11 - Gerald Filip Flintoacă - Legislație Autoreglementare Si Etică În Publicitate
1.b Legislație și organizare sanitară L. P . 1
of 14
-
Upload
andrada-georgiana -
Category
Documents
-
view
15 -
download
0
description
lpi
Transcript of 1.b Legislație și organizare sanitară L. P . 1
LEGISLAIE I ORGANIZARE SANITAR
L. P. 1 LEGISLAIE I ORGANIZARE SANITAR
FORME ALE CULPEI MEDICALESTUDIU DE CAZ (spee)a. Afrontul i molestareab. Defimareac. Sechestrarea de persoanTIPOLOGIA RESPONSABILITII MEDICALEFORME ALE CULPEI MEDICALE:1. - dolosiv = intenional, cu toate formele potenial-agravante;
TIPOLOGIA RESPONSABILITII MEDICALEFORME ALE CULPEI MEDICALE:
2. - contra umanismului medical, prin violarea obligaiilor de umanism incluse n exercitarea funciei (lipsete caracterul intenional);
TIPOLOGIA RESPONSABILITII MEDICALEFORME ALE CULPEI MEDICALE:
3. - contra prudenei comune, prin nerespectarea regulilor de pruden obinuite care sunt solicitate fiecrei persoane;
TIPOLOGIA RESPONSABILITII MEDICALEFORME ALE CULPEI MEDICALE:
4. - pentru practic neautorizat;
TIPOLOGIA RESPONSABILITII MEDICALEFORME ALE CULPEI MEDICALE:
5. - de tehnic medical (identificate n exerciiul profesiei prin nclcarea regulilor tiinifice stabilite).
CULPA DOLOSIV INTENIONALFapta = este comis cu voina de a mplini actul care determin paguba, deci cu dorina de a se produce anumite consecine ilegale (dolul presupune un scop clar de a se produce un prejudiciu, intenia de a face ru).Neglijena = actul cauzator de prejudiciu este comis de o persoan imprudent (deci apariia prejudiciului nu este obligatorie). Responsabilitatea se declaneaz doar pentru faptul c aciunea n sine incumb un mare risc de a leza pe alii. CULPA DOLOSIV INTENIONALAciunile judiciare bazate pe temeiul culpei intenionale permit reclamantului o flexibilitate procedural .Consecinele n cazul culpei intenionale sunt deosebit de grave pentru c unele aduc atingere legii penale pe lng rspunderea civil delictual. Un fapt criminal probat/dovedit prin hotrre judectoreasc rmas definitiv poate avea drept consecin: retragerea dreptului de practic.
A. AFRONTUL I MOLESTAREA
Reprezint o combinaie a dou culpe intenionale.
1.AFRONTUL atitudine care pune o persoan n pericolul de a fi insultat (o stare real provocatoare sau injurioas fizic).
2. MOLESTAREA este atingerea nsi n desfurare.
AFRONTUL I MOLESTAREA
Problematizare: a. ambele acte nu au autorizare legal sau permisiunea pacientului;b. situaii poteniale ale actului intenional:aciunea s-a derulat fr consimmntul bolnavului;scopul a fost depit cu mult;consimmntul nu este dat dup o informare corect (dol= nelciune).
B. DEFIMAREA
Injurierea cu rea credin a reputaiei altei persoane = (scris = libellus; oral = scandalum).
Un element de prob incontestabil este publicarea (ex. scrisoarea medical i, n general orice alt nscris oficial sau privat).
B. DEFIMAREA
Justificri i posibiliti de aprare la acuzaia de defimare:- aprarea absolut este demonstrarea adevrului unei afirmaii;- discuiile privilegiate (ntre cadre medicale pe problematica diagnosticului);- privilegiu calificat dac au fost fcute pentru protejarea intereselor specialistului, pacientului sau terelor persoane (fizice i juridice).
C. SECHESTRAREA DE PERSOAN
Restrngerea libertii unei persoane fcut n afara legii.Ex.: Cadrul medical care foreaz un pacient s rmn n cabinet pn:- i achit obligaiile bneti sau,- semneaz anumite documente, - pacieni internai/tratai mpotriva voinei.Aceste situaii se compun negativ, cu:- afrontul i molestarea,- rul tratament sau - defimarea.
C. SECHESTRAREA DE PERSOAN
Restrngerea libertii unei persoane fcut n afara legii.Abuzul de atitudine:- este situaia n care se reproeaz folosirea n mod greit a unui:- barem,- procedur de urmat, - de internare sau,- scheme de tratament.
