) la cele opt ce sa luati lavadra de vin. El cauta sà justifice acest adaos, spunind c6.:caceV dol banl la vadra sa sa eje numaI acum intr-acestan, pentru ea trebuinta ati silit a sa lua, nepsindu-sa altchip mal lesnitor, iar de-acum inainte niel in vremea dom-nieI noastre niel In urma noastra sä nu sa mal eje, ca un

I) Hrisovul din 1795 In Th. Codrescu, Uricarul I. pag. 171-174.Postelnicul Manolachi DrAghicT, Istoria Moldova' II p. 65. Ateneul Romindin 4 Noemvre 186o No. 6 P. 57-64; comparà A. Papadopol-CalimahAmintiri despre curtea domneascd din Ia,s1 In Convorbiri Literare XVIII,1884-85 P. 398.

2) V. A. Urechil In volumul VII al Istoria Rominilor, p. 257 si urm.

85

lucru ce este peste vechiul obiceiti §i vederat poate sà,

aducd in pdgubire vistieria, cAcT acaugindu-sä plata vAdrä-rituluT, apoI cel cu viile necunoscind folos, trebuia sá lelase nelucrate » 1).

Alexandru Callimachi sprijinä mi§carea de regenerare aGrecilor, inceputa tocmaT pe timpul lul de alt Romin dinMacedonia, Constantin Rigas Veletinul sat' Fereos, ce cacretin si. credea §i el dator a sá jertfi pe altarul religid.El dA ajutor luI Rigas pentru a tipäsi harta Moldove, lu-cratà de acest din urmä. pentru Gr. ed. i prietenil Grecilor.Ja este dedicatä. luI Alexandru Callimachi, al cäruI portreteste reprodus intr-un colt al el 2). Rigas tipki aceastáhartä. la Viena la 1797, sub titlu grecesc : c Harta ge-nera, a MoldoveI §i. a partel provinciilor meg,ie§ite cu ea,lucratä. de Rigas Velestinul Thesalotul. Tipkitä in atelierullitografic al luI Franz Muller, Viena 1797 ». DeasuprahärtiT, in dreapta, este portretul domnitoruluf Moldova

Alexandru Callimachi, in medalion, i imprejur un exametru,compus de Rigas in lauda luI Alexandru Callimachi. Dea-supra medalionula zeita Fama (Vestea); sub el o cartedeschisä cu cuvintele din Pliniu libr. IV: c Spre fluviul Tyras(Nistru) unde se afa orapl Ofiusa » jos un scut cuarmele Moldovel i zeita Istoriel scriind pe o carte deschisä.3).

Alexandru Callimachi mazilit, cum am vazut din cauza

I) Hrisov din 27 Iulie 1795, Urechig., Ibid., VII, p. 272.Veg Engel., Geschichte der Moldau I, p. 69.A. Papadopol-Calimah. Harta Moldovet, lucrata de Rigas la 1797.

Convorbirt literare, anul XVII, p. 328.

86

Austrid in 1799, pe la sfirsitul luI Martie, maï trAete inConstantinopole incA 22 de anl' §i moare in 24 Decemvrie1821, in virsta de 84 de anV exilat la Claudiopolis dinPaphlagonia, unde fu decapitat saa spinzurat2).

c,.,./

I) Stamatiadi, 1. c. p. 150: asupra data2) T. Blancard, Les Mavrojeni. Asupra datel morteI si virstel este con-

cordantg. cu Stamatiadi.

CA PITOLUL V

SCARLAT CALLIMACHIDOMNUL MOLDOVEI

carlat Callimachi, ultimul domn din aceasta casacare ocupa tronul Moldovei, este dui:4 bunul sail', Ioan.Teodor Callimachi, cea mai stralucita a ei odrasla. Dom-nia lul, a doua, ( r 8 I 2-1819) are insemnatate intiiti, fiindcä este luata in cele mai grele imprejurarl, cind Moldovasä simtise atit de adinc lovitä prin r41uirea a jumatate dintrupul el, intreaga Basarabie ; apol cà a dat prilej intro-ducerei und legislatiI intelepte §i bine chibzuite, sub careMoldova a trait mult timp (1817-1865) §i care chiar astazIInca reguleaza unele daraverI: condica civila a lui ScarlatCallimachi.

Scarlat Callimachi este fiul lui Alexandru Callimachi.Cu toate ca totl Callimachii aü fost oameni invatati §i iu-bitorl de lumini, Scarlat sä bucurà de o educatie deose-bita, inceputa in casa tataluI sail prin invatatori franceji.

88

Din acestia stim cá. unul, Martinot, fusese chemat ca pro-fesor de matematicI1); dar dupa ce asteptase douà lunI inConstantinopole, in 1798, spre a fi luat in Moldova, de-venise secretarul dragomanuluI Ipsilanti. Altul insA, unuldin cei doi fratI Trécourt, este timp de patru anI invAtAtorulcopiilor luI Alexandru Callimachi, decI si al luI ScarlatCallimachi. Mal tirzitt in 1804 gásim pe Scarlat Callimachice era pe atuncI dragoman, sprijinind cu mare cäldurA ocerere a luI Trécourt cAtre delegatul RepubliceI francezespre a-I inlesni mijloacele de a sä intoarce in patria laspunind in scrisoarea ce i-o trimite, cä in timpul de patrucit Trécourt a fost in casa pArinteluI sáti, n-a avut decit asá luda cu bunul sAti caracter, cu moravurile i talentelesale. Acest Trécourt fusese institutorul copiilor luI AlexandruCallimachi pe cind era domn in Moldova, 1795-17992).TotusI sä vede cá. Scarlat Callimachi nu prea era tare inlimba francezA, cind intrA tinAr in drAgomAnie, deoarecede Knobelsdorf, ambasadorul prusian lingá. Poartá, spunedespre el, cind era dragoman, ca nu ar prea poseda bineaceastA limbá.. SA vede insä cA el si-o insusi tot maI deplinprin practicarea eI, intru cit un raport al urmasulul luIKnobelsdorf, von Schladen, din 18 Iunie 1820, spune cAnumirea principeluI Callimachi, ca delegat la tratArile cuambasadorul rusesc, infAtosazä un mare folos acestul dinurna, care va putea dezbate cu acest principe, fArá. mij-

I) Scrisoare din 1798, Documente privitoare la Istoria Rom., I, supl.II, p. 177.

2) Douà rapoarte franceze unul din 20 Aprilie, celgalt din 25 Aprilie1802. Documente privitoare la Istoria Romtnilor, I supl., II p. 218-219.

89

locitor, deoarece vorbete de minune limba francezdi).Scarlat Callimachi multdmete ded nu fArd cuvint tatdluTsdii, in inchinarea ce i-o face a condicel sale de legl pentru.creterea §i invätdtura ce ia. dat,2). Manolache DrAghici,contemporan luT Callimachi, spune despre el cd (a fost unom invdtat, blind i cu minte, ce sd ocupa mult cu scri-sul, din care cauzá el venise la o monotonie trindavd, 3)dui:a cum crede DrAghicl. CAldtorul englez, Mac-Mihael,care a trecut prin Moldova in anul 1817 i a cunoscutdeci personal pe Scarlat Callimachi, spune despre el ca. ar vorbi afarä de limba sa natald (Englezul intelege ceagreceascd, deoarece Scarlat Callimachi era considerat dreptGrec), limbile turceascd, francezd §i. italiana; cd s-ar spunedespre el cd e foarte muncitor in implinirea datoriilor salepublice §i O. scrie cu propria sa mind depqile cdtre ma-rele vizir din Constantinopole »4).

Scarlat Callimachi era insä totodatd §i odrasla cea malgrecizatä a familid Callimachilor. Am väzut mal sus cd

I) Depesa din 16 Mai 1802, in N. Iorga. Acte ,si fragmente cu privirela Istoria Rominilor, II, Bucuresti 1896, p. 365. Cf. insarcinatul Republi-ceT catre Talleyrand, 25 Martie 1802, Documente, I, supl. II, pag. 218.Von Schladen catre rege, 18 Mai, 1820, Iorga., l. c., p. 560.

Cartea de Inchinaciune pusa in fruntea editiei grecestl a coduluiCallimachi, din 18i6, tradusa de A. Papadopol in articolul sail, Istorialegislatiuna Moldova in Arkin! VII, 1896, p. 155.

Istoria Moldova, II, p. 109.Iourney from Moscow to Constantinople in the years z817-1818 by

William Mac-Michael M. D. F. R. S. one of Dr. Radcliffe's travelling fellowsfrom Me university of Oxford, London, Iohn Murray, 1819, rezumat deN. Iorga in articolul sail Un callitor englez In Mile romine inainte deeterie In Archiva VII, 1896, p. 23-24.

7

I) N. Iorga, Ibid., pag. 22.Uricarul, IV, p. 308.Istoria Moldova, II p. io6.

oo

loan Callimachi, inältatorul acestuI neam, de si petrecuseaproape patru zed de anI in Constantinopole, nu perduse deloc firea lul romineascA, care reiese inca verde si. puternicadin scrisorile luI. Mal' grecizat va fi fost fiul sati Grigoresi mai mult inca Alexandru ; iar Scarlat dei isI aduce a-minte cu mindrie de obirsia sa rominä, vorbea maI aleslimba greceasca. Asa Mac-Mihael ne spune ca la cere-monia impartireI dregatoriilor, domnitorul Scarlat Callimachirosti cuvintarea in greceste, si ca tot in aceasta limbä il'

raspunsera si boeriI ce daruitI cu functiI noue1). ApoI Cal-limachi editeaza legea luIdespre care ne vom ocupa pelarg maI la valetot in limba greceascä, dei el luase ma-surI spre a fi tradusä si in romineste. Este insa insemnatca simptom de grecizare atit a domnuluI cit si a societAteImoldovene de la inceputul viaculuI, O. el publica originalul a-cesteI legiuirI in limba greceasca' moderna, si ca spune in hri-sovul de promulgare O. c acest cod politicesc s-a alcatuit malintaI in obicinuita aid in tail limba neo-elineascA si apoIs-a tradus in acea romineasca » 2). $i domnul spune adevä-rul: limba greceascä ajunsese limba societatil culte in t6.-rile Romine. Mai totI boeriI o vorbiat'i si rarl erati excep-tiile de la aceasta regula. Trebue ded rastrinse cuvinteleluI DraghicI care spune c: c nu sä intrebuinta la pricinlcondica lul Callimachi cad nu o intelegea maI nid unuldin judecatoriI ceI vechI 1 3). Nu credem ca majoritatea ju-decatorilor, care erati boerI, sa nu fi stiut greceste. Clasa

91

mal inaltà a societäteT moldovene, din care tocmal sä re-crutati judecätoriT, era grecizatà §i de aceia i Callimachiputea spune in hrisovul säü cá limba neo-elineascA eraobicinuità in tara Moldova Pe la 1833, cind grecizmuldAduse mult indärät, sä putea sustinea cum o face lo-gofatul Constantin Sturza, in prefatà la editia romineascAa codulur Callimachi, publicatà prin ingrijirea luT Kisseleffcä ne fiind condica luI Callimachi publicata in limba na-tionalà, precum sä cuvine uneT legiuirT, nu era in deobtecunoscutà i inteleasä» ').

Scarlat Callimachi a trecut §i el, ca mal totT principiIdin epoca Fanariotilor, pe scaunul MoldoveT, din dragoma-natul PorteT Otomane. El fusese numit in aceastä dre-gAtorie la i8oi, cind inlocuete pe Mihail Sutu in dra-gomanat, acesta fiind rinduit domn in Muntenia in loculdestituituluI Alexandru Moruzi 2). In 1802 maI multe ra-poarte Il aratà ca dragoman al PorteI 3). In aceastä in-suire el sprijinä mult interesele FranteI in Constantinopole§i dä cel maI puternic concurs marealuluT Brune, cind fuvorba ca Poarta sá recunoascä luT Napoleon titlul deimpArat. In 1805 Ruffin scrie lul Talleyrand cA. ScarlatCallimachi, dragomanul PorteT, este insufietit de un spiritde dreptate §i de moderatie exemplara, i orT cit ar fi deindignat de tot ce s-a petrecut cu privire la noT, cu toate

I) Prefata la Codul Callimachi, editia din 1862, p. VI.A. D. Xenopol /st. Rom. V, p. 326-329.Raport din 25 Martie 1802, Documente, I supl., II, p. 218. Scrisoa-

rea lui Scarlat Callimachi din 25 April 1802, ibidem p. 219, subsemnatl:«Charles Callimachi, dragoman de la Porte,.

9g

silintele sale de a ne sustinea interesele, el nu vrea sà fiedecit sprijinitorul cauzeT celeT drepte §i nu capul uneIintrigT oarecare, 1). Instructiile generaluluT Sebastiani, andpleacA ca ambasador la Constantinopole, enumArà pe Scar-lat Callimachi intre credincio§il impärätieT otomane 2).Callimachi contribui nu putin la schimbarea politiceI dini8o6, din filo-rusA §i englezft, in favorabia Frantel, §i la des-tituirea lui Alexandru Moruzi §i Constantin Ipsilanti, lo-cul celuT dintAT este dat tocmaT luT Callimachi 3) «La 6August 18o6, ziva martT, a fost imbrAcat cu caftan in

Constantinopole, Alexandru Voevod Sutu ca domnitor inValahia, de asemenea §i Scarlat Voca Callimachi ca dom-nitor in Moldova. Mare dragoman la Poartà s-a fäcutbanul Alecu Hangerli 1 4). In acest an insä. Callimachinu ajunge a intra in tara in care fusese rinduit donm,deoarece Turcii alcind prin destituirea lul Moruzi i Ipsi-'anti fdgAduinta datà de el inscris Ru§ilor, cá nu vor malschirnba principiT decit la §apte anT, sag cu consimtimin-tul RusieT, Ri.OI le declarase räzboiti §i ocupase Moldova,In cit domnul rinduit de Turd nu putuse lua ocirmuirea.Mal mult incä, TurciT späimintatT de pasul Rgilor restitue

Ruffin cltrà Talleyrand, 21 Iunie 1805, Ibidem, II, p. 310.Din Mai 1806, lbidem, p. 341.Histoire moderne de la Grèce par Iacovachi Rizou Néroulos, Genève,

1828 p. 181 et suir.; von Bielfeld C. rege, 9 Septemvrie 1806. N. Iorga,Acte ,si Fragmente, II, p. 609.

Cronicul protosinghelului Naum Rimniceanu de la 1768-1810 inCronicard grect card aa scris desabre Romini In Epoca Fanariotilor, tex-tul grecesc 0 traducerea romineascI de C. Erbiceanu, Bucuresti, 1889,p. 267.

93

In domnie pe principiT depu§I. De aceia §i domnia lul Calli-machi in Moldova din anul 18o6 poarta numele de t dom-nia de trel zile a luT Callimachi » 1). In 1807, cind Ri.iiTsa aflail gata de a incheia pacea, armistitiu de la Slo-bozia Callimachi este din noù desemnat ca domn al Mol-doveI; dar stricindu-sd tratarile de pace, el ocupa tronul§i acum tot atit de putin ca i la prima luT numire 2).Scarlat Callimachi neputindu-§T ajunge tinta, poroncit desultan, urmeaza armata viziruluI i intra in cetatea Raz-grad. Cetatea fiind luan. de Ru§I cu asalt, el este prinsIn zioa de 3 Iunie 1810 impreuna cu pa§a ce o comanda.Pe paa l-au trimes RuliT in BucurescI cu toatä suita laiar pe domnitorul Scarlat l-a tinut contele Camenschi lingael §i pe urma 1-a trimes la Karchow 3), unde statu pina laincheierea paceI din 1812, care-1 aduse pe tronul Mol-doveY 4).

Scarlat Callimachi sä urca in scaunul Moldovel prinpostul Cráciunulul 1812, dei fusese numit inca din 8

DrAghicl, Istoria Moldovet, II, p. 70. Sultanul cltre Napoleon, i8 Oct.1806, Documente I, supl., II, P 354. Cronicul protosingheluluI Naum Rim-niceanu de la 1768-1810 In Cronicarit grect p. 268.

Von Bielfeld c. rege, 9 Aug. 1807. N. Iorga, Acte ,si FragmenteII, p. 423. Scrisoarea luI Scarlat Callimachi prin care multumeste lui Tal-leyrand pentru reintegrarea lul, din 24 Aug. 1807, Documente I, supl., II,P. 450.

Von Schladen c. rege, 29 Iunie 1810; von Werther c. rege, 3 luliei8m, N. Iorga, Acte ,Fi Fragmente, II, P. 449 i 450; Manolache Draghici,Ist. Moldovet, II, p. 77; Cronicul protosingheluluI Naum Rimniceanu dela 1768-1810 in C. Erbiceanu, Cronicarit grea, p. 293.

Generalul Valentin, Précis des derniéres guerres des Russes contre lesTurcs, Paris 1825, p. 83.

94

Septemvrie acela§ an 1). El venise domn indatA, dupä rä.z-boiul cu RusiI, la desartarea Moldove de trupele acestora

trebuia, cum am spus-o, sä inceapà domnia in foartegrele conditiI, pe o tarä injumAtätitä, prin räsluirea Basa-rabieT si asupra unuI popor greti atins prin aceastä, räsluire.

Poarta ceruse de la Callimachi ca sá aibä, o purtarecu deosebire blindä fatà cu top' locuitoriI täriI si mal alescu boeriI, spre a-I impä.ca cu cedarea Basarabiel aträ.RusI si a-I impedeca de a sA haini la dinsiT 2). Rusia apoI intimpul ocupatie principatelor, fAcuse pe un numAr insemnatde locuitorl, cu deosebire din Moldova, sä sà punà subprotectia rusascA, i consuliI rusestI sà folosise de impre-jurare spre a face averT insemnate din negutitor;a acesteIprotectit Consulul din BucurestI, adunase vre-o treI sute demil de lel din astfelia de daraverl.

De indatà ce Tärile Romine reintrarà sub obläduireaturceascd, Poarta luä." mäsurl energice pentru a desfiintaaceastä incAlcare a rivale sale, ordonind secuestrul asupraavereI tuturor supusilor sAl care adoptase protectia rusascd,mäsurä, ce readuse o sumà de oamenl' la prima lor stare,de raele otomane 3)

I) Draghicl, Ist. Moldova, II, p. 52. Andréossy c. ducele de Bassano,9 Sept. 1812, Documente I, supl., II p 731; von Werther c. rege, io Sept.1812. N. Iorga, Acte fi Fragmente II, p. 487: «Le grand seigneur a nomméavant-hier le sieur Ianco Caragea prince de Valachie et le prince CaIli-machi, le m6me qui avait été fait prisonnier par les troupes russ es b. Ras-grad, prince de Moldavie».

Draghicl, Istoria Moldova, II, p. 52.Fornetty c. Otto 1812 i Andreossy c. ducele de Bassano, Ianuarie

1813; Andreossy c. aff. strline, 27 Februarie 1813. Documente, .4 supl.

11) P. 701, 733, 743-

95

SA' rAspindise vestea intre boeril acel ce trecuse pe timpulRusilor in partea lor, CO. i-ar astepta soarta ambasadorilorturcestI tAetI dupA, pacea de la Bucuresti si cA domnul Calli-machi aducea cu el firmanul pentru a lor peire. Cei malmulti din esi sA destArarA, parte prefAcindu-sA a cAlAtoriprin Europa apusanA, parte cAutind pe fatA o scApare inRusia.

Callimachi trebui sA-s1 deje marl' silintl spre a impiedicasporirea emigrAriI si numai prin o purtare foarte blindAizbuti a maI linisti spAimintarea spiritelor 1).

Callimachi mal avea apoI de luptat cu greutAtile ivitedin executarea tratatulul de Bucurestl. Acest act prevedeaca locuitoril pArtilor cedate sA aibà voe a sA retrage inTurcia pinA in termen de opt spre ilece lunI, desfAcindu-sAinsA de proprietAtile lor din pAmintul cedat RusieI. Boerilcare nu puteatl sA-si instreineze mosiile in pagubA, preferarAsA sd despartA, fil' de pArintI, fratI de surod, rudeniI intreele, trecind uniI la mosiile de peste Prut, iar altii rAmi-nind dincoace 2).

TAraniI din potrivA care nu aveati nimic de perdut, te-mindu-sA de ocirmuirea rusascA, dupA cele ce pAtise intimpul ocupatiei din i8o6-1812, vroiail sá sä strAmuteIn partea rAmasA sub Turd. Rusii, pentru a impedica atareemigrare, inchid granita Prutului sub pretext de ciumA,

0 Draghicl, Istoria Moldova, II, p. 93.2) Anaforaua asupra poruncii pentru mosiile de peste Prut ca sa sa.

desfaca, 1815 Noemvrie 5, Uricarul IV. p. 192. Andreossy catre ducele deBassano, 23 Iulie 1813, Documente I, supl., II, p. 749: dl est à présumer queles boyards seront préts à passer de l'autre côté, pour prévenir leur ruina'.

96

d6r6.mind si podurile de peste rig si asind hotarul in-

chis chiar si dup. incetarea molimd. MaI multe pArtl dinMoldova si cu deosebire TasiI, care-1 trAgeati mijloacelede existentà din partea cedatA eratí sä fie expuse aproapefoametel prin inchiderea comunicatid, si numaI energicasaruintä a domnitorulul Scarlat Callimachi izbuteste a do-bindi invoirea introducerd proviziilor 1).

Mijlocul intrebuintat pentru a indupleca pe RusI fu 1-5.uatratare a Francejilor, dusmanilor lor 2).

«In acea vreme, , ne spune DrAghicI, c s-ati dat maI multejalbe PorteI din partea boerilor, tinguindu-sä de luareaBasarabid de cAtrA RusI, dar nu s-a putut isprAvi nimic.Cu toate acestea locuitoriI MoldoveI multà vreme a tinutpacea incheiatà la BucurestI ca nestatornicä., asteptind dintr-ozi pinA in alta inapoiarea pAmintulul luat de cAtrA. RusI siintregirea hotaruluI tA.riI lor, precum a fost mal dinainte ,dar s-aii arragit in ideile ce le hilneati, fiindu-le Inca side-o mare smintealà in interesele particulare a lor socotintä,pentru O. nu s-ati grAbit a lua mAsurI energice la desfa-cerea avereI nemiscAtoare ce stApIneat de-a stinga PrutuluI,pinä s-a apropiat vremea protezmieI, cind umblati buimaclde nu stiati ce sä mal fad., unil adecä care luase protectia

I) Fornetti c. Otto, 3 Ian. si 22 Feb. 1812 si 9 Apr. 1813. lbidem. II.p. 701, 7136 si 708: e La communication du Pruth a entièrement cessé, pourempécher l'émigration des paysans qui ne veulent point rester sous la do-mination de la Russie. Déjà quelques families avaient réussi A. passer dece còté. En conséquence tous les ponts sur le Pruth ont été levés.,

2) Fornetti c. Otto, 23 Apr. 1813; Ledoulx c. principele de Bassano, 28Iunie 1814, Ibidem U. p. 708 si 75!.

9/

rusascl, o lepAdati, altif, din aceT hotAritY A. rAmira. in Mol-dova sä aceati suditi" si tot in taira lucrindu-sä aceste ope-ratiT, spre a nu sä declara pinA in ceasul inchiderel Pru-tulul sub ce bandierà rAmin, ca sà, nu gresascA. Sosind insäziva fatalà a expirArel conventie, dupà tratat, ce trebuiafieste-care A. trAiascA unde era A. rAminä definitiv, ceasu-rile acelea at"' fost de plingerI un timp de neuitat, pentru-cApoporul cu cirdul, ca turmele de oI, incinsese toatà margineaPrutuluT de la un capa la altul, mergind si venind de prinsate si de prin tirgurl sdptAminI incheiate cu luarea de zivabunA de la pArintI, de la fratI si de la rudenil, cu carecrescuse si vietuise dimpreunA pinä in vrem ea aceia cindsA despärtiati uniT de altiI pentru totdeauna 3. 1)

Si intr-adevAr cA Basarabia era perdutà, poate pentrutotdeauna, din momentul ce vulturul UraluluI infipsese inja ghiarele sale, si ilmasul bun al locuitorilor era simbolulaceluia pe care tara o fAcea jumAtAtiI sale insAsT. De atundPrutul deveni c riul blestemat 3. ale cdrul valud vor insemnadespArtirea until' neam 2)1

Dar A. ne intoarcem la Callimachi. Domnul A. sili multca a luT ocirmuire A. nu maT adaoga incA suferintele lo-cuitorilor stirbite Moldove. Domnia luI A deosebeste prino dulceatà si o blindetà care nu sA poate asemAna in e-poca Fanariotilor decit doar cu acea a luI Neculai Ma-vrocordat. Ia A. deosebeSte mult in aceastd privire deregimul jacä s si rägubitor introdus de Caragea in Mun-

I) DrAghicI, Istoria Moldova', II, p 93.2) Xenopol, Istoria Rominilor, V, p. 408.

98

tenia. Asa pe cind Caragea incasaza baniI tributuluI, deiacesta fusese ertat pe dol anl prin tratatul din 1812, Cal-limachi respecta aceastd favoare incuviintata MoldoveI siciartà locuitorilor birul haraciului cit timp tinu asidosia );numaI pentru intimpinarea plätiT lefilor dregatorilor sä cerecite 15 parale la lela. in folosul caseI rdsurilor dupa ana-logia birulul plätit mal' inainte. Cu acest prilej sa aran siIn Moldova tendinta de a scuti tot mal' mult de dad clasaboereasca..

Facindu-sa socoteala veniturilor caseI rasurilor, sä vedeca era de 531,537 de la iar cheltuele de intimpinat de8io,000 de la Golul de umplut in suma de 278,463 de leIsä honraste a sa ridica sub numele de lifisa casa rdsurilorde la toata tara, ca una ce era datoare a pläti lefile slujbasilorce sä osteneaa in interesul tuturor. Cind sa facu irisa de catredivan, impreuna cu domnul, enumerarea starilor tare care.,trebuiatí sa contribue la umplerea aceluI gol, sa." insirara :maziliI, ruptasiI si ruptele vistierieI, SidoviI, hrisovolitiI si

negutitoriI, lar boieril nu, care cu toate acestea dispuneatiel pe socoteala altora asemenea orinduirI1). NumaI la atitasd invoesc boeril, a contribui cu 1 o,000 de lel pentru chel-tuiala lazareturilor spre apararea de cima din 1815. *iinca aceasta contributie este orinduitä pe cinurile boerestIde la agä in jos, asupra spatarilor, banilor, comisilor, ca.mi-narilor, paharnicilor, sardarilor, stolnicilor, medelnicerilor,clucerilor, sulgerilor, pitarilor, jitnicerilor, satrarilor si pe ju-matate din suma impusa asupra acestora, jupäneselor Ocluye

I Anafora din 24 Iunie 1812, UricarullV , p. 112.

99

a unor ast-feliti de boierT, fiind decI scutitT chiar si de acestajutor la o supremd nenorocire, boieriI ceI marI: logofetiT, vor-niciT, postelniciT, hatmaniI si vistierniciIi). Därile in deobstieera indestul de usoare, chiar dacä ludm in considerare uriasazdruncinare ce trebui sä sä intimple in economia finantelorMoldovel. prin pierderea a jumAtate din tara. Suma totalä adärilor el, in afarà de acele ale domnulu'l, sà urca numaI lacifra de 1.260.000 leT, pe cind acele ale MuntenieI eraïl de5.230.000 de lel, al-à indoiald cu mult mal marI in proportiedecit intinderea relativä. a MuntenieI fatä cu Moldova, celmult de dota ori si nu de patru orT mal' mare ca aceastadin urmd, chiar dupa perderea Basarabier). Callimachi re-guleazA apol sd sä ele numaY pe un an viitor, pe 1815, ada-osul la gostinä de trif parale si doI banI de oae pestedarea obisnuitä de patru parale si un ban, precum si celalaltadaos de o para la 14adra de vin peste treI parale si un bance sä lua de obiceiù, aceasta spre a implini lipsa de la casaräsurilor, iar de acolo inainte leagA cu blästdm aceste adaoseca sà nu sä mal' eje 3).

Callimachi mal incearcä o reformä in interesul fisculuI,dar care esi tot in favoarea boerilor. Anume domnul dispuneca scutelniciI sä nu mal fie scutitl de carT, precum eral' malinainte, cind nu pläteat decit douà sferturl pe an, ci sä fie

I) Hrisov si anafora din 22 Septembre, 1815, Uricarul IV, p. 121.Comparà anaforaua boierilor Moldovel si hrisovul luí Scarlat Callima-

chi din 15 Mai 1814, Uricarul, I, p. 24, cu anaforaua boierilor Muntenieisi hrisovul luI loan Caragea din acelas an, Mai 28, In Condica l'II Caragea,Papiu llarian, Tesau-r de monumente, II, p. 367.

Hrisov din 20 Iunie 1815 si altul din acelas an Noembre I, UricarulI, editia 2-a, p. 332 si 383.

100

datI la bir cu tara, cu alte cuvinte desfiintazd scutelnicitSA despágubesc insä boieriI ce avuse scutelnia rinduindu-säsA primeascA ca despágubire in ball:1 din visterie cite dolleI pe lunä de fie-care scutelnic. Pe lingA acest basa, ce nuerati de cit un soiti de pensie acordatd tuturor boerilor, fArAdeosebire de slujbas1 sati ne-slujbasI, sA introduc altI oa-menI atribuitl boierilor, sub numele de poslusnicl, incit boerilaveati acuma si oamenI de slujbA si banI.

SA vede insa cä micsorarea insemnatä a impoziteloraduse la sfirsit vistieria intr-un deficit de 1.250.000 dele, pe care Callimachi vru sA-1 intimpine printr-un im-pozit noti in anul 1815. Rusia cApAtase insA prin seneduldin 1783, intArit prin acel din 1802, si prin tratatul deBucurestl. dreptul de a privighia ocirmuirea principatelor,spre a apAra pe locuitorl contra jafurilor si abuzurilor dinpartea domnitorilor 1). In puterea acestut drept, Rusia Iraa lua in consideratie nicI o nevoe a domnitorula orlade neapAratA ar fi fost ja, protesta de indatA ce sá faceavre-un adaos la dArile obicinuite. Asa fAcu si acuma cindvAzu cA Scarlat Callimachi vrea sà ridice darea de 1.250.000de la

Vice-consulul rusesc din Iasl, Pisani, de indatA ce aflAdespre aceastA orinduire a domnulul, raporteazà impreju-tarea baronulul de Strogonoff, ambasadorul rusesc la PoartaOtomanA, care sa grAbeste a-i ordona imediat sá facaprincipeluI observatiI asupra aceste incAlcárI a tratatelor.

I) Senedul din 1783 in Acte ,s-i Documente relative la renafterea Ro-Intuid, I, Buc., 1888 p. 192. Nota din i8o2, Ibidem, p. 259 si 263; Tra-

tatul din 1812, lbidem, 296.

1.01.

Domnitorul raspunde CA impozitul a caruI ridicare o or-donase, dupa ce sa satuise cu divanul nu era de cit orä.masita, datorita inca din vremile razboiulta si pe carear fi putut s-o ceara inca de mal inainte daca n-ar fi vrutsa-s1 crute supusiI. El mal adaoga ca sumile cerute acumanu compensail iertarile acute de mal multI anT incoace.Baronul de Strogonoff ordona atund vice-consululul sainainteze principelul o protestare in contra infringere tra-tatuluI privitor la ocirmuirea taril, cerind totodatà ca impo-zitul sá fie revocat, iar sumele percepute pina atuncl sa fievarsate in tesaurul public spre a fi restituite tutulor contri-buabililor. Principele nu sä multumeste numaI cu raspunsulca el nu depasise marginile puteriI sale, impunind darea decare era vorba, ci inapoeste chiar nota trimisa de consululrusesc, ca ard de motiv. Ambasadorul Rusid atins prin ast-feliii de procedare cere de la Poarta o reparatie räsuna-toare a ofense facute consululuI sail. Sa discuta mult asupraacesteI imprejurarl in conferintele tinute intre marele vizirsi ministrul Rusiel. Poarta de la o vreme vazind staruinteleambasadorulul cauta sa sa' foloseasca de ele, spre a da repa-ratia ceruta, destituind pe Callimachi. RusiI vad atuncI caail mers prea departe cu cererile lor si ca fac el insiI joculPortel, care cauta sa sä libereze cu ajutorul Rusiel chiar deindatorirea de a tinea pe gospodarl sapte anI de qile inscaun. Strogonoff atund sa plinge la Poarta ca ja ar con-funda cererea unel reparatii pentru ofensa adusa cu pe-depsirea principeluI pentru contravenire la hatiserifurile el;ca el nu cere nicI intr-un chip ca printul sà fie pedepsit,intru-cit intrevede scopul Portel de a sa folosi de acest

102

prilej pentru a destitui pe principe inaintea celor apteanI de domnie. Dar daca nu credea O. principele meritasa fie pedepsit, atuncI acesta nu era vinovat §i care eraatuncI motivul plingereI RusieI? Prin aceastä. Intoarcere adezbaterilor i prefacerea lor intr-o chestie politica, inte-resul pentru tara slabi de imbile parí. Ru0 sa multu-mesc cind primesc de la Poarta o declaratie ea ja nu nu-maI ca nu ar avea de gind a schimba gospodariI dar cánicI macar nu va consitnti la a lor abdicare. Fuga luICaragea din Muntenia ce sa intimpla tocmaI atuncI, adu-and. multe preocupäsI atit RusieI cit i TurcieI, arunca cutotul In uitare chestia impozituluI perceput de Callimachil).

Callimachi auzind de fuga lul Caragea §i temindu-sä devre-un pericol, maI ales fata cu discutiile ce sä urman InConstantinopole din pricina purtarif 14 I§I trimite §i el ab-dicarea; dar minitriI turd temindu-sä ca Sultanul sä nugasasca in aceastä abdicare o dovadä mal mult despreintrigile carora ministrul RusieI atribue fuga gospodaruluIMuntenieI, n-ati indraznit nicI macar a prezenta abdicareaSultanuluI care nu aflä nimic despre actul luI Callimachi.Domnul trebui sä atepte Implinirea termenuluI de §eapteanI al domniel 14 §i el fu depus in 24 Tunic 18192).

I) Veil o serie de acte privitoare la aceastà chestiune, toate din anul1818 In N. Iorga, Acte ,si fragmente, II, p, 512-525.

2) Von Schladen C. rage 25 Iunie 1819, lbidem p. 553: Les septannées du règne de l'hospodar de Moldavie, prince Charles Callimachiétant révolues dans la journée du 24 courant etc.. # Asupra abdicArilluI Callimachi vez! von Schladen c. rege din io Noemvrie 1818, Ibidem,II, p. 531. Principele fusese numit insä nu la 24 Junie ci la 8 Septemvrie1812. VezI maI sus p. 93.

103

De si ocirmuirea lul Callimachi nu era de feliul de aprovoca nemultumiri violente, totusI in anul de pe urmAa el, sA face in IasI o rAscoald destul de serioasA careaduce o multime de nenorociri i pericliteazA pentru-unmoment domnia principeluI. Pricina acesteI miscArI turbu-rAtoare era urmAtoarea :

Sä ivise in primAvara anulul 1819 o boalA epidemicAIn Iasl care sA bAnuia a fi ciuma, dei caracterul el nufusese bine constatat i, dupA putinul numAr de jertfe cefAcea in popor, nu sAmAna a fi ceia ce sA credea. Dom-nul ingrijit, ordonA sA sA eje mAsurI pentru tApuirea lo-curilor infectate i impedecarea lAtireI maI departe a mo-limeI. CeI doI boerl insArcinatI cu executarea ordinuluIerati aga Alecu Mavrocordat Moldovanul i hatmanulSutachi, ginerele luI Iancu Callimachi, fratele domnitoru-

care tApuind Iasul cu strAjI din toate pArtile, zapciI lorsA pusese pe prAdat si nu lAsa pe niminea sA iasA san sAintre arà de parale, in cit oprise comunicatia nu numaIa IasuluI cu tara, dar si a tirgovetilor cu mahalale, i fiindlipsitI de toate cele pentru indestularea vietuireI, sA acuseun monopol la barierA in folosul zapciilor, dezbrAcind oa-menii pina la piele cu preturile ce puneati obiectelor dupavointA i dupA plAcere, ca nimenea nu avea voe sA cum-pere de la locuitoril tAreI producte afarA de dinsii. Nisteasemenea mAsurl nesuferite covirsind de la o vreme rAb-darea poporuluI, s-ati ridicat locuitori din TAtArasI ca lao mie de oamenI i cAlcind rohatcele in picioare, aU in-trat in tirg pe la nouè ceasurI de dimineatA, unde mal adu-nindu-sA si din oras peste o mie, unil cu armele, altiI Cu

104

pietre in mink aù mers la mitropolie, aù ridicat pe Ve-nianim mitropolitul, punindu-1 in fruntea lor ca i pe totIboeriI ce-1 intilneati in uliä, i s-atí pornit in spre curteadomneasck clocotind vdzduhul de zgomotul lor i de a-menintärile ce le aceaü asupra agAI §i a hatmanula Calli-machi atund simtind revolta aceasta, aü adunat totI Ar-näutil hogeaculuI cu bimbaa. Saya ce sä puteati deo-sebi ca la o sutá de oamenI §i inchizind portile, pentruO. in acea vreme curtea avea portI sänätoase de lemn latreI prtl a ogräziI, s-ati pus neferiI la meterez, iar

ceI färä arme, precum diecil de visterie i emaciI lor,un personal de cincl zed pinä la ase zed de amploiatI säaflati i eI in curte. DietiI de divan §i. altI boerI de divan inslujbä i farà slujbk apucindu-I vremea acolo cum ailauzit vuetul poporuluI cà sä apropie de ziduri, aU stricatferestrele i aU särit in grädina curtiI de la vale, de undeprin fundul grädinel peste prävälipl dealuluI dinspre a-meazà, s-ati impr4tiat ca puiI de potärniche ; sä intind cutotiI spre Frumoasa §i esul Bahluiulul. Acolo insä de valeoprindu-sä de un gard c despärtea grädina de comisiadomneasck mare trudä ati avut trecut pe dea-supra, uniI räminind spinzuratI de fundul ciac*ilor cu ca-petele in jos, aninindu-sä de pariI ascutitI ai ingrädituriI,altora rupindu-li-sä poalele giubelelor sati ale antereelorde mAtasä §i. fluturind in vint ca nite bandiere feliurIde feliurI dupä din§iI, i eI fugind ail de papucI care cums-ati putut imprä.§tia in toate pärtile. Dupà ce ail säritdupà ferestre cAutindu- ï scAparea vietiI, dup. ce s-ail vä-zut pe §es, umplut bordeele in Tigänimea domneasca

1.05

de boerI, tragindu-sa spre Holboca, ca de acolo mal alessa poatä trece peste apa PrutuluI. AltiI insa care aveativiI la podgoriY, 41' schimbaù hainele cele scumpe cu aleTiganilor i o croiati pe jos, pe la caramidariI, la Zapiasail la Bucium. Intr-un cuvint era o turburare din celemaI grozave in tot cuprinsul ora§uluI, ce sa facea i malfioroasa., auzind clopotele rasunind la toate bisericele din

trase de insurgentI, ca sá ridice pe toata suflarea cudin§iI. Ajungind decI poporul la raspintia uliteI ce faceaspre S-ta Vinere i intilnindu-sà cu alta multime ce ve-nea dinspre Cinc, fiind uliele mal toate pline, s-ati opritacolo de impu§caturile Arnautilor, care incepurá a slobozifo curl de cum s-a.ü zarit fruntea poporulul in dreptul TrefSfetitelor, §i aú ucis vre-o opt oamenI nevinovatI aflatorlIn gramadä.; dar atund poporul vazind ucidere, facutfiará selbateca i aù prins a urla, strigind: portile la pa-mint i foc in tot ora§ul I Mitropolitul Venianim fiind inmijlocul lor, precum s-ati zis, §i vazind desnadejdea ceamare a or4enilor, ati ingenunchiat indata §i rugatsa steie, fagaduindu-le cä va ispravi el toate cererile ceaveati de facut catra Vodä. Blindetea decI i smerenia ar-hiereulul in atita a patruns duhurile selbatice ale prosti-meI, incit potolit negindit furia cea aprinsa de raz-bunare i aü fagaduit mitropolituluI sä-1 asculte, daca saimbraca cu mijlocirea din partea lor catra stapinitorulMitropolitul atuncI s-a pornit, neintovar4it de niminea,inspre poarta palatuluI, unde sporise grija In cel de peurma grad la urlatul poporuluI care ameninta rezidentiadomneasca. i ora§ul. Iar ArnautiI cum ail vazut pe mi-

8

106

tropolitul cä vine fära de popor, ail contenit a mal im-pusca, i aù dat de stire camarasuluI celuI mare si el

s-a infAtosat din partea lul Vodä.". Incredintindu-sä apoIde cele ce erail de fäcut, Scarlat Voevod a rinduit in-datà, hatman pe Iordache Bals, fiul logoatulul ConstantinBals, iar ag6. pe Alecu Callimachi, pe urmä vornic, careavea i oare-care inrudire cu familia domnitoare 1). Peacestia inbrAcindu-I cu caftan, i-atí scos la popor cuacele semne, ca sä sä incredinteze de rinduirea lorde schimbarea piritilor, despre care lucru poporul, mul-tumind mitropolituluI prin metaniI si särutdrI de mini, ailpornit pe la casele lor, ducind mal intiI pe arhipästorul inslavä ca niste relicvil sfinte la catedralk unde el ajungind,dupá obiceiul ce pästra de cind s-a nAscut a nu tineaparale, a desärtat saltarele scrinuluI de cite i intim-plat atuncea, impArtindu-le poporuluI i bine-cuvintindu-1s-ati depdrtat» 2).

Färä indoialà cá rä'scoala era datoritä in parte molätätildomnuluI, care ar fi putut usor cunoaste abuzul pe caredregAtoriI cel inferiorI i poate i ceI superiorI Il fa."ceatl, chiar

sub ochiI sAI, cu ordinile sale. Scarlat Callimachi era insä

t) Vornicul Alexandra Callimachi din Sancestl despre care vorbesteDraghici era \Tn. cu Scarlat Voevod, cum reiese din hrisovul luI Scar-lat Callimachi din 13 Iunie 1813. Documente sub No. XXX.

2) Manolachi Dràghici. Istoria Moldovei pe 500 de ant p. 102--104.Comparl o scrisoare a lul Lazar Bucovineanul cltre arhim. Sofronie dinSlatina, 23 Iunie 1819, Uricarul, VII, p. 173. Von Schladen cltre regeIn N. Iorga, Acte fragmente, II. p. 554 si maI multe rapoarte aleconsululuI prusian Kreuchely de Schwerdtberg càtre Marco consul prusiandin Bucurestl, din anul 1819, in Documente privitoare la 1st. Rominilor,Colectia N. Iorga (sub pres5).

107

un domn foarte bun, §i bunAtatea peste mAsurà sä impAre-cheazA de obiceiti cu moliciunea. De aceia §i DrAghicIspune despre el, nu fárà cuvint, CA era blind i cuminte,dar prea indurAtor asupra acaorilor de rele, incit nicl oexecutie de moarte n-a decretat in tot cursul domnie,osindind pe vinovatI numaI la pedepse trupetI, din carepricinä talhariI sä inmultiserà intr-un chip ingrozitor I).

Domnia luI Callimachi are insà. §i o altà insemnAtate.Ja are i un caracter reformator, in care personalitatea luICallimachi intervine intr-un chip deosebit §i care caracte-rizazA maI desAvir§it inältimea tintelor la Mal' intil eldAdu o luare aminte deosebità invätämintuluI, sporindveniturile §coaleI domnetI din I4, precum §i acel alcoaleI de catehezie de la Socola 2). AceastA din urmA

§coalA, menitä, a deveni unul din centrele de propagarea cultureI nationale, face progrese in destul de insemnatepe timpul luI Callimachi.

Mitropolitul Veniamin, intemeetorul eI, care fusesä nevoitsä sä retragä din scaun la venirea Ru§ilor, fiind reinstalatIn arhipästoria Moldovel, putin timp dui:A intronarea luICallimachi, cum iea iarA§I in minI frinele ocirmuireI bise-rice§tI, sA, ginde§te la creatiunea luI, §coala de catehezie dela Socola, o reorganizazA pe mal solide temeliI, ii imbo-gAte§te programul cu gramatick aritmeticA, istoria lumiI,filosofia §i limba latinä, dui:a cum sá vede aceasta din ocuvintare rostità de eleviI seminaruluI la anul 1815 in fata

I) DrAghicl, Istoria Moldovei, II, p. 106.21 Hrisov si anafora din 25 Martie 1813 si altul din 20 Iunie 1814,

Uricarul IV, p. 177 si III, p. 46.

i08

tnitropolituluI Veniamin O. La 1813 sA tine o ispitire (examen),la care stati de fata atit mitropolitul cit §i domnitorulScarlat Callimachi, cu care prilej dascaliI rostesc mal multecuvintarI in limba romina. La Craciun dascaliI rostesc iara§l'o cuvintare in romine§te care, intr-o limba greoae §i in.-

tortocheta, serbeaza totu§I faptul ca s-ati invrednicit ca §i( tin Moldovan sa-1 poata deschide gura in limba sa, sagraiasca de figurl siloghismiticetI, sà indrazneasca a sádispoalul sail a vorbi in a sa limba de a sa credinta.»Intr-o alta cuvintare rostita de elevl Cate mitropolit laserbarea InviereI, el adaoga, pe linga multumirile profeso-rilor, pe ale lor, spunind ca'.: noI ucenicil nu avem akägatire rasplatitoare decit cintdm vredniciile marireI voastre§i bunele scoposurI, lasind in aducerea aminte §i fiilor nc:i tri

cä nimenea altul inca nu ati fost piná in viacul nostru carelesa fi poleit mal mult neamul rominesc cu folosul §tiintelor 2). »Atare necontenita sporire a conOintel nationale intaritatocmaI prin invatamintul in bimba tare, merse curind maldeparte. Ta intoarse gindirea caträ inceputurile neamuluI ro-minesc, caträ. RomanI, pe care cu fala 'lì amintea, punind dedmintea poporuluI moldovenesc pe pirtia cea roditoare pecare umblase in vremurI mal vechI scriitoriI sal' din viaculal XVII-lea, iar in cele mal nouä, marii apostolI aI rominiz-muluI in tara de peste muntl. Un colar spune intr-o cu-vintare : pentru ca macar sá sä fi dezghinat aceasta. ramuraRominiI, din Romul cel malt' slävit al neamuluI rominesc,

C. Erbiceanu, Istoricul seminarulut Veniamin din mandstirea Socola.Iasi, 1883, p. 37.

Toate aceste cuvinari in Erbiceanu, 1. c., p. 40 si unn.

--- 109

mAcar cA rAtAcirea sa il povAtui a ajunge la aceastA tarA.a Dachilor, insa dupa cum sa zice cà vita de vie aresa invie, in acelea ce sá ating de a lor voinicie, el ati fostspaima si groaza stapinirilor mejiesite in a sa apAra presine. Pre PolojenI, nu plugarI ci tiritorI pluguluI, de a ara,sa samene ghinda spre pomenire i-ati supus ; si pina astAzIsa vAd copad l in Bucovina, Dumbrava Rosa sA cheama » 9.In acest limbagiù greoiti si nedestoinic, dascalul Enachirostea prin gura elevuluI saü o mare ideie : imbinarea origineIromane cu vitejia propriilor nostri strAbunI. In anul 1813 erasa vinA, mitropolituluI Veniamin si domnitoruluI Scarlat Calli-machi care lucrati intr-un gind spre inAltarea constiinteI popo-ruluI romin, un ajutor insemnat, in persoana lul GheorgheAsachi. Acest barbat sä intoarce in acest an de la invatatu-rile pe care le facuse in tail streine. El era fiul lul Leon sagLazar Asachi, preot carturar, invAtat dupa cit sa vede inscoalele grecestI si deprins a pretui binefacerile invAtAturel.Vroind sA deje fiuluI sail o cultura incA mal temeinica de citacea ce o dobindise el, sA strAmutd la Lemberg pentru a asezape fiul sat la invataturA in scoalele de acolo. TinArul Asachiincepu studiile sale la vrista de noue anl si le duse cu atitaizbindA, in cit la acea de sapte spre zece anI el dobin-dise titlul mult rivnit de doctor in filosofie. El se aplicasecu deosebire la studiul matematicelor teoretice si practice,la arta inginerieI si arhitectureI. SA spune ca el ridicA pla-nul LemberguluI si ca zidi o mare casa in suburbiul Haliciti.La 1804 Gheorghe Asachi se intoarse in IasI si facu un

1) lbidem.

110

plan dupä care se zidirà casele principeseT Elena SturzaPdsträvanul, lingä S-tu NeculaT cel Särac1). Imbolndvindu-säcurind dupa aceia, sä duse iar in streinätate, dupä sfaturileuntil medic german, Walter, pentru a schimba clima, undeinsä el sä apucà din nog de invänturä. in 1805, el studiamatematicele la Viena si sä ocupa si cu pictura. In i8o6intrind RusiT in principate, tatäl ssáti if scrie sä revinä intark unde i sä oferea un post in corpul de inginer al arma-tel rusestI cu gradul de locotenent. Tinärul Asachi nu pri-meste insä propunerea, dei era ademinätoare, si sä apucAde studiT clasice, iar in 1809 sä hotdraste a merge la Roma.2).Aid scrie el prima luI poezie in limba romänä: oda la Ti-brit, care se sfirseste cu frumoasele versurI :

Un Romln al Dachiel vine la strAmosT, ca sl grutepima de pe-al lor morminte si sà-nvete a lor virtute.

IarásI ideia originel romane care in once parte poporulromin säpa ogorul cultura iäsarea ca o plintä plinä derodirel Intorcindu-sä in tara in 1813 gäseste aid domn peScarlat Callimachi, de la care cere invoirea a deschide inscoala domneascA din IasI un curs de inginerie si honr-nicie in limbo remind, asa ca sd poan forma oamenT spe-ciali in aceastä ramurà. Propunerea lul Asachi räspunzindJa o trebuintä realaintru cit era neapdratd nevoe de in-ginerl hotarnid rominl, care sä uneascA pe lingä stiinta tre-buitoare si putinta cetireT documentelor vechIfu primin

I) Azi proprietatea D-luf V. Sculi.2) Notita auto-biografica a lui Gheorghe Asaki, Iasi 1863, reeditat5. in

1890, de fra0 Saraga, cu prilejul desvAliref statuel luf Asaki.

111 --

de donm, si astfeliti, in 1814, sä incepe acest curs rominescpe lingä scoala greceaSca, care tocmaI pe atuncI era indeplina inflorire. Relatia istorica asupra scoalelor nationaleinfatosata la examenul din 1838, spune asupra infiintareIacestuI curs: nevoia de a avea inginerI pämintenI pentrunecontenitele hotärituri ale mosiilor, a fost indemnat pe dom-nitorul Scarlat Callimachi, de fericita aducere aminte, de aaseza pe lingä scoala elineasca o catedra de invataturaacestuI ram si domnul Gheorghe Asachi intiia oara a pa-.radosit in limba nationala, la 1814, un curs de matematicateoretica.' si aplicatie practica, geodezie si axhitectura., dincare in 1819 at' esit citI-va tinerI, care si acum plinesc lu-crarI de inginerie »l). EleviI luI Asachi erati mal totl fiI deboerl', intre altiI si principele Alexandru Callimachi, fiul dom-nitoruluI. Din clasa mal de jos erat numaI Petru Asachi, ne-potul profesoruluI, un german Osvald Scarlat si Daniil Sca-vinski2), poetul care-sI caracterizeazä el insusI chipul prinurmätoarele douä nostime versurI :

Daniil Scavinschi cel mititel la apturà,Pe care-i pacu naturel a-1 lucra miniaturà.

Asachi, pentru a-1' putea face cursul, alcatui in rominesteun manual complect de matematica: aritmetica, algebra,geometrie, trigonometrie si geodezie, din care s-att tipäritmal tirzia numaI cele treI dintál. In urma unuI examenpublic acut in limba rominä in 1818, maI multI tined ca-

I) Buletinul foael oficiale a Moldovel pe anul 1838, No. 55.2) Revista invdtaturel publice, p. 1 1, nota, da numele tuturor elevilor lui

Asachi.

112

pAtase invoirea de a practica arta inginerieI. Scoala lul A-sachi ajungind rezultatul dorit, sá desfiintd, necrezindu-si.cä ar fi de nevoe a sA inmulti pe fiecare an numä.rul ingi-nerilor hotarnicl. Pe lingä rezultatul practic dat de dinsa,ja contribui a del:Arta prejudetul, cel atit de dAunAtorbel romine§tI, cá nu ar fi destoinicá pentru predarea inal-telor invätä.turI. Tot Asachi face §i prima incercare de areprezenta o piesà de teatru in limba rominä., prin per-soane din inalta societate, care-§I gäsiati pinA atuncea opetrecere in reprezentarea tragediilor in limba gread. Elaldtuete un fel de ida dupà Florian, Mirtil i 1-11oe, ju-catà de Elena Subin näscutä. Ghica, printul Ghica §i Con-stantin Sturza in anul 1817, dindu-sä reprezentatia in sa-lonul luI Constantin Chica ').

Este de netAgAduit cä. Scarlat Callimachi, dei eragrecizat prin creterea lul i sà interesa, bine inteles, decultura greceasd, a luat o parte activä la micarea deregenerare a poporuluI romin. Dad. luf Callimachi nu isäpoate atribui initiativa in micarea culturalä, romineasd-pe care o datorim maI mult spirituluI timpuluI decit vointelstäpinitorilor din scaunile TArilor Romine,cel putin, dom-nitorul cunoscind originea luI moldoveneasd, i mindrin-du-se cu ea, 2)11 &A:1u sprijinul §i nu combAtu deslämtuireacugetä.rei rominescI, cea atita timp incAtu§atà. Astfeliti con-statäm o atitudine indestul de stranie in persoana luiScarlat Vodà, atitudine datorità dorintel luI de a impAca

i) T. T. Burada, Studii asupra conservatorulut filarmonic-dramatic, p. 4.2) Veil mal sus, capitolul I, p. 5.

113

cultura romineasca cu civilisatia greceasca: se bucura deispitirile tinute in limba nationala la scoala de la Socola siel, care tinea cuventarI grecestI la asezarea boerilor in dre-gatoriile lor, asculta cu pacere chiar cuvintarile rominetIrostite luI de dascaliI de la aceiasi scoala.

Reformele cele maI insemnate ale luI Scarlat Callimachiprivesc insa la legile tariI, si cea malt* de sama din toateeste intocmirea noulul codice care a purtat numele luI si subcare Moldova a trait aproape cincI zed de aril, adeca de la1817 pina la 1865.

Pina la Scarlat Callimachi sä mal* acuse unele incer-earl de legiuire obsteasca in Moldova. Lasind la o parteintroducerea Vasilicalelor pe timpul luì Alexandru celBun, care nu poate fi prin nimic dovedita decit prin spu-sele luI Cantemir 1), cel cu patru secole posterior organi-zatoruluI MoldoveI, o legiuire pozitiva de caracter maimult penal este intocmita de Vasile Lupu, care legiuirenu atinge decit prin foarte putine articole daraverile civile,si este apol in totalitatea el, chiar si in dispozitiile relative laplugarI tradusa din legiuirile grecestI, maI ales din extractullul Harmenopulo si nu contine nicl cea mal mica orinduireimprumutata din obiceiul pamintuluI. De aceia si legiuirealuì Vasile Lupu gasi foarte putina aplicare in Moldova, sicu deosebire in pricinile civile sa recurgea necontenit tot laobiceiul pamintulul 2). .

0 alta incercare de a regula unele daraverl prin norme

i) Descriptio Moldavia; p. loo.2) A. D. Xenopol, Istoria Rominilor, IV, p. 172 si urm.

