esit de sub tipar Calendarul bisericesc pe 1908 in-/ format de perete $i bra$urct. Se vinde cu 15 bani foaia si un

leu exemplarul. La cerere de mai multe exemplare se acorda rabat30%. De vanzare la P. P. C. C. Protoierei din Tara si la TipografiaCartilor Bisericesti.

BISERICA

ORTHODOXA ROMANARevista Periodica Eclesiastica

A

SWUM SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE

ANUL AL X X X I-lea, No. 9.

1

TABELA MATERIILOR 7Pag.

1 Nasterea Domnului 9712 InvAtatura crestineasca pentru semnul

crestinului 9793 Ciprian '196

V4 Arborii si copacii la vechii Ebrei. . . 10095 Religiositatea si moralitatea la sate. 10226 Virtutile cardinale 10297 Hrisostom ca invatator al adevitrurilor

Bisericii. 10428 Alcoolismul la sate . . . . 10509 Miscarea facuta in personalul

. .

bisericescdin tarn. . . . . .

Inaltei1053

10 Copie de pe adresa Chiriarhii aMoldovei si Suce . . . . 1057

11 Catagrafia . . 106312 Evangel' vista §). Inv t

nului n tru lisus Hristos.. . . . . 107313 0 cuv . 10814 Dona . 1086

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICE9TI1907_

Ill

- , a yJ ). , za,

'

3 4 4

o

. .

.

s n-

T. R

1;

1.1

is

<

Aix; cr.n;1 a .7. ;AT .

MILL- MILATIr-

I

IC Fr 7. JW=ri

- I

MICIIM

14E

1:MCELVIBLR.I.

i.

. . . . .

. . . .

pcu

c 1E:

.,'

O

ry

1

www.dacoromanica.ro

ANUL XXXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA" No. 9.

NASTEREA DOMNULUI.

Sunt nouasprezece veacuri implinite de cand tot ce ome-nirea are mai cult si mai luminat sarbatoreste cu bucuriemare si nespusa nasterea Domnului nostru Iisus Christos.Biserica cresting, intdrita pe invatatura evangelicd adusdde El si incredintata oamenilor, a ingrijit foarte de tim-puriu ca ziva cea stralucita a nasterii sale sd fie zi marede bucurie si veselie pentru toti cei ce cred in El si

poarta in lume cu mandrie numele sau. Ea a asezat caaceasta zi de mare bucurie duhovniceasca sa fie sarbatoritasi praznuita dupa cuviinta de toti cei ce au crezut intruel si it cred de Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu.

Barbatii cei sfinti si cuviosi si toti cei patrunsi de ha-rul evangelic si au simtit acest har in viata for cresti-neascd, toti acestia sub impulsul nobil al sentimentuluifor de pietate si religiositate, incalziti si insufletiti de cal-dura si taria credintei ce o aveau In sufletul si in inimalor, patrunsi de sfintenia si marirea zilei Celui ce s'a po-gorat din ceruri spre a ne mantul, au imbrdcat si au im-podobit cu tot felul de cantari de laudd si prea marireaceasta zi mare si prea slavitd. Ei toti s'au indltat cugandul si cugetul for de la cele pdmantesti la cele ce-resti 0 au cantat si apoteozat dupa cuviinta ziva cea mare

www.dacoromanica.ro

972 NAVITREA DOMNULIJI

§i mantuitoare, ca astfel O. se praznuiasca, cu praznuiremare, misterul cel mare §i nepatruns de mintea §i toataIntelegerea §i intelepciunea omeneasca, dar care s'a aratatluminat tutulor: Intruparea Cuvdntului lui Dumnezeu, Dum-nezeu ludnd trup si chip omenesc.

Dar tine poate spune, cine poate arata in totul cites'au zis §i s'au scris In decursul veacurilor intru cinstea§i slava acestei zile ? cum nu era sa se spund qi sa sescrie multe, cand orice s'ar fi zis §i s'ar fi scris, §i on cats'ar fi apoteozat prin cuvintele §i cugetarile noastre aceastazi, ea ramane mai presus de tot graiul §i lauda, mai pre-sus de toata cugetarea §i patrunderea cea mai pioasa. §isacra a celor ce s'au invrednicit de a primi lumina evan-gelica. Apoi, cum era cu putinta ca credincio§ii sa nucante qi sä nu prea mareasca aceasta zi; cum era cu pu-tinta ca ei sa nu se lnalte cu gandul §i cugetul for curat§i sant spre a o prea marl dupa cuviinta, cand ea era tainacea mare ce se descoperea oamenilor, cand ea era Impli-nirea a§teptarei celei vechi? Cum nu erau sa se bucure §isä cante aceasta zi, cand ea Implinea fagaduinta cea vechedata de Insu§i Dumnezeu lui Adam, cand a cazut in pacat ?Toti urma§ii sai §tiau ea atunci cand Dumnezeu l'a pedepsitpentru. calcarea poruncei sale, is dat §i speranta ca pe-deapsa va avea un sfar§it, ca., in fine, se va Impaca cuDumnezeu §i va reintra iara§i In harul §i iubirea sa. Cumdar era cu putinta ca sufletele cele pioase sa nu se bucure§i sa nu se transporte §i sä se inspire intru a canta §i apo-teoza ziva, in 'care vedeau Implinindu-se agaduinta dumne-zeeasca Si se arata luminat tuturor taina cea mare, ascunsade veacuri §i nepatrunsa de mintea omeneasca!

Din toate aceste cantari de lauda intru cinstea §i preamarirea acestei zile, biserica a ales In deosebi pe aceleacan a explicat'o mai bine §i mai lamurit, pe acelea canservesc, in acela§ timp, sa indemne la credinta §i pietate

insu ,ci

www.dacoromanica.ro

NA§TRREA DOMNULUI 973

pe credinciosi, inaltandu-i cu mintea §i cugetul pana lacuno§tinta .tainei cei mai presus de fire. Ea a ales tot ceputea servi a ne cultiva si inalta sentimentul religios si ane intari In credinta ca sa vedem si sa ne incredintamdespre nepretuitele foloase aduse oamenilor prin nWereaDomnului. Din toate acestea biserica a format ritualul li-turgic al zilei, si intregul ritual plin de invataturi dogma-tice si morale, care se incepe cu multe zile inaintea zileinWerei si se terming cu cel privitor pe- praznicul taereiimprejur §i al botezului 1).

Dar ce sunt si din ce constau aceste frumoase cantaride lauds intru cinstea qi prea marirea acestei zile ? Elesunt o lungs §i frumoasa interpretare dogmatica §i moralaa tot ce s'a prezis In Vechiul testament despre Mesia-Christos si a cuvintelor cu care revelatiunea evangelicase rostqte despre marele mister al intruparei Fiului siCuvantului lui Dumnezeu, care este nWerea lui IisusChristos. Pe acestea le au drept baza qi punct de ple-care toate cantarile de lauds, produs al pietatei si al re-ligiositatei tuturor acelora cari s'au inspirat intru a canto,§i prea marl marele mister. In ele toate se oglinde§tetot cuvantul profetic, incepand dela prima fagaduinta datade Dumnezeu, §i pang la ultimul cuvant al apostolilor,cari s'u Invrednicit a vedea cu ochii trupului, marirea luiDumnezeu, in Iisus Christos, marire ca a Fului, uriul nas-cut din 'fatal, plin de har qi de adevar 2).

* *NWerea Domnului nostru Iisus Christos, este dar, dupa

invatatura sfintei noastre credinte, implinirea faga.duintei

1) Compara catavasiile nasterei Domnului can se incep in ri-tual liturgic in ziva de 21 Noemvrie cu frumoasa cantare: Christosse naste ; Christos din ceruri, intampinati'l ; Christos preparnant, inaltativa ; cantati Domnului tot parnantul, ca cu marires'a prea mark

2) Comp. Joan I, 14.

www.dacoromanica.ro

974 N4TEREA DOMNULUI

data de la inceput de Dumnezeu lui Adam, and acestaa pacatuit si l'a pedepsit; ea este In acelas timp misterulcel mare si nepatruns de mintea omeneasca in care issfarsit fagaduinta, omenimea, se 1mpaca cu Dumnezeu,infra iarasi in iubirea si harul sail, 11 cunoaste si se in-china lui cu duhul si cu adevarul 1).

Dupd acest trite les pe care slanta noastra credinta cres-find it atribue nasterei Domnului, in acest mare misteral nasterei si intruparei cuvantului lui Dumnezeu, se co-prind doua. parti. Fagaduinta dumnezeeasca, care devinesi ramane dupa cuvantul Apostolului, taina cea ascunsdde veci si de neamuri, si ardtarea sau implinirea acesteitaint- a iconomiei dumnezeesti pentru mantuirea uoastrd;.Partea ei a doua este, dupd cuvintele aceluias ApostolPavel, taina ce s' a arcitat acum sfinNor lui, cdrora a voit«Dumnezeu a le ardta, care este bogdlia slavei tainei a-«cesteea intru neamuri, carele este Christos intru voi, nd-dejdea slavei

Partea intaia dar a misterului bunt timpurile inainte denasterea Domnului. Ea consta din asteptarea neamurilorsi a tutulor dreptilor si sfintilor vechiului Testament. Par-tea a doua, este implinirea fagaduintei, este nasterea Dom-nului, descrisa si coprinsa in revelatiunea evangelica. si cu-vintele Apostolilor.

* *

Dupa acest coprins al tainei, Invaltatura despre ea, insanta noastra credinta se desfasura si se presinta astfel:

Moise descriind in cartea Facerei origina si inceputullumii si al omului, arata ca Adam, primul om, fa'cut deDumneZeu dupd chipul si asernanarea sa, pus in paradi-sul Edenului, a calcat porunca dumnezeeasca, ce i sedaduse. Pentru aceasta scriitorul Facerei ne. arata apoi

1) Comp. Joan IV, 24.2) Comp. Colas. I, 26 §i 27.

2)...

www.dacoromanica.ro

NWEREA DOIVINULUI 975

ea Dumnezeu a pedepsit pre Adam; dar gonindu'l delafata sa, i-a dat fagaduinta ca unul din samanta femei vazdrobi capul sarpelui; pacatul adica se va ispasl si pe-deapsa se va sal* 1).

Aceasta fagaduinta devine asteptarea tutulor dreptilorVechiului Asezamant incepand cu insusi Adam, carelecrede ea chiar fiul sau Intaiu nascut 11 va reabilita inain-tea lui Dumnezeu Patriarchul Iacov bine cuvantand pefii sai, inainte de sfarsitul vietei sale, prooroceste desprefagaduinta dumnezeeasca si zice fiului sau Iuda:» Judo,pre tine te vor lama. fratii tai; mainele tale preste spa-tele vrajmasilor tai; Inchinase-vor tie fii tatinatau. Pui deleu Iuda; din vlastare fiul meu te ai Inaltat. Culcandute,ai adormit ca un leu, si ca un pui de leu. Cine 11 va des-tepta pre el? Nu va lipsi Damn din Ada, ,si Povayuitordin coatsele lui, pang vor veni cele gdtite lui; si Acela vafa aiteplarea neamurilor. Carele va lega la vita manzulsau, si la mladita manzul asinei sale. Spalava In yin hainasa, si in sange de strugur vestmantul sau. Mai frumosisunt ocbii lui de cat vinul si dintii lui mai albi de catlaptele» 3).

Apoi In tot timpul patiiarchilor, incepand cu cei maiapropiati de Adam, fagaduinta dumnezeeasca este spe-ranta dulce, scumpa si mult asteptata de top barbatii ceidrepti si sfinti.

In timpurile profetilor ea este taina pe care acestia, in-suflati de duhul profetiei ce se invrednicise a'l primi delaDumnezeu, s'au silit a o patrunde si a o cunoaste.

