1.PT Rosiori - Alimentare Cu Apa

1

A. DATE GENERALE .......................................................................................................................................... 5

A.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII ............................................................................................................ 5

A.2. AMPLASAMENTUL .......................................................................................................................................... 5

A.3. TITULARUL INVESTIŢIEI .................................................................................................................................... 5

A.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI ............................................................................................................................... 5

A.5. ELABORATORUL PROIECTULUI ........................................................................................................................... 5

B. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR ...................................................................................................... 6

B.1.1. Amplasamentul ................................................................................................................................ 6

B.1.2. Topografia ........................................................................................................................................ 7

B.1.3. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei .................................................................................. 7

B.1.4. Geologia, seismicitatea .................................................................................................................... 7

B.1.5. Prezentarea proiectului pe specialităţi ............................................................................................ 9

B.1.6. Devierile şi protejările de utilităţi afectate....................................................................................... 9

B.1.7. Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi

provizorii 10

B.1.8. Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea ............................................ 10

B.1.9. Trasarea lucrărilor.......................................................................................................................... 10

B.1.10. Antemăsurătoarea ......................................................................................................................... 10

B.1.11. Descrierea funcţională şi tehnologică a schemei de alimentare cu apă .................................. 11 B.1.11.1. Sursa de alimentare cu apă ....................................................................................................................... 11 B.1.11.2. Conducta de aducţiune şi conductele de legătură între foraje şi rezervor ................................................ 12 B.1.11.3. Rezervoarele de înmagazinare .................................................................................................................. 12 B.1.11.4. Staţia de clorinare ..................................................................................................................................... 12 B.1.11.5. Staţia de pompare ..................................................................................................................................... 13 B.1.11.6. Reţeaua de distribuţie ............................................................................................................................... 14

B.2. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI.................................................................................................................. 17

B.2.1. Sursa de apă ................................................................................................................................... 17 B.2.1.1. Introducerea pietrişului mărgăritar ........................................................................................................... 18 B.2.1.2. Cimentarea puţurilor ................................................................................................................................. 18 B.2.1.3. Dezvoltarea forajelor ................................................................................................................................. 18 B.2.1.4. Testarea forajelor ...................................................................................................................................... 18 B.2.1.5. Pretestul .................................................................................................................................................... 19 B.2.1.6. Testul de eficienţă ..................................................................................................................................... 19 B.2.1.7. Testul de performanţă ............................................................................................................................... 19 B.2.1.8. Sterilizarea forajelor .................................................................................................................................. 19 B.2.1.9. Analiza apei ............................................................................................................................................... 20 B.2.1.10. Cabina foraj ............................................................................................................................................... 20 B.2.1.11. Instalatii mecanice ..................................................................................................................................... 20

B.2.1.11.1. Capul de pompare .............................................................................................................................. 20 B.2.1.11.2. Pompa submersibilă, conducta de refulare, racordare la reţeaua de apă ......................................... 20

B.2.1.12. Instalaţii electrice ...................................................................................................................................... 21 B.2.1.12.1. Tabloul electric de comandă .............................................................................................................. 21

B.2.1.13. Recepţia forajului ...................................................................................................................................... 22 GOSPODĂRIA DE APĂ ...................................................................................................................................... 22

B.2.2. Rezervorul de înmagazinare al apei ............................................................................................... 22 B.2.2.1. Amplasare .................................................................................................................................................. 22 B.2.2.2. Capacitatea de stocare .............................................................................................................................. 23 B.2.2.3. Constructii ................................................................................................................................................. 23

B.2.2.3.1. Structura şi izolaţia termică ................................................................................................................. 23 B.2.2.3.2. Fundaţia rezervorului ........................................................................................................................... 24 B.2.2.3.3. Instalaţiile hidraulice ............................................................................................................................ 25 B.2.2.3.4. Instalatii electrice nr. 1 ........................................................................................................................ 26

2

B.2.2.3.5. Sursa de alimentare cu energie electrica a gospodăriei de apă ........................................................... 27 B.2.3. Staţia de pompare.......................................................................................................................... 27

B.2.3.1. Construcţii ................................................................................................................................................. 27 B.2.3.2. Fundaţia ..................................................................................................................................................... 28 B.2.3.3. Finisaje ....................................................................................................................................................... 28 B.2.3.4. Instalaţia electrică a staţiei de pompare ................................................................................................... 28 B.2.3.5. Grupul de pompare ................................................................................................................................... 29 B.2.3.6. Impământarea ........................................................................................................................................... 29

B.2.4. Staţia de clorare ............................................................................................................................. 30

B.2.5. Conducta de aducţiune .................................................................................................................. 31

B.2.6. Bazinul vidanjabil ........................................................................................................................... 31

B.2.7. Reţeaua de distribuţie .................................................................................................................... 31 B.2.7.1. Construcţii şi instalaţii ............................................................................................................................... 33 B.2.7.2. Note de calcul ............................................................................................................................................ 34

B.2.7.2.1. Dimensionarea reţelei de distribuţie ................................................................................................... 34 B.2.8. Subtraversări .................................................................................................................................. 40

B.2.9. Hidranţi .......................................................................................................................................... 42

B.2.10. Reţele tehnologice din gospodăria de apă ..................................................................................... 43

B.2.11. Sistematizarea pe verticală ............................................................................................................ 45

B.2.12. Drum acces in gospodaria de apa .................................................................................................. 45 B.2.12.1. Situaţia în plan ........................................................................................................................................... 45

B.2.12.1.1. Profilul transversal tip ........................................................................................................................ 45 B.2.13. Împrejmuire gospodărie de apă ..................................................................................................... 46

B.2.14. DOTARI ........................................................................................................................................... 46

B.2.15. Organizarea de şantier .................................................................................................................. 47

B.2.16. Măsuri de tehnica securității și igiena muncii și de prevenire și stingere a incendiilor .................. 47

ANEXE

1. Aviz CTE 2. Referat de verificare 3. Program pe faze determinante 4. Breviar de calcul 5. Standarde si normative retele alimentare cu apa

3

PIESE DESENATE

Volum Nr. plansa Titlu plansa Scara I FPD/05/PT/R/I.1 Plan de încadrare în zonă 1:100.000

FPD/05/PT/R/I.2 Plan general de situație 1:5.000

FPD/05/PT/R/I.3 Schemă tehnologică %

II FPD/05/PT/R/II.1 Cabina sonda %

FPD/05/PT/R/II.2 Detaliu cap pompare %

FPD/05/PT/R/II.3 Schemă electrică %

FPD/05/PT/R/II.4 Schemă impământare %

FPD/05/PT/R/II.5 Schemă panou electric %

IIIA FPD/05/PT/R/IIIA.1 Plan de situație gospodărie de apă 1:100

FPD/05/PT/R/IIIA.2 Sistematizare verticală 1:200

FPD/05/PT/R/IIIA.3 Rezervor de inmagazinare a apei – Dispozișie generală și plan cofraj

1:50

FPD/05/PT/R/IIIA.4 Plan armare fundație rezervor 1:50

FPD/05/PT/R/IIIA.5 Vedere exterioară rezervor 1:50

FPD/05/PT/R/IIIA.6 Detalii drum acces și platformă carosabilă %

FPD/05/PT/R/IIIA.7 Detalii trotuar %

FPD/05/PT/R/IIIA.8 Cămin clapet antiretur 1:10

FPD/05/PT/R/IIIA.9 Detalii de execuție pentru gard și porți 1:10

IIIB FPD/05/PT/R/IIIB.1 Stația de pompare și clorinare – Vedere în plan și secțiuni

%

FPD/05/PT/R/IIIB.2 Plan de fundare stație de tratare și clorinare

1:50

FPD/05/PT/R/IIIB.3 Stația de tratare și clorinare – Montaj pompe și conducte

1:50

FPD/05/PT/R/IIIB.4 Recipient de neutralizare 1:5

IV FPD/05/PT/R/IV.1 Plan de situație rețea de alimentare cu apă

1:1.000

FPD/05/PT/R/IV.2 Profil longitudinal conductă de aducțiune 1:100 1:1.000

FPD/05/PT/R/IV.3 Profile longitudinale rețea alimentare cu apă

1:100 1:1.000

FPD/05/PT/R/IV.4 Detaliu pozare conductă PEID %

FPD/05/PT/R/IV.5 Detaliu vană îngropată 1:10

FPD/05/PT/R/IV.6 Detaliu branșament %

FPD/05/PT/R/IV.7 Detaliu tip montaj cișmea %

FPD/05/PT/R/IV.8 Detaliu tip montaj hidrant 1:10

FPD/05/PT/R/IV.9 Detaliu ventil de aerisire %

FPD/05/PT/R/IV.10 Detaliu subtraversare DJ %

FPD/05/PT/R/IV.11 Detalii noduri rețea 1:100

V TGD 1/3

Schema electrica monofilara – Tablou general de distributie

%

TGD 1/3


%

TGD 1/3


%

4

Listă de semnături

„PRIMA INFIINŢARE A REŢELEI DE APĂ ÎN COMUNA ROŞIORI, JUDEŢUL IALOMIŢA”

Şef proiect: ing. Georgiana Pantazi

Colectiv de elaborare: ing. Gabriel Codreanu

teh. Ciprian Popescu

teh. Cosmin Ţicu

Proiectant de specialitate

Instalaţii electrice: ing. Dan Rădulescu

5

A. DATE GENERALE

Prezentul proiect a fost întocmit respectând Ordinul nr. 863/2008 din

02/07/2008 pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din

Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al

documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi

metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de

intervenţii".

A.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII

„PRIMA ÎNFIINŢARE A REŢELEI DE APĂ ÎN COMUNA ROŞIORI, JUDEŢUL

IALOMIŢA”

A.2. AMPLASAMENTUL

Judeţul Ialomiţa - comuna Roşiori

A.3. TITULARUL INVESTIŢIEI

Comuna Roşiori

A.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI

Comuna Roşiori

A.5. ELABORATORUL PROIECTULUI

S.C. FEEDPOINT DESIGN S.R.L. București, Str. Intr. Văilor, nr. 3, sector 3, email:

[email protected], fax: 0378.107.796.

mailto:[email protected]

6

B. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

B.1.1. Amplasamentul

Comuna Roşiori este regiune membră judeţului Ialomiţa şi este situată la o distanţă de 40 km de Bucureşti şi 5 km de Moviliţa şi de drumul naţional DN 2.

Judeţul Ialomiţa se afla în partea de sud-est a ţării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiţei şi la interferenţa unor vechi şi importante drumuri comerciale, prin care capitala ţării este legată cu Moldova şi cu litoralul Mării Negre.

Comuna Roşiori, aparţine din punct de vedere geomorfologic câmpului Bărăganului, cuprins între Valea Mostiştei la est şi râul Ialomiţa la nord.

Cotele cele mai înalte depăşesc cu puţin altitudinea absolută de 70 m. În partea nordică a Bărăganului se găseşte o zonă de dune consolidate.

Comuna Roşiori este situată în judeţul Ialomiţa. Coordonatele geografice sunt: 44° 37' Nord, 26° 32' Est

Comuna Roşiori este amplasată în sud-vestul judeţului Ialomiţa şi are următoarele vecinătăţi:

La nord – Coşereni şi Borăneşti;

7

La vest – comuna Moviliţa;

La sud – Bitina şi Chiroiu;

La est – Valea Bisericii.

B.1.2. Topografia

Zona se încadrează în sectorul estic al câmpiei Române în câmpia Bărăganului.

Partea cea mai joasă (10-20 m altitudine) se află pe lunca Siretului Inferior, unde, pe un teritoriu de lentă scufundare, s-a format o mare zonă de confluențe, spre care se recurbează râurile în forma unui evantai. Altitudinea maximă este de 300 m, la Pitești.

Relieful Câmpiei Române se caracterizează prin văi largi și interfluvii netede, numite popular câmpuri, cu mici depresiuni formate prin tasare și sufoziune (crovuri).

B.1.3. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Clima judeţului Ialomiţa este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte calde şi ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare şi prin precipitaţii în cantităţi reduse. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 şi 2300 ore, numărul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.

Temperatura medie anuală a aerului creşte de la Nord-Vest (10,40 C la Armăşeşti), către Sud-Est (11,10 C la Feteşti). Minima absolută a ajuns până la – 32,50C la Armăşeşti (25 ian.1942), iar maxima absolută până la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,50C.

Precipitaţiile atmosferice, variază între 400 şi 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate în Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul judeţului. Vânturile au ca direcţii dominante nord-est, nord, sud-vest şi sud, dominante fiind crivăţul, austrul, băltăreţul şi suhoveiul.

Umezeala relativă a cerului variază între 74 şi 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă îngheţul, bruma şi viscolul, în perioada rece, seceta, roua şi grindina, în perioadele calde ale anului.

B.1.4. Geologia, seismicitatea

Amplasamentul gospodăriei de apă se situează în zona centrală a comunei, în curtea primăriei, iar forajul independent în curtea şcolii.

Geomorfologic, zona se încadrează în sectorul estic al câmpiei Române în câmpia Bărăganului.

Aşezat în partea de sud-est a ţării, teritoriul cercetat este supus influenţei maselor de aer estice-continentale, vestice-oceanice şi indico-mediteraneene, care conduc la un climat de tip continental excesiv.

