Relatiile interstatale dinaintea aliantelorÎntre anii 1870-1871 î ntre Germania ș i Fran ț a a avut loc un r ă zboi î n urma c ă ruia Germania obț ine victoria ș i devine unul dintre cele mai puternice state din Europa. În fruntea Germaniei se afla cancelarul Bismarck . El a pus la cale încheierea unor tratate pentru a ține Franța izolată din punct de vedere politic. La inițiativa lui, Germania va încheia tratate cu Rusia și Austria î n anul 1873 pun â nd bazele Alian ț ei celor 3 Î mp ă ra ț i. Rusia se va retrage din aceast ă alian ță , deoarece î n urma unui r ă zboi care a avut loc î n Europa ea a primit mai pu ț ine teritorii. Austria ș i Germania au atras de partea lor Italia , nemul ț umit ă ș i ea de politica Fran ț ei care avea multe colonii î n Africa .

R ă scoala popoarelor slave din Balcani(1875),a generat apari ț ia unor contradic ț ii î ntre Marile Puteri , care aveau interese in aceast ă regiune.Bismarck, a f ă cut tot posibilul pentru a atrage Rusia î n r ă zboi contra TurcieiSuccesele coali ț iei antiturce ș ti au schimbat situa ț ia î n Peninsula Balcanic ă : a ap ă rut un nou stat - Bulgaria;Rom â nia ș i Serbia ș i-au ob ț inut i ndependen ț a, î ns ă î n ap ă rarea Turciei s-au ridicat Anglia ș i Austro-Ungaria, sus ț inute de Germania.

Crearea blocurilor politico-militare in Europa- Alianţa celor trei împăraţi a fost o alia n ță politică cu caracter defensiv între Alexandru II (Ţarul Rusiei), Franz Joseph I (Împărat al Austriei şi rege al Ungariei) şi Wilhelm I (Împărat al Germaniei). S-a constituit în 6 iunie 1873, prin Acordul consultativ (Convenţia de la Schönbrunn) între Alexandru II şi Franz Joseph I. În cazul unei ameninţări de atac din partea unei terţe puteri, ambii monarhi se obligau să se înţeleagă pentru a adopta o „linie de conduită comună“ .La 23 octombrie 1873, Wilhelm I, împăratul Germaniei, aderă la Convenţia de la Schönbrunn. Se constituie astfel Alianţa celor trei împăraţi . Este un fel de „Sfânta Alianţă“ între împăraţii Rusiei, Germaniei şi Austriei. Guvernul rus urmărea prin această alianţă excluderea unei eventuale înţelegeri germano-austriece în Balcani împotriva Rusiei şi să asigure graniţele de apus în cazul unei ciocniri cu Anglia în Asia Mică

“ Alian ț a celor trei î mp ă ra ț i” a fost re î nnoit ă î n 1881,izolarea Rusiei s-a accentuat,conduc â nd la desprinderea ei din sistem ș i la apropierea de Fran ț a ;Î n replic ă , s-a consolidat apropierea dintre Germania ș i Austro-Ungaria, printr-un tratat semnat î n 1879, const â nd î ntr-un ajutor reciproc, î n cazul unei agresiuni ruse ș ti ;Pe aceast ă baz ă , î n anul 1882, ș i-a f ă cut apari ț ia prima grupare politico-militar ă , Tripl a Alian ță sau Puterile Centrale .Î n mai 1882, s-a ajuns la semnarea Tratatului î ntre Italia, Germania ș i Austro-Ungaria, intrat î n istorie sub numele de Tripla Alian ță

TRIPLA ALIANȚĂTratatul consta î n esen ță î ntr-o garan ț ie reciproc ă a puterilor semnatare î n cazul unei eventuale agresiuni franceze ș i î n angajamentul reciproc de a observa o neutralitate binevoitoare î n cazul î n care ini ț iativa r ă zboiului contra Fran ț ei ar fi fost luata de partea austriac ă, german ă sau italian ă;Asadar,acesta alian ță era de natur ă defensiv ă ș i î ndreptat ă exclusiv î mpotriva Fran ț ei

Î n 1883, Rom â nia ader ă la Tripla Alian ță , î n aceea ș i zi î n care a aderat ș i Germania ;Î n urma ader ă rii , Rom â nia, ob ț ine unele garan ț ii de securitate ș i iese din izolarea politico-diplomatic ă î n care se afla la acea vreme ;Tratatul a avut un caracter secret, de existen ța sa ș tiind doar regele Carol I ș i un grup restr â ns de politicieni ;Evolu ț ia raporturilor interna ț ionale ș i tensionarea cresc â nd ă , a raporturlilor romano-austro-ungare, au determinat î ndep ă rtarea treptat ă a R om â niei de Puterile Centrale, reorient â ndu- ș i politica extern ă spre Antanta .

ANTANTAAntanta a fost un bloc creat cu puţin timp înainte de P rimul R ăzboi M ondialşi format din Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus.Tripla Înţelegere/Antanta a fost formată în trei etape succesive. Prima etapă a fost cea a semnării unor acorduri franco-ruse (1891-1893), care prevedeau ajutor militar reciproc, în cazul în care vreuna dintre cele două ţări ar fi fost atacată de către Tripla Alianţă. Etapa a doua s-a consumat în anul 1904, când s-a semnat acordul anglo-francez numit Antanta Cordială, iar etapa a treia a constat în acordul anglo-rus, din anul 1907, prin care cele două ţări şi-au delimitat sferele de influenţă în Asia, făcând posibile viitoare colaborări politico-militare în Europa.

Ambele blocuri căutau să atragă de partea lor alte state nealiniate, prin diferite promisiuni, ceea ce agrava şi mai mult situaţia internaţională şi crea pericolul dezlănţuirii unui război european, în Europa s-a desfăşurat o intensă cursă a înarmărilor ;Efectul inevitabil al competitiei dintre cele dou ă blocuri are un rezultat dezastruos ș i anume declan ș area Primului R ă zboi Mondial (1914-1918)