Ei cu totii au explicat'o in cuvintele for profetice, In-tretinand astfel credinta vie in fagaduinta dumnezeeasca.si pregatind pre Israil a o primi si a se bucura cu bu-curie mare, atunci cand ea se va implini.

1) Comp. Genesa III, 15.2) Comp. -Genesa IV, I.2) Comp: Genesa IXL, 8-12.

www.dacoromanica.ro

976 NA EREA DOMNULUI

Dupa prezicerile Profetilor fagaduinta dumnezeeasca de-vine speranta si credinta vie despre Messia, carele va.vent in lume, si va iesi din Israil, spre a mantui pe oa-meni. Profecii, prin darul for se ridica pana la scaunul luiDumnezeu, si inspirati de Duhul lui Dumnezeu 11 vestescprin tot felul de descrieri, inchipuiri si metafore. Asa incat tot ce ei au spus despre agaduinta dumnezeeasca,este dupa cuvantul Apostolului, o lunga si multiformaprofetie, In care, dela inceput pana la sarsit se preziceMessia Christos cel asteptat 1).

Iar atunci cand a venit plinirea vremei 2), hotarita iniconomia dumnezeeasca pentru a se sal* pedeapsa, a senimici pacatul si moartea si a se aduce mantuirea oame-nilor, atunci a trimis Dumnezeu pre Fiiul sau, luand trupomenesc din sfanta fecioara Maria, nascandu-se In Betlee-mul Iudei 3). Astfel se implineste mariata profetie a lui Isaia,ca Messia va fi un Emmanuel 4), adica Dumnezeu si om;iar cat priveste timpul venirei sale in lume, a venit atuncicand s'a implinit numarul saptamanilor de ani prezis deDaniil proorocul 5).

* *Aceasta este invatatura sfintei noastre crediate despre

nasterea Domnului. Ea isi are inCeputul In agaduinta datade Dumnezeu lui Adam, dupa caderea sa in pacat si de-vine taina cea mare ce s'a aratat tuturor oamenilor in in-truparea Fiiului lui Dumnezeu, din Duhul sant si santafecioara Maria, adica In persoana lui Iisus Christos, Fiiullui Dumnezeu, Dumnezeu adevarat si om adevarat, carele-a suferit moartea, iar moartea pe cruce pentru a nimicipacatul si a ne readuce iarasi la Dumnezeu, dela care nedepartasem prin pacatul lui Adam.

1) Comp. Evrei I, 1.2) Comp. Galat. IV, 4.3) Comp. Efes. I, 10; Colas. I, 25; Math. I, 18II, 1 0 urmat.4) Comp. Isaia VII, 14.5) Daniil IX, 24 urm5.t.si

www.dacoromanica.ro

NWEREA. DOMNULUI 977

Implinirea aceasta a agaduintei dumnezeesti este darnasterea Domnului. Ea este ziva cea mare de bucurie siveselie pe care o canta biserica si Indeamna." pe toti cre-dinciosii a se bucura cu bucurie duhovniceasca, ca s'asarsit osanda, ca s'a dus blestemul, si s'a nimicit pacatul;caci Dumnezeu in marea sa iubire de oameni a trimis preFiiul sau, unul nascut, in lume a mantui neamul omenesc.

Tata cum descrie santul Evangelist Mathei implinireafagaduintei Dumnezeesti, care este nasterea Domnului nos-tru Iisus Hristos :

«Iar nasterea lui Iisus Hristos asa a fost: ca logodita«fiind muma lui Maria cu Iosif, mai 'nainte de a se a-« duna ei, s'a aflat avand in pantece din Duhul sant. lar«Iosif barbatul ei drept fiind si nevrand sa o vadeasca pre«ea, a vrut pre ascuns sa o lase pre dansa. Si acestea«gandind el, iata Ingerul Domnului In vis s'a aratat lui«graind: losife, fiul lui David, nu to teme a lua pre Maria«muerea ta, ca ce s'a zAmislit intr'ansa, din Duhul sant«este. Si va naSte fiu, si vei chema numele lui Iisus, ca«acesta va mantui pre poporul sau de pacatele lor. Iar«acestea toate s'au acut ca sa se plineasca ,ceea ce s'a«zis dela Domnul prin proorocul ce zice: Tata fecioara in«pantece va avea, si va naste fiu, si vor chema numele

Emmanuil, ce se talcueste cu not Dumnezeu. Si scu-«landu-sa Iosif din somn, a acut precum is poruncit lui«ingerul Domnului si a luat pre muerea saD 1).

Astfel ne arata evangelistul implinirea agaduintei si acuvantului celui mare prevestit cu aproape 800 ani maiInainte de oroorocul Isaia, ca Messia, cel asteptat, va fi unEmmanuel, adica Dumnezeu si om. El ne arata in acelastimp ca agaduinta s'a implinit in Betleemul Iudei, in zi-lele lmparatului Trod, cand s'a nascut Iisus Christos.

1) Math. I, 18-23.

lui

www.dacoromanica.ro

978 NWEREA DOMNULCI

Aceasta este nasterea Domnului. Aceasta este Invata-tura sfintei noastre credinte despre ea. Ea este miste-rul cel mare ce s'a aratat lumei, ca cea mai mare binefacerecereasca. Pentru aceasta glasul bisericii indeamna pre cre-dinciosi in fiecare an la sarbare si praznuire duhovni-ceasca. Pentru aceasta ea Indeamna pre toti a prea marlpre Dumnezeu, caci numai prin voia sa s'a Implinit tainacea mare, despre care Apostolul striga cu glas mare: «Cuadevarat mare este taina bunei credinte. «Dumnezeu s'a«aratat In trup; s'a Indreptat in Duhul; s'a vazut de in-<Teri; s'a propovaduit intru neamuri; s'a crezut in lume;«s'a inaltat intru marire I). Pentru aceasta ne indeamna a-1prea marl in veci, cdci numai prin voia sa 2), taina cea

mare, care din anii vecilor era tdcutd, «dupa cuvantul A-postolului, acum s'a ardlat, si prin scripturile proorocilor,«clufid porunca vecinicului Dumnezeu, sere ascultarea.cre-(clintei intru toate neamurile s'a cunoscut, unuia prea in-4feleptului Dumnezeu, prin lisuS Christos, cdruia slava inveci. Amin» 3).

Drag. Demetrescu.

1) I. Timot III, 16.2) Efes I. 9.3) Rom XIV, 25-27.

www.dacoromanica.ro

INViliT1111A CRESTINEASCA PETRI"' CREST1N11111.

(Manuscript in biblioteca mea).

Dascalul intreabd si Ucenicul rdspunde.

Dasc. Esti tu crestin ?Ucen. Sunt adevarat, cu darul Domnului nostru Iisus

Hristos.Dasc. Ce lucru este Crestinismul?Ucen. Iaste ucenic a lui Hristos, adica de vreme ce s'au

botezat, crede si arata cum ca. stie legea lui Hristos.D. Ce socotesti tu sä fie Hristos ? 1).

U. Taste adevarat Dumnezeu si adevarat om.D. Care iaste semnul Crestinului ?U. Iaste Semnul sfintei Cruci, carele se face puind mana

In frunte si In piept, si in umarul cel drept si In urnarulstang zicand: In numele Tatalui si al Fiului si al SfAntuluiDuh, Amin 2).

1) Aceasta intrebare arata ca crestinii la inceput faceau o mar-turisire a credintei, in acest scop erau infiintate scoalele de cate-cumeni in vechime.

2) Crestinii vechi se recunosteau intre ei prin insemnarea SfinteiCruci, pe care vazand-o tovarasul sau, imediat cunostea in el peun coreligionar al sau. Era un Simbol, ca la Fracmasoni, princare se arata cine e, fara vorbe multe, din causa fricei persecutiilor.

SEEL

www.dacoromanica.ro

980 NviiTicruRA. CREFINEASCA

D. Pentru ce se face intr'acest chip ?U. Pentru caci arata doua." taine mari, una a Sf. Troite-

(Treimi) Si alta a intruparei Domnului Nostru Is. Hristos,carele au, murit pentru not pe cruce 3).

Pentru spr,s-itul ,s-i lucrurile ce trebue Cre,stinului.D. Pentru ce sfarsit s'au zidit omul ?U. Pentru sa iubeasca. pre D-zeu si sa-i slujasca lui In-

teaceasta viata; iar apoi in cealalta dobAndind bunata-tile Lui, impreund cu. El sa se bucure 4).

D. gate lucruri trebuesc Crestinurui sa vie la sfarsitullui, si A. se spasasca ?

U. Patru: Credinta, nadejdea, dragostea si fapte bune 5).D. Ce crezi to cu credinta?U. Toate acele ce crede si tine santa si soborniceasca

Biserica si mai vartos or ce iaste in veruiu (in credul).D'. Zi Veruiu.U. 1. Cred intr'un D-zeu, Tanl atot puternicul, faca-

torul cerului si al pamantului. 2. Si intru Iisus Hristos-Fiul lui, unul singur Domnul no- stru. 3. Cel zimislit dinDuhul Sant si nascut din Maria fecioard. 4. Si au pati-mit in zilele lui Pilat din Pont, rastignit; patimit si In-gropat. 5. Pogorat in iad si a treia zi sculat den morti.6. Si s'au suit in ceruri si sezut den adreapta Parinteluiatot puternicul. 7. De unde va sá vie sä judece vii si mortii.8. Crez in Duhul Sant, Domnul de viata facatoriu, cel

8) Prin unirea celor trei degete dela mana dreapta cu care saface crucea, sa arata credinta in Sf. Treime, iar prin semnele Cru-cei pe trup, se dovedeste marturisirea lui.

4) Pentru ce scop s'a creat omul, pentru a iubi pe Dumnezeu,iar iubirea aceia o arata prin practicarea on punerea in fapta ainvataturei lui Hristos. Singura credinta nu-i suficienta pentru a-devarata perfectiune a omului. Ea trebue asociata de fapte bune,pe care le predica Crestinismul.

5) In toate Catehisele se enumara numai trei virtuti principale onvirtuti teologice, Credinta, Nadejdea si Dragostea, Dar manifestareadragostei crestine nu sa realizeaza decat prin fapte bune savarsitecatra aproapele on pentru umanitate.

www.dacoromanica.ro

INVATATTJRA CRESTINEASCA 981

dentru Parintele purcezator. 9. Intru una Sfanta, sobor-niceasca si Apostoleasca Biserica. 10. Marturisesc un Botezintru iartarea pacatelor. 11. Invierea Trupurilor. 12. Viatavecinica. Amin 6).

D. Ce ai zis. U. Veruiu. D. Cine o a fa'cut'o ?U. Cei 12 Apostoli, cand au vrut sa mearga sa invete

Evanghelia In toata lumea 7). D. Pentru ce o au facut ?U. Pentru sa ne arate Credinta. D. Ce se afla in Veruiu ?U. Cele 12. incheeturi adica 12 parti, carele sunt mai mariale credintei noastre. Talcul a unor parti mai mari alelui Veruiu. D. In ce crezi to ? U. In D-zeu. D. Cine iasteD-zeu ? U. laste ziditorul si povatuitorul al ceriului si alparnantului si iaste stapan tuturor 8). D.. Pentru ce sechiama D-zeu Intru tot puternic?. U. Pentru ca cu singuravoia lui si a prea marei lui puteri toate se fac si se stric(strica) fie ce lucru 9). D. Ce zici sa. fie Santa Troita?U. Iaste singur D-zeu Parintele, Fiiul si Sfantul Duh. D.Parintele iaste D-zeu? U. Adevarat iaste. D. Fiul iasteD-zeu ? U. Adevarat iaste. D. Sfantul Duh iaste D-zeu ?U. Adevarat. D. Deci darn sant trei D-zei ? U. Ba, eamacar ca sunt trei fete, iara Incas iaste unul singur D-zeu.D. Ce asemanare Imi vei da a Sfintei Troiti ? U. Pre cumnot neam nascut dupd chipul si asemanarea lui D-zeu si

6) In acest Crez sa observa unele lacune mici si expresii plas-tice. Aceasta provine de acolo, ca acest manual de Catihis, estevechi, din seculul al XVI sau cel mult al XVII, pe cand era pu-ternica Intre Romani influenta Slavismului, din cauza fricei de a nuse departh Romanii de Ortodoxie, care era legea for stramosasca.Tot pentru acest cuvant crezul se numea pe slavoneste Veruiu.