Sectorul cercetat face parte din marea unitate structurală denumită „Platforma Moesica”, care, la nord de Dunăre, corespunde unităţii denumită „Câmpia Română”, respectiv subunităţii „Câmpia Bărăganului”, iar spre est se extinde pe teritoriul Dobrogei meridionale.

Cuvertura acestei unităti cuprinde depozite paleozoice, mezozoice şi neozoice, fundamentul cristalin nefiind încă interceptat prin foraje în cuprinsul teritoriului studiat.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Siret

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pite%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Crov

8

Baza Cuaternarului în teritoriul estic al Câmpiei Române o constituie „Stratele de Frăteşti”, atribuite St. Prestianului, nivel al Pleistocenului inferior.

Orizontul de pietrişuri şi nisipuri al „Stratelor de Frăteşti” este constituit din material cu origine dublă: carpatică şi balcanică, respectiv cuartite, micaşisturi, calcare, silexuri, corneene, conglomerate, fiind depuse într-un regim de sedimentare lacustru. În componenta acestui orizont se identifică, în special spre NV, prezenta unor intercalaţii cu granulaţie fină: nisipuri argiloase şi argile nisipoase, care pot atinge procente considerabile (50...60%) din grosimea totală a orizontului, semnalându-se şi sectoare unde înlocuiesc aproape în totalitate stratele de nisipuri medii-grosiere cu pietriş.

Începând de la mijlocul Pleistocenului superior, Platforma se ridică, perioada respectivă conducând la formarea teraselor şi a depozitelor de tip loessoid, depuse în regim de sedimentare subaerian.

Din punct de vedere geomorfologic, în diferitele foraje, executate în zonă, s-au interceptat formaţiuni geologice, începând cu Paleozoicul, însă noi ne vom concentra asupra formaţiunilor Pleistocene şi Holocene, care prezintă şi interes, din punct de vedere hidrogeologic.

Pleistocenul mediu este reprezentat prin „complexul marnos”, reprezentat prin roci acvaclude.

Conform datelor obţinute la execuţia forajelor pentru reţeaua de apă unităţilor economice din zona, rezultă următoarea succesiune a formaţiunilor geologice:

Acviferul freatic este cantonat în nisipurile fine de la baza depozitelor loessoide de pe Câmpul Înalt din dreapta râului Ialomiţa.

Acviferul este alimentat din precipitaţii, curgând pe o direcţie generală orientată VNV – ESE.

Acviferul din „Nisipurile de Mostiştea” este considerat de „medie adâncime”, fiind cantonat în depozitele Pleistocenului superior reprezentate prin nisipuri fine gălbui, cu concreţiuni calcaroase sau grezoase.

Direcţia de curgere este V-E, forajele hidrogeologice din zonă interceptându-l începând cu adâncimi de 25,0 – 30,0m.

Acviferul din „Stratele de Frăteşti” prezintă o dezvoltare regională, fiind exploatat pentru apa potabilă prin foraje, stratele acvifere fiind constituite, litologic, predominant din nisipuri medii şi fine cu intercalaţii de orizonturi din pietrişuri.

Stratificaţia

Începând de la suprafaţa terenului, stratificaţia are următoarea succesiune:

- 0,00 – 0,30 m: sol vegetal prăfos - argilos, cafeniu – negricios, cu resturi vegetale

- 0,60 – 6,0 m: argilă prăfoasă sub adâncimea de 2,5 m se trece la praf argilos cu concreţiuni calcaroase.

Din datele observate la execuţia unor foraje mai adânci în zonă, rezultă că stratul de argilă prăfoasă (praf argilos) se continuă până la cca. 10 m adâncime de unde apar depuneri necoezive de nisip.

Nivelul apei subterane

9

Apa subterană nu a fost întâlnită în forajele executate. Din măsurătorile efectuate în fântânile comunale din imediata apropiere a amplasamentelor a rezultat că apa subterană se află la adâncimi de 7 - 8 m.

Chimismul terenului şi apei subterane

În aceste condiţii, fundarea se va realiza la -1,10 m adâncime faţă de cota terenului amenajat, pentru depăşirea adâncimii de îngheţ, după îndepărtarea obligatorie a stratului de sol cu resturi vegetale sau rădăcini.

Datorită specificului construcţiilor preconizate (funcţionare tehnologică permanentă cu flux continuu de apă), la proiectare se vor avea în vedere prevederile normativului P7-2000, referitor la proiectarea şi execuţia construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire (PSU).

Soluţia de fundare presupune eliminarea obligatorie a solului vegetal şi a eventualelor umpluturi din gropile de fundare. În eventualitatea (improbabilă) a detectării în gropile de fundare, a unor accidente litologice care coboară, local, sub cota de fundare, acestea vor fi îndepărtate şi înlocuite cu material local nisipos-prăfos, compactat corespunzător în condiţiile descrise anterior.

Valorile coeficienţilor geotehnici sunt condiţionate de menţinerea umidităţii naturale a terenului atât în timpul execuţiei, cât şi în perioada de exploatare, prin măsuri care să împiedice pătrunderea sau şiroirea apelor de precipitaţii (sau altele) către terenul de fundare, având în vedere faptul că nisipul prăfos este foarte uşor antrenabil.

În acest scop se recomandă efectuarea unor lucrări de amenajare pe verticală a terenului din amplasament constând în realizarea unei pante continue spre un canal de preluare etanş şi dotarea construcţiilor cu trotuare şi rigole etanşe, astfel încât să se asigure preluarea, dirijarea şi evacuarea apelor în exteriorul incintei.

Seismicitate

Normativul P100-1/2006 încadrează amplasamentul în zona de calcul seismic caracterizată de o perioadă de colţ Tc = 1,6 sec şi un coeficient Ks = 0,20, iar valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani este ag = 0,24g; intensitatea seismică de calcul VIII, scara MSK.

B.1.5. Prezentarea proiectului pe specialităţi

Prezentul proiect se împarte în următoarele categorii şi volume de lucrări:

INSTALAŢII TEHNOLOGICE - dimensionarea hidraulică a sistemului de alimentare cu apă (instalaţii hidraulice puţ forat, staţie de pompare, rezervor, staţie clorare, reţea de distribuţie)

CONSTRUCŢII – tratează structurile de rezistenţă necesare obiectelor tehnologice

INSTALŢII ELECTRICE – tratează lucrările de instalaţii electrice necesare obiectivelor instalaţiilor tehnologice

B.1.6. Devierile şi protejările de utilităţi afectate

La începerea lucrărilor de execuţie se vor face sondaje pentru stabilirea traseului reţelelor existente.

10

B.1.7. Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii

Se propune alimentarea cu energie a gospodăriei de apă din reţeaua publică.

Comuna este conectată la sistemul energetic naţional. Transportul energiei electrice de la furnizor către consumator se realizează prin intermediul liniilor de înaltă tensiune, staţiilor de transformare şi liniilor de medie tensiune pînă la posturile de transformare de unde este distribuită la consumatori prin reţele de joasă tensiune.

Colectarea, evacuarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din procesul tehnologic şi din alte activităţi se vor face normal de firme autorizate, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

B.1.8. Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea

Accesul rutier în incinta Gospodăriei de apă se va face prin intermediul unui drum de acces care se desprinde din strada Independenţei.

La Gospodaria de apă, traficul se încadrează la categoria FOARTE UŞOR.

B.1.9. Trasarea lucrărilor

Înainte de a începe lucrările de construcţie, executantul, pe baza proiectului, trebuie să procedeze la operaţiile de trasare care permit:

să se materializeze pe teren traseul şi profilul în lung al conductelor;

să se stabilească poziţia tuturor lucrărilor îngropate existente cum ar fi reţelele de canalizare, termoficare, cabluri electrice şi telefonice, conducte de gaze etc.

Trasarea pe teren a reţelelor de conducte va fi realizată în conformitate cu prevederile STAS 1924/5.

Se vor respecta planurile cu coordonatele punctelor caracteristice din cadrul proiectului.

Executantul trebuie să se asigure de concordanţa între ipotezele proiectului şi condiţiile de execuţie ale lucrărilor. În cazul în care anumiţi parametri, cum ar fi natura solului, condiţiile de pozare, panta terenului etc sunt în discordanţă cu prescripţiile proiectului, trebuie să fie informat proiectantul general.

Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, în punctele caracteristice (la coturi în plan vertical şi orizontal, în vârfurile de unghi, la tangentele de intrare şi ieşire din curbe, în axul căminelor, în punctele de intersecţie cu alte conducte şi la branşament).

Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasaţi perpendicular pe axa traseului, la distanţe care să nu permită degradarea în timpul executării săpăturilor, depozitării pământului, sau din cauza circulaţiei.

Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.

B.1.10. Antemăsurătoarea

Se găseste anexata prezentului proiect – Formularul F3.

11

B.1.11. Descrierea funcţională şi tehnologică a schemei de alimentare cu apă

În conformitate cu concluziile Studiului de Fezabilitate aferent, sistemul de alimentare cu apă va fi realizat în două etape.

Prima etapă, ce face obiectul prezentului proiect, este formată din:

Frontul de captare nou, compus dintr-un număr de 2 foraje prevăzute cu pompe submersibile care au rolul de a pompa apa din puţuri mai departe către rezervorul de înmagazinare a apei. Puţurile se vor lega între ele printr-o conductă de legatură;

Din frontul de captare apa este transportat mai departe prin intermediul conductei de aducţiune până la rezervorul de înmagazinare a apei aflat în gospodăria de apă;

Gospodaria de apă este formată din:

o Un rezervor de înmagazinare a apei cu capacitatea de 300 mc;

o Staţie de clorinare;

o Staţie de pompare cu capacitatea de Q = 19.17 mc/h şi H = 39m;

o Reţea de distribuţie cu o lungime totală de 10.026 m.

B.1.11.1. Sursa de alimentare cu apă

Sursa de alimentare cu apă va fi asigurată de un front de captare nou format din 2 foraje hidrogeologice cu adâncimea finală proiectată de 120,00 m.

Debitul solicitat la sursă este de 11,5 l/s, fiecare puţ furnizând un debit de 4 l/s.

Forajele vor fi echipate fiecare cu câte o electropompă submersibilă, având următoarele caracteristici:

Q = 4 l/s

Hp = 65,00 m

P = 5,5 kW/pompă

Toate echipamentele vor fi montate într-o cabină semiîngropată, cu partea superioară situată la circa 30 cm deasupra solului, construită din PEHD.

Datele din proiect care privesc caracteristicile pompei submersibile din foraj sunt informative. Aceste date (amplasarea pompei în foraj, înălţimea de pompare, etc) se vor definitiva după execuţia forajului şi efectuarea probelor pentru determinarea parametrilor de funcţionare.

Nivele de calcul ale apei:

- Nivel piezometric 17,0 m;

- Nivelul hidrodinamic 20,0 m;

- Denivelare 3,0 m;

- Debit de exploatare 4,0 l/s/foraj;

- Adâncimea estimativă de pozare a pompei Hp = min. 30 – max. 60 m.

12

Perimetrele de protecţie sanitară vor fi instituite conform reglementărilor în vigoare (conform HG nr. 930/11.08.2005), mai ales pentru zona de restricţie cu regim sever din jurul fiecărui puţ, cu rază minimă de 10 m, prin prevederea unei împrejmuiri din panouri de sârmă şi stâlpi metalici.

B.1.11.2. Conducta de aducţiune şi conductele de legătură între foraje şi rezervor

Conducta de aducţiune va fi realizată din conductă PEID, PN 6 Dn 110 transportând apa pe o lungime totală de 85 m până la limita gospodăriei de apă..

Conducta de aducţiune va fi pozată îngropat, la adâncimea de 1,00 m corespunzătoare zonei.

B.1.11.3. Rezervoarele de înmagazinare

Rezervorul de înmagazinare de 300 mc va fi amplasat în incinta gospodăriei de apă, la cota terenului de 67.85 m, în imediata vecinătate a containerului staţiei de pompare şi clorinare a apei.

Rezervorul este de formă cilindrică, va fi executat suprateran şi cuprinde:

- suprastructură metalică, acoperită, (tole de oţel galvanizat), izolată termic;

- fundaţie continuă din beton armat.

- conductele tehnologice necesare exploatării executate din oţel inox (alimentare, evacuare, preaplin, racord branşare maşină pompieri);

- scări şi guri de acces pentru asigurarea operaţiunilor de întreţinere.

Rezervorul de înmagazinare este prevăzut la interior cu rezistori electrici pentru încălzirea volumului de apă, pentru a evita îngheţarea acesteia în perioadele friguroase.

B.1.11.4. Staţia de clorinare

Studiul hidrogeologic stabileşte că apa subterană care va fi captată se încadrează din punct de vedere calitativ în limitele excepţionale conform prevederilor L 458/2002.

Ca urmare apa va fi clorată preventiv pentru asigurarea clorului rezidual liber în cantităţile recomandate prin L 458/2002 la intrarea apei în reţea (0,55 mg/l) şi la consumator (0,1 mg/l).

Având în vedere poziţia punctului de injecţie în raport cu reţeaua de distribuţie precum şi observaţiile efectuate pe sisteme de alimentare cu apă cu caracteristici similare considerăm că o doză de clor de cca. 1 mg/l este suficientă pentru asigurarea condiţiilor amintite anterior.

