1evolutia comunicarii

8/8/2019 1evolutia comunicarii

1/15

1

EVOLUTIA COMUNICARIICuvntul comunicare a devenit un nsoitor al celor mai tulburtoare experimenteintelectuale, un concept atrgator, utilizat cu o frecven de invidiat care poate nghii

orice. Comunicarea este terenul de ntlnire conceptual unde se intersecteaz relaiileinterpersonale si inovaiile tehnologice, stimulentele politico-economice si ambiiilesocoi-culturale, divertismentul usorsi informaia serioas, mediile ambiante locale siinfluenele globale, forma si coninutul, substana si stilul - crede originalul cercettorJames Lull.Orice structur cultural, orice act individual care ine de comportamentul socialimplic, ntr-un sens explicit sau implicit comunicarea. Comunicarea este un proces detransmitere a informaiilor ntre indivizi sau grupuri sociale. De aceea, relaiile umanepotfi interaciuni comunicaionale, astfel ncat conceptul de comunicare a devenit n epocanoastr, unul universal si larg-cuprinztor, deoarece totul, absolut totul comunic.

La o privire grabit ori superficial, comunicarea este un proces de o complexitategreu de neles.Comunicarea umanprin calitatea sa de a implica o relaie, se manifestprin douamari forme: Comunicarea direct; Comunicare indirect.Comunicarea directpresupune prezena a doi sau mai muli indivizi, n acelaispaiu fizic, indivizi care interacioneaz influenndu-se reciproc. Tipul acesta decomunicare se mai numeste si comunicare interpersonal.Comunicarea mediat utilizeaz ntotdeauna un suport tehnic si vizeaz fie undestinatar individual (telefonul, scrisoarea), fie un destinatar colectiv (afisele electorale,

televiziunea, internetul, crtile, filmele, presa scris, radioul) - comunicare de mas.Mass-media traditionale - presa scris, radioul si televiziunea - care, de obicei,realizeazcomunicarea mediatic - nu reprezint dect o componenta esenial a comunicriimediate sau indirecte.Esenial n ntelegerea comunicrii este gradul de cuprindere a coninutuluiacestui proces. Un al doilea element, alturi de coninut, poate la fel de important, estecontextul comunicrii.Transmiterea sau transferul informaiei de la un participant (emitent) la altul(receptor) are loc prin intermediul unui canal de comunicare (hrtia, pentru presa scris,ori undele, pentru radio)

EMITOR-------------->CANAL-------------->RECEPTORInformaie Informaien procesul de comunicare urmrim patru scopuri eseniale:1. s fim receptai (auzii sau citii),2. s fim nelesi,3. s fim acceptai,24. sprovocm o reactie - o schimbare de comportament sau atitudine.


2/15

Comunicarea de mas este orice form de comunicare n care mesajele, avnd uncaracter public,se adreseaz unei largi audiene, ntr-un mod indirect si unilateral,utilizndu-se o tehnologie de difuzare.Comunicarea de mas se poate defini dreptemiterede mesaje prin intermediul unui canal accesibil oricrui receptor, atta timp ct accesul

depinde de instana emiatoare.Mass-media termen construit de anglosaxoni princontopirea unui cuvnt latin media (mijloace) si a unui cuvnt englez mass (cantitateapreciabil, mare).Din definirile care au fost atribuite comunicrii de mas de catre diversicercetatori, se pot reine cteva accente care evideniaz mai limpede caracteristicile siparticularitaile acestui proces: publicul este relativ mare,eterogen si anonim, efemeritatea relaiei de comunicare, producia mass-media este asimilat cu produciile oricror interprinderidin societate comunicarea de mas fiind un proces social organizat, produsele industriei comunicaionale sunt deosebit de scumpe, iar aceste

costuri au influene (efecte) asupra publicului. Simultaneitatea, fiind realizat cu ajutorul tehnicilor performante, implicimportante costuri din cauza crora creaia individual este seros limitat, Diminuarea rolului jurnalistului datorit faptului c acesta a devenit osimpl component a unui proces complex de producie si distribuie dinmediile moderne.Astzi, studiul rolului mass-media n cadrul societii captpregnan, sociologi,psihologi, ziaristi, lingvisti specializndu-se in acest captivant si nou domeniu,care promite s aib o tot mai mare pondere n cercetarea contemporan.naintea apariiei tiparului n societile occidentale cara l-au adoptat cu frenezie,ca instrument ce a contribuit substanial si profund la evoluia omenirii, au existat si altemijloace de comunicare pe care le urmrim n termeni generali numindu-le principaleleetape din istoria comunicrii umane.Din mai multe propuneri de epatizare a evoluiei comunicrii umane, am optatpentru cea operat de Melvin L. DeFleursi Sandra Ball-Rokeach (din lucrarea Teorii alecomunicrii de mas, Iasi Ed. Polirom, 1999 p.21-38) urmrind n termeni generali celesase etape, numite de autori si epoci:1.Epoca semnelorsi semnalelor-unde acum dou milioane de ani si respectiv unmilion si jumtate de ani strmosi ai nostri au descoperit focul folosit ca semnalsi topoare cioplite din piatr cu care faceau semnele.Semnalele erau de faptmrieli,de asemenea era prezent limbajul corpului, semne fcute cu braele si