7) Aceasta nu-i exact. Crezul este facut in Sinoadele Niceo-Con-stantinopolitan, cum sä stie, iar Simbolul din Catihis nu este celApostolic, acela-i mai scurt.

8) Prin cateva cuvinte difineste Dumnezeirea, ca-i Creatoarea to-tului, ca-i pronietoare si omnipotenta.

9) Aicea arata prefacerea perpetua a totului, comform legilordin Univers si care dovedeste ca lumea-i condusa de o Fiinta Om-nipotenta.

se

www.dacoromanica.ro

982 INVATATURA CEIRTINEASCA

avem numai un suflet singur si trei puteri (facultati), adica:pomenirea (memoria), minte si voe 10). D. Crezi tu in IisusHristos? U. Crez. D. Ce socote§ti tu sä fie Iisus Hristos? U.Fiul lui D-zeu a parintelui atat de puternic qi intalept §ibun cat iaste qi parintele, casa fim alui D-zeu s'au facut ompentru not in pantecele blagoslovitei nascatoarei de D-zeuMariei, cu lucrarea Sfantului Duh "). D. Alta ce au maifacut Hristos pentru not ? U. S'au nascut dintru aceastafecioara Maria, ramaind acea iaras fecioara. Si dupa ceau nascut, ca0 mai nainte {Ana anu nate. D. Dar altamai mult ce au facut ? U. S'au ra'stignit si an murit, s'auIngropat, s'au pogorat in iad, a treia zi s'au sculat denmorti, s'au suit la ceruri §i qade deadreapta parinteluiacelui intru tot puternic, ca un Fiiu a lui si de acolo vasa vie sa judece vii qi mortii pentru ca sa dea caruiadupa faptele lui 12). D. Crezi tu In Duhul Sant ? U. Crezca iaste adevarat D-zeu §i a treia fata a Sfintei Troiti,carele da harul si darurile lui soborniceqtei Biserici. D. Celucru iaste Santa Soborniceasca Biserica ? U. Iaste toataadunarea Cre§tinilor, carii au qi marturisesc credinta luiIisus Hristos, acaria iaste cap acestas Hristos 13. D. Cebine avem din Biserica ? U. Avem parte den toate le-turghiile, den toate tainele si de bunele lucruri ce sa facIntl-Ansa qi avem ertarea pacatelor impreund cu alte da-ruri multe ale lui D-zeu 14) D. Ce lucru iaste invierea

10) In scurte cuvinte sa arata credinta Crestinului in Sf. Treimesi sa da exemplu cele trei facultati ale sufletului omenesc. SfintiiParinti au uzat mult de aceasta 'asemanare spre a face mai evi-denta mintei noastre Trinitatea si Unitatea in Dumnezeirea crestinilor.

11) Sa arata Dumnezeirea Fiiului si nasterea sa miraculoasa corn-form Sf. Scripturi.

12) Sä arata pe scurt misiunea lui Hristos in omenire si scopulfinal al omului dupa invatatura cresting.

18) Crestinii constituesc Biserica, cad Biserica zidita nu-i decklocul unde se intrunesc pentru a'si savarsi cultul, care poate fion ce loc la nevoe.

14) In Biserica se descopere invatatura lui Hristos. In ea se rea-lizeaza sanctificarea noastra prin Sf. Misterii. In ea se predica ade-varurile Sf.' Religii etc.

si

www.dacoromanica.ro

NVATATURI CRE§TINEASCA 983

trupului si viata vecinica ? U. Iaste caci in ziva judecateise va scula fieste carele cu acestas trup si cu acestassuflet si bunii vor merge in viata vecinica ca sä vaza sisa se bucure intru bunatatile lui D-zeu, iara cei rai vormerge In Iad, intriun loc cu diavolii. D. Dar de vremece o parte merge In Raiu si o parte in Iad, pre care-ipomenim in aceasta lume ? U. Pre acea ce mor in darullui D-zeu, neajungand sa'si plineasca pocainta for pentrupacatele for si rugam pre D-zeu sa le dea ertare paca-telcir for si sa-i aduca in Raiu. Pentru al doilea lucru cetrebue Crestinului, adica' pentru nadejde. D. Ce asteptisa aibi cu nadejdea ce ai la D-zeu ? U. Viata vecinica,care mai vartos sa cAstiga cu darul lui D-zeu si cu ,fap-tele cele bune, carele sa fac cu ajutorul darului. D. Pen-tru ce sa dobandim si sa castigam acea care nadajduim,ce ne trebueaste ? U. Intre celelalte lucruri ne trebue ru-gaciunea. D. Ce rugaciune ne invata Biserica ? U. Otcenas si Bogor. deavo, si raduisa. Bogorod. si altele. D. ziotce nas: U. Parintele nostru cel ce esti in ceruri, sfin-tascase numele Tau, vie imparatia ta, fie voia ta, precumin ceruri asa si pre pamant. Panea noastra cea de toatezilele, dane-o noud astazi si iarta noua datoriile noastre,precum i noi iertam datornicilor nostri si nu ne ducepre noi la ispita, ci ne izbaveste pre noi de vicleanul.Amin. D. Ce ai zis ? U. Otce rms. D. Cine o a fa'cut ?U. Domnul nostru Hristos si o au zis cu sfanta sa gurasi o au dat Apostolilor lui, pentru aceasta este mai alesrugaciune de cat toate celelalte. D. Ce cerem intr'aceastarugaciune ? U. Intaiu Slava lui D-zeu, apoi binele sufle-tului nostru si al trupului nostru si sa ne izbaveasca detoata rautatea. D. Cu cine graim inteaceasta rugaciune?U. Cu D-zeu stapanul nostru 15). D. Unde iaste D-zeu?

15) Rugb.'ciunea-i singurul mijloc psihic, prin care omul se punein contact cu Dumnezeu prin mintea sa, este ca o convorbire cuDumnezeu dupa Sf. loan Hrisostom.

www.dacoromanica.ro

984 INV.ATATURA CRE*TINEASCA

U. In tot locul insd osebit, zice sa fie in Ceriu, de vremece acolo se arata sfintilor lui. D. Zi Bogorod. deavo: U.Ndscatoare de D-zeu fecioara bucurate, plind de daruri,Marie Domnul iaste cu tine, blagoslovita e§ti intre muerisi blagoslovit rodul pantecelui tau, ca ai nascut pre man-tuitorul sufletelor noastre. D. Ce ai zis. U. Bogorod deavo:D. Cine au fa'cut aceasta molitla. U. Ingerul Gavriil, candau mers sa se inchine prea cinstitei, cu care rugaciuneau mai impreunat Biserica nite cuvinte oare care alesfintei Elisabetei si unele ale ei. D. Cu cine graim la a-ceasta rugaciune ? U. Cu Precista. D. Ce crezi to sa fiePrecista ? U. Maica lui D-zeu, Fecioara plind de tot darul§i bundtatea, impardteasa Cerului si a pdmantului §i im-parateasa noastra catre Domnul Hristos. D. Unde iastePrecista ? U. In Ceriu. Dard ceace iaste in Biserica. U.Taste chipul acelia ce iaste in ceruri pentru ca sa ne a-ducem aminte de ea, si pentru caci iaste icoana ei, neinchindm intru cinstea ei. D. Dard precum sunt multeicoane ale precistei, aa sunt si Preciste multe ? U. Ba, cinumai una, carea iaste in ceriu, acaria sunt icoanele a-cestea, care sunt pre pamdnt. D. Dard pentru ce zicem:Prea Santa, povatuitoarea, miluitoarea acea a ingerilor ?U. Pentru multele si de tot felul daruri ce ne face. D.Ce-i zicem la aceasta inchinaciune ? U. 0 ldudam §i nerugam sa se roage pentru noi. D. Zi Raduise vladito;U. Bucurate stapand, maica milei, viata dulce qi nadejdeanoastra, bucurate, catre tine strigam cei isgoniti ai Eveifeciori, card tine cautam suspinand si plangand, intea-ceasta vale a plangerei, vino dard maneetoarea noastra§i 'ti intoarce milostivnicii tai ochi aupra noastra, §i prelisus blagoslovitul rod al pantecelui tau, dupa izgonireaaceasta, ni-1 arata noun, o indurata si milostiva, o dulcefecioara Maria, roagate pentru noi sfantd de D-ieu nds-catoare, ca sa ne invrednicim fagaduintelor lui Hristos.

www.dacoromanica.ro

iNVATA.TURA CREVTINEABCA 985

Amin. D. Ce ai zis ? U. Raduisa Vladicita. D. Cine neo aratat ? U. Sfanta Biserica. D. Cu cine vorovim ? U. Cusingurd fecioara Maria. D. Ce zicem la aceasta ? U. Altelaude ale aceqtio. s fecioara, cerOnd darul ei, si ajutorul ei,precum Si alte molifte si rugaciuni ale sfintilor. D. Afaraden Precista mai ai evlavie la alti sfinti ? U. Adevaratam la toti ca la prieatinii lui D-zeu si rugatori pentru noiin Ceriu, iar mai vartos la Ingertil meu carele ma pazeqtesi la Santul carele are numele meu 16). D. Dar la moa§-tele Sfintilor ? U. Cinstescu-le ca acelea au luat DuhulSant au a se impreuna cu sfintele for suflete. D. Ince chip te rogi la sfinti ? U. Pre cum ne Invatd Bisericasi Inca in cinstea tor, qi sa se roage pentru noi, zic Ot-ce nas, si Bogoroditd deavo. D. Ce faci cand mergi lapat sa te culci ? U. Doud lucruri: Intaiu fa'andu-mi cruceme cercetez pre mine pentru toate ce am facut. A douazic Otce nas, Bogorod. deavo si alte rugi cu evlavie. D.Cum cercetezi precunoqtinta (constiinta) to ? U. Intaiu mul-tumesc lui D-zeu pentru harurile ce mi-au facut, apoi Incasocotesc pdcatele mele §i mai vartos ale zilei aceia cuparere de rau si cu cuget ca acela, cum ca sa ma intorcspre bine si sa ma ispoveduesc. A treia cer de la D-zeuertaciune fagaduesc adevarat sa nu mai pacatuesc maimai mutt. D. Dard dimineata ce faci ? U. Trei lucruri,intaiu multamesc lui D-zeu ca m'au pazit in noaptea acea,§i pentru alte hartiri. A doua zi ii dau trupul ,si sufletulmeu. A treia ma rag sa me facd sä fac or ce iaste intrucinstea lui qi apoi mai zic qi alte rugaciuni cu mintea mea§i cu limba mea. Pentru al treilea lucru trebue sa aiba

16) In totdeauna Biserica cresting a invocat ajutorul Maicei Dom-nului la toate nevoile, iar Biserica i-a consacrat in serviciile saleun cult superior Sfintilor. Din toata anticitatea s'a crezut ca oriceom are un finger pAzitor al sufletului seu §i pentru acest cuvanti-a facut §i rugaciuni speciale, cu care noi II chemam in sprijinulnostru.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