De asemenea, doza de clor care va fi practicată în exploatarea sistemului va fi stabilită cu precizie pe baza studiilor hidrochimice efectuate asupra probelor prelevate după executarea forajelor de explorare şi va fi permanent ajustată în timpul exploatării sistemului aşa cum o recomandă normativele tehnice de specialitate.

Clorarea apei se va face cu clor gazos prin intermediul aparatelor de dozare sub vacuum.

Scopul instalării staţiei de clorinare este acela de a elimina pericolul dezvoltării coloniilor de bacterii ca urmare a stocării apei în bazine (mai ales în cazul unui consum zilnic redus).

13

Instalaţia de clorinare este amplasată în acelaşi container cu staţia de pompare.

Cabina staţiei de clorinare este o construcţie modulară, autoportantă, demontabilă. Se va fabrica în uzină şi se va transporta şi instala pe şantier. Aceasta are rol de adăpostire a echipamentelor tehnice pentru dezinfecţia apei.

Planul cabinei este alcătuit din următoarele funcţiuni:

- camera în care este montat tabloul electric şi sistemul de alarmă;

- camera în care sunt montate buteliile de clor împreună cu sistemul de injecţie şi sistemul de neutralizare.

Instalaţia de clorinare este proiectată pentru dozarea precisă şi în siguranţă a clorului gazos, în concordanţă cu principiul universal testat şi acceptat al funcţionării sub vid, asigurând o funcţionare sigură, de calitate ridicată.

Această instalaţie este alcatuită din:

Regulator vacuum S10K

Dozator clor S10K

Injector 3/4"

Accesorii injector

Dispozitiv injectie

Furtun PE 1/4" x 3/8"

Masura si control

Modul SFC

Modul Depolox 5

Accesorii siguranta

GasMonitoringSystem

Senzor GMS

B.1.11.5. Staţia de pompare

Staţia de pompare va fi adăpostită împreună cu staţia de clorinare într-un container termoizolat şi încălzit.

Caracteristici generale:

Dimensiuni exterioare: lung/lat/înalt: 9.860 x 2.438 x 2.450 mm

Dimensiuni interioare: lung/lat/înalt: 9.700 x 2.298 x 2.300 mm

Înălţimea spaţiului interior: 2.300 mm

Greutatea totală : 1200 Kg

Dotări:

3 (trei) buc. uşă cu dimensiunea de 1000 x 2000 mm

2 (două) buc. fereastră cu geam termopan aluminiu cu deschidere simpla de 800 x 1000 mm

Instalaţia electrică:

1 (una) buc tablou de distribuţie cu siguranţe automate 13 A / 16 A

6 (patru) buc lampă tavan 1 x 36 Watt

4 (patru) buc întrerupator

2(două) buc priză dublă aplicată

14

2 (două) buc radiator electric de 1500 W

1 (una) buc radiator electric de 500 W

Grupul de pompare

Grupul de pompare este format din:

3 pompe (2+1) cu ax vertical;

Două manifolduri realizate din oţel inoxidabil;

Saşiu din oţel inoxidabil;

O vană de sens şi două vane de izolare pentru fiecare pompă;

Panou de control dotat cu convertizor de frecvenţă.

Caracteristici tehnice:

Debit minim exploatat: 15 m3/h

Debit maxim: 120 m3/h

Debit maxim exploatat: 80 m3/h

Înalţime de pompare max.: 39 m

Toate conductele ce se vor monta în staţia de pompare vor fi din oţel zincat.

Cabina staţiei de pompare este o construcţie modulară, autoportantă, demontabilă, se va fabrica în uzină şi se va transporta şi instala pe şantier. Construcţia este dotată printre altele cu ventilatoare, sistem iluminat interior şi exterior, sistem încălzire electrică pe timp de iarnă, prize, etc.

Cabina se va aşeza pe o placă din beton armat prevazută perimetral cu grinzi până la adâncimea de îngheţ. Înainte de turnarea plăcii se vor monta toate conductele de sub aceasta, conform desenelor prezentate în cadrul proiectului.

B.1.11.6. Reţeaua de distribuţie

La stabilirea configuraţiei reţelei de distribuţie s-au avut în vedere următoarele criterii:

amplasarea reţelei de alimentare cu apă din studiul de fezabilitate;

15

cerinţele beneficiarului local;

desfăşurarea tramei stradale existente, cu amplasarea consumatorilor individuali şi determinarea zonelor aglomerate;

amplasarea instituţiilor principale din localitate (primărie, biserică, şcoală, grădiniţă, etc.);

posibilităţile de dezvoltare ulterioară a localităţii şi a extinderii lungimii şi capacităţii de transport a reţelei de distribuţie prin închiderea unor inele.

Reţeaua de distribuţie este formată în sistem inelar şi este prevăzută din tuburi PEID, PN6 cu următoarele diametre şi lungimi după cum urmează:

Nr. crt.

Denumire strada Descriere Lungime

1 Str. Panduri Conductă PEID De 90 mm 569,00

2 Str. Orhideei Conductă PEID De 90 mm 568,50

3 Str. Poştei Conductă PEID De 90 mm 569,50

4 Str. Eroilor Conductă PEID De 90 mm 568,50

5 Str. Mihai Viteazu Conductă PEID De 90 mm 572,00

6 Str. Libertăţii Conductă PEID De 90 mm 571,00

7 Str. Plevnei Conductă PEID De 90 mm 497,00

8 Str. Primăverii Conductă PEID De 90 mm 497,00

9 Str. Tineretului Conductă PEID De 90 mm 462,00

Conductă PEID De 160 mm 37,50

10 Str. Legumicultorilor Conductă PEID De 90 mm 499,00

11 Str. Săniuţei Conductă PEID De 90 mm 499,00

12 Str. Lalelei Conductă PEID De 90 mm 498,00

13 Str. Independenţei (stanga)



14 Str. Independenţei (dreapta)




15 Str. 1 Conductă PEID De 63 mm 870,50


Subtraversari DJ Conducta PEID 160 mm 26,50

TOTAL 10.026,00

16

Notă:

Conform „Ghidului de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural", indicativ GP 106-04 hidranţii se amplasează pe reţea astfel:

- pe tronsoanele pe care se distribuie un debit mai mic de 5 l/s nu se amplasează hidranţi decât în cazuri justificate;

- pe tronsoanele de reţea ce transportă un debit mai mare de 5 l/s, pentru localităţi până la 5000 locuitori, diametrul conductei va avea cel puţin 110 mm; pe aceste porţiuni se prevăd hidranţi amplasaţi la distanţe de maximum 500 m între ei; poziţia aleasă va asigura utilizarea cât mai uşoară pentru combaterea focului la cât mai multe case;

S-au prevăzut 11 hidranţi de incendiu care vor fi montaţi din 100 în 100 de metri pe conducte cu diametre mai mari de De 110 mm.

Pe traseu s-au prevăzut 40 de vane de separare amplasate îngropat, fără cămin. Mai e necesară montarea pe reţea a 3 ventile de aerisire conform planşelor aferente profilelor longitudinale (FPD/05/PT/R/IV.3).

De-a lungul reţelelor de distribuţie s-au prevăzut 2 subtraversări de drum judeţean în lungime totală de 26,5 ml.

Întocmit,

Ing. Georgiana Pantazi

Cot Cismea

90 63 90 110 160 63 90 110 160 63 90 110 160 65 80 100 160 63 90 110 160

Str. Panduri 1

Str. Orhideei 1

Str. Poştei 1

Str. Eroilor 1

Str. Mihai Viteazu 1

Str. Libertăţii 1

Str. Plevnei 1

Str. Primăverii 1 1

Str. Tineretului 1 1 1

Str. Legumicultorilor 1

Str. Săniuţei 1

Str. Lalelei 1

Str. Independenţei (stanga) 1 1 1 2 1 1 2 4 1 1

Str. Independenţei (dreapta) 3 2 1 2 6 1

Str. 1 5 11 6

Str. 2 6 12 12

CruceTeu egal Teu redus ReductiiDenumire amplasament

Vana de separatie

17

B.2. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI

B.2.1. Sursa de apă

Se vor executa două foraje cu adâncimea de 120 m fiecare având un debit de 4l/s.

Se va folosi metoda forajului cu circulaţie directă.

Instalaţia va fi de tipul instalaţiilor de foraj hidrogeologic tip E+M sau WIRTH.

Forajul va fi executat folosind prăjini aer-lift Ф 146mm şi 53/4 API prajini grele.

Sapele de foraj vor fi bohrsape cu diametrul de 610 mm, snek cu diametrul de 610 mm sape cu lame cu diametrul de 445 mm şi/sau sape cu role de acelaşi diametru.

Puţul va fi forat cu diametrul de 610 mm în sistem uscat până la întalnirea unui strat consolidat. Pe acest interval, se va instala coloană de ghidaj de 20 in. (508 mm).

Se va continua forarea puţului cu diametrul de 445 mm, prin metoda forajului hidraulic cu circulaţie directa, până la adâncimea proiectată de 120 m.

În procesul de foraj se vor folosi aproximativ 2 volume de puţ de fluid de foraj. Acesta este necesar pentru aducerea detritusului la suprafaţă şi în menţinerea stabilităţii pereţilor găurii.

Fluidul de foraj folosit va fi pe bază de bentonită şi va fi adaptat condiţiilor reale din teren. Proprietăţile fluidului de foraj vor fi măsurate în timpul săpării găurii de puţ la un interval de timp de 2 ore.

Fluidul de foraj trebuie să aibe următoarele caracteristici:

Denumire Plaja de variaţie

Greutate volumetrică 1.05 -1.15 Kg/dm³

Vâscozitate 38-45 sec

pH 9-10

Filtrat 7-10 cm3

Conţinut de nisip 2% pe volum

Turtă 1.2 mm

La finalul operaţiunilor de săpare a găurii de sondă, pe intervalul cuprins între adâncimea gaurii de ghidaj şi adâncimea finală, forajul va fi investigat geofizic folosind următoarele metode:

- carotaj electric (potenţial spontan şi două curbe de rezistivitate);

- gamma natural.

În urma investigării găurii de sondă prin mijloace geofizice, în corelare cu descrierea litologică a probelor de detritus şi cu datele de foraj se vor stabili intervalele în care vor fi amplasate coloanele filtrante, volumele şi adâncimea până la care spaţiul inelar va fi umplut cu material filtrant (pietriş mărgăritar) şi intervalele care vor fi izolate prin cimentare.

18

Tubarea coloanei de exploatare: Pe baza investigaţiilor facute se stabileşte programul de construcţie al puţului. Se prevede o coloană de exploatare compusă din filtre PVC tip Johnson şi burlane PVC cu imbinari cu filet trapezoidal:

B.2.1.1. Introducerea pietrişului mărgăritar

Pentru îndeplinirea unor condiţii bune de exploatare a puţului, după încheierea operaţiunii de instalare a coloanei de exploatare, în spaţiul inelar se va introduce pietriş mărgăritar, de la talpa puţului până la 3 – 5 m deasupra filtrului celui mai de sus.

Pietrişul mărgăritar este de sort 3 - 7 mm si 1-3 mm, in functie de continutul de nisip, tipul si granulometria lui, cu un coeficient de rotunjire şi sortare avansat.

Materialul filtrant se va introduce în curent descendent de apă în spaţiul inelar până la adâncimea finală.

B.2.1.2. Cimentarea puţurilor

Peste coroana de pietriş mărgăritar din spaţiul inelar, pe o înălţime de aproximativ 1 m se plasează un dop de bentonită vâscoasă sau argila. Peste dopul de bentonită vâscoasă se va introduce lapte de ciment pe un interval de 2 – 5 metri.

Greutatea volumetrică a laptelui de ciment va fi de 1.75 kgf/dm3 în exces 30 %.

După plasarea laptelui de ciment sonda va rămâne 12 ore în repaus pentru priza cimentului.

Greutatea volumetrică a laptelui de ciment va fi de 1.75 kgf/dm3 în exces 30 %.

După plasarea laptelui de ciment sonda va rămâne 12 ore în repaus pentru priza cimentului.

B.2.1.3. Dezvoltarea forajelor

Operaţiunea de dezvoltare constă în mai multe etape si anume:

înlocuirea fluidului cu apă; injecţia şi eliminarea ulterioară a soluţiei dispersante; pomparea în sistem aer-lift pe fiecare secţiune de filtru; spălarea cu spălătorul cu jet lateral şi pomparea cu debit maxim.

Cu ajutorul unui dispozitiv izolant, pe fiecare secţiune de filtru se va injecta soluţie dispersantă, se va agita 6 ore şi va lăsată în pauză de reacţie încă 12 ore.

Folosind sistemul aer-lift, soluţia dispersantă va fi pompată de la nivelul fiecărei secţiuni de filtru până când apa începe să devină limpede.

După pomparea în sistem aer-lift, pe fiecare secţiune de filtru se injectează apă curată şi cu ajutorul spălătorului cu jet lateral. Se vor spăla pe interior filtrele şi coloana definitivă.

Ultima etapă a dezvoltării puţului constă în verificarea acumulării de sediment în decantor. Dacă sedimentul acumulat depăşeşte grosimea de 1 m, puţul va fi curăţat de materialul solid.

B.2.1.4. Testarea forajelor

După finalizarea operaţiunilor de dezvoltare a puţului şi verificarea acumulării de sediment se vor efectua testele de pompare. Acestea constau în realizarea pretestului, testului de eficienţă şi a testului de performanţă.