minile.Mesajele erau deci simple si transmise ntr-un ritm lent.2.Epoca vorbirii si a limbajului-vorbirea a aprut acum 35000-40000 de ani, iaroamenii care o puteau folosi erau asemntori fizic, celor de astzi.Sunt opinii coamenii de Neanderthal au diprut pentru c nu au putut trece grania epociisemnelor si semnalelor.Aceast epoc se ntindepn n anul 5000 .H.3.Epoca scrisului: Pictograme conventionalizate,3


3/15


4/15

4Istoriografiile radioului sunt numeroase.Ca de multe ori n acest domeniu, ele aucutat s stabileasc cui i aparine intr-adevr paternitatea inveniei.Astfel, marileenciclopedii atrbuie acestmerit la cinci inventatori.Hertz este printele radioului, dupLexicon der Deutschen Buchgemeinschaft;pentru Malaia Sovietskaia Entsiklopedia, el

este Popov.Nuova Enciclopedia Sonzogno pstrezprimul loc, evident, pentruMarconi.Le Larouse universel il citeazpe Marconi dup Branly, iar EncyclopediaBritanica l alege pe Lodge.Dezvoltarea industriei nregistrrilor, la nceputul secolului al-xx-lea poate fioglindit si de evolui cinematografului si a fotografiei.n jurul anului 1890, se gseaupepia 3 dispozitive capabile s nregistreze si s reproduc sunete : fonograful, inventat de Edison n 1877, masina vorbitoare uimitoare nepoc,alctuit dintr-un cilindru nvelit ntr-o foi de staniol, care putea conservasunete; grafofonul, invenia concurentului direct al lui Edison, C. Bell care a nlocuit

stanionul cu un cilindru de cear; gramofonul, dispoyitiv creat de E.Berliner n 1887, deosebit prin nlocuirecilindrului cu un disc.Boomul de pe piaa nregistrrilor se va dovedi ns de scurt durat si aceastadeoarece un nou mediu si face apariia:RADIOUL.Radioul se adreseaz unor audiene mai mult sau mai puin lrgite, dar ntotdeaunadeschise find anonime sau eterogene.Acesti receptori beneficiaz n ceea ce ipriveste,de un acces liber la mesajele difuzate,spre deosebire de presa scris care presupune unactde cumprare sau ointenie de lectur, noteaz Guy Lochard & Henri Boyer, n

lucrareaComunicarea mediatic.Iasi, Ed. Institutul European, 1998, evideniind transformareadinamic a radioului n mijloc de comunicare public (si de mas).Radioul si televiyiunea pot fi priviteca fcnd parte din categoria mediilor dedifuziune, sonor sau video.Ansamblul lor este cunoscut sub denukirea deradiodifuziune.Procesul de transmitere a semnalelor se face n sens unic, de a o staie deemisie, la un receptor special,utilizndundele hertziene.Un factor important n impulsonarea dezvoltrii radioului ca sistem mass-media lareprezentat Gimbel Departament Store, care realizeaz n 1925 ultimul model de radiocu un tub cu vacumm, capabil s asigure o recepie mult mai fidel.Pentru ca radioul s devin un adevrat sistem mass-media, se impunea lansarea

pe pia a unor aparate ieftine si usor de manevrat, gndindu-ne la aparatele anterioarecare cereau o mn sigur, mult rbdare si cunostiine electronice.n 1926 se sfrsescoparte incovienientelor cnd apar receptoare noi care se vnd scump (250 dolari), iar deaici un singur pas spre crearea unui adevrate industrii, astfel c ntr anii 1925-1930 aufost vndute 17 milioane de receptoare cu 80 de dolari.Accesul ctre audien de mas a fost usurat si de perfecionarea tehnic aradioului, o astfel de perfecionare tehnic este reprezentat de sistemul de transmisie


5/15

inventat de E. Armstrong, cercettor la Columbia University .ntr-un experiment n NewJersey din 1939, el foloseste modulaia de frecven (FM).Sistemul FM de transmitere asunetelor cu ajutorul undelor difer de mai vechea modulaie de amplitudine (AM).Maitryiu, continundu-si cercetrile,Armstrong va inventa si sistemul FM stereo, cu doupiste sonore, cte una pentru fiecare ureche, sistem ce creaz impresia ascultrii life.