986 NVITATURA CRqT1NEASCA

Crestinul care iaste dragostea 17). D. Care iaste al treilealucru ce trebue Crestinului? U. Dragostea. D. Pe tinetrebue sa iubim cu dragoste ? U. Preste tot, mai vartospre D-zeu si pre vecinul nostru, casi pre noi pentru dra-gostea lui D-zeu. D. In ce chip zici peste toate ? U. Pen-tru ca mai curand sa cade sa murim de cat sa-1 vedem.,D. In ce chip vom iubim pre vecinul nostru ca in-sus pre noi ? U. nand pentru dansul si poftindu-i lui orce am pofti pentru noi, dupa direptatea si dupa legealui D-zeu 18). Pentru a patra lucru ce trebue Crestinuluicare iaste faptele bune. D. Care iaste al patrulea lucruce trebueste crestinului ? U. Faptele cele bune, caci cadach" ajunge la vrasta aceia de cunoaste binele si raul, numantueste numai credinta fara de bunele fapte. D. Caresant aceste bunele fapte ? 19). U. Sant acelea care santpuse in cele zece porunci a lui D-zeu si Intr'alte hotaresi porunci ale Biserici, ca faptele milosteniei si ale lndu-rarei si a celora lalte fapte bune. D. Zi cele 10 porunciale lui D-zeu ? U. 1. Eu santDomnul D-zeul tau, sa naibialt D-Zeu inaintea mea. II. Nu lua numele lui D-zeu indesert. III. Aduti aminte sa sfintesti sarbatorile. IV. an-steste pre tatal tau §i pre muma to ca sa traWi multpre pamant. V. Sa nu ucizi. VI. Sa nu curvesti. VII. Sal

nu furi. VIII. Sa nu marturisesti minciuni. IX. SA nu ray-nesti muerea de aproapelui tau. X. SA nu ravnesti lucru

17) Invocarea Sfintilor este hotarata de Biserica, care spre amin-tirea for s'au compus serviciile zilnice in Biserica, ca noi auzin-du-le se imitam exemplul for cu fapta.

18) Aceasta prima si cea mai principals tlatorie a noastra, a iubipe aproapele, care-i tot omul din lume, fail a privi la neam onReligia lui.- Cel ce nu iubeste pe aproapele .ce'l vede, cum va puteazice ca iubeste pe Dumnezeu pe care nu'l vede?

19) Numai credinta singura nu-i deajuns pentru perfectionareanoastra, ci trebue insotita de fapte bune. dracii cred dar nu semantuesc. Numai prin gand nu se realizeaza nimica, nu esti satulpang nu mananci in realitate.

sa'l

5i

www.dacoromanica.ro

NviTiTuR A CRRTINEASCA 987

strein. Aceste zece porunci care le au adeverit si Dom-nul Hristos se in de cele doue ale dragostei 20). I. Saiubesti pre Domnul p-zeul tau cu toata inima ta si cutot sufletul tau si cu rtoata puterea ta. II. Sa iubesti pedeaproapele tau ca insuti pre tine. D. Talcue cele 10porunci. Unde au dat D-zeu aceste porunci? U. Intaiu inlegea veche, apoi le au adeverit Hristos in legea cea noun.D. Ce lucruri zic aceste porunci ? U. Cele trei dintai zic:Inching -te unuia D-zeu, nu lug numele lui D-zeu in desertsfinteste sdrbatorile, aceasta sa apropie la cinstea luiD-zeu. Caci intaiu se cade D-zeu sa se cinsteasca (adore)cu inima de cat cu glasul, apoi cu faptele. lard celelaltesapte se apropie intru cinstea vecinului nostru. D. Aceste10 porunci in cate se plinesc ? U. In cele cloud porunciale dragostei, carele sant: sa iubesti pre D-zeu mai var-tos de cat toate si pe vecinul tau ca insuti pre tine. A-tka cat toata legea lui D-zeu sd afla inteaceasta dukeporunca a dragostei; Care lucru macar sa mi-1 daruiascaDomnul Hristos pentru marea lui bunatate 21). Peneru celecinci porunci ale Bisericei. D. Zi poruncile Bisericei : U.1. Sa asculti Liturgia in serbatorile cele alese. 2. Sa pos-testi in post si in celelalte zile ale saptamanei, carele itiporunceste Biserica. 3. Sa te ispovedesti numai putin, macarodata intr'un an si sd te cumineci cat de putin macar laPasti. 4. Sa nu facd nuntd" intr'une zile ale anului intrucare nu lasa, Biserica. 5. Si sa, platesti zeciuiala dupa po-runca si dupa oranduiala Sfintei biserici 22).

20) Sunt cele 10 porunci din Vechiul Testament primite in cre-tinism.

21) Pand aicea Catehismul acesta rezuma Morala cresting pro-priu zisa.

22) Aicea se pun preceptele Bisericei, care fac parte din Moralacresting.

Biserica Ortodoxa Roman§ 2

www.dacoromanica.ro

988 iNVITATIMA. CRE§TMEASCA

Pentru pdcalele cete mari, ce se chiamd pacate de moarte.

D. Am zis faptele cele bune ce ne trebue sä le facem,zi acuma si rautatile de carele trebue sa fugim, si intalcele sapte pacate de moarte.

U. I. Mariaadica Trufia. II. Scumpatatea, adica iubi-rea de bani. III. Curvia. IV. Mania. V. Lacomia, adeca ne-satiu de bucate. VI. Zavistia, adica." neiubirea. VII. Lene-via la faptele cele bune. In protiva acestor sapte pacatesunt alte sapte bune fapte. I. Smerenia, care iaste inpro-tiva mandriei. II. Eftinatatea, inprotiva scumpetei. III. In-franarea poftei, Inprotiva curviei. IV. Ingaduinta in protivamaniei. V. Postul inprotiva lacomiei. VI. Dragostea inpro-tiva zavistiei. VII. Nevointa inprotiva leneviei. Si macar caaceste sapte pacate, care sunt cap celorlalte, se chiama demoarte, iar Insas pot vre o data sa nu fie de moarte.

D. Ce lucru iaste pacatul ? U. Iaste acea ce gandestenistine sau graeste sau face inprotiva legei si a voei luiDumnezeu. D. Ce rau face pacatul cel de moarte la pa.-catosi ? U. ti face de pierd pre Dumnezeu si darul lui sislava lui care le-au fagaduit face vrednici muncilor Ia-dului. D. Pentru ce sa chiama de moarte ? U. Caci omoarasufletul si'l face de perde darul lui Dumnezeu, carele iasteviata sufletului. D. Ce face pacatul acela carele rane.stenumai sufletul adevarat, iar nu-1 omoard, si pentru aceastanu sa chiama 'de moarte, ci ertatoriu ? U. Nu face ca sa'sipiarza omul darul lui, nici 11 face vrednic Iadului, ci'l facerece in dragostea si in lucraiea lui Dumnezeu si'l facevrednic sa aiba rautati pang la o vreme, si Inca '1 maiface sa se piece si la pacatul cel de moarte 23). D. Ce netrebueste alta sa mai stim ? U. Cadese sa stim sfintele

'23) Se arata difer4ita intre pacate, se arata care's mortale i care'supare §i deosebirea mare intre ele, cele de moarte rumporracescsi indeparteaza pe Dumnezeu dela noi, iar cele upare sunt cori-gibile prin penitents.

si-i

www.dacoromanica.ro

INVATATURA CRII§T1NEASCA 989

taine, ca sa le luam in vremea aceea care porunceste sf.Biserica. D. Pentru ce ? U. Pentru sa ne deslegam paca-tele noastre si sa luam darul si ajutorul lui Dumneze.u,(cu) carele facem bunele fapte. D. Zi cele sapte taine alesfintei Biserici: U. 1. Botezul. II. Unsoarea, adeca sf. Mir.III. CumenicAtura. IV. Pocaiania. V. Maslul, adica unsoareacea de apoi. VI. Hirotonia adica preotia. VII. Nunta. D.Cine le-au fa'cut aceste sfinte taine ? U. Domnul Hristos.D. Pentru ce? U. Pentru sa ni ierte pacatele noastre sisa ne dea darul lui si darurile chipurilor lui si fieste caretaina deosebit; dar, numai ce trebue sa o ludm cum sacade, cu vrednicie, adica fara pacat de moarte. D. Pentruce s'au fa.'cut Botezul ? U. Pentru sa se faca omul crestinsi fiiu lui D-zeu. D. Cum sa face aceasta ? U. Caci nenastem cu pacatul stramosilor pe carele si Impreund cualte pacate ni le spala Botezul si ne da darul Lui si altedaruri si asa ne face fiii lui D-zeu si mosneni vietii deveci. D. La ce foloseste ispovedania ? U. Pentru sa neierte D-zeu pacatele noastre, carele am facut dupa Botez.D. In ce chip trebue sä se gateasca cela ce va sa se is-povedueasca ? U. Trebue sa faca trei lucruri cela ce va sase ispovaduiasca. 1. Sa'si aduca aminte cu toata nevointapacatele sale. II. Sa se intristeze pentru eale,rau, catu-i va fi putenea sa.' nu mai gresasca. III. Sa lemarturiseasca toate deplin si sal faca.' cainta ce iar da du-hovnicul. D. Zi ispovedania: Marturisescu-ma lui D-zeu,celui intru tot puternic si fericitei Mariei pururea fecioarei,fericitului Mihail Arhanghelul, fericitului Joan Botezatorul,Sf. Apostoli lui Petru si lui Pavel si tuturor sfintilor si

tie Parinte, ca am gresit multe, in gaud, in cuvant si inlucru. Deci pentru aceasta spuiu gresala mea, pacatul meu,gresala mea cea mare; pentru aceasta pe fericita Mariasi pururea fecioard, pe preasfantul Mihail Arhanghelul,pre sfantul Joan Botezatorul, pre sfintii Apostoli Petru si

parasad

www.dacoromanica.ro

990 yliVATATITRA CREVrINEASCA

Pavel si pre to ;i sfinti si pre tine Parinte, rugati-va pentrumine Domnului D-zeului nostru. D. Pentru ce ni s'au datPrecistania ? U. Pentru ca sä hra'neasca sufletul nostru cudarul lui D-zeu si sä se impreune cu el. A doua pentruca sã nu caza lesne in Vacate si a treia pentru ca saca§tige tot lucrul bun. D. Cine iaste in sfanta Precistanie?U. Iaste Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeul si omul,cu trupul si cu sufletul si cu D-zeirea. Si dupre cum iastein Raiu asa si in Cumenicatura si in sfantul potir si indiscos, cand 11 sfinteste popa la liturghie. D. Ce lucru iasteliturghia? U. Iaste o pomenire si o aratare adevarata avietei §i a patimei si a mortei Domnului nostru lui Hristos,si impreuna iaste o jertfa Intru care aducem pre singur(insus) Hristos, pentru folosul viilor si armortilor; deci pen-tru aceasta sa cade fieste care sä stea cu tot felul de ple-ca.ciune. D. In ce chip vom sa ne rugam, sa ne comunicamcu vrednicie ? U. Mergand cu plecaciune si fara pacate demoarte si ispoveduiti. D. La ce folosesc celelalte taine ?U. Pentru sa dobandim tot felul de daruri de la D-zeudupa. sfarsitul (scopul) ce s'au fa'cut 24).

Pentru alle jape bune ce sa apropie pe ddscalia Cre,s-

tineascd.

D. Zi si cealalte lucruri ce se cuvine la dascalia Cres-tineasca: U. Ale blagosloviei fapte bune sunt trei. 1. Cre-dinta. II. Nadejdea. III. Dragostea. Ale fie carei bunatatimai intaiu sunt patru. 1. Intalepciunea II direptatea al IIIvitejia, al IV infranarea poftelor. D. Cate sunt darurileDuhului.sfant ? U. Sapte. D. Spunele: U. I Intalepciuneaal II intalegerea, al III cunostinta (constiinta), al IV voia,al V. Blagocestia, al VI Vitejia, al VII frica lui D-zeu.