114

legiuitoare este Sobornicescul hrisov a lul AlexandruMavrocordat. Devi el nu are intinderea i insemnAtatealegiuireI paralele §i aproape contimpurane din Muntenia,Condica Pravilniceaccd a lul Alexandru Ipsilanti, tot4nu este nicl un hrisov asupra unel daraverl individuale,precum erati in de comun asemenea acte, ci o dispozitieobsteascä datà asupra douä anaforale ale divanuluI dinanul 1785, din care una oprea daniile fäcute de per-soanele särace celor bogate, pe temeiti cä asemenea actenefiretI nu ar fi de cit ni§te vinzArI ascunse care ar in-lätura dreptul de protimis pe care rudele §i räzeii 1-arputea avea in caz de vinzare pe fatä. De asemenea opreastipulatia prin care obiectul zAlogit trebuia sä rämîe in pro-prietatea creditoruluI la caz de neplata datoriel, färä interve-nirea und hotä'rirI judecAtore§tI. Mal dispune ca schimburilede moil sä nu sä poatä face färä o prealabilà cercetare a va-loarei lor respective, tot in scopul de a inlätura trecerea peascuns a proprietátilor de la o minä la alta. A. doua anaforaera privitoare la Tiganl, orinduind maI multe regule maIomenoase in privinta stäpinirei lor, precum ca sä nu sà facàdespärtire copiilor de pä'rintI; apoI oprea cu desävirire cä-sätoriile intre TiganI i MoldovenI, ascutind aceastá oprireinteun chip nu prea intelept, prin aceia cA copiI näscutI dinatare cAsätoriI sä räminä in partea tigä.neascä».

Astfeliti de legiuire insä fiind cu totul neindestulä'toarepentru trebuintele practice, judecAtoriI daraverilor civile säajutail cum puteati i dupä cunotintele lor personale in ho-tärirea pricinilor. Hrisovul de introducere a Coa'icelza

ne spune asupra stäreI in care sä afla dreptul civil al

115

Moldova inainte de a luI promulgare urmAtoarele : c si

dupä Vasile Lupu, a cAruI condicA cuprindea numaI dispo-zitiI penale, domnitoriI sä." slujiall de nevoe si de izvorul dincare legile lui fusesa extrase, adicA de V asilicale, de Nu-velele luI Iustinian1), Leon si a celor dupà dinsil impArap,de Introducerea Legilor a WI Antechipsor Theofil, de legeaGreco-Romanä si in sfirsit de manualul luI Harrnenopulo2),din care imprejurare adauge hrisovul si codul luI VasileVoevod, ca unul ce era necomplect, a rAmas de maI multIanI in nelucrare si a devenit cu totul rar3).»

Alexandru Moruzi Voevod intreprinsese el tAtTaduireaacestel stArI de lucrurl, insArcinind pe paharnicul TomaCara a traduce in limba moldoveneascä HexabiblonulluI Harmenopulo, traducere sAvirsitä de el in 18044). Totsub domnia lui Alexandru Moruzi, acelas invätat grec,maI alatueste un extract din Vasilicale, pe care-I numeste

Numite Nearale, In romineste, de la grecescul veapoi=novele. Asaspun boeril In anaforaua pe care o fac pentru arAtarea pravililor dupàcare sà ocirmuia pAmIntul Moldovel din vechime : Ail intrebuintat pra-vilele ImpArAtestl impreura cu legiuirile Nearale ale lui Iustinian si Leon.Vez1 anaforaua in Uricarul VI, p, 235.

In un hrisov al lui Alexandru Callimachi din 1796 sà vede aplicat capi-tolul 3, § 5, din Harmenopulo. C. Erbiceanu, 1storia Mitropolie1 Moldova,P. 42.

Vezi traducerea acestuI hrisov de pe originalul grecesc In UricarulIV, p. 303.

Manuscriptul original, curat scris, gata de a fi tipArit al acestei tradu-cerl, formind un mare volum de 756 de pagini, mare In quarto, sl afla inbiblioteca d-lui T. T. Burada sub titlul de: Indlminoasa adunare a pravi-Mor ce sà numeste eEcE67poc, adunata din toate pravileIe cu alegere si Inscurt si asa alcAtuità de preo cinstitul pazitor al pravililor si judecltor alTesalonicului, Constantin IIarmenopulo, ce! maI IntII intre judeatori, care

116

Pan deck, care insA este redactat in grecete, in anul1806'). Sa vede cà aceastà a doua lucrare a luI Cara afost acutà de el ca o incercare in limba greceascA inaintede a pune pe romine§te, de oarece Alexandru Moruzi sárAsgindise i psise cA, Hexabiblonul lul Harmenopulo nu arputea constitui o carte de legi, precum era de trebuinp.pentru Moldova. TocmaI insA. cind Toma Cara sfir§isenoua luI insArcinare, Moruzi era destituit impreunA cuConstantin Ipsilanti al Muntenia dupà stAruintele impAra-tuluI Napoleon §i curind dupà aceia Ru0 intrat in tarà.

Incercarea, rAmasä nesAviritA, a lul Alexandru Moruzi,fu scoasA la capAt cu deplinA izbindà de Scarlat Calli-machi. Domnitorul spune in hrisovul sàti ca : «Mal' intAlimpArt4ind hotftrirea noastrA tintind la ol4escul folos, preasfintituluI Mitropolit, iubitorilor de Dumnezeti episcopI §iboerilor no§tri, nu numaI c6, el' ati fost de o pArere cu noI,

acum 14161 din luminata poruncä prea ingltatuluI si mult milostivulul nostrustApin si domn a toaq Moldavia, Mg.ria Sa Alexandru Constantin MoruziVoevod, s-ati tilmgcit din limba elineascä pre aceasta moldoveneascl decgtre Toma Cara paharnicul, dindui ajutor la limba moldoveneascg IoanDuca Sgrdarul, Toma Duca si slugerul Constantin Negri, iar scriitor Ne-culaI Diac la anul de la Hristos 1804, Mal in io.» In tntroducere, traduckorilintrebuinteaza frumoasa rostire cd all rdsddit condica ltif Harmenopulodin limba elineascg. In cea moldoveneascg..

i) Manuscriptul este pgstrat in biblioteca universitAtil din Iasi, nutra-rind 560, de fete, osebit prefata. Titlul luI este: ellavaix-rq ij abvtayila aUVOTC-TLX6V TE met p.a0oScxbv naa6v 'raw iv torq BaaamorG acazgow. 'Eraxall TOO147IXOTÓCTOU allyevecrcitou %al aocparecrou 'AuOivrou xat 'llyegvog paya2Lorcpe-necrceccou Tcácrqg MoX8cc6Cag KupEou Kup(ou Toavvou 'A.)46.vapou Kcovcramn(vou

Mopog7] 6os66Sa a1ivapta0iv 5rcb Ocilla Kiga To5 naxapvCxou. Kai E/g tp[apig SccapeOiv. 'Ev Iaafy VN MoX8a6tag 1806 xaTec iri¡va AnpaCov.»

117

ci prin anaforaua lor ne ati acut plecatà rugAminte a punein lucrare a noastrd hotdrire, 1).

Callimachi a fost ajutat in lucrarca Codicelui sfti.1 de opleiadä de bArbatI eminentY, maI multI din el jurisconsultIinvAtatI, altil adincI cunoscAtorI al* obiceiurilor tdriT, care cutotiI aduserä sub conducerea si inspirarea domnitoruluI con-cursul lor la anevoioasa lucrare a primeI legiuirI intr-adevArsistematice din T6.rile Romine. OameniI de legl erati : Chris-tian sati Christea Flechtenmacher, Andronachi DonicI, A-nania Cuzanul zis si Pravilistul si Constantin Scheleti.Dintre boerif ce luarà parte la alcAtuirea codulul insemnAmpe Mitropolitul Veniamin, Costachi Conachi, VistierniculPetrachi Negri, tatAl lui Costache Negri, logoatul GrigorasSturza, logoatul Iordache Ghica si altiI 2).

Dintre cel patru juriscunsultI cel mal insemnat si care acontribuit mal ales cu intinsele lul cunostintI la redactareacodiceluI este Christian Flechtenmacher, Sas din Transilva-nia, adus la 1811 ca invAtAtor la copiI boerilor Lascarachisi Grigoras Sturza 3), tatAl luI Mihail Sturza, viitorul domn alMoldoveI. Dupà ce Flechtenmacher conlucrd la intocmireaCoduluI lui. Callimachi, il gAsim maI tirziti pe la 1819 in postulde jurisconsult saa pravilist al MoldoveI, dregAtorie creatàde Scarlat Callimachi ca un corolar neapArat al legislatieI

I) Hrisovul lui Callimachi In Uricarul, IV, p. 307.Alexandru Papadopol-Calimah in articolul citat din Arhiva din IasT,

an. VII, 1896, p. 151.Notitä publicatà in Albina Romineascd, In 1853, p. 245. D-1 Alexan-

dru Papadopol aratà t'Arä a ne spune de unde ?si iea arAtarea,clFlechtenmacher fusese adus la 1812 de Scarlat Callimachi el insusI, dinTransilvania. Arhiva 1. c., p. 152.

118

sale, care precum spune el insuA cu mare dreptate, catoate lucrArile omenetT este supusä imperfectiuneT §i areneapirat greeli propriT pe care dei indelungatul timp nile face cunoscute i ni le descopere, el insä nu le indreapta,In cit acestea scapind multa vreme din vederea ocirmuireTocupatä cu alte treburT, näcäjesc poporul i abia tîrziù facpe ocirmuire sa infeleaga cite räle poporul a suferit » '). Dre-gatoria de Nomofilax era menita tocmaI a preveni acestneajuns, pe linga cä el trebuia sä deje tilcuirT autentice pa-ragrafelor codiceluT luT Callimachi in cazurile indoelnice.Despre adincile cunotinfT juridice ale luI Flechtenmacherprecum i despre faptul ca el cunotea limbile germana,latinä, elinä, francesa i rominä, fac dovadä maT multe lu-crarT ramase pina acuma nepublicate §i care sä aflä in bi-blioteca Academia Romine. Aceste lucrarT sint : i Con-aTica d-sale caminaruluT Flechtenmacher, jurisconsultul sta-tuluT, pe anul 1819 1820, care condica confine studiT§i note scrise grecete, latinete, frantuzete i nernfe§tede ins4 mina lui; 2° Condica d-sale caminaruluT Flech-tenmacher, jurisconsult al statului pe anul 1835 i pealp* anT urmatorT Cu acela§ confinut; 30 Portativ, o con-dica voluminoasa cu feliù de feliú de memoriT i de

I) Tidull pentru infiintarea postului de pravilist, din I Ianuarie 1818,Uricarul V, p. 397. Greseste decI d-1 Alexandru Papadopol, art. cit. dinArhiva VII, p. 152 cind spune c. Flechtenmacher a fost pravilist al Mol-doveI de la 1812 pinl la 1840. Postul s-a infiintat abia in 1818, dupàpromulgarea codiceluI Callimachi, i cel Iran pravilist rinduit prin ordi-nul de infiintare a fost Constantin Scheleti. Flechtenmacher n-a putut de-veni pravilist decit in 1819, de chid dateazà si prima lul condicA.

1A9

explicdrI ale paragrafelor coduluI Callimachi in frantuzete,greceste, nemteste i latineste. In Arhivele Academiel Ro-mâne mal existd i intfebacea vornicieI obstie din IasIcdtrà cinstit d-luI pravilistul Flechtenmacher » cu rAspunsulacestuia asupra uneI chestiunI de drept, ambele in original,din anul 1820 Aprilie, in i o

Andronachi DonicI era cunoscut ca om varsat in legIpe vremile acelea. Asa-I mersese vestea, cä umbla asupraluí o glumeatä poezie relativA la cunostinta paragrafelorlegilor. El acuse studiile sale in limba elinä i latinA

scrie o carte teoreticA practicA de legY, care mult timp a fostca un oracol legal in Moldova. Titlul el era: Adunarea cu-firinddleare in scurf d'n cdrfile imAirdte,stilor firavilisfire inlesnirea celar ce sd indeletnicesc intru invdfdturalar, cu trimeterea cdtre cartea, lilu, cafiul fiaragrafulimfieirdteplitor acum /Writ& cu fiosvoleniaPrea Indltatului Domn Stdfiinitor Moldovei ScarlatAlexandru Callimachi Voevod cu blagoslovenia o sfin-(itului Mitrofiolit al Moldavia Kirio Kirio Veniamin,alcdtuitd cu osteneald fi osirdie de boiarul Moldove1 An-dronachi Donici. la,s1 1814 in tipografia Sfintei Mitro-pola

Anania Cuzanul era si el bArbat invätat, profesor laAcademia DomneascA din IasI, cum sà, vede subscris inlista de prenumeratie la cartea greceascA nvol)cc, tipärità inIasI la 1813. Pe un exemplar al condiceI Callimachi care se

I) A. Papadopol-Calimah, art. cit. din Arhiva, VII, p. 152-153.

I) Alex. Papadopol, idem p. 153.2) Ved mal sus nota 1, p. 118.

120

afld. in posesiunea d-lul Alexandru Papadopol-Calimahsd vede adeverirea luI Cuzanu cà ati cercetat acea condica I).

Ddspre Constantin Scheleti sd. §tie numai atita cà el afost numit cel intiI in postul de pravilist al Moldovei i cdinsd zice, in ordinul de infiintarea acelui post, c bArbat eru-dit §i experient in legl »2).

Un studiu mal' amdnuntit al condicei luI Callimachi aratäcä ja a fost lucratd cu cuno§tintd §i intelepciune. Sa credeIn deobOe ca ja este o simpld traducere a condiceI civileaustriace, promulgan. la 1818 sub titlu de BfirgerlichesGesetzbuch i ca traducerea s'a acut de cunoscdtorul inlimba germand Christian Flechtenmacher, iar redactia gre-ceascd s-a sdvir§it cu deosebire de legistul grec Anania Cu-zanul. O comparatie amdnuntin fd.cutd cu codul austriacne-a dovedit cä nu s-a procedat astfeliti. Este adevdrat cdmare parte din paragrafele coduluI Callimachi sunt tra-duse din codul austriac ; dar ele sint mal' totdeauna repro-duse mal pe larg cu fraze mal' pe incunjur, pentru a lámurimai bine intelesul lor. ApoI codul Callimachi contine i oparte teoreticd, de nevoe intr-o tard., unde cumntinta legi-lor i a termenilor juridid era a. a. de putin rdspindita. A§abundoard, pe cind codul austriac nu definete nicI ce estelegea, nicl ce insamna drept personal sail real, condica luICallimachi gdsete de cuviintá a defini aceste notiunI inparagrafe deosebite. Multe articole ale coduluI austriac sint,spre mal bund intelegere , despdrtite in doud sati trel

paragrafe in condica luI Callimachi. ApoI obiceiul pamin-tuluI este reprodus in o suma de paragrafe care sa abatcu totul de la normele dreptulul austriac, precum buna-oara la sinisfora (raport) §i in altele multe. Cind domnulspune in hrisovul sa.ii de promulgare ca eincepind lucrul1-am §i savir§it cu ajutorul luI Dumnezeti, avind de te-meiti Vasilicalele) , aceasta nu poate sa fie exact decitintrucit codul austriac el insu§I este un extract din Vasi-licale. Nu sa vad in Caul Callimachi articole traduse de-adreptul din legile grece§tI, pe cind paragrafe reprodusead literam din codul austriac sa intilnesc la tot pasul.Lucrarea lui Callimachi a avut de baza legiuirea austriaca,modificind-o dupá trebuintele tare, tinind sama de institu-tiile el, de obiceiurile el §i punind-o la nivelul inteligentejuridice a timpuluI. Ja este din acest punct de vedere cumult superioara prelucrare Codului Napoleon din 1865,care introduce, fail nicI o cercetare, principli absolut noue§i reprobate de con§tiinta romina, precum impedicarea cer-cetarei paternitatiI §i altele de acela§ feliti.

Pentru timpul in care a fost alcatuita. §i cu puterile decare dispunea pe atund tara Moldove, condica luI Calli-machi este o legiuire exemplara, §i meritul cel maI mareIn alcatuirea el sa cuvine domnuluI ce ail conceput-o, apriveghiat intocmirea el §i a inspirat-o cu inaltul sail cuget.

Originalul Codului Callimachi s-a redactat in limba gre-ceasca; dar domnul dispune ca el sà fie tradus §i in limbaromina, traducere cu care fu insarcinat Flechtenmacher,dar pe care nu apucft sa o savir§easca, intrerupind lu-crarea luI la jumatate. Ea a fost apoI indeplinita mal

o

i2§

tirziti, la 1833, de acelas jurisconsult, caruia i s-a dat caajutor alt bArbat cunoscAtor in legY, Damaschin Bojinca,pe timpul ocirmuirif provizorie rusestI a comitelul Pavelde Kiselleff

Editia originalA greceasa. a Codului Callimachi fu ti-Orita cu multa ingrijire in IasY, in tipografia minastirelTrei ErarhY, ca litere noue, aduse in 1813 din Italia, spreinzestrarea aceste tipografiI rominestI, de vestitul profesordin Academia domneasa. din IasT, Manoil Bernard. AcestManoil Bernard ), spune d-1 A. Papadopol-Calimah, evenitIn Moldova de la insula Creta, a fost un barbat foarte eru-dit, cunosa.tor de mal multe isT acuse studiile luI inuniversitAtile din Germania si de la Roma i a fost profesorla Academia domneasa. din Iasi. Cele int.5.I cArVf grecestIscoase din aceastä tipografie de Bernard a fost 0 la1813, Etoo(pcc, adecA Ceaslov, ini6, foarte elegant, de420 pagine; la sfirsitul cArtil el subscrie : Moc.volp,. Bspvcipaoc

)tp* ivepybc irEzpoitoc si)ç soroypayEu tuas-ric, adea. Ma-noil Bernard Creteanul, organizator i epitrop al acesteItipograft 20 la 1814, eiptecpc, adeca. o colectie de imnurlsi de rugkiunT la Sfinta Treime, tipäritA dupa comanda

cu cheltuiala minAstirel Rusicon de la Muntele Atos 1);3' la 1814, Apfilie 23, o mica brosurà, ini6, de 18 pa-ginT, sub titlu 'llOw.e4 tc.va 7CrAltiittü, adeca citeva mid poem e

I) (Pe turnul mingstirei Rusicon, In care staii clopotele, se aflà capul dezimbru i anul 1814, iar mal sus anul 1819, data inceperei si slvirsireTluT de Scarlat Callimachi Voevod, care a inoit i biserica mare si a acutcase imprejurul eT.» Dr. Athanasie Mironescu Craioveanu. O calatorieIn Orient. Bucuresdi, 1896, p. I93.

Ag-morale. Aceast5. bro§urA, Manoil Bernard o inchiná lulbeizadea Alexandru Callimachi, care-§1 fAcea studiile inAcademia domneasa din 14, fiul luI VodA Sc,arlat CaIli-machi. Bro§ura coprinde urmgoarele poeme scrise cu ele-gantà : Oda contra invidiei (jpsi-, %wra tor) cp96vou), com-pusA de beizadea Scarlat Ghica, eforul acesteI tipografil ;Desfire rdbdare (IL-spf incolimo, compusA tot de acesta;o idilä, Noroc sail Int:eleficiune (t6x.r) t' cocpEct,,; xr7jctc), com-

pusá de savantul Dimitrie Gobdela, doctor in litere §i infilosofie, profesor la Academia domneascA din Ia§l, reposataid la 1831; Desfire firietenie (repE cpckEric), compusA deManoil Bernard. Aceastà bro§urA autorul o oferi luI bei-zadea Alexandru Callimachi de ziva de 1 Mal 1814, cumsá vede insemnat pe exemplarul oferit, pe care-I po-sed. In sfir0t, in 1816, e0 din teascurile acestel tipografilcodicele luI Scarlat Callimachi sub titlul sAii grecesc :KWarii iroXtccx6c TO Itpt10%t7C6CTOU tgiC MoXaccefac, adia. Codicele

civil al firincifiatului Moldov0. Bernard a fost un profesorluminat 0 un tipograf foarte iscusit. Editia greceascA a Co-dului Callimachi, din 1816, e foarte frumoasà. ArmeleMoldovel de pe pagina cu titlul cArtiI 0 spita de neamsint litografiate de Dimitrie Contoleos, iar portretul luI VodaScarlat Callimachi din fruntea cartel §i marca tinuturilorMoldovel skit scoase de pictorul 0 litograt I. Bero Ludo-vicus Kreiichely de Schwerdtberg1) 0 gravate de BlasiusHöfel. Tipografia acésta, infiintatà de Bernard in 14 aveade efor pe beizadea Alecu Ghica 0 pe doctorul in medi-

i) Acest pictor este probabil fratele consululul prusian de acela, numedin Iasi', din aceste timpurl.

- 124 -cina, Eustatie Rolla, obicinuit zis doctorul Eustatie, tatalneuitatuluI Costache Rolla, iar de epitrop pe insu§I Ber-nard i pe doI negustorI din Ia0, Anastasie Mihail Ghita§i Panaiot Dioghenide, ').

Inainte de a promulga codicele sag, Voda Callimachiil supuse ob§tetei adunarY §i-1 comunica mal multor in-vAtatI streinÌ, spre a avea asupra-I parerea lor. Era peatuncl consul general al Anglie in Moldova §i. In Mun-tenia, cu reedinta in Bucurescl, W. Wilkinson, cunoscut deapr6pe cu Voda Callimachi, care trimise prin el un exem-plar din codicele sati universitate din Oxford 2)

S-ar parea, dupa Wilkinson, ca Voda Callimachi tri-misese acesteI universitatI o copie manuscripta a codiceluI.Cuvintul de copie intrebuintat de consul general nu este insaexact. Domnul trimisese un exemplar tiparit, dupa cumne-o spune calatorul englez, Mak-Mihael, care arata in a-mintirile sale de calatorie, ca : (la sosirea noastra in Bu-cure§tI, vàzuram in stapinirea fostuluI consul general en-glez, Wilkinson, o carte elegant lucrata pe care gospodarulMoldovel o hotarise ca prezent literar pentru universitateadin Oxford. Era condica politica a principatului, compilatade domn §i. tiparita la Ia0 In bimba greceasca moderna.Cartea era intovara§ita de o scrisáre (òrte magulitoare catraacea vestita universitate, scrisa in cea maI curata limbagreceasca a FanaruluI, de mina gospodaruluI insu§I. Adresa

I) A. Papadopol-Calimah, articolul citat din Arhiva, VII, p. 154-155.2) Wilkinson, Tableau historique giographique et politique de la Mol-

davie et de la Valachie, Paris, 1821, p. 44.

125

era in latine§te, precum urmeaza. : Magn. Brit. Celeb.Universitatis Oxon. Magnifico RectoriOxonium').,

Scarlat Callimachi insa adaoga §i alte legiuirl mal ma-runte la condica ob§teasca civila a Moldova A§a el luindIn privire ddrapanarea ce sa aducea in averile orfanice§t,institue a§ezamintul comisiilor epitropice§tT, ca ni§te organede priveghere asupra averilor celor orbf de parintI2). Totel mal infiintaza, cum am vazut, postul de jurisconsult. ApoTmal iea masurI administrative spre inaltarea bund stall apoporula Astfelia afara de acele rinduite pentru stirpireaciuma in care sa vad, poate pentru prima owl, intrebuin-tate mijloace de aparare contra latird acesteY bori3), el malingrije§te de reinoirea §i intretinerea podurilor de lemn,care alcatuiati pe atund paveluirea capitaleT Moldoveri);reguleaza modul intrebuintariI in comun a m4e1' incunju-ratoare a Birladula cumparatä de or4enT5); spore§te veni-turile epitropid Huilor, dindu-T dreptul, pe IMga dijma dinvil §i livezI, §i la oarecare taxe asupra locuitorilor din vatratirgulue); restatornicete intinderea ima§uluT din jurul Ja-

i) Yourney from Moscow to Constautinopol in the years 1817-1818, byWilliam Mac-Mihael, London, 1819, rezumat de N. Iorga in articolulUn calator englez in Mile romine inainte de eterie In Arhiva din IasT,VII, p. 23.

Hrisovul grecesc din 1817, Iunie, reprodus in traducere, de Urica-rul, V, p. 25.

Tidull domneascl atre clucerul Alexandru Popovid Ureche, din18'8, Noemvrie 13, Uricarul V, p. 191.

Hrisovul si anaforaua din 1815, Septemvrie 2. Ibidem V, p. 434-Hrisovul din 1817, August in 20. Ibidem, V, p. 299.Hrisovul din 1813, Iunie 13. Ibidem, V, p. 1.

-126

§ilor dupd semnele vechr de hotare, desfiintind asupririlece sl fdceati locuitorilor din pricina pd§unatulul vitelor100; in sfir§it, lucru ce poate pdrea mal afard din caleIn acele timputi, orindue§te ca dreptul la ceI doI leI despd-gubire de scutelnia sd fie pdstrat numal boerilor pd.-

mintenI, cu excluderea Grecilor2). Domnul insk fiind nu demult venit in scaun, §i boerii, strimtoratl prin rdpirea Ba-sarabiel, cerind de la domn aceastd favoare, el crezu decuviintd a nu le respinge cererea, Cu toate cd era toc-mal indreptata impotriva elementuluI in care puterea im-prejurdrilor il impinsese §i pe el.

Scarlat Voevod mal fd.cu pentru Moldova ceea ce fdcusecelebrul filantrop §i agronom francez, Parmentier in taraluI, introducind cultura cartofilor, acest vegetal pretios,transportat din Peru in Europa la inceputul secoluluI alXVI-lea. In Franta, preventiunile publice contra vegeta-luluI de mult rdspindit in Germania, Elvetia §i Irlanda,fwà biruite numal gratie protectiune lul Ludovic al XVI-lea.Asemenea in Moldova, c cartofele aduse din Transilvania,fiind visternic logofdtul Grigora§ Sturdza, s-ail intrebuintatmare silinte din partea guvernuluI pind ail induplecat pesAtenT de a sä da la aceastd munck ce at' ajuns in sill--§it la perfectie §i a fi cultura lor trebuitoare ca §i pdpu§oil '3).

Callimachi este mazilit in 24 Iunie 18194). Depozitia WInu era decit o urmare a tratatuluI de Bucure§d, impli-

I) Hrisovul din 1816, Maid 4. Ibidem, II, p. 22.Hrisov i anafora din 1814, August g. Ciricarul IV, p. 183.DrAghicI. Istoria Moldova', II, p. 107.Vezi maT sus p. 102.

127

nirea domnieI de sapte anI, si de loc o dizgratie. CaTurciI 1-ar fi pastrat pe Callimachi mal departe in tronulMoldoveI, atit erati de multumitI cu el, aceasta sa vededin imprejurarea ca, cu prilegiul noueI orincluid pentninumirea de domnI in Tarile Romine, Poarta dispune prin-tr-un hatiserif ca de acum inainte numaI patru familiI dinConstantinopole sa vor mal bucura de aceasta favoare,enumerind in aceste familiI, in primul rind, pe acea a Calli-machilor, ara deosebire de ram, a Moruzestilor, cu exclu-dere ramuluI luI Dimitrie, decapitat in 1812, a luI AleXandru*utu si a lul Mihail *utu1). Dar TurciI nu vroiati sà piarclafata cu Rusia dreptul lor de a s'a amesteca in domniile romine,drept ce fusese acum marginit la sapte anl prin tratatul dela BucurestI. EI retrasese decI domnia luI Callimachi, numalspre a nu parea ca sa leapada de dreptul lor de a schimbadomniI. Dar de aicI sä si explica modul cu totul deosebitcum fu tratat Scarlat Callimachi, dupa depunerea lui dinscaun. Asupra acestor imprejurad avem un raport inte-resant al ambasadoruluI prusian cata regele, din io Sep-temvrie 1819, in care Von Schladen spune ca : ordinulde depozitie este de obiceiti notificat gospodarilor prin unfirman impodobit cu un hatiserif carele prescrie imperiossi in termenI foarte putinI mAgulitod de a lasa frinele.

I) Regulamentul privitor la eligibilitatea la principatul Moldovel siMunteniel si la locul de mare dragoman al PorteI si al AmiralitAtil, din28 Ianuarie, 1819, In Nec. Iorga, Acte §.1 fragmente, II, p. 54 i urm.Von Schladen cAtrà rege, din io Februarie 1819. lbidem, p. 550. Incg. Th.Codrescu tipArise In Uricarul, anul 1852, p. 107 o traducere de pe actulgrecesc ce reproducea aceastä orinduire a sultanulul.

128

ocirmuireT, pentru a le remite In minele urma§ulul lor,de a veni indatä in capitala, spre a cunoa$e vointa su-prema. Aceasta vointa este uneorl surgunul, adesea orTchiar moartea, i nicT °data fostul gospodar nu sa poatearata fAra pedeapsa In public, nicT a sa privi ca afara dinprimej die, decit numaT dupa ce a platit sultanuluT i mini§trilorni§te sumT in proportie cu parerea ce Poarta formatdespre bogatiile luT. Un demers cu totul de altfelití a fostadoptat fata cu principele Callimachi. Un firman impodobitcu hat4erif i-a vestit, nu depunerea luT, ci sfir§itul domnieT.Sultanul II arata prin el inalta sa multumire, pentru sluj-bele aduse dupa pilda tataluT §i-1 pofte§te sa vinala Constantinopole, pentru a primi dovez1 noue de fa-voarea imparateasca. Aceasta inoire magulitoare acu ca

principele sà-§I permita o alta, anume de a trimite sul-tanuluT o scrisoare de recuno§tinta, pe care sultanul oprimi cu bunavointa. A treia zi dupa sosirea lul Callimachi,marele vizir capta ordinul de a cherna pe principe laPoarta, spre a-1 imbraca cu blana de sobol i a-T reinoi,In termenil ceT maT magulitorT marturia inalteT aprobad asultanula Ceremonia avu loc In dimineata zilel de 30August. Muhurdarul pastratorul pecetiT luT reis-efendisa dusa la principe pentru a-T aduce poftirea vizirulul,careia principele clac:1u imediat ascultare, punind sa-1 into-var4asca vre-o trel zecT de persoane din casa la AjutorulmaistruluT de ceremoniT veni sa-1 primiasca in josul mareIscarl a intrareT divanulul. Indata ce patrunse la vizir, fu im-

2) Alexandru Callimachi Voevod.

-129

brAcat cu o minunatà blanA §i stAtu o jumAtate de oart devorbA, cu acest ministru, dup. care el sä dusà la chehaia-beT, la ceau-ba§amarele mare§al§i la reis-efendi. Dupàce stAtu lung timp de vorbà cu acest din urmA, el pArAsiPoarta cu aceia§T ceremonie ca §i la sosire. AceasMdistinctie, arà pitch in istoria otomanA, a produs cea malmare sensatie i a dat na$ere la presupunerT foarte fa-vorabile actualuluT dragoman al divanuluT, fratele princi-peluP), care presupunert ar putea sA, sà indeplineascA, pen-tru cà dum6.nia cea strapicA care desparte pe ceT doTS'utu §i insinuArile uricioase rAspindite la Poartà asupralor, ail atins up a§a grad de violentà, incit este probabilcà unul sati altul saü poate chiar amindoT vor ckleaintr-un chip oare-care, inainte de termenul fixat printractat , 2).

In ordinul autog,raf al sultanuluf cAtrà marele vizir, pri-vitor la distinctiile ail pildà, incuviintate gospodaruluT,sA spunea cA, : ( Sublima Poartä a fost totdeauna multu-mità de slujbele acute de familia Callimachi §i O. ja r6.-mine foarte multumitA de credinta cu care ultimul printal Moldovel i-a indeplinit datoria. Pentru a-1 distingeprintre asemeniT sdT, sultanul a vrut a-T incuviinta mArtu-risirile inaltel buneT sale vointl »3).

Ca o urmare a acesteT favorT cu totul exceptionale de

Principele loan Callimachi.Von Schladen cAtrà rege, io Septembre 1819. Neculal Iorga, Acte

$i fragmente, II, p. 555.Von Schladen cAtr5. rege, 25 Septemvrie 1896. Ibid. II, p. 567.

-130

care Scarlat Callimachi sa bucura la Poarta, el este nu-mit imputernicit din partea el la negocierile ce sa urma-reel pentru executarea tratatuluT de BucureA §i care ne-gocierT reincepuse cu mal multa staruinta in anul 18191).Ambasadorul rusesc sa bucura de numirea luT Callimachi,precum am vazut mal sus, pentru-ca acesta tiind frantu-ze§te, va putea dezbate direct cu el daraverile ce-1 eratiincredintate, färä mijlocirea ingreuietoare a talmacilor2). Calli-machi insa sa temea sa nu-1* compromita bunul renumein o negociare atit de spinoasa, §i-§T da toate silintelespre a fi scutit de aceasta primejdioasa insarcinare. Cuatit mal greti II venea luT Callimachi a lua parte la acestedezbaterT, cu cit era sa sa trateze in ele i o chestiunecare-1 atingea personal, anume acea a sumelor enorme pecare RuiT pretindeati ca atit el cit i colegul sail dinMuntenia, loan Caragea, le luase din Talile Romine intimpul celor §apte anT de domnie, i care sumI sa evaluatila nu mal putin de 6o.000.000 de lel, din care 33.000.000ar fi intrat in caseta sultanulu13). Callimachi fu insa nevoitsa primeasca numaT decit misiunea cu care Poarta il insar-cinase. Pe cind incepuse negocierile cu R41 §i pe cind lumeaorientala sa cutremura intreagä din causa eterieT, deodatavine vestea ca Alexandru Sutu, domnitorul MoldoveT §i alMuntenieT, a murit4). De indata GreciT, acel care sa uitati mal

I) Iacovachi Rizou Neroulos, Histoire moderne de la Grèce, p. 253.Vezi maI sus p. 88.Von Schladen cätrá regele, i8 Iunie 1820; 25 Tulle 1820. Miltitz

clfrä rege, io Ianuarie 1821; N. Torga, Acte fragmente, II, p. 560-562.Von Miltitz cAtrà regele, io Aprilie 1821: 41 parait hors de doute

tuaintenant que feu le prince Aleco Soutzo ayant décliné les propositions

mult la foloasele lor personale decit la soarta poporuluT lor,se pun pe intrigT pentru a dobindi mo§tenirea $utuluT, de§i. timpurile nu prea erati potrivite pentru rivnirea tronu-rilor TArilor Romine. Poarta insà, tinind samà de hotArireael de a restringe numirea in posturile de domnT §i dedragomanT numal la reprezentantiT celor patru familif cre-dincioase amintite mal sus, considera de candidati seri4numal pe treT, anume pe Scarlat Callimachi, cel insArci-nat cu negocierile, pe Ioan Callimachi, fratele sAil, pe a-tund mare dragoman, §i pe fiul reposatuluT principe utul).Candidatura acestul din urmà este insá inlAturatà, malales dup. stAruintele pline de energie ale marelul ba.n

Grigore Brancovanu. Inlaturarea lul $utu lasà ca compe-titori la tronul MuntenieT pe cel dol fratI Callimachi. AmbiTinsA erati insArcinatT din partea PortiT cu daraverT in careerati greti de inlocuit: Scarlat Callimachi cu negocierilecu Ru§iI, iar loan cu trebile dragomAnieT. Poarta nu gAsiape nimenea cArora sà poatà incredinta ingrijirea de ni§tedaraverT atit de delicate. Sultanul insa crezind cà ne-gocierile vor fi in curind terminate, sà hotArqte a rindui,la 25 Aprilie 1821, in a'omnia ambelor Tdr1 Romine-intru cit §i Mihail $utul, domnul Moldova OrAsisescaunul §i sA, retrAsese in Rusia, compromis prin eterie-pe Scarlat Callimachi2). Numirea este consideratà de

qui lui furent faites par les conspirateurs et ceux-ci le soupgonnant d'enavoir instruit la Sublime Porte, a été empoisonné par ordre de son cousin,Michel Soutzo. 2 lbidem, p. 574.

Niculae Sq.; nepot de sorl al principilor Scarlat si loan Callimachi.Vezi firmanul PorteI In Istoria Mitropolier Moldovet, de Erbiceanu,

P- 377.

132

ambasadorul prusian ca favorabia interesulul provin-ciilor, c acl de §i domnia sa anterioard a dovedit a elnu posedà toatà energia necesarà pentru a reforma a-buzurile, nu i sA, poate refuza recunoa§terea cà este in-sufletit de cele maI bune scopurI i c5, neinteresarea,cinstea §i iubirea sa de dreptate, II insemnase un locfoarte deosebit printre GreciI de astdzI, care ail toateviciile strAmo§ilor lor, ail a le poseda §i virtutile. Din ne-norocire », adaogA ambasadorul, c noul gospodarcare nuputea pleca Ina., nefiind sfir§ite negocierile cu Ru§iI anumit de caimacaml in marea §i in mica Valachie (acestadin urmA. insamnA Moldova), pe doI oarnenl ipocritI i in-§elAtorl, Negri §i Vogoride, care spre mirarea tutulor apAstrat Ora acum increderea 14 cu toatà nesaurata loracomie, ce ati asat, pretutindenea pe unde-ati trecut, urmepustietoarel)». Callimachi trebuia insä curind sä plece inMuntenia in capul unor trupe otomane2).

Dar in Turcia, §i. mal ales in momente atit de turbu-rate ca acelea in care o pusese revolutia greceasck iral-Wile cele mal marl aduc adesea orl cAderile cele malprApAstioase. Deodaa §i inainte ca sl fi apucat ScarlatCallimachi a pleca spre pride Romine, el este ridicat cutotl ai luI i internat intr-o casA, din mahalaua Sulimanié,mahala renumitá pentru netoleranta el §i in care nicI o-datd nu locuise vre-un cretin. Lumea contimporand ins4

i) Von Miltitz atrI rege, 25 Fevruarie 1821. N. Iorga, Acte §i frag-mente, II, p. 564.

2) Von Miltitz cAtr5. rege, 24 Martie 1821. Ibidem, II, p. 568.

Anu-§1 puteahmuri intelesul aceste mAsurT. In deobOe fiinddate antecedentele luT Callimachi, s6. vedea in ja un scopbine-voitor al Portel fata cu el. Ia era interpretata in sen-sul ca Poarta vroia sa fereasca. pe Scarlat Callimachi deni§te pericole ce 1-ar fi amenintat. In curind insa sa vAzuca lucrurile stAteati alt-feliti, anume atund cind nepotul lulCallimachi, Teodor. Negri, numit ambasador la Paris fugila Hydra '). Citeva zile dupa aceia Scarlat Callimachi cufamilia luT este surgunit la Boli in Anatolia. Chiar §i atuncIinsA multI nu vroiat sà creada in disgratia WI Callimachi2).In curind insA lumina sA. facu. Poarta pretindea ca a do-bindit in miná dovez1 de hainirea fratilor Callimachi, impli-catI in rAscoala Grecilor. De §i aceste dovez1 nu ail fostnidodatà produse, totu0 nefiind nicI un alt motiv care slexplice dizgratia unor oamenT aa de bine vAzuti" de Turd,sà poate admite O. el' vor fi intins o mina de ajutor co-religionarilor lor. Singurul indiciii in contra luT ScarlatCallimachi este subventia de o sutà de leT pe an, pe careo dAdea jurnaluluI eterist din Viena A6Tcoc ipp.ic, redactatde Teocrit Farmachide §i Constantin Cochinachis3).

Lul Ioan Callimachi i sä tae capul4). Scarlat moare §i el,dupa unii asasinat §i anume otravit, dupà cum arata uneleizvoare, sat decapitat dupA cum arata altele, la 26 Octom-

i) Von Miltitz cltrà rege, 25 Iunie 1821. Ibidem, II, p. 583.Von Miltitz at% rege, m Iulie 1821. Ibidem, II, p. 586.Vez i documentul care constatà aceastl danie reprodus in Stama-

tiadi /. c. p. 179.Von Schtsler c. rege, 14 Noembre 1821; Von Mintz c. rege, 21

Nov. 182i; Nesselrode c. Miltitz, 22 Dec. 1821. N. Iorga, Acte # fragmente,II, p. 605, 61o.

h4Vrie 1821, in virsta de 48 anI.a) In once caz el nu a muritde moarte naturald, cu toate ca medicul sail Assany arat6.,lainterogatOrul oficial ce i s-a luat, cà principele ar fi muritde apoplexie, catra care era aplecat si in contra cAreia nuvoia sa urmeze nicl o prescriere, fiind lovit de un atac laauzul morteI fratelul sail. La o al-Mare confidentiala, acelasmedic spune ca nu ar indrazni sa asigute cd principele Cal-limachi sa nu fi fost zugrumat, de si nicI un semn al aceleIviolentI nu i-a gasit pe corpul sail; dar parerea luI se inte-meiaza pe duplicitatea caracterulul turcesc si pe ghibaciaindivizilor insarcinatI cu asemenea fapte. Este invederat camarturisirea confidentiala a mediculuI Assany dovedestePara nicI o indoiala moartea prin violenta a luI Scarlat Cal-limachi, jertfa ca atita 41 a räsbunariI prepuelnice aTurcilor2).

I) D-I Papadopol-Calimah, In Amintiri despre curtea domneasca dinIa,s-1, Convorbirf ¡iterare, anul XVIII, p. 401, ne dà data de 26 Octomvrie.

Vezi si T. Blancard, Les Mavrojeni, cap. XVII, p. 387.2) Asupra morteI lui Scarlat Callimachi, vezI declaratia oficiall a luT

Assany, IO Ianuarie 1821, si m5sturisirea luI confidentiall In raportul lu'iVon Miltitz cAtrà rege, din aceeasi zi: Neculae Iorga, Acte ,ci fragmente,II, p. 618, 619; Mémoires sur la Grèce pour servir a P histoire de la guerrede I' lndeendance par Maxime Raibaud, Paris I, p. 224; Ubicini, Lettressur la Turquie, Paris 1854, p. 107. Ordin cltrl consulul prusian din Ias1C.ruchely din 29 Decemvrie 1821, Documente privitoare la Istoria Romini-ion (Colectiunea Iorga).

9 .7.. _. . '

_

t

__ .---_,..::°: - ° ..''

, 4_44 ,i '. . 2 ' ' t - - ..'4* f '.445;2 .i. G - %VW,'

.

' ' 0

y, frr., ti,, r, ,..r. . tk

s , ?. .. , ? . ,

rE Illf .- , ry '-,, ' : ,'l'

- ' ' 4.i

!,!, 41'

Pro -

dR4-

`2

'

' f

,

- g

,1 -

1.3#

..

-

tri.Tutif:to t tor

-)(11%,0`

6f.1141.;

V1,-,.

' '1;;;;r,

ratele mal mare a lul loan Callimachi Voevod eraGheorghe, care cAlugArindu-s6., capAtà numele de Gavriil.El apare in istorie, pentru innia °ark ca mitropolit al Te-saloniculuI, demnitate in care-1 amintesc imbiI cronicarl alMoldoveI, Ionitä Canta §i Ienachi CogAlniceanu1) §i pe careo dolaindise, alà indoiaM, prin stAruintele frateluI s5A, dup.ce, ajungind mare dragoman, incepe a juca la Poartà unrol insemnat.

Am al-Mat maI sus, la domnia luI loan Teodor Vodä,cum ajunse fratele luI mitropolit al Moldove §i cum, cutoate a fusese adus de domnitor in scaun, mal ales in in-teresul de a deslega slujba. vAcArituluT, Gavriil nu cores-punsese in totul dorintelor domnitoruluI, dei il ajuta inteun

I) Letopisetele, III, p. x85 i 247-

CAPITOLUL VI

GAVRIIL CALL1MACHIMITROPOLITUL MOLDOVEI

chip destul de efectiv, scotInd darea ajutorinteI In locul a-celeI legate a vAcArituluI ').

Mitropolitul Gavriil s-a urcat in scaunul arhipAstoresc, intimpul domniel luI Ioan Teodor Voevod 0 anume in anul1760, dupà cum sA vede din actul sAti de alegere, sub-semnat de Ioanichie, episcopul Romanuld, Dositeiu al RA-dAutilor 0 Inochentie al Hu0lor2). ArhipAstoria luI Gavriilfu una din cele mal lungl ale MoldaveI, de oarece el moaretocmaI in 17863), dupà douà zed 0 ase de anI de p6.zireaturmeI cre§tinetl. ObservAm cu acest prilej un fenomen in-teresant, anume stabilitatea bisericeI din acele timpurl, fatà cunestatornicia domniel politice. Biserica nu era lipità de virtejulschimbArilor domniei, 0 un mitropolit ales rAminea de obi-ceiil in scaun, pinA ce moartea venea sà-I curme zilele, pecind din potrivA mazilirile a$eptate sail neateptate nu in-gAduiail mal nicI unuI domn s5.-1 sfir§ascl zilele pe tron.Demisionarea lul Iacob pentru a face loc luI Gavriil, afost una din rarele exceptil la neamestecul politiceI in tre-bile bisericetI. Biserica era consideratà ca un a§ezAmintneutral, care nu participa la frAmintArile statuluI 0 de aceiadomniI care rAsturnati pe rivalul lor, sà vAd tot atit de binedispuI cgrà acei4 membri aI cleruluI. Chiar calamitàtile

Vecli mg sus, p. 45.Melhisedek, Hronica Hufilor, p. 269 i Apendice, p. 138.VezT Arzul cltre impArAtie la alegerea mitropolitulul Leon Gheuca,

urmaul luI Gavriil, din 15 Martie 1786 In C. Erbiceanu, Istoria MitropoliaMoldova, p. 39: eci tntimplindu-se acum de curind moarte Arhiereuluinostru Kir Gavriil». Un alt document citat de d. C. Erbiceanu. Ibid. p.XLVIII, dà datá precizA mortel: 20 Februarie 1786.

cele maii ale räzboaelor, dintre Turd i puteiile de la noi-dul impärAtieI lor, nu aduc totdeauna schimbArl in scaunulmitropolitan, §i dacä. mitropolitul Anton sà. haini 0AI-A Ru§I

apoI sä duse cu el, la e§irea lor din tara in 1739, mi-tropolitul Gavriil Callimachi rAmase la postul sn, in tim-pul mareluT räsboT dintre anii 1769-1774.

La alegerea de mitropolit al Moldova a luI Gavriil Cal-limachi, care era mitropolit inteo eparhie greceasck dom-nitorul, fratele 14 trebui sá ceará voe de la patriarh, ca sAprimeascA dimisia lul din scaunul TesaloniculuI §i. sà in-voiascA sä sà facä. mitropolit Moldova Patriarhatul constan-tinopolitan, care stätea totdeauna la pindà spre a pune minape biserica Moldovd, sä. folosi de acest precedent, spre anu recunoa§te la moartea luT Gavriil, alegerea succesoruluIsäti, Leon Gheuca, ca unul ce nu ceruse de mal inainteinvoirea de a candida la scaunul mitropolie moldovene,de la Patriarch. Soborul Orel protesteazà imediat, dupa ale-gerea Jul Leon, la Poartà, contra nedreptuluI amestec alpatriarchieT in trebile bisericel moldovene, al-Mind cä.: t nidodatä. Aid in pämintul nostru, la atita mitropolitI ce s'ailfAcut, dup6. cum §tim §i. am apucat de la pArintiI §i strämoifnotri, nu s'ati intimplat sä sá a§tepte voe de la patriarhca sä poatà. domnul §i pämintul alege §i a§eza mitropolit, ').Soborul amure§te apoI in sensul arätat mal sus, pentruce la alegerea luT Gavriil a trebuit sà sà facA abatere dela acéstä. normä..

Mitropolitul Gavriil incepe archipAstoria sa in Moldova

I) Arzul citat In nota precedentà.10

-1381 Apnn infiintarea unel tipografiI, In care tipAre§te mal multe

cArtI. Cea intAI tipAriturà e§ità din teascurile acesteI tipo-grafil §i anume in 1762, pare a fi fost o Evangelie in limbarominA, din care sd. afià §i azI un exemplar la bisericaRAducad din Tirgu-Ocna. Inscriptia pusá pe aceastd Evan-ghelie spune : .Slinta )4 Dumnezeiasca Evanghelie careacum infin s-ati tiprit in acest chip in zilele firea indl-tatului a'omn lo Grigore loan VoevodGrigore Callimachi,fiul lul loan Callimachicu osirdia ,si kaki cheltuiala fireaslintului mitrofiolit al Moldovei chir Gavriil in a sa tipo-grafiie in lafl, anul de la zzdirea lumei 7270 (1762) deGrigore tipograful.'). Aceastà Evanghelie, dupà cum spunemitropolitul, fusese tipArità cu banI imprumutatI. Gavriiltrimite, In 1763, episcopuluI de Hui o sutá cincI sprezece exemplare cu pretul de §apte lei unul, pe care cerea4 le vinde §i a-I trimite baniI, ca sä plAteasca in grabAnegutitorilor, spre a nu maI spori dobinda 2)

EnumArAm tot aid §i celelalte cdrtY cunoscute nouà cae§ite din tipografia infiintatà de Gavriil Callimachi in timpularhipAstorie sale: c un Cali/lis sag scurtd pravoslavnicämärturisire a legei cre,stine)sti, care acum s-a tipdrit cu bla-goslovenia fi rea sfintitultd mitrofiolit chir Gavriil in sfintamitro.polie in Ia,si, la anzil 1777, fiind ostenitor fi chiver-xi sitar firoloereul Mikan Streblinchi exarh mitrofiolid dinE,51,o micA bro§urA In-160; un Ceaslov in 1772; un

I) T. T. Burada, ,Stiri relative la cite-va biserict din Tirgul-Ocna,.Arhiva VI, pag. 341.

2) Melchisedek, Hronica Hufilor, p. 278.

139

.8nhologion in 178o fi un Moliftelnic in 1785 '). Nu von%uita un fapt insemnat in istoria n6strà cultura16., spre ceamal mare lauda a mitropolituluI Gavriil : dupà indemnul 14arhimandritul Macarie pregAtise spre tipArire o gramaticAromân eas a 2).

-Mitropolitul Gavriil a ridicat din temelie catedrala dinIa§1 cu hramul S-tuluI Gheorghe, care a servit in aceastäinsuire pinA la restaurarea mare mitropoliT, zidite de mi-tropolitul Veniamin Costache, a areia boltà prAbu§indu-sà,a fost reintocmità tocmaT in zilele noastre. Cu privighereazidirei bisericel fu insArcinat de mitropolit, un cAlugAr pe care'1 chemase la Ia§I de la mon6.stirea NeamtuluT, unde ajun-sese economu al mon6stireT, acindu'§I nume de bun admi-nistrator. Acest cAlugAr, numit Iacob, fu acut protosinghelde Mitropolitul Gavriil §i dupà ce va fi episcop de Hu§I vadeveni insu§I mitropolitul cel mult cunoscut : Iacob Stamati 3)

i) Xenopol si Erbiceanu, Sitrbarea ,scolard de la Ia,s1, Iasi*, 1885, p.

333-334.WI titlul acestul manuscript, care A. af1á in biblioteca AcademieI

(Ced. No. 102, 1 vol. fol.):Gramatica Romana a PArinteluI Macarie Arhimandritul.

(In dilele prea luminatel si de Dumnedeii incoronatel mistre EcaterinaAlexievna a WO. Rusia si a naslednaculuI ei, a mareluI cling TesareviclPavel Petrovicl, acum cu mila DomnuluI Dumnedeii si a t6teI MoldovelimpArAtitoare fiind si s'a tiplrit in sfinta si Dumnezeiascl Mitropolie Ia-silor, cu blagoslovenia a Prea sfintitulul arhiepiscopulul si mitropolitultaa toatei Moldovel, Kirio Kir Gavri-il si cu toatà cheltuiala a Preablago-rodniculul si pravoslavniculul marelul cnezil al Moldovel Ioan CantacuzinoDeleanu, a mareluI Vistier (anul lipsesce)., Mal veche de cit aceastägramatia este numal acea a lul Eustatie Brasovanul, 1746.

M. Koaniceanu. Mitropolitul Iacob Stamati in Ateneul Romin dinIasi', IulieAugust 1861.

146

Gavriil zidi biserica S-tuluI Gheorghe pe locul vecheY mitro-poliI a IasuluI, cu hramul Stratenia, numità si Biserica A113äsi care sá dArAmase de vechime. Locul mitropolid sA intindea,ca si astdzI, pe marele patrat cuprins intre strada Mare, stradaBaston, strada FeredeuluT Turcesc si casele Sturzestilor-azI Seminarul central. LingA Mitropolie sA zidi o scoald;locul insd fiind prea strimt, mitropolitul Gavriil, in solicitu-dinea ce avea impreunA cu domnitorul Ghica pentru scoale,cumpArd alAturea un loc de la Catrina, nepoata PopeUrsula In zapisul de vinzare din 1767 sä spune cA cacestloc fiind trebuitor scoalelor ce s'ati facut acum, dind si altImegiesT locurile ce ati fost prin prejurul nostru, 1)

Pentru a mAri veniturile mitropolia Gavriil, concedalocurl cu beznadne in fata Strazif Mari, maT multor obrazejidovestI si anume lul Pascal Kiva zis si Ursul 9 stinjenI;luT Aiber barbatul slicAriteI 4 stinjenT; luI Leiba iar 4 stin-jenT, loc pe care Leiba il vinde altuI jidov Isac; lul Vigderceprezarul 21/2 stinjen1; luI Iosif argintarul 2 stinjenT si in fineun al saselea loc until bArbier romin Teodor. Este curiozde constatat de la ce proprietarT fusese cumpdrat loculsfinteI mitropolii cu o sutá de anI in urmä, la 1695, decAtrA doamna Anastasia, din familia Buhus, sotia luT

Gheorghe Duca. Ja alcAtuissa acel mare patrat al locululmitropolitan prin cumpArAturI: de la Anita sotia luT SolomonBirlAdeanul; de la Rosca vistiernicul; de la Todirascu nepotulIorgAIpe ulita FeredeuluT; de la Drosoaia, care-1 cum-prase de la Anita, sotia vorniculuT Sturza; de la Alexandra

I) Erbiceanu. Istoria Mitrololia Moldova, p. 33.

141

SpAtAroaia; apol locul propria al Anastasid doamnel, mo§-tenit de la pArintele O Dimitrie Buhu§. Nici pomenealA nu-Ide vre-un Bizma care ar fi posedat vre-un loc in jurulmitropoliei. *i acuma, toate bezmAnurile sà incuviintailunor reprezentanti ai acestui neam. SA acuse o mare trans-formare in elementul etnic al Ia§ilor, in secolul al XVIII-lea,§i Evreii devenisä unul din factorii principalI al poporatieilui 1). Aceste locuri concedate Evreilor sus amintiti, furAinsá luate in dArAt sub domnia lui Alexandru Calli-machi, pe motivul cá cnu sA maI putea suferi sA sA va& osfinta bisericA ca aceia incunjurata de multe necuviincioasespurcAciuni, intinzindu-sA locurile Jidovilor pinA aproape dealtarul d.» Argumentul juridic pentru reziliarea contrac-telor de embatic fu aflat in Harmenopol, cap. III, titlu 5,care zice cá c ereticiI lucru bisericesc nem4cat sä nu ago-nisascA, nici cu r4Adire nicI cu platA, §i care eretic va faceuna ca aceasta, ceia ce a dat hotArit pentru aceasta pierde,.Totu§I fiind cA Evreil ridicase clAdiri pe acele locuri, in bunAcredintA, apol divanul §i domnitorul hotdrAsc cA c spre a nurAminea JidoviI pAguba0 de binalele ce aü facut, sA facà opreteluire a binalelor §i s'A li sA deje despAlubirea cu-venitA , 2).

Curind insA mitropolitul Gavriil trebuia sA intre intr-operioadA mal viforoassá a ocirmuireilui arhipAstore§ti. Anume

i) Comparà cele doul acte din Erbiceanu, Istoria mitropolia Moldova:acel al AnastasieI doamneI din 1695 (p. XLV) si hrisovul cu anaforauade pe timpul lui Alexandru Callimachi Voevod, 1796 (p. 41).

2) Hrisovul si anaforaua de la Vodl Alexandru Callimachi, citatl Innota precedenta.

142

in 1769, sA naste cumplitul ràzboiti intre RusI si Turdcare trebuia sA aducA in o mare cumpAnA prile Romine.Vijelia sA apropia iarAsT asupra. lor, strasnicA si amenin-tAtoare. Domnitorul Grigore Callimachi vedea cum sAnAmoleste din ce in ce mal mult in dizgratia Turcilor.El cerea in zadar mazilirea luI si in curind trebuia sApArAseascA tronul pentru a fi aruncat in fiere, in temnitAsi. in mormint. RusiI insA inaintail mereti si trupele lortrecuse Nistrul, cind TurciI nid nu ajunsese la DunAre.