Apariia reelelor de radio5Configuraia industriei radio a fost determinat, n mod esenial, de factorifinanciari;fiind c costurile erau ridicate si scde posibilitatea de creare a noi programe,se ajunge la modalitatea de fuziune a dou staii printr-un sistem de interconectare, astfelc cele dou staii pot prezenta acelasi program reducndu-se astfel costurile.Rspunsul staiilor s-a tradus prin gruparea lor n reele.Prima reea NBC s-anfinat n 1926 prin uniunea dintre Corporaia Staiei Americane de Radio din Newak(New Jersey), WYZ si o staie din Schenectady (New York).Prin intermediul linieitelegrafice, cele trei s-au interconectat, astfel c difuzau simultan acelesi programe.ABC-desi NBC opera cele dou reele n mod independent, sub presiunea

guvernamental si FCC, a fost obligat s vnd reeaua cumprat de la AT &T,cuprinznd 168 de posturi de radio, lui E. Nobel, imbogait din afaceri cu acadele.Acestava numi reeaua American Brodcasting Company (Compania American de Radiofonie).CBS-Nou nfinat ABC avea de nfruntat nu numai concurena celor de la NBC,darsi pe cea de la Columbia Brodcasting System (Sistemul de Radiofonie Columbia),CBS.Numit iniial United Independent Brodcasters (Societatea DifuzrilorIndependente), UIB, propietar a 16 posturi radio, si-a schimbat numele dup ce a fostpreluat de W. Palyer.MUTUAL-n 1934, staiile conduse de WGN, din Chicago si WOR din New Yorkau creat un nou model de reea, Mutual Brodcasting System (Sistemul Mutual deRadiofonie) care oferea programe oricror staii, indiferent de reelele n care erau

integrate.Staiile afiliate la Mutual nu erau obligate s difuzeze programe pe care nu ledoreau.n aceste condiii multe din staiile independente se vor afilia la Mutual caredevine cea mai extins reea, din punct de vedere al numrului de posturi.MULTIMEDIA

Ce este multimedia?

Multimedia (multi-mai multe, media medii) este o suma de medii de prezentare folositsimultan pentru o comunicare vizuala si auditiva. Termenul este adeseori folosit pentru adenota sunetele, animatiile, textele sau secventele video.Din punct de vedere al istoriei,primul mijloc de comunicare a fost Vocea uman, urmat de publicaiile tiprite- carereprezintprimul mijloc de comunicare n mas, apoi comunicaia prin radio si apoiteleviziunea.

Mediile de prezentare a informaiei si componentele implicate n aplicaiilemultimedia sunt: TEXTUL este mediul tradiional de comunicare si prezentare a informaiiei;elpoate fi un mijloc lent si monoton solicitnd mult atenie si concentrare.El esteun mediu de tip static. IMAGINEA poate echivala cu mai multe pagini de text.Dezavantajele graficii(imaginii) fa de text sunt c dificultatea de a comunica cu exactitate dateabstractesi costurile prea ridicate pentru crearea si obinerea ei.Ea este mediu de


6/15

tip static. ELEMENTE DE ANIMAIE sunt utulizate atunci cnd se doreste atragereaateniei asupra unei poriuni din aplicaia multimedia.Animaia este un mediu detip dinamic. SUNETUL este cel mai vechi mediu de comunicare, este folosit pentru a atrage

atenia utilizatorului.Efectele sonore sunt incluse pentru a mbogii si pentru a6completa coninutul prezentrii si pentru a accentua idei particulare dinaplicaie.Este un mediu de tip dinamic. VIDEO-PRODUCIILE sunt cel mai complet mediu de prezentare,ncorporeztoate celelalte medii de prezentare bazndu-se pe afisarea de imagini dinamice,al cror cost este foarte mare astfel este reprezentat un dezavantajmajor.Videoproduciilesunt medii de top dinamic. INTERACTIVITATEA este facilitatea prin care utilizatorul poate interveni simodifica derularea aplicaiei duppropria dorin.