24) In aceasta parte se expun in scurt cele sapte Misterii si va-loarea for morara pentru om, care-i indispensabila pentru sublimarea sa in viata aceasta.

www.dacoromanica.ro

TNVATATURA CRSSTINBASCA 991-

D. Cate sunt rodurile Duhului Sfant ? U. Douasprezece.D. Zile: 1. Dragostea. II. Bucuria. III. Pacea. IV. Inde-lunga rabdare. V. Bu. na."tatea. VI. Indurarea. VII. CuratiaVIII. Blandeta. IX. Tinerea poftelor. X. Credinta. XI. In-gaduinta. XII. Srnerenia. D. Cate sunt fericirile ?

U. Opt. D. Zile: Fericiti sunt aceia cari sunt saraci debung. voe, ca a for iaste Imparatia cerurilor. II. Fericitisunt ceea ce plang, ca aceia se vor mangaea. III. Fericitisunt cei blanzi si iubitori de oameni, ca acestia vor mos-teni pamantul. IV. Fericiti sunt cei ce flamazesc si inse-teaza pentru direptate, Ca aceia se vor satura. V. Feri-citi cei milostivi ca aceia sa vor milui de la D-zeu. VI.Fericiti cei ce sunt curati cu inima lor, ca aceia vor videafata lui D-zeu. VII. Fericiti cei paciuitori ca acestia se vornumi fiii lui D-zeu. VIII. Fericiti cea ce's izgoniti si pa-timesc ran pentru direptate, ca acelora iaste imparatiacerurilor. D. Cate sunt lucrurile milosteniei si carele saapropie de trup ? U. Sapte. D. Carele's ? 1. Sg. dai sa-racilor celor flamanzi sa manance. II. Sa dai insetatilorsa bea. III. Sa imbraci pe cei goli. IV. SA mergi sa vezipre cei bolnavi. V. Sa mergi sa vezi pre cei inchisi. VI.Sa primesti in casa pre cei straini. VII. Sa Ingropi pecei morti. D. Cate sunt lucrurile milosteniei, si care seapropie la suflet ? U. 1. Sa dai sfat bun. II. Sa inveci precei neinvatati. III. S. indreptezi si sa certi pre cei paca-tosi. IV. SA' mangai pre cei Intristati si obiditi. V. SA iertipre cei .ce ti-au facut strambatate. VI. Sa suferi cu in-gaduinta nevoile si intamplarile rale. VII. Sa rogi pre D-zeupentru cei vii si pentru cei morti. D. Cate sunt sfaturileDomnului Hristos ? U. Trei. 1. Saracia de bung. voe. II.Fecioria cea deapururea. III. Ascultarea cea desavarsitAsi deplina. D. Cati sunt vrdjmasii omului. U. Trei: 1. Dia-volul. II. Lumea. III. Trupul. D. Ce sa cade sa gandim,cand petrecem metaniile ? U. Cincisprezece dintretaine,

www.dacoromanica.ro

992 INvATITuali CRE8TINEASCA

carele cinci se chiama taine de Bucurie, si I iaste inchi-narea, cand s'au intrupat Fiul lui D-zeu. II iaste cand aumers Precista sä vada pre Elisabeta. III iaste nastereaDomnului nostru lui Hristos. IV cand s'au aflat Hristosin mijlocul dascalilor in Biserica. Iara cinci se chiama deIntristare. 1. Ruga lui Hristos in gradina. II. Bataia luiHristos la stalp. III. Incununarea cu cununa de maracini.TV. and duce crucea la muntele Capatinei. V. Rastig-nirea si moartea cea pe cruce; iara celelalte Base sa chiamaslavite. Haste invierea. II. Suirea la Ceriu. III. Rusalile, cands'au pogorat Duhul Sant. IV. Adormirea Precistei. V. In-cununarea ei pe deasupra tuturor tngerilor si Sfintilor simai vartos zicem adese aceasta Doamne IisuseHristoase Fiul lui D-zeu, milueaste-ma, pre mine 25).

Pentru Sfeinta Scripture.

D. Cate se privesc in Sfanta Scripture? U. Trei. D. Zile:U. Canonul, adica orandueala cartilor a D-zeestei Scrip-turi, talcuire si gandul cat al scrisorei, atata si al Duhului,adica gandul cel ascuns. D. Care carti ale Sfintei Scripturise chiama. canonicesti ? U. Acele ce sunt cuprinse in °ran-

25) Toata Morala Teologica si toate preceptele Sf. Biserici pri-vitoare la moralizarea si imblanzirea salbataciei omului natural suntrezumate in aceste precepte. Astfel acest scurt catihis este o succintaexpunere a credintei crestine pe care o invatau pe derost Romanii,mai ales Transilvanenii. Dupe parerea mea acest Catihis este corn-pus spre a feri pe Romani de erezurile luterane si calvine, ce seincuibase in acea localitate. Dar cu pretul sangelui si al muceni-ciei lor din partea stapanitorilor lor, ei, Romanii, au rezistat si s'aupastrat credinta stramosasca, ca si mosia lor. Tata cauza ce m'auindemnat de am imprimat acest scurt, dar insemnat Catihis, spreal cunoaste clericii nostri, care au meritul lor in pastrarea Legeinoastre stramosesti

Restul din Catihis este o amplificare de putina importanta. Sevede cal pe atunci nu era bine cunoscuta interpretarea Scripturei,care s'a desvoltat mai ales cat stim, dupe ivirea Reformatorilor dinApus. Incercari de aceste am intalnit in Dositeiu MetropolitulMoldovei si in altii.

§i

molitfa:

www.dacoromanica.ro

YNVATATURA CRSsTINKASCA 993

duiala cartilor Scripturei, care le citesc pravoslavnicii cres-tini. D. Pentru ce se chiama aceste carti canonicesti ?U. Una pentru ca sunt cuprinse in canon, adica in oran-duiala, adoua pentruca acestea ca niste canoane ne pova-tuesc pre noi intru blagocistiva si pravoslavnica credinta sila bunele obiceae. D. Ce talcuire a Scripturei tinem noipravoslavnicii crestini ! U. Aceea ce s'a apucat di'nceput,care toti blagocistivii crestini o primesc si leapacla aceleaale ereticilor, precum sunt a lui Luther, ale lui Colimba-dului si a lui Costelion si ale altora ca acestia. D. In citefeluri iaste gandul Scripturei? U. In doua feluri, un fel sechiama gandul scripturei, iara altul gandul duhului, adicaunul istoricesc, iar altul tainic. D. Carele iaste gandul (in-talesul) Scripturei si care al duhului? U. Gandul Scriptureiiaste acela, carele singur si cu socoteala se Insemneazade cuvintele acelea carele _ver talcul ar fi, ver fara de talcchiar, iar al duhului, adica cel de taind iaste acela, carelenu se insemneaza cu socoteala si singur de cuvintele ace-lea, ce se insemneaza prin lucrul acela, carele sa." arata decuvintele .acelea, pentru aceasta sa zice ca Scriptura aredoua Insemnari, una cuvintele lor, care se alcatueaste lagandul scripturei, iar alta a lucrurilor care se alcatueaste lagandul duhului, adica cel tainuit. De vreme ce cuvintelecu scriptura insemneaza alt lucru cevas, iara lucrul carese scrie cu cuvintele asisderea insemneaza alt lucru, dupagandul cel de taina. D. Arata-mi pilda ,pentru amandoua?U. Apostolul Pavel la cartea dintai catra Corinteni glay. 25cand zice: «Parintii nostri toti prin nor au fost si toti prinmare au trecut, si toti la Moisi s'au botezat in nor si inmare, sitoti o hrana au mancat si toti o bautura sufleteascaau bautD. Deci de vreme ce intr'aceste cuvinte indoit gaud(senz) se ascunde, unul al scripturei, carele cu socotealasi chiar se arata de singure cuvintele, adeca feciorii luiIstrail, cand au iesit din Eghipet se zice sa fi trecut ma-

www.dacoromanica.ro

994 INVATATURA CRE§TINEASCA

rea rosie si sa fi umblat pe supt nori si sa fi mancat manyIn 13. ustiu si au baut apa din piatra; iard altul este gandultainuit, carele nu se Insemneazd de singure cuvintele a-cestea, ce se. Insemneazd de lucrurile carele insemneazdcuvintele acestea, de vreme ce prin iesirea fiilor lui Istrailcea din Eghipet, care s'au facut prin Moisi, se insem-neaza iesirea noastra din robia pacatului, care s'au fdcutprin Hristos si cu marea rosie se insemneaza botezul, simana trupul lui Hristos in sfanta precistanie, cu apa san-gele lui Hristos si cu piatra insemneaza pre Hristos. D.Mai desparta-se iaras gandul cel tainuit ? U. Adevarat semai desparte de bogoslovi gandul cel tainuit in trei parti,In alegoricon, anagoghicon si Ithicon. Pentru ca in ce chipsunt trei bundtati bogoslovesti (virtuti teologice), Credinta,Nadejdea, Dragostea, asa sunt si trei ganduri tainuite, celaligoricon, se aseamand la Credinta, cel anagoghicon laNadejde, iar cel Ithicon la Dragoste. De vreme ce ale-goricon iaste acel gand, cand cuvintele Scripturei afaraden gandul acela al Scripturei ce au, Insemneazd alt ceva,care se cuvine la Credinta sau la Biserica cea luptata (mi-litants) cum iaste Avraam, carele dupd gandul scriptureiare doi fii, pre unul den roaba si pre altul den cea slo-bodd, iar alegoricos insemneazd pre Dumnezeu carele aredoua noroduri, unul al Jidovilor den Sinagoga, si altul alCrestinilor den Biserica. Acest den Biserica supt volniciadarului lui Hristos; iar cel jidovesc supt robia legei luiMoisi, catra Galat. glay. 3. 4. 22. Anagoghicos iaste candcuvintele scripturei insemneaza altceva se aseamand spreviata vecinica s'au spre Biserica cea vestita, carea nadaj-duim, precum iaste cuvantul acela al psalomului 95. 12.carora am jurat intru mania mea, de Vor infra intru odihnamea, dupa cum e scriptura se cugeta pentru pdmantul fdga-duintei, carele e Palestina. Iar dupa analoghie se intalegeviata cea vecinica, carea iaste adevarata odihna. Catra E-

www.dacoromanica.ro

INVATATURA CRErINEAscA 995

vrei. glay. 4. 3. Ithicos iaste cand cuvintele scripturei afaradin gandul cuvintelor insemneza alt ceva, care se cuvinecatre firea cea buna a naravurilor, adica Tye lucruriledragostei, precum iaste acea In a doua lege glay. 25. 4, sanu legi (gura) bout acela ce triera dupd cum e scrisoarea,se Intelege pentru boii cei adevarati, iar ithicos se In-tege pentru dascalii, carii cand Invata nu se cade sä seopreasca de norod, ci macar cat iar invata sa aiba Inga-duinta, catra Corint. 1-a 9. 4. Deci gandul scripturei iastein patru chipuri, 1 al Scrisorei, II Alegoricon, III Ana-goghicon, IV. Ithicon, care ate patru se arata la acestglas (cuvant) Ierusalim. De vreme ce acest glas dupa scrip-tura Insemneaza cetatea Palestinei, iara dupa alegorie in-semneaza Biserica cea luptata de razboae, iara dupa ana-goghie pre Biserica cea vestita. lard ithicos insemneazapre sufletul omului Inteaceasta lume. Si iaras acestea toatese Insemneaza In poslania (epistola) catra galateni gl. 4. 22.De vreme ce a scrisorei iaste cuvintele acelea.: Avraamdoi fii au avut, unul din slujnica si altul din cea sloboda.Alegoria Inteacesteasi cuvinte iaste. Acestea sunt celecloud legi, anagoghicon la acestea iaste; Tara lerusalimulcel de sus. Tara Ithicon la aestea iaste precum iaste acea,atuncea .cel dupd trup nascut gonea pre cel dupa duh,asa si acum si dup. aceste patru chibzuele si ganduri a:escripturei o talcuesc prea sfintii parinti, unul dupa un gaudsi altul dupd altul.