IncA inainte ca RusiI s6. ocupe Iasul, mitropolitul Gavriiltrimesese, prin dragomanul rusesc Cruta, c o hiritisire, prin-cipeluI Alexandru Galitzin, capul ostirilor rusestI. In 21Iulie 1769, principele multumeste mitropolituluI pentru fe-licitarea primitA si pentru ajutorul ce dAduse omulul sAilspre a sA putea intoarce in lagArul rusesc. SA mal roagaprincipele de mitropolit, ca si de acolo inainte sA-i dejec toate cele trebuincioase instiintAril prin mijloc incredintat».In August, Galitzin trimite o altA scris6re mitropolitululIn care cere iertare, cA nu poate incA veni efectiv in ajuto-rul Moldovenilor (Rusif fusese aruncatï. de Turd dincolode Nistru) ; dar asigurA pe mitropolit cA c indatA ce sA vaarAta inlesnire, va alerga intru ajutorul pravoslavniculuTnorod al Moldovenilor. DupA lupta din 18 Septemvrie,In care un corp de Turd este cu desAvirsire zdrobit, RusiIocupa Moldova si intrA in IasI in ziva de 26 Septemvrie1769. Mitropolitul Gavriil presideazA ceremonia sAvirsireI

jurAmintuluI de supunere a tuturor stArilor Moldovel cA.trAimpArAteasa Caterina si pleacA in capul und delegatil dedeputatT din Moldova si Muntenia printre cad se aflati

143

un Cantacuzen §i. un Brancovanu la Petersburg undefurà primitl in audienta solemnA. de Majestatea el Imperialàla 8 Aprilie 1770, asigurind'o de supunerea provincilor lorsub sceptrul liberator al Rusien. Generalul Prozorowski careocupase capitala Moldovel, trebuind sà sá., ducA la Boto§anl,In interese militare, insárcineazA pe mitropolit §i pe dolboerf, anume loan Sturza vornicul §i Alexandru Neculceapaharnicul, cu adunarea proviziilor, sub privigherea colo-neluluI Rezewschi, pe care-1 las6. in Ia§I in locul la Maliati Ru§il §i stranice mdsurI de politie contra spionagiuluI 2).

Dei mitropolitul iscàle§te alAturea cu boeriI Moldovelcartea de umilin supunere cAtrà impArAteasa RusieT, el pro-testeazà la generalul von Stoffel contra trecereT peste po-runcile impArAte§tI in privirea incasAriT birurilor de la ne-gutitoril din Ia0'. ImpArAteasa anume agkluise, a afarà devamA, de venitul °me, precum §i de nevoile aprovizionAriio§tireI, locuitoriI MoldoveI nu vor fi supAratI cu nicI un felitide dare. AceastA. agAduintà 1-Amase insä numaï pe hirtie.In realitate sá urma inainte cu incasarea tuturor contribu-tiunilor, dupà sistemul vechiti, atita numaT cä incasArile in-tal' in punga Ru§ilor. Mitropolitul Gavriil cere de la Sto ffelca sä respecte fágAduintele imperiale, argind cA e nu ar ficu cale a sä cere cele ce sint peste porunca impArAteascA,adicá pálArnicie, cAminArie, bran4te, cupärie, pArcAlàbie,mortasipie, §i baniI juguluI; cAcI de vreme ce ati lipsit st6.-

I) Von Solms, ambasador prusian la Petersburg ata rege, ro Aprilie1770, N. Iorga, .Acte fi fragmente, II, p. 27.

2) Corespondenta cu Rusia in Archiva Româneascit a lui Mihail Coani-ceanu. Editia II, Iasi 186o, I. p. 129, 130, 131. si 137.

144

pinirea cea silnica a pag-inuluI este bine sa lipsascä si

aceste al-1 asupritoare» 9. Daca irisa mitropolitul aparainteresele materiale ale locuitorilor, in cele sufletestI el

trebuia sa primiasca supunerea bisericeI moldovene celerusestI, precum decretase a tot puternica imparateasa; sitot clirosul cu mitropolitul in irunte c sä fericea ca s-atiinvrednicit prin dumnezeiasca miloserdicä buna vointa, asa numara impreuna cu aceia ce sa af1ä sub a voastraarhiereasca aparare si sinodalnica prea dreapta. ocirmuire » 2).Cita deosebire de protestarea mal' sus amintitä contra a-mesteculuI patriarhiel de Constantinopole in alegerea mitro-politilor Moldove 1 Nu erail insà oameniI altiI, mal vrednicIsati mal slabI, ci imprejurarile. Patriarhul de Constantino-pole era o simpa autoritate bisericeasca, ará de nicI unmijloc de a constringe ascultarea de el. Suprematia bisericerusestI venea imparecheta cu covirsitoarea putere militara,care trebuia sa inghete de frica si pe cel mal Mimos. Undeera dar locul pentru protestarI sati nesupunere ?

In toata purtarea mitropolituluI Gavriil, care nu era decit ecoul clase politice a Moldove, boerimea, in timpulcit tinu ocupatia ruseasca, sa constata douà partI. El estefoarte supus cata ordinele imperiale si nie cá sa puteasa fie aldea'. Fata irisa cu autoritatile militare, el aparaprecit il sta prin putinta, interesul compatriotilor s'A spri-jinindu-sI adesea orl protestarile tocmaI pe ordinele impa-

Protestare din 1769, IaV, fg.rA datg. lunarà. Ibidem. I, p. 149. Cartea deInchinare subsemnatà de Mitropolit, p. 152-158.

Adresa mitropolituluT Gavriil si a Intreg soborulul cltre sinodul bi-sericiT rusestI din io Decembre 1769, Ibidem. I. p. 163.

1) Ibidem, 1, p. 168.

145

rate§tI, precum 1-am vAzut facind mal sus, cind cu in-timpinArile luI contra ridicAreI darilor. De aceia sA nu credemca. mitropolitul §ovae§te in purtarea lul, cind arAtindu-saenergic, cind supus cu orbire. Purtarea lui deosebita fatacu Ru§iI, se explica din indoitul izvor de unde veneati po-roncile de indeplinit. A.a intr-un act nedatat indreptatcatra. feldmare§alul Romantzoff, mitropolitul il incredintaza ca.MoldoveniI, ca n4te robl prea plecatl aI impArate§til .m6.-riri, dupa credinta lor cea de jurAmint sint supu§I poron-cilor impArAte§tI pina la cea de pe urmA picaturà a singeluI§i prea gata spre a da din cele ce sint in putinta lor, pen-tru trebuinta o§tireI impArate§tI; numaI cA aceasta luare sAsá faca cu §tiintA §i cu oare§I care cuviincioasa rinduiala, pen-tru cd o samd de oamenl ce sint trecatorI prin Moldova, iatifara de nicI o rinduiala cele ce intimpinA pre cale, atit dobi-toace cit §i altele, mal mult decit le este trebuinta.§i spre risipai maI ales volintiriI fac multe supardrI §i jafurl sAracilor

cre§tinl §i-I risipesc prin locurI pustil §i prin padurI. SA

roaga decl ca cele ce vor fi de trebuintA o§tireI impa-rAte§tI sà sa deje dup. putinta Orel, cu orinduiala §i printirea rinduitilor dregatorI '1). Curind insà dupa aceasta

vine un ordin de la imparAteasa c caträ prea cinstitiI mi-tropolit §i episcopI mitropolieI MoldoveI3 , ordin datat din16 Decemvrie 1769, insA sosit in Ia0 prin Ianuarie 1770In care Caterina, arAtind rivna sa pentru cauza cretina,cere de la fetele biserice§tI catrd care se adresa, ca esa.faca §i. sA isprAveasca ca tot norodul MoldoveI de la mic

I) Ibidem, I, p. 188.2) Ibidem, I, p. 192.

146

pina, la mare, top impreunà de ob§te §i fiecare osebit sàsA infierbinteze i sA fie cu silintA inspre a sá at-Ma vred-nicT unel faced de bine atit de marl, plinind cu dinadinsul§i cu bura inimà desAvirit acea datorie a legel §i acrqtinesculuT jurAmint, prin carele s-ail indatorit cAtre noT.Ca o multamita pentru ast-feliti de purtare, impArAteasaagAcluqte cä dupà mAsura credinteI voastre i a dynece ve p al-Ma pentru slujba noastrà ce este aa de strinsunità cu slujba bisericel lul Hristos, vroim . i noT ca sAimpArtà§im atrà vol a noastrà milà i a noastrà bunà-vointA pl). Cuvintele impArAtescl erati cam acoperite. Mi-tropolitul Gavriil sA insArcineazà, sA, spue lucrurile mal pefatà, printr-o carte pastorall din 5 Ianuarie 1770, in careel arat6., fArA incunjur, datoriile pe care noiT supu§T al im-pArAteseI RusieT, MoldoveniT, sunt datorI cAtr6. ja: caldoilea sà. \TA veselip de bunA voe §i Cu intrecere la slujbacea impArAteascA, fiete care dupA starea §i puterea sa,

mal virtos pentru proviantul impArAtqtilor otT ce ailvenit spre apArarea voastrà D 2). In curind trebuia insá sàsà deschiclà ochiT Moldovenilor §i. aT acelor ce-1 repre-zentail, in fruntea lor a mitropolituluT Gavriil, cind feld-mare§alul Romantzoff dà o cu totul altä interpretareintAiul manifest al CaterineT, in care impArAteasa fAgAdue§telocuitorilor scutirea de once dare, afarà de vAmI §i deocne. Anume generalul rus, intr-o misivA e cAtrà preacinstitele OM bisericetT §i politicqt1 ale divanuluT Mol-doveT, din acei4 luna Ianuarie 1770, stArue§te §i el a-

I) Ibidem, I, p. 192-193.2) Ibidem, I, p. 220.

147

supra nevoeI de a se ingriji despre aprovizionarea ar-mateI; apol venind la dad, el spune : cca totl sa deje dupaobiceiul cel vechiti, intrucit din buna socotinta, putetI säcunoa§tetI cà nu este cu putinta pamintul acesta a fi fallcheltuiala, pentru care sà cade sa sa, stringa veniturile o-bipuite, nu pentru alt ceva, ci pentru trebuinta Ord §ipentru plata otirilor ) I). Cu toate aceste greutatl mate-riale, tara, cel putin cea oficiala, divanul §i boeriI cu mi-tropolitul in frunte, sa bucura de izbinda armatelor ru-se§tI i sa fericea c ca patria noastra nu va fi parasita nicIintr'un chip de sub miluirea §i apararea monarhiel salecele autocratice§tI, el de apururea cu nestramutare ne vomsocoti ca nite robl credincio§I §i. supu§1 al imparatieI Ro-sie1,2). Idealul clasel mal de samä din acel timp a Tari-lor Romine pare a fi fost supunerea sub cretineasca o-bladuire a colosuluI moscovit. Dar aceasta dorinta era malla urma impusa de imprejurarT, §i RominiI trebuiati s-orosteasca, chiar daca nu ar fi eit din adevaratul lor cu-get, §i. noua ne pare evident cà bucuria pentru schimbareastapinuluI era maI mult I-Ataxia decAt sincera, pentru càsub autocrata Rusie boeril erati sa fie mult mal marginitlIn implinirea poftelor lor, decit cum fusese sub apasareaturceasca.. Cit despre mitropolit, cum sà poate admite cael sa sà fi bucurat de pierderea neatirnariI sale §i caclerea luIsub sinodul rusesc, cas.nd am vazut mal sus cum soborultareI protestase in contra incalcareI de suprematie a bise-riceI constantinopolitane ? Dar ar fi fost o nebunie de a

-148

sa opune putereI covirsitoare ce sa revarsase asupra tare,In starea de destrabalare si de lipsa de orI-ce mijloc deimprotivire in care sa afla Moldova in acele timpurI. Dacape timpul lul Cantemir partida anti-ruseasca isl gAsise

rostirea in NeculaI Costin, cronicarul, si in aceI ce impar-tasiati parerile luT1), pe timpul Caterinel, cind RusiT cu-prinsese cu mult mal mare putere prile Romine, nu sävede nicI o manifestare a unel atare tendintI de nesupu-nere contra autoritatiT rusest. Ce e drept, teama de cum-plita razbunare a Turcilor, in cazul cind 'raffle Rominear fi ramas sub eT, poate pina la un punct sa fi dat uncaracter de sinceritate silita protestarilor de iubire si de-votament catra imparateasa RusieT, de oarece frica demoarte este inca o maI puternica imboldire, decit dorinta decistig. Aceste pArerI care se cam contrazic, credem caexprima foarte bine starea cugetelor rominestI din aceletimpurl si ca ele reproduc ideile contrazicatoare ce-sI im-parteati pe atund stapinirea asupra lor. NumaI intr-un a-semenea caz se pot intelege osanalele nesfirsite cu careboerI, divan si mitropolit sa apropiati de scaunul imp.-rateseT.

intr-adevar mare trebue sa fi fost teama de Rusia,pentru ca un caracter ca acel al mitropolituluT Gavriil sasA, plece sub calcaiul el. Mitropolitul Gavriil era o fire ho-tarita, si lucru s-a vazut maI sus cind el, de si. numit defratele sat' in scaunul mitropolitan, cu conditiI de a deslegavacaritul, refuza de a face acel act calcator de religie.

i) A. D. Xenopol, Istoria Rominilor, IV, p. 526.

Cind din porunca imparAteseI CaterineI, feldmar§alul cori-tele de Romantzoff trebuia sA inzestreze Moldova cu o noullegislatiune, Gavriil Mitropolit aratA o data maI mult frumosulsail caracter. Instructiunile date de impArAteasa comisiundinsArcinata in Rusia cu alcAtuirea noulul codice §i publicatela Petersburg in Aprilie 1768, ail fost traduse in romane§teprin ingrijirea §i cheltuiala mitropolitulta Gavriil, dupa in-demnu luI Romantzoff, de logoatul al II-lea, Thoma, la 16August 1773. Scrisoarea adresatà lul Romantzoff, pusa demitropolitul Gavriil ca prefatA editiund romane0, con-tine aceste cuvinte : ( Patriota meI vor numera aceasta in-tre alte bune lucrAti a slavird talp cea mal intAia §i malcovir§itoare. Fiind bine incredintatl, ca de vor vietui subaceste folositoare pravile, intru starea cea nechilitä a firo-nomiilor vechi, se vor face foarte norocip la politiceascaimpärt4ire. , cIntru starea cea naldfild a fironomiilorvech11, scrie d-1 V. A. Urechià e minunatà. §i patrioticareserva era aceasta. Este aci un adevArat lumipzi,s, undeistoricul respira fericit, e§ind din desiul simtirilor rele §iantinationale ale claselor dirigente din maI tot secolul alXVIII-lea. Frumoasa, curagioasä faptä era a aminti Rusidde vechile drefituri ale fiatriei, 1).

Alt exemplu de purtarea luI energica este raportat, dinnenorocire prea pe scurt, de medicul Mil, Andreas Wolf.Dupa pacea de Cainargi, fu inAltat pe scaunul MoldoveI,domnitorul Grigore Ghica. Acest principe favoriza foartemult pe un curtean jam§ §i caunator statuluI, a§a ca nime-

I) V. A. Urechil. Memoria asupra periodet din Istoria Rominitor,x771-1786, Bucuresei, 1893, p. 126, 127, 777, 778, 779.

nea nu indraznea a ridica vocea contra nedreptatilor laMitropolitul, facindu-sa organul suferintelor obte§tY, fäcudomnuluI serioaze i puternice observatiT ; dar acestea rami-nind §i ele farä efect, mitropolitul recurse la un mijloc malenergic. El pusa sa traga clopotul cel Mare i, adunindu-sa lamitropolie o multime de popor care tocmaT pe atuncea sa a-dunase in Ia0 la un iarmaroc, luind cirja in mina, merse lapalat in fruntea lor i &A:1u principeluI astfeliti de spaimaincit il sili de indata sá indeparteze pe favorit 1).

Andreas Wolf, Sas din Transilvania, care raporteazàacest fapt inteo carte des citatä de noI,tiparitä inteunmic numèr de exemplare a petrecut in Moldova de la1780 incoace, in curs de vro douézed de anT, aflindu-se incalitate de medic pe langa doT mitropolitI : Gavriil Calli-machi §i Iacob Stamati. c Medicul nostru ) serie d-1 B. P.Hasdeu 'era tot ()data §i om al mitropolitulia, cum se ziceape atund; i, in aceasta insu§ire, el avga caile deschise pentrustudiul tuturor institutiunilor clericale al MoldoveY ; ha chiar,prin patronajul mitropolitilor, carI nu ajunsera inca la rolulde papu§I, el lesne putea capata cunotintI oficiale §i. despredeosebitele ramurI ale administratiune laice. Inca in I 781,din indemnul mitropolituluI Gavriil §i cu ajutorul faimosu-luT logoat al mitropolief, Gligora§, Wolf confectiona o listaa archipastorilor Moldova ce o comunica spre publicareluT Sulzer, §i pe care Engel o numete apol : foarte meri-torie §i utila chiar pentru istoria politica a tare » 2)

I) A. Wolf, Fiirstenthum Moldau, I, p. 144.2) B. P. Hasdeti. ate-va analize literare extrase din Studit critice a-

supra istoriel Romine. 1864,

1.51

Ingrijirea mitropolitului Gavriil, ce am constatat-o pentnitipArirea de cArti de religie rominesti, are un corolar ininteresul sAti pentru cultura care se manifesteazA tocmaiIn tirnpul cind armatele rusestI ocupati Moldova. Ocupatiaavusese de urmare inchiderea Academiilor din Ias1 si dinBucuresti. Mitropolitul sä foloseste anume de imprejurareacà intre tirile cerute de feldmaresalul Romantzoff asuprastArel Moldova se aflati si de acelea privitoare la scoli.Mitropolitul r6spunde la acest punct cu mal multe amd-nuntimI, araind cum fusese organizate scolile sub Gri-gore Ghica, precum i pricina desfacere lor pe timpul luÌConstantin Mavrocordat. Aminteste apoI restabilirea lor intimpul celel de a doua domnie a lul Grigore Ghica care orin-duise ca sä sà intretinà §colile din darea de patru le pe animpusA preotilor ce erati scutitI de alte &It In anul trecutinsk urmeazä mitropolitul c din intimplarea vremilordin boala ciumeT, imprAstiindu-sA atit dascAlil cit i ucenich,aü rAmas co1ile fArá de hicrare, neputind nicl scoate banilde la preotl, tot pentru aceste pricinT. Acum insà. cindMoldova incApu sub oblAduirea puternicel impArAtiT, erafiresc lucru ca coli1e sA sá redeschidà, i mitropolitul cerevoe felmaresaluluT spre a face acest pas, reinfiintind birulpreotesc i cerindu-i si un sprijin bAnesc pentru primelecheltueli 1). Mat cere mitropolitul ca sà fie desartatà casaAcademiel de autoritAtile ce locuiat de la ocupatie incoace

sá sá deschidà iarAsÌ cursurile, de oare-ce atit ucenich cAt

I) Din Aprilie 1771, Arhiva Romtneasca, 186o, I, p. 231.

10

§i dascaliI s-ar fi intors indardt. (Sint case boere§t1 de§ertedestule pentru adunarea Divanulul 1 adauga mitropolitu11).

PreotiT insa se grabesc a protesta la feldmarealul, ail-find cà sint in neputinta de a raspunde birul, §i Ca copiil lornu ar invata nimic in §colile intretinute din baniI lor. Mare-§alul lasa lucrurile cam ingaimate, in rdspunsul sail; pare aaproba tinguirea preotilor 0 (lasa toata aceasta afacere inbuna socotinta 0 orinduiala a mitropolituluT §i a celorlalt1ce sint parte bisericeasca, precum 0 a boerilor ce sint jude-atoll in divanul cnejiei Moldoveb2).

Mitropolitul Gavriil ce-a trait mult timp in partile gre-ce§tI, era fall indoiala plecat catra cultura greceasca, deieste de observat din anaforaua luI din Aprilie 1771,in care cum am vazut expune feldmareplulul Roman-tzoff, starea din trecut a colilor din Moldova, inchisedin pricina ocupatiuneI cOirilor ruse§tI §i a isbucnirelciumeT,ca critica pe domnitorul Grigore Ghica (care aadaos de prisosit leafa dascaluluI elinesc.I. Dovadä canu este exagerata iubirea lui de Gred. FeldmarealulRomantzoff in Aprilie acela0 an . 1771, rdspunde mi-tropolituluT ca nu este de parere sa sa suprime bimbagreceasca, fiind cea mal mare parte a cartilor biserice§tI,scrise in aceasta limbd, 0 fiind ca dinsa este 0 la alte aca-demiT, §i mal ales la acelea unde exista o facultate de teo-logie. Mare§alul nu admite decl scaderea lefilor dascaliloreleni. (Istoricul e dator 1 scrie d-1 V. A. Urechia, (sä. inre-

I) Flil datA. lbidem, I, p. 235.2) Din 22 Aprilie 1771. Ibidem. I, p. 233.

gistreze aceasta incercare Cu lauda din punctul de vedereal rominismulul, de §i nu ar putea-o justifica din punctul devedere al culturei i al coalei, cit prive§te invatdmintullimb el elene, ca limba clasica, ce nu lipsia i in alte §coaledin Europa. Adevarat cä pe acolo limba elena nu sa im-punea ca vehicul de predare al sciintelor; dar in load limbeIelene, in cite universitati nu facea aceasta functiune limbalatina» ')?

Necontenitele izbinzi ale Ruilor contra Otomanilor in-radacinati tot mar mult in Romini credinta, cá de acoloinainte vor trece sub obladuirea rusasca, cind interve-nirea Austriel schimba cu totul pozitia partilor razboi-toare, scapa pe Turd de ruina i mal ales avu de efectde a face sa ramina tot sub el. Talile Romine. Despreaceasta din urma imprejurare incunotiinteaza feldmareplulpe mitropolit, intr-o scrisoare din 28 Tulle 1774, princare-I comunica articolele pacei incheiate la Cuciuc-Cai-nargi care fagaduiati locuitorilor MoldoveI, intre altele,deplina ertare a tuturor faptelor savii*te de el, in timpulocupatiuneI ruse§tI, contra puterei otomane2).

Dui:A incheerea pace de Cainargi incepe alta daraverapericuloasa pentru Moldova : ripirea Bucovinei. Mitropo-litul Gavriil Callimachi lucra din rasputerl, alaturea cuboerii divanului i cu domnitorul Grigore Ghica, contraacestei r41uirl, de §i nu sä poate determina rolul special

I) V. A. Urechià, Memoria asupra perioadei din Istoria Rominilar,1774-1786. BucurescI, 1893, p. 826-827.

2) Arhiva romineascd, 1860, I, p. 239.11

154

pe care el l-a avut in aceasta pornire ob§teasca. Ca pre-§edinte al divanuluI, fara indoiala, cà el sub-semna infrunte toate protestele ce curgeati la Poarta., in tot timpulcit Austria lucra la desmadularea Moldoven.

Mitropolitul Gavriil maI ja parte la chibzuirea masu-rilor spirituale cerute de domnitorul Moruzi a sa lua con-tra luxuluI ce sa introduse in societatea moldoveneasca,

impreunä cu ceIlaltI ierarhI el subscrise cartea pasto-raid prin care sa arunca anatema asupra femeilor moldo-vene cate in viitor vor mal purta haine impodobite cuaur §i. cu argine).

Unsprezece anI maI arhipastorete Gavriil asupra Mol-dovel, ocupindu-sa in acest rastimp cu daraverile obi§nuiteale scaunuluI sag, de i virsta batrinetilor il cople§ia totmal mult. Ultimul act maI insemnat la care ja parte sint14te dispozitiI privitoare la cäsatoriile Tiganilor in anulI784). El sá stinge in 20 Februarie 1786, chiar in ajunulcind un not"' razboiti §i o nota ocupatie ameninta sá punaiar la incercare puterile lul slabite. Vrista la. care 'ajun-sese este acea de aproape o sutá de an14).

In rapoartele luI Thugut c. Kaunitz sá aminteste de mal multe oridespre proteste ale divanultg la Poartd. Asa in raportul din 18 Ianuarie1775, Documente privitoare la Istoria Romtnilor, VII, p. 122; 21 Februarie1775, Ibid. p. 140; 4 Martie 1775, ibid. p. 142.

A. Wolf, Fiirstenthum Moldau, II, p. 199.Melchisedec, Hronica Romanulut, II, p. 112.In o scrisoare a lui Wolf c. Sulzer din 9 Decemvrie 1781 in Ge-

schichte des transalpinischen Dakien, III, p. 502, nota, in care dà lista mi-tropolitilor Moldovei, Wolf numArl pe Gavriil al 52-lea si spune despreel: eGavril Callimachi annoch regierender Mitropolit, ein Greis von beinahe

Moartea Mitropolitulul Gavriil va fi cauza until conflictIn bisericá intre doT candidatI la scaunul Mitropolitan :Leon, episcopul de. Roman, cirac al repausatulul Gavriil

un archimandrit grec, Iacob de la monastirea Barnovskidin Ia§I g care pornindu-sl din iubirea de cinste, incä la boalareposatuluT mitropolit a umblat cu chipurile ce a putut sà. sáfacA el mitropolit » '). Cu tot ajutorul domnitoruluI AlexandruIoan Mavrocordat §i al patriarhiel de la Constantinopole,Iacob nu putu ajunge la scopul 14 in contra vointel boe-rimeI §i episcopilor, §i astfelia Leon, episcopul de Roman,veni la tronul mitropolitan al MoldoveI §i Suceve. Totu0acel strein ajunge episcop de Roman, in locul asat vacantde Leon; dar 'Astoria luI nu tinu decit opt lunI, din pricinauneI grabnice mortI, a luI in care poporul v6.zu pedeapsa luTDumnezeti contra celuT care despretuise cartea de blAstema sinoduluI tAreI ce oprea ridicarea vre-unuI strein pe tronde mitropolit i episcop in Moldova.

go Jahren, Bruder des nur im vorigen Jahre zu Konstantinopel verstor-benen abgesetzten Fürsten Iohann, und Oheim des im Anfang des letztenrussisch-ttirkischen Krieges enthaupteten damals moldauischen FarstenGregor Callimachi., Mitropolitul Gavriil trebuia sl aibà mal mult de gode aril, de oare ce stirn a era mal In vIrstä de clt fratele lul, loan Voe-vod. Comp. mal sus p. 19 nota, 2; 37, 53.

I) Melchisedec, Hronica Romanulnr, Bucuresd, 1875, II, p. 123 i urm.

loGrigoreVoevocl (1735-1769).

Palau ul 11760-17641706,701Cis.ru I1e,na, fiica tut Alexandra,fiullui reculat Ma crocontal liPered.

Scarlat,183R1

19 Alexandra (1802-1879).Principe tie Santos;

, Sola! imparafici lurce,sie.Ctis.eu Eufrosina. Rica hi(

antstantin Cantacusen -Pasco nu

r14

Smaranda.Cei.s. cu Alexandra Hanger! i

bawd.

Sevastila(1736-?,r liligorafeu !last°,

fonst.Suras *trod,

16 Rain H769-1787).as. CU. 1:o:is:ant:a Ipsilanti

lioerod.

Bala (1803-1821).Cis ct &imam'

Constantin Paladi.

23Lan- (1781- 1821).

((itél-Teriiinan

la .17u711,i P(ithi

s:r ttesulmtff411,77:.;fiwuz luz

e

:;11155.-

26 Smaranda (1814-1888)Gis. Cu loan Persia ni,

sol rusesc.

Alexandrulroprod (1737-1821).Donuudifublorei (1795-17991

Gis cu Elena, filea, luiGrigore Ravage:4ml (1724-1777).

S earlat Vo PV0d (1773-I82/).Pomnal Aloldonci iso6, 18/2-/8181

_Domiutl Alaltlavei Munleniei(7827)as. en Smaranda,fiica luiAram', ilarragheni 'brood.

Paraseltiva (¡700-1772)./Cm cu Anth.anachi,44-1/an.

2 Eufrosina (1810-1878).ars. etc Paptulopol.

27 Baia (1816-1891)(4is. ca Egar Balf din Bassarabia

GrigOl'e 11818-13751.General in armata rammed.

&la lui de Breail.

Ea frosina.(as. ca Alexandra Salu

ramrod.

Maria. 11740-7)Cas. Cu AlexandruManroenrilitt,

Gwyn('

fi Maria (1702-1779).fas. cu. (.eorghe Canal:Au,

Mae Jitnicer.

" Zenanla (1870).cu &deb Dintitrie do Roma

28 itAtexandru ( 1817- 1874)Olde in arrnak ruseasal

Cis. cu lido lit i Russo:1,11

6 Xenofon (1801-1320).

31 AJII1CUta(/r49-?),

is. eu Alexandra ilrisonecylii.

-37 Ruxanclra (1808-1892).(din prima ca.Wilarit).. Ca.s.ca:

1,Slefan. Catargi logo141,2,1latnuuurtilenardrullosnerann.

°Puirtitrmeu n .

(1705-1758).Cis. CU. Maria, Mat lui.11exatulru Sturm.

niiecid Cenevain 13 31-ai u 1380.

"9 Te do (1836-1394).(din a Lila easeitorie

cut Zenaid a, fiicaluiAlecandru Constantin Mnruxi.

35A1exaidru ( 1781-18371(din a claim oiaalorie)

T.l-lCun,cde lara de jes.-isikvinasktrorniaAiWavriil &weld;

Faslelniculu( loan

Saftll (l71/8-1)

en Constantin Greceanu(,mis.

36 &Ina nutria (18381.(din a Lair cizscl1orie!

Cis. cu illexalulrul(ileldtman

11

[12Maria.

fas en rignre. 1a11 liiiAfiJiaji Stur.ta Vernal.

loan.(1766-1766)

(1

4

(. r"

f

p,&

Gavriil 1M9-1786).Milropolil al:

Tessalonicului0740-1758):2' Maldorei (/758-1786).

243 evas tia i 1809-0.

&iç. cu Fetala

C..

-

loan Voevodu6go-n80).

Domnuarddorri (1758-1760).

V;4e,

145 Teodora,nascutir la Bucuresci

in 13 Arai, /895.

25Eufrosin a (18(0-?).

tlis. en Halmanul Constantin Sufi'

4" Alexandril (1866).liis.cu Maria, fiica. Min istrului

Gheoralre lernescu

Teodor (1660-1740).Varna! de 117,7 !miring I/7201.

Casiiioril en 1171..candra, filed luiarig ore (Mira lbend. (1628-1675).

Vihs i 1 e (1640-?)

Ctisidard

S carlat ,

',distill la Bucurepiin 20 Seplemhrie 1896

[40Baru (18671

cu AlexandraCirntaeuxen Pa.ranu.

Neculae,trai. in 1699.

42 Smaranda,ruiscula lii Vienain 14..iu !T us, 1871.

)

33 loan 11750-17861.as. cm i'Joila fiicalui Ion?.

fon.slanlin falarlli,

36 AAalarm (1783 -1856).

(din a Jena ca sAloriekrd., ell Bath, Calarhe PiCierrY

20

(1336-

.Nikifor

18

( prima.

2'Maria,

(

Mihall

7

ta,. ea

.V1

2

air.

I

NOTITIASUPRA

ARBORELUI GEN EALOGIC

Arborele genealogic al casel Callimachi ne aratä, ca in-cepätorul cunoscut al easel, pe Vasile Calmäsul, pärin-tele Ial Teodor Calmäsul care a läsat trei Mitropo-litul Gavriil, Ioan Voevod si Dumitrascu V el ban.

Din acestia, Gavriil pare a fi lmbräfisat din tinerefeschima monahiceascA; n-a fost dec. I nici odatä, insuratn-a lä. sat .urmasi. Frafil lui, Ion Voevod si DumitrascuVel ban s-ad casätorit si ambil ad läsat cowl de sexbärbä tesc.

Acel nä scuff din loan Voevod, sä sting, in linia bar-bä,' teascä, in a patra generafie. Anume : loan Voevodare dol bge(1: Grigore Voevod i Alexandra Voevod.Linia lui Grigore Voevod sä, stinge cu el neläsind de-cit trel fete. Alexandra Voevod. are dol Scarlat Voe-vod, reforma toral legiuirel moldovene, si loan ce ajungedragoman. Scarlat la rindul 201 are un singur fitz, Alexan-dru, principe de Samos si sol al impä' rä,fiel turcesti, caresa stInge farà mostenitori; iar loan are dal fil, Alexandrasi Grigore, ofiferl in armata ruseascä, morfi iaräsi färä

158

mostenitorl de sex barba tesc, Cu el sa,' stinge spitaneamului Jul loan Voevod.

Dumitrascu Vel ban, cel mal mic din copil 10 TeodorCalmä sul, are un singar Ni: loan, tata] V ornicului Alexan-dru. lar Vornicul Alexandru are de fitz' pe Xenofon siTeodor, din care mima] acest din arma lasä urmas1 desex barbatese, representantli de azi al neamului Calli-machesc in persoan ele lul Alexandru Callimachi,sefulactual al casel Callimachi si frat ele sä ti mal mic loanCallimachi. Observara ca aceasta din arma ramurä aCallimachilor reprezintä spila negrecizatä a familiel,cea care niel odatä n-a esit din (ara, si a condus maldeparte firea neaosa romlneascä, a fntemeitorulal el.

Urrneazä notirr biografice asupra tutulor membrilorfamiliel Callimaehi si stabilirea filiariunilor, pe ba,zedocumentale.

vasile, pärintele lui Teodor, näscut pe la 1640, ca-sa' torit ca Arvunia1).

Teodor, Vornic de Clinpulung2), .fiul lui Vasile si alArvuniel , näscut pe la 1660, fu cä sätorit cu o femee pecare Atanase Comnen Ipsilanti o da ca originara' din Cer-naufi3). Stamatiadi spune ca mama lui loan Calmä,sul,terzimanul, adica sopla tatalui sä,r1 Teodor era Ruxandradin familia G.hica4). Aceastä aserriune e intärita deambasadorul german llaga Poarta, Penkler, ca,re 172-tr-un raport vorbeste de lnrudirea ce ar lega pe ter-zimanul loan Calima chi ca Grigore Ghica Voda5). Arbo-rele genealogic al GI2iculestilor ne aratä, ca, .Ruxandra

I) Pomelnicul bisericel Sf. Neculae din Cimpulung, la Documente sub No. XV..Documente II si III.Ved capitolul I, p. 15.Zzscilcatcanq I. c. p. 124.

6) Vez I capitolul II, p. 27.

159

sotia Jul leodor, eza fata domnitorului Grigore Ghicacare a dornnit in V alachia de douä or! (1660-1664 si1672-1674) cind moare la Constantinopole, lnsurat fiindcu María Sturza') In pomelnicul bisericel Sf. Neculae dinClmpulung, zidita de Teodor Calmä s si reparatä de fiulsä 6 loan Voevod2) sä da ca lemeia lul Teodor, Nastasia.In pomelnicul capelei din Stäncestl sa WM, scris: Teodor,IV astasia, Ruxandra" si lndatä dupä el urrneazä fil JulTeodor anume: «loan Voevod, Gavriil Mitropolit, Dumbtrascun . Prin urmare reiesä cä Teodor a avut doug soft* 1 : l°Nastasia, care poate sä, fie fenzeia originara din Cernaupde care ne vorbeste Atanase Comnen ipsilanti; 20

Ruxandra Ghica. Insä Nastasia a lost stearpä, de vremece pomelnicul bisericel Sf. Neculae din Cimpulung carea,rata tatäl, mama, sotia si fra tele WI Toader, ctitor a-cestel biserici, nu spune nimic de copil lui. Cu .RuxandraGhica, Teodor Calma sul a avut cmcl cop.], doua fete :Maria, a sä,toritä, cu Gheorg.he Canand ii si Paraschiva,ca sä toritä cu banul Andronachi de la Botosanlsi trelMerl : Gavriil, mitropolitul de mal tlrziti (numit din botezGheorghe),11oan ce a fost vel terziman apol domn al Mobdovel si Dumitrascu care ajunge mare ban3). 1-utem punedata aproximativa a nascerel lui Teodor pe la 1660, deoare ce, mitropolitul Gavriil, fiul lui cel mal mare, s-anä scut pe la 1689. In acest an Teodor era de 29 de an' si

Un extract din tabloul genealogic al familial Ghica O. all la Documente subNo. XXXVIII. Conf. arborele genealogic al Sturzestilor. Vora observa a din fatacea mare a domnitorulul Grigora Ghica bAtrinul, Maria, insotitA ca Dimitrie SturzasA naste Grigore Sturza insurat cu domnita Maria Callimachi tatAl luT MihailSturza Voevod; din cea micA Ruxandra O. nasce loan Teodor Voevod, intliul domndin casa Callimachi.

VezI capitolul I, p. 12 si 18.Paharnicul Sion in Arhondologia Moldova!, p. 137, greseste ded clnd spune a

unul din fratil lul loan sl numea Teodor. Dovedirea filiatiunel acestor cincl copilal luI Teodor CalmAsul sl va face la schita biograficA a fie-cAruia din el.

160

recasa torit de curind. Soga lul, .Ruxandra, Eica cea malmica a Jul °rigor° Ghica Voevod era na scuta cel tirzitzin 1675, de oare ce tatal el muri in 1674. Daca 11 dam 20anl la epoca nasceril fiulul el Gavriil (1689) dlnsa eranäscuta in 1669. Mal stim ca Matel Ghica, iratele malmare al .Ruxandrel sä ch.' sätori cu Ruxandra Mavrocodattot pe la acea vreme, la anul 1693'). Teodor traia incala 1740 de oare ce _roan, fiul sail, in scrisorile Jul dinConstan tinopole catre frat ele sa 6 Dumitrascu, trimite in-chinaciuni gi sarutä rl de mini anenelp care nu poateinsemna alta persoana de cit pe tatä 1 sail2).

hum, ail tat de pomelnicul bisericei Si. IVeculaedin Cimpulung ca iratele lui Teodor, traia in 16893).

Maria, lata lul Teodor Calmalul. Intr-o scrisoare fa radata (probabil din 1752), a lui loan Teodor din Constanti-nopole catre fra tele sail Dumitrascu, loan vorbeqte de soranoastra Maxie). Ea a lost maritata dupa Gheorghe Ca-nanail, mare jitnicer, pentru care in trel documente dinanil 1760, 1775 si 1783 este numitä jitniceroiea5). Fratele

Généalogie des Mavrocordato par Emile Legrand, Paris, 1896, p. 3.Scrisoarea luT loan Callimachi din Constantinopole caträ fratele san Dumi-

trascu, din 27 Fevruarie si 10 Main 1740. Documente No IV si V.Document No. XV: pomelnicul bisericeT Sf. Neculae din Cimpulung.

Am mal aflat numele de Calmasfara a putea stabili un grad de rudenie cu ceT laglmembriI al familietin doua. documente. Anumefintr-un inventar al lucrurilor ElamitemonastireT Sf. Spiridon sub data 1760, pe and loan Callimachi, fiul luT Teodor eradomn in Moldova, O. indica un paharnic Tonga Calmasul ca mort: 4 doul covoare,unul pe mormintul luT Gorovel si altul pe mormintul paharniculuY Ion**, Cal-mliquh. Document No, XVIII. Nu sa poate confunda pe acest Tonga Paharniculou loan, fiul Jul Dumitrascu, de oare ce vom vedea mal departe ca. loan, fiul lulDumitrascu, moare pe la 1786.

Intre notgele unuT hoer necunoscut asupra mertelor de grid date de jicnicerulBan luna cu lung sa afla scris: e5 meig grin de la Calmaq s-an mincat in casä.»Acest d Jcument din 9 Martie, WA data de an, publicat de T. Codrescu in vol.XXIII, p. 288, al Uricarulut pare a fi din secolul al XVII-lea.

Docun2. sub No. V, VII.b) Documente din 1760,in Wickenhauser, Geschichte der Klöster Woronetz und

Putna, p. 114: eunserer geliebten Schwester Maria der Speicherwardin,» in Do-

161

.el, loan Teodor Voevod o ddrueste cu o parte din via defamilie ce o stapinea In finutul Putnell) ; far nepo tulel, Grigore Callimachi, Dornnul Moldovel, 11 chi mal mulfl.munti din finutul Clmpulungulul 2), munfl pe care ea11 schimba parte cu a lugäril de la Voronef, parte cuce) de la So/ca, pentru mosfile Vladeni1 si Costesti13).Maria avu un fiti, marele spätar Sterban Canana11.4)ca-_satorit cu o Sturzacare avu ca inl pe armasul Ioan Ca-nand& Sä constata in niste documente loarte intere-sante privitoare la acest tIndr, clndls1 facea studfile laBerlin, ca era ruda cu domnitorul Scarlat Callimachi5).

5) Paraschiva, fata lui Teodor Calmä sul. Aceasta adoua sorä, a lui loan Teodor Voevod, este ara tata lnatare lnsusire intr-o scrisoare a Jul loan V oevod dinConstantinopole, clnd nu ajunsese lnca, tärziman, 1n careserie cà trimete go pereche de cercel de aur cu mar-aäritare surorel Paraschiva6)»; intr-o altä scrisoare ne-datata a lui loan din Constan tinopole (care este desi,gur din a.nul 1740) sä vede tot °data indicarea abarbatul el ar fi unul Andronachil). Ioan Canta confinesi el arä tarea, pe timpul Domniel lul _loan Callimachi,a unul Andronachi, despre care cronicarul adaoga, caera mare ban de la Botosanl si finea pe o sora a Dom-

cumente sub No. XIX. Din 1775, Ibidem. p. 116: «Maria, Ehefrau Georgs Kanano,des Speicherwarts.» Docum. sub No. XXIV. Inteun document din 1783, Wickenhauseravu nemerita idee de a adlogi dupä traducerea luT germanA a titlulul de boer qi.cuvintul rominesc. Ibidem. p. 129: «Maria der Speicherwartin (Schinitzeroja).»

Doc. lul loan Callitnachi Voevod din 1760. Ibidem. p. 114; Docum. No. XIX.Doc. lul Grigore Callimachi Voevod din 1761. Ibidem. p. 115. Docum. No. XX.VezT documentele din 1775, Ianuarie 20 0 10 Martie la Docum. sub No. XXIV.

Vez! 0 in Uricarul, XXII, p. 242-245, douA documente de danie cAtre Maria aleiluT Grigore Callimachi Voevod.

VezT Docum. No. XIXV.N. Iorga. Acte qi fragmente, II, p. 363, nota 3, 371, 374-5, .477-80.DOCUM. sub No. IV.Documente sub No. IV. Comp. Docurn. sub No. V.

162

miluil). Din aceste douä indica(iunl conchidem, ca la1740, Parasrhiva, sora luí loan Callimachi, era ma, ritatä'dupä marele ban Andronachi, originar din Botosanl.Indicarea cronicarului, cä, aceastä legä turd (lima, Inc.pe timpul domnief Jul loan Callimachi, este adeveritäde un document din 1759, call' da pe Andronachi ca inviata in acel an, de oare ce in el sub-seamnä ca Andro-nachi Vel Ban2). In 1768 Andronachi murise, dupä ce sä in-Alfas° din banjo la vornicie. Intr-o märtarie din acest ana sotiel sale Parasc.hiva, la sä intituleazä vii, duva ra,posa-tulul Andronachi mare vornica). In aceastä documentare.a relarillor matrimoniale ale Paraschivel, alte docu-mente vin sä arunce o incurcä turä. Anume in 1760 --anul pentru care cronicarul da pe Andronachi ca mareban si deer' pe femeia 10 ca bd,neasägäsim, in docu-mental de danie al lul _loan Callimachi a pArlat rà -masa din via de la Patna (dupfi dania catre Maria)cä tre Paraschiva, ca la este numitä pitä reasä4). In-curcätura este cu atit mal mare ca cit stim cä in1759, Andronachi era ve] ban si cä el ajunge dupäaceia mare vornic, cel mal de vrerne in 1760, anul incare documental de danie o numeste pitäreasä. Apotla 1768 ea la titlu de vorniceasä. Cum sä putea decisä fie pitäreasä,boerie mica -- in 1760, cinc! in 1759era bäneasä,boerie mal maresi in 1768 este vorni-ceasä, boerie mare ?

Altä ghicitoare ne mai daii docurnentele privitoarela Paraschiva. Intr-un document din 1770, Noemvrie,

Letopisetele, DJ, p. 244.Documente sub No. XVI.Wickenhauser. Urkunden des Klosters Molda,vitza,. Wien, 1862, p. 175. Do-

cumente sub No. XXII.Wickenhauser. Kloster Voronetz und Putna, p. 114: cider Paraschiva der-

Beckermeisterin» Docum. sub No. XIX.

163

Paraschiva, därueste cdlugärilor de la V oronet vra, do-binditä, in 1760 de la fratele el Ioan Voevod. In acestdocument ea zice ca dä rueste mind stirel Voronetululcele patru pogoane, trel firte si patru si jumdtate sq. devie ce le doblndise de la fratele el Voevodul loan, pen-tra sufletele rgposatulul el sot si a fficel sale, si aratäca, la intocmirea acestul act, air' lost fatä ginerele elsi Je tele el Maria Ismenain (sic) sä trareasä si BAlasa.Ea subseamnä acest act: Parasca Pitäreasa; iar fiulel Gheorghe adaogä la numele säií : ((Ea] lul NeculaePätrascu. am rugat pe fratele met)" Vasile sä mä, iscä-leased, pentru ca . . . . (restul lipseste)» 1.)

Din acest document ar rezulta ca Paraschiva erapitäreasä in 1770, pe cind in 1768 am vä,zut-o sub-semnind ca vä duva unul mare vornic. Ar trebui sä,admitem, cä ea s-a cäsätorit dupä, 1768 ca un pitar,coborire in rang, care ar fi cam graz de inteles. Darnu numal atita: in 1770 de abia märitatä ea este larväduvä, de oare-ce ea därueste via de la Putna pen-tru sufletul sofulul el. Pentru a ca, rul sor, a vorniculuisail a pitarului? Ea numeste in actul din 1770 ca Eaal el pe G.heorghe, care aratä insä in act cä, este sifiul lui Neculal Pä trascu. Acest Neculal Pg,trascu arurma sä fi Jost sofa] el d-al dailea, pitarul. Dar intrucit la, trä ise numal un an cu acest din urmä , nu puteasä, aibä la 1770 un HI in virstä,, precum sä vede a fifost Gheorghe. Am putea admite a Gheorghe sä E lostflu] din altä, casätorie a lui Neculal Pitaru], dar cä lacare Li case pentru acesta. jertfa, rangului el, numeape Eul ba, rbatului el si fiil al el.

S-ar putea impäca decl toate aceste greutä tl, dacä,

1) Doc. din 1770, Noembrie 15. Wickenhauser, Geschichte der Kloster Woro-nets und Patna, p. 116. Doc. sub No. XXIII.

164

am admite o pasiune mare a Parascal pentru al doileaal el ba rbä t, care o fa cu sä lepede si rang qi nurne qisa-1 la in cäsa torie, recunoscfnd ca copil al el pe copilacestuia. 0 singurä greutate mal rämlne, documentaldin 1760, care nurneste pe Paraschiva pità,' reasa. Dar do-cumental flind publicat in traducere gormand si nu intext original, nu avern nicl o garantie ca el nu a lostLi ir" citit sail Mil tradus.

Despre Noca/al Pa tra,scu, al dollea so t al Para,schivelsä Ole a la 1761 el era vornic de Cfmpulung qi fostpitar'). Faptal ca, Neculal Patrascu Inca la 1761 eraex-pitar nu frnpedica ca, femeia lui, care sa casatoresteca el intre 1769 si 1770 sa poarte titlul de pitareasä,intru cft este cunoscut cä, titlurile eratz pastrate qidupä esirea din functie.

Burin, Mitropolitul Moldovel. Fiul cel mare al Jul TeodorCalmä,,suP), nascut pe la 1669, sa cherna inainte de asä calugari Ghearglae3), mort la 20 Februarie 17864) lavfrsta de aproape 100 an16). Vezl si capitolul VI.

loan Voevod. Elul lul Teodor ,Calmäsul, näscut pela 1690, mort la Constantinopole la 17806) la vlrstade 90 anl fn casa lul din Constantinopole la Curti-cesme7). loan fu insurat cu Ralita8); neamul el nu ecunoscut ca sigurantä. Intr o carte recenta sa Viceca .Ralita era din familia Chrysoscoleo6). Nu stim

Wickenhauser. Urktin den des Klosters Molda,vitza,, p. 162.A Wolf. Fiirstenthum Moldau, II, Theil, p. 183, nota h.C. Sion. Arhondologia, Moldova, p. 138.Erbiceanu. Istoria, Mitropolia Moldova, p. XLVIII.Sulzer. Geschichte der trarisalynischen Da,kien, III, p. 502, nota, reprodusa

mal sus p. 154, nota 4.Sulzer. Geschichte der transalphinischen Dakien,III, p, 502, nota,Catalogul istoric de Dapontes in Cronicarit Grecl de Erbiceanu, p. 193.Scrisorile din Constantinopole ale lul loan Tärziman catre fratele luI Dumi-

traqcu. Doc. sub No. V, VII, IX, XIII, XIV.«Son épouse appartenait a l'ancienne famille des Chrysoscoleos.» Livre d'or de

insä ande autorul lucrärel a luat acest detalitz. Eaeste amintitä in toate scrisorile Jul loan din Constanti-nopole catre fratele sail' Dumitrascu si este data caElea unul paharnic. loan vorbeste in mal multe rindanide apaharnicul socrul mean. El a trebuit sä sa inso-feascä ca ea inainte de 1735, de oare ce fiul sa," ti ce)mal mare Grigore s-a na scut cel mal tirziti in acestan. Nu este ilia o indoiala ca Balifa era moldovanca,tata I el .flind pabarnic si loan spunind intr-o scrisoarecatre fratele sä ti Dumitrascu : a cerceteazzi de la rarala socrul meh cite ca ceva unt, brinza proaspä" ta,gain' ca de acele ca, asa sa cade»1). Balifa, dupä moarteasofulul el, sä, calugäri sub numele de Pelagia si se dusein monastirea Ciurul din finutul Orbeiulul ande murisi fu ingropatä2). loan Voevod lása in arma iul patrucopil : dol baefl, anume Grigore si Alexandru, care a-mindol ah domnit in Moldova si douä fete anume Se-vastifa si Maria. Asupra timpulul nascerel acestor copilavem oare care indicafiunl. Stamatiadi ne spune caAlexandru Voevod moare in 1821 in virsta de 84 deanl, era decl nä scut la 17373). Baronul de Tott pe deand parte arata a la vizita ce a facut dragomanuluiCallimachi la Constantinopole in 1755, acesta avea petop patru al ha copil. El vorbeste de flul lul cel maimare si de cel mal znic, apol de fata lui cea mal mare* .i de cea mal mica' , aratind acest raport intre bä eflde o parte si intro fete de alta, fa ra. a ne spune despre

la Noblesse Pbanarlote par un Pbanariote, Athènes, 1892. Aceasti carte e plini deinexactitAtl 0 trebue consultath cu mare blgare de seam4. 0 cithm numal. ca sitpunem pe cititor pe cale de a descoperi documente care poate vor corobora asertiunile autorulul. Altmintrelea in acea vreme ghsim mal multi membrI din familiaChrysoscoleo ca boerl mar! in Moldova.

Scrisoare din 10 Mail). 1740. Doc. sub No. V.Vezl capitolul I, p. 16.

8) Stamatiadi I. c. p. 150.

-166torl copil de la o la/ta care era mal mare si care era,mal mic. Intru clt el spune 122,94 de fata cea mal mareea era o vàduvã de 19 ani la 1755, ea fusese decl

scuta la 1736 si era deal mal mare ca un an de oftAlexandra Voevod näscut la 1737. Grigore in acest caztrebue sd fi fost numal decit mal mare si de clt dinsa.Istaricul Drä ghicl apune ca la investitura Ial, adicd Inanal 1761, Grigore Voevod era de 24 an1'), ceea co arpane nascerea Jul Grigore 112 anal 1737. Dar vlrsta datade DM, ghicl nu poate sä fie de clt aproxirnativä i dacadam lul Grigore dol anl mal malt, adica 26 anl, analnascerel Jul ar fl 1735 si s-ar potrivi de minune ca spuseleJul de Tott i Stamatiadi. Maria decl cea mal micadin fete nu poate veni de clt dupä Alexandra. De Tottapune ca Maria era logoditä ; trebue sä fie avut celpurin cincl spre zece anl si era na scutä atuncea pela 17402). Vezl si capitolul I si

8) Sevastita, Pilca lui loan Teodor Voevod. Din tre fete,Sevastira era cea mal mare. Ea avea 19 anl la 1755,cdnd o vede De Tott la Constantinopole in casa ta-ta lul el, Ioan Teodor Callimachi, pe atuncl dragoman:era decl nàscutã pe la 1736. La acel timp era va duvaO rinuse 1n casa torie fiul lul Arapachi Vlasto, dupä cumsá vede aceasta din arätarea Jul Cogälniceanu, careapune intr-un loc despre ea cá fusese soria flulul luiArapachi care a murit; iar acest Arapachi este aratatmal jos de acelasl cronicar ca din familia Vlasto3).Fiul lui Arapa chi se numea Grigore dupe cum sd vedeaceasta din tr-o scrisoare nedatatä a lui loan Calli-machi catre fratele sau Dumitrascu 1n care 11 scrie :

DrAghicl. Istoria Moldova, II, p. 28.De Tott. Mémoires sur les Tams et les Tartares, I, p. 58.Lotopisefele, III, p. 211 §i 268.

-alZalita si ffi nostri si ginerile Grigorascu sä inchingtotl Domniilor V6stre ca bunä sänätate si Dumisalebänese10). Acest foc din scrisoare ne th putinta de a-igäsi aproximativ data : ea trebue sa fle anterioard a-nulul 1755 de oare ce in acel an Sevastita era vädaväcum am väVut ca spune Baronul de Tott. Ne malspune De Tott despre Sevastita era o fatä mal ru-menä de at roza diminetel; de o talle sub tire; nu eranaltä, dar intrunea nuril cel mal drd gälasl cu o mo-destie o blindetg si un aer visätor de o atractiuneneopritg2)». Dupä, Ce loan Callimacbi sä sui pe tronulMoldovel el cäsätoreste pe Sevastita ca Mihail qutu,frat ele mal mare al Dräcestilor, canunIndu-1 Ilfäria SaLi' and si masä boerilor de s-atz' veselitn3). Acest .Mihail,s u u , ,t1gscut la Con,stantinopole pe la 1730, mare dra-goman al Inaltel Portl in 1782, domn al Valahiel(1783.1785 si 1791-1792); domn al Moldovel (1793-95);la 1801 numit din mil domn al Munteniel, fu nevoitde a fugi in Transilvania ande muri la 1802. Nu sestie ande i cind sa fi murit Sevastita Doamna. Poatea e ingropatä la monastirea Ciurul din tinutul Orhe-iulu14). Vezi i notita No. 7).

9) Maria. -E ata cea mai mica a lui loan Voevod,.näscutä, pe la 1740cum am arätat la notita No. 7, rela-tivä la _roan Teodor Voevod in virstä de a fi mä-ritatä la 1755, and De lott, care o vede in Constan-tinopole spune cä era logoditä ca un MIA r Grec, O fi fostacest obraz, bä rbatul ca care sä cä,sgtoreste ma' tirziùin Moldo va, dap& ce tatä,-sätz ajunge Domn, si care

Documente sub No. VII.De Tott. Mémoires sur les Tares et les Ta,rtares, I, p. 58.Letopisefele, 1. c.VezI capitolul T, p. 16.

era Alexandru Mavrocordat Delibel Voevod, fiul ceimal mic a lui Constantin Mavrocordat')? In acest cazar fi stat sase anl logoditä, de oare ce loan TeodorCallimachi casätoreste pe fiica sa Maria in Moldova,in 1761, cu Alexandru Mavrocordat, fiul cel mal mical MI Constantin Mavrocordat. Asupra acestel ca sa -toril ne spune Enache Cogalniceanu ca: uDo.mnul celbatrinloan Teodor Callimachi s-azr ga tit cu toatäcasa Marie! Sale de toate cele trebuincioase pentrununtä si ail trimes in Tara Romineasca la ConstantinVoda Mavrocordat, cad el era Domn, de au adus pebeizadeaua Ma rid Sale, cel mal mic, pe Alexandru debail laud ginere, cu fiica Märiel Sale cea mal micaDomnita, Marioara, fa cind nuntä Domneascd, puind peGrigore Vodä cu Doamna Ileana de i-all cununat»2).Can unta sä, vede cä, sä fä,cu indatä dupd," inlocuireaJul loan Teodor Voevod cu fiul sä,z1 Grigore in 1761,inainte de a pleca bätrinul Domn catre Constantinopole.Asupra acestel tete a lui Callimachi ne povesteste DeTott o interesantä, imprejurare la care a luat si el opartelucra toare si care sa refera la relaliile el cu Una rulGrec cu care era logoditä in Constantinopole. El spune:acea mal mica, mal putin frumoasä dar vioae si inte-resa,ntä, fusese legodita cu un Una'. Grec din vecinätate.Viitorul sor fu fa ra indoialä, curios de a face cimostinta

oAdEEANAP02, iTspoiv, o Askns% utbG Tog t Tel/ZINK licovatavttvou Mccupotopbeerousad r4c itpcirc% arto g ouCtrrog lp.ccpciiaccG Itavtax4-0+1G, g-favv7101 -ca 1742' oovaCeux01Mapa, 1 TO tjTaphvoG MoXaciPtaG Tocivvou HaLltiláxou, lad =Ham ,soc.rec ob 1812 MC.acoG ilysilovauas %lc ItioX8a6tag ant, pacou roo 1782 Rexpt, 8axstißpLoo 'roo 1785 rcooG.»Généalogie des lifavrocorda,to, par Emile Legrand, Paris, 1886. p. 6, No. 23. DatanastereT (1742) luT Alexandru Mavrocordat Delibey e gresità. Alexandru Mavrocor.dat flind nAscut din prima asitorie luT Const. Mavrocordat cu Smaranda Canta-cuzen, trebue sl fie n5.scut inainte de 1732, cind tat5.1 luT Constantin se insoarlpentru a doua owl. cu Catinca Rosetti. Ibid. p. 4, No. 14.