TIPARULUna dintre cele mai fascinante invenii ale lumii occidentale, a media tiprite, estetiparullui Johann Gutengerg, care nu are o datprecis de nastere.Pentru unii autori,tiparul a aprut in 1434, pentru alii, n 1438,n vreme ce ultimii dateaz n 1439.Suntindicai si anii 1435 si 1436 ca fiind de debut ai tiparului european.Si locul apariiei estenotat de unii la Mainz si de altii la Strasbourg.Consensulnu se petrece nici mcar indatarea tipriri Bibliei, intr-o prim si splendid ediie n anul 1455, susin unii, pecndalii proclam anul 1456, an n care Gutengerg devine falit si toate cele dou sute deexemplare ale tirajului vor trece n proprietatea avocatului su impreun cu presa siatelierul.Pe exemplarele primei Biblii tiprite rmne imprimat anul 1456, iar Gutenbergdup zece ani prseste aceast lume rmnnd n istorie ca o personalitate de primrang,neimaginndu-si ca invenia sa va triumfa n fata concurenei pe care i-o fceau lucrurilescrise manual.Importana acestei descoperiri a fost evideniat ntr-un mod strlucit simemorabil de ctre McLuhan n lucrarea sa Galaxia Gutenberg (Bucuresti, Ed. Politic,1975 p.450) :Odat cu Gutenberg, Europa intr n faza tehnologic a progresului, fazncare schimbarea nssi devine norm arhetipal a vieii sociale.Tipografia a tins stransforme limbajul dintr-un mijloc de percepie si explorare, ntr-un bun de consumtransportabil.Tiparul nu este numai o tehnologie, ci el nsusi este un izvor de materieprim sau o materie prim , ca bumbacul, lemnul sau radioul; ca orice materie prim, elstructureaz nu numai raporturile intersenzoriale ale individului, ci si modeleleinterdependenei colective.7TEHNICI VECHI DE TIPRIREPresa perfecionatPresa lui GutenbergTiparurile sunt de mai


7/15


8/15

sunt usor de folosit.DISPOZITIVE DE CAPTARE , PROCESARE SI TRANSMITERE A IFORMAIEI :MICROFONUL este de mai multe feluri :Microfonul cu bobina mobila, Microfonul cu banda, Microfonul condensator,

Microfonul

cu electret, microfoane cu crystal.Microfoanele ocupa un loc de frunte ntre dispozitivele de captare si transmitere ainformaiei. Ele sunt singurele aparate electroacustice capabile sa capteze oscilatiilesonore naturale, din care motiv sunt denumite si surse de semnal primare.9Microfoanele capteaza semnalele produse in spatiul inconjurator transformandoscilatiile acustice (mecanice) in oscilatii electrice, obtinandu se la bornele acestorasemnale electrice de audiofrecventa.Ele se pot clasifica dupa mai multe criterii :1. din punct de vedere al principiului constructiv2. dupa principiul de functionare

3. dupa tipul constructiv4. dupa caracteristicile de directivitate5. dupa dependenta de iesireDin punct de vedere al principiului constructiv intalnim doua tipuri de microfoane.Microfoanele cu carbune utilizate in telefonie, care functioneaza pe principiul comandariiunei surse de curent continuu si microfoanele utilizate in electrostatica, functionand peprincipiul transformarii energiei .Dupa principiul de functionare intalnim: microfoane cu rezistenta variabila,electrodinamice, electromagnetice si piezoelectrice.Acestea la randul lor se pot clasifica din punct de vedere constructiv :1. Microfoane cu rezistenta variabila

microfoane cu carbune2. Electrodinamice microfoane cu bobina mobila microfoane cu banda3.Electroacustice microfoane condensator microfoane cu electret4.Piezoelectrice microfoane cu cristalDupa caracteristica de directivitate intalnim microfoane cu caracteristica dedirectivitate simpla si microfoane cu caracteristica de directivitate compusa.Dupa

impedanta de iesire se disting doua tipuri de microfoane de impedanta mica si deimpedanta mare.Microfoanele din primul tip au impedanta de 50_, 150_, 200-500_;microfoanele din al doilea tip au impedanta cuprinsa intre 20K_-50K_.DIFUZORULDifuzorul este un dispozitiv n care energia electric de audiofrecven de laiesirea receptorului radio, TV sau amplificatorului se transform n sunet. Aceasttransformare se face prin mai multe sisteme si anume:electromagnetic, electrodinamic,piezoelectric si electrostatic.Constructiv, difuzorul are o parte fix, carcasa, care susine


9/15

partea mobil. Descriu mai jos cum funcioneaz fiecare sistem de difuzor.Sistemul electromagneticDifuzorul bazat pe acest sistem este o construcie simpl care se bazeazpeaciunea cmpului magnetic alternativ. Se compune dintr-un magnet permanent carentre cei doi poli are montat o bobinprin care circul un curent de audiofrecven

emisde amplificator. Prin mijlocul bobine se gseste montat, circulnd liber, o lamelelastic10de oel care la un capt este cuplat de o membran n form de plnie (poate pentruanumite cerine s fie si plan). Datorit curentului de audiofrecven si sub aciuneacmpului magnetic alternativ, lamela vibreaz antrennd membrana difuzorului emindsunete. Cu toate c acest tip de difuzor are o sensibilitate bun, caracteristica de redare afrecvenelor este foarte proast si cu distorsiuni mari. Nu se mai foloseste, el a fostdifuzorul nceputurilorSistemul piezoelectric

