8/16/2019 1.Fiabilitatea-echipamentelor.doc

1/2

Fiabilitatea echipamentelor

Fiabilitatea releelor 

1.Generalitati

Cerintele impuse fiabilitatii instalatiilor de automatizare cresc fara incetare, datorita,

 pe de-o parte numarului din ce in ce mai mare de componente continute intr-o instalatie si pe

de alta parte datorita pretentiilor din ce in ce mai mari.

Una din cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o instalatie electrica de

automatizare este aceea de a utiliza cat mai putine componente pentru realizarea aceleiasi

functii.

Reducerea numarului de elemente a instaltiei electrice de automatizare a determinat

inglobarea mai multor functii intr-un singur element, cu ajutorul electronicii.Astfel , sisteme

complexe de automatizare care au rezolat in mod traditional utilizand contactori si relee, pot

fi inlocuite cu automate programabile sau cu relee programabile.Aceasta dezoltare atrage dupa sine si dezoltarea calculelor preiziunilor de

fiabilitate pentru sisteme elctronice.

!ste cunoscut faptul ca pentru determinarea fiabilitatii unui sistem, in cazul nostru a

unei instalatii electrice si de automatizare , este necesara cunoasterea unor indicatori de

fiabilitate a elementelor componente.

"n continuare oi prezenta fiabilitatea releelor, elemente componente ale instalatiilor

electrice si de automatizare.

#.Fiabilitatea releelor 

"n general, indicatiile de fiabilitate date de fabricantii de componente in foile decatalog sunt insuficiente, caci c$iar daca informatii exista, cel putin partial, ele nu pot fi

utilizate nici pentru comparatii , nici pentru calcule de ealuare a fiabilitatii, sistemelor in care

aceste componente sunt %materie prima%

&inimul de inforamtii care ar trebui pus la dispozitie ar fi' tipul si caracteristicile

releului, numele fabricantului , conditiile de exploatare ( utlizare normala ) si de stres ( in

incercare ), durata specifica de utilizare, tipuri de defectari, dimensiunia lotului incercat,

comportarea la control. Un exemplu in acest sens este ca rata de defectare a elementelor de

contact ale unui releu sa fie insotie si de conditiile climatice, sarcinile electrice, frecenta

acestora, criteriile de defectare utilizate etc. .

*ana in prezent o parte din incercarile efectuate pe elementele de contact ( relee,

selectoare ) se refera la durata de iata+ aceste elemente au fost actionate in conditii apropiatede cele de exploatare normala, pozitiile lor de contact sau fost incarcate cu ajutorul circuitelor

electrice tipice si alorile caracteristice au fost masurate la interale de timp bine definite.

farsitul duratei de iata a interenit in momentul in care paramatrii de comanda sau cei ai

elementelor de contact nu mai corespondeau alorilor stabilite. ezaantajul acestei metode

de incercare este acela ca nu se poate depista nici o defectare in functie de numarul de

actionari. metoda accelerata nu poate fi utilizata.

*entru relee, durata de iata este inc$eiata atunci cand un parametru al releului ajunge

sa depaseasca in mod continuu domeniul alorilor permise. "mpunerea unei durate de iata de

#/ de ani, depinde de tipul si marimea sarcinii comutate prin contact ( tensiune, curent,

sarcina rezistia sau capacitia ), cat si de criteriile de defectare acceptate si de conditiile

mediuliu incojurator. Aceasta explica de ce nu este pertinent sa se indice pentru un releu o

durata de iata, caci mai ales numarul de comutari deteremina durata de iata.

8/16/2019 1.Fiabilitatea-echipamentelor.doc

2/2

Comportamentul specific ( si deci, fizica defectelor ) este foarte complicat, caci sarcinile

electrice sunt determinate in ceea ce prieste defectarile.

-a ajuns la concluzia ca este suficient sa se utilizeze rezultatele masuratorilor calitatii

contactelor dupa fiecare actionare, in timp ce restul parametrilor principali sunt masurati doar

dupa anumite interale de timp. Criteriul de defectare este rezistenta de contact de trecere+

adica se controleaza %siguranta% si %calitatea% contactelor ( inc$ise si desc$ise ). Aceasta afortat fabricantii sa utilizeze instalatii de control si de incercari de fiabilitate cu care se poate

obtine rata de defectare.

eterminarea conditiilor climatice se doedeste mult mai dificila, atat pentru

temperatura si umiditatea aerului, cat si pentru cantitatea de gaz atamator, caci generarea si

masurarea unor astfel de particule si a atmosferei continand gaz noci sunt foarte scumpe.

*entru relee, c$eltuielilor proin din numarul mare de parametrii, care joaca un rol important

in determinarea fiabilitatii ( cum ar fi rezistenta la contact, capacitatea de comutare, tensiunea

de comanda, etc. ). *entru fiecare parametru al releului se pot determina criteriile de

defectare+ astfel, de exemplu, se stie ca sarcina de comutare influenteaza sensibil durata de

iata, de aceea trebuie sa se indice un interal de timp in care este alabila o anumita

fiabilitate. e asemenea, aloarea prezisa a fiabilitatii a fi lipsita de semnificatie, daca seobtine dintr-o incercare de fiabilitate pe contacte desc$ise, fara sa se defineasca prin incercari

de laborator nu a concorda cu cea obisnuita in conditii practice, normale de exploatare.

efectarile timpurii joaca un rol secundar in cazaul releelor, caci in cea mai mare parte

ele sunt descoperite c$iar la fabricant, cu ajutorul incercarilor.

0aloarea tipica a ratei de defectare, care depinde foarte mult de incarcarea contactelor

se situeaza intre 12/ si 123 defectari de releu si comutare, aceste alori plaseaza releul

 printre cele mai fiabile componente in funcite de incarcare'

efectarea releelor poate fi clasificata astfel'

-defectari aleatoare' intreruperea bobinei, spargerea resortului+

-defectari de uzura'frecarea punctului de sprijin de lamela+ migrareade material

in regiunea punctelor de contact+

-4rebuie facuta diferenta dintre defect si defectare, deoarece pot sa apara

defecte izolate de care sa nu conduca la defectarea releului.efectul este definit ca o deiaie

inadmisibila a unui parametru al releului.

Acesta conduce la urmatoarele probleme'

-a se indice un procedeu care sa permita o distinctie intre defectele sporadice

si defectele care conduc la defectari aleatoare si de uzura+

-a se determine, incepand de la ce frecenta a acestui tip de defecte se poate

orbi de o defectare, astfel un criteriu de defectare a fi definit de o frecenta a defectelor+

-Uzura conduce la o frecenta mare a defectelor, dar reciproca nu este

alabila, caci o frecenta mare a defectelor poate fi proocata si de o defectarea aleatoare+de aceea, este necesar sa se clasifice defectari de uzura, de exemplu studiind in detaliu fiecare

defectare. "n cazul unei defectari aleatorii releul trebuie sc$imbat, iar in cazul unei defectari

sporadice releul nu trebuie inlocuit.

 Ca o concluzie la cele aratate, pentru a satisface criteriile economice si de fiabilitae,

este neoie sa cunoastem comportarea in timp a releelor si a ratelor respectie de defectare.

Astfel de informatii se gasesc rareori in foaia de catalog si sunt dificil, daca nu imposibil de

obtinut, astfel incat singura cale de a sti mai mult este sa se efectueze incercarile de fiabilitate

necesare.