19

B.2.1.5. Pretestul

După instalarea pompei submersibile, înainte de începerea pretestului de pompare se va măsura nivelul piezometric din puţ care va fi raportat ca nivel piezometric iniţial.

Se va efectua pretestul de pompare care are rolul de calibrare a instrumentelor de măsură şi de a regla treptele de debit.

La finalizarea pretestului se va lăsa o perioadă de 6 ore de revenire a nivelului apei din puţ.

B.2.1.6. Testul de eficienţă

După revenirea de nivel de 6 ore se va porni testul de eficienţă. Acesta constă în pomparea continuă a puţului cu patru trepte de debit constante a câte două ore fiecare treaptă de debit. Testul va începe cu cu debitul cel mai mic şi se va finaliza cu debitul cel mai ridicat. În timpul pompării puţului se vor efectua măsurători sistematice de nivel şi debit. La finele pompării pentru eficienţă, sonda va fi lăsată 6 ore pentru revenirea către nivelul piezometric iniţial.

În timpul revenirii se vor efectua observaţii sistematice de nivel piezometric. Pe baza datelor obţinute în urma testului de eficienţă se va calcula eficienţa puţului pentru un debitul de exploatare.

Sonda va funcţiona în parametrii optimi atunci când pentru debitul de exploatare solicitat, eficienţa nu va fi mai mică de 80 %.

B.2.1.7. Testul de performanţă

Testul de performanţă constă în pomparea neîntreruptă a puţului cu debitul constant de producţie timp de 24 de ore şi în revenirea timp de 12 ore către nivelul piezometric iniţial. În timpul testului de performanţă se vor efectua măsurători sistematice de debit şi nivel dinamic.

Aceleaşi măsurători de nivel dinamic se vor efectua pe parcursul celor 12 ore de revenire. În timpul testului de performanţă se se vor efectua măsurători sistematice asupra conţinutului de nisip în apă.

La interval de o oră de la începerea pompării şi cu o oră înainte de înainte de oprire, se vor recolta probe de apă în vederea efectuării analizelor chimice şi biologice.

După finalizarea testelor de pompare datele obţinute vor servi la dimensionarea/ selectarea şi fixarea adâncimii de montare a pompei submersibile şi a tipului acesteia şi se vor prelucra pentru determinarea parametrilor hidraulici ai stratului acvifer, a debitului şi condiţiilor optime de exploatare şi a zonelor de protecţie sanitară.

B.2.1.8. Sterilizarea forajelor

După finalizarea operaţiunilor de pompare şi de acceptare a puţului se vor efectua operaţiunile de sterilizare folosind soluţie de hipoclorit de calciu care se va introduce în puţ cu un dispozitiv special.

Dozarea soluţiei de hipoclorit de calciu se realizează pe baza unui program care ţine cont de caracteristicile constructive ale puţului şi de datele hidrogeologice. Prin dozaj se are în vedere ca în apă să se obţină 50 ppm clor liber.

20

În cazuri speciale de contaminare biologică sau în condiţii deosebite de calitate a apei acest dozaj va fi mărit.

B.2.1.9. Analiza apei

Se vor colecta probe de apă în sticle noi şi curate de câte 2 litri fiecare. Va fi colectată o probă la începerea testului de performanţă şi două probe la sfârşit. O probă va fi colectată într-o sticlă sterilizată pentru analize bacteriologice.

B.2.1.10. Cabina foraj

Toate echipamentele vor fi montate într-o cabină semiîngropată, cu partea superioară situată la circa 30 cm deasupra solului, construită din Polietilena.

Cabina puţului este montată pe un radier de beton armat cu plasa Ø 8x10 de circa 12 cm, şi este încastrată de acesta prin betonare pe o înălţime de cel puţin 50 cm.

Prin construcţie, cabina este montată semiîngropat, astfel încât, în timpul iernii, temperatura în interior să nu scadă sub 00 C, pentru evitarea îngheţării conductelor şi anexelor capului de pompare.

Partea superioară a cabinei este prevăzută cu capac de vizitare. Acest capac permite accesul uşor în cabină prin intermediul unei scări, pentru lucrări de montaj şi întreţinere şi împiedică pătrunderea precipitaţiilor. Cabina este prevăzută cu tevi de ventilare. Incinta este construită în aşa fel încât să impiedice pătrunderea apei pluviale şi a celei din subsol, fiind prevăzută cu garnituri de etanşare la coloana de exploatare, la capacul de vizitare şi sudură cu polietilenă la coloana de refulare.

B.2.1.11. Instalatii mecanice

B.2.1.11.1. Capul de pompare

Capul de pompare este format din conducta de refulare, apometru, manometru, presostat, clapet de sens şi robineţi.

B.2.1.11.2. Pompa submersibilă, conducta de refulare, racordare la reţeaua de apă

21

Fiecare foraj va fi echipat cu o pompă submersibilă cu urmatoarele caracteristici:

Q= 4 l/s, H = 65mCA, P = 5.5kW

Conducta de refulare este alcătuită din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) cu Dn = 90 mm şi Pn =10 bar. Legătura acesteia cu pompa submersibilă se realizează prin intermediul unui racord de legătură cep-cep G 3 in, utilizându-se bandă teflon. Legătura acesteia cu capul de pompare se realizează prin intermediul unor elemente de legătură mufă 3 in x legătură specială 3 in - confecţionate din material plastic tip polietilenă (PE).

Racordarea conductei de refulare la linie se va realiza printr-o flanşă metalică de 3” x 10 bar.

Pompa submersibilă muti-etajată pentru alimentare cu apa brută, reducerea nivelului apei subterane şi ridicarea presiunii. Pompa este potrivită pentru pomparea lichidelor curate, subţiri, neagresive, fără conţinut de particule solide sau fibre.

B.2.1.12. Instalaţii electrice

B.2.1.12.1. Tabloul electric de comandă

Este prezentat în fişa tehnică FTE-5.

Este echipat cu un circuit trifazat de alimentare, acţionare, comandă şi protecţie

aferent electropompei submersibile. Motorul pompei va fi protejat la următoarele avarii

electrice:

a. scurtcircuit; b. suprasarcină; c. minimă şi maximă tensiune; d. lipsa unei faze; e. succesiune incorectă a fazelor; f. supraîncălzirea bobinajului.

Electropompa submersibilă va funcţiona în regimurile: manual şi automat.

Instalaţia de automatizare va asigura :

a) pornirea automată la nivel minim în rezervorul de înmagazinare;

b) oprirea automată la nivel maxim în rezervorul de înmagazinare.

Instalaţia de blocaj automat va asigura:

a) semnalizare de avertizare la nivelul minim al apei în puţ;

b) blocarea pompei la nivel minim în puţ (deasupra nivelului de mers în gol al

pompei);

c) deblocare la nivelul : 50 cm peste nivelul minim precizat la punctul (b);

Pompele submersibile care echipează forajele vor fi livrate de furnizor împreună cu:

Cablu flexibil de alimentare a motorului, inclusiv dispozitivul de etanşare prin

flanşa de la gura puţului, cu lungimea necesară (cca. … m) de la flanşă până

la dulapul electric de comandă, amplasat în cabina puţului

22

Electrozi de nivel (fişa tehnică FTE-17) montaţi în zona pompei de către

fabricant ( pentru sesizarea nivelurilor : minim-minimorum pentru blocaj şi

minim pentru deblocare) şi electrodul de referinţă, inclusiv:

- releul de nivel aferent electrozilor (care va fi montat în tabloul electric);

- cablul flexibil racordat la electrozi, inclusiv dispozitivul de etanşare prin

flanşa de la gura puţului, cu lungimea necesară de la flanşă până la

tabloul electric.

Presostat PC (fişa tehnică FTE-14), manometru PI (fişa tehnică FTE-15) şi

contor de apă FQ (fişa tehnică FTE-16).

Tablourile electrice de foraj (TEF nr.1 şi TEF nr.2), împreună cu elementele descrise

mai sus, vor fi livrate de către furnizorul pompei submersibile, în furnitură comună

omologată şi tipizată şi vor fi amplasate în cabinele de foraje nr.1 şi nr.2,

B.2.1.13. Recepţia forajului

Forajul va fi recepţionat în baza verificării urmatoarelor elemente:

Integritatea fizică prin inspecţie vizuală

Debit (4l/s)

Conţinut de solide (<4ppm)

GOSPODĂRIA DE APĂ

B.2.2. Rezervorul de înmagazinare al apei

Are rolul de compensare a variaţiilor orare ale consumului şi de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu.

Dimensionarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile STAS 4165/88 şi STAS 1343/06.

Echipamentul propus pentru pomparea apei în reţeaua de distribuţie este astfel conceput încât să asigure debitul variabil cerut conform programului de consum al localităţii.

B.2.2.1. Amplasare

Pentru înmagazinarea apei aferente sistemului de alimentare cu apa a comunei Roşiori a fost prevăzut un rezervor metalic Vn = 300 mc suprateran tip FRANKLIN HODGE.

Rezervoarele vor fi amplasate în incinta gospodăriei de apă, la cota terenului de 67,85 m, în imediata vecinătate a clădirii staţiei de clorinare. Ele au rolul de compensare a variaţiilor orare ale consumului şi de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu.

La poziţionarea rezervoarelor s-a luat în considerare distanţa de protecţie sanitară de 10 m faţă de orice alt obiectiv din exteriorul gospodăriei de apă. În acest sens, gospodăria de apă se împrejmuieşte cu un gard amplasat pe toate cele patru laturi la minim 10,0 m de exteriorul construcţiei rezervorului. În acest fel, gospodăria de apă ocupă o suprafaţă de 1520 m2.

23

B.2.2.2. Capacitatea de stocare

Dimensionarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile STAS 4165/88 şi STAS 1343/06.

Volumul rezervei intangibile de incendiu

Volumul înmagazinat aferent stingerii incendiului a fost calculat la o valoare de 234 m3.

Volumul rezervei de avarie

Volumul rezervei de avarie s-a calculat ţinând seama de stocarea în rezervoare a unui volum de apă necesar pentru a alimenta localitatea pe o perioadă de 8 ore la debitul minim necesar.

În urma calculelor făcute conform prevederilor din STAS 4165 a rezultat un volum de 96 m3.

Volumul de compensare a variaţiilor orare de consum

Echipamentul propus pentru pomparea apei în reţeaua de distribuţie este astfel conceput încât să asigure debitul variabil cerut conform programului de consum al localităţii.

În acest caz, rezervoarele, care sunt alimentate la debit constant, trebuie să permită stocarea volumului de apă necesar compensării variaţiei de consum orar.

Acest volum a fost calculat la 283 m3 pe baza prevederilor STAS 4165 – 88, cu un coeficient de compensare orară „a” = 0,50.

Volumul necesar rezultat din breviarul de calcul este 613 m3 şi în consecinţă s-au propus 2 rezervoare cu un volum nominal de 300 m3 per rezervor , fiecare cu un volum util de 274 m3 per rezervor. Cele două rezervoare asigură o capacitate de inmagazinare de 548,00 m3. Diametrul exterior pentru un rezervor este de 8,40 m iar înălţimea este 6,42 m.

Precizăm că în cadrul acestui proiect se realizează un singur rezervor, cel de-al doilea rezervor urmând a se realiza într-o etapă viitoare.

B.2.2.3. Constructii

B.2.2.3.1. Structura şi izolaţia termică

Rezervorul metalic este realizat sub forma unui cilindru cu diametrul exterior de 8,40 m executat din tole de oţel galvanizat de 2.50 m lungime şi 1.25 m înălţime, cu grosimi între 2.5 şi 3.0 mm.

Cilindrul este prevăzut cu o gură de vizitare laterală cu Ø 600 mm poziţionată la circa 64 cm de bază, închisă cu un capac etanş ce permite accesul în interior pe parcursul montajului sau a operaţiilor de întreţinere. Fiind în contact direct cu apa, capacul va fi realizat din oţel inoxidabil şi oţel galvanizat acoperit cu vopsea de protecţie epoxidică.

Extremităţile cilindrului sunt ranforsate cu câte un profil metalic tip cornier de aluminiu pe toată circumferinţa.

Cornierul de la partea inferioară are şi rolul de a asigura prinderea rezervorului de fundaţia din beton, cu bolţuri echidistante distribuite perimetral cilindrului.

24

Cornierul de la partea superioară asigură prinderea cupolei de partea cilindrică.

Acoperirea este realizată cu o cupolă alcătuită din elemente de aluminiu.

În cupolă este prevăzut un capac de acces în interior la care se poate ajunge pe o scară verticală din aluminiu, montată pe exteriorul cilindrului. În interiorul rezervorului se află o altă scară de acces din oţel inox.

Structura exterioară nu este în contact direct cu apa, la interior rezervorul este prevăzut cu o membrană de cauciuc butilic de 1,5 mm grosime evitând astfel corodarea virolelor de metal ca în cazul rezervoarelor metalice clasice.

Pentru evitarea fenomenului de îngheţ în perioadele friguroase rezervorul este prevăzut o izolaţie termică realizată dintr-un strat de 50 mm de polistiren protejată la interior de membrana de cauciuc butilic, asigurând pereţilor o rezistenţă termică de 1 m2K/W, iar cupolei o rezistenţă termică de 1,4 m2K/W.