Principiul de funcionare: pe armturile elementului piezoelectric se aplictensiunea alternativ de audiofrecven. Elementul ncepe s oscileze mecanic naceeasifrecven. Oscilaiile sunt transmise membranei fixate rigid de elementul piezoelectric,care produce vibraii sonore. Acest tip de difuzoare se preteazpentru redareafrecvenelor audio superioare peste 8000 Hz. Puterea lor este oarecum limitat derezistena mecanic a elementului piezoelectric.Sistemul electrostaticAcest tip de difuzor se poate compara cu un condensator. Este constructiv compusdintrunelectrod fix si un electrod mobil (se pot numi fiecare si armtur). Sunt confecionai

dintr-o pelicul dielectric foarte subire, metalizatpe una din pri. ntre cei doielectrozi se aplic o tensiune continu care creeaz cmpul electric iniial. La aplicateatensiunii alternative de audiofrecven, armtura mobil va vibra, producndsunete.Calitatea redrii n domeniul frecvenelor nalte este mult mai bun fa desistemul electrodinamic, ajungnd s redea sunete pn la 20 kHz.Pentru o bunsonorizare difuzorul trebuie montat ntr-o incint sau ntr-unsistem acustic.Pentru aobine o deplasare liniar a armturii mobile (n funcie de tensiunea aplicat) se potfolosi doi electrozi ficsi n loc de unul singur, ca n figura alturat. n acest caz, pentruaputea emite sunete efectiv, electrozii ficsi trebuie s fie niste plci perforate sau grile desrm.

11Schema unui difuzor electrostaticMAGNETOFONULPrincipalul teoretic a fost formulat de englezul Oberlin Smith. Dup 10 ani, danezulValdemar Paulsen, n vrst de 20 de ani, a concretizat inventia. El a prezentat n 1900 laExpozitia universal de la Paris un aparat numit telegrafon dar nu a avut succes. Abia n1935 firma german AEG a fabricat, pe acelasi principiu, un aparat cu band din plasticcare se deplasa cu viteza 7,6 m/sec. acesta era magnetofonul. n 1940 se lanseaz oficial


10/15

si n SUA.COMPACT DISCULn 1979 firma Philips (Olanda) si Sony (Japonia) au anuntat realizarea discului compact,denumit obisnuit CD. Acesta are un diametru de 12 cm si poate nregistra o or demuzic. Semnalele sunt nregistrate sub form binar 0 si 1, iar citirea se face cu

ajutorul unui fascicul laser. Deci nu exist un contact fizic ntre disc si acul de citire cala clasice. A nceput s fie vndut n Europa dup 1983. Dup doi ani el a nceput s fieutilizat si pentru nregistrarea imaginilor - text, desene, fotografii redate apoi pemonitoarele calculatoarelor. Dar asta este alt istorie. Pentru o istorie de 100 de ani 1877 fonograful 1979 CD saltul este colosal.CASETA AUDIO SI CASETA AUDIO NUMERICFirma Philips a pus la punct minicaseta audio. Interesant c Philips a cedat gratuitbrevetul tuturor constructorilor pentru a ajuta extinderea uitlizrii ei. ncepnd cu 1980mai multi constructori japonezi au studiat posibilitatea realizrii unui cititor de casetenregistratenumeric care ofer o calitate sonor echivalent cu cea a unui dcompact. n1987 s-a realizat Digital Audio Tape-DAT, destinat profesionistilor. n 1992 Philips

lanseaz varianta Digital Compact Cassette DCC.DISPOZITIVE DE CAPTARE, PROCESARE SI TRANSMITERE A INFORMAIEIVIDEOAparatul fotoAparatul fotografic este dipozitivul cu care se poate nregistra o imagine static dinmediul nconjurtor, imaginea obinut numindu-se fotografie.12Aparat fotografic cu roll-film de 35 mmSe compune dintr-o carcas nchis camera obscurpropriu -zis , pe care se aflmontate organele principale ale aparatului fotografic.Organele principale ale aparatului fotografic sunt:

1.obiectivul, care este un ansamblu de lentile cu ajutorul crora se obine oimagine real fr aberaie pe o plac fotografic, pelicul sau hrtie, toate cu oemulsie fotosensibil.In interiorul aparatului fotografic se afl :2.culoarul peliculei(rama de fixare a plcii) aflat ntr-un plan perpendicular peaxul optic,3.fereastra de expunere,4.materialul fotosensibilpe suportul su n funcie de tipul aparatului,5.bobine debitoare sau receptoare n cazul peliculei fotosensibile,6.diafragma variabilsau irisulnecesar modificrii diametrului util alobiectivului,