Letopisefele, lll, p. 254.

1) De Tott 0 femeia luT.

169

noasträ 1). De abia intrasem la Callimachi, ca douä saùtrel roabe venira sa-1 anunte, intrind grabnic in salon,unde familia era intrunitä. Ele se arana, pe logodnicä,

acoper cu rochile lor si o inhata zbierind ca niste tur-bate : fugl, iatä -1. V azurä' m intr-adevä r intrind tinärul,care, de si desmerdat de toata familia, nu putea aruncaochil de cit prin surprindere pe obiectul dorin(elor lui.El fu re(inut la cinä, iar tinara fatä fu ascunsä, pinäla plecarea lui.» A doua zi, dupd ce De 7ott si cu so(ialui petrecura noaptea in casa lui Callimachi, sä' facu

partida de preumblare peste canal in Asia, pe caredescrie de Tott in toate amanunrimile. Ciad sa, in-

torcea, ne spune : amä pusesem intr-un mic caic cuviitorul so( al Mariel, a cä' ruia figura si veselie ma in-teresa. M'A rul väzu in curind ca el imI placea si-miincredinta in taina necazul ce-1 avea de a nu-si puteavedea iubita. Fui atins de durerea lui si-1 spusel oarala care va putea-o vedea a doua zL El fu tot atit deexact la intilnire, pe cit luasem si eil m'a' surile de a omijloci; dar o afurisitä de roaba care-1 pindea era citpe ce sa' rä stoarne toate planurile mele, aruncind (i-petul de alarma. Fata va zind in acelasi timp pe pro-teguitul !mil , o rupe la fuga spre o sälip, la intrareacareia insä pusel mina pe dinsa, chemind pe tinä'rulGrec care veni in fuga; totusl roaba adusese ajutor pealte dou a pasárl de felul el, care (iparz cu toa tele cagistele din CapitoL Dar ele nu putura veni asa de iutepentru a impedica o sa l'atare a viitorulul sor. Ilful(amitca am putut s'a fran(uzesc pe tineril me!, acial Jatain prada dusmanilor care venealz s-o eie. Cu toate a-costea tata' si cu mama aprobara jucaria mea si lo-

12

170

godnicil nostri obtinurä, din acea zi dreptul de a sä, vedenin libertate»1).

Na scim ande si cMd a murit Maria.Grigore Voevod. Cel mal mal mare dintie copil lui

loan Voevod e näscut pe la 1735, cum am arätat la DO-tip, No. 7, privitoare la loan Voevod. Grigore fu asa-torit cu Ileana2)--fiica MI Alexandra, fiul lul Neculae11favrocordat Voevoc13)cu care avu un fitz, loan, mortin copilärie si trel fete: Margbioala, Rala si Smaranda.Grigore Voda Callimachi fu dus la Constantinopole sitkiat in Via& de 28 August 1769 pentru cauzele expusela capitolul Ill, care trateaza despre rolul istoric allul Grigore Voevod. Detaliurl mal familiare relative laacest domn ne sunt date de invatatul italian, abateleBoscowich, care trecu prin Iasi, sub domnia Jul GrigoreI/ oevod, venind din Constantinopole, unde insotise peambasadorul Venetia, spre a merge in Polonia. Intr-unmod loarte interesant Boscowich ne zugra veste pe Gri-gore Voevod si pe fra,tele lul mal mic Alexandra pe care11 vizu la Iasi4).

loan. Fitil Jul Grigore Voevod si al Ilenel Mavro-cordat e mentionat intr-un brisov al parintelul lui,Grigore Voevod, din anal 1762, Octomvrie 19, care saallá in arhiva monastirel Sf. Saya din Iasi si sä,termina astfel- a qi spre aceasta este cre-dinta domniel mele, nol Grigore Ioan Voevod, si cre-dinta a proa iubit fiului domniel mele loan Voevodi

De Tott, Mémoires sur les Tares et les Tartares, I, p. 58 qi 63-64.Letopisetele, III, p. 254.DrIghicl, Istoria, Holdover, II, P. 29: aGrigore care era ginerele luT Alexan-

eau Ma vrocordato.Giorna,le di un viaggio da Consta,ntinopoli In Polonia dell abate Ruggiero

Giuseppe Boscovich. Bassano, MDOCLXXXIV, a spese remondini di Venezia. A-ceastä carte a fost tradusA gi In limba francezA.

171

credinta a cinstitl si credinciosi boerii ce) marl al divanului domniel mele D-lor Manolaki Kostaki ve! Lo-gofa t, i Mihalaki Sturza, ve) Vornic de tara de ¡os, iLupa) Bals, ve) Vornic de tara de sus, i Vasili RazaBatman i Pirca lab Sucevei, i Petrachi Gieraki ve)Post., i Ionita Paladi ve! Vist., i Alexandra Moruz velSpat., i Vasili Kostaki ve! Ban, i Costachi Conachi ve)Pah., i Gheorghie Sturza vel Stolnic, i Scarlat Carageave) Comis, i Grigoras Brisoscoleo ve! Caminar.

qi s-aiz' scris hrisovul acesta de George Vitori LogolAt,la anil 7271 (1762) Octomvrie 19 (L. P.)

(Isca lit) Nol Grigore loan Voevoda »i)De oare ce Grigore Voevod, näscut in anal 1735, nu

avea la 1762 de cit 27 anl, fiul lul, _loan, nu putea sAfie in acest an de aft un copil de 6 ani ce! mult. El atrebuit de sigur sA inceteze din viata inainte de a fiajuns la virsta de 12 anl. Proba e ca intr-un hrisov dinanal 17672) Grigore Voevod, intr-a doua sa domnie, numal pomenesce pe fiul lui, inaintea boerilor divanululcum laceah too domnitoril in hrisoa vele lor.

12) 13) 14) Marghioala, Ralu, Smaranda, erah fetele lui GrigoreCallimachi Voevod al caruia sfirsit pe cit de tra-gic pe atit si de nedrept )-am expus in istoria domniellulsi ale llene) Mavrocordat. Dupa moartea lui Gri-gore Voda , marele vistier lonita Cantacuzen-Deleanu,care pa strase o mustrare de cuget pentru ca sA credeapartas prin pirile sale la soarta domnitorului, concepuindata proectul de a sa face tata acelor copil. El 11aduse in Moldova si ma rita pe lata cea mal mare,

T. Codrescu, Uricarul, III, p. 69.Melhisedec, Hronica, Hufilor, p. 303.

172

Marghioala, cu Grigore Sturzal), tatäl viitorulul damnnl Moldovei, Mihail Sturza'); pe a doua, Ralu, o märitäcu 111SUS1 fiul säti Mate! Cantacuzen-Deleanu3) si in-zesträ pe a treia, cind sà inãrità cu Alexandra Ran-ger!' care deveni Domn Th Muntenia4). Nuntile Jul Gri-gore Sturza si lul Mate! Can tacuzen sä celebrarä, a-mlndouä, in monastirea Precista din Galati, monastirepe care bä,trinul Iordache Cantacuzen o fundase si o do-tase cu cincl magi], in memoria fiului säil Constan tin,mort in goarea virstel si care sä, inmormintase acolo.Alexa,ndru Callimachi, fra tele lul Grigore Vodä , voi catoate aceste 24-0' lnzestreze nepoatele; dar atit Cantacu-

11 DrAghicT, Istoria Moldova II, p. 95: asotia vistierniculul Grigoras Sturza,Domnita Marghioala era Callimacheasào si p. 118: aDomnita Marghioala scapà pe sotulel din ghiarele Grccilor in vremea Eteriel la 1as1 A. Wolf, , Fiirstenthum Moldau,1 Theil, p. 268: aGregor Sturza befindet sich noch zu Iassy, und ist gleichfals miteiner Prinzessin von Callimachi verehlicht, die sich durch ihre vortrefliche Kinder-erziehung auszeichnet, und daher gewisz den Glanz ihrer Vorfahren bis in diespdtesten Zeiten erhalten wird.» Sd stie cd fiul acestuI Grigore Sturza a fost MihailSturza, Domnul MoldoveT (1',34 164'J), i prin urmare bine a proorocit istoricul Wolf.

lar din Dimitrie Log,ofdt, fiul Sandulul Sturza Logofdt, s-ad ndscut cincTsi anume : Joita ce ad tinut-o banal Manolachi BrAncovanul; Smaranda ce ad ti-nut-o Neculae Filipescu; Generalul Scarlataki ce ad tinut pe Domnita Sultana, flicalui Constantin Moruzi Voevod; Maria, sotia luI beizadea Dimitrie Mavrocordat;Grigore Logofdt, ce ad avut sotio, pe Domnita Maria, fiica luI Grigore Calli-machi Voevod iar din logofdtul Grigore Sturza, pdrintele nostru, fiullogofdtulul Dimitrie Sturza ndsout trel copil anume: Nol Mihail Sturza Voevod. ..DHrisov al lul Mihail Grigore Sturza, Voevod, din 5 Martie 1812, in Genealogiaiamiliel Sturza. Domnul D. Sturza-Scheianu a bine-voit a ne comunica pretiosulsdd exemplar care contine in original toate documentele.

Matel Cantacuzen-Deleanu era fiul luT lonitd Cantacuzen-Deleanu, mare lo-goidt, cdsltorit cu Zoe, fata lul Alexandra Ghica, mare dragoman la Poartd; bu-nul lui era Gheorghe Cantacuzen-Deleanu, cIsd.torit cu (ata DomnitoruluT Racovitd.In anul J791, Mate! fugi in Rusia, unde coboritorif lui sà stabilird in urmd.

Nu cu Constantin Hangerli Voevod cum spune din eroare A. Cantacuzen inEpistola adresata la Edgard Quinet care tinea pe Ruxandra, fata luT AlexandraGhica domn in Valahia ([766-68) si a Marie!, fata luI Iacob Rizo-Rangabé ; dar cufiul DomnitoruluT Constantin Hangerli, Alexandra care fugi la Odesa la ô Martie1821, in vremea revolutieT grecesa. Dinsul a ldsat un dictionar turc-francez.

173

zen-Deleanu cft si Sturza refuzarä de a primi, zicfnd canu voiail sä punä pret pe sentimentele de pä rere de ra" tisi pe remuscarea ca,re-I fäceati sä, sfi, poarte ast-fel').Ada,"ogim cd, domnita Marghioala , sotia lul GrigoreSturza, si muma viitorului domn al Moldovel, MihailSturza, fu nasa lui Mihail CogA lniceanu si proteguitoarealui, recomandlndu-1 fiului el pe patul de moarte2). Co-gälniceanu, crescut la Lunéville si pe urmä la Berlinirripreunä cu fil lui Vodä Sturza, a Jost numit de dinsuladiotant domnesc si; ca toate ca mal pe urmä s-a de-clarat in contra lui, bätrinul domn i-a pä,strat tot dea-una o deosebitä simpatie3).

Despre Domnita Ralu, sotia Jul Mate! Cautacuzen-Deleanu, afläni din scrisoarea adresatä, Jul Edga,rd Qui-net de nepotul el, A. Cantacuzen a cä pe la 1797, inainteasosirel Jul Constantin Vodä Ipsilanti, o urdie de Ienicerlfusese trimisä la Iasl ca sä puriä mina pe toatä familiael. Sultanul pusese pret de 2000 pungl pe capul lui Matel,de 1000 pungl pe acela al femeel ¡al', domnita Ralu, si800 de pungl pe capul fle-cä' ruia din copil sä,l. maltaPoartä voea sä, extermineze familia aceasta, care cute-zase tot deauna sä, pun& drepturile patriel sale, malpresus de propriele sale interese»4).

15) Alexandru Voevod, cel mal mic fizI al lul Ioan Voe-vod cum s-a arei tat la notita No. 7, privitoare la

Epistola, adresatli lul Edgard Quinet, in 1856, de A. Gantacuzen, fost mi-nistru si membru la Curtea de Casatiune, in Convorbirl Litera,re, XVIII, p. 453.AceastA scrisoare contine multe inexactitAtl.

Xenopol, Mihail CogAlniceanu. CuvIntare de primire In Academia Bo-mlnii, BucurescT, 1895.

Logof5.tul Costachi Konaki, Poesii, Editia II, Iasi, 1888. Prefata de Vogoride-Konaki, p. 72,

VezT in Epistola, Jul Cantacuzen catre Edgard Quinet, I. c. diferite amAnunterelative la Mate' Cantacuzen-Deleanu (,4i la familia lul

174

loan Voevode nä scut la 17371). El fu ea' sä torit caElena2),fata Jul Grigore Ghica Voevod (1724-1777) sia EcaterInel, fata Jul Iacovachi Rizo-Rangabe3) cacare a avut patru copll, anume dol bdet1 si douä fete:domnita Bala, sofia, Jul Constan tin Ipsilanti Voevod;Scarlat V oevod; domnita Eufrosina, soria Jul Alexandra

utu Voevod;si loan, dragoman. Alexandru Voevod moarela Constantinopole la virsta de 84 de anl in 24 De-cemvrie 18214). Vezi si capitolul IV.

16) Ralu. Fata lul Alexandra Voevod si a Elenel, fiicaJul Grigore Ghica Voevod (1724-1777), nä scutä pe la1769, iu a sä toritä ca Constantin Ipsilanti Voevod 5).VA' cärescu scrie cA «la velétul 1781, August, Alexa.ndrulpsilanti Voevod logodise pe Eul sä ii cel mal mare, bei-zade Constantinn6). In 17 Decembrie, acel ah, sä in-timplä fuga celor doi fil al domnitorului mantean de laBucurescl la Brasov si apol la Viena.7) Atanase Com-nen Ipsilanti explicA in modal urmätor aceastä fugA :aDomnitorul Alexandra Ipsilanti voeste sä insoarepe beizade Constantin, fiul sä (, ca o loarte ¡ruin oasä

Stamatiadi, op. cit., p. 160.0 pictur5. care s5, ail& la castelul din Stfincestl aratI pe Elena Doamna ea o

femee de o frumuset1 ma.VezT un extract din tabloul genealogic al familial Ghica la Documente sub

No. XXXVIII.Stamatiadi, op. cit., p. 160.Constantin Ipsilanti era fiul luT Alexandru Ipsilanti Voevod si al Caterinef

Muruzi. Conf. Généalogie des Mavrocordato par Emile Legrand, p. 5., No. 19,unde sil poate vedea cil o fata a lui Neculae Mavrocordat Voevod, Sultana, ma-ritat5 dui:4 marele postelnic Dimitrie Muruzi, avu ca copil pe Constantin MuruziVoevod si pa Catinca. sotia luT Alexandru Ipsilanti Voevod.

Vaclrescu, Istoria. ImpArafilor Otoma,nI, in Papiu Ilarian, Tesaur de Mo-numente Istorice, H, p. 287. Comp. Doc. din 28 Oct. 1781, in V. A. Urechie, Me-moriu asupra perioder din Istoria Rominilor, 1774-17,96, Bucuresci, 1893, p, 189.

V.AcArescu, 1. c.

175

fata de la Fana,r. La aceastä inso(ire consimrisemama beizadelel, Doamna Ecaterina. Dar la acea,stä,'cAsä torie sa opunea bunica junelui principe, care voiseca el sä facä un maritagiu politic, luind in casatoriepe fiica lui beizade Alexandru Callimachi. Aceastaera o copilä de abia de sapte anl. Atuncl beizadeConstan tin sä, inklege ca Irate sãü mal m/c, Dimitrie,si ambll fug la Brasov» 1). Beiza,de Constantin eraatuncea de 18 anl, ca pä,rul blond, un frumos tinär.Dimitrie a,vea numal 16 anl dar era nalt si robust2). Nu-mal pe la finele Jul Aprilie (783, reusi Alexandru IpsilantiVoevod sa"-s1 recapete beizadelele3). Sub data de 7 Haiti1788, Atanase Comnen Ipsilanti spune cä, «prin ordinilevizirului s-afr sigilat toate casele luì Alexandru Ipsi-lanti Voevod, l s-aü aruncat intr-una din inchisorilecele mal grozave si mal periculoase, adea in turnul JulBostangi-Pasa, mal intil fiul lui Ipsilanti, Constantin»4).La 31 August, acelas an, s-a liberat din inchisoare bei-zade Constantin5). Un document din colecria Burma-zaki con firmind spusele 1111 Atanase Comnen Ipsilantine si aratä, ca Constan tin Ipsilanti era väduv atuncea :«le fils unique du prince Alexandre Ipsilanti6) hommed'esprit et qui pleurait encore la perte récente de sa fem-me a été emprisonné séparéme.nt et o.n l' a présenté

li Atanase Comnen Ipsilanti, Tee Itet v ccX6acv, p. 627. Asupra virstel DomnitelRalu, Atanase Comnen Ipsilanti greseste: ea trebuia s5. fie de cel putin 12 anY.

V. A. Ureche, Memoriù asupra, period& din Istoria, Romfnilor, 1774-1786,p. 191.

V. A. Ureche, Ibid. p. 194.Atanase Comnen Ipsilanti, Tck, tiETC.4 'CO cawatv, despre anul 1788.Ibidem.Fiul mal mio beizade Dimitrie murise la Constantinopole. N. Iorga, Acto

Fragmente, 11, p. 355: 'Von Knobelsdorf c5tre rege, 10 Noembrie 1796.

176

la question pour savair où sont les trésors de sonpére. D

Resultd dar din rindurile precedente cd beizadeConstantin sd cásá tori curind dupä reintoarcerea lui dinViena,cu domnita Bala Callimachi, ca care fusese logoditin anal 1781 si care muri in vIrsta de 18 am' la 1787.Putem sä, citdm incá un raport al ambasadorului pru-sian, Von Knobelsdorf, din Constantinopole, 18 _Hartle1799, cätre regele, ande scrie : «Le prince Con stantinIpsilanti vient d' are nommé .hospodar de Moldavie eta été remplacé par son beau-frère, le prince AlexandreSoutzo, dans le poste de grand-interprète de la Porten ').Constan tin Ipsilanti era cumnat ca Alexandru Suru,Bind cá amindol luaserd de sotil doaä, fete ale lulAlexandru Callimachi Voevod. Constan tin Ipsilanti nä -scut la 1760, fost mare dragoman al Inaltel Porti in1796; domn al Moldovel 1797 1801; domn al Mun-teniel 1802 pIná la fuga lul In Rusia 1806; rein-stalat pe tronul Valachiel de impd ratul Rusiel si totodatä, pe tronul Moldova unde domni sapte lunl prinun caimacam, Constantin Negri, sd stabili pe urmäla Kiew, ande muri in anal 1820 de dambla. Con-stantin Ipsilanti Voevod a tinut in prima cä,sätoriepe domnita Rala Callimachi ca care avu o fatd: dom-nita Elena Ipsilanti, cäsd toritd ca Alexandra Negri,conSilier de stat in Rusia, mort in 1856; in a douasätorie Constantin Vodd a tinut pe Elisabeta cd-rescu, care arä ta un entusiasm mare pentru revolutiagreceasc si pentru expeditiunea coman data de fiul elAlexandru la 1621.

1) N. lorga, Acte i Fragmente, II, p. 361.

177

Eufrosina. 1 ata Jul Alexandra Voevod si a Elenel,Eica Jul Grigore Ghica Voevod (1724-1777), fu cä sä to-ritä cu Alexandra Sara Voevod 1) nä scut pe la 1750,

domn in Moldova (1801); simultaneu in Moldova siValachia (1801-1802) si mort la 18 lanuarie 1821.2)

tim din tr-un raport al ambasadorului prusian, VonMiltitz a tre rege, cA domnita Eufrosina dupà moarteabärbatului el, lucrä malt la Poartä pentru a inä lta peEul el, beizade Neculae, pe tronul principatelor. 3)

Scarlet Voevod. Fiul Jul Alexandra Voevod si al Elenel,fata lui Grigore Ghica Voevod (1724-1777), nä scut la17734) fu ciisä torit inaintea suirel lid dintil pe tronulMoldovel (1804) cu Smaranda, fata cea mai mare a JulNeculae Mavroieni V oevod si a Marioarel, näscutä Sca-navi5) Scarlat Voevod avu trel copil, un fiú si dou4fe te. Smaranda doamna urmä in exilul Jul pe domni-torul Scarlat care a fost omorit la 26 Octombrie 1821,

Verninac catre Republica, I Thermidor, an IV: (Constantin Stamaty a vu lePrince Alexandre Soutzo, neveu du dernier prince de la fainille Soutzo et gendredu prince actuel Callimachi D. Hurmuzachi, Documente, II SupL I, p. 148. Vezl siHurmuzachi, Documente, II, SupL I, p. 132.

N. Iorga, Acte si Fragmente, II, p. 663, nota 1, si p. 574.Von Miltitz c. rege, 25 Maid 1822, N. lorga, Acte fi Fragmente, II, p. 645.all fut décapité le 6 Avril 1821, age de quarante huit ans.» Le Moniteur universal,

No. du 19 Avril 1821, citat dup. Blancard, Les MavrojenL R. Walsch spune cind zecIde anI, in Voyage en Turquie et lc Consta,ntinople, Paris, 1828, p. 219. Nol am admisdata de 26 Octombrie 1821, in capitolul V, p 134, care sa potriveste bine cu data rapor-turilor ambasadorilor streini, relatind moartea domnitoruluI Scarlat Callimachi ca unfapt recent. Conf. N. Iorga, Acte qi Fragmente, II, p. 605-610. Dar ne pare curios aLe Moniteur Universel, din 19 Aprilie 1821, relata deja moartea WI Scarlat Voe-vod, care pare cunoscutä numal la sfirsitul lunei Noembrie ambasadorilur streintE adevarat ca nu sa putea afirma nimio cu siguranta, de oare ce vedem a am-basadorul Von Miltitz, intr-un raport catre rege, din 10 Decembrie 1821, spunedespre Iancu Callimachi ca ar fi fugit in Persia, cind cu o lung, inainte spunea aa fost omorit. VezI N. Iorga, Acte gi Fragmente, II, p. 605, 609.

51 Theodore Blancard, Les MavrojenL Paris. Cap. XVII. VezI in aceasta carteportretul Doamne Srnaranda Callimachi.

178

cum am vdzut la capitolul Vsi fntoarce in anal1825 in Moldova') unde muri 16 anl dupá soful el, in-gropatä fiind la Iasi, in interiorul bisericel Golia. Mor-mintul este de marmora albä, pe care sä poate citfusurinfä urmätoarea inscriptie in limba greceasa:

TA(DOE KAATIITEI EMAPANAN MATPOPENOTE,ErzrroN AOMNAN EKAPAATOT KAAAIMAXOT,

TOT HUEMONETEANTOE ETH EHTA EN HAM ETEEBIA,ETEAEOE ¡TANTEE arrENEIE TE KAI (DIAOI

ETPEIN EAEOE EN TH IVIEAAOTEH KPIEEITHN KOIMII0EIEAN EN TATTH BATPIAI,

T9 XIAIOET9 OKTAKOEIOET9 ETEI EIITA,ETN TPIAKONTA MHNI MAPTI9 EN KTPIAKH

TH ElKOITH EBAOMH,KEITAI HAHEION KAI 0 ErroNa TATTHEEKAPAATOE, TIOE AAEKOT KAAAIMAXOT.

aAcest mormint acoperä trupul Smaran. del Mavroieni,Doamna si sofia lui Scarlat Callima,chi, care domnfsapte anl cu toatä, pietatea. Rugafi-vä tog rude siprietenl, pentru ca aceasta care muri in aceastä patrie,Dumineca, 27 Hartle 1837, sä, gäseascA misericordie laultima judecatä. Aice, lingA ea, zace nepotul el, Scarlat,flul lul Alecu Callimachi.»

19) Alexandru, näscut pe la 1802, era flul lul ScarlatVoevod si al Smarandel, fata lul Neculae MavroieniVoevod. Pe la 1814, sub domnia pârintelai sáù ScarlatVoevod, fiul Domnitorului arma in Iasi la scoala luiAsachi 2). El fu exilat timp de cffl-va anl dupä uci-derea lui Scarlat Voevod, fmpreunä ca familia lui si cufamilia unchiului sáù _roan. Acolo, cu cite-va persoane

Von Miltitz catre rage, 24 Decembrie 1824: N. Ioro.a, Acte qi Fragmente II, p. 709.Vez1 Cap. V, p. 111.

179

foarte lnvafate, internate ca si dinsul, invära limbeleve chi si moderne : araba, persanä, turceasca ; pe urma,istoria, matematicile, filosofia, economia politica,'). Dupäce a scapat din surgun, el si-a terminat studiile inRusia, la universita tea din Kiew, faca diferite &Ida-toril in Europa si la intoarcerea sa in Constan tinopole,°Nina de la sultanul Mahmud restituirea bunurilor sititturitor familiel sale. Alexandru fu candidat la tronulMoldovel in anal 1822. Intr'un raport din Constanti-nopole, ca data de 10 Iulie 1822, Von Miltitz, ambasa-dorul prusian scrie regelui : all paraltrait qu' on a en-tièrement abandonné f idée de porter A la diggité deprince les boiards appelés A la Capitale après avoirreconnu leur incapacité absolue de remplir des fonc-tions d' une aussi haute importance On ajoute que lefils amé, du prince Charles Callimaki a été proposé audivan comme étant le plus digne de la confiance pu-blique2)». La 1830, Alexandru Callimachi care rivneatronul Tarilor Romine, nu sä fine& linistit" la Con-stantinopole, dupä expresia ambasadorulul francez, deRoyer. Pe atuncea el era susrinut de boeril pamintenldin Valahia si Moldova.8) Atasat pe linga ambasada lulRechid-Pasa la Paris ca consilier, el deveni succesiv am-basador la Londra (1848) si la Paris (1849) ande negociä,primul imprumut otoman. In Ianuarie 1853 fu fäcutprincipe de Samos4), dar sa retrase putin in urma laVersailles. In 1855, Rechid-Pasa oqinu pentru el am-

V. Fontanier, Voyage en Orient, Paris, 1829, P. 93 SA poate citi in aceastAcarte viata ce duceau exilatif in Asia MicS. Comp : Voyttge en Turquie et A Con-sta,ntinople par R. Walsch, Paris, 1828, p. 219; T. Blancard, Les Mavrojeni; N.Iorga, Acte 0 Fragmente, II, p. 686.

N. lorga, Acte 0 Fragmente, II, p. 649.De Royer cAtre rege, 27 Martie 1830, N. Iorga, Acte 0 Fragmente, II, p. 730Ion Ghica cAtre Alexandri in Convorhill Literare, XVIII, p. 19.

180

basada din Viena, pe care o pa rä si cifl-va ani mal ttrzier,ca sä, reintre in viara privatä, locuind in Fraqa, unclestäpinea mal multe in2obilei). Principele Alexandru Cal-limachi ocupa un rang distins in corpul diplomaticotoman. El fu cel d'inteiu supus crestin al Sultanului,rädicat la demnitatea de bala, cea mal Malta in ierarbiadupä cea de musk 2). Alexandru fu cäsä torit la 1836,Cu Eufrosina, fata lui Constantin Cantacuzen-Pascanu,näscutä in anal 1817 si moartà in Paris la 15 August1875 la virsta de 58 anl. Ea fu ingropatä in interiorulbisericel Golia din Iasi, ande erati ingropap soacra sa,Sma,randa Doamna, si flul el Scarlat mort in pruncieS).In fosal inscriptiel, ce sä, aflä pe mormintui doamnelSma,randa si al nepotului el Scarlat, fiul lui bezade Ale-xandra Callimachi si al Eufrosinel, sä citeste:

AWE ODIEINESTE LING4 FIU El Ag PRINCESAEUFR 0 SINA CALLIMA CHI, NASCU TA CANTACUSIN 0,SAVAIWTA IN PARIS LA 15 AUGUST 1875 DE ANI 58.

Alexandra mar/ pe la 1879, in castelul säti de Mennecy,linga Paris, ande e ingropat.

SUM, fiul luI Alexandru si al Eufrosinel, fata JulConstan tin Cantacuzen-Pascanu, a murit de pojar la lasl,in casa Constantin Cantacuzen-Pascanu, din stradaAlexandri, in anal 1838, la virsta de 17 luni si e ingro-pat in biserica Golia (vezi No. 18, 19).

Rawl al doilea copil al lui Scarlat Voevod, a lost

In Paris era proprietar pe casa cea frumoas1 Cu terasil care sA aflA in coltulpieta Concordie si al strAzil Boissy-d'Anglas, astAzI ocupatA de Cercul Uniunel Ar-tistice. Primirile dupl jurnalele de atunclcare sA dedeau in palatul Callimachiera0 Intrunirl strAlucite de tot ce era mal distins la Paris. El mal poseda castelulde Mennecy, (Seine-et-Oise) si o vill la Nisa.

Vapereau, Dictionnaire des Contemporains.VezI Notita, No. 18 p. 177.

181

cäsä toritä cu hatmanul Constantin Pala di. laca ce spunepostelnicul Manolaki Draghicl despre nunta domnitelBain Callimachi : uDoue nuntl air urmat in cursul aceleiDomnil(a doua domnie a lul Scarlat Callimachi) adeväratdomnesti si framoase a numitulul boer (tinerul MihailSturza, viitorul Domn, abia esit din scoalä, numit deScarlat Voevod logofät al 2-lea si pe urmä vornic deaprozi,in al 2-lea an a Domniel, and s' a asätorit cu fi/calogolitulul Vas/le Boset) si a hatmanulul CostantiniaPaladi, näscut Bogdan, ce s' air' insurat cu domnita Bala,fiica lui Scarlat V oevod, fäcindu-1 batman la acea cä-sätorie ; al cärora pomenirl s' air' tinut multä vreme caniste raritä fl din acel timp, pentru cd, lucrul ce s' ativäzut atuncl si cheltuelile fä,cute de acele case marl,nurnal la nunta visternicului Bosnovanu, cununat de se-na,torul .Milasievitch au urmat in tar4,1)». Acest Pa-la di, candidat la Domnie in 1834, era din familia Bog-dan. El a luat numele de Paladi in urma adoptiunelnnul unchiu, care'l läsase o imensä avere teritorialä,care ar da astä zi un venit de un mi/ion ce) putin2). 0parte din aceastä, avere apartine astäzl prinks& Luciade Schönburg-Waldenburg, stränepoata sa de fi/c43); partes' a instreinat de a tre fiica sa Lucia Paladi, decedatäla Nap ole, 24 Februarie 1860, a sä toritä : 1° cu NeculaeCantacuzen-Pascanu, ca care a avut o fiicä, Pulseria,näscutä la 9 Februarie 1840, märitatä, la 15 Iunie 1856,cu printul de Sayn-Wittgenstein-Berlebourg si moartä,la 19 Aprilie 1865, 20 (anal 1842, 11 Nov.) cu D. EmanuelAntoine Gaetan Joseph d' Acuna, marchiz de Bedmar yEscalova, Conte de Obedos jr Prado y Casafuerte, grande

DrAghicI, Istoria Moldova, II, p. 95.LogorAtul Costaki Konaki, Poezil, editia II, p. 65 din Prefala luI Vogoride-Konaki.Minna Sayn-Wittgenstein.

182

de Spania de Clasa I, ca care a avut un fiu : .Rod-rigue, nascut la 24 August 1543 si mort la 19 Oct. 18631).

Domnip Bala muri pe la 1821, abia dupg trel anl decomuna vietuire ca .hatrna nul Paladi, care fusese exilatsi el ca gin ere al 10 Scarlat Callimachi in Asia Mica,de uncle scapa, grape unel sume de 100.000 de le12).La 27 lanuarie 1825, ginerele decedatulal domnitorScarlat Callimachi, obtinu permisiunea de a sä, rein-toarce la Iasi, dar cu interdigia expresa de a treceprin Constantinopole3). El moare in timpul ocapafiel ru-sestl dintre 1828-34 4)

22) Eufrosina, ce] din urma copil al lul Scarlat Voevodsi a Doamnei Smaranda, fu exilata ca familia el in AsiaMica. Domnita Eufrosina, sä Intoarce In Moldova im-preuna cu mama el, Doamna Smaranda, pe la 1825. Pevaporul care o aduce in tara, sa, logodeste ca capitana]vaporului, Nikifor Papadopulo, cu care sa ash, toreste maltirziil in contra voinfel Doamnel. Acest Papadopulo murila Kichenev pe la 1862, exilat din Moldova de MihailSturza, Voda. Eufrosina5) e mama d-lul Alexandra Pa-padopol-Calimah, eruditul scriitor si istoric, membru alAcademielromine. Eufrosina a murit la 1878, in eta te de

In actul de botez al luT Rodrigue de Bedmar, pe care l'am vAzut din intim-plare, este zis cA Lucia este flica hatmanuluf Paladi 0 a principeser .Ralu, nascutliCallimachi. Acest act a fost depus la grefa tribunaluluT de Suceava, nu ocazia pro-cesului Bedmar, in 1896.

N. Iorga, Acte 0 Fragmente, II, p. 700: Pisani cAtre DaFov, 14 Iulie 1824.Von Miltitz c. rege, 10 Felon 1825. N. lorga. Acte si Fragmente, II, p. 711.DrAghicT, Istoria Moldovel, 11, p. 192.

Eufrosina este sora mal micA a RalucAT Paladi, despre care ne-am ocupat innotita No. 21. Probele inrudireT si gAsese in: tes tamentul publicat in MonitorulOficial, No. 181, din 18 Maid 1860; testamentul, publicat in Monitorul Oficial, No.197 din 8 lunie 1860; chitante publicate in Monitory] Oficial, No. 40 din 19 No-emvrie 1860.

183

aproape 60 de an" la Birlad, ande e ingropatä in bi-serica Sf Spiridon.

23) ion, näscut la 1781, era fiul lul Alexandra Voevodsi al Blend, nä scntä Ghica, si fratele mal micl) al luiScarlat Voevod2) Era de mal nainte dragoman al ami-ralitäti si ajunge mare dragoman al Portil Otomane,mal intil in 1807 in local decapitatulal utu, atanci pecind fratele sà71 Scarlat fu prins la Rasgrad de ostirilerusest13). Dupe cifl-va anl el esä din acest post si devinemal tirzia capu-chehaia al fratelui &lei ping in 1819,cänd este restituit in marea dragomanie, in momen-ta] ce fratele sä. it este nevoit sä pä räseascä domniaMoldovel la expirarea celor sapte alil de domnie4).Distinctiunile cele neauzite incaviintate lui ScarIat-Vodd Callimac.hi, fä ceatz pe oamenil timpulul sä asteptecurind o numire a fratelul sëi'. z loan in un scaun Romi-nesc.5) In 1821, dupä, moartea lul Alexandra Sara Voe-vod, loan Callimachi, cumnatal lal, era anal din compe-Worn la tronul Munteniel , alä tarea cu fratele sätzSca,rlat si ca fial lul Alexandralufu6). Poarta, conside-rind ca de mal mare intereS urmarea negocierilor caBasil, ia sä gin di un moment sä deje tronul lui loanCallimachi, dacä enepatin(a de a gäsi printre cele patrufamilil, cärora era pästratä, functia dragomanatulal, oindividualdate cap ¿1 de a'l inlocui, nu ar fi ridicat

0Janco Callimachi, &ere cadet du ci-devant prince de Moldavie, Scarlet Celli-machiD. N. Iorga. Acte f f Fragmente, II, p. 553: Von Schladen cAtre Rege, 25lunie 1819.

Despre oresterea si invItAtura dati WI loan Callimachi, veif mal sus, p 8E.Von Bielfeld cltre rege, 24 Sept. 1807: Neculae Iorga, Acto fi Fragmente,

If, p. 431.Von Schladen c5.tre rege, 25 Iunie 1819, Ibidem, II, p. 553.Von Schladen cAtre rege, 10 Septembre 1819, lbidem, II, p. 557Neculae Sutu, nepot de sorä al principilor Scarlat si loan Callimachl.

- 14 --o piedicA neinvinsA inaintAril sale ')». SA vede insä aniel loan Callimachi nu proa stäruia ca s'A fie trimisDomn in principate, fatá, Cu nesiguranta pozitiel tutu-ror acelor ce ocupar" pe atuncl acele tronurl. Raportulambasadorulul prusian, privitor la aceastA lmprejurare,ne spune cä «loan Callimachi era inzestrat cu o ju-decatä harte s'A nätoasA si cu mula pA trundere ; cAel avea bunä pricepere de a pretera onorurilor primej-dioase ale principatulul, dulceata vietil casnice, bu-curindu-sd de o foarte frumoasä avere, pe care o intre-buinta mal cu seamä in aju tarea nenorocitilor si in pro-tegiuirea stfintelor si artelor. El dAdu singur un spnjinfratelul salí 2)». In 181'1, cu prilegiul turburArllor Eteriel,loan Callimachi, la inceput denuntä complotul Eteri-stilor atre Halet-Efendi3); dar s'A vede cá, stiind, a nuva putea duce mal mult timp acest rol contra Gre-cilor, dA dimisia din postul de dragoman. Sultana] re-fuzA s'A i-o incuviinteze, asigurindu-1 chiar cä, ar fi mul-tumit de slujbele sale. loan Callimachi comite insA gre-sala de a stärui in a Jul hotArire. Sultana/ primeste a-tuncl retragerea lui; dar sa supérA pe el si 11 sur-gun este la Boli, primul semn al peirel ce-1 astepta.Curind dupá acensa' surgunire, Sultanul ordonä prin-tr-un hati-serif, rechemarea principelui _loan Callimachi,ca s'A inlocuiasa pe Mihai) Sutzu, pe tronul Moldove14).InsA Poarta MtA rindu-sl in urmä bänuelile contra fra-

Von Miltitz cAtre rege, 25 Februarie 1821, Ibidem, II, p. 564.Von Miltitz cAtre rege, 25 Februarie 1821, Ibidem, II, p. 564.

8) Ubicini, Lettres sur la Turquie, p. 185.4) Von 'Miltitz catre rege, 24 Martie 1821, N. Larga, Acto qi Fragmente p. II, 567.

Nu este de admis versiunea datA de Maxime Reybaud, Mdmoires sur la Grèce, I,p. 224, cA, loan Callimachi fusese surgunit din cau75 a uneltise contra fratelulma Bpre a-I lua domnia.

185

plor Callimachi relative la Eterie 1), 11 surguneste inAsia-Mica si ordong decapitarea lui loan Ca/limachiacuzat de a rescula provincia unde sä alla. El fuexecutat, putin timp inaintea fratelui Jul mal mare,Scarlat VoevodA, mort la 26 Octombrie 182 1 2). Cap alJul _loan fa trimes la Constantinopole si expus in Se-rail. Dinsul era de patru-decl de anl si avea un marenumér de copil care furä inchisl ca copii fratelui sä,12si redusl la aceasl lips'd de tot ce le trebuia. loan eracunoscut pentru splendoarea locuintel ce poseda pemalul Bosforulul, si care fu distrusfi, prin ordinul Sultana-lul. Cind emisaril Sultanulul intrarä in palatal lul loanCallimachi, el fémaserg surprinsl de minungtia lul. Per-delele ferestrelor era() ig cute din salurl de Casemir sipodoaba era de aceeasi bogg, tie. Intre decoratiile apar-lamentelor sg aflaiz' armele imperiului Orientului si säcredea c4, loan Callimachi sà; gindea la restabilireaimpä ra," tiel in folosul 1u13).

_loan Callimac.bi fa a sgtorit cu Ruxandra, Eica luiConstantin Illoruzi Voevod4), ca care avu fase copi i":patru fete si dol bäetl, nä scutl intre 1808 si 1818.

In raportul luT Miltitz catre rege din 10 Noembrie 1821. (N. Iorga, Acte qi Frag-mente,4 p. 604) ambasadorul apune a Poarta pretinde ca posed& dovezile de tra-dare ale fratilor Callimachi. In ce vor fi consistand acele dovezT nu sa, stie I

Von Schöler catre rege, 14 Noembre 1821; Von Miltitz catre rege, 21 Noem-brie 1821, lbidem, II, p. 605. Asupra luT loan Callimachi, fratele lul Scarlat,vez1 siStamatiadi, op. c. p. 172.

Voyage en Tarquie et a Constantinople par R. Walsch, Paris, 1828, p. 220.Draghicl, lstoria Moldovel, II, p. 46: aAcest domnitor a'avut patru fiT si cinc!

fete: 1° Alexandru Voevod Moruzi, ce aa domnit in Moldova In doua rindurT; 2 pebeizade Dimitraki, care fiind dragoman mare al PorteT, 1-ail taiat TurciT In $umla,mergind din Iasl la Tarigrad, dupa. darea Basarabiel, la pacea din 1812, sub cuvintca a fost tradator devletuluT catre Rusl, dupa Imputernicirea ce avea de la Sul-tana prin uneltirea Frantuzilor; 30 beizade Iorgu ce 1-ml omorit tainic la surgunIn Kipru, trimes fiind acolo de Sultanul dupa. °Mena familiel Moruzi sub urgiepentru 1nsemnata pricing a Basarabiel; 4° beizade Panaiotachi oari 14 taiat chiar

13

186

Sevastia, fata Jul loan dragomanul si a Buxandrel-fata lul Constan tin Moruzi Voevod, e näscutii pe la1809, si fu cãsãtoritg cu Fetala1) de la Odesa.

Eufrosina, fata lul loan dragomanul si a Buxandrei-fata Jul Constantin Moruzi Voevod,e scutg, pe la 1811si fu mgritatg cu .hatmanul Constan tin Su(u, mort la1871. Pos telnicul Drä ghicl ne aratä pe acest Sup ne-multumind lumea la Iasi In timpul darnel i cau-zind o revolurie : «In ace vreme (1819) sg afla agäAlecu Ma,vrocordat, pe urmä Logofgt, .hatman unulSuraki, ginerile Jul lanku Callimachi, frate Domnito-rulul2).» Eufrosina a avut o fatg, Lucia, cg sgtoritä caDimitrie Bizo-Neroulo.

Sma randa, fata Jul loan si a Buxandrei,EicaConstantin Moruzi Voevode miscutä, la 1814, i fucäsätoritg dupg, loan Persiani, sol rusesc, ng scut la1794. Ambil sop murirg in anal 1888.

Ralu, fata Jul loan dragomanul si a Buxandrei,flicaJul Constan tin Moruzi Voevod,ng scut,i pe la 1816 si

sub ferestrile seraiulul impArätesc din porunca SultanuluT tot intr-o vreme cu bei-zade Dimitraki. Iar DomniSele luT a fost: Sultana ce aa Sinut-o Vistiernicul Stama-taki Sturza, un boer din cel mal bogaST si cu nume mare la Moldova; Catinca, sosiavisterniculuT Sandulaki Sturza, tata logofltuluT Costaki Sturza ; soSia postelnicululArgiropoulo, boer fanariot trAitor in Tarigrad; Ruxandra, sotia, ¡uf beizade Ia,ncuCallimachi, frate cu Scarlat Voevod Callimachi ce aa domnit in Moldova; Ralu,sosia postelniculul Caliarhi, cel mal galantom i zarif din boeril FanaruluT. Acestboer ajungind a vieSui la Petersburg, mal in urinA dupA o imprejurare politickunde aa i murit in vremea lui Alexandru I, ImpAratul RusieT, Monarhul nu Era' in-destula a-T privi imbräclmintea luT cea frumoasl i scumpA care purta in toatezilele, in oft de multe orl intilnindu-1 la preumblare il oprea 0-1 admira hainelezilef me!, numg.rind si blInile cele frumoase ce purta.v

Din familia Fetala era Meletius, arhiepiscop mitropolitan de Nicomedia (pela inceputul veaculuT), fiul marelui Logoat Gavriil Fetala. Le Byre d'Or de lanoblese Phanariote, Athénes, 1892, p. 123. In T. Codrescu, Urica,rul, I, p, 305,s5, aflri un hrisov al Alexandru SuSu Voevod, din 20 Iunie 1802, unde e trecutintre boeril divanulul f Iordache Fetala Vel Camaraq.

Driighicl, Istoria llfoldovel, II, p. 100 i mal sus Cap. V, p. 103.

187

casä toritä Cu Egor Bals din Basarabia, muri la 1891in Iasi unde e ingropatä.

Alexandru, °fifer in armata rusea,sca , fiul lui loandragomanul si al .Ruxandrel,fiica Jul Constantin MoruziVoevode näscut pe la 1817 si mort la 1874. Alexandra fucasätorit Cu domnisoara Bussanoff ea care avu trel copil;un fiil, mort in eopila rie i doua fete märitate una cuDobrovolsky (moarta in 1873) si cea-altä ca Bokafud.

Grigore, general in armata ruseaseä, fiul lui leandragomanul si al Baxandrelfiica lui Constantin MoruziVoevod,e näscut pe la 1818 si rnort la 1875. Grigorefu casätorit ca domnisoara de Breuil cu care avu optcopil: dol fil morp in copildrie i sase fete din tre caretrel aú murit i trel träesc, anume : doamn ele Sant-kowoy, Paschkoff si Kolowrat-Tscherwinsky.

Dumitrapu, fiul Jul Teodor, era fratele1) mal mic allui loan Voevod si al Mitropolitalul Gavriil Callimachi.El a ramas totdea una Ía rara í este capul ramurel ca-rat rominestl a familiel Callimaabi si singura care ala sat odrasle pina astäzl, pe cind cele-alto, mal maltsaú mal putin grecizate, s' sting. Pe la 1740, datacelor intti sarisorl ale lui loan din Constantinopoletre fra tele sâú Dumitrascu, acesta nu era inca insurat,de oare ce in scris6rea din 10 Mal 1740 loan 11 spune :

adeci frate sâ te chibzuesti cu bunä dreptate la toate,s'á pop esi ca cinste la alta dregatorie mal marepentru negutatorie acolo, cimpiile si apele foarte dad!'mina si fiind singar fará sotie, socotesc ca-fl va fi in-darning .»2) Sa vede din acest loc ca Dumitrascu eraintr-o boerie, nu stim insä ce rang avea. La 1747, Du-mitrascu este ridicat de Grigore V odä Ghica la rangul

Hrisov din 6 Februarie 1769, In Documente sub No. XVI. Comp. si XXXIII.Scrisoare din 10 Maid 1740 in Documente sub No. V.

188 --

de ban mare, in care stä pina la 1754 '). Un hrisov al JulGrigore G.bica V oevod, din August 1747, confine dam]ce-1 face acest donwitor lui Dumitrascu, vel ban, acuo bucatä de loc din local gospod a tirgului Botoseni,ce este &Mute cu mosia Dumisale Stäncest12).» Acestdar sä explica prin rudenia lul Grzgore Ghica Voevodcu Dumitrascu care era yam) lul primar. 3) Domnitorilfaceati adesea oil- asemenea darurI rudelor lor si amvdzut pe loan si an:gore Callimachi, domnitoril Mol-do vil fäcind asemenea cu sora si nepoata lor.4) Mareleban Dumitrascu Calmä sul era intre boeril care faceailparte din sfatul domnesc sub Constantin Neculae Ma-vrocordat, cind cu desrobirea täranilor in Moldova (1749).La 1753, probabil cu prilejul schimbäre domniel Ma-te' Ghica in loc cíe Constantin RacovipDumitrascufa scos din bank. Un document din 1754 da, ca banpe Ionip Paladi.5) Concordant cu aceasta ara tare in-dicatä in document, g4 sim in o scrisoare a lid loanVoevod din Constantinopole, càtre fratele sail' Dumi-trascu anul 1757: «am auzit schirnbarea Dumitale dinbänie si m-am cam otärit, dar socotesc ca Ma ria SaV °di in alt chip te va minglia»6). Ne pune in mirarelungul rästimp ce a trebuit Ad loan spre a alla de

Dumitraqcu este amintit ca ban in urmAtoarele izvoare: Document din 25Decembrie 1747 in Condica 91a Academier, p.24; docum. 75 din 1747, Academia,Pachet 12; 1749, En. CogAlniceanu, Letopisetile III, P. 219; 1753, Ibidem III, p. 227;1752, Doc. moqii Potungenilor al luI L. Gatovschi (dup5, indicarea D-lui loan Ta-noviceanu).

Documente sub No. VI.Vezi notita genealogici No. 2, p. 158.Documente sub No. XIX qi XX.Document din Arhiva Sf. Spiridon, al moqieT Tirgul-Frumos. Plic I, Doc. 6.

(Dup6. indicarea Dlul loan Tanoviceanu).Sorisoare din 9 Martie 1757, in Documente sub No. XIII.

189

mazilirea Irately' sä il din dregä toria de ban sail poatealum" lonip Palade era ban numal ca titlui. La. 1759,Dumitrascu Banal murise, de oare-ce fratele ,94,6 loan,pe atuncl Damn in Moldo va, härä zeste mal multe fo-loase «casel räposatului prea iubit irate al domnielmele Dumitrascu biv ve! ban.» ')

Am spus mal sus a Dumitrascu reprezintä, ramuranegrecizatä a case" Callimacbi Sä, vede a Dumitrascunu iusese atins de influenta greceascä citä era in TA-rile Romine, de care ce, lucru lndestul in afar4 din calepentru un boer din acele timpuri, el nu stia greceste.loan Callimacbi, in o scrisoare catre el din 24 Decem-vrie 1752, li spune C: uizvodul de cumpärätoa,rea a-celor märuntisurl a dumitale este grecesc ca slovagramaticului meti, si pune sä (14 prefacä ca sä inrelegiMI ban" ail tre cut de la mine datl»2). Dumitrascu fua s'atorit ca Maria, fiica Jul Alexandra Sturza3), cu careavu trel copil: pe Ancup, cea mal mare, pe Safta4) sipe cel mal mic loan sail lenachi5).

31) Ancuta, Rica a lid Dumitrascu banal 6) si a Marie"Jata Jul Alexandm Sturza e näscutä cam pe la

Hrisov din 5 Februarie 1769, in Documente sub No. XVI.Documente sub No. IX.«lar din Alexandru, fiul SanduluT Sturza Cuparitl, s-ail n5scut treT copiT si a-

nume: Paraschiva, Sandul stolnicul ce an tinut pe Catrina lul Grigori Argiri si Mariaco a finut-o Ca,llimachi. Totl acestia adeveritl de fratI prin acturile din 1768Genarie 29 si 1771 Aprilie 23.» Bilsov domnesc al le Mihail Grigore Sturza,Voevod in Genealogia, familiel Sturza,. Acturile sus citate reproduse in Docu-mente sub No. XXI si XXV, comunicate in original de D-1 D. Sturza-Scheianu.

In scrisoarea din Constantinopole lul loan Callimachi citre fratele OA Dumi-trascu cu data de 17 Martie 1753 e zis: aCu arg5.16cu1 Domnesc peste cincl sailsase zile vol trimite un cu fir pentru nepoatele noastre fiicele D-tale.,Documente sub No. X.

Testamentul bäneseT Maria din 1794, Martie 6. Documente sub No. XXVI sial doilea testament al aceiasT din 1795 Iunie 6. Documente sub No. XXVII.

Testamentele citate din 1794 si 1795 Vocumente sqb No. XXVI si XXVII.

-190-1748, cum o vom dovedl Ja notita No. 33, privitoarela loan Callimachi, si fu casätoritä ca Alexandru Hri-soverght Testamentul din 1794 a bänesel Maria, mamaAncutel, aratä ce s-a cheltuit la nunta Ancutel i zes-trea ce i s-a dat. Spune insä acel testament ca bä neasaMaria, sotia lul Dumitrascu banal, mal lacase un testa-ment ca 26 de anl in urmä la 1768, arätind si in aceltestament zestrele ce le däduse fiicelor sale, ceea ceinvedereaza cá fiicele sale, Ancuta si Salta, erailritate lnainte inca de 1768 si ca in era vädava incä,"la acea vreme, cela ce concorda ca cele allate malsus din hrisovul din 1759, care constata ca barbatulMariel, Dumitrascu banal, räposase chiar lnainte deacest an.

Safta, a doua fiica Jul Dumitrascu banalsia Mariel-fata luI Alexandru Sturzae näscuta cam pe la 1749,cum o vom dovedi la notita No. 33, privitoare la loan Calli-machi. Despre Salta stim atita ca a fost cäsätoritä ca Con-stantin Greceanu ve) vornici). Testamentul din 5 Martie1794, a mumel Salte), Maria báneasa, vadava banululDumitrascu Callimachi, spune de cheltuelile nuntel elsi enumärä, zestrea, ce i s-a dat2).

loan, copilul ce) mal mic al lui Dumitrascu banal,trebue sä fie nä scut cam pe la 1750, cum sä va ara tamal departe si fu cä' satorit lntIiú cu Joita, fiica lo-gatätulul loan Sturza. Intr-un hrisov domnesc al lulMihail Grigore Sturza Voevod , din 5 Martie 1842,in care sä face genealogia Sturzestilor sä, citeste :din loan logofät , fiul Sandulul Sturza logolat,IA scut cinc) copil si aflame : lordaki logäfä t ce alltinut pe llinca,, Elea Roset ; Sandul spatar in schima

Testamentul bAneseT Marie! din 1795: aVornicul Constantin Greceanu sotulfiicel mele Safta.» Documente sub No. XXVII.

2) Testamentul binesel Maria din 1794, Documente sub No, XXVI.

191

monahiceasa, numindu-sä Sava; Joifa ce ail finut-opahainicul Enache Callimachi; Catrina ce ail finut-oDumitrascu Sturza ; Dimitrie logofä t ce a finut pefiica postelnicului Ventura cu intfia cununie, si astäzifine pe Elenca fiica logoatulul Toderascu Bals prina doua cununie»1). In diata el din anul 1813, Buxan-dra, a doua soft° a paharniculul Ioan Calima chi, so-coteste in impärfeala averei sale o sum ä dc 15 mil ¡eldrept ajuvaerurile mele si vitele de zestre care s-ail datcu acest pref pentru plata datorillor inch, in viatä, a-frindu-sä reposa tul soful mar* in lipsa zestrel coi dintiiilsofie a D-lui i in alte »2) A doua sofie a Jul loan fu Baxan-dra, fiica vol logofätulul Constan tin Catargi3) cu caroloan träeste numal sass anl murind chiar inaintea mu-mel sale, bäneasa Maria, sopla Jul Dumitrascu banul siinainte de 1794, data testamentulul in care ea pomenestede moartea fiului el. 4) Ruxandra rämine väduvä inlloarea virstel tinerefelor si fà, rä niel o mingfere altade cit dol nevirstnicl copil in casa, anume : Alecu siMaria. Pentru a plati dat orille rä posatulul el sof, insuma de 30,000 de lei si a-si creste copil ca pe nistecopil de boer, Buxandra sä hotäräste a-s1 jerfi tinere-file de cit a mal veni la o a doua cununie. La 1813,cirld isl face testamental ia spune cä ar fi o femeieajunsä la virsta de bälrinefe.5)

Pentru a restabili mä car aproximativ datele nastereiacestor diverse persoane, observä m a la 1759, Dumi-

Hrisov domnesc al lur Mihail Grigore Sturza Voevod in Genealogia &milk)Sturza. D-1 D. Sturza-Scheianu a bine-voit a ne comunica prepsul sm exem-plarul care contine in original toate documentele.

Diata paharnicesel Ruxandra din 1813, Documente sub No. XXIX.Diata paharniceseI RuxandreI din 1813, Documente sub No. XXIX.Testamentul b5.neseT Maria din 1794, Documente sub No. XXVI.

b) Diata paharnicesel RuxandreI din 1813. Documente sub No. XXIX.

-192trascu banul murise si cä la 1768 fiicele Ancutasi Salta, erati maritate. Decl ele trebue sä fi näscutCu 20 de anl in urmä, cam pe la 1748-49, iar loan altreilea fiû trebue sä s'a fi nascut pe la 1750. Pentru caRuxandra, sotia Jul loan, sa poate spune la 1813 cae femee ajunsä la bätrinete, Ja trebue sä fi iost celputin de 60 de anl si decl nascutä pe la 1753. CA' sa -

torra lui _loan cu Ruxandra a trebuit s alba loc pela 1780 si la 1786 loan moare, lasfnd pe vä,duva luicu dol copil, Mafia si Alecu, ca,re a,cest din urmä la1813 era ajuns la virsta de 30 pina la 32 de a,n1, erainsurat si avea ca fatä, Ruxandra,1) si pe un flü Xe-nolon cu cftl-va anl mal mare de cit Ruxandra.