B.2.2.3.2. Fundaţia rezervorului

Rezervorul metalic este fixat de fundaţie cu buloane de ancoraj, conform tehnologiei furnizorului;

Rezervorul este amplasat pe o fundaţie continuă din beton armat, având în plan forma poligonală, cu 12 laturi de 2,419 m la exterior şi 2,18 m la interior.

Lăţimea fundaţiei este de 60 cm şi înălţimea de 1,05 m, astfel încât să asigure adâncimea de fundare de 1.00 m şi se ridică cu 15 cm deasupra terenului natural.

Fundaţia este executată din beton C16/20 (Bc 20) şi este armată cu 420 mm

pe fiecare latură a fundaţiei (oţel PC 52) şi etrieri închişi 10 (OB 37), la intervale de 15 cm. Fixarea structurii de fundaţie se va face cu buloane prevăzute de furnizorul rezervorului. Buloanele se vor monta în găuri practicate în beton cu maşină rotopercutoare tip Hilty şi vor fi realizate din şuruburi tip conexpand.

În interiorul fundaţiei se toarnă o placă din beton de 8 cm grosime, pe un strat de beton de egalizare de 5 cm grosime.

Placa din beton de 8 cm grosime este armată cu o plasa 6/10 cm.

În aceste condiţii, se recomandă următoarele:

Fundarea rezervoarelor se va realiza prin intermediul unei perne de balast de 30 cm.

Umpluturile care vor fi depistate sub cota de fundare rezultată vor fi obligatoriu înlăturate în totalitate şi înlocuite cu umpluturi omogene din balast compactat sau cu beton slab.

Realizarea pernei şi a umpluturilor omogene din balast compactat presupune următoarele condiţii obligatorii:

a. Evazarea laterală a suprafeţei pernei în raport cu dimensiunile exterioare ale construcţiei proiectate cu minimum grosimea ei (60 cm) pe orice direcţie;

b. Realizarea umpluturilor în strate succesive şi compactate până la obţinerea unui grad de compactare Dmediu ~ 98%, respectiv Dminim ~ 95%, aceasta fiind condiţia de trecere de la un strat la altul.

c. Trecerea de la un strat la altul va fi permisă numai după certificarea respectării condiţiilor de mai sus, prin buletine de analiză şi procese verbale de

25

verificare a calităţii pe probe de teren recoltate şi analizate conform normativelor în vigoare (STAS 1993/13-83; 2914-84, 9850-89).

d. Grosimea stratelor de umpluturi va fi aleasă în raport cu caracteristicile utilajului din dotarea constructorului, respectiv:

- În cazul unui utilaj greu (peste 15 t), compactarea se poate realiza pe strate de 35 ÷ 45 cm grosime;

- În cazul unui utilaj uşor, respectiv aşa - zisă "broască vibratoare păşitoare", grosimea stratelor va fi de 10 ÷ 15 cm.

e. Materialul utilizat la execuţia pernei va trebui să aibă un grad de neuniformitate ridicat (Un ~ 15) şi o curbă granulometrică relativ continuă.

f. Pe baza proprietăţilor fizico-mecanice ale materialului de umplutură realizat şi compactat în condiţiile de mai sus şi pe care vor "rezema" practic fundaţiile, conform STAS 3300/2-85, pentru fundaţii având lăţimea tălpii B =1,00 m şi adâncimea de fundare Df = 2,00 m, presiunea convenţională va avea valoarea Pconv = 250 kPa, cu precizarea că În cazul unor adâncimi şi forme diferite ale fundaţiilor, valoarea va fi corectată conform anexei B a aceluiaşi STAS.

g. Umpluturile laterale construcţiilor vor fi realizate din material argilos-prăfos local, fără umpluturi existente sau alte resturi, compactat în strate succesive de câte 12 ÷ 15 cm grosime; se apreciază că, pentru materialul argilos-prăfos local, umiditatea optimă de compactare este de 16 ÷ 18 %, iar pentru o calitate corespunzătoare de compactare este necesară obţinerea, după compactare, a unei valori pentru greutatea volumică în stare uscată γd = 16,5 kN/m3.

h. Pentru o bună comportare În exploatare, construcţia va fi prevăzută cu un sistem de preluare - colectare, dirijare şi evacuare la canalizare (sau În exteriorul incintei) a apelor de precipitaţii (burlane, trotuar etanş, rigole etc.), pentru evitarea pătrunderii acestora către terenul de sub fundaţii sau din jurul acestora.

i. Se recomandă ca eventualele umpluturi de sub fundaţii, precum şi umpluturile laterale să fie executate cu asistenţă tehnică de specialitate.

j. Se recomandă ca perna de balast ce se va executa să fie comună celor trei rezervoare pentru evitarea unor tasări diferenţiate şi pentru omogenitatea caracteristicilor pernei .

Apele de precipitaţii vor fi preluate, dirijate şi evacuate prin trotuare sau rigole cu pante către exteriorul incintei.

B.2.2.3.3. Instalaţiile hidraulice

Furnizorul va livra rezervorul împreună cu toate racordurile necesare în cadrul schemei tehnologice.

Racordurile sunt realizate din oţel inoxidabil şi prevăzute cu un sistem etanş de trecere prin pereţii rezervorului.

Poziţionarea în plan a racordurilor se realizează standard, unde este posibil, în conformitate cu poziţia celorlalte obiecte şi cu configuraţia terenului. Aceasta se defineşte în proiectul pentru schema respectivă de alimentare cu apă, montajul racordurilor la rezervoare realizându-se în şantier.

Admisia apei se face prin partea inferioara a rezervorului prin fundatia rezervorului.

26

Conducta de plecare a apei străbate de asemenea fundatia rezervorului avand in capat montat un dispozitiv antivortex.

Preaplinul prezintă, la nivelul maxim al apei în rezervor, o reducţie Dn 300/200mm continuată cu un cot la 900 Dn 200 mm care asigură trecerea prin peretele rezervorului a conductei, la circa 700 mm de partea superioară a cilindrului.

Golirea Dn 50 mm se montează la 165 mm de radier şi este prevăzută cu o vană montată în exteriorul rezervorului.

Captarea eventualelor scurgeri provenite din preaplinul rezervorului, precum şi din golirea ocazională a acestuia, se face cu o conductă de golire la reţeaua publică de canalizare.

Rezervorul se racordează corespunzător la reţelele de conducte, prevăzute îngropat în incintă, care asigură legătura cu celelalte obiecte ale sistemului de alimentare cu apă.

Se precizează că zonele supraterane ale conductelor de admisie şi plecare a apei din rezervor vor fi prevăzute cu izolaţie termică, cu excepţia preaplinului.

Proiectarea instalaţiilor hidraulice constă în adaptarea la teren a rezervorului prin repoziţionarea tuturor legăturilor funcţionale ale acestora, având în vedere încadrarea lor în ansamblul gospodăriei de apă, astfel încât racordarea la reţelele tehnologice exterioare să fie cât mai lesnicioasă. Poziţionarea acestora în plan este următoarea:

alimentarea cu apă a rezervorului având De 100 mm este prevăzută în axul rezervorului lângă scara de acces în rezervor;

plecarea apei din rezervor având De 150 mm este prevăzută la 1350 faţă de alimentarea cu apă a rezervorului, astfel încât conducta de aspiraţie cuprinsă între rezervor şi staţia de pompare să aibă un traseu cât mai scurt;

preaplinul rezervorului având De 200 mm este poziţionat la 2250 faţă de aspiraţia apei din rezervor. În conducta de evacuare a preaplinului, înainte de îngroparea ei în pământ este prevăzută şi racordarea golirii rezervorului cu Dn 50 mm;

priza pentru hidrantul de incendiu având Dn 100 mm a fost amplasată în axul rezervorului la 1800 faţă de alimentarea cu apă a acestuia, în aşa fel în cât, accesul autospecialei de stins incendiu pentru racordarea acesteia la priză să se facă cât mai uşor;

uşa de vizitare a rezervorului este prevăzută a fi montată la 1300 de alimnetare cu apa a rezervorului în aşa fel în cât accesul la aceasta să se facă uşor.

B.2.2.3.4. Instalatii electrice nr. 1

Rezervorul va fi dotat cu rezistenţe termice cu termostat (încălzitoare de

urgenţă) care au rolul de a împiedica scăderea temperaturii apei, în special în zonele

perimetrale, în perioada în care nu există circulaţie a apei prin rezervoare - în special

pentru zilele cu temperaturi extrem de scăzute.

Numărul rezistenţelor pentru rezervorul de 300 mc este de 2 bucăţi x 3 KW

fiecare.

27

Alimentarea rezistenţelor termice (prin intermediul termostatelor ” TC” – fişa

tehnică FTE-19) este asigurată de la cofretele electrice ”CER” (fişa tehnică FTE-6),

alimentate de la Tabloul general de distribuţie TGD din cabina modulară.

Cofretul electric, rezistenţele termice şi termostatele fac parte din ansamblul

rezervorului şi vor fi livrate, de către furnizorul rezervorului, în furnitură comună

omologată şi tipizată.

Pentru protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice, rezervorul este prevăzut cu

un paratrăsnet, cu tijă şi conductor de coborâre, legat la priza de pământ a

gospodăriei de apă (nu a fost utilizată construcţia metalică a rezervorului drept

element de captare).

B.2.2.3.5. Sursa de alimentare cu energie electrica a gospodăriei de apă

Lucrările de alimentare cu energie a gospodăriei de apă nu fac obiectul proiectului tehnic elaborat de FEEDPOINT DESIGN.

Aceste lucrări for vor fi proiectate si executate prin grija Primăriei Roşiori, după obţinerea Avizului tehnic de racordare, prin care se va decide (de către S.C. Enel Distribuţie Dobrogea) dacă alimentarea cu energie va fi asigurată de la reţeaua electrică de 0,4 kV a localităţii Roşiori sau de la un PTA 20/0,4 kV.

Datele pentru completarea chestionarului energetic: Tensiunea de alimentare: U = 400/230 V, 50 Hz;

Puterea instalată: 100 kVA;

Puterea maxim simultan absorbită: 50 kVA.

B.2.3. Staţia de pompare

Staţia de pompare va fi adapostită împreună cu staţia de clorinare într-un container termoizolat şi încălzit.

B.2.3.1. Construcţii

Caracteristici generale:

Dimensiuni exterioare: lung/lat/inalt: 9.860 x 2.438 x 2.450 mm Dimensiuni interioare: lung/lat/inalt: 9.700 x 2.298 x 2.300 mm Inaltimea spatiului interior: 2.300 mm Greutatea total : 1200 Kg

Structura:

Cadre din oţel îmbinate cu piese de colt – 8 bucati

Acoperişul:

Cadru metalic din tabla OL 37-2K, grosime 2 mm Polistiren expandat 30 mm grosime Tabla zincata de 0,5 mm grosime

Panouri sandwich 30 mm grosime din spuma poliuretanica (tabla exterior si interior 0,5 mm grosime), vopsite in camp electrostatic, culoare RAL 9002 (alb-gri)

28

Sarcina acoperisului: 150 kg/m²

Pereţii:

Panouri sandwich 50 mm grosime (spumă poliuretanică şi tabla exterior-interior 0,5 mm grosime), vopsite în câmp electrostatic, culoare RAL 9002. Aspect exterior-interior cutat, adâncimea cutei este de 2 mm.

Dotări:

3 trei buc uşă cu dimensiunea de 1000 x 2000 mm, 2(doua) buc fereastră cu geam termopan aluminiu cu deschidere simplă

de 800 x 1000 mm

Pardoseala este din beton sclivisit. Un sifon permite evacuarea apei de pe pardoseală.

Încălzirea se face electric cu ajutorul unui convector. Pentru ventilaţie forţată este prevăzut un ventilator şi doua grile de ventilaţie cu dimensiunile 0,20 m x 0.20 m fiecare.

În încăpere este montată o priză dublă de 16 A alimentată la 220 VCA din tabloul de distribuţie.

Iluminatul artificial interior si exterior este realizat cu cate 2 lampi fluorescente.

B.2.3.2. Fundaţia

Cabina se va aşeza pe o placă din beton armat cu grosimea de 25 cm, asezata pe un strat de 10 cm de beton de egalizare. Înainte de turnarea plăcii se vor monta toate conductele de sub aceasta, conform desenelor anexate prezentului proiect.

B.2.3.3. Finisaje

Deoarece panourile de închidere sunt vopsite în fabrică pe ambele feţe, nu sunt necesare finisaje interioare sau exterioare

B.2.3.4. Instalaţia electrică a staţiei de pompare

Tabloul de comandă şi acţionare pompe TCP este prezentat în fişa tehnică FTE-3.

Este echipat cu circuite trifazate de alimentare, acţionare, comandă şi protecţie aferente celor 3 electropompe din staţia de pompare; motoarele celor 3 pompe vor fi protejate la următoarele avarii electrice:

scurtcircuit; suprasarcină; minimă şi maximă tensiune; lipsa unei faze; succesiune incorectă a fazelor; supraîncălzirea bobinajului.

Comenzile de funcţionare, în regim automat, vor fi asigurate de o schemă de reglare cu automat programabil şi cu un convertizor static de frecvenţă, având drept scop reglarea presiunii de refulare la o valoare constantă.

Instalaţia de automatizare va asigura:

29

Reglarea presiunii de refulare (rezultată prin ajustarea turaţiei uneia dintre pompe), care se realizează în funcţie de presiunea de refulare (măsurată cu un traductor electronic de presiune relativă), prin intermediul unui convertizor static de frecvenţă;

măsurarea şi integrarea debitului, cu contor volumetric de debit, prevăzut cu indicator încorporat, care va fi montat în staţia de pompare, pe conducta generală de refulare.