7.sistemul de obturare care face reglarea timpului de expunere,8.sistemul de reglaj al aducerii imaginii n planul materialului fotografic(pelicul, plac fotografic sau hrtie fotografic.9.sistemul de antrenare al peliculei dupfiecare expunere si totodat de armarepentru a declasa urmtoarea expunere,10.sistemul de vizare.Aparatul de filmatSe poate spune c este un aparat foto complex care are posibilitatea s nregistreze


11/15

una dup alta fotografiile, care acum se numesc fotograme, avnd un mecanism detransport sacadatal peliculei fotosensibile, putnd nregistra fazele sucesive alemiscrii.Mecanismul de transport sacadat al peliculei este pus n miscare printr-undispozitiv cu arc sau cu motor electric.Iniial la aparatele nceputurilor cinematografiei

erau puse n miscare manual.Carcasa aparatului este izolat si fonic pentru a nu se auzi mersul aparatului, ncondiiilefilmrilor n studiouri.Obiectivele folosite sunt superioare celor de la aparatele foto. De obicei ele suntasezate ntr-o turelprins de aparat.Au montate dou casete ermeticeptrunderii luminii cu capaciti ntre 30 - 300 mpelicul fotosensibil , n funcie unde sunt folosite - reportaj sau platou de filmare.Aparatele de filmare sunt dup genul filmrii : aparate normale13

speciale (pentru filmri sub ap, filmri cadru cu cadru n producia de deseneanimate, filmri rapide).Dup utilizare sunt : aparate pentru amatori cu pelicul de 16 mm, 8 mm,8 mm super aparate profesionale cu pelicul de 35 mm sau Tood AO 70 mm folosite nstudiourilor de producie film.Intruct la filmare este necesar o bun stabilitate a peliculei n fereastra de expunere,mecanismul de transport sacadat este cel cu grif, subliniind c la aparatele profesionalese foloseste cel cu grif si contragrif.CAMER DE FILMAT, PENTRU FILM DE 35 MM,FOLOSIT N STUDIOURI

Tipuri de obiective la aparatele foto si filmat1. Obiectiv cu distan focal scurt - 20, 30, 40 mm.Acesta are un unghi de cuprinderemare, o mare claritate n profunzime si mreste efectul de adncime.2. Obiectiv cu distan focal normal - 50 mm. Obiectivul "vede" ca un ochi uman.3. Obiectiv cu distan focal lung (teleobiectiv) - 45-400 mm.Acesta creeaz ununghifoarte ngust de cuprindere, mbrisaz un cmp mic, obiectivul ocupnd toatfotograma. Profunzimea slab si apare fenomenul de aplatizare al imaginii (se turtesterelieful).4. Obiectiv cu distan focal variabil, care cuprinde toate caracteristicile celorlaltecategorii.

TELEVIZIUNEATehnologiile, inclusiv televizorul, sunt obiecte att simbolice ct si reale.Darsunt obiecte construite printr-o ntreaga gama de activitati delimitate social, n produciesi n consum, n faza de proiectare si de utilizare, n concepie si n practic si nu pot finelese n afara implantrii lor sistematice n dimensiunile politice,economice siculturaleale societii moderne-cuvinte referitoare la sistemul tele-tehnologic din cadrul


12/15

televiziuni ale lui Roger Silverstone, n lucrarea sa Televiziunea n viaa cotidian,IasiEd. Polirom, 1999 p.98.14Cinematograful, telecomunicaiile, audovizualul au depins foarte mult n evoluia

de apariia si dezvoltarea unor noi ansambluri, de componente electronice.Apariiateleviziunii nu trebuie privit ca un fenomen izolat, ci ca rezultat al unei ntregi serii deprocese tehnice.nceputurile sistemului de televiziune au la baz paradigma electromagnetic,cea electronic apare cu dificultate de abia in anii 30.Prelund o mare parte din arsenalultehnologic din dezvoltata industrie a cinematografului, televiziunea e posibil datoritunei trsturi specifice sistemului de percepie uman,numitpersistenaimaginii.Adic,ochii continu s vad o imagine pentru nc o fraciune de secund dup ce aceasta adisprut din vedere.Fenomenul a fost remarcat prima dat n 1824 de Peter Roget.Pentrutransmiterea sunetelorsi a imaginilor, televiziunea apeleaz la un ansamblu de de trei