Dintr' un hrisov al Jul Scarlat Callimachi V oevod, din 3Iunie 1813, sä, dovedeste ca, palia,rnicul loan Callimachi,tatäl vornicului Alecu, era va r primar al lui AlexandruCallimachi Voevod, tata' lul Scarlat Voevod2). in inta-Mula die tel paharnicesel Ruxandra, &M'a, lul loan,domnitorul Scarlat Callimachi sä exprima ca seful ca-sel Callimachi astlel: «si ca un Domn si ca unu ceavem drept asupra familiel acesteia.n3).

Maria, fata Jul loan e näscuta pe la 1783, din in-so(irea lul ca Ruxandra,fiica lui Constantin Catargiubiv-vel logofát,fu maritata dupá Boldur-Costac.he sidespärtita; ea muri,neläsind copll, in anul 1856, la virstade mal bine de 70 anI4).

AleXaildr115)3 fiul mal mare al luí loan e näscut pe la1781, din insotirea Jul cu Ruxandra,fiica Jul Constantin

Diata paharniceseI Ruxandrel din 1813. Documente sub No. XXIX.Hrisovul din 3 Iunie 1813. Documente sub No. XXX.Digta paharnicesel Ruxandrel. Documente. sub No. XXIX.Documente sub No. XXIX.

6) Alexandru e mentionat in T. Codrescu, Uricarul, J, p, 390; II, 210; VI 174;VII, 100, 137, 381; VIII, 309. 312, 317; IX, 260; XIV, 276.

193

Catargi hiv-vel logofà t.TatAl sä ìi marind pe la 178G,numal dupä ,'ase anl de impreunä vietuire ca mamalul, el rämMe de n2ic in ingrijirea acesteia, carehotäraste a träi in vä,duvie pentru a-si creste copilmal bine.') La 1819, vedem pe Alexandra rinduit agá dedomnitorul Scarlat Callimachi, värul lui2), spre a potollrevolutia de la las1.3) Alexandra, ajunge mal tirziùvornic mare. El fu càsátoritpe la 1801, la douä-zeci deanl ca Deana, fiica Vornicului Gavriil Conac121,4) dincare asä, torie i se naste dol copil : Xenofon si Ruxan-dra. Sotia lui nmri inainte de 1813 5) si fiul sä,i2 Xe-nolan pe la 1620. Vornicul Alexandra Callimachiinsurà de al doilea ca Maria, fiica posteMiculul loanCaza, nepotul luí Ionità Gaza pe care l-a tàiat impreunäca Emanuel Bogdan, Constan tin Moruzi Voevod. 6) Din

doua cásàtoriesá nä scurä dol copil : Teodor Sma-randa. Vornicul Alexandra muri la mosia sa StAncestl,

Documente sub No XXIX.Hrisovul lui Scarlat Voevod, din 3 Iunie 1813. Documente sub No. XXX.Vezi capitolul V, P. 106.«Din dou5, ¡lice ce le-a avut Vornicul Gavriil, cea Anastasia, luet pe

SpMarul pe urmA Logo151 i b*oer al Moldovel, Teodor Bal; ea muri tinärä sicopil. A doua lleana s cilsatori cu Postelnicul, pe urm'a. Vornic, Alexandru

Callimachi din StAncestI.» LogofAtul Costachi Conaki. Poesir. Editia 11, la. 1 1888.Prefata de Vogoride-Conaki, p. 27.

Documente sub No. XXXI.VezI genealozia Postelniculul loan Cuza in Arliondologia, Moldovade pahar-

nicul Constantin Sion, IasT, 1892, P. 131. Asupra taereI boerilor Emanuel Bogdanloan Cuza, in anul 1779, A. Wolf s, exprimil astfel. aKonstatitin Mourousifiihrte

eine sehr strenge Regierung. Zwei Bojaren zu Iassy, den Emanuel Bogdan undloan Kusa liesz er enthaupten, und ihre Kiipfe in zwei flachen SchUsseln an denEingang zum Fiirstenhofe hinstellen, um jedem seiner Untherthanen Furcht undSchreken einzujagen. Diese unglacklichen Bojaren sollen sich eines Hochverrathsgegen ihn schuldig gemacht haben, davon aber die tibrigen Bojaren, und selbstder damalige Metropolit, Gabriel Callimachi, nichts wissen wollten, und sie nochvor der Enthauptung, im Divan immer für unschuldig erkliirt hatten. Alle redli-chen Moldauer bedauerten mil bittern Thranen die Ilinrichtung dieser guten Man-ner.» A. Wolf, Fiirstentlium lifoldau, Theil II, p. 198.

194

in anal 1837, la virsta de 56 anI ; lar väduva lul trapfnä la anal 1843.

Xenofon, fiul V orniculul .Alexandrui), näscut pe la 1801,din insotirea lui ca Ileana,fiica Vorz2iculul Gavriil Co-.nac.bi,fusese invätat in casa pä rintelui säzIff care ti-nea pentru invätätura lui dascAll in casa si frantuz sigrec. »2) Mal tirziti Xenofon fu trimis la Viena spredàsävirsi invätä tara, dar muri acolo de tilos, in anal1820, la virsta de noud-spre-zece anl. Tatal sätzfa tala veste, albi intr-o singurá. noapte.

Ruxandra, Jata Vornicului Alexandru, nâscutà pe la1808, din insotirea lui ca Ileana,fiica V ornicului GavriilCo.nachi.Ea fu botezatä, ca numele de Ruxandra debunica el, .Ruxandra, flica, ve] logoiä tului Constan tinCatargi i sotia luI Iban Callimachi.3) Ruxandra fu

ritatä : intil, la 1824, dupä, Logofätul Stelan Catargidespartità; al doilea, la 1833, dupä .hatmanul Alexan-

dru Ruset-Rosnovanu, mort in anal 1853. Din prima asä-torie Ruxandra a,vu doi copii: Alexandru Catargi, ndscutpe la 1826, mort in martie 1897 si Neculae Callimacl2i-Ca-targi, näscut pe la 1831, mort pe la 1882, fost ministra alafacerilor streine4) si ministru plenipotentiar al Rominiella Paris si la, Londra..II däduse acestul din urmä i numelede Callimac.hi, adáogat la numele de Catargi, fiind cäprin moartea Jul Xenofon, fiul vorniculul Alexandru,sä credea stinsä' familia lui, cind Insurindu-sä a doua oarä,Vornicul Alexandru ca Maria Caza, sä näscu Teodorcare duce neamul mal departe. Din a doua cäsä torie

Documente sub No. XXXIV.Paharnicul Sion, Arbondologia, Moldovet, p. 82.Documente sub No. XXIX.»29 Novembre (11 Décembre) 1869. Callimachi-Catargi est nomme ministre.

C'est un Moldave appartenant à une des premieres familles du pays, partisan po-litigue de Kogalniceanu, un esprit tres cultivé et un homme d'une grande distinc-tion.» .Notes sur la Vie du .Roi Charles de .Roumanie par un Témoin °m'aire,Bucarest, 1894, I, 216.

195

a Ruxandrel cu hatmanul Alexandra Ruset-.Rosnovanusa näscura : Colonelul Gheorghe Rosnovanu, (1 Marti°1834) proprietar al mosiel .Rosnov, din judeful Neamtu,si Adela Rosnovanu, moartä la 23 Decembrie 1894, ma-ritata ca printul Alexandra Ghica,, hul Jul Grigore GhicaVoevod care a domnit in Moldova de la 1849 1856.Ruxandra muri la Cernautl, la 1 Maiti 1892, in etate de84 anl si fu ingropatä in cavo al bisericel monumen-tale pe care Colonelul Rosnovanu a zidit-o la mosia saRosnov in amintirea fiulul sail unía, Alexandru, mortIn anul 1884, la virsta de 25 anl.

38) Smarnda, flica Vorniculul Alexa.ndru, si al Mariel--fata postelniculul loan Cuzanä,scutä, la. mosia Sta n-cestl din judetul Botosanl, in 18381), din insotirealul ca Maria Cuza, fu maritata la 6 Iunie 1854 dupaAlexandru Beldiman, näscut la 31 Decembrie 1832,nepotul Vorniculul Alexandru Beldiman, cunoscutulautor al uTragediel» ,?i .fiul Jul Vasile Beldiman, insotitcu Maria,flica logof atulul Alexandra .11(avrocordat.2)

39 Teodor, fiul vorniculul Alexandru si al Marielfatapostelniculul loan Caza e näscut la mosia Stancestldin judetul Botosanl, in anal 1836, la 4 Ianuarie3). Lamoartea pa rintelul sa ti era abia de dol anl si fu crescutimpreuna ca soma sa, Smaranda, sub ingrijirea sorel lormal mare, .Ruxandra. Teodor si-a f acut studiile la Paris,

Invoiala din 20 Februa,rie 1838: adacg War intimpla, fereasc5. Dumnezeil slmoarA copiT aceT doT mal sus pomenitl, Teodor si col neascut.D Vocumente subNo. XXXIV.

aVornicul Alexandru Beldiman cunascutul autor al Tragediel avu treT sotil:1° 0 Rosetoae, ca care a avut numal o Falb., Profira, sotia luT Dumitrascu Canta-cuzen-Pascanu, care impreung cu bArbatul egg, neavind copii, a fundat spitalulPascanu, din lasT; 2° Ileana Conaki, cu care a avut un fig, Vasile Beldiman, in-sotit cu Maria, ¡ilea logofAtuluT Ale xandru Mavrocordat si sora D6mneT Zoe Bran-covanu, sotia luT Gheorghe Vodg Bibescu; 3" Q Greceancg, care neavind copil afundat spitalul Beldiman din Birlad. Beldim5.nesti1 sunt p familie veche si insem-natA in Moldova; la 1615, LogofAtul Nikifor Beldinaan rAsculindu-sg in contra lulStefan Toma Voevod a fost prins si Mat de Domn pe Siret ling& Foc.,sanT.» Logo-fgtul Costaki Konaki. Poesil. Editia II, Prefa4a, de Vogoride-Konaki, p. 36.

pocumente sub No. XXXV.

-196---.

cele secundare la liceul Sainte-Barbe si cele superioarela facultatea de drept. Reintors in (a,rd a ocupat posturlimportante sub domnia Jul Grigore Ghica, acäruia 1-adat si dinsul tribu tul sail de mama pentru complec-tarea organisatiunel interne a Orel si do tarea el culegl folositoare, impreuna ca Negri, Kogalniceanu, Panusi alp marl patriop. SA stie ca acest vrednic Domnitors-a sacrificat tronul numal ca 6.4' sä poata realiza Uni-rea. Va r, de pe mama lul; al Domnitorului Caza, de fe-rieitä, amin tire, care 1-a trimis la Constantaropole im-preunä ca neuitatul Neri, a lost insa rcinat de a in-cunostiin(a, Porte] indoita alegere a Domnitorului siUnirea Principatelor. Misiune foarte grea, cind ne amin-tim in 6e situatiane critica sä, gasea pe atuncl faranoastra, Ira rtaitä continua Ma antra si in afar% de pu-ternicl inamial si necontind de cit pe unfurl sprijin alvaiorosilor sal EL Acestl dol ba,rbap Thfruntind greata-ple diplornatice, incoroneazd, misiunea lor ca succes siizbutesc a cdpa ta din parten Sultanului firmanul derecunoastere al alegerel Domnitorului Cuza, pe careCallimachi 11 aduce in tarä.

In arma n fost numit tot de cci tre Caza represen-tant al Orel la Belgrad, misiune pe care a lmplinit-opina la detronarea acestui Domnitor.

Teodor Callimachi era un barbat de valoare si unpatriot distins, care un moment n' a, incetat de a luptapentru binele obstesc. De si luptele intreprinse de din-sul pe terenul politic 11 desemnaserä, de mal nainte lacele mal fnalte demnitärl in Stat, el insa le-a refuzatpe toate ori de cite ori i s'aii oferit, prelerind a ra-,nrinea in mi/local simplilor luptatorl, aduclnd continuaprinosul sail de =Ira si de lamina pe altarul pirel sale.

Dimitrie Brätianu, patriotul de fericitä amintire, a-cela care nu transigea, nicl o data ca principiile, acel a

197

cä,ruia vointä, nestramutata in luptele uriase pe care le-acondus pentru regenerarea tà," rel., admirind virtutile luiCallimachi si aria caracternlul sail, adresindu-se ami-cilor sal in Parlament, le-a zis : data floarea Moldovel h

Om de mare curaf, nimic nu l-a putut abate din ca-lea luptelor co intreprinsese pentru a forta pe ce) a-batuti ca sä revinä' la dreptate si legalitate. Dispre-tuind si persecutiunea si incbisoarea, Teodor Calli-mach], totdauna gata a sä sacrifica pe sine, insullaprin prezenta sa in momen tele cele mal critico curajtuturora, si ast-fel izbuti a fi ales in opositie pe tin2-pul guvernulul liberal din 1876. Dar T. Callimachi erael 1nsusi liberal convins, si ca toate cA facea partedin clasa aristocratica, lupta alä turl cu maril ba rbatial a rei la stabilirea adevä ratelor przncipil democraticesi egalitare. Amic sin cer al sätenilor, tra ind in mijlocullor, in tot momenta] el aiz ga sit intr-insul un puternicsptilinitor.

Toti ¿si aduc aminte lupta lntreprinsä, de acest bar-bat, in 1879, in contra revisuirel art. 7 din Co.nstitutiune,si cum, ales in Parlament in opozitie, a contribuit a säaduce imbunä,ta tirl reale proiectului de revizuire, impu-nind celor mal multi ca sä, cedeze une) vointe de fer. Con-dus de iubirea patriel sale, Teodor Cailimachi a cäutatIn tot timpul vietel sale sä, adune ca mare muncä si deo-sebia iscusina un insemnat material care sä serveascäla intocmirea istoriel tä,rel. fogata colectiune de carpde mare valoare, de documente si de monezl rare cesä aflä in castelul sa il din Stancesti, va servi odinioaräacelora care vor cauta a ra pornire si fa ra interes säaducä lumina' asupra istoriel patriel.

Acest barbat in tot timpul vietel sale a dat exemplul

198

adevä ratelor virturi cetä tenestl, luptind si fä,cind bineleIn ori-ce imprefura 11 s-a aflat.1)»

Teodor sä insurä la 9 Maiir 18652) ca Zenaida, fatalai Alexandra Moruzi Zvoresteanu,3)näscatä la 16 Iulie18404) si avu and copil : dol bgefl si trel fete. Teodormuri la mosia sa Stä ncestl in 7 Aprilie 1894.

Ralu, Erica Jul Teodor si a Zenaidel,fata Jul A-lexandra Moruzi,e nä scutä /a Nis a in 22 Septembrie1867 si ca sätoritä ca Alexandra Cantacuzen-Pascanu,in 9 Maiii 1895.

Zenaida, fiica Jul Teodor si a Zenaidel,fata lui A-lexandra Moruzie nä scutä la 1Veapole in 15 Aprilie1870 si cAsätoritä ca contele Dimitrie de Roma inanul 1897.

Smaranda, flica Jul Teodor si a Zenaidel,--fata Jul A-lexandra Moruzie nä scutä la Viena in 14 August 1871.

loan, .fial lid Teodor si al Zenaidel,fata lui Alexan-dra Moruzie nä scut la Geneva in 13 Maltz' 1680.

Alexandru, Eul lal Teodor si al Zenaidel,Iata JulAlexandra Moruzie näscut la mosia Zvorostea din fa-de(al Doroboiii, in 12 Iunizr 1866 si cäsä torit cu Maria,

Discursul pi onunfat la inmorminta,rea luz Teodor Callima,chi de Dl advocatGheorghe Burghelea, actual primar al urbel Dorohoi, fost deputat.

Documente sub No. XXXVII.Alexandru Moruzi, fost ministru de finante si presedinte al consiliuluI in Mol-

dova sub Cuza, nAscut in 1803 mort in Italia la 1873, si ingropat la mosia saZvorestea din judetul Dorohol, fu asItorit cu Pulseria Rosetti-Riducanu, moartii la1842, cu care avu treI fete: 1° Elisa, mfiritat6. cu Thrasybule Zaimis, om de statgrec; 2° Aspasia, mgritatl cu Contele Spiro de Roma, din Zanta; 3° Zenaida, mg-ritatit cu Teodor Callimachi. Alexandru Moruzi era fiul beizadelel Constantin Mo-ruzi, mare dragoman la Poartl, mAcelArit la 24 Aprilie 1821, care era insotit cuRalufata luI Alexandru Mavrocordat Voevod (Delibei) si a Marie Callimachi,Constantin era fiul lul Alexandru Moruzi Voevod care avea de tat5. pe Con-stantin Moruzi Voevod.

Documente sub No. XXXVI.

199

fata Jul Gheorghe Vernescu') la 1 lulie 1890. Do1 copils-ati nä,scut din aceastä, asätorie: o fatä si un bäiet.

Alexandru si fratele sätz' mal mic Ioan sunt actual-mente singuril representan(' ai neamului Callimachi sie de observat cä, el sä trag si in linfa, femeiascä totdin neamul Callimaahi, anime din loan CallmaclnVoevod, cum aratä urrnätorul :

Dimitrie Moruzi,Mare Postelnic, asätorit Cu

Domnita Sultana faLaNeculae Mavrocordat Voevod.

Constantin. MoruziVoevod

cásátorit en fata hatmanuluISulgeorogln

Alexandru MoruziVoevod

casätorit cu Zoe Rosetti-Rit-ducanu

BeizadeConstantin Moruzi eisätorlt en

Constantin Mavr000rdatVoevod

cäsätorit Cu Smaranda fficamarelui Spätar Radu Canta.

cnzino

Alexandru MavrocordatVoevod (DelibeI) cäsätorit Cu

Alexandru. Moruzicisätorit cu Profira Rosetti-

Raducanu

Zenaida Moruzi, asätoritX Cu Teodor Callimaehi

DomnitaRalu Mavrocordat

loan CallimaohiVoevod

asätorit en Balita (.2)

DoranitaMaria Callimachi

Alexandru 1 loan Callimaohl.

Teodora, fata Jul Alexandru si a Mari& fata lulGheorghe Vernescue 124 scutä la Bucurescl in 13 A-prilie 1895.

Scarlat, fiul Jul Alexandra si al Mariel lata lulGheorghe Vernescu-- e nä scut la Bucurescl in 20 Sep-tembrie 1896.

1) Gheorghe Vernescu, om de stat romin, niscut la 1829, fost consilier de stat,in aceastlt calitate a contribuit la alcátuirea codiceluI civil, fost ministru in mal

multe rindurl, e o ilustratie a barouluI qi a tribunal politice.

AMANUNTEDESPRE

MOSIA STANCESTI

Mosia Sancestir este singura rgmgsitg. -din averea originará afamilier Callimachi ce s'a pgstrat pinä astgzI la urmasir el', si

din acest punct de vedere o notità asupra et poate prezinta oarecare interes.

Aceastà mosie a fost alatuitg. ,ca trup mare si unic din malmulte cumpärgturI acute de la rgzAsii ce o stgpinead la ince-put, avind deci si ea, ca multe alte nu* mad din Prile Romine,origina el in stingerea treptatä a proprietAtei mid.

Un izvod de documente, scris in intregimea luí de VorniculAlexandru Callimachi1), ne dà oare care lgmurill despre aceasta a erconstituire. Cel intäl care incepe a intruni in minile sale rgzgsiilede pe Stä.'ncestI este unul Toader Aprodul, cgruia Ieremia MoviläIn 1602 si 1603, Simion Movill in 1607, si Constantin Movilg in1609, Intdresc sapinirea pe mat mult de a 5-a parte din jumIta-tea satulla Stancesti. Alte partí ale aceluiasi sat sä vAd pe atun0

t) VezI Inventarul documentelor mosid Stincestl de dupi 1818, la Documente subNo. XXXII.

14

202

Inca in stapinirea lul Iona§cu Potlog i a unuia Toader Pahar-nicul care era altul decit Toader Aprodul. Aceste deosebitepArtt sunt apoT intrunite, de sigur prin cump5.raturT de la pro-prietarif lor, de familia Stroici.

Dumitracu StroicI, spatarul, care poseda satul Stance§ti de lapArintiT sAf, Il zAlogeste luI Teodor Calma§ul, vornic de Cimpu-lung, drept 'co de lei banf gata. Neputindu-I Odd banif, Du-mitra§cu Stroid este apucat de Teodor Calmapl, care pretin-dea cà acei banI i-a fost imprumutat el insu§ de la un Turcnegutitor, cu dobinzI foarte marl. SI vede ca zalogirea mo§iefcatre Caltna§ul cuprindea clauzula ca sd stdpineascl creditorulmo§ia pentru 'plata procentelor §i ca decf exista o anticreza, deoare ce in tinguirea lul Calm4u1 catre Grigore Ghica din 1729,el spune cá StroicI trebuia sa-T raspundd §i camata de una sutale, in totul doul sute de lel ; cad din venitul moqief nu luase,nimic, fiind o tnosie fàrà venit. Judecata hotara§te însä sA rabdeCalma§ul de dobinda banilor §i Stroid de venitul mo§iel i sadeje Stroici luf Calma§ul numal capitalul de o sutá de lef. Stroicfinsà neavind de unde da nicI capitalul, i sa scoate satul Stan-ce§ti in vinzare §i este cumparat de vel vistiernicul Sandu Stur-za, drept o suta cincTzecI de leI, din care O. d5. vorniculuf Cal-ma§ul datoria lul de ioo de lei. «Numaf vornicul Calm4u1plingindu-sa de marea pagubl ce a tras din pricina lul Stroicf,ca este paguba de too de leT, dobinda banilor §i ar fi mal cudreptate sà rAtrana tot la dinsul acest sat cu pretul ce s-a yin-dut, invoit §i dumnealuf ve! vistiernicul §i aU primit de i-atiintors banif vornicul Calm5.§u1, acef 150 de lei ce ati fost datdumnealuf, §i at1 r5mas satul Stancqti dreapta cumparatura laToader Calmapl vornicul» 1).

Cam ce valoare in moneda actuala reprezentail aceI 150 delei datI de Teodor Calma§ul, pe satul Stancqti? Dupa un re-

1) Document din 1729, Septemvrie 28, Documente, sub No. III.

203

gulament al monezilor facut in Constantinopole, putin timp dupadata documentulul de cumparatura, anume in 1734, galbanulunguresc era socotit ca valorind treI ler vechI de atund '). Gal-bdnul fiind socotit azi ca 12 leI noI, ar urma ca leul vechiti deatuncI sà fie egal cu 4 le' noI. Dar daci. vroim sä avem va-loarea reata a monedelor de atuncl fata cu valoarea lucrurilor,nu trebue tinut in sama numaI raportul de valoare a monedelorfutre ele, ci trebue cercetat ce sa putea cumpara pe atund cumonedele, ale cal-0r echivalent Il posedam i astazI. Chila, degrid a costat mai totdeauna i,n Tarile Romine un galban, farAprivire la numarul de leI ce continea galbanul in diversele timpuri:pe timpul luI MihaI Viteazul i leti; pe al lui Brâncovanu i '12;

pe timpul lul Grigore Ghica din 1777, 6 leI 2). Admitind cä i

pe timpul luI Grigore Ghica din 1729 chila de grill costa tot ungalban, adeca le/, luind in privire ca astazI o asa citime debucate costa. 50 de fraile, urmeaza. cä. 3 lei vechI de la 1729

ere' egalI in valoare cu 50 de francI moneda actualä. ; decr leulvechiti egal cu ceva mal mult de 16 leI noI. Dar fiind cd acestcalcul este cu totul aproximativ, apoi spre a nu gresi, putemfixa valoarea leuluI vechiti la 1729, la ce! putin ¡o leI noI de as-tazi. Mosia Stancesti ce ati fost cumparata, la 1729, cu sumade 150 de leI, valora decI 1500 de lei in moneda actuala i saspunea despre ia dei cu oarecare exagerarecd nu are nielun venit, lucru desigur neexact, deoarece vedem pe Calind§uldind pe mo§ie mai mult decit datoria; dar nu exagerat in mult,deoarece pe de alta parte ve! vistiernicul Sturza consimte asade usar a-I ceda luI Calmäsul mosia pentru num6rarea pretuluidat de el de 150 de leI.

Teoder Calmasul avea cind copii: Georghe (Gavriil), loan,Dumitrascu, Parasca si Maria. Intru cit pe acestea din urma lemaritase inainte de a muri, ele esise inzestrate din casa parin-

Raportul lui Talman din 3 Iunie 1734, Hurmuzachi, Fragmente, V, p. 3.Xenopol, Istoria Rominilor, III, p. 404, nota; IV, p. 568, nota, qi V, p. 36t.

204

teascA, 1) si cleci dupà dreptul vechiti al Tärilor Române nu maiputeati inapea la mostenire 2).

La moartea LIT Teodor, intimplatà cum am vAzut dupà 1740 3)r5m5.sese a sà impArti averea luí intre cei trei fiT al sdI : Ga-vriil mitropolitul, Ioan terzimanul si Dumitrascu.

Nu sà stie cum s-a f5.cut impärtala averei luí Teodor Cal-mAsul, nici anume ce avere avea el. Sa stie atâta cd afarä demosia StAncesti, el maI poseda mosia Epureni din judetul Bo-tosanr, o mosie anume Fintina, niste muntI la Cimpulung anume:Cucosul, Gäina, Valea Porcescu, Bptosul, Fundul Moldovei) Mes-tecilnisul, Petrosul, Fata Cimpulungului si Muncelul StrajeI si o viede 1 2 pogoane, 3 firte si 4 1/2 prdjinl in tinutul Putne14). De va malfi fost avind si alta nu putem sti. Vom vedea insc5. este probabil caaverea luí nu sàincheia numai la acea enumeratd. 5) Din acéstà avereg5sim cd muntii de la ampulung si via de la Putna ail trecutIn proprietatea fratelui de al doilea loan, de oarece gasim viadäruitä de acesta, pe cind era domn, surorilor sale Parasca siMaria 6); iar muntii trec prin mostenire la fiul sdil Grigore, care-IclArueste mAtusei sale Maria 7), Nu stim daca loan s-a mai im-pArtdsit si cu vre-o altà avere de la tag WI. De asemeneanu stim nimic despre partea ce a venit lui Gavriil mitropolitul,si tocmai de aceia b5,nuim ca Teoder CalmAsul trebue sà mai fiavut vre-o avere care O. vin5, in partea mitropolitului Gavriil.

trite° marturie a Paraschivel, fata VomiculuI Teodor Calma sul, din 1768, e zisca ia a stapanit mosia rdmasd de la ta/di el din trupul Mier, anume Fintlna: Docu-mente sub No. XXII.

Xenopol, Istoria Rominilor, V, p. 428.VezI mal sus notita genealogica. No. 2, pag. i6o.VezI documentele din 25 August 1760; 29 lunie 1761; 6 August 1768; 15 Noemvrie

1770; 20 Ianuarie si to Martie 17751a Documente sub No. XIX, XX, XXII, XXIII si XXIV.Intr'o scrisoare din Constantinopole, cu data de ro Maiil 7740, a luI loan Calli-

machi catre fratele sail Dumitrascu e zis: (si cauta de avem acolo la Nistm nescarvamosiI.» Documente sub No. V.

Document din 1760 August 25 si 1770 Noemvrie 15 la Documente sub No. XIXsi XXIII.

Document din 176' Iunie 29; x775 Ianuarie 20 si Martie to, la Documente subNo. XX 0 XXIV.

205

Un lucru este sigur m4a Stdnce§ti vine prin mo§tenire fiu-luI celui maI mic al luI Teoder Calm5§ul, Dumitra4cu, cu toatecá la inceput aceastà m4e fusesà sapinitä in comun de imbiIfratI, loan i Dumitra§cu. Aceasta sá vede din dou5. documentefoarte apropiete prin data lor, care constatä cl mo§ia StAnce§tiera i a unuia i a altuia din cel dol &att. Un document din1747 August in 18, arat5. cA, Grigore Ghica ddruete, cum fa-ceati domnitoriI cu rudele lor lui Dumitra§cu o bucatà de locdin trupul gospod al Tirgulul Boto§anI (care loc este allturea cumoia dumisale StAnce§tii) 2). Acest dar va fi cauza maI terziuunuf lung proces3). Alt document- din 1751, de la ConstantinRacovita Voevod spune : «de vreme ce dumnealuI Enache Calli-machi ce ail fost mare Terziman, a slujit t5.rif cu credint5., avinddumnealuI la tara aceasta sili§tea StAnce§tiI §i Iepurenif de latinutul Boto§eniI» domnul Ii arue§te mal multe scutirl de all 4).Douà ctestamenturIn inc5, unul al luI Mate! Ghica Voevod din1754 6) §i altul al luI Constantin Racovità Voevod din 17566)(a doua domnie) reinoesc testamentul de la 1751. Inteo scrisoarea lul din Constantinopole, vel terzimanul loan scrie frateluiDumitra§cu : uTestamenturile bucatelor mete i a surorei Maria sorinoi de nu s'ati inoit pin5. acum» 7). E vorba aci de testamenturilesus citate.

Dreptul de coproprietate avut de loan Voevod aldturea cuDumitra§cu in StAnce§ti, l-ail trecut intreg asupra fratelur säti,care-1 ajuta In negotul de vite8), in urma suireI sale pe tronul

Pentru inrudirea argtatä cl ar lega pe domnitorul Grigore Ghica cu Dumitra§cu§tie cà mama lui Dumitraqcu era domnita Ruxandra Ghica. Vag notita genea-

logick No. 2, p. 158.21 Documente sub No. VL

Documente sub No. XXXI1I.Hrisov din 1751 lulie 28, la Documente sub No. VIII.Hrisov din 1754, Septembrie, la Documente sub No. XI.Hrisov din 1756, Tunic r, la Documente sub No. XII.Documente sub No. VII.Scrisorile lul loan din Constantinopole, cu data 1740 Februarie 27 i Mal io

la Documente sub No. IV i V.

206

MoldoveI. Mosia Stdncesti, devine proprietate exclusivA a lul Du-mitrascu, in familia cdruia s-a pdstrat pind in zilele noastre.

Toate documentele maï noud constatd acest fapt. Asa Maria,sotia banuluI Dumitra§cu, prin testamentul eI din r794. 1VIartiein 5 spune: ((iar fiulul metí Ienacachi i-am dat mosia StAnce§ti,ba§tina tAti-ne-sn; iar casele, dintlia ati fost fdcute cu osteneala§i cheltuiala mea, lar pe urmd le-ail fäcut Ienacachi cu chel-tuiala si osteneala sa»1).

Murind apof Ienacachi, care mostenise aceastä mosie de latatAl sdil Durnitrascu, sotia luf Ienacachi, Ruxandra 2), prin tes-tamentul el din 1813 MaI, lasä. mosia StAncesti «a reposatululsotuluI mett» fiului eT Alecu, iar propria ei mo§ie Roscia,

din tinutul Fälciulur, fiicei sale Maria. Ruxandra mal' indatorestepe fiul eI Alecu prin testamentul el, ca «tot din venitul acelorpArtf spre pomenirea mea si a reposatuluf sotuluI mett si a totneamul nostru ce s'ira din vechI adormitI pdrinti §i fratiI no§tri,sd zideasca de piatrd bisericd in satul StAncesti, unde sà prAz-nueste hramul Adormire Maicer DomnuluI §i unde sint ingropatIreposatif tatä'l sAii si bunul sätin 3).

Alexandru Callimachi Vornicul ascultä de ultima vointä a mu-mel sale ; dar el, schimbind arzarea case de la sudul satului pemarginea pädureI, pentru a o zidi pe indltimea unde sä aflä as-tAzI, ridicd biserica nu pe locul cele" vechI, ci lingA' noua luIlocuintd si pune deasupra useI intrArei urmdtoarea inscriptie cesd citeste §i astAzI :

a Anul 1837 de la nasterea Domnulta nostru Isus Hristos, s-afAcut acest sfint loca § cu toatd cheltuiala mareluI vornic de Tarade Jos, Alexandru Callimachi, avind de epistat pe polcovniculIlie DobranicI §i lucrdtorI cu minile pe locuitorii acestuI sat Stdn-

z) Testamentul MarieI 135.neseI, din 1794 Mart 5, Documente sub No. XXVI.In Condica Liudilor pe 1803 sunt trecute moOile StAncqti qi Epureni ale pa-

harnicesel Ruxandra Callimachi qi lit* 1111 Alecu Callimachi O al* paharniceseI RuxandraCallimachi; Uricarul, VII, p. 381; VIII, p. 309, 312, 317.

Diata Ruxandrel Pitharnicesel, din 1813 Mat Documente sub No. XXIX.

207

cesti si anume dupd neam ; ChiselitenT, ChibäcenT, Cerceleni,PI-Arlen!, TalAbenI, SpenenT, CiuboarenT, CiuntenT, MurärenTsi Bompenl.,

Inteo invoialä din 1838 1) sä spune a reposatul AlexandruCallimachi vornicul, däruisä printr-un act, al cAruI datä este ne-cunoscutd, mosia sa Sancestl fiicei sale Ruxandra, sotia hatma-nulut Alexandru Ruset-Roznovanu; aceasta din cauza cà fiul säilXenofon, fratele RuxandreifAcutT ambif cu femeia luT cea dintiiti,Elena Conachi, murise, si el nu maT avea nicI un mostenitorbärbätesc. Dar vornicul Alexandru insurindu-sä a doua oara cuMaria Cuza, dobindi de fiu pe Teodor Callimachi si atuncl da-nia rämasä räsuflatà din qausa supravenirei de copii; asa cd mo-sia Sancesti trecu la fiul säti Teodor Callimachi, care a res-taurat casele, punindu-le in starea lor actual6.2) lar de la acestala copiiI säl,

M+3*----

Documente sub No. XXXIV.Veil vigneta ce sl an in capul Precuvintärel.

DOCUMENTE

I

1720De la MihaT Racovità Voevod.1)

Reproducem din importantill document care contine apärarea cro-nicarulul loan Neculcea, inaintea divanulul, In procesul prin care cereainapol de la Lupu Costache mo§ia Boianace-I fusese confiscatg de Ne-culat Mavrocordat pentru trecerea lui In Rusia Impreung cu Cantemir-urmgtorul loe In care sg aminte§te un -Link cu numele Caimellui (loanTeodor Callimachi Voevod).

S-ail adus un vrav de cartI a boiarilor ce atí fost trimisla Impáratul MosculuI a SfintieI Sale ParinteluI MitropolituluIKir Ghedeon si a lur Antiohie Hatman si a luI Savin Banulsi altora multr; scriind eu feluri de felurI de ImbunaturI desertezicInd cá, sunt 10,000 oaste gata far niel un ban sa slujasca si500 feciorI de boierI cu caí cerchezestl si turcestl cu rafturi, cusaldad ferecate, InzaoatI si imbracatI cu haine de cinste si amuInainte dintr'aceli 500 at venit 50 la Banul In tara Lesascasi pofteste tara cum mal In graba sa trimet Imparatie MosculuIvr-o 10 15,000 de Muscall s'a loyasca EsiI sa prinda pe domn,sa treaca sä strice podul la Oblucita, s'a ferme (sic) Bugeacul. Sicu acestl 50 feciorl de boeri si cu aceste cartI ce serie all fost

I) Documentul intreg, fuerte lung r}i interesnnt, a foet publicat de D-I Ioan Tanovi-ceanu in Arhiva din Ia§I, IV, ;893, p. q35 piza la 350, sub titul: Un document iotoric.

212

dumnealui Lazul Sulger fecior Enoia, Patrule, Motoc, Calmet-qul 0 alOI mar de gios, care märturisind dumnealuI Ion Hat. siLuca Vist. inainte divanulur nu ati putut tagadui PärinteleMitropolitul lnainte divanului nostru etc.

II

1729

Zapis 1)

Adeca eti Iacob feciorul lui Balan märturisesc cu acest za-pis al met precum nämind eti dol bol de la Chirilä, feciorulPiticariului s-am trimis In gios la vin sintorcindu-sa boil dingios cu vinul ail timpinat carul cu boil un Pavel Porcescul ailluat boil Chirilii penbru o datorie a tatänemieu lui Balan sisati prapadit boil Chirilii pin astaz si apui apucanduma pemene Chirila pentru bol mau tras la giudecata fiind atuncivornicI la Cimpulung dumnealor Solomon Botes fi Toader Cal-mei rut 0 m-au dat giudecata sa plate8c boa Chirili si di Hindom sarac n-am avut cu alta cu ce pläti ce am dat Chiriliun loo ce sä, zice mosie a tatanemieu pentru ca si pentru da-toria tätänemieu ail luat acel Pavel Porcescul boii Chirili siacel loe este aice aproape de sat si sa chiama Muncelele siiam dat acel loe sa-I fie mosie In vecl, iar cine din ficioriiluI %Ian sail macar si din nepoOl lui Man s-ar scula sä, letrebuiasca acel loo sä, de boil L'hirili precum a fost a lui sailbanl prqul boilor atunce sa je locul iar Intralt chip nicI cumpentru cacl ca locul este dreptu a tatänemieu si boil ChiriliInca sail prapadit pentru calorie tatanemieu si acest zapis lam

1) Reprodus dupi articolul publicat de D-I T. V. Stephanelli, pre§edintele tribunalu-luT de Cimpulung §i membru in dieta bucovineanI, in Arhiva, anul VII, p. 648.

213

fetcut denainte dunrilorsale vornicilor de ampulung i dena-intea mulV oamenI bunI care sau tImplat la acest zapis i aupus si degetele.

(1729, ianuar 17).lacob.

4- Giorgi Simionescul martur.4- Vasile zet Iacob Tarlta martur.

Procop Faraon.Lazar zet Calbazoae.

Gavril dascal iscal.plineala Inca au dat un leu cine a vre sa de 'pant si s'a ja

locul sa de si plineala leculuI.Neculai Piticar acer bol aü fost a nesali cu a Chirili amin-

durora depreun.

Din cuprinsul naiv al acestuI zapis afl5,m cä Teodor Calmasul a fostvornic de CImpulung, Impreuna cu Solomon Botez, ca ei l-ati judecatpe Iacob feciorul luI Bälan, i ca, In urma judecatil acestia, a fost silitIacob Balan sa faca acest zapis luI Chirilä i sa-I dea pentru boil pier-dug Intr-un mod foarte patriarhal, dar orl si cum foarte just, locultatänesal pentru c1 i pentru datorie tatineimieu cat luat acel Pavet1Porcescul boil Chiral."

Notiunea de posesiune si proprietate era asa dar pe atuncl foartepatriarhala. Iacob, fara multa sovaire, da lui Chirilä zapis pe mosia

nebatIndull capul ca nu este el proprietarul mosiel; este?ma asa de prevazator ca stipuleaza pentru feciorii i nepotri luI Balansa scoata mosia, daca vor plati boil lui

Din imprejurarea ca Iacob Balan a Meat acest zapis dinaintea durni-lorsale vornicilor de Cimpulung s6, vede cà Teodor Calmasul si SolomonBotez la anul 1729 (data zapisulul) eraa vornicl de CImpulungfinta lor de fat& dad zapisulul autorltatea trebuincioasa ca sa, fie ur-urmat IntocmaI.

T. V. STEPHANELLI.

- 214

III.

1 7 2 9

I-Irisovul luT Grigore Ghical)

Io Grigore Ghica Voevod Bojiiu Milostit Gospodar ZemliMoldavskoi, facem stire cu aceastä carte a Domnir mole tu-turor cur se cade a sti, pentru satul Stäncestir de la ocolulBotosenilor, care sat ati fost a lur Dumitrascu Stroici Spätariude la pärintii säl.; si Stroicr Spat. mar In trecutil anl ail fostzälogit acel sat la boierul nostru Teodor Calmeiqul (KannumuSn)Vornicul de Cimpulung, drept 100 ler barif gatä, apucIndu-säcu zapis pinä Intr-un an ca sä, dea banil si sa-sI scoatä satul,si trecInd crtI-va anr, el banil n-ail mar dat. larä, acum, InDomnia noasträ, apucind Teodor Calmä,sul Vornicul pe StroiciSpat., cerut-all ca sä-1 dea baniI cu dobinda lor, jäluind ToaderCälmasul cum acer banl 100 de ler I-ail fost luat de la un Turcnegutätoriti, si neputind Stroicl ca sa mar dea banir, s-ati suitcamata Intocma cu capetele, si ail dat 200 lei' la negutätoritide unde luase acer band, si din venitul mosier Incä nimica n-atiluat, fiind o mosie färä, venit. Deci stind el la giudecatä laDumealor boerir cer mar!, asa li s-ati curmat giudecata ca sä,rebde Calmäsul de dobInda banilor si Stroicr de venitul mosiel,si sä dea Stroicl banr dreptl 100 de leí luI Toader Calmäsul;ce ne avInd StroicI banir sä, dea, ail scos acel sat la vingaresi l-at vIndut acel sat boieruluI nostru cinstit si credincios Dumi-sale Sanduldf Sturza Vel. Vist. drept 150 de le!, $-ail plätit banirVorniculur Calmäsulul acer 100 de leI ce ail fost dator. NumalVomicul Calmäsul plingIndu-sä de mare pagubä, ce au tras dinpricina luI Stroicr, ca este pägubas de 100 lei dobInda banilor,s-ar hi mar cu dreptate sä, rämle tot la dinsu acest sat cu

1) Documental original apartine D-1111 Alexandra Callimachi.

215

pre01 ce s-ati vindut, i-ati Invoit 0 Dumnealul Vel Vist. 0 atprimit de i-ati Intors banii Vornicul Calm4u1 acei 150 de lelce ail fost dat Dumnealul, 0 ail rämas satul Stä,nce0iI dreaptä,cumpgrAturä, la Toader Ca1m4u1 Vornicul, precum am vazut0 zapisul lui Stroid care 1-ail dat Dumnealul Vel Vist. 0 sem-nat din dos 0 cu slova Dumisale VisterniculuI, scriind cumd,i-ati luat banii deplin de la Vornicul Calm6p1 0-ati dat satul,

care zapis dad, 1-am Vázut, 0 Domnia mea am crezut; 0 amdat i am Intarit de mai sus numitului boerului nostru luiToader Calmä,011 Vornicul pre acel de mal sus pomenit satulStAncestil, ca vecinl c41 s-or afla de ha#inä, aceluI sat, precumserie zapisul lul Stroid, ca sa-I fie luI 0 de la Domnia meadreaptä, ocinä 0 cumpafaturä, 0 uric de Intaritura 0 tot ho-tarul i cu tot venitul neclintit 0 neru0it stätätor In vecT, i

nime altul sa nu se amestece piste aceastä, carte a Domnil mete.( Sigiliti )

Létu 1729 Septemvr ie 28.If) Grigorie Ghica Voevod.

IV.

1740Scrisoarea luI Ioan Callimachi din Constantinopole Care

fratele sail Dumitrascu.1)

White frate cu buna, sä.natate ma Inchin Dumitale §i-Vi pof-tesc de la milostivul Dumnezeti fericitä, sanatate.

Alaltä-eri cu calara0 raspunzind la toate cite mi-ai Insamnat,

1) Serisoarea, de qi nedatati en annl, si =waste a fi din acelasi an 1740 ea ceaurmittoare, de pe continnt. Originalul apartine D-luY Alexandru Callimehi.

216

t-am scris pentru baniI di treaba cumparatureI di bol, cum-cavol trimite cu sotnicul gospod o mie de leI, .si iata dar capurcegind de aicl impreung, cu sotnicul, un prietin al metiGelep a luí Casabba si anume Vasilachi Saigiul care vine Intar& pentru cumparatura de of impa'ratestr, si mergind drept laIasi la Maria Sa Voda, fiind mal de ispravg, de elt sotnicul, i-amdat pecetluitI ugl ungurestl si fandugl de o mie de le si mal bine sipentru ce zic : si mal bine, pentru cae IgalbeniI ungurestl si fanduciiumblä acolea si mar si aice cite patru le!. lar et viiam trimesgalbanul cite trel lel si opt-zed de han!. Adica färg, un Tulzpatru le, si aceasta am facut pentru ca sa nu sa faca eh deputing, sminteala si mal bine sg, prisoseascg, de eft sa lipseaseäbaniI. De care Dumneata sa socotestI galbenul cite patru leíprea cum umbra si citl bani or! prisosi peste doug, pungl cubung, credinta mil' face raspuns ca sg, stiti 641 barif cuprindgalbiniI si la vreme sa-t1 pot' da sama cu izvod curat si la-murk, si indata acum sa-mí facI stire. i iam dat Invataturabanil s'i scrisoarea mea aceasta sa dea la mina Dumisale Pa-harnicul socrului meti si DumnealuI II va da In mina Dumni-tale sail In mina cumnatuluI Andronachi si unul din Domnia-voastra trebue sa vä aflatI la Ies cu bung, sama ca sg, luatlamanetul cu banil si indata sa-mI facetI raspuns cu calarasde la Ies cum c-ail venit banil, si dupg, cum umblä acolo gal-beniT, Gip' banì prisosesc peste doul pungí? Aicea luindu-mäla voroava boilor de negot, cu care stiti rindul, iml cpserti, cumea boil de negot daca nu $ad toatg, iarna la iarnatic nu potfi bol bunl de negot, niel negutatorul nu-I cumpara si de-I sicumpara, cu scadere si cu paguba este, negotul boilor. r i laaceasta, frate, trebue foarte sa te svatuestr asa este cu amin-tirea. i. asa sa te apuci de cump'aratura, iar de este precumIml zier sa te ferestl, frate, sa nu dal cu baniI In primej diede pagubä. i zie cg, estimp nime n-ar face cirezl. Ci sila acest pont sa-ral raspunzI In graba, ca et' pina nu-ml

217 -va.Ient ,asputi}sul Dumitale la clte-tï scriti, a1 banI n-oI

cu bulla sama. Cu aceta Kiri Vasilachi iata trimitdoua legaturI In douä triste cu haine pentru trebainta neaneldnpa, cum Insemboz In acest izvod i basmale Dumitale sipereOhe de cerceI de aur cu margaritar SuroreI ParaschiveI,(lupa, Dura mi s-a rugat, si de toate aceste sa aib räspuns Indata,,st do Ja nenea, si Dumneata frate sä facI contasul neanel dinpostav ce am trimes $i In graba m'A rog de raspuns deplinsi de la Damneata si de la cumnatul si de la nenea deplin, $iiatasI Dunmeata sänätos.

Februarie 27.Fratele Dumitale

loan

Frate, cu burla socotealä sa-ml raspunzl In graba si. deplin.(in marginea filel a 4-a)

Frate acel rus cazac ce aI acolo rob, trimetimil aicl la minecInd a veril Dumnealul Vel postelnic i Dumnealul pentru voeainea Ti va purta de grijA, si cea cheltui cu dinsul cu multa-mita II vol pläti, asa saf zicI Dumisale i sä mi-1 trämitI cubulla samá.

V.

1740Scrisoarea lul loan Callimachi din Constantinopole catre

fratele sAt Dumitrascu 1)

rubite frate, cu frateasca s'áinatate ra5., inchin Dumitalepoftese de la milostivul Dumnezeil Intreaga i fericita sanatate;

1) Serisoarea original apaiiine 15-1n1 Alexandra Callimachi.

15

fratasca scrisoare a DumitaIe am luat *i de sanatatea Dumi-tale m-am bucurat. Am inteles si eft Insemneaza dirIndulDumitale *i a negotului de bosi, pentru care et mat mult atIscrie n-am, fara, cît tot lucrul *i chiverniseäla 'Amine In samaDumitale, ca sä te port! Intelepte*te *I cu bun& chibzuiala, easa, cunosc *i et *i Dumneata sporul negutatoriel din ostenealaDumitale. Tat& dar pe cuvintul Dumitale osebit de 1 mie deleI ce ti-am trimes cu D-luI Vasilachi Saegiul te-am mal adaos0 altr 500 lei care fac 3 pungI de banI, ca sa poi cumpara*i stupI *i &dui boilor deplin. Orinduitam *i cumnatului An-dronachi 2 pungf de bani care banl vetI lua de la Dumnealufvel Vame*, cumnatul Ianacachi, de vreme c-am scris la MariaSa Voda s'a i sa dea Dumisale acele 3 pung1 de ban!, adica,una In sama Dumitale *i 2 pungI In datorie cumnatuluf An-dronachi, *i Indatä sä, mi s'a tramita zapisul In *ase Iunl va-deaoa, pe punga de luna cite 5 lei dobindä, face peste tot 5pungf de banf. DecI socotitl pentru Durnnezet sa va fie lucrul cucinste *i curat lämurit, fara de nicI un cuvint *i fara, de nicro smintealä. Dumneata trebue de aceasta data sa te alcatue$1bini*or, cu bun& socotealä, *i cu osirdie la slujbele Maria Sale1131 Voda, acolo la acea capitenie, de vreme ca *i tirgul Sire-tuldf, precum ne-ati scris Maria Sa Voda In sama Dumitaleva fi, *i veI h slujba*I tot deauna acolo la tinutul Suceaver.Deci sa te foarte chibzue*tI cu bun& dreptate la toate ca sapotl e*i cu cinste la altä dregatorie maI mare, *i pentru ne-gutätorie acolo clmpul *i apele foarte &AI mina, *i fiind sin-gur MIA' sotie socotesc cartï va fi Indamina, *i iara*1 pe urmasa mal socotl pentru chiverniseala Dumitale. Am scris MariaSale \rod& *i pentru mo*ie sa-1 cautI giudecata dupa, dreptateace II avea, **I Dumnisale lur Vel Logofdt am scris pentru voiaDumitale *i doua basmaIe ce am trimes peche * mal dau-nMI *i nädajduesc ea 11 avea dreptate. Oamenil care aI laslujba, sa nu fie furi *i. ciocotnitI betivI *i la negutatorie s5,41

-219--cat* oameni putini i buril. Aceste toate ti le aduc amint6fartate, ca sä fi! pururea la toate cu ochii prea deschiO7 cubun& dreptate i cu frica lui Dumnezet. Cumnatul Andronachisä pue i cheza§1 pe cine-ti socoti In zapis i s aib raspunsla toate deplin, i Dumisale nend cu plecaciune mä inchinsarut mina Dumisale O de cite am trimes Dumisale sa a! raspunsdeplin de la Dumnealuf pe izvod, i mila lui Dumnezeti fie

pururea cu Dumnea voasträ; pentru cumnatul Ursuleti !nett misa adivere§tI Maria sa Voda pre bine.

FrateIe Dumitaleloan Teodor

Utarigrad Mai 10. (1740).(Pe marginea scrisoriI fila cea de pe urml gios)

Frate, ye! ti cä cu cumparatul roabelor de slujba casii nune putem nevoi, ce am socotit sail* scriti, doar mi ai pute in-semna 2 copile särace ca de zece, doisprece ani di virsta, Insafie curatele; de nu sor pute afla sarace, fie O cu matne,aid le tinem prea bine O Imbracate i podobite, apoi le §i ma-

dacal sili lei afla va fi cu mare multamitadespre Ralita. Vorbe0e l cu cumnatii i cu Paraschiva icuMaria pentru aceasta.

(Pe marginea scrisoriI fila 1-a)

Cari cu lesne nu le da l) parintil pan pe alce la Tarigrad;dar Tarigradul iatalaf o palm& di loc di la Gala!, cu corabiaIn trei zfle or sosi aice. Giurue0e i ceva bacOs ca sá le potiindemna i cu vreme vei ave multamire O de la dinOI, i miemil face prea bun& slujba; i sä aib raspuns ca sa scriu laVami§ul di Galati' se! fie aminte cind mil trimite, sa, le poartede grip; O se mi le

(Pe marginea scrisoril fila a 4-a)

Alta, frate 1m! trebuesc 100 de jderl 0 sa 41 fie aminte semiscriI cite eft mi pute cumpara acolo la tar& la munte qi toiorindui banii de! ver pIati.

(Pe marginea scrisoril fila a H-a)

Prate, cite vro datA cerceteazA de la tara la socru ineti citepu ceva wat, brinzA proaspAtA, &ni ca de acele, c5, asa O, cade.

Copilili tigancl s5, nu fiI, ci moldovenci, sail corcite. SA imlsan' peutru 100 jdeff s6, i trimiV banii; de veI plAti inainteII lua eftin.

(Pe margines scrisoril fila a 2-a)

Alta, vel $ti cá, cu mila luI Dumnezeu inutul Hotinului laildat stápIniT In sama MAriT Sale lui VodA1) s'i caut'A de avemacolo la Nistru nescarva mosii s ati despre (muntl)? sA le cera

VI

1747

Hrisov de la Grigore Ghica 2)

Io Grigore Ghica Voevod Boziio Milosteio Gospod Zemli Mol-flavscoi. Facem stire cu aceasta carte a Domnii mele tuturorcul .96 cade a sti. CA lata acest adevArat al nostru cinstit si

AceastA Invtiintare este acea datA de Neculcea, (Letopiee(le, editia I, p. 464.) IatAcele povestite de Neculcea : a0amenil de la Mosc al a Craiulul Frantuzesc tot=la la PoartA §i de la Poarti la Mosc Oil de la o vreme a venit poronck de adeait Moscalil din Hotin vi sati dus ai ad dat cetatea pe mina Paqil. Earit dupa aceea intrel sitptAmInl ad venit poroncit de la PoartA la Grigore VodA, cum cit hl dat tinutulHotinulul In sama luT; Ili In cetatea HotinuluT gedea Paya; eari denarard u-avea trealgtmitrar o palmA i ad trimes Grigore VodA pe Lupul 8Ardarul PIrcilab la Hotin.»

In nota acest adaos dintr-un alt manuscript al lui Neculcea:((Si ad tinut Grigore VodA vre un an tinutul Hotinulul de 1-an atlipinit, lar apoT

schimbIndu-si Vezirul ad gAsit vreme LipcanieT al ad grAit la PoartA qi ad luat iaritaltinutul HotinuluI In sama lor si fie supt ascultarea lor, si fie iaritql Raia precum &-Bese qi mal Inainte vreme pInA a nu veni MoscaliI, Rala turceascit.0

IntImplarea este de la 1740. Scrisoarea este tot de la acea vreme rli loan nu ajun-tase %el terziman ql trebue si mal Atolle pInA la anul viitor vechil la terzimAnie, a-!licit pita, la anul 1741,

Documentul original aportille D-Itil Alexandru Callimachi.

221

credincios boear DumnealuT, Dumitrascu Calmasul Ve! Ban, sit-0jit aì Domnil meale cu dreptate si cu credintl. Drept aceaDomnia mea vazind a Dumisale eredinta i dreptate, l'am mi-luit pe DumnealuT cu o bucata de loo, din locul Gospod a tIr.gului BotoseniT, ce este alature cu mosie Dumisale Stancesti.Care bucata de loo sä numeste Livada si pe din sus, precumzicem, sá hotarkte cu hotarul Stancesti. Iar pe dinspre codrul,sä hotaraste cu hotarul Manastirif DoamniT. Si pe din jios, pin&In drumul, ce merge drum mare pe la Curtestr. i dispre tirgulBotoseniT, Ora In apa Drisliucil. Aceasta, bucatä de loc, ca sM fieDumisale, de mai sus numituluT, Dumitrascu Ve! Ban, dreaptaocinä i mosie, i iarkI de miluire, statatori In veaci. Si poftim,pe altT luminati Domnif, ce vor fi In urma Noastra, la acest deDumnezet pkit scaun a DomniT Moldovil, orT din fil nostri, orTdin neamul Nostru, orT dintr'alt neam strain, ca sa nu stricedania Noastra, precum niel NoT, n'am stricat daniile i milui-rile, altor Domnl. Ce maT vIrtos, sä aiba a da, si a o Intärif,pentru a lor cinste, i vecnica pomenire. S'am scris ispisocul,eft Tanasie Petrache Iavic Macarescul, Cämarasul de Izvoade.

Io Grigorie.,*Ghica Voevod ( L. s. ) leatu 7255 (1747) August 18.

VII

1750Scrisoarea luI loan Callimachi din Constantinopole

cdtre fratele saa DumitrascuIubit frate Domneta Vel Ban multa i fericitä sänätate poi-

teso Dumitale de la mila luT Dumnezet. Doua frätestI scrisorT a

1) Scrisoarea originall apartine D-10 Alexandru Callimachi. Aceasti scrisoare trebuesi fie anterioari anulu11751 pentru el contine- cuvintele : Testamentarile bucatelor melesi a surorel Maria sor inoi de nu s'ati "'wit plait acum." lar testamentul pentra baca-tele luY ban e din anul 1751. Documente sub No. VIII.