Instalaţia de blocaj automat va asigura:

blocaj automat şi semnalizare de avertizare la nivelul minim al rezervei intangibile de incendiu, în rezervorul de înmagazinare nr.1;

blocarea la nivel minim-minimorum (deasupra nivelului de mers în gol al pompelor) şi semnalizare de avertizare, cu deblocare la un nivel superior – în situaţia în care se permite consumarea rezervei de incendiu (în acelaşi rezervor).

În regimul automat, pompele sunt pornite şi oprite printr-un program de permutare ciclică care determină o uzură uniformă a acestora.

Convertizorul de frecvenţă va fi comutat automat de la o pompă la alta, pentru a permite fiecărei pompe să funcţioneze, periodic, cu turaţie variabilă şi să asigure reglarea presiunii.

B.2.3.5. Grupul de pompare

Grupul de pompare este format din:

3 pompe (2+1) cu ax vertical tip Grundfos CR32-2. Doua manifolduri realizate din otel inoxidabil Sasiu din otel inoxidabil vana de sens si doua vane de izolare pentru fiecare pompa Panou de control dotat cu convertizor de frecventa.

Caracteristici tehnice:

Debit minim exploatat: 15 m3/h Debit maxim: 120 m3/h Debit maxim exploatat: 80 m3/h Înălţime de pompare max.: 39 m Pompeprincipale: 2 Presiune de funcţionare maxima 16 bar Număr de pompe: 3

B.2.3.6. Impământarea

La staţie de pompare înainte de realizarea fundaţiei, se va instala priza de pământ realizată din 4 electrozi din oţel zincat conectaţi între ei printr-un inel confecţionat din platbanda de otel zincat cu secţiunea de 40x6. Priza de pământ se va conecta la armatura fundaţiei şi se va conecta şi cu priza de pământ aferentă staţiei de clorinare.

Cabina va fi prevăzută la exterior cu un paratrăsnet conectat la priza de pământ cu rezistenţa de disipare de max. 1Ω.

Perimetral va fi prevăzută o centură de împământare, conectată de asemenea la priza de pământ. La această centură de împământare se vor conecta pompele şi tabloul general de distribuţie.

30

Pentru legarea paratrăznetului şi a centurii de împământare a cabinei, se vor suda la priza de pământ trei bucăţi de conductor cu lungimea de 1,50 m ale căror capete se vor scoate deasupra fundaţiei şi se vor lăsa libere.

B.2.4. Staţia de clorare

Instalaţia de clorinare este folosită pentru dezinfectarea apei prin amestecul clorului gazos cu apă rezultând astfel o soluţie care va fi injectată în apă înaintre de intrarea apei în rezervorul de stocare, ca dezinfecţie.

Se prevede folosirea unei butelii de clor cu capacitatea de 50kg.

Deoarece debitul maxim de clor necesar este mai mic de 10 kg/hr nu este necesară folosirea unui vaporizator. Ejectorul folosit pentru clorinarea la break-point va avea o capacitate maximă de dozare de 0.2 kgCl2/hr ce asigură o diagramă liniară a dozării clorului pentru un debit al apei tehnice de 0.5 m3/hr, o presiune necesară apei tehnice de 2-3 bar pentru o contra-presiune pe conducta de injecţie de maxim 1 bar.

Depozitarea buteliilor de clor se va face în camera de dozare clor.

Hidroforul de apa tehnică va asigura un debit maxim de 0.5 mc/hr la o presiune maximă de 4 bar sufficient pentru asigurarea necesarului de apa tehnică atât pentru ejectorul folosit la clorinare pentru o contrapresiune pe conducta de injecţie de până la 1 bar.

Pentru neutralizarea clorului în caz de accident s-au prevazut senzori care detectează prezenţa clorului gazos în aer; groapa cu soluţie pentru imersarea buteliilor de clor care sunt fisurate;

Instalaţia de clorinare cu capacitatea maximă de max.200g/h Cl2 cu reglaj manual pentru 1 butelie Cl2 cuprinde:

Regulator vacuum S10K

Dozator clor S10K

Injector 3/4"

Accesorii injector

Dispozitiv injecţie

Furtun PE 1/4" x 3/8"

Măsură şi control

Modul SFC

Modul Depolox 5

Accesorii siguranţă

GasMonitoringSystem

Senzor GMS

Nota: Este obligatoriu ca după executarea forajelor să se realizeze analizele apei şi în cazul în care apa este neconformă se va impune realizarea unei staţii de tratare.

31

B.2.5. Conducta de aducţiune

Pentru această etapă s-au luat în calcul două foraje cu debitul de 4l/s.

Conducta de aducţiune asigură transportul apei de la cabinele puţurilor până la rezervor. Traseul străbate incintele zonelor de protecţie sanitară a forajului F1, F2, şi a rezervorului.

Conducta va fi executată îngropat, la adâncimea minimă de 1,0 m din tuburi de polietilenă de înaltă densitate Pn 6 bari.

Aducţiunea apei a fost dimensionată sa preia debitul Q I = 9.72 l/s şi are o lungime totală de 17 m. A fost luata in considerare si etapa II de dezvoltare, ce propune extinderea frotunlui de captare cu un foraj suplimentar.

Caracteristicile conductei se prezintă astfel:

- F1 – A4: conductă PEID, PN 6, De = 110 mm şi L = 13 m. Debitul tranzitat este de 4 l/s

- F2 – A4: conductă PEID, PN 6, De = 110 mm şi L = 104 m. Debitul tranzitat este de 4 l/s.

- A4 – R: conductă PEID, PN 6, De = 160 mm şi L = 17 m. Debitul tranzitat este de 8 l/s

Diferenţa de cotă piezometrică nu pune probleme din punct de vedere al suprapresiunii generate de fenomenul de „lovitură de berbec”, care poate să apară la oprirea accidentală a energiei electrice.

Toate celelalte caracteristici precum şi detaliile necesare execuţiei sunt prezentate in Volumul IV – ADUCŢIUNEA ŞI REŢEAUA DE DISTRIBUŢIE.

B.2.6. Bazinul vidanjabil

Apele uzate de la staţia de pompare, staţia de clorare şi de la camera dispecerului sunt colectate şi descărcate într-un bazin vidanjabil. Volumul acestui bazin este de 2 m3. O societate specializată va evacua o dată la 6 luni nămolul care se colectează aici.

Ţinând cont de zona de protecţie sanitară, bazinul vidanjabil a fost amplasat în afara incintei gospodăriei de apă.

B.2.7. Reţeaua de distribuţie

La calculul reţelei de distribuţie s-au avut în vedere debitele calculate conform STAS 1343-1/2006.

Dimensionarea reţelelor de distribuţie s-a făcut în ipoteza în care apa se distribuie prin branşamente individuale în locuinţe, considerându-se debitul specific pentru nevoile gospodăreşti de 100 - 120 l/om, zi. (cf breviar de calcul debite)

In urma dimensionarii au rezultat urmatoarele debite de calcul:

Qzi med = 375,09 mc/zi

Qzi max = 482,19 mc/zi

Qo max = 60,24 mc/h

QI = 9,72 l/s

32

QII = 19,17 l/s

La debitele de dimensionare rezultate din calcul s-au adaugat debitele necesare pentru alimentarea celorlalte strazii din comuna Roşiori ce nu fac obiectul acestui contract.

În baza prevederilor STAS 4163/1-95 la stabilirea diametrelor reţelei de distribuţie s-au avut în vedere următoarele:

asigurarea presiunii de serviciu de minimum 45 mCA, la consumator (pentru Qor max)

verificare: cu asigurarea presiunii de incendiu de 7 mCA, (pentru 0,7 x Qor

max + 5 l/s).

Reţeaua de distribuţie este formata în sistem inelar şi este prevăzută din tuburi PEID, SDR 17.6, PN6 cu următoarele diametre şi lungimi după cum urmează:

Nr. crt.

Denumire strada Descriere Lungime

1 Str. Panduri Conductă PEID De 90 mm 569,00

2 Str. Orhideei Conductă PEID De 90 mm 568,50

3 Str. Poştei Conductă PEID De 90 mm 569,50

4 Str. Eroilor Conductă PEID De 90 mm 568,50

5 Str. Mihai Viteazu Conductă PEID De 90 mm 572,00

6 Str. Libertăţii Conductă PEID De 90 mm 571,00

7 Str. Plevnei Conductă PEID De 90 mm 497,00

8 Str. Primăverii Conductă PEID De 90 mm 497,00

9 Str. Tineretului Conductă PEID De 90 mm 462,00


10 Str. Legumicultorilor Conductă PEID De 90 mm 499,00

11 Str. Săniuţei Conductă PEID De 90 mm 499,00

12 Str. Lalelei Conductă PEID De 90 mm 498,00

13 Str. Independenţei (stanga)



14 Str. Independenţei (dreapta)






Subtraversari DJ Conducta PEID 160 mm 26,50

TOTAL 10.026,00

Descriere Lungime

Conductă PEID De 63 mm 1837,50 m




Total 10.026,00 m

Configuraţia reţelei, amplasarea hidranţilor, vanelor de separaţie, şi a ventilelor de aerisire sunt arătate în desenele nr. FPD/05/PT/R/IV.1a FPD/05/PT/R/IV.1c.

33

Diametrele conductelor sunt arătate în profilele longitudinale FPD/05/PT/R/IV.3a FPD/05/PT/R/IV.3e.

B.2.7.1. Construcţii şi instalaţii

De regulă amplasarea conductelor de aducţiune şi reţelelor de distribuţie se va face în imediata vecinătate a rigolei drumului sau lângă trotuar, după caz, ţinând seama şi de celelalte reţele edilitare existente (reţele electrice, telefonice, gaz, etc.). Amplasarea reţelelor existente pe planul coordonator urmează a fi efectuată de către proprietarii acestora.

Lucrările de terasamente şi de pozare a conductelor se vor executa manual, sub supraveghere şi fără să se ocupe ampriza drumului sau să afecteze circulaţia rutieră normală.

Conductele se vor poza subteran (sub adâncimea de îngheţ), pe spaţiul cuprins între acostamentul drumului şi limita proprietăţilor (garduri), respectând distanţele faţă de alte reţele, prevăzute de STAS 8591/1-91.

S-au prevăzut 11 de hidranţi de incendiu care vor fi montaţi din 100 în 100 de metri pe conducte cu diametre mai mari de De 110 mm.

În dreptul primăriei şi al şcolii s-au prevăzut 2 cişmele. Acestea sunt de tip automat cu dispozitiv de golire a coloanei de apă după oprirea acesteia.

În cadrul prezentului proiect se prevăd un număr de 350 de branşamente care asigură legătura între reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Acestea se vor realiza prin şei de branşare Ø32 mm. Poziţia lor se va stabili pe şantier astfel încât distanţa de la conductă la consumator să fie minimă.

Patul de pozare va fi realizat din material selectat cu grosimea stratului de minim 100 mm, pentru care se recomandă compactare manuală. Materialul de umplutură din jurul şi deasupra ţevilor va fi material selectat compactat manual. Grosimea stratului de umplutură situat deasupra conductelor va fi de minim 300 mm şi se va compacta manual. Deasupra acestei zone se pot utiliza compactoare mecanice. Umpluturile peste conducte se vor realiza conform cerinţelor specifice ale furnizorului de conducte.

Conductele cu diametre sub 100 mm se livrează în colaci cu lungimi de 100 – 300 m, iar cele cu diametre mai mari, în tronsoane de circa 12 m lungime. Îmbinarea tronsoanelor şi a pieselor speciale se realizează prin sudură cap la cap.

În conformitate cu cerinţele de proiectare, pe traseul reţelei de distribuţie au fost prevăzute 40 de vane de separaşie montate îngropat. Vanele vor fi de tip cu sertar pentru presiunea nominală Pn 10 bari.

Amplasamentul a fost fixat astfel încât vanele respective să se găsească, pe cât posibil, în afara zonelor carosabile ale străzilor.

34

B.2.7.2. Note de calcul

B.2.7.2.1. Dimensionarea reţelei de distribuţie

Reţeaua de distribuţie poate transporta un debit orar maxim total de 60,24 l/s.

Dimensionarea hidraulică a reţelelor de distribuţie se efectuează în sistem computerizat, cu ajutorul unui program de calcul specializat care dă posibilitatea îmbunătăţirii pas cu pas a soluţiei. Rezultatele sunt prezentate mai jos cuprind configuraţia reţelei în plan şi pe verticală, diametrele rezultate, repartiţia debitelor pe bare şi pantele hidraulice aferente diametrelor alese, cota piezometrică obţinută în fiecare nod, precum şi presiunea disponibilă în fiecare nod al reţelei.