tehnici:fotoelectricitatea, analiza imaginii punct cu punct si linie cu linie si undelehertziene.n jurul anilor 20, apar primele prototipuri ale sistemelor de televiziune, ca urmarea unor cercetri realizate n Germania si Frana.Rezultatul acestor ncercri se vaconstituin transmiterea la distan a unor litere.Dispozitivile utilizau principiul transmiterii printelefon a fotografiei.Perioada care urmeaz e marcat de invenii precum tubul catodic(1907-1911),iconoscopul (1923) si dispozitivul de baleaj a imaginii, ntr-un climat plin de ezitri.De-a lungul anilor televiziunea va trece prin diferite stadii de dezvoltare sidiversificare, concretizate n apariia unor noi forme de nregistrare si de difuzare a

imaginii ca de exemplu:CATV, videocasetofonul, sistemul digital, sistemul interactiv,televiziunea prin satelit.Pn la 1940, o singur ar din lume avea un serviciu de televiziuneregulat:Marea Britanie.Dup revenirea la o economie de pace, dup al-II-lea rzboimondial alte trei ri si vor pune la punct sisteme regulate de televiziune:Frana, SUA siURSS.n Europa evoluia este mai lent datorit faptului c rile Anglia,Frana,Germania au fost mai afectate de rzboi.Trecerea de la imaginea analogic la cea numeric sau digital va permitembuntairea calitaii recepiei si cresterea numrului de canale n banda de transmisiehertizian.Aplicarea acestor tshnologii reprezint nceputul unui noi industrii deteleviziune, numit de ctre specialisti televiziune fragmentat sau multimedia mai

deschis spre exterior, gata s accepte coabitarea programelor pe suporturi diferite.TELECOMUNICAIA:TELEGRAFULTelegraful Chappe se nscrie ntr-o tradiie pe care nu am evocat-o nc, cea areorganizarii rerlelor rutiere.Telegraful optic reprezint o noutate important,fiindvorbade o adevrat ruptur de reprezentrile spaiului si timpului, el se nscrie totodat ncontinuitatea unei evoluii, aceea a transportului de mesaje.Telegraful lui Chappe


13/15

prelungeste aceast evoluie,dar constituie si o ruptur, pentru c o depes obisnuitajunge de la Paris la Valencieennes n cinspreyece minute.Cu un asemenea mijloc detransmitere cvasi instantaneu, obiectivul nu mai este nvingerea timpului, ci aspaiului.Este deci normal ca tahigraful (primul nume imaginat de Chappe) s devintelegraf.

15Telegraful optic constituie punctul de plecare pentru sistemele detelecomunicaii.Desi sistemul tehnic este aproape depsit, el ntruneste cele patrucaracteristici de bay ale telecomunicaiilor, pe care le vor reorganiya alte sisteme:1 chiar daca nu este instantanee, trnsmisia se face foarte rapid.Chappembunteste rapiditatea, perfecionnd sistemul de codare;2 se constituie o reea permanent care se extinde din ce n ce mai mult;3 un corp tehnic specializat ia n sarcin exploatarea;4 informaia este codat ntr-un limbaj universal.Tipurile de telegraf concurente telegrafukui Chape vor utiliza alte coduri;englezii un codalfabetic,Bergstrasser, n Germania, un cod binar sau cuaternar.

Dup mai multe cercetri fcute de muli cercettori nu ne rmne dect s nealturmistoricului englez Robert Sabine, care scria n 1867:Telegraful electric nu are propriu-zisun inventator.Acrescut puin cte puin, fiecare inventator adugndu-si artea,pe caleaspre perfeciune.TELEFONULntr-o zi, de 14 februarie 1876, la Washington Alexander Graha, Bell si ElishaGray depun o cerere de brevet pentru invenia telefonului.Istoria oficial a telefonuluireine numele lui Bell dar, n fond,nu se stie dac Gray nu a avut el primul ideeatelefoniei.Toi cercettori care au cochetat cu ideea telefoniei au avut la bazcunostiine

despre telegraf.ncet, ncet, telefonul leag diferite sectoare ale activitii economice, devenind uninstrument de schimb intersectorial, cum se spune n limbajul economic actual.n 1910,Herbert Casson scria:este un instrument rapid de civilizare care mreste eficacitateasoccial.Este un simbol al cooperrii naionale.Telefoane analogice si digitale

Iniial, telefonul funciona datorit unor semnale electrice numite analogice,deoarece reproduceau fidel sunetul vocii. Acest sistem are inconvenientul c ocupa multspatiu pe liniile telefonice. De aceea, datoritprogresului informatic si a digitalizarii,telefonul foloseste tot mai mult semnale digitale, care ocupa mai puin spaiu.Telefonul mobil