222 --

Dumnitale cu venirea MarieI Sale DomnuluI am primit i foartene am bucurat cu top de buna i poftita sanatate Domniilorvoastre. Am inteles toate i amanetul adica faclii i ,pInza, nevenit, Weptam i ceilalta zahare cu corabie care pang astazInu ne au venit. Toata pove§tea ram4itel cu care te ail napas-tuit Anania am Inteles din scrisorile Dumnitale. Ce aceastaBind o napaste, iata mi s aü adeverit Dumnelui Paharnicul Ne-colachi sä i sä radice, sä aibI pace, asa nadajduesc, de vreme

Mariel. Sale lul VA& cu rugaminte am scris. Dec). Dum-neata frate i pentru ramasita aceasta i pentru alalte trebuintitoate nu numaI a Dumnetale ce si a surorilor noastre veI na-zui la DumnealuI Paharnicul i Dumnealul Vel Postelnic iti sorispravi toate. i frate sa te sile0I i pentru chivernisala cum-natului Andronic sa, sä pue la o cale cu Dumnealul Paharniculla toate i pentru t6te mi eat adeverit cu bun& samä. Uncopil ce mi aü scris soara noastra Maria sa sile01 sal curte-neqti la Maria sa Voda, prin mijlocirea Domnielor sale. Testa-menturile bucatelor mole 0 a suroreI Mariea sor Innoi de nus'ail Inoit pana acum. Te poftesc frate i pentru Mariea, saramie odihnita, precum la toate ispravile aceste am luat de-plina adeverinta i dupa ispravile aceste sä aibu In stiinteiaräq prin mijlocul acestor boerI.

Frate, cu scrisoarea Dumnitale si cite bucate i cltI stupl veIsa pul est timp In iarnatic.

Ralita i fiii nostri i ginerele Gligoraqcu sa nchina totl Dum-nilor voastre cu bun& sanatate i Dumnisalel cumnateI bänesel.Acele ce mi Insemnezi pentru sverturI, banif Dumnitale ce Vailluat Iordachi Postelnicul, voi ceraa qi iar4 te voI Instinta simila luI Dumnezeti cu Dumnea voastra cu totil.

Fratele Dumnitaleloan Vol Terziman

-223 --

VIII

1 7 5 1

Hrisovul hif Constantin Racovitä Voevod 1)

De vreme ce dumnélul Ianachie Calimache (KaATAtaice) ce aufosta marele Tärziman, fiind ca ail slujitii mal Inainte vremela Pré-Inaltata P6rta la multe trebuinte si folosul t,aref, iatadarti avindil DumnéluT la tail, acésta sälistea Stancestr si Epu-renI de la tinutul BotosanT, 150 vite si 500 ol si 1000 stupICu baniI dumisale cumpärate, s'a aibä, pace vitele de cunitacand s-ar inté'mpla sä, fie, oile de gostina si stupil de deseatina,eu nici un fel de dare sa nu sä, supere. Asijderea si pentru 20&null streinT, dintralte 041 de loe ce va ave, acei (5merif Inca0, fie ertatI de birti si de t6te darile si angariile, ori-cate arfi pre alta tara, nimärul nimica sä nu dea; si sa fie in pacede conace, de potvezl, de cherestea, de cal de olact si de altebeilicurI de t6te, cu nemica sa nu sa supere; si pentru ca safie el cunoscuti de Intr-alta tara, li sa vor da si pecetluiturirosii serse pe fetele lor; si pe drepte bucatele lor, ce vor aveaacestI &men!, oT, vor da gostina de 'Me cate 4 parale, si la cu-nit& Inca vor scuti de om cate 3 vite, nicl unt bent cunitanu vor da. Dreptti aceea poruncim Domnia-mea Dumilor-v6strebojearI si vou'e slujitori can' yeti umbla oil cu ce fen de slujbea DomnieT mele, la acel tinut, vazind testamentul domnieI mele,totI sä urmat,I dupä, cum poruncimt mal sus, Intru nimieä,

niel un fellu de sup6rare sa nu dea la niel unele de cite porun-einiti mal sus. Ca cine s-ar ispiti a face mal multti supartipeste acest testament a Domniei mele, unil ea aceTa cu greacertare A, vor pedepsi. Intr-alt chip nu va fi. i poftimti si

1) Documentul original apartine D-10 Alexandra Callimachi.

224

pro alti, luminati Dom!, pro care Dumnec.jet va alege In urmanoastra a fi Domnii si stapanitorl tärei Moldovel, a mai Vir-tos sa Intareasca pentru a lor vecinica pomenire.

Constantin Voevoda ( L. P. ) Létu 7259 (1751) Lille 28.

IX

1752Scrisoarea luT loan Callimachi in Constantinopole catre

fratele s'a'a Dumitrascu 1)

Iubite frate vol Ban sanatate fericita poftesc Dumnitale till-preuna cu cinstita casa ti de la mila WI Dumnezet, si nol cutotii laudam numele Sfiintii sale ne earn sanatosi. Facemstire Dutunitale pentru Vasilica, sluga Dumitale ca eri In 21acestif luni ti l'am trimes cu cattle gospod sa vie pe la Bu-curesti, ca intralt chip nu sa putea. Cu carale tam trimes in-trun sepet eft am cumparat pentru trebuinta. Dumnitale si altnau lipsit, din clt scrii In izvod, far clt herestea care ti loitrimite pe mare cu un Anton Sakatleul negustoras care vapurcede zice dupa Bobotéza. Vasilica mi ail zis si de o seaturceasca ces acije (ce-s aid) si de ol pute si vrun zembil deorez. Am scris la Vel Post. imuntenesc pentru Vasilica sosindla Bucuresti sal trimita la Focsanl. Am Kris si Dumnisale VelPost. Antiochi sa serie Starostelui de Focsani sal deje carut,de olac sa vie far cheltueala la Es si acolo il vei cerca DuM-neta. Iam dat si de cheltuiala de agiuns si lam cumparat Siblana si 'aping° si alta ce iati mai trebuit si nu poate 0, sajaluiasca de raiat ce i am facut; et trebue sa ma', jaluesc,

1) Scrisoarea originalit apartine D-la! Alexandra Callimachi.

-225ca mi at tinut putinile, toata putina cite 20 di lei decl foartescumpa tal zahareasa mal' scumpa de cat iecinita lui SveteGheorghi; ce de om fi cu viata de primavara tol trimite mallärnurit izvod anume si te veI chivernisi ca A sa plateascânavlonul corabff acolo din venitul acela. CA, daca este sa oplätesc iet, nu 'mi trebue niel o zaharea, mal Cu folos mi a fisa o vinzi acolo si sä ml vie banil.

Izvodul de cumpäräturà' acelor märuntusurI a Dumnitale estqgrecesc . cu slova gramaticuluI miet si pune sa til prefaca. easa intelegl 641 bani at trecut de la mine dati. Ralita vi sa 'fu-china cu sanätate sat trimis D-sale cumnatel Baneasei o ptirrechi de nafremi d e obraz qi zece soponuri de mosc ; at tri-mis si surorilor cite o deghermea de ieminie si pofteste sa letripaiti peschesul. Pinza lepovinesca pofteste de trebuir4a roa-belor de primävara. l'Ana acum tei fi mintuit si D-ta dislujba cunitii si sä mi scril ce ai mal cumparat pentru trebuintaselestil si vorbeste cu D-lui vel Post. sä li t'acá, carte pentrua obitoacele oamenilor streinl dupä obiceiul preacum si iet jaracris.Aceasta frate si fitl Dumnea voastra sanatosi.

Decembrie 241752

Fratele D-talelon. vel Terzin3an

Sfäntul crä' ciun si la anul cu sanätate si voe bunä... . . . am dat mal mult precum aratä In izvod.

t

Pe fata 1-a a acestel scrisorT, si afIrt scris Intr-un col:

Un briii ce mi at zis Vaselica de matasä, inca am trirnesD-tale, tot pus in sepet.

226

X

1753

Scrisoarea luT loan Callimachi din ConstantinopolecAtre fratele saa Dumitraqcu. 1)

Iubit frate cu fats sc5, stinätate -m5, Inchin Dumitale i ju-pänesd D-tale cumnatd Weser. Fratasca scrisoare D-tale amluat 0 foarte m am bucurat de sAnAtatea Dumnealor voastre eftIn Insemnare am luteles. Pe cuvintul Dumnitale, WI am oran-duit cu politä la D-lul Vel Post. a, tl dee o pung5, de banl, patrusute leI s5, t'l fie de cumpärAtura 2 pluguri de bol 0 zeci saildousprece vacI cu vitd, eftine fiind vitele acum la aceastA vremea väcärituluI, pentru care niel ell nu t am IntArziet cu banil. Sipre cum aI socotit acole, la acele mo0I a monastird s5, a0zIodae acum In grabk ca s5, nu treacA vremea1 a sämanAturel,grlu, orz 0 cevaq malaiu pentru päsäff, 0 eu iml vol isprAvide la MAria so Vod5, o carte de scutelnicie de 20 argatI. FAD-ta 0 o prisaa de 50 stupI, nu mal multi de aceast5, dat5,0 orindueSe, un om harnic 0 cu dreptate. lar cea sut5, de lelce prisose§te, 0, o til bine, cA este sAti trimit una din cele 2copile ce mi Of tri mes In aniI trecutI, anume Ileana care at' doritmal mult de maritat de eft de pämintul patrid, a acolo nutii.1 la ce s5, vor gräbi sä vie, ce noI i am facut voie §i venind

dupà. (sic) 0 acole la D-tr5, fiind din Cinov ciracul D-tale, pof-tim pe Dumneil cumnata s5.1 afle un voinicel ca cu °chi! des-chi0 s5,1 del cite °data 0 peste °chi, ca, i. . . . . Copila 0 cuacea sut5, de lei s5, o asätoriti ciraculut Cu argalkul Domnescpeste cinc! sag qes5, zile voI trimite un. . . . cu fir pentru ne-poatele noastre fiicele D-tale. Care 11 ve lua D-ta de la cu-coana Zoita Comisoaea, care foarte ol, laud'A cu D-tr5,. Pentru

1) Scrisoarea originalli, apartine D-lul Alexandra Callimachi.

227

vorova logodnei cu D-luI Paharnicul Vasilachi foarte bine mi apärut, si mi e cam peste min& a lua In casä cuconul D-sale, nupentru cheltuialä, ci pentru primejdia ciumei care nu lipsesteaice ma! In tolA mil, si Dumnezeil stie cu citä Mc& petrecimpentru al nostri, ci pentru voia D-tale si a D-sale Paharniculom prirni aceastä poftä. Atha a,cum si mila lui Dumnezeil fiecu D-voastra pururea.

Martie 17.Fratele Dum-tale

loan Vel Terzirnan

Ce cu numele D-tale sä fie ace odae pentru si cea de apol,a di ca . traesce Dumnezeil In Viatä bine, lar durd v141,frate, de m'a milui svintia sa cu näsleaduire din fil miel, preabine, lar IntimplIndusa altul, a vroi sä pue märia pe odaea ceail fost a Terzimanului,deci aceasta socotind, frate, nu numaiD-tale sá, rämae si cu socotealä färä sunet si rarä de nume mare.

(In eoltu fiel de pe nrmi)

lubit frate, pentru trebuinta aceasta al °dal te vei vorovi sicu D-lui Vel Post. ca sä aibä D-lui grija cartilar Domnesti descutealä, dui:A, cum meal Insemnat Dumneata Insusi. Frate, nuface sunet mare, ca sä nu paie ca vol sä Arlie vro coslä .si oiface -pagubä .täreI.

-- 228

XI

1754Hrisovul luT MateT Ghica Voevoc11)

Cu mila lui Dumneza noi Matei Ghica Voevod Domn TarnMoldova

De vreme ce Dumnealuf Ianachi Kalimache marele Thrzimande a pururea sa afla slujind prea puternicilor stapiailor nostri,la prea Inaltata Poarta, cu multa snit& si cu osirdie la multetrebuinte t folos a tare.

Iat5, dar avind Dumnealul la Tara aceasta salistede la tinutul 150 vite si 500 oT $i 1000 stupI cubang dumisale cumparate si aratindu-ne DumnealuI tesamentsi de la Domnia Sa Constantin Vod5. Racovita, prin carelehotaraste ca a, nu s5, supere aceste bucate cpi niel un fellade dare.

Asemine i am invoit i i am fntarit Dumisale i cu acest Tes-tament a Domniel mele, ca s'a alb& pace vitelo de emit& ands'ar intimpla sa fie, si oile de gostina, i stupil de desetina, cuniel un felit de dare sä nu sa supere.

Asijderea i pentru 20 camera straini dintralte partI de loece va avea. Acel °amen! Inca 0, fie ertatl de bir si de toatedarile i angariile ori cite ar fi pro alta Tara nimaruI nimios5, nu dea.

§i sit fie In pace de conace, de podvezl, de cherestea, decal de olac si de alte beilicuri, de toate cu nimica sa nu sasupere si pentru ea 0, fie el cunoscutI dentralta tara, li sä vorda si pecetluiturI rosie scrisa pe fetele lor si pe dreapte buca-tele lor ce vor avea, acesti oamenI pe oI vor da gostina, de

1) Documentul original apartine D-lul Alexandra Callima chi.

220

oaie cite cinci parale, 0 de la conita Inca vor scuti de onicite a vite, nici un ban conita nu vor da.

Drept aceia poruncim Domnia mea Dumitor voastre Boierl$i vou'é slujitorf, care yeti' umbla oe cu ce felifi de slujbe a Dom-nil mele, la acel tinut, vè'zind testamentul detnniel mele, totl saurmatl dupa cum poruncim mal sus, intru timica nicl un i refill

de suparare sa nu dea la nicl unele de cite poruncim mat sus.Ca cine s-ar ispiti a face mal mult supar peste acest tes-

tament al Domnil mele, unit ca aceia cu grea pedeapsg: A,vor pedepsi, in tralt chip nu va fi.

Si poftim 0 pre alVf luminaV pre card Dumnezetz va alegeIn urma noastra a fi Domn 0 stapinitoriti Tarit MoldoviI ea malvirtos sa Intareasca pentru a lor vecinica pomenire.

No! Mate! Ghica Voevod.Anul 7262 (1754) Septemvrie.

XII

1 7 5 6

Hrisovul luT Constantin Racovità Voevod 1)

Cu tnila Jul Dumnezeit .No si (Jostantin What Cehan Racovip V. VodeiDonut TM-Pi Moldova

De vreme ce Dumnealul Ianachi Calimache marele Terzimande apururea sa afia slujind prea puternicilor stapinilor noOri laprea Ina4ata Poarta cu multa silintia 0 ostrdie la multa trebuinta0 folos ale pet!.

Iatti, dar avênd Dumnialut la Tara aceasta si14tea

1) Documental original apartine D-lul Alexandra Callimachi.

- 2g0 -la tinutul, 150- vite si 600 ot si 1000 stupi, au, baniIDumisale curnpäratt. Si avInd Dumnealut testament si din Domrnia Domnier mele d'Intlf prin carele hotr5.ste ca sä nu s5,supere aceste bucate pie' cu un fel de dare. Aseminea i am In.-noit si i'am Intarit Durnisale cu acest Testament a, Domnilmeale, ca s5, ail35, pace vitela de conit5, citä, s'ar Intämpla s5,fie, si oila de gostinä, si stupir de desiatinä ea nief un feliudare s5, nu s5, supere. Asijderea pentru 20 oamenI sträinl dintr'alte 0,41 de loc co. va avea, acel oamen1 Ina s5, fie ertattde bir, si de toate crárile si angariile cate or fi pre altl, nima,-ruI. nimio s5, nu dea; si sä, fie In paca de conac, de potvezI,da cherestea, de cal de olac si de- alte beilicurI de toate eunimicl s5, nu s5, supere; si pentru ea s5, fie ei cunoscutI dintealt5, Térk li se vor da si pecetluiturt rosil, 4crise pe fetile lorsi pe drepte bucatele lor ce vor avea acestI cement Pe oi vorda gostinä de oaie ale cincl parale si la conità, vor scuti deom ate 3 vite, nicI un ban conita nu vor da.

Drept aceia poruncim Domniea mea Domniilor voastre boiarIsi voao sIujitort earn' vetI umbla ori cu ce feliu de slujbe aDomniI meale la acel Tinut vgalnd testamentul DomniI mealetotI sä urmatI, dupg cum poruncim maI sus Intru nimicä, nicIun feliu de supäxare s5, nu dea la niet unite de ale poruncimmat sus, c5, cine s'ar ispiti a face mar mult supär piste acesttestament a DomniI mele, uniI ca aceia cu grea pedeasa s5, NNWpedepsi. Si poftim sl pre altI Iuminati Domni pre care Dum-nezell II va alege In urma noastr5, a fi Domn si stapanitorVail MoldoveI, ca. mal vIrtos, s5, Intlrease5, pentru a lor veei-nic5, pomenire.

Not Constantin, Voevoda

La last anul 7264 (1756) Iunie 11

XIII

1 7 5 7

$crisoarea lui loan Callimachi din Constantinopole atrefratele sAU Dumitrascu

Cinstit i iubit frate, multa i fericita sanatate poftesc D-talede la mila tut Durnnezeil: sa te pazeasca milostivul cutoata frateasca casa d-tale; not totir Inca ne aflam sanato0.

Zahareaoa ail venit bine cu Opri§anu, Insa pro tarziu,dupa ci am intrat In postu, i la ca0egi; brInza i untul pintrutrebuinta casit am cumparat cu barif ; inul tat uitat, afiderea

sarea ; slanina, pastrama, orzul pisat aijderea ; ce acestede primavarg, sale§te sa. le trimetr,cA amintere nut pot IntraIn voie Rate!.

Din 2 Scrisorl a Dumitale ce mi at trimes, una pe uscat cuun negutitor 0 alta cu Opri§anu, am Inteles de rindul Dum-nilor voastre,!apot pe urma la Genari am auzit schimbarea Du-tnitale din Banie i m am cam otarlt, dar socotind c. Mariasa Voda cu alta chip te va mIngai, nu te mIhni, voios sA firrugInd Dumnezeu pentru bun& starea Mari! sale, cg, despre mineiubite frate, niel ca cum uitat nu vet fi. Si de nu sa putea deaceasta data alta boerie, voi sili cu rugaminte sa ti sa, dee untinut cu ispravnicie, cea socoti Mariea sa, sa, ti fie de folosulcase!.

Alta iubite frate, scriindumt Dumneta cum ca at Insamnato sama de ol, jata ea am lnsamnat 0 ea de aice un om detreaba gelep, om drept i cu chez4 care qtie rinduI acestii ne-gutitoril prea bine; se cheama Iovan Silistrele cu care ne aminsotit cu zapis, ca venind acolo la Dumneta cu oile ce a gasigata la Dumneta i oile ce a cumpara, sA faca qasa mil de

1) Serisoarea originalA apartine D-/al A/exandra Callimaehi.

2 -ol bune aleasa, harge de stambol, caruie eam dat acmu o miede le!; au pus si el o mie de let aT s'al, sermeieua 0 ostenealace o face, sä, fie partas la dobinda Intocmal Cu noi, asa ni toe-ineala cu dinsul. ram dab pe mina si scrisorl la maria saVoda de la boeril de aice, ca ai sa faca agiutor la toate tre-buintele luT, si trebuindur vro mie de leT sa i sa dei de la Dom-nie, si veninduf ravasul aice, oT . da banil alce, la boierii cap-chehaiale Marie! sale ; ()Obit de acestI, trebuinduI si alti banTaflati acolo, cu mijlocirea Dumni Tale, si trimetindumi sä, siaceie polita, eu aice of da banii ca. sa. 0, plineasca, Os& milde le!, si venind cu sanatate la sintul Dumitru sa sa vinzade a vrea Dumnezeu cu bun pret si cea fi partea Dumnitald taveni la mana cu bun& si curata socoteala, Deci venind la Dum-neatar yeti vorbi si tel nevol frate la treaba aceasta, ca el 10va alege care ol va socoti a fi di trebuinta de .aice, sisa vaferiti de vro sminteala, ca la mega cu cheltuiall va fi, ca elvine acole cu ciobanil sISI si cu bhétaielile, si de a milli% Dum-nezeu sa sporim cu dobinda Thma estimp, la anur cm satiafrtate li om face indoite. Duraneata pentru, toate veT vorbi zu dinsulsi cu mijlocirea Dumnetale sä, sä &cal cumparatura, egina, 0la vreme sa purceaga cu turmile .ciatra Dunare. Deci fratesa fitt foarte cu ochif deschisT ma rog,, tä, et pe zisa dumitalemam apucat de aceasta treaba, and a vra sa mi, serie, sa Isldea cartea In plicul gospod la mina Dumisale lur Vel postelnicsi mea veni fara gresi. Dumneata nu trebue sa mi scriT, lar elprecum va sluji trebuinta sia mi' sa scrie, Ins% sunet nu vol.sa sa faca Cu. numele met, ci sa numiascä: el cumparabort slnegulatort _ turmelor. Pentru lohita.) irMasul ini sat giuruit oboerie asijdere, sf pentru cumnatul atrariul Andronachi, Var.:nicia ampul-lungulul cu buna sama. Am luat si a Dumnisalecarte si a suroril si Dumnezeil sti, le trimeata sanatate. Ve- 04prisanu 11 voT trimete acmu la Mart earAs cu corabie s'a vie,si am gasit pentru Dumnea voastra una si alta de trebuinta

casi!; ni$te pecetluiturT a rama$itel ce me a trime8, le am tri-mes. $i et, la Bucure$tI ca sä s, Arate Mari sale luT ConstantinVoda, i a$tept faspunsul ; niqte zapise a venituluT banieloi trimite ci Opriqanu, Ralita i totI fiil no$tri vi sa Inchinaou sänatate Dunmisale cumnate i surorilor $i mila luT Dum-nezeu pururea ou Dumnea voastrd.

Fratele Dumnetale 9 Mart. 1757.

loan Iel Terziman

Fisate am Arebuinta de o mie $i cincT sute de oca de land,spala'ta, opärita,, qi de priMavara pue fart, gre$1 in co-rabie sa ml vie la vreme.

XIV

1757

Scrisoarea luT loan Callimachi din Constantinopolecdtre fratele saa Dumitra$cu

Cinstit $i iubit frate, multä i fericita sä"natate poftesc D-talede la mila luT Dumnezet cu toatä, frateasca casa D-tale. No!totT încä ne gram sanato$T, Zahareaoa ati venit bine iara$T totcu Opri$anu; dar mi sat jäluit ca nui pre crutam batrInetele,

qi an tot el au venit. L'am mingäet insä cä, sd, va face Ca-pitan la Ropce. Slle$te dar $i D-ta, frate, ca stt sä facä la lo-cl luT ea odehneasca batrinetile. Te am scapat $i de sila

erisoarea originall apartine p-1u1 Alexandru Callimaehi.

16

- 34 -id Constantin Voevod si am luat scrisorile di la parintil esfi-menitt precum si zapisul de danie cu iscalitura D-tale care l-ailrupt Insust parintele Thesalonic card trebui sat multamestI,trimetindut macar o puting de miere de Vaslul si citva cas-cavali de munte. Staptnesti de acuma In pace levada si flatnicl o grija, cad si la Patriarchie cunosc pe Constantin Voevodca ail vrut sa fad, potnard Cu colad t streid Dar cu toateaceste la manastire tot am mat dat una suta cinct zed let sineste vesminte care le am trimes Cu parintaI esfiumenitI ca sanu le mat ramte cuvInt. 1) Pentru D-ta am purtare de grija, catast fi scris mat mult, dara sä, grähe calarasul, dar tot scrieCu al doile dams Instiintiazirna si D-ta pentru odaea noastrti,cum merge. Ralita, si totl fii nostri vi sä, trichina cu sanatatesi surorilor si D-sale cumnateI, si mila lul Dumnezeti Impreunä,cu D-voastre.

Oct. 10.Fratele D-tale

Ioan Ve! Terziman

1) E vorba aice de livada IMO mol* StAnce§11, dati de Grigore Ghica Voevod, cuhrisovu din 7255 (1747) August 1810 Dumitra§cu Calmkul vel ban: Documente sub No. VI.La 7259 (17f:r1) Mai* 25-, a dat Constantin Racovitit tot acel loc Minfistird Doamnet: Do-cumente sub No. XXXIII. Reiess dupi scrisoare de &tit A lo In Terzimanul ar fi aplanatIn favoarea fratelul d-sale, llumitralcu, diferentul ivit 1ntre cel dot donatari aI aceluia§ lot.

XV

1758-61Inscriptiunea bisericeT de lemn din Cimpulung si pomelnicul

de la acea biseric4.1)

A'

r ,L .

-

414

1

FÌ

yriL_Ifir ,

. .

. ' .

1) Comunicate de D-1 T. V. Stephane111, prgedintele tribunaluluI de Cimpulungmembru In dieta bucovineans.

nomell

Tiff OP ell

HOdItIffir

.",fourupi eicepTqi caS 4ulu118rk

/ISHII Mail BY Ani WH cat; cssz

1411%WivITh 4011AE i. . . .

IE

KATIt

111111%

MIKA

Alf1-11 PiPGROff:

we43ifII HO,A,Pg ero

mirtft: gattifiïphilt H IKT

.iII0IIÌ HGTPORIfi.

116. IiIIi1Pil HATOTAGIA

110/116M ril-A1114.

PARA GROdr0 HIOAGPlir

KIM rime ero

MIRA nseA, ft iteinN

Kit rtefiGKO

Re MLA K4I1110.

POMELNICUL TITORILOR VII SI MORTI

Pomenefte Doamne sufletele robilor ten

Toader i femeia luT Nastasia, tatal luI Vasile i mumaArvunia §i fratele luI Niculae, Ieromonah Mardarie, Stefan 0

237

sotia luI Kita í raposatiiI Ieremia i sotia luI Antemia monahaPetroni i so0a Varvara si pe Nastasia.

Pomene§te doamne sufletul robulul täü Toader 0 pe Kne-ghina lui Ghiinta §i pe copilul lor Ioan In Imparatia cerurilorIn via0, vecrnica.

Inceperea bisericiI s'atl Inceput 'in luna Maiil 12 zile 0 s'asavIr0t al doilea an Mal 15 zile veleat 7197 (1689).

XVI

1759

Hrisovul hff Ioan Callimachi Voevod 1)

Cu mila lul Dumnezet nol Ion Teodorti Voevod Domn TareMoldove. Facem §tire cu acest hrisov a Domniel mele, pen-tru casa Dumisale reposatuluI pre iubit fratelui nostru Du-mitraqcu biv vel Ban. Carile In viata sa ca un bojarmintian s'at aflat in slujbile Täril cu dreptate i cu credinVa,

mal ales 1ntru IntImpinkile i petrecaniile mariilor sali Pa0lor,mergea la Hotin cu cheltuiala sa. i dupa sfIr0tul vietel saleramlindu a sa jupaneasä, Cu feVI 0 fete mid. i fiind fata debojar si a noastra iubita cumnata, iata ca din osebitanoastra i am mal Intarit cu acest hrisov a Domnie mele, princare hotarim ca fieste clnd sa aiba a scuti dasatina precincl sute stupI, çi gostina pro cincI sute di, i vadraritul pecind sute vedri vin ce va face din viile sale sat va cumpara.Si pre o suta cind zed vite, cal, ell, de vacarit sail coniVa des-a intimpla sa fie vreodata. Pre aceste lucrurl niel un ban

1) Documentul original apartine D-luI Alexandru Callimachi.

238

nimarul sä, nu de flier sa stt supere, ca sa fie pentru chiver-nisala case! Dumisali. AsijderT si pentru zaci oamenT strainifara de bir in visterie, ce va ave la casa Dumisali, iartisT safie acestr oament in pace nesuparatr de birul visterll si de toate&Ilk) si angarille or! cite ar fi pre alta tarä, iar acestr oa-menT lntru nimica suparatr sä, nu fie, ca sa fie numaT de pus-lusanie si slujba case Dumisale. Drept aceasta dar poruncimDomnia mea tuturor boerilor si altor slujbasT ce viti afla cuaceste slujbe aratate mar sus. Väzind acest hrisov al Domnilmeli, totr sa aveti a urma si a da buna pace la toate cumarätam mar sus, Intru nimica sä, nu supäratl. i poftim Domniame si pre altT luminar Domnl, ce Dumnezet va rindui pe urmanoastra cu Domnia acester tari, ca sa nu stramute aceastaputinä, mild, ce aratä maT sus, dupa cum nicT nor n-am stri-cat miluirile altor Domni ci au fost mar inainte de no!. Ce mal \qr.tos s'a Intareasca, pentru a lor vecinic'ä, pomenire. i spre aceastaeste credinta insuml Domnii male No! loan Teoder V-Vod sicredinta a pro iubit1 fii Domnii mele Grigori V-Vod si AlexandruV-Vod. ,F,A credinta a cinstitT si credinciosT boieril Domnil maleDumnealor Ioan Bogdan Vel Logofat, Lupu Bals Vel Vornic deTara de gios, Dumitrascu Paladi Vel Vornic de Tara de sus,Stefan Ruset Hatman i Parcalab Sucever (nedescifrabil)i Ve! Vist.Ionitä, Cantacuzino Vel Spatar, Andronachi Vol Ban, MihalachiVel Postelnic, Ionitä. Vol paharnic, Constantin Cogalniceanu VolStolnic, Filip Catargiu Vol Caminar, Ianachi Vol Comis si credintaa tuturor boerilor marl' si mid.

Nol loan VoevodaAnul 7267 (1759) Fey. 5.

239

XVII

1 7 5 9

Document de la loan Teodor Callimachi Voevod ').

Io loan Teodor Voevod, Boj. Milost. Gospodar Zeml. Moldavscol.Ra",u lucru este nestiinta, i multa stricaciune pricinueste la°amen!, i pentru aceasta socotind domnia Mea folosul tuturor,v6 InstiinVam cu aceasta carte a domnil Mele, c6, de la ovreme IncoacI, Imultindu-sa partea boereasca, si din zi In zifiiste-care silindu-s6, unil pentru cIstigul lor, alp pentru casä maI InaIte Intru cinstea boeriel, Intrat-au In mijlocul lor omare si nernarginita zavistia, din care facindu-sa cete de apu-rurea sa zavistiati unii pro alp si clnd domnia Mea ce era malInainte, traga pe o parte a-I metahirisi, lntru ale domnil trebI,cel alalt6, parte 0, tr6gea In laturi i cu nelncetate zavistiIpurtindu-sa, aduce multe pricinii de tulburaff unif asupraaltora, si nu era Indestul ca cu pricinile ce era Intro dînil, sä,arata impotrivitorI la cele domnestl poruncl, ci Inca si la strin-gere viniturilor maIlimeriI (?) ImparatestI cu multe chipurlsilea a le Impledeca, care lucru Intemiindu-sa Intru cugetul lorqi dupa ce ne au miluit Dumnezeu eu domnia tärff acestia s'auispitit a le cerca si prin Tarigrad o sama au Inceput a nu neda odihna cu zavistiile lor prin carpe ce ne scria, cu carelezavistindu-sa unif pro alp ne arata aevea, Inteacestasl chip :ca de vom trage domnia Mea pe unil din boeril ce ni.I arataca s6,-I mestecam In trebile noastre el totI s6, vor trage de laslujba si trebile noastre, si Intru aceasta affindu-sa de-apurureprin cea rea cheverniseala lor, adus-au lucrul pin'Inteatata cItLicaloasa tar& au cazut In primejdia cea rea a Tatarilor, care

Acest document sit afili In original la biblioteca Academiel romlne, In Condica demanuscripte, No. 5, p. 1-3.

-- 240

dupa ce cu ajutorul lul Dumnezeu am venit domnia Mea sine-am asezat la scaun, vazInd toate aceste ce ati cursu din pri-cina lar, i cä iarasI neincetat luereaza zavistia Intro dinsil,si de purure, vend a sä, mInca uniI pre alp, ne silea si penoI In spre stricaciunI i vatamare a o suma de boeri la caredomnia Mea nedIndu-le ascultare, nu he-am lunecat a vatämape nim' prin ce ra Indemnarea lor, ce trecIndule toate ca auzul

viderea pre totl ca un parinte ca mil& 1-am cuprins $i niella unele din zavistile lor cele multe si role nu ni-am lunecat nielam dat credinta, care väzind ca nu pot isprävi nimica cu IcIta0444 au pus a vatäma pe o sama eatra nol, Intors a-1mesteta catra dumnealuI Capegi-Basa MO, care si pe nol neatinge, i neputindu-sa lndestula de stricaciune spurcatelecele plini de toatä r6utatea inimilor lor, nu numal ca di'nceputca a lor fapte räle au adus o primej die ca aceasta poste ti--caloasa tara, pro cari päcatele lor i judecata ce dreapta a lulDumnezeu, gonindu-sei din porunca împârateascd amnia s'afcfacut surguni ci Inca i prin lacomia i multa rautate lar,adaos-ati i cu acestasI chip a sa arata fiind poruncl Impa-rateasca dupa IntImplarea ca sä faca izvoade de pagubele la-cuitorilor ce au avut de spre Mari, s'ati silit a sa _arata IntredInsiI eel mal pagubasI de °It altil, aratind sorn1 marI cacele de pagube, cum Logofetu, Manolachi Costachi si-au ara,tat paguba sa c6, ar fi. fost de 52 de pungi de bad, asisderesi Bogdan Logofettu de 50 pungI de banI i Costantin Bakvornicu de 36 pungI i Dwmitrascu Pcsladi vornicu de 32pungl i Sccirleitachi-Ban de 22 pungl i altii asemine, carilenoscut fiind de totl ca sunt aove minciunt i nä'pl$tr, au aduslucru deci pr6 puternicil stapinl s'ati instiintat si pro Maria SaHanul 1-afi mähnit, cu caree au de.. pricina. de pagubä lamulti talcsi parnantenT, si Inca pe Mug& toate aceste fiinddin porunca randuitI i tra' misl catra Marie Sa Hanul. De fat&

Intru aevea s'at descoperit spuicatele lor fapte printrialor

241scrisoff, de Insusl mInele lor scris, carele vederat arata hain-lacul lor, si nu s'ail lndestulat cu atIta rautä,V, ci atz facutsi au voit a face, ce Inca si de acolo de unde sä, afla vrindpoftind a aduce ticaloasa arä, la cea mal desä4rsit stricaclunetrimite oameniI lor prin tara i da spaima ticalosilor locuitorI pre-cum cä, vor sa vie si vin TätariI In tar& ca art calce sirobasça, si o blastaingir ca aceasta i faptä, rea fiiu1 eu ade-vérat Mega spre dîni,, pi lene s'au desopperi 4 s'au adeveritcum si cea mal cumplitä, Mutate, sllindu-sa a o savIrsi ctOtedusmanl ce sunt patnintulul i patrieI sale, ,din oamedil loradese i foc s'au ispitit a da orasuluI acestula, i as'au maiMmas Mutate care sa nu o fi aratat cu toata silina asupraticaloasel tali, care lucrurI precum am mal zis si maf Intrecutele zile am scris caträ, toV Bind cunoscut cä sunt toatedin faptele i firile lor cele rele vä zicem i acuma crestinilorodihniti-vò si nu vä potriviV la niste vorbe deserte ca aceste,ca nicI unile din cele ce auziV ni sunt, toate sunt minciunI,toate sunt vorbe räsuflate, toate sunt scorniturl de la ace'oamenI plinl de rautate, cari numaI pentru folosul lor cautasi stricacIune altoras sidet4 de vä odihniV pe la easel° voastreantIndu-ve de trebile voastre fara de Rid o grij', si nu um-blatI stramutindu-vä i rasapindu-ve de v'a pricinuip atIta stri-caciunl i säracie din faptele unor oamenr raI i netiematorl deDumnezetl, i pentru aceasta poruncim domnia Mea si dumi-tale Ispravnicule al anutulul TecucluluI foarte sa aibI purtarede gri.11 i orI pe carele vel prinde dintre aceI ce scornesc lu-

.

crurI netrebnice ea aceste, carele dati atItea stricaciurif läcm-torilor, Indata prinzl pe unul ca acela, si sa-1 trimitl ladomnia Mea ca sa sa pedepseasca cu ca'zuta pedeapsa ca unhain, i pricinuitorii a tot räul, aceasta poruncim.

Leat 7267 (1759) Ghenarie 31Sigiliul

Domnesc Cuchinovar

-- 242

XVM.

1 7 6 0

Avintarion (Inventar) de toate lucrurile mastireT (sic) asfintuluT ierarh Spiridon 9i. cine a dat 1).

1 Candela de argint de la paharnicul Ionitei Calma 04.2 Covoare, unul pe mormIntul lul GoroveI li altul pe mor-

mIntul paharnicului Ionifd Calma' 041.1 Sacrie cu herele spitaluluI de la M. S. Ioan Teodor

Voevod.

XIX

1760

Hrisov de la loan Callimachi Voevod2)

No! Ioan Teodor Callimachi domn taxi' Moldovel, marturisimprin acest hrisov al domnieI noastre pentru o vie aflatoare laCrucea de sus din judetul Putna In Intindere de 12 pogoane3 firte §i 4,/2 prajinI, ca afara de cele 5 pogoane pe carele-am rascumparat de la sfintia sa episcopul ca vecin mal deaproape .14 le-am daruit jubila noastre surori, jitniceroaia Ma-ria, din aceste 12 pogoane, 3 firte O 41/2 prajinl, am mal dat 4pogoane, 3 firte i 41,/, prajinI Paraschivei pitdresei pentru ca a-mada mil& qi daruire sa fie nestramutata el, copiilor, nepqi-lor i stranepotilor eI. Pe credinta noastra loan Teodor Voevod

Arhiva fif. Spiridon, lada V, pachetul 88; Doc. No. 3.Retradus In romlneqte din traducerea germanii a laT Wickenhauser, Geechichte der

1116ater Woronetz und Putna, Qzernovitz, 1888, p. 114.

243

0 a lubitilor noqtri RI voivoz1 Grigore 0 Alexandru, credinta cin-stiOlor 0 credincio0lor boerI aI divanulul nostru : Manoil Ko-naki mare logofat Sturza mare vornic al taril de jos,Dimitrie Palade mare vornic al tAril de sus, Vasile Ruset hat-man i pircalab de Suceava, Alexandru Ipsilanti postelnic, FilipCatargiu vistiernic, A ndronic spnar, Stefan Sturza mare ban

0 pe crediqa tutulor boerilor no§tri marl 0, mid.Acest uric de danie a fost scris In Ia41 de catre Simion Gherghel.

7268 (1760) August 25.

XX

1761

Hrisov de la Grigore Callimachi Voevod 1)

Noi Grigore loan Voevod domn t6ril MoldoviI. Acela care facefapte bune 0 placute lul Dumnezeil c4tigti, pe aceastä lume nunumal laud& 0 slava ci dupa moartea lul II ramlne 0 numelenemuritor, iar sufletul sail SA, duce fare sfintl. Sint multe faptebune care Intrec pe altele ; mil'a Insa 0 daruri a face acolounde s'a cuvine Intrec pe toate celelalte pentru ca deschid ce-rul 0 vestea lor sa Impra§tie In lume ; de aceia am gasit cu-viincios de a face 0 not ca alVI Intru Domnul odihniVI voevozI,Inainta0I noOri, care Donna ail binevoit a Inzestra cu veniturIdin cele DomneW sai1 cu mo0I pe unele persoane. De aceia §iDomnia M ea am gasit de cuviinta a darui pe jukineasa Maria jit-niceroaia care sa aflä In saracie cu urmatoarele pamInturl dom-neSI aflatoare In tinutul rcoldovenesc al Cimpulungulul, anume:

1) Retradus In romineste din tradueerea germani a 1u1 Wiekenhauser, Geechichte der&Water Woronetz und Puttuz, Czernowitz, 1888,p. 11b.

244

aucool, Mina, Valea Portescu, PietriVI, Mestecänisul, mosia'Bote, ,Funidul Moldovel, Fata CImpuluriguluT .si Muncelul de,Straiä icarè toate ati fost pämIntuff domnestl, asa ca acesteat#6, 'l'Arate de acura pe vecie eT, BuluT el, nepotilor si stränepo-tilot e si s'a le stapIneascä neräsluit. Rugám deci si pe AltTdoMnI moldovenI, pe °are, Durnnezeti TI va da acesteT tärl caO. nu rästoarne dania noasträ, dupä cum n-am resturnat da-niile altor strälucitT domnitorT, ci din potrivä spre a lor slaväs-o IntäreascA. .

In orasul nostru IasT, 7269 (1761) Iunie 29.( L. P. ) Grigore loan Voevod

Acest hrisov l-ail scris lsbasa piser.loan Cantacuzino tretilogofät procit.

Trecut In condica divanulul.

XXI

1768

Hrisovul luI Grigore Callimachi Voevod cu anaforaua1).

NoT Grigore loan Kalimah VVD Bozio Milosteio Gospd. ZernliMoldovsooT.

Dupä cercetarea si judecata Prea Sfintier Sale PärinteluT Mi-tropolitulur, i a Dumilor Sale Velitilor Boiarl poruncim Domnieamea, la totl asa sä sa urmeze, iar neodihnindu-sä vre-o parte,si s'ar ceari la Divan, usa Divanulul DornniT meali este deschisä

( L. P. ) 7276 (1768) Genarie 29.

1) Acest document apartine D-luT D. gturza-Scheianu.

Prea Inältate Doamne,

Din luminata Poriinca In&ltimel tale am luat s4aMa tntreD-k Baneasa 1Vraria si !titre Conu Waal fiul Dumisale Sulgea-rului Ilie Sturza pentru o mosie anume Boscofenil de latul Romanul i pentru un loo de casa di aicea din last. Lacercetarea ce sad fäcut pricina Intro Dum. Intr'acesta chip sailaflat, Dumi 134 neasa Maria, tere sä intre cu a treia partela Imparteala acestel mosil Boscotenil, zicithd cä acestI Bosco-tenl a fost a reiposatului long Sturz (lipseqte un cuvint) flu-lw qilordachi Sturz ce iaste frate cu Sulger lije Sturzcu retiposakii Vasili Sturz stolnic cu Alexándru 8turz, ta-tal dumisale Bet nesei Maria, §i acet arätat maI sus IonitSturz a clruia aü fost. BoscoteniI, murind far de ficiorl, si rä-rand s al clironomiseascä fratir, adic5, Ilie Sturz, i fil fäposa-tutu! Vasile Sturz i D-ei Bet neasa Maria depreunei cu sora D-61Paraschiva fiicele reiposatului Alexandru Stu entru acéastazice D-ei ca cere ca sä intre cu a treia parte la InapärtealaacesteI mosiI Boscotenif, pentru care priciná, au arätpt D-elBaneasa t o scrisoare in care s ati "vazut iscliï D-luI SulgerIlie i D-lul Stoll* -Constantin Sturz fiul räposatulul VasileSturz ce aratä cä, s ai Invoit Intre D-lor pentru invoitul acegtelnumite maI sus mosiI, ca sá Impart& In 3 partI, adica off-c&venit ar fi, din moarä, din arena, din tarinä, din fineat, dinpäscuit 0 de boerescul lipovenilor ce sint seAtoil pe aceamosie Impärtindu-sä, toate in/ trel. pärti, o parte sä .1a, D-lufSulgeriul Ilie Sturz, si o parte D-lul Stolnic Constantin Sturzcu fraii D-luI si o parte D-lui iaräsI cu sor 9, ziceD-el Bäneasa ca odihnindu-sär pe acest Invojal i ap,zar6,. ailtrimes la numita mosie atIta ca sá strangá, Dijma ce i sa veni-a treia parte °It i pentru ca sä caute de boeresOul lipoVetitlor,si cum 1Viiharfiul D-lul. Sulgerhilul netininclii-sa de adeastaInvoialä í asä,zare aratata mat' sus n ad Ingaduit pe tiel MosilDumisali Báni, nicl sä, ja dijma ce venit a treig part6,)

- 246 -nicT at lasat pe lipovenT sä lucreze boerescul. Fatä fiind SiConu MihaT fiul SulgeruluT Ilie Sturz, n at tagaduit cä n atingaduit pe treT mosir D-e! BaneseT ca sä ja dijma, zicindpentru aceasta mosie Boscotenil ar fi plat% citi-va banT da-torie a raposatuluT Ionita Sturz a caruia aü fost mosia a-ceasta, maT adaogind a zice si aceasta cä maT sunt mosil Stur-zestI si pe la alte locurT sä ja D-e! Baneasa dijma i venit de peacolo. Iar nu sa intre cu Imparteala la acea mosie, ce esteaproape de casa Dumisale Sulg. In protiva acestor zise a co-nuluf Mihai iarasT aü raspuns D-el Baneasa zicind ca de mafsint alte mosiT, acelea sint parintestI, si la acelea iarasT dupä cevor sta fratii la impartealä cu partea ce i sa cuveni i D-luT IsTva lua partea. Iar aceasta mosie Boscotenif este a unlit fratecare murind far de clironomf dupa cum aratä mal sus ivine ca sa-sT ja a treia parte. Iar pentru datoria ce zice ConuMihaT cd, at platit iarasT aü räspuns D-neT Baneasa ca de afi platit niscaf datorif, s at scos banr din venitul aceT mosil In3-4 anT de cind o stapineste.

NoT Doamne dupä cercetarea ce am facut, asa am socotit invremT ce mosia BoscoteniT at fost a raposatulul Ion4 Sturz ceeste \Tar primar cu D-e! Baneasa si cu fiu) SulgeruluT Ilie Sturz

cu B.! StolniculuT Vasile Sturz, caruia neramiindu-T feciorT, cudreptate iaste ca sä mosteneasca veriT s'af dupa hotarirea sfin-telor pravilT. mosia BoscoteniT sa sa' Imparta In tire partT,adica o parte sa ja Sulgerul Ilie Sturz cu fiul DumnealuT, si oparte sa ja fil raposatuluT Stolnic Vasile Sturz, si o parte s'a jaD-e! Baneasa Maria si cu sora D-el Paraschiva, iar pentru da-toriile raposatuluT Ionita Sturz ce zice Conu MihaT cum caplatit, sä dovedeasca citI banT at platit i D-e! Baneasa incasä dovedeasca cîi banT s aU facut venitul mosiel in 4 anT decind este la stapinirea Sulgerulul Ilie Sturz, si de va trece ve-nitul maT mult de cit datoria sa-1 impartl' iarasT frgeste, iarcle nu va ajunge sä sä plateasca datoria, sä dea fieste carele

- 247 -pe clt 11 va ajunge. Pentru locul cel de casa de aicea dinIes ce zice D-lor Baneasa cum ca lad* ail avut Invoiala. cuSulgerul Ilie Sttirz si lag si deosebit In trer partT, at raspunsConu Mihar cunl ca fiind acest !cc a raposatulur Sandu SturzLogofat rar fi dat danie Sulgerulur Ilie Sturz, s'at Intrebat laaceasta D-IuT Constantin Sturz vel vistier si ne-ati adeveritcum ca locul acesta ai1 fost parintesc de pe mosul D-ner Ba-neasa si acelor Fait! Sturzest1 ce vor 0, Impart& cu D-er BA-neasa, iar n ail fost a parinteluT D-lur Sandu Sturza Logo-fat, cacr de ar fi fost a Logoftttulur Sturza Far fi luat D-lulcu fratir D-luT si nu l'ar fi dat parintele D-luf altora, decTdupa Incredintatea Dumisale Vistier iaras am socotit, cä Cudreptate este sa sa Impart& si acest loo In trel p5,4r, precumsail aratat maT 8us si pentru mosia Boscotenii, iar cea desa-vIrsita hotaffre ramIne la prea Ina4ata si lesne cunoscatoaretntelepciune Wilier Tale..

1768, Ghenarie 22.A Inaltimel Tale catre Dumnezeil ferbinte rugator Gavriil

Mitropolit MoldavieT;Prea plecatele slugile Marier Tale V. Razul Hat., Iordachi

Canta Hat., K. Vel Stolhic.

Divanul Apelativ al Tiril de Sus din Moldavia.Pentru ca, aceasta copie, dupa posladuarie eT s all facut - cu

originalul, s at aflat IdocmaT, sa adevereste de catre DivanIn urmare cerereT ra' cut& prin jaloba de catre D-lur VorniculCostache Sturza; sa Insimneaza cu originalu acestia sa afla laD-lur Vistier Alecu Stur4a.

Sectia 3. L. s. Vornic L Roseti, D. Cantacuzin.No GM Divanului

1849, Februai le 17 Tire' de Sus. Pentru director: ECRIBAN.

Nedescifrabil Posllduit pentru sef: Christodor.

248--

XXII

1768

Marturie ')

Marturia ParaschiviI, femeia ranosatuldf Andronaki fost marevori1ii4 datä In minile sfintiI sale parintelur Anton .egurnenuluTde Moldovita In cuprinderea ca ea at stapinit mosia Tamasade la tatal el', din trupul BaieI anume FIntina Mare ï anumeparea din jos pana la isvorul FintiniL Maul si de acola dreptpana la Moldova, iar ,e'd, de la acel izVor etapinitsfinta mlnastire Moldovita, aea etie si marturiseste In frfca luiDumne4eil.

7276 (1768) August

XXIII

1 7 7 0

Zapis de danie al ParaschiveT pitareseT 2)

Eu subsemnata, ,am dat adevärata a mea: ecrisoare In minadumnisale parinteluf Macavie egumenulul de Voronet, ea saetie ca de nimim sjtitä nic asuprita, eä cele 4 pogoane 3 firteei 41/2 präjinl vie de la Crucea de s,ue din Tinutul PutneI,care vil mi s'ail fost daruit prin unkrisoy a inalOinel saleVoevoduluì !loan Callimachi, le-am at i cjätuit numiteI mhas-

Retradus in romäneste din traducerea germanä a luT Wickenhauser, Urkunden desKlosters Moldavitza, Wien, 1862, p. 175.

Retradus In romäneste din traducerea germanä a luI Wickenhauser, Geschichte derAllister Woronetz und Putna, Czernowitz, 1888, p. 116.

249

still ca sa-1 fie uric si danie pe vecie, si la facerea acestulzapis emit fata ginerele meti Vasile Donicr mare paharnic, fiulmet Gheorghe si fata mea Maria Ismenain säträreasa si Balasacare at consimtit la el, si spre credinta m'am iscalit.

Parasca pitareasa. Vasile DonicI mare pah.Maria Ismenain satrareasa. Balasa.

si di Gheorghe fiul lul Neculae Patrascu, am rugat pe fratelemeti Vasile ca sä, me isc'äleascä fiind ca

Gheorghe Pätrascu.

7279 (1770) Noemvrie 15.

XXIV

1775Doug Zapise ale MarieT Cananaa 1)

Eu Maria jitniceroaia, vaduva raposatuluI.Gheorghe Cananau,Impreunä, cu fiiI meI Sarban si Ionita Cananau, am dat acestzapis la mina cinstitulul Metodie egumen si a cinstitulul sobora mänästirii Solca, precum ca sä, sa stie ca manästirea fiindasazatä sub munte si nu de mult rldicatä, nu are muntl spretrebuintele sale; noI ins& stapinim deasupra Cimpulungulul mol-dovenesc opt muntr: Cocosul, aina, Valea Porcescul, mosiaBotos la isvorul Moldovel, Mestecanisul, Petrisul, Fata aim-pulungulul si Muncelul de Straja, care ne-ail venit prin da-ruin i ulna de la inältimea sa Grigore Callimachi VV. fiul Inäl-timiI sale Ioan Teodor VV. Sfinta manastire Solca stapinesteInsa, la 11111 SiretuluI in tinutul Botosanilor, satul Costestil, däruit

1) Retradue din textul german al lul Wiekenhauser, Geschielste und Urkundett desKlosters Sotka, Czernowitz, 1877, p. 169.

17

250

ei de catre intemeitorul si raposatul Stefan Toma VV. caremosie sä margineste pe din sus cu manästirea Slatina, iar ped:n jos cu mosia Vladenil a manästirel Voronetul. De aceia s-afacut lntre nor un schimb, manästirea Solca avInd trebuintade muntI, lar mosia Costestil fiind aproape de mosia noastrade bastina, si calugaril manastirei aü socotit cä muntil vor fimanästirif de folos. De aceia ne-am Invoit si, din cal opt munVr,am schimbat cu manastirea Solca patru, anume muntil : Cu-cosul, Gaina, Porcescul si mosia Botos, pentru care calugarirde Solca dat in stapinire satul Costestil. Ne-am dat uniraltora toate hrisoavele vechr, pentru ca sfinta manastirestapIneasca munir, iar nor mosia In vecir vecilor. La acestschimb al nostru aú fost i alt1 oamenl bunI ce ati subsemnat,

spre mal bun& Intarire a tuturor celor serse mar sus, amdat acest zapis al nostru sfintel mindstirl Solca, precumegumenul i soborul sfinter manästirr ne-at dat noua un ase-menea zapis.

Maria Callimachi. 1775 lanuarie 20.ärban Cananau, fiul Mara'.

Calistrat, Arhimandrit.Arhimandrital Mazareanu Bartolomeiu aU scris si subsemnat.Pachomi, egumen de Putna.Benedict, egumen de Moldavita.Macarie, vechilul Sucevir.Irimia, vechilul mitropolier din Iasi.

17 751

Subsemnata Maria, sotiea lul Gheorghe Cananati jitnicerul, cufii mel loan si cirban Cananail dam aceasta scrisoare la Mina

1) Retradus In romineste din traducere germani a luI Wickenhauser, Gesehichte derKliieter Woronetz und Putna, p. 116.

251

prea cuviosuluI egumen Macarie 0 a Intreg soboruluI mänäistirdVoronetuluI, unde este biserica cu hramul sf. Gheorghe, ca säsä tie ca muntiI ceI 8 din Cimpulungul moldovenesc anume:Cucopl, Mina, Valea Porcescu, Botoqul, Fundul MoldoveI,Mestecani§ul, Pietrosul, Fata CImpulunguliff 0 Muncelul StrajeI;pe care 8 muntI 'I avem In stäpAnirea noasträ In putereaunel däruiff acute nouä de Inältimea sa Grigore \Tod& Calli-machi de fericitä amintire, fiul voevoduluI Ioan Teodor Calli-machi, 0 fiind ca. 0 sfinta mänästire Voronetul sttipine0e mo0aVlädenI din tinutul Botopnilor, care mo0e i-a fost donatä de

0 65, märginete din partea din sus cu mo0a noasträCoste§t1, Cu Schimbe01 0 cu monastirea Solca, iar din partea dinjos, cu mo§ia mänästirer Moldavita numitä . . . . ; fiind amonästirea Voronetul are trebuintä de cit'f-va muntI, iar mo0aVlädenI nu este departe de celelalte mo0I ale noastre, de aceiaam crezut de cuviintä cb." noI putem mal bine a ne folosi demo0e, iar eälugäril de muntl i ne-am Invoit a läsa din aceI8 muntI 3, 0 anume: Petripl, Muncelul Strajel 0 MestecAni-pl In stäpanirea sus numiteI mänästirI, pentru care am luatmo0a VladeniI, qi am dat unul celuIlalt toate uricile nou5, qivechl, pentru ca mänästirea sä stäpIneasa aceOf treI muntI cutóte veniturile lor pe vea, precum §i noI sä stäpInim dease-menea pe vecie mo0a Vlädenl. La aceasta tocmealä a noasträde schimbul fäcut,'erail 0 subsemnatiI oamen1 bunl de fatä, 0 sprecredinta tuturor celor de mai sus, am dat aceastä scrisoareIn mina prea cuviosulul egumen 0 a Intreg soborulur mlnas-tire!, precum am primit 0 noi de la egumen 0 de la sobor oalt'ä scrisoare cu iscäliturile lor si Cu pecetea mänästiret

Maria. erban Cananat.1775, Martie 10.

