L19: SPAŢIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFLICT ÎN EVUL MEDIU ŞI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂŢII(III): DE LA MIHAI VITEAZUL PÂNĂ LA

ÎNCEPUTUL EPOCII MODERNE(SEC. XIX)

1.SITUAŢIA ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN SEC. XVII:- situaţia statelor româneşti s-a îmbunătăţit parţial în sec. al XVII-lea: a slăbit dominaţia otomană, au scăzut obligaţiile lor faţă de otomani şi, totodată, autonomia Ţărilor Române a fost, în general, respectată, iar unii domni (Matei Basarab, Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino , Constantin Brâncoveanu) au dus chiar o politică externă proprie, aproape independentă faţă de Imperiul otoman.

2.”PROBLEMA ORIENTALĂ” ŞI PRINCIPATELE ROMÂNE (SEC. XVIII-ÎNCEPUTUL SEC. XIX):

a)La sfârşitul sec. XVII începea “problema orientala”: lupta pentru împărţirea Imperiului otoman (Rusia şi Austria) sau pentru menţinerea acestuia(Anglia şi Franţa);b)Din păcate, această “problemă orientală” a afectat serios istoria Principatelor Române (Moldova şi Ţara Românească) timp de aproape 2 secole, cu următoarele consecinţe:- otomanii, pentru a nu pierde controlul asupra Principatelor, au impus acestora “domni fanarioţi”(între 1711/1716-1821), cei mai mulţi dintre aceştia de origine greacă, aceşti domni fiind în mare parte simple unelte ale turcilor;- Principatele şi-au pierdut total autonomia (ele au trebuit să-şi dărâme cetăţile şi să-şi desfiinţeze armatele, nu mai puteau avea o politică externă proprie);- Situaţia economică şi financiară a Principatelor a devenit dezastruoasă (obligaţiile faţă de turci au crescut continuu, s-a impus un monopol comercial otoman asupra Principatelor adică acestea nu mai aveau voie să facă comerţ decât cu Imperiul otoman, resursele acestora au fost exploatate crunt de către domnii şi boierii fanarioţi);- Multe dintre războaiele ruso-austro-turce s-au dat se teritoriul Principatelor, cu urmări dezastruoase asupra lor (daune materiale, pierderi de vieţi, stagnarea economiei şi pierderi teritoriale: Austria a ocupat mai întâi Transilvania în 1699 apoi, pentru scurt timp, Oltenia şi, din 1775, Bucovina, iar Rusia a ocupat Basarabia în 1812); - “Problema orientală” şi dominaţia marilor imperii vecine, cât şi “secolul fanariot” au provocat o mare rămânere în urmă a societăţii româneşti faţă de Occidentul dezvoltat sub toate aspectele, lucru remarcat încă de atunci de către călătorii străini care treceau prin Principatele Române.

3.PRINCIPATELE ROMÂNE LA INCEPUTUL MODERNITĂŢII (1821-1859):a)În 1822 , după mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu în Ţara Românească (1821), otomanii au renunţat la domnii fanarioţi şi au pus din nou domni pământeni la conducerea Principatelor; Situaţia Principatelor începea să se îmbunătăţească.b)Din 1832, Principatele s-au aflat sub un “condominium” (dublă dominaţie: otomană şi rusă); Administraţia rusă a impus în Principate şi primele legi cu caracter constituţional, “Regulamentele organice” , care au însemnat un început de modernizare a Principatelor;c)În 1856, în urma Tratatului de la Paris şi într-un context european favorabil, situaţia Principatelor Române s-a îmbunătăţit mult, printre altele s-a desfiinţat dominaţia rusă şi s-au creat condiţii favorabile Unirii lor, lucru care s-a întamplat în ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Române prin dubla alegere ca şi domn a lui Al. I. Cuza).

4.POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI AL. I. CUZA (1859-1866):a)Cuza a obţinut de la marile puteri europene recunoaşterea Unirii depline a Principatelor;b)România ca tânar stat a stabilit, treptat, relaţii cu vecinii, a obţinut recunoaşterea paşapoartelor româneşti şi chiar stabilirea graniţei cu Imperiul Otoman pe Dunăre, lucru care demonstra că România era, deja, un stat aproape independent.