35

TRONSON Lungime Diametru Debit Pierdere de sarcina

Nod 1 Nod 2 m mm LPS m/km

5 6 157.3 141.8 6.02 1.24

6 7 156.56 141.8 4.57 0.72

7 8 158.2 141.8 3.2 0.35

7 12 498.92 79.8 0.6 0.26

12 13 157.73 55.8 0.31 0.48

13 14 158.34 55.8 0.42 0.86

14 15 157.9 55.8 0.18 0.16

15 16 157 55.8 0.16 0.12

16 17 83.84 55.8 0.08 0.03

5 18 156.13 141.8 2.94 0.3

18 19 157.8 97.4 1.42 0.51

19 20 84.68 79.8 0.08 0.00

5 22 12 141.8 7.99 2.19

22 27 159.18 97.4 2.76 1.93

27 28 156.61 97.4 1.06 0.29

28 29 155.73 97.4 0.57 0.08

22 23 156.46 97.4 3.18 2.56

23 24 157.56 97.4 1.55 0.61

24 25 94.17 79.8 0.09 0.01

40 38 156.13 55.8 0.27 0.36

38 36 157.47 55.8 0.2 0.2

36 34 95.57 55.8 0.09 0.04

40 42 158.87 55.8 0.09 0.04

42 44 156.1 55.8 0.09 0.04

44 46 155.3 55.8 0.04 0.01

46 29 569 79.8 0.81 0.49

44 28 568.13 79.8 0.79 0.46

42 27 569.51 79.8 0.85 0.53

40 22 568.43 79.8 1.2 1.06

38 23 571.62 79.8 0.78 0.45

36 24 570.1 79.8 0.68 0.34

2 8 497.72 79.8 0.49 0.18

2 12 154.31 55.8 0.13 0.09

36

13 6 498.83 79.8 0.67 0.33

3 5 37.38 141.8 17.31 10.25

3 14 461.13 79.8 1.34 1.32

18 15 496.23 79.8 0.75 0.41

19 16 496.93 79.8 0.63 0.29

46 4 85.62 55.8 0.08 0.03

29 8 14 141.8 2.09 0.15

1 3 8.25 141.8 19.13 12.53

Presiuni disponibile în nodurile reţelei la debitul – QII(80) = 19,17 l/s

Punct Cota Cerinta Presiune

m l/s mCA

5 68.35 0.35 38.03

6 65.84 0.78 40.35

7 65.91 0.78 40.17

8 68.65 0.61 37.37

12 64.56 0.78 41.39

13 63.75 0.78 42.27

14 67.56 0.74 38.6

15 68.48 0.78 37.65

16 69.09 0.71 37.02

17 69.29 0.08 36.82

18 68.78 0.77 37.56

19 69.56 0.71 36.7

20 69.91 0.08 36.35

22 68.29 0.86 38.07

23 68.75 0.85 37.21

24 69.38 0.79 36.48

25 69.6 0.09 36.26

27 65.84 0.85 40.21

28 66.04 0.84 39.97

29 68.47 0.71 37.55

34 71.4 0.09 34.26

36 71.11 0.79 34.56

38 70.45 0.85 35.25

40 68.9 0.84 36.86

42 67.13 0.85 38.62

37

44 66.56 0.84 39.18

46 68.99 0.77 36.75

2 69.97 0.62 35.96

3 68.25 0.48 38.52

4 69.09 0.08 36.65

H1 68.47 0 37.55

Resvr 1 106.87 -19.13 0

Pentru reţeaua de distribuţie s-a făcut şi verificarea la incendiu pentru condiţiile de incendiu, pe reţea fiind prevăzuţi 11 hidranţi pentru combaterea incendiului.

Presiuni în hidranţii reţelei – QIIV(80) = 9,17 l/s şi verificarea reţelei - QII V (80) = 25 l/s pentru 5l/s în hidrantul H1.

TRONSON Lungime Diametru Debit

Pierdere de sarcina

Nod 1 Nod 2 m mm LPS m/km

5 6 157.3 141.8 7.29 1.82

6 7 156.56 141.8 6.27 1.34

7 8 158.2 141.8 5.32 0.97

7 12 498.92 79.8 0.41 0.12

12 13 157.73 55.8 0.49 1.2

13 14 158.34 55.8 0.56 1.57

14 15 157.9 55.8 0.11 0.06

15 16 157 55.8 0.1 0.05

16 17 83.84 55.8 0.06 0.02

5 18 156.13 141.8 2.08 0.15

18 19 157.8 97.4 1 0.25

19 20 84.68 79.8 0.06 0

5 22 12 141.8 7.25 1.8

22 27 159.18 97.4 3.23 2.65

27 28 156.61 97.4 2.08 1.1

28 29 155.73 97.4 1.07 0.29

22 23 156.46 97.4 2.42 1.49

23 24 157.56 97.4 1.17 0.35

24 25 94.17 79.8 0.06 0

40 38 156.13 55.8 0.01 0

38 36 157.47 55.8 0.06 0.02

36 34 95.57 55.8 0.06 0.02

38

40 42 158.87 55.8 0.42 0.86

42 44 156.1 55.8 0.38 0.73

44 46 155.3 55.8 0.21 0.22

46 29 569 79.8 0.39 0.11

44 28 568.13 79.8 0.42 0.13

42 27 569.51 79.8 0.56 0.23

40 22 568.43 79.8 1 0.73

38 23 571.62 79.8 0.66 0.32

36 24 570.1 79.8 0.56 0.23

2 8 497.72 79.8 0.08 0.01

2 12 154.31 55.8 0.35 0.62

13 6 498.83 79.8 0.47 0.16

3 5 37.38 141.8 16.86 9.73

3 14 461.13 79.8 1.19 1.05

18 15 496.23 79.8 0.54 0.21

19 16 496.93 79.8 0.45 0.15

46 4 85.62 55.8 0.06 0.02

29 8 14 141.8 4.81 0.79

1 3 8.25 141.8 18.39 11.58

29 H1 1 141.8 5 0.86

Punct Cota Cerinta Presiune

m l/s mCA

5 68.35 0.24 38.06

6 65.84 0.54 40.29

7 65.91 0.54 40

8 68.65 0.43 37.11

12 64.56 0.54 41.29

13 63.75 0.55 42.29

14 67.56 0.52 38.73

15 68.48 0.54 37.8

16 69.09 0.49 37.18

17 69.29 0.06 36.98

18 68.78 0.54 37.61

19 69.56 0.49 36.79

20 69.91 0.06 36.44

39

22 68.29 0.6 38.1

23 68.75 0.59 37.41

24 69.38 0.55 36.72

25 69.6 0.06 36.5

27 65.84 0.59 40.13

28 66.04 0.59 39.76

29 68.47 0.49 37.28

34 71.4 0.06 34.57

36 71.11 0.55 34.86

38 70.45 0.59 35.52

40 68.9 0.59 37.07

42 67.13 0.59 38.71

44 66.56 0.59 39.16

46 68.99 0.54 36.7

2 69.97 0.44 35.79

3 68.25 0.34 38.52

4 69.09 0.06 36.6

H1 68.47 5 37.28

Resvr 1 106.87 -18.39 0

Intocmit.

Ing. Gabriel Codreanu

40

B.2.8. Subtraversări

De-a lungul reţelelor de distribuţie s-au prevăzut urmatoarele lungimi de subtraversări prin foraj dirijat:

Subtraversare DJ 302 De 160 in lungime de 14 m;

Subtraversare DJ 302 De 160 in lungime de 12,5 m;

Realizarea protecţiei subtraversărilor se va face cu conductă de oţel DN 200.

Forajul directional dirijat este un procedeu modern care utilizează pricipiul injecţiei sub înalta presiune de fluide de foraj, combinat cu rotirea mecanică a sculelor de foraj. Precizia de pozare este asigurată datorită localizării electromagnetice permanente a capului de foraj.

Forajul orizontal dirijat utilizează principiul injecţiei sub înalta presiune de fluide de foraj pentru realizarea găurilor de foraj în care se montează produsul final.

Forajul orizontal dirijat utilizând tehnologia FlowTex este procedeul ideal de lucru în zone cu anumite particularităţi:

zone în care săpătura deschisă este dificilă şi costisitoare (linii de cale ferata, autostrazi, drumuri publice, cursuri de apa, mlastini, piste, etc.).

zone puternic urbanizate

zone ce impun stricta protecţie a mediului (parcuri protejate, rezervaţii, situri arheologice, etc.).

Procedeul de foraj directional prezinta urmatoarele avantaje:

Economicitatea: Nu sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru blocarea circulaţiei navale sau feroviare; Nu există inconvenientul devierii circulaţiei rutiere; Nu există cheltuieli suplimentare pentru reparaţia de străzi, trotuare şi diguri; Traseul de pozare a conductelor este scurt şi direct; Costurile forajului orizontal dirijat sunt mai mici decât în cazul folosirii metodelor clasice.

Rapiditatea: La un diametru de 110 mm se pot monta până la 250 ml de conductă într-o zi, ajungând ca la diametrul de 800 mm să fie montaţi 80 ml pe zi.

Eficienţa: Se pot executa continuu foraje de până la 2000 ml.

Exactitatea: Prin urmărirea electronică, în permanenţă, a capului de forare, precizia de pozare este foarte mare.

Ocolirea în plan vertical şi orizontal a diferitelor obstacole aflate în subteran: La folosirea conductelor flexibile, se pot ocoli, sub o anumită rază de curbură, funcţie de diametrul conductei, anumite obstacole.

Protecţia mediului: Forarea se face protejând mediul: fără poluare sonoră, fără poluare cu substanţe poluante, fără distrugeri ale suprafeţelor verzi sau zgomote.

Execuţia se face în urmatoarele etape:

Forajul pilot: Dintr-o groapă de pornire se forează cu un cap de forare prin sol. Capul de forare, dirijabil, forează cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de înaltă presiune, un tunel. Suspensia de forare (amestec de apa, bentonită şi

41

aditivi) dislocă pământul, transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce frecarea dintre acesta şi produs.

Forajul de lărgire: După ce capul de forare ajunge precis în groapa ţintă, se montează capul de lărgire corespunzator diametrului conductei. Prin rotirea şi tragerea capului de lărgire înapoi prin tunelul pilot, acesta se lărgeşte la dimensiunea dorită.

Pozarea produsului: Imediat dupa capul de lărgire se prinde conducta sau cablul care trebuie trase Aceasta operaţie se face foarte blând întrucât suspensia de forare, ce conţine bentonită, acţionează acum ca un mijloc de ungere a tunelului forat.

Tehnica de locaţie: Localizarea tridimensională a capului de forare se bazează pe emiterea de date (modulate pe semnalul de emisie) de către un emitator montat în capul de forare. Un receptor de date (cu ecran de vizualizare), recepţionează semnalele emise de emitator. Astfel se poate localiza exact adâncimea, poziţia în axa longitudinală şi înclinaţia capului de forare.

Intocmit,


42

B.2.9. Hidranţi

Pe reţeaua comunei Roşiori au fost prevăzuţi 11 hidranţi îngropaţi DN80 mm pentru combaterea incendiului. Numarul şi amplasamentul lor a fost ales din următoarele considerente:

- să acopere instituţiile din zonă (primăria, dispensarul, poliţia, şcoala generală etc.);

- să permită accesul maşinii de pompieri de la distanţe relativ egale din oricare punct al comunei.

- montarea hidrantilor DN80 mm este posibilă numai pe diametre mai mari de De 110 mm.

În conformitate cu Studiul de fezabilitate şi cu SR 1343-1:2006, capitolul 6, pentru calulul debilelor de incendiu s-a luat în considerare 1 incendiu a 5 l/s.

Presiunea asigurată pe perioada incendiulul este mai mare de 7mCA. (între 34mCA şi 42mCA)

Hidranţii se amplasează lateral faţă de conducta reţelei, în afara spaţiului carosabil, între conductă şi limita proprietăţilor sau clădirile din zonă. Racordarea hidranţilor la conducta reţelei se face prin intermediul unui tronson de ţeavă PEID Pn 6 bari cu De = 100 mm, pozată cu generatoarea superioară la limita adâncimii de îngheţ.

Cutia de protecţie a hidrantului va fi înglobată într-un masiv de beton simplu clasa C 12/15 (Bc 15), care va depăşi cu 20 cm dimensiunile cutiei.

Cutia va fi pozată cu faţa superioară la 10 cm peste cota terenului natural, atunci când se amplasează pe spaţiul verde, fiind astfel vizibilă şi fără a prezenta risc de acoperire cu pământ.