252

XXV

1 7 7 1

Carte de la Divanul Knejia Moldova' 1)

Sa face stire prin aceasta Cart6 a Noastra c aice la Divanvenind DunmeeT Paraschiva Medelniceroaie au dat jaloba pen-tru strambatate ce ar fi fäcut unchiul Dumisali DumnealufIlie Sturza Biv Ve! Sluger pentru mosia Boscotenil ce este latinutul Romanulul, care mosie aü ramas de la raposatul Ion4aSturza, fiul räposatuluT Iordache Sturza ci aü fost frate. cuparintele Dumisale Medelniceroael ParaschiviI, Alexandru Sturza

cu Paharnicul Vasile Sturza 1 cu Dumnealul Sluger IlieSturza i dupa moarte lonitá Sturzneramlind ficiorr clironomT, de o data sat facut clironomD. Slugerul Ilie Sturza, stapinivd Mosia tril anI si plätindsi datoria mortuluT 168 lel. ApoI Dumneaei Beineasa Maria

sola Dumneael Med. Paraschiva din preuna i cu Dum-nealuT Stolnic Constantin Sturz, fiul raposatuluT Vasile Sturzesind la judecatä, In vreme DomniI Sale Maria sa GrigoreCallimachi Vodä, cu DumnealuI Slugerul Ilie Sturz li saù In-tarit judecata, ca fiind cu totiI de o potrivä, Clironomi Mor-tuluI, i mosia sa o Imparta pe treT part,I, cum si datoria ar5,-tat& iarasT pe treI pärI sa sa pl'ateasca, dupa care judecataau aratat i Anafora iscalita de DumnealuI Paharnic VasileCostachi, si de D-lul Paharnic Alexandru Neculcea, si de Dum-nealur Stolnic Vasile Bals, i Intarita i cu pecetea Mara SaleGrigore Callimachi Voda, In care arata ca sati hotärit judecataaseminea precum aratä, maT sus. Dupa care judecata ramäind

Intoarca doua part,I de banT din ceI 168 lel ci s'a pla-tit datoria mortuluI de DumnealuT Sluger lije Sturz, au dat

1) Documentul original apartine D-luT D. Sturza-Scheianu.

253

totl banil, aceste doua OW de bani, tot D-el Baneasa Maria0 cu Medelnicereasa Paraschiva, 0 pentru Dumnealor §i pen-tru partea ce era sl, dee Dumnealui Stolnic Constantin Sturz,

i rA'maind 0 de la judecata ca §i mo0ea sa sl, stapi-neascA, i de aceste douä parti cite treI de parte precum aust6pInit 0 D. Sluger Ilie Sturz, sau luat in stapInire Dum. RA-nesil Mariei i a Medal. Paraschivei ca sl, o stApineasca trii anlpentru par tea Domniilor Sale, i altil trif ani pentru banii ce aildat la datoriea mortului pentru partea Dumisali Stolnicu Cons-tantin Sturz. Acum Dumnealor dupa ce au tinut MoOa numartrei aril, sail sculat Dumnealui Sluger lije Sturz §i iar ail luatMo0ea In stapinirea sa, raspunzind el, ail luat voe de laDumnealui Stolnicu Sandul Sturz. Ce fiind-ra D-e! MadeIn.Paraschiva prin jaiba ce at dat au ara' tat, cl, Dumnealor San-dul Sturz Stolnic, §i cu fratile Dumisale Stoln. ConstantinSturz, cind sail plätit datoria mortului nail dat bani partiI celi sat caçlut sl, de, ci tot numitile jupanese ail platit banl pentruamAndou'A partile, care bani AI poarta cu dobinda, 0 'Ana acum,la care jalba cer0nd dreptate iata i sat dat aceasta carte di laDivan cu cari s'A volnice0e ca sa aiba a opri pi DumnealuISluger Ilia Sturz s'A nu sä, ating'A de Mo0e a o stapani, ca s'Asa stapIneasa, de D-el Meldelnicereasa Paraschiva. Si aceitril. an1 partea ci s'ar cädea a o stapani 51 Dumisali raposa-tului Vasile Sturz Paharnic pentru banir ce ail dat la datoriamortului numitele jupanese, parte ce sail caclut s5 de fil Du-misali Paharnicu Vasile Sturz; iar dupa ce sä, va implini de-plin stapinire cafre trif ani pi parte, apol 4 voi Imp'Arti Mo0afrate§te dup5, hotarirea judec54eI, iar care parte va avea cevaa réspunde s'i' pui zi de soroc 0 sa vie la Divan ca s'A li

sa hotarascl, judecata di la Divan i precum li sa va hotärl.Aqa vor urma, aceastai April 23, 1771.Rai§ Logofatu, loan Sturza Vornic, Vasile Razu Hatman,

Alexandru Paharnic, Ianachi Spatar.

Divanut Apetativ al rdrii de sus.

Pentrn cä aceasta copie dupa posladuirea ce sail ant cuoriginalul sari aflat IntocmaT, sä adevereaza de cätre Divan,

urmaria cererii facutä de catre DumnealuT Vornic CostachiSturza. SA, Insemneaza ca Originalul acestiea sä, afla la Dum-nealuT Vister Alecu Sturza.

Vornic I Roset. D. Kantacuzin.

L. S.Divanulni

Tarn de ere

Sectia a 3-aNo. 700

1842 Februarie 17 zile

254

Pentru Director : Scriban

Posladuit pentru sef: Hristodor.

XXVI

1794

Testamentul MarieT, sosia Ve! BanuluT Dimitrie Callimachi1)

De vreme ce bine au voit Dumnezeti a rIndui sfirsitul a totomul prin moarte, dupä cum zice sfinta i dumnezäiasca scrip-turä cä ail zis Dumnezeil lul Ezechie: Orandueste pentru casata cä veT muri si nu ve! DecT dar de acest Infricosat pa-har al morteT, care nu este cu pull* a treace pe cineva dinoamenI temendu-me i et, hotärasc mar Inainte pin& a nu veniacel fur ,flind Intru toata stiinta minteT mele, pentru toate celece rämln case! i copiilor r 'dposatului flului mat Enacachi Cal..limachi Paharnic. Asupra carora rämäne ipitropä Dumnea no -reime .Ruxandra i pentru ca sa nu rImae In saparare desprefetele mele i despre nepotii me! ceT de fete, fac arätare prin

1) Documentul original apartine D-lul Alexandru Callimachi.

255

dia ta aceasta cà and au rel. posat barbatul mie2 DumitrachiCallimachi Ban au rämas dreaptä datorie D-sale sase pungí debani. Cum aratä zapisile i rämäsiturile D-sale miscAtoarenemiscätoare nu cuprinde toate ca trei pungf de barif. i mieimi era mai lesne ca sä es din mostenire i datornicif sä iaï ranal-siOrile dupà, cum hotäreste Dumnezeiasca pravila. Dar socotindgreutatea pacatulul, iaras nu m-am Indurat de sufletul rapäo-satului, väzind pre datornici suspinind cersindusl a lor. Ci

m-am Insärcinat cu toate acele de mai sus numite datoriiam plätit tuturor pinä la un ban, cum arata zapisile si izvod,

m-am luptat In lume ca multe supäräri i necazurf.Deci voind ca sä lipsascä dintre fii me!, toate vorbile ceale

pricinuitoare de vrajba, mäcar cä era anume aratat prin diata meace am fost fäcut Inca la velet 7272 (1764) feb. 8 care de atuncesunt 26 ani, fists aria din ficile male ce zastruff le am dat

fiului mieu Enacachi ce i aù rämas. Care acea diatä ce esteiscalita de Insus mina mea si acmu printr-aceasta o intäresc,

pentru ca sä nu poatä a ceare si a zähäi si a tragi uniide la altii din fi mei, iaräs arät cä cind am Casätorit pe flicamea Ancuta ca cea ce mi ail dat mina am Inzestrat-o si amcheltuit cu hainile ef 1 cu nunta sase sute lei si zastre i amdat din odoare: o zgarda cu diarnanturi si 15 siragurl märga-ritariù; o päreche cereal ca picioarele de zamfir si sus cu don&diamanturf si altä pareche cercel de aur cu doua picioare de mär-gäritarit si o päreche bratari de aur cu sasesprezece diamanturrsi opt flori de margäritariu de slic si trel inelf de aur, unul cuizmarand verde, unul Cu Has verde, until cu doul diamanturfsi cu douä rubinuri. Si i am dat lefticä cu sase cal si cal demire cu tot tacimu, i zece epi cu minji si un arm 6,sarifa, zecevac! cu v4ei si un buhai, zece bol, una sutä cincf zee' of, saptezeci matee, trei pogoane vie, patru sälase o pärechedugheni In Botoseni cu pivnitä Cu care am cheltuit trei sutelei si mat bine. Iar acum. II mai daü i p5,4i1e ce amiln mosia

256

Kozinca care ail fost a noasträ pärintasc6, si m-am Invoit cusora mea Paraschiva') i am primi eü pärtile din Kozinca.dumnee aù primit parOle din OborocenI uncle i aú fost asezare.

maI &Al fiiceT mele AncuteI si giumatate din locul caselorce este Impartitoriil cu d-luT Vornic Mihaitt Sturza, care loo estela IasT In mahala, ca ceo ce va scoate pe acel loc, sä fiea fiiceI mele Ancntel, si cu aceste sa sä multumeascä, maI multsa nu supere niel fiica mea Ancuta niel fiil sal, cad eil Inviata mea mult am cautat Inc& i cu märitatul a douä fete asale si nepoate mie care sail märitat, din casa fiuluI mieì lulEnacache am agiutorit-o. Care nu 'I trebuintä de a maI aräta,poate orI cine sä socotiasca si ceI ce stifl sä nu tägaduiase.a.

Asijderea i dud am casätorit pe flica mea Safta, am In-zästrat-o cu aceste ce sä aratä In gios. Cu nunta sa am chel-tuit treT sute cind zed lel i i- am dat patru sprä dece siragurT mär-gäritariii; o päreche corcel cu zmärandurT si sus cu diamanturl,o päreche cerceT de aur cu picioare de märgäritariti, trel ineleIns& unul cu izmarand verd i doua cu rubinurI, o parechebrataff de aur cu sasesprezece diamanturl i strae de una mie

maI bine de leT, i i-am dat cal de mire cu tacimul de . . . .

leI i rädvan cu sase cal, zece epI Cu mInzI si un armasarit,zece vac! cu v4el si un buhaiil, zece bol, una suta oI cu mieT,zece pogoane vie la HusT, douä spra zece sälase liganT, cincIsute lel banT, o pärechi dugheni In BotosenI cu pivnitä cu carifam cheltuit piste trel sute leT i mal pe urmä pentru mosiai am dat i locul caselor din IasIcari prin diata dintal 11 dä-dusem luI Enacachi.

Iar fiului me it Enacachi i am dat mosia Stäncesti, bas-tina tätani sät; iar casele dintäT aù fost acute cu ostenealaclaeltuiala mea, si pe urmä le ati facut Enacachi cu cheltuiala

osteniala sa, i i am mai dat giumätate din mosia Epureni

fi Comp. bocumetite sub No. XXI si XXV.

257

pe Jijia, care mosie am scos-o de la Alestarh Visternicu cumulta ostenealä si cheltuiala si trageri de giudecatI precum sialte pojijil a casei si pre putine dobitoace ce mal ramasesedupa Inzestrarea fetelor, Indatorindu-1 i insarcinindu-1 ca preun fit, cu sprijiniala neputincioaselor batrinetilor meale i cuobicinuitile griji i sarindare la moartea mea si dupa moarte.

Dar milostivul Dumnezet cel ce face precum binevoestelasä desarte &duffle oamenilor, mutind pre fiul met din aceastaviatä, am ramas In casa si In purtare de grije a nurori-meiRuxandrel In vremile cele mat grele a ostirilor, unde niel unagiutor de la altil nime cit de putin n-am avut i find nepu-tincioasa de batrinete aù suferit toata neputinta mea si m-acautat ca o blagocestiva cretina, maI mult de cit o fiica, cu toatacheltuiala sa, päzindu-me Intru toate hatirul i cinste ca uneadevaratei maice iar nu soacra cum i am fost, nefringindu-mIvoe orl la ce am zis macar de iat fost si cu neputinta findfemee sära ca si cu copii ramal miei, i Inca sat Indatoritmi at dat patru sute le! In mina mea de am dat patru zedsarindare si sat Insarcinat ca a-m! poarte grijile cele obici-nuite la moartea mea si dui:4 moartA pin& la tre ant pentrucare cregtinesti facerI de bine dintru adincul sufletuluI mietzic sa aiba a mea parinteasca blagoslovenie si de la milostivuDumnezet sä afle mil& si har, cä, mult m-at cautat norimeRuxandra si bine nadajduita sunt intru Intalepciunea ta cä vaImplini si obidnuitile grig ale sufletulur met.

Numai pentru .ca sa n-o categoriseascä fucile mele, sa fie

privighetoare fiica mea Ancuta asupra grijilor ca sa sä fad,pentru cele cite sa afra la casa fluid' met Enacachi unde

este epitroapa nora mea Ruxandra, miscätoare i nemiscatoarelucrurl sa nailaa despre nimine din fiicile mele sat din nepotirmei de fete hid o suparare ce atit aceste doua mo01' ce sunt po-menite mai sus, viile de la Ias si de pe aiurea, dughenitealte ce nus cuprinse In zastrea ficilor mele sä ramäe toate a

easel fiuluI meil Enacachi vi a fiilor sat ce ail ramas saracl,vi ficile mele sä, sa multameascä, ea zastrea lor ce ail luat.acI orI care s-ar ispiti din fetile mele sat din nepotI, sail dinstrainI, a srninti sail a strica aceasta diatä s'a nu aibä, bla-goslovenia mea cea parintasca 9i sa fie blastamat de DomnulIsus Hristos vi de prea curata sa maica vi de totI sfinp pa-rintI, vi pentru ca s'a sa pazasca Intocrnal, am iscalit Insumiet ea mlna mea vi alp care s-ail maI IntImplat.

1794 Martie 5.iVlaria Baneasa.

XXVII

1 7 9 5

Testamentul MarieT, sotia Vel BanuluT DimitrieCallimachi 1)

In numele tatalul si al fiuluI vi al sfintulul duh amin. EtMaria Callimachi Baneasa, Inca affindu-me In viat,a, socotit-ammaI Inainte de a-ml sosi sfirvitul vietil ce dupä datoria MIomenevt,I, nu socotesc c5, este departe, aflandu-me in vIrstä, debatrIne0 vi slabita de multele boale, ca nu cum-va fara deveste sa-mI vie sfirvitul vIetiI vi s'a ramie Intre fii me)" si ne-potil ImparacherI vi neinvoiri, dre..t aceia In vremea vietif ea--satorier mele vi In tot traiul ce am avut Impreuna cu rei posa-tul 8(01 'flea Dumnealui Banul Damitrafat Callimachi dinpacatele noastre am avut Wei fit. pe A neufa-0 Safta qi Ena-cachi; decI rämlind et In vaduvie In care am crescut pe fil

1) Documental original apartine D-10 Alexandra Callimachi.

259

met, 0 dupl rInduiala &el viind fiicele meale la vtrsta ce erasi mat marl In case, la vreame li am 0 casatorit. Si dup5, a-qezare ce am avut cu ginerit met, li am dat 0 tag& zastrea;robt i altele fiicilor mele pina la cel maT putin, nerämlind ni-mica a mal da niel uneie niel alteie, si In cuprindere izvodu-Tut de zestrele fiicilor meale at fost sa le dat 0 mo0e. Si

Ancutil i am dat mo0e Kozinca ce iaste la tinutul Orheiulut,toata cita sä, va afla dupä cuprinderea scrisorilor, ce am avutpe aceasta mo0e, cum 0 partea din Magma ot tinut Ia4t eitasä, va alego care parte o am luatä, de la boerit Sturze§tr Im-potriva partit de mo0e ce aveam sa iat de la sora mea Pa-raschiva din mosia Oborocenil 0 i am dat 0 toate scrisorfle a-cestet mo01. Tar fiicel mele SafteI, In locul moqiet ce aveamsärt dat cu primire si a ginereluT met Dunanealwi VorniculConstantin Grecianu soful flied wale Saftei, i-am dat un loede casa de aice din ormul Ia0' ling mahalaua TalpalariI §ine mat ramIind alta ceva sä, mat dat din cuprinderea izvo-duluT zastrii flicelor mete Ancufa 0, Safta, nu at sa mat cearämat mult, de clt aceia ce dupä puterea easel meale le-am datprecum zestrile ce am dat fiicelor meale Ancuta i SafteI sä,arata pe larg 0 cu amaruntul In deosebita diata ce o am fa-fäcuta mat Inainte In urma casatoriel fiicelor meale, Ins& dupavreme In urma casatorieT fiicilor meale, fiul met Enacachi cesa afla mic, at Inceput a veni la vIrsta, care la vreme iar411-am ca'sà'torit, 0 et dupa virsta aflindu-rne batrIna 0 cu boaleam ramas In cautarea i purtarea de grija' a fiulur met Ena-cachi carele cu toatä, evlavia §i plecaciunea fiiasca me cautaCu cele trebuincioase, cu slujba, cu Imbräcaminte, cu cautare0 cheltuiala la neputintele meale i In scurt Intru toata odihnabatrInetilor mele. Inca i pe nepoatele mele, fiicile flicet mele,Ancutel, avIndu-le In casa fiulut met Enacachi impreuna, cres-cIndu-sä, la vreme cu purtare de grija din casa fiulut met le-am0 casatorit cu cinstea lor pe la locurt de odihna. ApoT din

260

pkatele mele IntImplIndu-sä de ail räposat fiul metí Enacachi,et1 ca o ajunsa de ant i slabita de batrinete i boato neradi-cate din trupul moil, am 'limas tot In casa flulul met Ena-cache 0 In asemenea purtare de grijä, cu evlavie la toate sig.-biciunile mele cu cktare de catre noru mea .Ruxandra, sofiafiului me ft Enacachi carele in vet duvie aft retmas fdrei de vremeCu copii. Decl fiind a sfIr0tul meti cunoscut Imr este oh aproape,arat dar Intr-aceasta diata §i cele ce las nepotilor meI fiilormet1 Enacachi, acelora call parintiT lor m at cautat §i m'ES cautanecontenit. Le datí dar mo0a StanceOil precum sä aflä, ceeste la ocolul Boto§enilor, i pol sat Epurenil pe Jijie tot dinocolul Botopnilor i sala§e de tiganI carele le &Al ca o zestrea parintilor dar 0 spre rasplatirea cautarif ce ail facut cu mine0 necontenit sa face, §i ma I lndatoresc pe noru mea Ruxandraca sa aiba dupa, moartea mea sa ma grijasca cu toata rIn-duiala creOineasca pin& la Implinire a unuI an de zile qi sä-midea 0 doua-zecl sarindare 0 alte milostenil ce va mat socotii sa plateasca 0 datoriile mele ce sa vor gäsi dupa moartea

mea. Iar fiI meY 0 nepotii fiului meti Enacachi sä alba a sta-pini cu blagoslovenie parinteasca cele ce cu voe i blageslove-nia mea i-am dat, iar care din fit' sail nepotii meI vor Indraznide a cauta chip sa mai ja ceva din partea nepotilor mei, fiifiului Enacachi din care toate ail sä mi sä faca 0 toate gri-jäle 0 s'a sa plateasca §i datoriile osebit de cheltuelile ce s-atifacut cu mine maI Inainte, unir ca acoja neimpacatI ca celedate de la parintl, sa aiba blastemul luI Dumnezeil qi al meticel parintesc. Iar ceI cari vor 'Amine urmatorI hotarkiior melecele parinteW sa aiba blagoslovenia luI Dumnezet §i a mea; i

spre Incredintare acesteia de pe urma dietI a meale am i iscalit.1795 Jun. 5.

_Maria, BO neasa Callimachi

-- 261

XXVIII

1800

Marturie Care Prea Osfintia sa Kiriu Kir Gavriil MitropolitChievulur)

Cu frica 0 pro plecata smerenia noastra cu metanir cazIndsärutam blagoslovitoarele Manile pre Osfintiitale spre aceastäcurata i dreaptä, pofta a preosfintiitale spre cercare neamuri-lor din patreot (sic) di unde sä, afla cel de timilie nearn dup5,cum sei i dovedit prin aratare mal gios iscalitilor batrInIa noasträ, dupa tiina celor maI gios iseäli1 iatä, i noI cu totchipul de salina am pus spre aceasta adunind pro b6iniITirguluI Malung (sic) Moldovinesc care Sint de virst maI ba-tribr i persoane mar cibstite pentru acele trii neamurI ce sIntIntrebate prin cinstitä, scrisoare Pre osfintiitale, all fo4 sintdin care sä, afla i altil di fata adica din Calmei qen i inErhäne01 cum §i din Banule§ti cu adevarat dupa aratareanoastra dupä cum §tim din mosir i parintir noOri, cum elacele triI neamurI dintru on batrin stilt neamurl vechl dinPatriia aceasta. In care Met ria sa loan Vodei, Calmei qul i pre-osfintia sa Kiriu Kir reipetusatal Gavriil Mitropolit a Moldoviifrate Meiriisale loan tot aice ail fost din neamul acola maI susnumit. Macarä, cä, la vremile trecute multe IntimplarI i treceffaü fost de la o tail la alta. Dupa cum ail e0t 0 de la nolosarna di aanule§tT §i din Erhane§tI la tara Ardealulul, 0 dinCalmc4eft1 la tara le§asca de lntimplare vremilor, deer (mamasaU maI Inturnat fnapol iarä, osama all ramas pin& astazT du0In partile acele nol a§a, §tim i marturisim dupa cum arata malsus, §i pentru mal adeVarata credintä, ne-am pus riumileiscaliturile pe anume.

1) Documentul original apartine D-1u1 Neculae Stamati 1in FAlticenT. In Arhiva VII,p. 335, s aflA un studiì interesant asupra ncesinT document, datorit D-lul T. V. Stefanelli, preqedinte al tribunalalul de Clmpulung In Bucovina.

262

(Pagina

t Er.1 Niculai Piticarul om de100 §i mal bine de anI: dreptmona § li l'acuitoriu din CImpu-lung marturisesc.1)

t Eti Toader Sabie tij ase-menea de 85 axil mona § §i la-cuitor din CImpulung martu-risesc.

t Eil Petre Hurghi§ lacuitor.t Et Ionita Lehaciu om de 80

§i mal bine de anl drept mo-§ena§ §i lacuitor din fundul Mol-dovil tij Cipug: marturisesc.

Eil Vasile Hasna§ lacuitor.t EÙ Grigorif Sabie mona.t Eil Mihalachi PopovicI ot

Suceava mam IntImplat la a-ceasta marturie.

( Sigil )

a 2-a)

Si noI mal gios iscaliV pe aldoilea rubrica am facut cerce-tare poftind pre batrInli cel cesaii iscalit sa arate cu drep-tate cele ce §tiù dup'a cum ati§i arätat,

Gavril Ciupercovicl protop.Cimpulungulul.

iere Grigori Gramada.diacon Miron Ciupercovid.diacon Constantin Gramada.

i noI mal sus iscalitil. dreptdin neamul acola §i mo§ena§din doo neamurl din Banule§tY§i din Erhane§tI.

Aceasta marturie sat facut lnaintea noastra §i am iscalit §iIntarit cu pecete Targuldf Camg :

Ion Tudorian vor.Simion Sandru giurat.

Dass vorstehendes Zeugniss mit Wissen der hiesig k. k. StaatsGidtter Verwaltung ausgestellt worden, bestattige anmit.

Kimpulung den 5-ten 7 bris 8001).

K. k. Vervalter Amt( siga ) ut supra

SchaibleinVervalter.

1) Neculae Piticarn1 e mentionat inteun document din 1729, da s'a presintat tila-intea Vorniculul de Cimpulung, Teodor Onlmtlful, I nteun proc,es. Documente sub No. II.

263

Drübenstehendes Zeugniss wird auch von Seite des Sutcha-waer k. Stadtgemeindegerichts bestattiget. Sutschawa den 8-tenSeptember 800 2).

Pr. K. Sutschaw: Stadtgemeindegericht( Sigll ) Constantin Ioanovicz

StadtrichterGrass, Stadtsyndiker

Coram Caes. Regio Dist. Suczavensis Iudi.Signat. Suczawiae Die 9-na Saptem. 8003).

( Sigilrominesc) ( laDeilec ) Marossany de Banulesku.

XXIX

1813

Diata Ruxandrei, sosia paharniculuT loan Callimachii)Io Scarlat Alexandru Callimachi -Wod:

Cu mila lul Dumnecjeti Domnul 'piel Moldovel.

Citindu-sä, diata aceasta Inaintea Domniel mele, li dupa p&-trunátoare cercetare ce s'ati fácut de catre noI, ne-am !nora-dintat ata dupä, cercetare Prea Osfintitul Mitropolit cat li aDivanulul DomnieI mele ca rinduire aceasta a iscäliteI Pallar-nicese este Intocma urmatoare dupä, cuviinta PraviliI, li dove-dita fiind i urmarile pomenitel Pa'harnicese ca de a purureasupt nevointä, s'el salnicit a pazi bulla statornicia lucrarilorMinase a ráposatuluI barbatulul sáti ner4luindu-sa cát de putin,ci maI vIrtos In nevoia váduviel sale, s'el silit spre sporire i

statornicia lor.Drept aceea glásuindu-sa Intru lauda Inteleapta fapta 11 ur-

mare, fi ca un domn fi ca unu ce avem drept asupra fami-

1) Documentul original apartine D-lal Alexandru Callimachi.

264

lid acesteia, i dupa Incredintarile ce s'at v6zut de catre totDivanul, Intarim cu a noastra Domneasca iscalitura si pecetieaceasta diata, si rinduitil Casel féposatuluI Paharnic IanachiCallimachi ce at facut'o D-el Paharniceser ca sä, rëmaie stator-nick& si nerusuita In veci.

1815 Mait 17.

Io Scarlat Alexandru Callimachi Wod :

I. D.

Iordachie Vel Logof. Ispravnic.s

Viind lnaintea noastra D-eI Paharnicepa Ruxandra Callimachicu aceastä diat a a D-sale si facind rugaminte ca pentru malbuna statornicie a acestor mal jos coprinse hotsarlte rInduffpentru averea D-sale si a savIrsitulul boerulnl D-sale, s'a 'I In-credintiam si de catre nor. Drept aceea IncredintIndu-ne ca cubun& vointa D-sale at facut aceasta Impartire si rInduire, s'atadeverit si cu a noastra iscalitura.

1815 Martie 14.

Veniamin, Mitropolitul Moldovel.

De vreme ce Inaltul si sfintul Dumnezet s'at milostivit caun puternic si Intre alte lucrurI ce at zidit cind at Mont lu-mea at zidit si pe om cu o facere mai cu simOre si cu price-pere de cit alte zidirr, pe care l'at si asezat Intru acea a raiulurgradina frumoasa si plina de toate bunätatile ca sa lacuiascalasIndu-I stint& si dumnezeiasca, porunca cum A, urmeze, fin-duindu'I si toata Indestularea de cele trebuincioase, si ca un mi-lostiv socotind ca nu este bine omulul singur, Inteleptesce at scosuna din coastele Incepatorulul neamulul omenesc, si dintru aceacoast& at facut lui sl soVe, de care facere bucurIndu-sa, eatbIagoslovit si le-at poruncit sa sa rodeasca si sa sa Inmulteascäcare Intelepteasca zidire (acea facuta de Dumnezet) vòzlndu-o

265

satana, vrajmasul sufletelor noastre pusä, la bUnä, rinduiala siIntru atIta, desfatare i-ati zavestuit si prin rea sfatuire lui 1110-lindu-1 i-au adus la a sa voint'a de ati caleat porunca zidito-rulul, din care ticalosul om nu numaT a s'atl agonisit luisIizgonire dintru aceeas desfacere frumoasa si Impodobitä, a gra-diniT dumnezeiescI. Dar Inca si osindindu-sä a sä preface In-toreindu-sa omul la aceeas din care ail fost zidit, si hranavigil sa-I fie din muncä cu truda si cu multa ostenealä, careosIndire ail rärnas neapärat sä o traga totI urmasiI liff, apoIdin neam In neam si din om In om ail sosit si pin& la mine.Acum dar cugetind cá precum alt1 ceI maI inainte de mine siparintir mel eat dus dintru aceasta lume vremelnica si nu s'atimaI Intors, asemenea sunt Indatorita si di a cal'atori si a m'aduce, si nev'ézInd ceasul In care am si et' a lmplini aceastaobsteasca datorie, care viitoare intimplare este nevézuta siInsusï ingerilor necunoscutä, ci numal ziditorulul ca unuI pu-ternic stapInitor sunt toate cunoscute, apo'f dar fiindu-'misi mie necunoscut ceasul räsplätiI cel mal de pe urma si m'u-tarea de aicl la cele veclnice, spre acea dar sfintele scripturine poruncesc noaué cestor urmatorI stramosilor, ea prin pu-nere la cale a Insusl vigil noastre si a urmasilor nostri cli-ronomI, pururea sä ne aflam gata, priveghind si asteptInd inaltadumnezeiasca porunca a ziditorulul si izb'avitoruluI nostru, casa ne mutam de aicI Mend viata, adecä, parnInt estl si iaräsIIn pamInt te veI Intoarce, si sä, va desparti sufletul de trup, In-torcindu-sa fieste-care la ale sale ca sä, 'sl iea fésplatire pen-tru cele ce at lucrat in viata, purtIndu-sa, si de atuncI tea-losul om dupa faptele luI va castiga oil Invierea vietel sag In-vierea osIndirel, (dupa milostivirea luí Dumnezeti), care hota-rlre a dumnezeiescI proniI nu '1 poate trece niel pre unul dince l nascutl In lume. Dec' ca nu cumva intre urmasii si Enos-tenitoril mei sä nascä neunire, vrajba, si judecatT, din care sali se pricinuiasca pagubire si defaimare, si In loe de a ma po-

18

- 6 6 -meni 0, ma blasteme. Drept-aceea si et roaba tiff DumnecletRuxandra Pdhdrniceasa, fica r6posatulu1 biv Vel Logofd t Cos-tantin Catargiu, ca una ce firea m'at povätuit a fi urmatoarestramosilor celor Ian ziditl cu blagoslovenia parinteasca amintrat in tome cu insofire prin legiuitä cununie, dupd canoa-nele sfintei maicei noastre biserici a rd seiritului, cu rd posa tullanacachi Gallimachi biv Vel Paharnic, i despre pacatele noas-tre s'at nascut prund, petrecind Impreuna viata unit& si tichnitänumal ease anI, apoI cind am ajuns cu petrecerea In cea mat'de pe urma s'éptäminä, a primavereI vietii noastre, sosind In-alta dumnezeiasca porunca de a raralnea despart4I unul dealtul, s'at ridicat din mijloc prea iubitul met so t cu mutareadin viata ramlind et jalnica vaduva In floarea vIrsteI tine-retelor mele far& nicl o minglere alta de cdt n,umai cu doinevrisnici fi i in casd, anume Alecu qi, Maria, si Ins'arcinatacu o datorie de trei-zeci mil' lei de a sotuldi met, cu multe os-tenor' stenahorisindu-ma pe mine InsusI Intru toate, precum deobste este stiut, am plätit creditorilor räposatultif sotulul met.Pe de alta parte socotind ca o maid, cu durere a nu aducenefericire fiilor nostri, am hotarit mal bine sä jertfesc tinere-Ole mele, de clt sa mal viu si la al doilea cununie, macaroff-ce Indemnare de nadejde mi s'ar face de catre parintI sirudeniele mele, si asa unind toata averea-'ml cu a reposatuldfsotuldf met, cu multe osteneli si suparaff am purtat sarcina,suferind toate greutätile si zaduful zilei, dInd si cuviincioasacrescere fiilor nostri ca unor feciorl de boerl, decl viind si fiiI

nostri In legiuita virsta cu ajutorul milostivirel closelezouumpi-am casatorit, acum dará ca nu cumva fära de veste sä mäIntImpine porunca ziditoruldf, si ceasul résufläret cel maI depe urn* afilndu-ma §i sl'abänogita de patimI trupestl ca o fe-mee ajunsa In vrIsta de batrinete, Inca In toate Intregi slimWile mintii gasindu-ma, dupa ce Ian rog pe tot,I, cul orI-cevol fi gresit In viata affindu-mä, In stiinta si prin nestiinta sä,

261

ma ierte, precum §i ell asemenea II led din tot cugetul §i dintot sufletul meu pre totl ace ce-'mi vor fi gre0t mie mutt p5,-catoaseI, apoI socotind a nu face vro strimbätate 0 fiilor no0rica sä mti, blasteme, boat& averea ce mi-at mal rämas pin& Inceasul acesta, a mea zestre 0 a r6posatuluI sotuluI meti, so-cotindu-sä, In pretul lor cum in mal jos A, aratä, anume:

Le!: 55000 Mo0ea Stänce0i la tinutu Botop.rif a reposatuluIsotulul- rnet, cu care m'Acar c5, at cheltuit fiulnostru Alecu peste zece mil let facInd ¡azur!, vil,curätind Odure 0 facInd fìnete §i binale pe dinsadar tot nu ajunge mal mult pret.

71 23000 Pol satu Iepureni tirf la tinutu Boto§ani iar4 depe reposatul sotul met, cu care mäcar cä, atcheltuit fiul met Alecu peste §epte mil leI dis-bätindu-o din lmpresurare, 0 judeclindu-sä, facindiazuff 0 morI pe dinsa, dar tot mal mult pretnu poate ajunge.

6000 Douè locurl In tIrgu Botoanil tilt, din care scä-And locurile ce at cumpärat fiul met, In urmä,ad'aogindu-le märime, pe care ail cheltuit fiulmet §eapte mil let facInd dughene de peatra, a-decä, o cIrclma 0 o furmä, tot nu pot ajungemal mult de acest pret.

77 2200 Douésprezece pogoane vie lucrätoare In tinutulPutnel la cruce §i la Tifescl, care dupä cum sävInd viile acum, mar mult pret nu pot ajunge.

77 600 Sease pogoane vie lucrätoare la Ia0 pe loculmänästireI Trelsfetitelor la Copot cu bezmen 0dupä cum sä, vInd viile acum nu pot ajunge maImult pret.

Le!: 86800 adecl optged 0 ease miI opt sute lei cuprindeaverea reposatulul sotului met In vremea aceasta.

,, 70000 Mo0a a mea de zestre anume Bozia la tinutul

268

PalciuluI precum astacri sa gases° musteriI shdea acest pret, poate si maI mult.

Le!: 15000 Juvaerurile mele si vitele de zestre care s'ail datcu acest pret pentru plata datoriilor Inca In viataallindu-sa rüposatul sotul me ü in lipsa zestreice i dintii4 sofie a D-lui i In alte.

1000 Douésprecjece pogoane vie lucratoare la Nicoresclcare vi! cu acest pret s'ati vindut pentru platadatoriilor dup.& savIrsirea reposatulul sotulul Mdl.Patru salase de tiganI ce 'I am luat zestre.

Lei : 86000 adica optcjecl si ease mil lel cuprinde avereazestreI mele, si patru sälase de tiganl, care nus'ati pretaluit.

Dupa acea am facut Impartire fiilor nostri cum In jos sa arati

Partea fluid nostru Alecu:

Mosia Stancesti fiind aseclare veche parinteascá si cheltuindpe dinsa fiul meil cu binale si altele; totl tiganil ce sunt ase-zatI pe aceasta mosie, atit aceI ce sunt de pe reposatul sotulmet, el% si aceI ce sunt dreptI a mel de zestre cu tot rodulce s'ail na'scut si sa ' vor mai naste dintransil, care coprindpeste tot . . . . suflete In . . . salase.

Locurile de case si de dughene din Botosanr, cu dughenelece ail facut InsusI cu a sa cheltuiala.

Dou6spreglece pogoane vie lucratoare la tinutul Putner.Care toate acestea afar& de tiganI cuprind suma de 63200 le!

adic& seasegleci si tre miI douò sute cum s'ati pretuit, si peling& acestea II maI &AI si parinteasca mea blagoslovenie, so-cotind sa sä multumeasca fiul moil Alecu macar de i-am si datmal putin lul, de cit surorel sa Maria, In destul ca el estebarbat, si sm.& sa parte femeiasca.

269

Partea ficel noastre Maria :Mo0a Bozia la t,inutulpece mil lei banl gata.

Juvaeruff i argintaril, straie i alte maruntiprI, cum prelarg sä arata anume la izvodul de zestre ce i-am dat, caretoate cuprind suma de 85000 lel adica optclecI i cincI mil lei,pe linga care II mai dad §i pkinteasca blagoslovenie, dindu-1ei cu adev'érat mal mult de eh fratd-ni sú, pentru ca sä poatalupta in lume mai cu lnlesnire, aflindu-sa parte femeiasca.

Partea ce am oprit spre chivernisirea vieir mele:Iumatate sat lepureni la tinutu Boto§antSease pogoane vie lucratoare la Copal In tinutu Ie0 pre

mo0a sfintel manastirl Treisfetitele cu bezmen, care coprindsuma de 23600 lei adeca dou64eci i trei mil ease sute,acestea le-am oprit pentru a mea chivernisire, in eh din mi-lostivirea dumnezeiasca mi sa va mal lungi aa vietii, iar dupaa mea mutarea din viata hotarasc aceast'a parte ce am opritpentru chivernisirea mea, si o afirosesc nepoatel mete, Ruxandra,fica flului nostru Alecu, pe care am primit'o i eü fica meadin sfintul botez, asupra careia parti insarcinez pe fiul nostruAlecu ca sa o epitropiseasca, i ca un pa' rinte i ca un epi-trop numitei ficel sale, pin& cind va veni In legiuita vristä, in-datorindu-'1 pe fiul nostru, ca din venitul acester partr sa 'mifaca Ingroparea i grijile sufletulur nostru pin' la trei anr, duparinduiala creOineasca impartind i treized sarindare pe la sfin-tele biserici i manastirl ce sa va socoti. i osebit 11 mai In-datoresc ca tot din veniturile acestel par!, spre pomenirea mea§i a reposatului sotului meil, 0 a tot neamul nostru ce suntdin vechiù adormitT parinti i fratii nostri, sa zideasca de peatrabiserica din satul StanceA unde se prasnuesce hramu Ador-mirel Prea Sfintel fecioare de Dumnezet lläscatoare Maria, 0unde sunt ingropati reposatiï tatäl sail i bunul sáü, iar ne-ajungindu-sa i necuprinzindu-sa cu cheltuiala din veniturile

270

purenilor li a vii, atunci 11 indatoresc ca o maica cu durerea pune qi dintr'al sati prilej ca sa le savireasca intocmaI pre-cum rinduese, pentru care de la milostivirea dumnezeieasca vacktiga Inzecite räsplatirI, iar de la noT pacatoqil parinteascä,blagoslovenie spre Intärirea caseI sale, precum sfintele scripturiglasdesc. Aceasta dar fiind cea de pe urma hotarlrea mea Incatntru intregimea simtirilor mintil afiTndu-ma, In ceasul acestaimpreuna Cu parinteasca blagoslovenie o las si In scris fiilor§i urmaOlor no§tri mo§tenitod. Si rugInd milostivirea dumne-zeiasca, ca sa le da' ruiasca unire frateasca In petrecere i'spo-rire li Intarire stare lor o iscälesc diata aceasta cu Insu§I minamea, li o intaresc cu a mea pecetie, rugInd li pe prea sfin-titul Archieret li pe prea cinstitul Divan de at intärit'o spre asa tinea cu nestrámutare In ved de catre aI no§tri fire01 li ale§ImoSenitorI cuprin§I printr'insa precum mal sus sa aratä.

Lecca Paharnic. 1813 Mait.Nicolachi Spatar martor.Legsachi Cazmir Ban martor.

De la DivanInfati§indu-sa diata aceasta §i In Divan, i tncredintindu-sa

ca D-el Paharniceasa de bulla vointa Dumi-sale ati facut aceastä,Impärtire O rinduire, s'ati Incredintat i de la Divan spre a 'Oavea deplina puterea et 1815 Maiil 6.

Mihait1 Sturza Vol Logofat.Iordache Bak Ve! Logofat.Dimitrie Ralet Vel Vornic.Alexandru Catargiu Vel Vornic.Constantin Bak Vel Vornic.

Vel Vornic.

271

XXX

1 8 1 3

Hrisov de la Scarlat Callimachi Voevod )

'EXim 15S06 HIISEC Xxapkriroc 'AXeCetvapot) Kc0a-qp.eczoc 'llTsticiws-7¡c MoXaa6ceec

T(i)v it'íXrL IthïcL iìecpett eipayp.ivono thgt6r.Tuatctxchi. tivi¡tiric dtc/. xatop.8.6)p.utot /tUt.' dercoxpciwrce ),61ov &mast-XVOGVI, 6rt ez.vixccOev 6ttoXoTeltut acxotícoc tot-c ßpotorc t6 ßpccßa-lov r72c

depot-7N xottci spcbtov X61ov 19sp.iXtov xuE 66tatc tebv &few v6p.(ovimen-qatotatcubv to, xut icoXtttxtbv, sot-c ieistv 4sE co),u6o5p.ovov.

Ilroc.astc orystoc te-tiv 19.v-qtebv of. p.iv licaXov, ot a'irctov eLperiNipuctotE, o é patox6tvoc xuE plispcatac,xacsoc fl.7toXotti6Cevatex t(i)v takov gpTo..)v tv dtp.otßiivEsf. epoxtxt ainoc3 atc,(4icrickveao-rov.

At6 xuE tebv Bpotebv eciceitvteov, ot p.iv deTua,oE tebv icotxpciwCesEitoto atmeetv6p.ovot, aca -ctv icp6c &petty 1501CtYTE

%at: i'cpectv, xt)pEcoc correvec iireuvopacO-tpuv.Tó osEov TObtO a6Tp.u, tor a'x pv xotE lepac eckTTsXíotc

ixavebc xaxiipoxtut, asirróv xuE Irp6c /crictv iv Tivet tac apxotE

1-/toc xuE p.ixptc terov xp6v0)v, 7CCIVT6C ga.VOUC coottp.ucE

to xuE votioOstigictatv.'Eptitievot o5v ix 1ravt6c z6rou xuE tv.etc ivv6woc to xuí ancalcoç

atotxerv, acp tc (7)pac ateasEcittel5ce t6v ,..tcaptx6v liTatiovtx6v 15p6vovt-7N ot619,avt-fly7N tototypE tCcipuc riFic MoBußEoec, sposX6p.ovot

ixdecttp rcbv tp.stiptov lististata6vac chtiaevstxciiv dettotßcbv, civuk6yenvtlf) tat4 're Exchvótvt, xcei taic taEcetc, xotE nutptxut"c aket3 iltBOU-XEC/CECILV. OòtJvcakci xuE TtXcp xotvot5lisvot, 'COCO 11,6V tiLlit CC/0-81XL

Tag zpoyovectgpouc xplazok -irrep.6votc, septOiXqicotcec %Tree VAL-

1) Documental original apartine D-1111 Alexandru Callimachi.

272

p6v u6-8.evaxoic 'EXiocc, xUí inaxopcboata th ti7-44 Sr')TaYEECJ4 7Cp0-

v6tica. 6.7ruct. TOEC ixatiimoc icnrripsElauttivotc 7cutpEac, xuE 7'71

april irtia.a.pxtoucE te xuE OsparoEcau.lc, toko si rwx oEoveE Ccyclivacocrijcoliev, aticXXav apet.714 7Cporpi7COTEC tó 61riptrAY, &it 6lievoc

xaTet itetytu T6cov texxXvta:mxt Espd,c atateList, 6c;ov xuí 'Cif)

ico)scroc-7,1 crrivro9sC4, stapeovtaavrec axpr.ßcbc, xal inatoicol4ivsec,xuE irupE tCov tlEtat itEctecoc, CtXoc, xuE icpcOup.E..hc ixaouXeckewvtot3 stpoo apxovsoc eíTa 'AXErivapoo KaXXcp.úxou, '63.ac ck7C0

i-glet6poo xata6uEv(ov 1.6vouç, c5t6 thv to6 vuxup&cou 4zovzo4irci-zapvExou 'liocivvoo KaIXtp.ixou, avecp:óc TO5 6(1)-qXot6ttoo Au-

aivtou 'AXecivapou KaXXcillzoo Bos66am, cpcXoczopTozclzoo ttitiívicatp64, E. uvq)coc,.,.76p.pcovoc aeEx0../1 gpTotc

tc-ov irp016v(ov 66TeveEa.

Toticcp or(o 6)4 tcp Irpocilxovtoc, xcd. CriXontavaascx&I.tec 61rip s.f¡c ICUrpEcioc, xuE tf¡c clAc ,rtczcji 19spu7c6vtc,

asa(ímattav aen(;), xaE ircexupcbzulisv 7C600tOt th vicEtiTSVEEOC47Cp0V6p.t1., 65C/.. ",iTETC/1, Tvo)pECerut, V EOZEC).TYALCITCOV, 7.ctrití 1,3caitspa u6zob soxouttinct, tioacciiv .67p.ov6tc, xuE maCt6z.slow,

x. E ETCLITrivso» to7w irrIx.vtcov aòtg) xuzi xui c66cpcpExtov,

tfic EbTevaiac atxutowitoii. EVu dv cthtq wLLToEcóv cdycoei,xiE acc86xoc4 Ci7CCI.741) aatiGO7CCI xttp.u.:(2, xctí. avaceo.Epetu,

ai(i)va 76? 61CO.Vra.

'Ep' c'AiOtiev 654 elv 0..sEu 7cp6vota alroxXyl-pcbcryltac Ek iiTstiovEco t,:apcg tuCycric iwtxopcbcacce aim-0toato te`6E7:Xop.u, Eiç ecov a.67.6no cticimoy x),i6o4, xuE ce1voX6yrip.a.

E681 Toto t6 aE/rXopLu Imp& tq) iltistipco ei.tovotiO 19.p6vcp

'Ev 7c6Xst lucEou, t(j) c corqpEcp ket.

Scarlat Alexandra Callimachi. I S. D. C°.)t/r 13'Voevod.

273

Traducerea

Cu mila lui Dumnezdi Na Scarlat Alexandru CatlimachiDomnul Moldova'

Lucrà'xile cele maI vrednice de lauda si de pomenire ale a-celor vechI care ail clstigat mare slay& pentru virtutea lor, suntindestul dovada ca din Inceput s-ail dat muritorilor Cu dreptatepremiul virtuteI lor, care mai de cit off ce este temelia si spri-jinul sfintelor pravile bisericestI si celor politicestI dInainteacarui premiu orl cind top s'a Inchina.

Cacl precum oamenil iubesc dupa firea lor virtutea, uniI malmult, alp maI puOn, iar uniI iubesc raul si Injosirea, de aceeafieste care din insusl lucrarile sale cistiga raspl'atire potrivitacu InsusI sufleteasca sa plecare.

Pentru aceasta, ceI bunl deosebindu-sa' totdeauna intre tot,Ioamenil de acel raf, din cauza InsusI a lor sufleteasca plecaresi rIvna li s-at zis pentru virtute ca sunt cu deosebire de bun'neam.

_Aceastä dumnezeasca dogma s-ail propoveduit indestul decatre dumnezeestele si sfintele evanghelif si s-ail primit tot-deauna de la timpurile vechT si pana In anii nostri In toateasezamintele si legiuirile celor maI multe popoare.

Drept aceea din minutul ce am primit domnescul parintescscaun a DomnesteI noastre acestei Off a MoldaveI dorim si no'cu deosebire a ocarmui cu dreptate si dupa pravila, avInd ple-care si hotarire a Impartasi pe fieqte care din domnestele noastrerasplatirl potrivit cu insusl a sa destoinicie si cu Insusr ale salesi parintestile slujbe. lar pe Mg& aceasta avInd si rivna,ca pe de o parte sä, ne aratam rIvnitoriù acelor maI dinaintebunI DomnI, earl dupa vremi ail imbratosat cu domne§tI milesi ail intarit drepturile EvghenieI la top' aceI ce ati slujitpatrie, cu caldura si stapanirel cu supunere 0 ascultare.

274

pe de alta parte, pentru a alcatui ca o lupta i fivna, carear Indemna pe tot,1 supusil la fapte bune, avind a urma in toateatIt bisericWeI sfintel orInduell cum si obiceiuldf politicesc, amcercetat dar cu amanuntul i ne am Incredh4at i pentruacole cu credintA rIvna, i osirdie slujba a boeriului Domniasa aga Alexandru Callimachi, carele tretgindu set din nea-mul nostru, fift al retposatului Paharnic loan Callimachi,veirul primar a prea indlfatului Domn Alexandru Calli-machi Voevod prea iubitul nostru peirinte, qi al nostru veír,aù aratat i fapte potrivite cu evghenia strämosilor.

Pentru aceasta ca unuia ce sä, trage din neamul nostrus-ail aratat cu rivna CAW, patrie si slug& credinci6sa a sta-pInirel i am dat si i am Intärit toate pronomiile evghenief citesä, cunosc i sä, zic pe averile sale dupä deosebitele documenteale sale, adica mosif i iganI. i pe toate drepturile evghenielce i sá cuvin dupa neam si cm n ca sa fie acesta la Domniasa, la fil sal si la totI urmasii, neclatite si neluate in vecl.

Poftim si pe acel can' dupá noI sä vor alege de catra Dum-nezeascä proria, la Domnia acestei Taff sá i Int'areasca aceastadiploma spre vecinica' slava si cinstea lor.

S-ail dat aceasta diploma la Domnescul nostru scaun Inorasul EsiT la anul de la mintuitoriul 1813 Iunie 1 g.

Scarlat Alexandru Callimachi Voevod.

275

MCI

1813

Scrisoare de inpArtealà a averei ltif Gavriil Konaki 1).

Maï jos iscalitil Ieromonahul Ionikie Konaki, deplin vechil dinpartea maI mic frateluI met; Costachi Konaki, ce sä, afla In stare

Alecu Callimachi Aget, soful seivirOtet Elenco Konaki,Incredin0,m prin aceasta scrisoare de Invoeala, ce dam d-salecumnater Elenco Manu, cà dupl savIrsirea pärintelul nostruGavriil Konaki vornic, cunoscIndu-ne InstrimbätatitI la Impar-tala averel pärintetl, precum reposatul, la sfir. itul vieteI saleati rinduit, i cersind dreptate prin judecata, dupa hotärireasfintelor pravile, InsfIrsit pentru ca sâ lipsiasca dintro noI,pricinele i judecätile, träglndu-ne din judecatI, de buna voeanoastra am stätut la lnvoeala, i puind In mijloc toata avereaparinteasca, care mat jos sa arata, ne-am ImparOt Intre noI, lntruacest chip, adicä :

Mosia Grimestil la tinutul Sucever, diva puterea scrisoriloreI. Moia LärgaseniI la tinutul TecuciuluI, cu cele de prin prejur,adica partile din Serbänestl, Maldarestl, PuiestI, Certierifmosia TaoreI dup.& scrisorl. Mosia Bädeanul la tinutul Tutoveitij dupa scrisorl. :11osia UmbrareOff la tinutul TecuciuluI, cucele de prin prejur, adicä, partile din Tämäsenil, BoziestiI, Bor-deile, Jelul i Gologanul dupä scrisorI, si dupa cum sail datIn mind& PolcovniculuI Radul cu 4250 leI precum sä arata lacercetarea ce ail fäcut Dumitrachi Zoe. Locurile din tIrgulladuldf, cele cu binale i fara binale, cu bezman i far& bezmändupa scrisorl. 0 a patra parte din tot! tiganii ce sä afla pa-

1) Am aflat acest document In T. Codrescu, Uricarul, XVI, p. 276. In Schile dinviata tri familia logofettului ifonaki, D-1 Vogoride-Konaki ne di aminuntinA interesanteasnpra diferitelor persoane despre care e vorbi In documental reprodus aice. veo Lo-gofetul Costachi Konaki, Poezii, Editia II, Prefata, p. 25 qi urm.

276

rintestI, dupa scrisorl. Juvaerurile, argintariele, banii i pojIjieanurnar a caselor de la Zorlenl. Toate aceste socotit si s'elhotarlt ca sa fie partea d-sale cumnatel Elenco Manu, cliro-nomie ce dupl sfintele pravile i sä, cuvine, pentru sävIrsitulcopil ce iati.ramas dupa savIrsirea sotalul D-sale Vasile Konaki.

lar toate celelalte rämtn ale noastre, adicä, : Mosia ZorleniIla tinutul Tutovel cu toate pl4ile de prin prejur, Virleazul, Bu-joreniI, Mastaticii despre apus, si parte din mosiea Simila dupascrisorile lor. Mosia MIrzestil la tinutul Iasuldf, tij dupä scri-sorile el. Morile de la Boturlau pe apa PutneI, precum i mo-rile de la Calienl, Impreuna cu mosia Sineasca i mosia Da-micearca Stamatineasca, i mosia Dimaciul, toate aceste pre-cum sint vindute cu anul negutatoruhif Alexa Grecul, drept8000 le', dup6, cum s'all aflat la cercetarea luI Dumitrachi Zoe.Mosia Cioricestil, la inutul FilciuluI, tij dupä, scrisorile el. Par-tile din mosia Hocinestii i Värzärestir la tInutul OrheiuluI, tijdupà, scrisorile lor. Toate viile párintestI &cija, de la Husl, Ni-corestI, OdobestI, CositenI, Galbenl, Liestl si Socola, tij dupä,scrisorile lor. Casete din Tal cu toatä, pogjia lor, cu locul lor

cu dughenile cele de catre poartä, tii dupa scrisori. Dughe-nile de pe Podul-Vechiti din fas'', tij dupa scrisorile lor. Tustrelepartile a totl t,igani1 ce sä, aflä. Toate aceste remIn ale noastre,fratiI amindoI si Aga Alecu Callimachi clironomie, ce dupdsfintele pravile li se cuvine pentru nevrisnicii copil, ce mi'aftramas dupd sdvirqirea soie1 mele Elenco Konachi, si dupaaceasta impa4a16, mal sus aratatä va stapini fiestecarele parteasa, In puterea scrisorilor, Irisa atit la spor cit si la videre, cedupä vrernI va esi, din hotarele acestor de mal sus arätatemosiI, vor fi totI pärtasI. i fiind ca in toate scrisorile parin-testI, aflIndu-sä, si unele ce poate sä, facä, dupä vreme, vre-unadaus avereI acestia, acele mi s'al incredir4at mie Aga AlecuCallimachi, ca prin silinta ce voitl pune, cit spor sä va pute face,iaräi toV clironomil sä, sä, Impärtäsascä Intorcindu'mi fie0e

- 071---

carele partea sa de cheltuiala ce sá va face. lar dad, d-eicumnata va gäsi prilej a poatá, desbate vre'un acaret dintreacele nestapInite, sa poata lua de la mine scrisorile trebuin-cioase. Si iarásI asemenea sá,' s'A urmeze, precum s'at zis mal'sus, pentru folosul ce va esi, si pentru depliná, stiintá, va opriasemine copie de pe acele scrisorI Incredintate de 'catre mine.

Decl dar din ziva Invoelel acestia Inainte, oil ce isdlitura areposatulul parinteluI nostru Gavriil Konaki vornic, sail izvodde zestre, sail diata, sati vr'o scrisoare, asupra zestreI d-salecumnateI Elenco Manu sa va ivi, ramlne ca o hirtie nescrisa.Cum si clnd vre unII din nol salí din clironomiI nostri, vor dapricina cu vr'o stramutare de stricare acesteI traparWII si In-voell, sub orI ce chip, orl prin stapinire, sail prin judecatá, satt'ara judecatä, acele cererI s'a sá, socoteasca de nimic, ce dupaaceastä, Invoeala cu care de bunä voea noastra ne-am Impartit,fieste camele sá, aiba asI stapIni partea sa In pace, In putereascrisorilor sale, rämIind odihnita o parte de cata ceialalta. Sispre Incredintare facIndu sa doug asemine scrisorI, una dinpartea noastra iscalita de noI s'ail dat d-sale cumnatel, si altaasemine din partea d-sale iscalita de Insusl, am primit noI dela d-nel IncredintIndu sá si de catra alte obraze vrednice decredintä, dupa care si o parte si alta avem a ne face si In-tariturl Domnestl, de a stapini atit nol, cit si urmasiI nostri,nesuparati In ved.

1813 Septembrie 2.

Ionichie Ieromonah Konaki, Alexandru Callimachi Agá,.

Efhaiton Theoclit marturi.

De la Divan

Viind si inaintea Divanulul amIndou5, partiile si aratind d

278

Tnvoiala aceasta, s'ail facut cu buna primire i mulOmire deImbe partile, drept aceia s'atl incredintat.

1813 Septembrie 16.

Costacht Ghica Logofat, Tordachi Canta vel Logofat, Con-stantin Balq Logofat, Lupu Bals Vomic, Constantin Bal velVornic, Alecu Balq Vistiernic, Grigore Ghica, Costachi CantaVornie Dimitrie Beldiman vel 13an.

Aceasta copie s'ati scos de mine intocmaT dupä cea adeva-rata scrisoare de impartala 0 invoiala.

Gheorghie Dimitriu biv condicar.

XXXII

(Dupà 1818)

Inventarul documentelor mosiT tä'ricesti scris de minaVorniculul Alexandru Callimachi 1)

No. Leat Luna

7238 Septem. 28. Hrisov di la Grigore Ghica Voevod pe tothotaru SatuluT StanceOi cumparatura,luI Toader Calmapl Vorniculul de Cim-pulung de la Stroicl Spätar.