Sfarit.

C. Erbiceanu

www.dacoromanica.ro

CIPR IAN

(Vezi Biserica Ortodoxa Roman& Anut XXXI No. 8)

In dragostea sa de a exemplifica cat mai mult spuselesale, asupra uneia dintre insemnatele invataturi crestine,Ciprian, dupa cele ce aratase si despre care am scris InNo. trecut, aduce ca exemplu rabdarea Mantuitorului, carenevinovat fiind, a suferit pentru lume. El, dreptatea siadevarul, rabda atat de mult ca sä invete lumea ca trebuesa sufere si ca, dupa cum El depe urma rabda'rii sale, aadus atat de mare bine pentru omenire; asa si ()amend curabdare vor putea sa faca bine si sa dea in acelas timpexemple vii de ascultare tatra Acela ce a suferit pentru ei.Si rabdarea Mantuitorului este atat de mare, incat lasa peinimicii sal sä se bucure de participarea for la biserica cea infiintat, daca se convertesc.

Dar rabdarea si foloasele ei, pe care autorul le reco-manda cu atata temeinicie, sunt recomandate, zipe Ciprian,in chiar sfanta Scriptura, in care orice crestin gaseste sfa-turi in aceasta privinta. Timpul vechiu ca si cel de acumne dau apoi iarasi exemple stralucite de rabdare. Chiarpedeapsa data de Dumnezeu lui Adam dupa caderea sain pacat, ne atata necesitatea si folosul acestei virtuti. In

www.dacoromanica.ro

CIPRIA N 997

lume, fata cu neajunsurile ce intampinam, rabdarea estede cel mai mare folos. Si dupa cum in Vechiul TestamentAvel, Avraam, Isaac, Iacov, Iosif, Moisi si David, iar inNoul Testament martirii au ajuns sä dobandeasca coroanabiruintei; tot asa orice crestin, in luptele ce are, poatebirul cu rabdare si prin ea sa" ajunga la bine si aci si inlumea cealalta.

In timpul patimei si. chiar pe cruce, inainte de a ajunge la crudamoarte si la varsarea sangelui, spune Ciprian, vorbind de Ma.'ntui-torul, ce ocari urate auzi el cu rabdare,' ce vorbe luatoare in rassuferi el atunci, ca suferi a fi atins de scuipatul bandei batjocu-ritorilor, El care cu putin mai inainte vindecase cu scuipatul sauochii orbului, ca. El, in al carui nume diavolul fusese cu toti in-gerii lui biciuit de servitorii sai, insus suferi lovire ; ca suferi a fiincununat cu spini, el care incoroneaza pe martini cu flori nepe-ritoare ; ca fu lovit peste fata cu palma ; fu desbracat de hainelepamantesti, el care imbraca pe toti cu vestmantul nemuririi, ca fuhranit cu fiere, el care a dat hrana cereasca, ca i se dete sa beaotet, Lui dela care primim a bea paharul mantuirei. El, cel nevi-novat, ba insas inocenta si adevarul, fu socotit intre rau-facatorisi prin marturii false fu inlaturat adevarul, fu judecat acela, careva judeca la ziva cea de pe urma, si cuVantul lui Dumnezeu futarat in tacere la scaunul de jertfa. Si nu gral nici un cuvant,ramase nemiscat si nu arata.' de loc in timpul suferintei majestateaSa, desi in timpul crucificarii sale stelele cazusa in complicatiunesi elementele in razvratire, pamantul se cutremura, noaptea aco-perise ziva, soarele spre a nu fi silit sa vada cruzimea Iudeiiorinlaturase razele sale.

Si cu toate acestea primeste el pe omoratorii sai in gratia sa,daca ei se convertesc si yin la el. Si astfel cu o rabdare plina debinecuvantare pentru mantuirea lot, nu Inchide nimanui bisericasa. Si acelor inimici, acelor pacatosi, acelor vrajmasi ai sai le ofera,dace: fac penitents pentru faptele for criminate, dace.' recunosc faptafor cea rea, nu numai iertare de crima tor, ci si rasplata impara-tiei ceresti. Fata cu acestea, cu dreptul se intreaba Ciprian: Ce sepoate aduce mai Cu rabdare, mai bun ? Caci prin sangele lui IisusHristos, se inviaza din nou si acela care a: varsat sangele lui Hris-tos. Atat de mare si de prisositoare este rabdarea lui Hristos. Bi-

'si

www.dacoromanica.ro

998 C1PBIAN

serica n'ar fi avut un apostol Pavel, daca rabdarea n'ar fi fost asamare si asa prisositoare.

Dupa acestea, adresandu-se din nou iubitilor sai frati, Ciprianle spune ca trebue sa urmeze pe Hristos pe calea mantuirii, samearga dupa exemplul lui Hristos. Aceasta s'o facem, caci noisuntem in Hristos, ne-am imbracat in el, el este calea mantuiriinoastre. La acestea aduce exemplul apostolului loan, care in I e-pistola 2, 6 zice : Cine zice ca petrece fntru clausal, dator esteprecum acela a umblat, fi el asa sa amble": Petru zice in epis-tola I-a cap. 2, 21-23: Ilristos a saferit pentru noi, now lasan-dn-ne pilda ca sa armam armelor Jai. El care pacat n'a lacut,nici s'a aflat vicle.,sug in gura lui; care ocaranda-se, impotriva n'a°carat; patimind, n'a ingrozit, ci cla celui ce judeca cu dreptul".

Gasim apoi ca si patriarhii si prooroci si toti dreptii, cari intr'oicoana premergatoare, reprezentau figurat pe Hristos, in virtutilefor pline de admiratie n'au observat nimic mai mult ca rabdarea cuo liniste tare si statornica. Aci Ciprian aduce exemplul lui Avel, caren'a ripostat nici s'a pornit impotriva fratelui sau care in cele dinurrna l'a ucis, ci s'a lasat a fi lovit cu blandeta si rabdare, el carecol dintai a consacrat si sfintit inceputul martirului si suferinta celuidrept. Mai departe aduce cazul lui Avi:aam, care increzandu-se inDumnezeu si aratand radacina si temeiul credintei, cand a fost in-cercat cu propriul sau fiu, n'a stat la indoiala nici s'a %ndoit, ci aurmat cu toata rabdarea voea lui Dumnezeu. Apoi arata cum Isaac,in care s'a reprezentat o icoana a sacrificiului Domnului, s'a aflatcu rabdare cand fu adus ca sacrificiu de catra parintele sau. Totasa Iacov isgonit de fratele sau, cu rabdare fugi din Cara sa. ApoiIosif care fu vandut de fratii sai si dus in streini, ierta fapta a-ceasta cu rabdare, ba le dete bucate cand ei venira la el, si ledete cu imbelsugare si din ce avea mai bun, fail sa be is banipe ele. Trecand mai departe, vorbeste de Moisi, care deli de multeon fu tratat rau de poporul nerecunoscator si necredincios, ca eraaproape sal ucida cu pietre, totus se ruga. lui Dumnezeu pentruel din inima si cu rabdare. Cat de mare rabdare, minunata si cre-stineasca arata David, din care se trage dupa corp Mantuitorul,cand, avand adeseori in mana sa pe regele Saul, ce'l urmasia sivoia omoare si caruia totus, deli 'i era dat spre pierzare, maibine '1 Msa cu viata si nu rasplati la fel vrajmasului, ci rasbundchiar uciderea lui.

Cat de mare cu un cuvant, zice autorul, este nurna."rul prooro-

sal

rSi

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 999

cilor ce au fost uciO, numarul martirilor cari s'au incununat prin-tr'o moarte plina de admiratie, cari au ajuns sa dobandeasca co-roana cereasca prin practicarea rabdarii ! Coroana durerilor si asuferintelor nu poate fi luata in stapanire data n'a precedat rab-darea durerii si suferintii.

Spre a lamuri si mai bine si mai complect cat este de folosi-toare de necesarh rabdarea, Ciprian aminte§te pedeapsa pe careDumnezeu a pronuntat-o la inceputul lumii si a neamului omenescasupra lui Adam, cand a despretuit porunca §i a calcat legeadata. Prin aceasta Ciprian voe§te a arata cat de cu rabdare tre-bue sa fim, cand am fost ash nascuti, ca sal avem a lupta aci custramtorairi si cu atatea contrarietati. La 1 Moisi 3, 17-19 se zice:Pentruca," ai ascultat glasul lemeei tale, ai ai mAncat din pomul,din care ti-am .porancit tie, singer sa nu manfinci, si ai mancat,blestemat sa fie panzantul intro lacrrzrile tale, Intra necazuri veimanta din el In toate zilele vietii tale. Spini ai palamidrl va ra-sari tie, ai vei manta iarba pamantalui. Intro sudoarea fetal talevei manc& painea to piing ce to vei lntoarce In pamantril din careesti luat; caci prImant eati ai in painfint to vei lntoarce". Suntemlegati si ferecati cu legaturile acesstei pedepse, panh, ce ne vomdesparti de aceasta lume cu plata vinei mortii noastre. In dureriqi.suspin trebue a fi in toate zilele vietii, in sudoare si munchtrebue a manca painea.

In urma unor asa de frumoase exemple, toate pline deconvingere pentru aceia carora sfantul Parinte se adre-seaza, in sustinerea adevarurilor ce invata, incredinteazape cititori, ta cea mai bung mangaere pentru toti, cu deo-sibire pentru crestini, este rabdarea in lupta ce o duc culumea. Iar pentru ramanerea in bine tot rabdarea estenecesard, caci ea, pe langa, ca ne fereste de vitii, ne dataria de a nu ne abate dela calea binelui, cand am in-ceput a umbla pc' ea. Iubirea, care este atat de pretuitadupa invatatura cresting, trebue sa se baseze tot pe te-meiul rabdarii, caci iubirea singura este rabdarea si nuse lipeste de ea iritarea si mania. Cine rabda stie sa sefereasca de ura si de separatiune cu fratii. Ea da putereon cui de a se lupta cu vrednicie contra atacurilor lumii,

si

www.dacoromanica.ro

1000 CIPRIAN

ea pune frau iubirii . de sine si tine in stapanire actiunile.indreptate contra Invalaturilor ce recomanda de a facebinele chiar acelora can ne-ar face ra."u. Omul, slabiturma pacatului original, dobandeste noui puteri daca mergepe calea catra nemurire, la care nu poate ajunge cleatprin practicarea rabdarii. Nimic bun nu se poate face dacaomul n'are rabdare, nici pentru starea sa materiala, nicipentru cea duhovniceasca. Fara. rabdare nici credinta niciiubirea nu pot avea loc. Tar unde nu este nici credinta nicidragoste crestina, acolo infra toate inclinarile cele rale.Corpul care este templul Domnului, nu poate EA' se bu-cure de aceasta prerogativa, daca nu face cele poruncitede Dumnezeu. Si nu poate fi pe calea cea bung, acela,care nu stie sa faca uz de virtutea rabdarii. Crestinul saurmeze Mantuitorului, daca voeste a fi cu adevaiat crestin.

In urma Ciprian aduce exemple de rabdare pe by siTovie, innainte de a expune cum raul sta in legatura culipsa de rabdare.