Intocmit,


43

B.2.10. Reţele tehnologice din gospodăria de apă

Fluxul tehnologic al gospodăriei de apă se compune din următoarele conducte:

a) conducta de alimentare cu apă a rezervoarelor de înmagazinare a apei;

b) conducta de plecare a apei din rezervoarele de înmagazinare a apei;

c) conducta de alimentare cu apă pentru clorare;

d) conducta de alimentare cu apă clorată;

e) conducta pentru preluarea probelor de clor;

f) evacuare statie de clorinare;

g) conducta de evacuare preaplin şi golire;

Caracteristicile tehnice ale acestor conducte sunt:

a) Conducta de aducţiune a apei între punctul de intrare a conductei în căminul debitmetrului şi rezervor este prevăzută a fi executată din PEHD Pn 6 bari cu diametrul De 160 mm şi cu o lungime de Ltot = 17 m şi face legătura între captare şi gospodăria de apă. Conducta de alimentare cu apă a rezervorului este pozată la o adâncime de minim 0,9 m de la suprafaţa terenului, deasupra generatoarei superioare. La intrarea în fiecare rezervor sunt prevăzute vane de izolare şi cămine cu clapet antiretur.

b) Conducta face legătura între rezervoare şi staţia de pompare. Aceasta este prevăzut a fi executată din conductă PEID (Pn 6), cu diametrul Dn160 mm şi va fi pozată la o adâncime de minim 0.90 m de la suprafaţa terenului. Are o lungime totala de Ltot=31 m.

c) Conducta de alimentare cu apă pentu clorare face legătura între conducta de aducţiune şi staţia de clorare. Aceasta va fi executată din conductă PEID (Pn 6) 32 x 2 mm şi va avea o lungime de 29 m, fiind pozată la o adâncime de minim 0.90 m de suprafaţa terenului.

d) Conducta de apă clorată face legătura între staţia de clorare şi rezervor. Va fi executată din conductă PEID (Pn 6) 32 x 1.9 mm şi va avea o lungime de 38 m, fiind pozată la o adâncime de minim 0.90 m de suprafaţa terenului.

e) Conducta pentru preluarea probelor de clor face legătura între refularea staţiei de pompare şi staţia de clorinare. Va fi executată din conductă PEID (Pn 6) 32 x 1.9 mm şi va avea o lungime de 9 m, fiind pozată la o adâncime de minim 0.90 m de suprafaţa terenului.

f) Evacuarea staţiei de clorinare face legătura între staţia de clorinare şi bazinul vidanjabil. Aceasta fi executată din conductă PVC De110 mm L= 2m până în caminul colector şi din conducta PVC De200 mm L= 12 m, fiind pozată la o adâncime de minim 0.90 m de suprafaţa terenului.

g) Conducta de evacuare a preaplinului rezervorului face legătura între rezervoarele de înmagazinarea apei şi pârâul din vecinătate pentru colectarea apelor de la golire şi preaplin. În această conductă, înainte de îngroparea ei în pământ (la o adâncime de 10 cm), este legat ştuţul de golire a rezervorului. Conducta este prevăzut a fi executată din PEID Dn110 mm, cu o lungime totală de 25 m, având la capătul ei o plasă metalică împotriva pătrunderii vieţuitoarelor.

44

În tabelul următor sunt prezentate lungimile conductelor din incinta gospodăriei de apă:

Diametru 32 110 160 200

Lungime 76 m 27 m 48 m 12 m

Intocmit,


45

B.2.11. Sistematizarea pe verticală

Având în vedere că terenul natural în incinta gospodăriei de apă nu prezintă pante semnificative, cotele terenului natural variind între 67,50 şi 68,00 sistematizarea terenului s–a făcut în aşa fel încât să se evite săpături şi umpluturi mari de teren. Cota terenului amenajat este 68,85 m.

Pantele de scurgere a apelor pluviale sunt cele indicate pe planul de sistematizare pe verticală şi secţiunile transversale.

În jurul rezervoarelor se vor prevedea trotuare etanşe cu lăţime de 1,00.

În funcţie de cotele ± 0,00 de la rezervor, staţia de pompare şi staţia de clorinare, s–au prevăzut pante de scurgere a apelor pluviale spre şanţul de gardă şi la terenul natural. La executarea sistematizării terenului, constructorul trebuie să dea o atenţie deosebită respectării acestor pante de scurgere a apelor pluviale, pentru a nu pune în pericol fundaţia rezervorului şi a staţiei de pompare şi clorare, prin băltirea apelor în zona acestora.

Este necesară împrejmuirea incintei gospodăriei de apă cu gard de 2,0 m înălţime, compus din stâlpi metalici (dispuşi la 2,50 m distanţă) şi plasă de sârmă, inclusiv porţile de acces în incinte: 159 m;

Accesul rutier in incinta Gospodariei de apa se va face prin intermediul unui drum de acces care se desprinde din drumul judeţea DJ307.

B.2.12. Drum acces in gospodaria de apa

Pornind de la drumul existent DJ307 s-a proiectat accesul rutier în incinta Gospodăriei de apă.

La Gospodaria de apa, traficul se încadrează la categoria FOARTE USOR.

B.2.12.1. Situaţia în plan

Traseul proiectat va fi alcatuit dintr-un aliniament cu lungimea de 44 m.

Drumul din incinta se racordeaza cu drumul de acces prin curbe circulare cu raze de 3m.

Viteza de proiectare este de 15- 20 Km/h.

B.2.12.1.1. Profilul transversal tip

Platforma drumului va avea latimea de 3,5 m, din care partea carosabilă va fi de 2,75 m încadrată de acostamente de 0.375 m.

Partea carosabilă are panta mică de 4%, iar acostamentul are panta transversal de 4.5%.

Drumul de exploatare se va realiza într-un mic rambleu, pentru asigurarea scurgerii apelor.

Sistemul rutier propus va fi alcătuit din:

10 cm – macadam

20 cm - balast

7 cm – nisip

46

B.2.13. Împrejmuire gospodărie de apă

Pentru zona de siguranţă se va executa un gard de protecţie cu înălţimea de 2,00 m din plasă de oţel beton OB 37, cu diametrul de 6 mm şi ochiuri de 20 x 20 cm, montat pe rame metalice din cornier de OB 37, diametru 16 mm. Acestea se montează la rândul lor pe stâlpi din ţeavă de oţel diametru 3”, în fundaţii de beton. Poarta de acces se va executa din aceleasi materiale, la deschiderea de 4,0 m (înălţimea de 2,0 m faţă de cota terenului natural). Poarta de acces se va executa în două canaturi.

Suprafaţa panourilor va fi 9,6 m2.

OBS. Toate confectiile metalice se vor proteja anticoroziv prin vopsire cu 3 straturi grund şi 2 straturi vopsea. Alegerea vopselelor şi a grundului se face conform STAS 10702/1 – 83 şi STAS 10128-86 privind clasificarea mediilor.

B.2.14. DOTARI

Lista dotărilor necesare Gospodăriei cu Apă este următoarea:

Dotari Gospodăria cu apă

Denumire articol U.M. Cantitate

Protecţia muncii

Casca protecţie buc. 2

Ochelari protecţie buc 2

Masca de cap pentru sudură buc 2

Şorţ de protecţie din cauciuc buc 2

Salopetă doc buc 2

Cisme cauciuc buc 2

Electrice

Covor cauciuc electroizolant 1000 x 1000 mm buc 2

Manuşi de cauciuc electroizolante buc 2

Cizme de cauciuc electroizolante buc 2

Plăcuţe avertizoare şi indicatoare buc 2

Lanternă buc 1

Trusă medicală buc 1

Cleşte patent buc 1

Surubelniţa buc 2

Trusă tubular electroizolantă buc 1

Ochelari de protecţie buc 2

Stingător cu spumă chimică C9 buc 1

Lampă portativă cu bec 60/24V buc 1

Stingător portative cu CO2 tip G3 buc 1

Dotări PSI

Stingător operativ cu spumă chimică tip C9 buc 2

Stingător portative cu praf şi CO2 tip P5 buc 2

Lăzi de nisip 0,5 mc buc 2

Lopeţi cu coadă buc 2

Găleţi de tablă zincată buc 2

Topor târnăcop tip pompier buc 2

Mobilier

Scaune birou buc 2

Birou minim 1200 x 700 buc 1

47

B.2.15. Organizarea de şantier

Executarea lucrărilor de alimentare cu apă va presupune o organizare de şantier dezvoltată pentru controlul şi administrarea lucrărilor. Organizarea de şantier va fi folosiă pentru a organiza execuţia sistemului de alimentare cu apă. Toată documentaţia necesară atât pentru construcţie, cât şi pentru verificări, trebuie sa fie pastrată în biroul şantierului, sub supravegherea conducerii şantierului care işi are sediul pe şantierul respectiv.

Amplasarea şantierului va fi convenită cu autoritatea localăî-o zonă adecvată pentru lucrările de construcţie. Acesta va fi plasat cât mai aproape posibil de gospodăria de apă, luându-se în considerare condiţiile oferite de sol, accesul şi distribuţia materialelor.

Organizarea de şantier va exista pe întreaga durată a lucrărilor la care se va adaugă o perioadă de 30 de zile, timp în care aria va fi readusă la forma iniţială de către Antreprenor şi dată în folosinţă în condiţiile convenite.

Suprafaţa necesară organizării de şantier va fi de aproximativ 1000 m2 şi va fi îngradită cu panouri de oţel, cu înălţimea de doi metrii şi poartă de acces dublă. În incintă vor fi amplasate 2 birouri mobile (20m2), 4 containere de depozitare a materialelor şi amenajat un spaţiu suficient pentru depozitarea unor materiale cu dimensiuni mai mari, ca teava de polietilenă.

Dacă este posibil se va folosi conectarea temporară la o sursă permanentă de tensiune. Dacă aceasta facilitate nu exista se vor folosi generatoare mobile.

B.2.16. Măsuri de tehnica securității și igiena muncii și de prevenire și stingere a incendiilor

Instalațiile ce fac obiectul prezentului proiect s-au proiectat în conformitate cu prevederile din normele și normativele pentru tehnica securității muncii în vigoare.

Legea 319/2006- Legea securității si sănătății în muncă.

HG 1425/2006 - pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii securității si sănătății în muncă nr. 319/2006.

HG 1876/2005 - privind cerințele minime de securitate și sănătății referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații

HG 300/2006 - privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile.

HG 493/2006 - privind cerintele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot.

HG 971/2006 - privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă.

HG 1048/2006 - privind cerintele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de catre lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă.

HG 1091/2006 – privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă.

HG 1146/2006 - privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de catre lucrători a echipamentelor de muncă.

Ordin 753/2006 - privind protecția tinerilor în muncă.

SR EN 12154/2006 - Instalații electrice în construcții. Partea 4:Măsuri pentru

48

asigurarea securității. Capitolul 47: Utilizarea de protecție pentru asigurarea securității. Secțiunea de protectie impotriva șocurilor electrice

SR EN 12154/2006 - Instalații electrice în construcții. Partea 4: Măsuri de protecție pentru asigurarea securității. Capitolul47: Utilizarea măsurilor de protecție pentru asigurarea securității. Secțiunea 470: Generalități. Secțiunea 471: Măsuri de protecție împotriva șocurilor electrice.

SR EN 12179:2006 - Instalații electrice în construcții. Partea 4:Protecție pentru asigurarea securității. Capitolul 46: Secționare și comandă.

SR EN 12274-7:2006 - Instalații electrice în construcții. Partea 4: Protecție pentru asigurarea securității. Capitolul 44: Protecție împotriva supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutație.

SR EN 12326-1:2006 - Instalații electrice în construcții. Parte a 4: Protecție pentru asigurarea securității. Capitolul43: Protecția împotriva supracurenților.

SR EN 12697-41:2006 - Instalații electrice în construcții. Partea 4: Măsuri de protecție pentru asigurarea securității. Capitolul41: Protecția împotriva șocurilor electrice.

SR EN 10224/A1:2006*- Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmă la incendiu.

SR HD 384.7.702 S2 CEI 60364-7-702:2004 – Protecția împotriva trăznetului. Partea 1:Principii generale.

SR HD 60364-7-703:2006 - Vocabular electrotehnic internațional. Partea 195: Legare la pământ și protecție împotriva șocurilor electrice.

SR CEI/TS 60479:2006 - Vocabular electrotehnic internațional. Partea 195:Legare la pământ și protecție împotriva șocurilor electrice.

Normativ 17/2002

Normativ I18-1/2001,I18-2/2004 Instrucțiuni proprii interne pentru securitatea și sănătatea muncii în transportul și distribuția energiei electrice aprobate cu Decizia ELECTRICA nr. 222/05.03.07.

Obiectivele proiectate nu se vor pune în funcțiune partial sau total nici măcar pe timp limitat, înainte de executarea integrală a tuturor instalațiilor și a construcțiilor și numai după asigurarea tuturor măsurilor de tehnica securității și igiena muncii în vigoare și obținerea autorizației de construcție și funcționare.

În cazul în care beneficiarul și constructorul consideră că măsurile luate prin proiect nu sunt suficiente, vor cere odata cu observațiile ce trebuie facute la proiect și în același termen legal, să se introduca în proiect măsurile suplimentare de tehnica securității și igiena muncii pe care le consideră necesare.

De asemenea se va asigura instructajul personalului de exploatare și execuție pentru a se preîntâmpina eventuale accidente sau îmbolnăviri, facându-se și verificările medicale necesare.

Beneficiarul va asigura personalului de exploatare toate echipamentele și mijloacele de protecția muncii necesare prevăzute în normativele în vigoare.

Beneficiarul și constructorul vor întocmi instrucțiuni proprii, speciale și specifice tuturor locurilor de muncă ce consideră că au un caracter deosebit sau pentru care norrnele existente nu dau prescripții suficiente care să conducă la securitatea investiției și a personalului.

Instalațiile ce fac obiectul prezentului proiect s-au proiectat în conformitate cu normativele republicane și departamentale de prevenire și stingere a incendiilor.

Se menționează:

49

Legea 307/2007 - privind apărarea împotriva incendiilor;

Ordinul MAI 163/28.02.2007 pentru aprobarea "Normelor generale de apărare împotriva incendiilor";

Norme tehnice de prevenire și stingere a incendiilor la executarea lucrărilor de construcții și instalații aferente - C300/94;

Norme de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților din domeniul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței. Prevederi generale indicative NP073/2002.

Intocmit,


1.PT Rosiori - Alimentare Cu Apa

Documents

Transcript of 1.PT Rosiori - Alimentare Cu Apa