7110 Martie 23. Ispisoc di la Irinaia Movila Voevod peo a cince parte din Pol Sat 0 pe o apatra parte tot din Pol Sat din Stan-cesti luT Toader Aprodu.

Doeumentul original apartine D-luI Alexandra Calliniachi.

279

3 7111 Noemb. 26. lspisoc di la Irimia Moira& Voevod. peo a cince parte dintr-o jumatate desat din Stancest1 §i pe a patra partedintr-altä jumätate di sat luT ToaderAprodu.

7115 April 15. Ispisoc di la Simion MoVilä Voevod pea cince parte din jumatate din sat dinStancestT jumätate ce din sus.

7224 Maiä 10. Tälmacire di acest1 uricariul pe Ispiso-cul luT Simion Movila Voevod Hotarnicsatulul Stance§ti.

7117 Ghenar 4. Ispisoc di la Costea Movila Voevod peparte din jumätate din sat din Stan-cesti lur Toader Aprodu.

7117 April 8. Ispisoc di la Costea Movirá Voevod pea patra parte din Pol Sat Stäncestidin jumatate cea din sus lul IonascPotlog.

7117 Mait 15. Ispisoc di la Costandin Movila Voevodpe a patra parte din Stancestl adicädin jumatate de sat.

7134 April 20. Ispisoc di la Miron Barnovschi Movilä,Voevod carte din Stapinire luT ToaderPaharnic.

7139. Octom. 23. Ispisoc di la Moisi Moviia Voevod pe obucatä, din hotar din hotarul Stance§-tilor WI Toader Aprodu.

7206 Iunie 20. Carte di la Domnu Mihail Racovi0 Voe-vod poruncitoare catra douT boerl pentruhotaritura Stance§tilor.

7237 Iunie 29. Carte di la Grigore Ghica Voevod precums-au Wit Stroiciu Spataru cu ToaderCalma pentru (coutinUarea rupta).

ggo

7245 Mait 11. Instiintare cAtre DomniI di la Adam LucaSluger si loan Izmana Capitan cum s-aaflat dispärtire Intre Stäncesti si Monä-nästirea Doamnil.

7246 Ianuar. 2. Carte di la Domnu Grigore Ghica Voe-vod cätra Adam Luca Sluger si loanIzmanä Capitan, poruncitoare In ce chipsä 'Arnie dispärtire Stäncestrf cäträ, M5,-nästirea Doamner.

1767 Iulie 17. Carte di la Grigore loan Callimachi Voe-vod pentru Impreunare mosil StAncestidispre Catämärästi.10 Zapise unile cu veleat si altile fär&veleat ce sä vad trecuti In vinzärI dila razasil di StancestI cätre DumitrascuVisternicu.

Di an ce sä porneste judecatä ce am avut cu Pänculestil la 1805:No. Leat Luna

1804 Noemb. 10. Märturie Domnir sale Boerilor Cercetä-toil cäträ Domnul Alexandru Moruzicum au aflat pricina pentru un rind diptiminturI ci cere PAnculestl din trupuSt'lncestilor, i care märturie sä aratäsi märturisire oamenilor din Cätämä-rästI supt fncredintare Iconomului Atha-nasie din Botäsent

1805 Februar. 2. Jalubea mea caträ Domnul Moruzi, casä, el In cercetare Divanulul.

1805 Martie 17. Anaforaoa Velitilor Boerl di Judecatä ceam avut Cu PAnculestil pentru acel rinddi pämintuff in care sä dati rämasi.

1805 April. 1. Carte Domnulul Alexandru Moruzi catreVornicil din Botosanl, o

- i -P5,nculestiI a nu treci piste stapinire ciau avut din Vechiu, in carile sa punesi vade sä, viI sà. Infataseze InainteDomnulul cu Anaforaoa facuta.

5. TreI ravase a Panculestilor ce sa Incepdi la 805 si merg pInä, la 810 din care saIntelege nevointa lor di a mergi InainteaDomnuluI MoruzI dupa Cartea din 1805.

G. Dona copil Incredintate di Vornicu ToaderBalq Doroscanul, una din 7228 August 10si alta din 7254 Aprilie 21.

7245 Martie 20. Copil di pi zapisul ce s-au gash la Pan-culestI a unul Costea, feciorul, WI Va-siIe Hodin, ce darueste unul Gavril Gher-ghel Capitan, parOle acestI din Stan-cestI, ci la judecata II cere Panculestit

1805 Ianuar 3. 0 carte catra mine InOinOndu-ma Spa-taru Racovit,5,, Vornic di Botosanr, pen-tru o marturie mincinoasa ci alcatuiraPanculeOil din partea unui Diacon, carIImI daduse si mie marturie.

9 Un Ehthisis In vreme ci era sä, me In-fatisez cu Pänculestil inaintea Dom-nuluI Moruzi.Alte treI hIrtii di la 803 Incepätoare totcu Panculestil pentru o batalie ce s-auIntimplat.

1824 Decemb. 13. Jalba mea aratatoare, ca razasil di Ca-tamarastI, iara-SI vreati a trece pestestapinirea veche si In dosul el Porunc5,Domneascl catre Paharnicu Basotä,, sä,nuI Ingaduiasa, ci sa-mi Intareascastapinire dupä, anaforaoa di la 805.

19

- 28g

ti ani ce sa, Insemneaza cum at curs pricina cInd DomnulCallimachi au vrut sa-ml rapeasca, o bucata de loo din trupuStance§ti.

No. Leat Luna

1813 Octomb. 12. Jalba mea aratatoare pentru Impresu-rarea ce-ml face Manastirea Doamnel §i

In dosul eI Carte Gospod poruncitoarecatre D-luI Logofatu Lupu Bal§, fiindatunce Vornic, ca sa meargä la slarealoculul si sä cerceteze.

1814 April Marturia D-lul Vornicului Lupu Bal§ dincercetarea ce au fäcut, iar In pricinalivedeI n-au vrut sa intre In cercetarefiind ca, au primit o Carte particolaracatre D-lul di la Spatar Costache Ne-gre, ca sa nu faca niel o lucrare Inpricina aceia, apoI pe urma, DomnulCallimachi au Inchipuit alti mrejl, facIndmosia ManastiriI DoamneI, ca s-au On-dut mo§io D-lul Vist. Iordache Roz.

1817 Februar. 1. Copie di pi jaiba Vistier Iordachi Roz.§i In dosul elf este cartea Gospod, catraVornicu Teodor Bals, ca sa pui pietrile.

1817 Martie 3. Instiintare ci faci Vechil luat di lucrarece face Vornic Teodor Doroscanul.

Jaiba Maica-mel catre Domnul Callimachitot Intra ce luna data, dar s-aa ruptdi catra insusl Domnul ne vrInd sa i saasculte jaiba. Si asa vazInd §i prin con-sulatul Rusasc am lucrat unde Dom-nul Callimachi au fost sälit di au porun-cit post. sat Kostache Negre ca sa serieCarte VorniculuIDoro§canul ca sa scoata

----28-,

petrile ci pusasa si D-IuI ca sa 85, in-buneze faci a,ceSt raspuns.

1817 Martie 13. liaspunsu Vomiculul Teodor Doróscanulcata Post Negre.

1817 Martie 15. Carte Domnulul Callimachi catea Vornicildin BotosanI, ca sa scoata numal dicit petriIe ci puses& Vornicu ToaderDoroscanul.

S. 1818 April 10. Jaiba asupra Stolnicului Manoli pentruImpresurare ci vre sä faca Stäncestilorsi in dosul el esti Porunca Gospod,

9. 1818 Maitl 24. In aceastá, priciná, asamine.

xxxm

1826

Anaforaua divanulul in procesul pentru un loc linga Mosiatä'ncestT.1)

Prea Incilfate Doamne !

In urmare Domnestii InalOmiI tale Poruncl, s'au Infatisatrata Inaintea noastra la judecata Dumnealul Vornic AlecuCallimachi si cu DumnealuI Spat. Iordachi Grigoriu, vechil dinparte casal räpos. Intru fericire Domn Scarlat Alexandru Calli-machi Voevod, a cázóra priciná, dupa ce cu amaruntul, si pl-trunzatoare cercetare, ce s ati fácut de catre noi, s'au doveditprecum In jos sa arata. Adica Dumnealur Vornic Alecu Callirnachi,,avind o bucata de loc ce s'A numeste Livada, dat danie de laDomnul Grigore Ghica Voevod cu ispisoc din 7255 August 11,

1) Documento' original apartine D-lul Alexandru Callimachi,

-- 284

din locul Gospod a tfrgulul Botoaniilor, Dumnealui Spat. Ior-dachi 11 ceri acum acel loo supt cuvint ea la 7259 Maiil 25,Domnul Constantin Racovita "Voevod l'au dat acel loo MonastiriIDoamneI 0 ca prin mezat la 1814 Doamna Smaranda Callirnachirat cumparat In preuna cu Monastirea Doamnel 0 cu Coste§tiIde la Soborul monastiref Kinovia Rusica de la SfIntul Munteal Athosulul. S'at cerut mai Intliu la Dumnealul Spat. Ior-dachi scrisori dovezI, ca sä, sä vadä, cu ce ceri a lua acum dinstapinire Dumisale Vornic Callimachi acel loc numit Livada, 0D-luI Spat, au scos di at aratat condia, Incredintata cu pro-tecalitura a veleatuluI 0 cu pecete pomenituluI Domn Callimachi,In care fiind trecate 0 alte scrisorI pe mo0e Monastiril Doam-nel 0 Coste§til at aratat 0 pentru acel loo aceste scrisorI, adica:

Carte Domnultif Constantin Racovitä, Voevod din 7259 Maiu25, Intaritoare monastirif Doamnel pe o bucata de loo ci A, nu-me§te Livada, cari din spre apus dispre codru sä, hotara§te culocul monastiri Doanmel, iar dispre tirg, dispre fësarit pin& Inapa Dresleucil und isa Impreunä, cu hele§teu Monastiril DoamneI,iar din sus cu Stance§ti 0 pe din jos Ord In drumul eel marece mergf pe la Curte§tI, (adaoglnd a zice) eä, macar ca la leat7255, cerindul Banul Dumitraqcu Calmeiqul i lar fi dat DomnuGrigore Ghica Vodk socotind ca i de Hotarul TitguluI, dar a-deverindu-sä, acum Domnia sa, ca acel loo au fost cuprins Inhotarul TatarapluI, ce este dania mail din nainte a. MonastirilSfintulul Neculai, au ramas rasuflata danie DomnuluI Grigore0 ca singur Banul Calma§ul au dat 0 lascris Monastiril Doam-nel, precum §i uricul Domnulul Grigore Ghica.

Suret di pe o scrisoare a BanulDumitraqcu Calmer,' ful din7259, euprinOtori pentru acest loc. Livada, ca fiind malnainte Domneasca 0 dindui-sä, danie de catra Donanul GrigoreGhica. Voevod au swot% fiind-ca 0 hotarele acestul loe de oparte este cu o mo0e a sa Stance§til, adica hotarul din sus,iar hotarul din jios sa hotara§ti cu lacul monastiril Dcamnii,

285

si de altä parte iaräsI cu helesteul monastiril ci este mitoh laSfinta Agurà, la Monastirea Rusica, unde sa cinstestI HramulSfintulul mareluf Mucenic Pandelimon, i cä, fiin.d acest loola mijloc Intro hotarele monästiril, si au dat sa fie tot a mo-nastirif.

Suret di pe ispisocul Domnulul Grigore Ghica Voevod din7255 August 11, Intaritor lui Durnitraqat Calm awl Vet Ban peo bucatä de loo din loon'. Gospod a tIrgulul Botosanil alatureacu mosia, sa Stäncestil, cari bucatä de loo s numeste Livadasi pe din sus sä hotäraste cu Stancestif, iar pe din spre codrucu hotarul Monastiril Doamner, 0 pe din jios pin& In drumumare ce mergi pe la Curtestl, si pe despre tirgul Botosanir, pin&In apa DresleuciI, cum arata acest Suret.

0 copie Incredintatä, (In deosebire de CondicA) di pe hriso-vul Donmulul Constantin Cehän Racovitä, Voevod din 7261Septembrie 2, Intärita SfintuluI Neculae din BotosanI, pe ho-tarul tirgului Botosanil, pe care l'au dat danie si miluire, acärul dupti, ce aratä din jiur Imprejur cele lalte semne si ho-tare, apoI dupä, ce vine Ora de asupra Dresleuci la o piaträIn dreptul unde sá disparte Stäncestil de Monastirea DoamneI,(zice) i Dresleuca In jos pinA, In drumul ce vine de la CurtestI,

mergI la BotosanI, cum sä, arata mal pro larg la aceastä,copie Incredintata.

Hrisovul Domnuldf Grigore Ghica Voevod din 1764 Noem-brie 2 In copie, prin care sti, aratä, cá viind Inainte DomnieISale alugäriI de la monästire Rusica ce sä aflä la Sfinta Agurä,au arätat un Hrisov a DomnuluI Constantin Racovita Voevoddin 7259 Intru care serie, pentru o bucatä din locul Domnesca tIrguluI Botosanil ce sä numeste Livada (arätInd i semnele)cari ar fi fost cuprins In hotarul Tätärasilor, i ca, aù fost datmiluire din hotarul Domnesc monastirif SfIntulut Neculae, si aflindcä, acel loe este In hotarul Mon'astirii Doamnei, i MonastireaSfintulul Neculae nu este 'lid de un folos, l'au dat miluire Mo-

1) Banal Dumitrapu CalmApl.

286-nastiri Doanmel, ca sti, fie helesteu impreunat cu hotarul Mo-nastire'l Doamnel, aratInd i acesta ca la 7255 s'afi fost datde catre Domnul Grigore Ghica Banulut Calrnâ1, socotinddin hotarul tirgulur, dar mal pe urml, adeverind Domnul Cons-tantin Vodä Racovitä cum ca au fost cuprins In hotarul Tata-rasilor dat danie mal Inainte monastirir Sfintulul Neculae, arfi dat ispisocul lui Grigore Ghica, însuÏ Banul Gabriel' qul pre-cum si scrisoarea sa Monasfirif DoamneI, i ca MonastireaDoarand au stapinito pia, la Domniea lu'l Ioan Teodor Voe-vod, iar atuncl Maria Jupineasa Banutid viind sä, ea ace bu-catä de loe, au cerut de la Ioan Vodä, si o au luat o supt stä-pinirea el, Wind de la monastire i zapisul cel di afirosire celdidesa Banul, i cá calugarif väzindu-sa ca monastirea iestelipsita di acel loe au cerut dreptate i s'ati scris Banesii

instiinteze cu ce scrisori stäpineste, i sä 's1 trimitä,vechil, ca sa '0 afli fieste cari parte dreptatea sa, de la careau prim it scrisorl, cum cä, ace bucatä de loo Livada au dat odanie Monastirei DoamneI sotul säti, dar dupa ce au venitDomnul _loan Voevod i ar fi spus pricina aceia a fierosiri, 0 auluat raspunsurI ca de vremi ce au dat o frate sditi) la monästirenu poate sa o ea, nu mat sä, serie la Sfinta Agurä, unde esteinchinata Monästirel DoamneI, 0 va cump'ara cu banl, si apolIl va dao, (Ins& di au scris Domniea sa, sau de nau scris laSfinta Agura nu sa stie) atita stie ca i au däruit ace bucatä deloe, i i au dat i zapis, i cu acest chip au stapinit, aratind

acesta cä negäsind zapisul au dat mosiea sub stapinirepärinOlor calugarI, iar di va gasi zapisul pärintilor de la SfintaAguräi, atuncea va räspunde, iar negäsindul Parinta ar stapinicu pace, .0 ca cunoscind, ca de ar fi avut scrisoare, n'ar fi

dat ace bucata de loe monastiril inapoi, i asea s'a intarestIstapinire Monastirli Doamnel asupra acel bucal de loe ce sänumeste Livada, cum arata i asest hrisov.

1) Vez 1 Documente sub No. VI.

287

6. Tiidulg, Domneasca din 1814 Martie 24, catre Vornieda doAprozi ca dupa cererea SoboruluI di la monastire Chinovia Ru-sica de la Santul Munte al Athosului, sa rinduiasca pe Telal Basaca sa strige la mezat mosiea ce sa numeste Monastirea Doamnef,si cu Livada, cari mezat la Iunie 24 aceluias an au luat sisa'vhsire In idula Vorniciel catre Telal Basa asupra DoamneISmarandeI Callimachi, cu aceste scrisorI cere D-lul Spat. Iordachica sa stapIneasca casa Domnulul Callimachi, acel loe numit Li-vada Intemeindu-sa in carte Domnului Racovi0 Voevod din7259 si In copiea scrisoriI. Banului Calmasul si pe savIrsireamezatului din 1814.

In potriva carora aratarI a Dumisale Spat. IntrebIndu-sát sipe D-luY Vornic Callimachi ce rëspunde si ce dovezI are ca sapoate darima cele In sus aratate, InfaVsate de D-luI Spat. i

D-lui Vornic pe ling& raspunsurile din gura, ce au dat ca far&cuvInt de dreptate sä, fac aceste punerI Inainte di catre D-luISpat. cad acest loe este drept a Dumisale di clironomie Incäde pe bunul Dumisale Banul Calmaqul i s'ar fi cuvenit,si ca Insusl scrisorile ce arata D-luI Spat. acum In fata jude-calif, II adivereste dreptate ce ari facInd In destula apArari Du-misale Vornic si dovedindu-sa ca Inca de anl sa poate cunoastesi mestesugitele chipurI ce s'ati urmat ca sa O. poata rapi a-coast& bucata de loo si sa sa del MonastireI Doamnel si spredovadä acestor zise au aratat di sau vèzut di catre noI siaceste scrisorI.

Gel In original ispisoc a pomenituluI Domn Grigore GhicaVoevod din 72551), act cari este aratat supt No. 3 si cari InCondica Inf4isata de D-luI Spat. este trecut suret.

Scrisoare ce In Original a BanuluI Dumitrasc Calmasulrupta prin mijloc la capatul Inceputulul, din 7259, carele iarAsIeste aratata la No. 2 Infgisata de D-lur Spat. suret.

Scrisoare iscdlitd de loan Vel Tdrziman din 10 Octom-

1) Vez! Documente sub No. XIV.

288

brie') fara veleat, In copie Incredintatä, ca este Intocmal di pe ciadevi5rata, di catr6 raposatu Boer Constantin Bals Vol Logofät,care scrie cdtre Banal Calmd qul, fratele seat, lntre altile ca ailluat de la pärintil ESfillMe/litl scrisoare, precum si zapisul dedanie cu iscalitura sa, call l'au rupt Insusl Thesalonic si ditrebui sai multumeasca trimitIndui macar o putinä, cu mere deVasluI si cltil va cascavall de munte si sä stapIneasa in pacede acum Livada si sä, n'aibä, nicl o grija, cacY si la Patriarhilcunosc pe Constantin Voda, ca au vrut sa faca pomanä, cucolad l streinI; dar cu toate acele la Monästire tot au maI dat150 le!, si niste vesminturI, care le au primit parin01 Efiumen41ca sä, nu le mal rämlie cuvInt cum aratä aceastä scrisoare.

Copie Incredintata de divan, di pe condicä, a cartil Dom-nesti din 1784 Noembrie 14, data Paharn. Enachi Callimachipe bucata de loc din locul tlrgulul Botosani anume Livada, casti, aiba a o stapIni dupti hrisovul Domnulur Grigore Ghica Voevodsi as lua tot venitul.

Carte Domneasca din 1817 Martie 15, catre Vornicil deBotosanl, ca dupe' jaloba Dumisale Vornic Alecu Callimachi Inaratarl, ca la Hotäritura urmatä, de catre Vornic Teodor Bals,la Mosia Monastirir DoamneI ce sä, hotareste cu mosiea Dum-nealul Stancestl cu hotarele ce ar fi pus, i s'ar fi luat o bu-catti, de loo din dreapta mosie Dumisali StancestI, far& a fiD-luI sat vechiul DumnealuI cu scrisorile, dupa cari scrisorlpoate sa s'a dovedeasca, ca acel loo este din drept trupul Mo-siI Dumisale, earl Ice lar fi si dat hotarnicul pomenit catrestapinire mosiel Monästirel Doamnel si sa serie ca stäginireaacelul loe sa ramll tot precum au fost si dupä, cercetare ce sä,va face In Divan pricinil care parte va avea dreptate acelIL va lua Impreuna cu dijma la Cu aceste scrisorI dar siD-lul Vornic Callimachi sa Intimiaza In stapInire acelul loe nu-

289

mit Livada. DecI stind no! a judeca cu amaruntul toate scri-sorile di maI sus frig tisate dinspre amindoua partite, am cu-noscut, fara Indoiala, ca danie DomnuluI Grigare Ghica Voevod,catre Banul Calmäsul este bun& si fara niel un cuvInt di drep-tate sau dat In urmä, acel loe de catre Domnul Racovitd, Voe-vod Monastirei Doamnel, cacl Intiu, Domnul Grigore Ghica Voe-vod la 7255 de chid sunt 80 anr, acel loe livada, dovedindu-1din locul Domnesc §i slobod, ne dat nimaruia, l'au dat Ba-nuluI Calmasul, aratIndui §i semnele In prejur, pe cari l'ausi stapinit pin& la 7259 In 4 anI, cand pomenitu Domn Ra-covita (cu ce socotintd, nu sa stie) I au dat Monastiril Doam-nel, de cit numaI sa vede, ca s-au Intemeiat (precum zice)cb,' lar afla ca este din locul TataraOlor, Ina, aceasta zicerea Domnuldi Racovi0 sa oboara' cu Insu§1 Hrisovul Infato§atde DumnealuI Spat. pe hotarul TIrgulul Boto§anI tot aceluia§Domn Constantin Cehan Racovitä Voevod cu douI aril In urmaarata, ca hotarul TIrgulul nu trece pirlul DresleuceI, precum siHrisovul DomnuluI Grigore Ghica Voevod da acel loe iaräsT nu-maI pina In Dresleuca, lamurit dar sa dovedeste, ca nu au fostdin Hotarul loculuI Tätärasilor a tirgulur dat Sfittulul Neculae,si este buna Danie DomnuluT Grigore catre Banul Calmasul. Aldoile, daca acel loe, nu a fost din trupul Tatarasilor cum auputut Domnul Racovitl sa stramute dania Domnuldf Grigore,earl au fost maI vechl catre Banul Calmasul si sa deje acel loeMonastiril DoamneY, fiind ca daniile, si aflerosirile Domnilor suntstatornice si. un Domn nu poate calca Dania altuia Domn. Altreilea, Hrisov Domuulul Racovitd, mai zice ca ramaind DanieDomnulul Grigore rasuflata, au dat Banul Calmasul si osabitascrisoare, precum si Hrisovul Domnulul Grigore la Monastirl,dA, ea singura acela§ Domn, au dat Hrisovul Ma. Apo! ce tre-buinä maf erea sa mal ja si scrisoare de la Banul Calmasul,iata dintru aceasta sä, Ir4elege, ea pentru ca §i Insusl cunoa§teO. cu nedreptate i sa ea BanuluI Calmasul acel loe si pentru

290

a ceia 1-au facut di a dat si Inscris. Insä aceastä vederata sisilnica nedreptate vazIndu-sa, nu poate a sa socoti lucru dintemeerr pentru Domn Spat. Iordachi, dovedita fiind sila si asu-prirea ci au vrut a face acel Domn Banului Calmei sul, dininsusi scrisoarea Domnului loan, din 10 Octombrie aralatetsupt No. 3, intre scrisorile Dumisale Vornicului Callimachi(fiind vel Tarziman) cleI de ar fi fost danie Banulul Calmäsulprin scrisoarea sa di bunä voie catre Monastirea Doamnel ne-gresit ca nu ar fi putut cere a i sä, lntoarce, si au dat Inca sibani de au luat-o InapoT 150 le, sum& simOtoare pe vreme aceiasi alte lucrurf; si iaras1 di au dat Banul Calmasul scrisoare acede danie de bunä, voe sa, ce trebuin0 mal era, ca DomnulRacovita sa pul atItea cuvinte prin cartea sa din 7259 in po-triva unul, altuia, c'acT Indestul era numal sa Intareasca scri-soarea de danie a BanuluI Calmasul, sail de au fost réti hri-sovul Domnulul Grigore Ghica, catre banul Calmäsul, pute s'alrupa ne mal cerind trebuin0 a lua si osebita scrisoare dodanie di la Banul Calmasul. Al patrulea, ea este cu adev6ratace scrisoare a insusi Domnulul Ioan si nu cu vre o iconomie,nu amine judecati niel o Indoiala, dovedind-o aceasta insusilucrarea el, pentru ca' hrisovul cel In original a DomnuluT Gri-gore Ghica si scrisoare de danie BanuluT Calmäsul ci este rupt'a,pe cari hrisovul Dornnuldf Racovita le dovedesti, a sau datatunce monastiril, acum s5, gaseso la Domnul Vornic Callimachi,cari fiind date monästirir, acum au putut en alt chip sä intrela mina DumisealeT Vornicului, iata adeverirl ca aceasta scri-soare este dreapta a Domnului Ioan si pentru ca nu are ve-leat nu este alta, de eh a asa obiclnuea, pentru ca DomnuVornic au aril tat fi alte reivase de corespundenfii ci avecu fratele Doantnel sale Banul Calmei qul, call tot fecret ve-let set ved. Al cincilea, de si Domnul Grigore Ghica Voevod celtInar, prin hrisovul din 1764, Noembrie int'are0i stapinire Mo-ndstirei Doamnel pe acel loo, Ins& sa zice prin acest hrisov, ea

291s'au scris Bet nesei Calm 'dqoae sa vil la judecata, si n'au venitde eft au primit scrisoare, cum sti o ca s'au dat danie acel locsi cum s'au tutors iaräsI Inapoi de la cälugäril si zice c5, deva gäsi zapis a calug5,rilor (dovadä adica) cum au luato iaräsiinapoi are a räspunde; iata ca dovada aceia ce au trebuit a-tunce o are acum si orl ce sä face pe zisul .si aratare numala unir pärV, nu poate avea Intemeieri, cInd mg, In urm5., do-vadä la ivealä, si "liar ales precum Domnul Grigore Ghica la 1764au dat stäpIniri MonastiriI Doamnel In nefiinO, scrisorilor Ba-nesi Calrnasoael, asemene si Domnul Mavrocordat Voevod la1784 dupä 20 anl cInd au v6zut scrisorile Paharn. EnachiCallimachi iau dat stapinire asupra acelui loe, de cind pinä, la1814 cInd s'au scos la vinzArY fiind 30 anI, nu sa vedi niel ojaiba din parte Monastiril Doamnel, asupra acostul loe Livadacol are Dumnealui vornic Callimathi ce Inca sä vede ca si InsusIDomnul Callimachi prin carte din 1817 iau dat ca sa st'apIneascaacel loe cu mosia Dumisale StäncestiI pia, dupa sävIrsire ju-decät,il, (cari pinä acum n'au urmat). Iatä, dar c5. stäpinireaDumisale Vorniculul au fost cunoscutä, si mänästiri si macarcä au luat sävIrsirea mezatultif.

Insä clnd un mezat sa dovedeste urmat pe putred temel side catre Insus: domnul Callimachi In urma savirsiri mezatuluI sä,vede slobozitä stäpinire Dumisalle VorniculuI asupra aceluI loo,iata dar, ca au fost stiut Domnulul Callimachi, ca sa vinde lu-cru strein, fiind-cä D-lul Vornic Callimachi n'au tacut si scriso-rile cele In original era la D-lul, apoI socotesc ca un asa rnezatpe lucru nedrept nu poste avea täria lul. Clnd In sfirsit sä vedeea,' InsusI who, ce au primit da,nia de la domnul RacoviVáadicä calugäriI au dat si au laors iaräsI inapoi, rupIndu-sä siscrisoarea Banulul Calm'asul, lulnd si platä 150 lel si niste yes-minte, care la ace vremi era Indestul prat pentru atIta lucru,precum sä vedi, di s'au cunoscut si de catre Domn Callinoachidupë carte din 1817 ce o au dat. Si pentru aceia de cat,r6 nol

-292

dupi5 tot cuvIntul dreptAtid s'ati cunoscut ca D-lui vornic Cal-lintachi nu p6te fi Ord mutat nici odinioard din local streimo-fesc de danie Ilia poate fi supArat mal mult intru cIt de pu-in di cAtrti, nimene. Deosebit pentru o bucatà de loo ce iarkf

s5, prinsese cu Impresurare din mo0e Curte0I a Dumisale Theo-dor Chiriac cAtre locul Livezil, cari 0 cu anafora DivanuluI 0IntAritura In5,1timir sale s'au dat iar5,0 cAtre Curte0i, Ind latrecutul an 1823 duplIS ce 0 din starea loculuI ce s'a vAgut peharta inginereasca si din glasuire hotArnicil din 7259 Octom-brie 6 ce s'au vè'clut In IntAriturA acea0 anaforale, dovedin-du-sl din drept trupul CurteOlor, Insu0 D-lul Vornic Calima chiau arAtat cum c5, ca nedreptate s'au luat acel loe supt cuvintde hotar Livezil 0 D-lul Teodor Chiriac are toatà dreptateaal lua acel loo, fiind din hotar Mo0I sale Curte$1, iar nu dinbotar Livezil, fiind-cl, hotarul Livdzil 1A,murit sg, aratl, In hri-sovul Domnu'lul Grigore, zicind ca din sus sa hotAra0e cuStänceSi 0 despre codru cu Monastirea Doarnnel si despre aplcu iaz Dresleuca ci este a Monastirli Doamnel, 0 din jos cudrum; iatA dar, c5, dovedit sl, aratk c5, nu toate treci pestedrumul acesta ce vine pe margine mosiei MonästiriI Doamnelma' jos, cad de a merge la drum car6 cere SpAt. lordachi apoltrebuia s5, zid, In hrisovul DomnuluI Grigore Voda, a acel loes5, hotAr54te 0 cu Curte0,I, despre codru, off trebui sä, tread,Monastirea DoamneI, s5, eI Curteqti totl, sä vii la acel drumca sA, a Implineasd, cuvIntul hrisovulul, 0 Indestul dovad5,mal este urmare stApinireI. Gael casa, . . . Vornic Callimachin'au trecut nicI odata piste acest drum, nicI D-luI Vornic pre-tenderisIsti, cari 0 acastA bucatA de loe din CurteV cu ne-dreptate s'au fost luat. Prea Inaltate Doamne, aceste BinddoVezile precum s'au arAtat maI sus i socotir0 juded,ti noastrei fiind-ca Dumnealuf Sp5,t. fordachi s'au arAtat netnulturnit,

293

cerind a sa Infatcga cu anafora *i Inainte Inaltimi tale, nulipsim a instiinta. 1826 Iunie 7.

A InäItimil: Tale

PlecatI Slugf,

Vasile Roset Ve! Logofat.Constantin Cantacozino Logofat.Iordache Donici Ve! Logofät. Vasile Michail Vel Vornic.Dumitrache Ba4 Vel Vornic. Petrache Taut Vistier.Indescifrabil.

XXXIV

1838

InvoialV)Jos iscalitiT Logorát $i Cavaler Costachi Conaki, enduituI de

stapinire epitrop casar rdposettul Alecu aalimachi i Vorni-ceasa Maria Callimachi, netscutet Cuza, al doilea sofie a rei-posatultd Callimachi, ca o fireasca epitroapa a orfanilor i Hat.Aleen .Ruset-Roznovanu Imputernicitul vechil li so t al Ruxdn-dri(ei Ruset, ndscutei Callimachi, precnm li Conu /ordache Teo-dor Imputernicit vechil din partea cuvio0e1 Sale ParintelulIoanichie Conaki carde dispozärise0e Qi voir4 bolnavuTur deminte al sail frati Costaki, aralndol fi I a raposatulur GavrillConaki, prin aceasta facem Oiut, ea* aratatir fratf Conache§tipornind formalnic proas asupra casa raposatului: CallimachiCu cerera de a li sa Intoarce ~He Ion, carde cu actul deInvoiall din 813 Aprilie 22, /e avea date cumnatulut lor Cal-

1) Documenta original apartine p-lul Alexandrit Callimachl. Comp. Documente subNo. XXXI.

294 -limacbi si acesta le ar fi Insträinat, prin zastruire si de vecT vIn-zari, adicä pärtile din mosia Värzä'restI de la4inutul OrbeiuluT,morile de la CAlienT, pärtile din mosia Haginesti de lat,inutul OrheiuluT, viile de la Socola, dughenile de pe PodulVechiti, mosia CioricestI de la tinutul FilciuluT, BotIrl'äu de latinutul Putni si viile de la NicorestI. Asemine si D. Hat. por-nind protäs tot asupra numitel case cerind IntliT 4700 galbenTpretul a jumatate mosier Epurenr cu venitul el, cá de la 821 dupädiata räposater Peihdrniceasa Ruxandra Callimachi, maica reí -posatului Alecu Callimachi fi buna dumneael Hatm. Ruxd n-dritei prin carele II därueste aceastä jumätate de mosie si O,-posatul Callimachi ar fi vindut-o; al doilea pretul mosiilor Ciori-cestr si I3otirläu, morile de la CálienT si viile de la NicorestI,carele fiind averT a mosiilor DoamneT RuxändriteT, Ionichie siCostachi Conäkesti precum s'ati zis mal sus, dupà jalbele, cear fi pornit, le cer ca dreaptá, a lor avere Si dup5, urmareaspre Indeplinirea izvodulul de zestre a D-el Hatman. ar urmaa sä, despägubi ca pretul lor In suma de 1900 galbenl; al treileaimpärtire ce dupä, pravill i s'ar cuveni D-eT HAtman. din avereaata a maicT D-el cit si mortului ei trate Xenofon; al patruleaprq de 6000 galbenT a Intreg trupul mosieT EpurenT dayf dezestre si vindutI de räposatul Callimachi, si al cincilea 600 gal-.benT cu dobinda lor plätite de D-eT Hätmäneasa, datoria pa-rinteluT D-el dupà, Inscrisul u.rmat la 828, carele peste tot al-catueste suma de 42,095 galbenT bez condeiul ImpartasireT D-neTHätm. din averea mami si a frateluT D-el col lasa in a pra-vililor deslegare si hotärire.

DecT oil Logofät Conachi si Maria Cuza In urmarea chernl-rilor judecätoresti vroiam a pune In lucrare rinduirea de vechilstäruitor In judecatä; Insä, tot odatá, In privirea marimil chel-tuelilor de astaz1 prin judec4I si a sfirsiturilor lor, spre ascuti pe amindouä p'ärtile de niste asemine, precum si de a feripe aceastä familie de vrajbä, in carile judecäVle i ar supune, n'am

295

socotit de prisos de a cerca si mijloacele de Invoire la carecu asemenea pleeärT gäsind si pe D-lor rejarezentantil acestordoua protäsurr ce sunt Imputernicitl de a sä judeca si a säInvoi si tot o data noI Intre noT avind Indestul credit respectiveä, Intru Intäririle de a apera dreptätile pärtilor, c. In sfirsitfar& pärtinire vom cumpani dreptul fiesta cäruia In cuget etrat,am päsit cätre tractarie din asämine. DecT elt pentru pretentiaParintelul Ioanichie am venit In lamurire, cä dupa actul dealcätuire din 813 Octombre 22, Intros acestia Cu cumnatul lor,räposatul Callimachi In bunä, credintä s'ati dispozarisat de averealul Costaki, pentru ca prin aceasta rosteste clnd nu sä, va In-drepta protilimisul Costaki atuncea toatä, aceastä avere va ra-mble nepotilor met de sorä, Xenofon qi, Ruxandra. Iar pentrupartea de avere a luT Ionichie fiind cä, prin acestas act säzlce toate acestiile las asupra purtäril de grijä a cumnatuluTmail In cit Dumnealul la toate precum Indatorat, iar dup5,moarte sä fie DumnealuI urmätor Intoemar dupa diata ce-Ilasa; apol Callimachi n'ail a vut dreptate a o dispozarisa i ur-mea* ca cele ci vor lips! sä sä, Intoareä casa Inapol. Asadar cäutInd in ce sä Inchee aceastä lip* am gäsit numaIpartile din V'ärzärestI s'ati vindut la 813 de räposatul CallimachiPametciculuI din Basarabia, earner Zamfirache Ralian, iar mo-rile de la CalienT, fiind ca nu sunt niel Vindute niel zästruitede Callimachi urmeaza a si le stäpini Ioanichie. Lamurindu-sädar In chipul ce s'ati arätat maI sus, aceasta pretentie, ampasit catre ce al doilea cu D-e! Hatmäneasa Ruxandrita Incarele Inteles ea actul de Invoialä din 828 Iulie 3, princarele räposatul Callimachi därueste dupä rnoartea sa D-el Hätm.moiile Stancesti, precum si altele, prin Insuraciunea de al 2-leaa raposatulul aü ramas desfiintatä, pentru cä facInd copiIrestl aü virIt Impartasitoril si pe alp. i dar In Intimplareade fata In asemenea nu figurariseste de cit ca un sinet a ba-nilor ce ati platit D-eI pentru parintelerD-ei marginindu-sä D-el

-29tnumai in dreptätile izvodulul de zestre de a caria Indeplinirecasa nu sa poate apara. Si pentru acea cerere ce face D-eiprin pontul intiiil a pretului jumatatiI de EparenI cu venitulel, casa 1111 Callimachi nu poate sta In potriva, pentru ea dupagasita la casa dieata a 'midi retposatului Callimachi Pei heir-nicesei Ruxandra Callimachi din 813 luna Mai, acea jumätatede mosie a fost si este dreapta, a D-el Hätm. si urmeaza ca casasa i o raspunda; pentru pontul al doilea a mosiilor CioricestI,Botarläit si viile de la Nicoresti (bez morile de la CalienI decarile s'at graft) dati D-ef Hatm. prin izvodul de zestre dinpartile de averI a lui Costachi Konaki, fiind ca dup5, lamurireafacuta precum s'at aratat mai sus o asemenea a er cereredupa § 33 L. D. nu are fiinta, apoI si izvodul de zestre Inca,amine. . . . si dupa, urmare pretentia de 19,000 galberif intrudespagubirea adica, a zestre nu mal poate avea loe; pentrupunctul al 3-lea a ImpartasireI D-el Hat. din averea maiceiD-ei, fiind ca toata averea dupa maica, sa afla In stapinireaD-ei si a unchilor D-el si nicl cum in a casei (bez tiganil)apol famine fara cuvint cererea, de cit numat pentru mosiaMarzesti ot tinutul Esir, i dughenile de pe Podul Vechiti, call'acestea s'at vindut de raposatu Callimachi, cum si pentru parteacuvenita D-el de pe fratele Xenofon din averea CallimacheascaMica. Stancesti cu salistele el, sa lamureste, ca asa precum siraposatul Callimachi dup. dreptatea pravili § 933 i s'ar cuvenia avea dopotriva impartasire In partea de clironomie a luiXenofon attt In mosia Slobozia carele nu ail fost data zestrecit si in dughenile de pe Podul Vechr, precum si a caselor dinEsI, numaI putin Inca si Intru a trage venitul Sloboziei dispo-zarisit de D-ei Hahn de la 828 Ora acum, apor sa socotesteca sa acopar aceste dreptati de impartasire una pe alta prinaceasta Mica, ca nicI D-eI Hatm. sa nu ceara In3partasire Inaverea Callimacheasca Mica In StancestI si aItele, niel casaluI Callimachi In Slobozia sail venitul el. Pentru pontul al pa-

297

tritiea a cerereI pretuluf intreg trupul mosid Epurenilor vindutIde reposat spre indeplinirea izvodulul de zestre, fiind ca, ne amlamurit, ca de si formalitatile vinzariI acesteI mosil figurarisescprimite D-ei Hatm., insa adevärata vinzarea el. catre Holbanaft mijlocit dupa, insusl vointa raposatuluI Callimachi, carele ailsavIrsit tocmeli s'ati luat bani1 precum de obstie e stiut simarturisit, apoi t'Amaine casa Indatorita Cu raspunderea pretululacesteI mosiI catre D-ei Hatm. Asemenea si pentru pontul alcincilea a banilor ce ati dat D-ei Hatm. in plata datoriilor ra-posatuluI parintelul Dumisale dupa izvodul iscalit de raposat,casa neavind niel un cuvInt de Impotrivire urmeaza a'l platicu dobInda lor.

Deci In privirea greutatel casa rei posatului Callimachi qi aorfanilor reima0, eti Logofat Conaki peste lamuririle aratate malsus, am mal* mijlocit catre nepoata Ruxandrita si parintestI sfa-turi de si praviliIcatre om placuta lul Dumnezet fapta s'ati indeplinit si dinsama ce i sa face ail lasat la 16 mii galbenT; asa dar prin a-cest act de Invoiala sflrsim si data curmare tuturor preten-tdilor pornite atit din partea fratilor Ioanichie si Costachi Kona-chesti, clt si a D-61 Hattn. In chIpul urmator, ca D-ei Hatm.pentru tot felul de pretentil personalice ata In avere de pe maicaD-ex lleana Konaki, cum si:acea di pe petrintele D-ei Vornic Cal-limachi precum si acea de pe ret posatul fratele D-ei Xenofons'a unchilor sal loanichie si Costache precum si de pe bunaD-ex, Petletrniceasa Ruxandra Callimachi la oil ce InstrainarIsi prefacerl facute de raposatul parintele D-el s'at hotärit sis'el mu4umit In urmatoarele punturi : tan pe ring& averea ceastäz1 sä, stapineste sä, mal ja 16000, alca sase spre zecemil galben1 Olanda sati frriparatestr, pentru a caror plata O, O,scoatti, In data in mezat toate vitelo si productele amase dela raposatul Vornic Callitnachi i padurea acea mare de pe mosiaStancestl si sal primeasca D-el Hatm. indata dupa vinzare, iar

20

298

cusurul clt nu va ajunge Ord la Implinirea sumel de 16 milgalben1 sa sa plateasca de catre cm& In termen de un an aradobinda; al doilea tot! tiganiI Conäche0I qi Ca1limäche§t1 cltI säafa astazI sub stapinirea easel' raposatuluï sa-I traga In sta-pinirea vecinica D-ei Hatm., cu aceasta Insa D-ei s'a dea easelraposatulul In vecinicä stapInire §ase salae tiganl de slujIpti,In care sa 63 bucatarl, kitarl, vizitil i herar i altl dota s'alaqefara meqte§ug i al treilea pe temeiul acestel Invoeti toat'a a-verea mi§catoare i nemiqc'atoare cite are casa raposatulul Vor-nic Callimachi In care este siguripsita de catre Divan jumätatede mo§ie Gärbenil de la tinutul DorohoiuluI de pe apa Ba0u-luI ce at fost zestrea D-el Vornicesi Maria Callimachi ramineIn veclnicä stapInire a case!, cu aceasta Ins& ca, daca s'ar in-timpla fereasca Dumnezet1 sa moara copii acei doi mai suspomenifi, Teodor qi cel nend scut, D-ei vet duva Vorniceasa Cal-limachi sa nu alb& a trage maI mult de cit zestrea sa qi ipo-volon ce pravilele i ar da, aceasta dar Invoiala dupa § 308 dincondica tavila Incuno0iintlndu-sa Divanulul §i Imbunatatindu-sa sa va statornici apol pentru vecinica urmare, pentru careles'aft facut dona asemenea InvoelI supt a noastre iscaliturr.

1838 Februarie 20 zile.

Maria Callimachi Vorniceasa bolnavä fiind de mina dreapta i

neputind iscali m'at poftit de iam scris numele puind D-eidegetul. Costache Logofat cavaler.

Alecu Ruset Hatman.

Roset Novacu. Constantin Iordache Teodor.

Aceasta Invoialä flind cu a mea buna-vointa qi desävIrOtämultumire lntru toate a i cuprindere am iscalit eu Insu0 cumina mea. 838 F. 22.

Ruxandra Roznovanu.

Sectia IINo. 1210.

1838, Februarie 23.

bivanul apelativ al Teirii de Sus.

Aceasta Invoiala, savIrsitä Intre D-lor Logorát si Cavaler Cos-tachi Konaki epitrop dupä cererea Dumneaei Vornicesei Maria,vet duva rdposatului Vornic Callimachi si Intre D-el CocoanaRuxandra Callimachi, prin formalnicul vechil, sotul D-el, D-nulllatman AlecuRuset-Roznovanu vazindu-sa ca este urmata cuindestul folos pentru orfanii din al doilea Insotire a raposatuluTVornic Callimachi si cu care ati ramas ambele pärtr multumite,apol ca o lucrare primita, de legiuirea pravililor dupä § 308din condica tivilä, sa Int'areste de catre Divan spre curmareaprotesulul In urmarea acesteT Invoell si Inaintarea celor /antelucraff privitoare pentru siguranta averiT orfanilor. lar la fataIntll cuvIntul (Impärtäsire) scris pe deasupra rindurilor, estedin scäparea din vedere, l'a prescris pe curat si la fata 3-leajumatätl.

loan Stamati Vornic. lancu Costachi Spat.

Dimitrachi.

L. S.Divanultd

Táril de Sus. Director: Dimitrie Ralet.

Seful Sectiel: indescifrabil.

Actul acest metricesc fiindsub adeväratele iscaliturI amembrilor Dicasterid sä, lega-liséza.

Sofronie MItropollt Moldaviel.

Director: SpAta,r Barad.%

DuhornIceasca Dleasterle a Sf. Mitropolli.

Metriceascei met' rturie.

In urmarea porunci InaltPrea a Sfintitulul Mitropolitcuprinsa In rezolutia No. 355.Aceasta Duhovniceaseä, Dicas-terie a Mite Mitropolii Mol-dove' face cunoscut ca D-lultharul Teodor Callimachisatnetscut la anul una mie optsute Ira zed 0, fase LunaGhenarie In patru ale din or-todoxi petrinti cu legiuita in-sofire D-luiVornic Alecu Cal-limachi fi sotia D sale Maria,neiscutcl Cum, dupa care In 8aceiad luna luminIndu-sa cu

PecetlamitropolieiMoldo ye!

1851

306 ,XXXV

1851

Actul de botez al luT Teodor Callimach0

1) Originalnl apatline D-lnI Alexandra Callimachi.

Cet extrait de baptême étantsous les véritables signaturesdes membres du Consistoire,est legalisé par nous.

(L.S.) Signé: Sofroulus Métropolit Moldavii.

Le directeur: Spa,tar Burda.

Consistoire de la Ste Métropole.

Extrait de baptdme.

Par suite de l'ordre de SonEminence le Métropolitain, con-tenu dans l'apostille sous No.355, le Consistoire de la SteMétropole de Moldavie, faitsavoir que : le jeune ThéodoreCallimachi est né le quatre Jan-vier, de l'an mil huit cent-trente six de parents orthodoxesd'une union légitime entre leVornic Alexandre Callimachi etson 6pouse Marie, née Couza,et que le 8 du même mois ilfut tenu sur les fonts de bap-tême d'après les rites de l'E-

sfintul botez a bisericeI r5,s5,-ritului" In biserica cu hramulAdormiril Maicil Domnulul dinsatul Stancestii, tinutul Boto-pail, na, i au fost Prea Sfin-titul Archiereu Inochentie lijo-poleos, iara cetitor molitfelorbotezuluT cucernicul Iconomloan Bänicescu.

Drept aceia spre incredin-tare, ea D-lur Teodor Callimachieste drept i legiuit fiu a susziOlor pärintI O. drept pravos-lavnic in temeiul dovezilor in-rätkate i sA da acest metricescact informäluit dup'ä, cuviintä.

Dim!trio lconomu.

Gheorghe !mom u.

C. iconomu.

Secretartd Decasteriei:No. 403, B. Antipa Sluger.

1851, April In 17 zile.Cap. Mold. Ta.01.

0v-Igc:::: I

6z

PecetiaDecasterieimitropolielMoldoveL

PrincipattdMoldovei

Secretarlatn1de Stat.

1849

301

Vu au Secrétariat d'Etat de la principauté de Motdavie pour légalisation de la signature de S. Em. leMétropolitain de Moldavie, Sophronius.

Iassy le 1320 NAvarzil 1851.

Le Secrétaire d'Etat el rtevalier:

A. Sturza.Le Directeur

Post. Procope Florescu.

glise d'Orient b. l'Eglise de l'as-somption de la Ste Vierge duvillage Stintcheschti du dis-trict de Botosant Son parrainétait S. Em. le Prélat Inno-cent, Ev'èque titulaire d'Hélio-polis et les prières du baptêmeont été lues par le révérendEconome Ion Banitchesko.

En foi de quoi, et pour qu'ilsoit constaté que Mr. TheodoreCallimachi est le fils véritable etlégitime des sus dites person-nes, le Consistoire, en vertudes preuves exhibées lui délivrele présent acte formellementlégalisé.

(L. S.) Signé Démètre Econome, Georges

Econome, Constantin E conome.

Le Sécretaire du Consistolre.

No. 403. Signé: B. Antipe Sloudjer.

Le "/ April 1851,Iassy.

Drolt roomcinq francs.

art. 68 du tea'.

Consulatde France fi

Iassy.

Pecetia Sf.udtropoliI Mol.1 Sofronie Mitropolitu Moldavia

dowel 1851.

In urmarea maltet porunclcuprinsä In rezolutia No. 584,aceast& duhovniceasd, dicas-terie a sfinte Mitropolll Moldo-

- 302

Vu pour légalisation de la signature ci-dessus decr5

cl Mr. A. Slourdza secrétaire d'Etat de .Moldavie. Iassy leA 22 Mai 1851.

Le Consul de France:Ind8chiffrable,

XXXVI

1857Actul de botez al Zenaidd Callimachi ')

SOFRONIE

Cu mile Id Dumnezeil Smeritul Mitropolit al Moldavia i Sucevei

Actul acest Mjtricesc fiind sub adevëratele iscitlituri a membrilorcasteri s legalizeazet si de calre

Vu par Nous pour légalisationdes signatures des membresdu Consistoire de la Métropole.

(signe) Sofronie Métropolitain de Moldavia.

Duhovniceasa DicasterieA Sf. Mitropolii Moldova, Mitriceascei

1) Origivalul apartine D-leT Alexandre Callimachi.

Par suite de l'ordre de S. E-minence Monseigneur Sophro-nius Archevèque et Métropo -

Rain de Moldavie et de Sout-

veI, face cunoscut ca Dum-neaeI tialra Zenaida Moruzila anul una mie opt sute patru-q.ecl luna Tillie In sease-spre-gece zile s'au nascut din le-giuiti p5rintil fil al sfintel maribisericl a R5.s5,rituluI L. S. Prin-tul Alexandru C. Moruzi si le-giuita D. sale sotie Pulcherianascuta Rosetti si la acelas anIn zece August s'au luminatcu sfintul botez a bisericeI IA-sarituluf si s'ail uns Cu sfintulmarele Mir In biserica cu hra-mul Adormirea din satul Zvo-rästea, chid moliftele sfintululbotez i s'au cetlt de cucerni-cia sa Sachelarie Nicolae Galin,iarä nasu i au fost DomnitaRalu Moruzi. Drept aceia spreIncredintare, ca D el tIna,raZenaida Moruzi este dreapt5,si legiuit5, a sus zisilor Orintlsi dreaptä, ;Rica a bisericeI it-slrituluI, pe temeiul dovezilorInfgosate, i s'aft dat aceastämitriceasa märturie sub is-caliturile membrilor si pecetiaDicasteriel, Intarit'a si de Inaltprea Sfintitul Stäpin.

Dimitrie lemon lconomu

K. 'mom.

Pecetia No. 442.Decaaterieil

303

chava, Chevalier de plusieursOrdres et contenu dans son A-postille sons No. 584, le Con-sistoire de la Métropole faitsavoir que la jeune demoiselleZénaide Mourousi est née le16 Iuillet 1840, de parens 16-gitimes professant le rite Ortho-doxe d'Orient, le Prince Alex-andre C. Mourousi e`J sa légi-time épouse la Princesse Pulech6rie née Rosetti et que le10 Aofit, de la rarne année,elle a rep la baptéme suivantle même rite en l'Eglise de l'As-somption du village Zvorischtepar le ministère du révérendpère Sachelare Nicolas Winedesservant de la dite Egliseet a ét6 tenue sur les fonts parla Princesse Ralou Mourousi.En foi de quoi vu les preu-ves praduites, a été délivrépour servir aux fins requises,le présent extrait baptistairernuni du sceau du consistoireet des signatures de ses mem-bres et légalisé par S. Em. leMétropolitain. Suivent les sig-natures des membres du Con-sistoire de la Métropole.

Secretarul Dicasteriel:

B. Antipa Paharnic.

Iasi 1857, Luna Martie in 28 zile.

304

Vu au Secrètariat d'Etat de la Principaute de Mol-davie, pour legalisation des sceaux et signatures deSon Eminence le Métropolitain et du Consistoire dela Mdtropole, apposés d'autre part.

Secrétaire d'Etat.

Le Directeur : A. Fotino.

I SigStu' I

IMInisterulull

Section des langues etrangères :

P. le chef de Section: Krupenski.No. 1377,1e 4 Avril, 1857 Jassy.

XXXVII

1865

Actul de casatorie al luT Teodor Callimachi 1)

MITROPOLIA MOLDOVEI

Act de cdsdtorie.

Pe temeiul mäxturie1 No. 293 infgoatä, de D-nu Teodor Cal-limachi Protoereulul Districtulut Dorohol din care sä, lamu-reqte c5, dupä, legiuirile cercetarl facute, nu s'a ivit nicI ocauzä, Impedicatoare InsoOrel dintre D-nu Teodor Callimachide 1-a cununie, locuitor din Comuna Stä,nce*tI, Districtul Bo-

1) Oxiginalul apartine D-lul Alexandru Callimachi.

305

tosanf, poporul bisericel Sf. Gheorghe, In virsta de 28 aril,nascut din legiuita casätorie a D-lul Alecu Callimachi si so0asa Maria, si D-neI Zenaida, fat& fecioara locuitoare In ComunaZvor4tea, poporul Bisericei Adormirea M. D. In virstä de 24aril', näscutä din legiuita casatorie a D-lul Alecu Moruzi si sotiasa Profira.

S'ati cununat dupe lege pe numitif si spre Incredh4are li s'adat acest act.

Protoereul : D. Iconomu.

Preotul : N. Galin Sachelarie.

No. 293.

1865, Maifi 9.

TABLA ILUSTRATIUNIM

I. Gravure in text.

Marca eraldicä a caseI Callimachi. (VignetaStanceOl. (Vigneta In capul Precuvinare.O. Pagine

Inscriptia bisericeI Sf. Neculae din ampulung . . . 235

II. Gravure afarà din text.

Vederea OmpulunguluI din Bucovina 1

Portretul Domnulul Moldovei, loan Callimachi. . 19Duo', tabloul ce el afll la SÍ. Spiridon din Ia§I.

Portretul DomnuluI Moldovel, Grigore Callimachi. . . 65Dupá tabloul ce sa aflá," la Sf. Spiridon din 14.

Portretul DomnuluI MoldoveI, Alexandru Callimachi . 73pupg tabloul ce sa aflä, la Sf. Spiridon din Ia§Y.

Portretul Domnulul Moldovei, Scarlat Callimachi . . . 87Dupà ta.bloul ce sá, aflA la SÍ. Spiridon din Ia0.

Portretul Mitropolitulul MoldoveI, Gavriil Callimachi. . 135Dup1 tabloul ce sl aflä la Mitropolia din 14.

III. Gravued in culorT.

Arborele genealogic al caseI Callimachi 157

TABLA MATERIILOR

Pagine

Precuvintare. V

Capitolul I. Originea caseI Callimachi. . 1

Capitolul II. loan Callimachi, Domnul Moldovet . . 19

Capitolul III. Grigore Callimachi, Domnul Moldova . 55

Capitolul IV. Alexandru Callimachi, Domnul Moldova 73

Capitolul V. Scarlat Callimachi, Domnul Moldovet . 87

Capitolul VI. Gavriil Callimachi, Mitropolitul Moldova 135

NotiVi asupra arboreldi genealogic . . 157

Amänunte despre mosia Stance§t1. . 201

Documente 209

Tabla ilustratiunilor 309

Tabla materiilor 311

1STORIA I GENEALOGIA - upload.wikimedia.org · A. b. XENOpoL PROFESOR LA UNIVERSITAT EA DIN IAŞI...

Documents

Transcript of 1STORIA I GENEALOGIA - upload.wikimedia.org · A. b. XENOpoL PROFESOR LA UNIVERSITAT EA DIN IAŞI...