Omul, zice Ciprian, chiar in momentul na§terii §fie a plange, fie-care din noi, cand se na§te §i este primit in conacul acestei lumi,deli de toate este strain §i necunoscut, face inceputul cu lacrimi.Omulla na§terese plange in virtutea unui simtimant natural,far sufletul Inca neexperient dovede§te pe data temerile §i ostene-lile vietii peritoare prin plangere §i oftat, caci trebue sa asude omulatat timp cat vietuWe aci pe pamant §i sa se osteneasca. Si la.aceasta asudare §i osteneala nu poate fi o mangaere alta intr'omasura mai mare ca acea a rabdarii. Si daca ea este necesara latoate in lumea aceasta. §i spre folos, cu atat mai mult pentru noi,cari mai tare suntem constran§i de tentatiunile diavolului,. care zil-nic suntem pu§i in lupta prin Imboldirile inimicului celui dela in-ceput §i osteniti de ele, noi can in afara de cele suferite depe urmaluptelor ce au adus persecutiunile §i am pierdut §i avere §i bunuri,am fost pu§i la inchisoare, incarcati cu. lanturi, supu§i mortii, sa-biei, animalelor salbatice, focului, crucii, in scurt tuturor felurilorde munci §i torturi pe care nu le-am fi putut suporta cleat prinputerea rabdarii, cum Domnul insu§ invata §i zice la Joan XVI, 33:Acestea am graft you'd, ca Mtra mine pace sa ave(i. In lome.

Irk

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 1001

necaz yeti avea; ci indrazniti, Eu am biruit lumea". cu catmai mult noi trebue a pazi rabdarea, pentruca prin ajutorul ei siin tovarasia ei sa suferim orice nenorocire, noi cari ne-am lepa.'-dat de diavol si de lume ?

Spre a arata pang unde trebue a merge rabdarea, Ciprian aducecuvintele Mantuitorului dela Matei : Cine va riibda panii la sfarsit,acela se va mantra; ca si acele dela Ioan VIII, 31: De yeti pe-trece voi Intru cuviintal meu, cu adeviirat ucenici ai mei sunteti0 yeti cunoa0e adeviirul, ai adevii rul Ira va slobozi pe voi". Sprea fi lasati in speranta adevarului si a libertatii, spre a putea ajungela adevar si libertate, trebue a rabda si a Linea cu tarie. Trebuerabdare spre a putea ajunge ca speranta si credinta sa dea roade.Caci noi aspiram .nu numai la marirea prqzenta, ci si la cea vii-toare, potrivit sfatului apostolului Pavel, care zice la Romani VIII,24--25 : Ca prin nadejde ne-am mantuit, insa nadejdea care sevede nu este midejde; ca ceea ce vede cineva, pentru ce o si na"-deljdue.,ste? lar dace ceea ce nu vedeor nadajduim, prin rabdareapteptam". Asteptarea si rabdarea de aceea sunt necesare, ca ceeace am inceput a vedea sa complectam si ceea ce credem si spe-ram sa primim prin rnijlocirea lui Dumnezeu. Acelas apostol totasa invata in alt loc la Galateni VI, 9, 10: $i facand binele sanu slabim ca la vremea sa vom secera moytenind. Deci dar paniieand avem timp, sa facem bine catra toy si mai vartos catra ceiai noftri de o credinta". SA nu fie nimeni ostenit de nerabdarein facerea de bine, ne invata apostolul, sa nu fie nimeni invins sauabsentat prin tentatiuni, ci sa se tina pe calea laudei si a numelui,pentruca nu cumva sal piarda ceea ce a dobandit mai inainte, caciceea ce a inceput inceteaza a fi desavarsit, dupa cum este scrisla Ezechiil XXXII', 12: Dreptatea dreptului nu -1 va mAntai, inziva in care va greci". in Apocalips III, 11: Tine cu Carle ceeace ai, ca is altul cununa". Acestea ne indeamna a tinecu staruinta de a fi rabdatori, ca sa fie incununat printr'o rabdareincontinua tot acela, care avand pretul deja aproape, tinde spre adobandi coroana.

Minunat si inteo forma temeinica autorul arata cum rabdareamentine binele. Dar rabdarea, spune el mai departe, ne pazeste devitii, ne fereste de rale. Servind Spiritului sfa..nt si unind cele ce-resti si cele dumnezeesti, rabdarea lupta contra Iucrarilor carnii siale corpului, de care se turbura si se invinge sufletul, cu lucrarea-deplina a virtutilor ei. Adulterul, insalaciunea, moartea sunt crime

i

sa nu-ti

www.dacoromanica.ro

1002 CIPRIAN

omoratoare. Daca lasam rabdarea tare si statornica a locui in inima,atunci nu se pagubeste corpul cel sfintit si templul lui Dumnezeunici de adulter, nici nevinovatia inchinata dreptatii se molipsestede pata insalaciunii, nici mana, dupa ce a purtat sfanta Imparta-sire, nu se necurateste prin cutit si sange.

Mai departe, vorbind de iubirea cresting si de sublimitatea ei,arata ca ea fail rabdare nu pretueste. Iubirea, zice el, este lega-tura fratiei, temeiul pacii, tinerea si intarirea unitatii, ea este maimare ca speranta si credinta, ea premerge nu numai faptei

chiar martirului, ea va ramanea cu not in eternitate laDumnezeu in imparatia cereasca. Dar asa cum este, daca i se israbdarea, n'are durata. Daca i se is temelia rabdarii si a suferintii,ea nu mai are radacini si putere de a continua. Apostolul Pavela unit, cand vorbi de iubire, rabdarea si pacienta cu ea. El zicela I Corinteni XIII, 4-7 : Dragostea indelung rabdti, se milosti-veste ; dragostea .na pizmueste; dragostea nu se semereste, nu setruleste. Nu se poarta cu necuviinp, nu cauta ale sale, nu se in-Unita, nu gandeste raul. Nu se bucura de nedreptate, ci se Im-cura de adevar ; toate le sufere, toate le crede, toate le midaj-dueste, toate le rabdii. Iar la Efeseni IV, 2-3:: , Ca toatii smerenia9/ blandetele, ca indelungii rabdare, ingadaind anal altuia ea dra-goste ; nevoindu-va a pazi unirea Duhului, In leg'd tura pacii". Apos-tolul arata ca nu se poate pazi nici unitatea nici pacea, daca nu seajuta fratii unii pe altii cu rabdare reciproch." si pazesc legaturaunirii prin mijlocirea ei.

Spre intarirea si mai departe a spuselor sale, autorul arata caura si pizma nu au loc acolo unde este rabdare. Daca tu nu juri,zice Ciprian, daca nu hulesti, daca, tu ceea ce dai nu ceri indarat,daca primesti dela cineva .0 palma, intorci si obrazul celalalt celuice te loveste, daca fratelui tau, care'ti greseste, ierti nu de sapteori, ci de saptezeci de on cate sapte, ba chiar toate gresalele, dacatu iubesti pe inimicii tai, daca te rogi pentru ispititorii si prigo-nitorii tai, vei fi in stare a face aceasta altfel decat prin pacientasi rabdare neturburata ? Un exemplu vedem la tefan, care pecand era ucis cu pietre de Iudei, nu se ruga pentru rasbunareasa, ci de iertare pentru omoratorii sai, cand zicea : Doamne l nu-le socoti for pacatul acesta: (Fapt. Apost. VII, 60). Asa trebui ase arata primul martir al lui Hristos, care precedand martirilor dedupa el intro moarte plina de admiratie, nu era sä fie numai unvestitor al patimilor Domnului, ci si un imitator al blandetii sale.

indu-rarii, ci

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 1003

atat de plina de rabdare. Ce trebue sa spun despre marire, despediscordie, despre invidie, ce nu trebue sa se afle la Un cre§tin ?SAlocuiasca rabdarea in inima atunci aceste vita nu pot avea loc,sau daca ele se arata §i cauta a constrange, atunci trebue a le in-latura, a le slabi prin locuirea rabdarii in inima. Ada ne sfatuWe§i ne invata Apostolul Pavel, and zice la Efeseni IV, 30-31 :sa nu intristati pe Dubai cel slant al lui Dumnezeu, intro care v'atipecetluit spre ziva rascampararii. Toata amaracianea 0 mania, piinaltimea strigarea, pi hula, sa se lepede dela voi, impreuna catoata raatatea". Cre§tinul care a Inceput a se afla in limanul luiHristos cu lin*e §i pacienta, ru trebue sa lasa loc maniei §i in-vidiei in inima sa, caci lui nu'i este permis nici a rasplati faulcu rau nici a purta ura.

Rabdarea este necesara, spune mai departe Ciprian, Si la felu-ritele rale ale carnii i la torturile dese §i tari ale corpului, cucare neamul omenesc este lovit zilnic. La cea dintai cadere a po-runcii pierdu omul puterea corpului odata cu nemurirea, §i a intratcu moartea slabiciunea, iar puterea nu se poate iar dobandi,decat daca se obtine iara§i nemurirea, asa ca trebue neincetat alupta cu aceasta slabiciune a corpului. Numai prin puterile rab-darii insa putem suferi lupta aceasta. Iar spre probarea noastras'au pus asupra noastra diferite suferinte §i ispitiri, ca pierdereaaverii, friguri tari, rani §i pierderea scumpiior no§tri. La acesteanu se face vr'o alto deosebire intre nedrepti i drepti, decal cacel nedrept in luptele sale din nerabdare acuza §i pacatuWe, celdrept Irish", face dovada prin rabdare, cum este scris la Sirah II, 4-5Tot ce se vit, intampla tie, prIme.,ste, fi intro schimbarile sme-reniei tale departeaza dela, tine mania Ca in loc se lamurepteaural: iar oamenii cei prirniti in cuptorul smereniei". Ca urmarea acestei invataturi, autorul arata cum lov-a§a a fost probat i prinrabdare a ajuns cea mai innaltalauda. Ce arme perfide ale sa-tanei au fost indreptate contra lui, ce munci grozave i s'au facut !Si ca sä dovedeasca suferinta lui Iov, spune cum a pierdut averea§i bunurile i chiar copiii. Un stapan plin de avere §i un tats bo-gat in copii, este de odata lovit ca n'are nici avere nici copii. Pelanga acestea fu atins de rani grazave §i viermii rni§unau in jurulsau. Si in momentul cand nu mai avea nimic de aflat in cele ceby fusese incercat, diavolul inarmeaza pe sotia sa contra lui, fo-losindu-se de acel mqteug vechiu, ca i cand el toate le-ar putea

Biserica Ortodoxii Romans 3

si

pi

www.dacoromanica.ro

1004 CIPRIAN

schimba si insela prin mijlocirea femeei, dupa cum a facut la in-ceputul lumii. loy Trish* nu s'a lasat invins prin acele grele lupte,.ci da lauda lui Dumnezeu cu o rabdare biruitoare in acele nevoisi stramtorari. Un alt exemplu, iar4 plin de admiratie, este Tovie,pe care'l aduce aci" autorul si despre care spune, ca de0 pierdelumina ochiului, totus nu zice nimic rau. El, care dupa fapte re-marcabile de indurare bine-facere fu incercat prin pierderea ve-derii, dobandi dela Dumnezeu prin lauda rabdarii sale mare meritcaci cu rabdare si fara pornire rea primi si suferl orbirea ce veniasupra'i.

De aci inainte si Wand la sfarsitul scrierii sale, autorularata pe de o parte ca raul este unit cu lipsa de rabdare,ca actiunile rabdarii sunt mantuitoare, ca chiar in timpuride persecutie trebue a astepta cu rabdare ziva rasplatiriidivine, ca la judecata va primi fiecare dupa faptele sale,ca aceasta rasplatire va fi data de Fiul lui Dumnezeu laacea zi si ca acea zi trebue. s'o asteptarn cu rabdare.