Pn nu de mult, folosirea cabinelor telefonice era singurul mod de a telefona dinafara casei. Astazi, putem telefona din masina, din tren sau de pe strada, cu ajutorultelefoanelor mobile. Cnd un abonat isi porneste telefonul mobil, acesta este conectat la oanten de emisie-recepie care centralizeaz apelurile venite din zon. De acolo, apelulsetransmite spre o centrala de tranzit care l dirijeazpe reeaua telefonicpn lapersoanacautat. Teritoriul acoperit de o anten de emisie-recepie este numit celula. Din acest


14/15

motiv, telefoanele mobile se numesc si telefoane celulare.INTERNETULDup epoca presei scrise si cea a radiodifuziunii, cea de a treia epoc acomunicrii se nscrie si ea pe traseul mutaiilor tehnic generate de electronic.Apariaiainformaticii ca sistem de comunicare se face urmnd

16tipicul deja cunoscut acum al celorlalte media:telegraful, radioul, televiziunea.Informatica a fost nevoit s si gseasc, nainte de toate, propria definiie, s seneleagpe sine ca fiind altceva dect un simplu dispozitiv de calcul lipsit de oricecaracter iminent.Primele prototipuri de masini de calcul analogice sunt realizate de Vannever Bushn anii 30, care utiliza un principiu ce nu lsa loc nici unei evoluii viitoare.GeorgeStibitz, telefonist la laboratoarele Bell, realizeaz un calculator electromecanic, structuratdupprincipiul funcionrii centralelor telefonice.Cu o reea de calculatoare suficient de puternice nct sjoace rolul uneiinfrastructuri, cale spre gsirea unei noi forme de exprimare informatic a fost

constrnsdin ce n ce mai puin de factori tehnici si tot mai mult de cei de ordin temporal sicreativ.Originile Internetului se gsesc n 1963 la Ministrul de Aprare din SUA, nreeaua ARPAnet.Pentagonul construieste reeaua pentru contracte militare si pentruschimb de informaii cu universitiile care se ocupau de cercetare militare.Creareareeleicivile, activitate costisitoare si riscsnt va atrage curnd tot mai multe instituii si totmaimuli utilizatori, mare parte din ei avnd deja reele interne proprii.Astfel,NSF devine unconector pentru mii de alte reele, numele de Internet aprnd ca perfect justificat n

contextul urmtoarei definiii:Internetul= colecie ntins de reele de calculatoare care cuprinde ntregul glob,conectnd la un larg sistem electronic de servicii, resurse si informaii att instituiiguvernamentale, militare, educaionale si comerciale ct si persoane fizice;se utilizeazoserie de convenii si instrumente pentru a creea imaginea unei singure reele, desicalculatoarele din reea se bazeazpe platforme hard si soft diferite.Internetul a aprut aproape simultan n Europa si pe alte continente.Astzi esteconstituit din 4000 de utilizatori si 154 ri interconectate.Internetul care cunoaste ocrestere 10% -15% pe lun a devenit unealt de comunicaie fundamental a ntrgiicomuniti de nvmnt superior, cercetare si dezvoltare tehnologic, public si

privat,precum si n industrie.La originea Internetului au stat douprocedee fundamentale, care dup sociologulfrancez D. Wolton, trimit la mize de diferite: protocolul american IP, concentat pe transport, WEB-ul-protocol HTTP, modele europene concepute iniial pentru navigaredocumentar, util n hipertext.Volumul de date si informaii disponibil pe Internet poate fi structurat astfel dup


15/15

acelasi sociolog francez D. Wolton: Informaii-stire (informations-news)-tot ce se refer la politic, istorie,economie, divizate pe sectoare:informaii general, respectiv specializate, Informaii-servicii (informations-services)-n plin expansiune n ultimii osut de ani,informaii utile, de interes practic si care se situeaz la

intersecia dintre informaia-valoare)information-valeur) si informaiamarf (information-marchauddese), Informaii-divertisment (information-loisirs), n crestere, industria dedivertisment fiind prima industrie ca importan a lumii,17 Informaia-cunoastere (information-connaissance)care trece prin anumitebnci de date,mai mult sau mai puin profesional.Inernetul devine familiarsi este utilizat n toate domeniile de activitate deastzi si reprezint una din cele mai importante unelte a comunicrii.BIBLIOGRAFIE: Bernard Miege, Societatea cucerit de comunicare, Ed. Polirom,Iasi, 2000; E. Aisberg, ABC de radio si TV, Ed. Tehnic Bucuresti, 1974; Alexandru Irod, Tiparul sau sistemele electronice?, Ed. Polirom,1999; Dorin Popa, Mass-media, astzi, Institutul European, Iasi, 2002

1evolutia comunicarii

Documents

Transcript of 1evolutia comunicarii