.Dupa cum rabdarea este un .bun al lui Hristos, totasa nerabdarea este un rau dela diavolul. Deci crestinulnu trebue a se lash. victima a aceluia, care a facut atatarau lumii si care neincetat cauta a face rau. Ca' rabdareaare greutatile ei, Ciprian nu tagddueste. Fatd insd cu e-xemplele date, in care fiece crestin trebue sa caute aimita, de oarece numai asa va fi crestin cu adevarat; au-torul se asteaptd, cu dreptul, de a risipi Indoiala si con-trarietatea. Inimicii vor cauta sa loveascd, dar rabdareacrestinilor trebue sa'i invinga. Viata crestinului n'are slarsitpe acest pamant, ea se continua dincolo de mormant, incer. Si tot acela care nu stie a rabda, nu va putea ajungesa se bucure de fericirea vesnicd, care nu se dobandestede cat prin fapte ale rabdarii. Dreptul Judecator pe carecrestinii trebue sal astepte cu incredere si rabdare, vada la ziva cea mare a judecatii A.splata tuturor acelora,cari vor fi stiut sa'si conduca viata dupd invatatura datade El si va fi practicat virtutea rabdarii.

'§i

ysi

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 1005

In urma acestora se vede cum autorul a dovedit cuprisosinta atat insamnatatea rabdarii cat si foloasele ei. Lu-crarea aceasta, al carei motiv Yam aratat la timp. ca totce ne este ramas dela Ciprian, dovedeste cat de cunos-cator era acest slant Parinte si cat de mult era ingrijat elde binele fiilor sai duhovnicesti. Si in aceste timpuri, Incare traim si in care nerabdarea a coprins pe multi, scrie-rea lui Ciprian poate aduce lumina In mintile crestinilor sio indrumare temeinica In viata..

Spre a lumina si mai mull- bunul rabdarii, zice Ciprian, voiu a-rata raul ce'l aduce cu sine lipsa de rabdare. Dupes cum rabdareaeste un bun al lui Hristos, tot asa nerabdareadin contraesteun rau al diavolului. Si dupes cum acel in care locueste si ramaneHristos, este rabdator, tot asa in totdeauna se arata nerabdatoracela a carui inima a fost luata de diavolul. Sa vedem inceputulchiar. Diavolul insala cu nerabdare, ca omul a fost creat chiardupes chipul lui Dumnezeu. De aceea cazu el insusi Adam, carenu asculta de porunca, ci cu nerabdare lug din mancarea neper-misa si fu supus mortii in loc sa pastreza gratiea data de Dum-nezeu cu ajutorul rabdarii. Cain ucisa pe fratele sau, caci era ne-.trabdator de sacrificiul si darurile acestuia. Si Isav cazu dela inaltime,vinovat ca pierdit dreptul de prim nascut din nerabdare pentru ofiertura de linte. Nu era o crimes a nerabdarii cand poporul ludeucel necrediricios si nerecunoscator in privinta binefacerilor lui Dum-nezeu cazu pentru intaia data dela Dumnezeu ? Iar cand nu putusuferi intal.etatea lui Moisi, care vorbi cu Dumnezeu, ceru sa aibazei. Tot din nerabdare ucis proorocii si pe oamenii drepti, simerse asa de departe pang sa rastigneasca pe Domnul siverse sangele. Nerabdarea adusa si in biserica pe eretici si 'i face saintroduce ura si inimicitia dupes modul Iudeilor. Si spre a nu numaraamanuntele, prin nerabdare se nimiceste tot, ce se zideste de rab-dare cu lucrarile, ei.

Sa pastram deci cu toata aria constiintei rabdarea prin careramanem in Hristos, spre a putea ajunge la Dumnezeu cu Hristos.Coprinzatoare si variata, asa cum este, nu va fi inchisa de barierestramte, nici intr'un spatiu marginit. Puterea virtutii se intinde maideparte, Deplinatatea si bogatia ei rezulta din izvorul unui nume,se varsa insa in vine prisositoare pe multe cai ale maririi. Nimeni

si-asa'i

www.dacoromanica.ro

1006 CIPRIAN

in lucrarea noastra nu poate ajunge pang la desavarsirea laudei,daca nu primeste de sus statornicia puternica in desavarsire. Rab-darea este aceea ce ne recomanda Dumnezeu, ea inlatura mania,conthice ratiunea, pazeste pacea. Supune puterea clocotirii, stingefocul dusmaniei, tine in ingradire puterea celor bogati, usureazanecesitatea celor saraci, serveste fecioarelor spre paza cucerniciei,celor Insurati pentru paza iubirii reciproce. Rabdarea face cucernicpe om in nevoe, tare ',in nenoroc, ea invata a ierta repede celorcari ne gresesc, a ne rugs lung si mult daoa singuri gresim. Rab-darea invinge tentatiunile, sufere persecutiire, desavarseste sufe-rinta. i martirul. Rabda.rea este care intareste bazele credinteinoastre, ea este care aduce desvoltarea sperantei noastre, condUcelucrarea noastra, ca putem pastra calea lui Hristos, ne face a rt.-manea fii ai lui Dumnezeu, dad: imitam rabdarea Tatalui. Nu pottacea fail a spune ca trebue in aaeste turburari ale lumii si in perse-cutiile Iudeilor si ale paganilor si ereticilor sa asteptam cu rab-dare ziva rasplatirii si nu razbunarea pentru suferinta ce ni s'afacut. Autorul se vede indreptatit a nu termina scrierea fard a vorbidespre aceasta, de oarece, cum singur spune, suit foarte multicari asteapta cu nerabdare a se face dreptate. In sustinerea celorce spune, aduce locul din Sofonia III, 8-9: Pentru aceea, as-teapta-má pe mine, zice Domnul : In ziva fnvierii mele spre mar-tarie. Ca judecata mea este spre adunarea neamurilor, ca .s5 pri-mesa pe lmparafi, ca sa vars poste ei toata iu(imea maniei mele,cal de focal ravnei mole se va top) tot pamantul". Iar in Apo ca-lipsa XXII. 10 -12: Sa nu pecetluifi cuvintele proorocieicestia, ca vremea aproape este. (;el ce face nedreptate: mai faces ne-dreptate si cel ce spura, mai spurce, si cel drept, mai face dreptate ;qi cel slant mai sfin(easca-se. _rata, vin de grab ; si plata mea cumine, ca .95 dau fiecarnia precum va f lapta lui. De aceea, zice Ci-prian, li s'a poruncit martirilor, can cer razbunare, sa astepte Inca sisa aiba rabdare pans la implinirea numarului martirilor. Aci aducelocul din Apocalipsa VI, 9-11 : tend mielul a deschis a cinceapecetie am vazut sub jertlelnic sufletele color junghia0 pentrucuvantul lui Dumnezeu si pentru marturisirea care ayes. 43i austrigat cu glas mare si au zis panes ca nd Stapane cel slant siadevarat nu judeci, si nu izbandesti sangele nostra de Is cei celocuesc pe Omani? .5'i fie cifraia li s'a dat vestminte albe, fi lis'a zis lor, ca s5 se odihneasc5 Inca patina vreme, papa se vorplinl si cei dimpreunA robi cu el, fi Ira(ii lor, cari vor 8'5 se o-moare ca si ei".

cArlii a-

.5'i

pi

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 1007

Ca va veni razbunarea pentru sangele celui drept, ne spuneDuhul slant prin proorocul Maleahi 1V, 1 : data vine ziva ar-zand ca an captor; va arde pe ei, si toff eel de alt neam,si toti cei ce lac fare de lege vor fi trestle, .va aprinde pe eiziaa, care vine, zice Domnul". Tot asa aceasta se vesteste inPsalmi, unde se vesteste venirea lui Dumnezeu pentru judecata,Ps. 49, 3 -6: Dumnezeu aratat va veni, Dumnezeul nostra,nu va races. Foc Inaintea lui va arde, si imprejural lui vifor foarte.ChOTITELVa coral de sus fi pima ntal ca sa aleaga pe poporul situ.Adunatii Jul pe cuviapii Jai, f i pe cei ce asaza afezamantul delege al lui pentru jertfe. qi vor vest) cerurile dreptatea lui, caDumnezeu judecator este: Aceeas vesteste si Isaia cand la 66,15-16 zice : Ca fate Domnul ca focal vs von), si ca viforalcarale lui sa des rasplatire Intra manic, fi Intra desparfirea sa cuvapae de foc. Ca en focal Domnului se vs judeca tot pamantul,fi ca stibia Jul tot trapul, multi raniti vor fi dela Domnul.la 42, 13-14 :Domnul Dumnezeul puterilor va efi, si vs sfaramarazboiul, desteptava ravna, si va striga ssupra vrajmasilor sal ontarie. Tacut-am din veci, au dour tsi pururea voiu tacos"?

Cine este lush' acela ce zice ca el a tacut de mai inainte si carenu va tacea mereu ? De sigur acela care s'a adus ca un miel spretaiare si care a ramas tacut si, gura n'a deschis. Adevaratacela care, cum Ciprian a mai spus, a suferit toate cate i s'aufacut cu cea mai mare rabdare. Acela care acuzat de preotiitranii poporului, n'a ripostat si spre mirarea lui Pilat a observato atat de mare tacere. Acesta este care, dupe ce a tacut in pa-.tima sa, la razbunare nu va mai tacea. Acesta este Dumnezeulnostru, adica nu Dumnezeul tuturor, ci numai al celor credinciosicare nu va mai tacea cand va veni la a doua sa venire. Atuncis'a coborat in cele de jos, acum va veni in putere.

Sa asteptam, spune Ciprian terminand aceasta scriere, sa as-teptam cu rabdare pe acela ce va veni ca judecator si razbunatoral nostru, care va razbuna pe poporul sau si ceata tuturor drep-tilor dela inceputul lumii in acelas timp cu sine insus. Spre a in-vedera cele spuse, addce cuvintele apostolului Pavel dela FilipeniII, 9-10: Pentru aceasta fi Dumnezea pe el l'a pros lnnalfat,

i i-a daruit lui name, pare este poste tot numeie. Ca lntru nu-mole lui lista tot genunclzial sa se piece, al color ceresti pi alcolor primantefti vi al color de desupt". Apoi aduce cuvinteledin Apocalipsa XXII, 9: JTozi sa nu fuel; ca dimpreuna ca tine

piti

§i ba-

§i

el

pi

sSi

sa

www.dacoromanica.ro

1008 CIPRIAN

rob sant fi ca frafii tai proorocii fi cu cei ce pazesc cavinteleaceftia: lai Damnezea to Mchintia.

Cat de plin de pacienta este Domnul Iisus si cat de mare este-rabdarea sa, vedem din aceea ca el in cer este inchinat, iar pe-pamant Inca nerazbunat. Patima si suferintele sale arata iaras destuLde lamurit rabdarqa sa.

Autorul terming aceasta scriere cu sfatul de a nazui si a se osteni fiecare din noi, priveghind si gata fiind cu toata inima, asuferi toate cu rabdare neincetata, a observe. poruncile Domnului,_ca atunci cand vine ziva maniei si a razbunarii, sa nu ne pedep-seasca cu cei fare. Dumnezeu pacatosi, ci se. firn mariti cu ceidrepti si tematori de Dumnezeu.

Boroiana

§i

cerFii

www.dacoromanica.ro

ARBORII SI COPACEII LA VECHII EBREI.

(Vezi Biserica Ortodoxa Rornan5. an. XXXI No. 8.

In limba ebraica marul se numeste lapuah, adica miros,cauza mirosului dulce si placut, ce raspandeste fructul

sau. Ori cine se poate incredinta, dupa cum se amintestein Cantarea Cant'arilor, cat era de pretuit acest arbore laEbrei.

Tamar sau palmierul este un arbore, care da ramurinumai in varful trunchiului sau, ale ca'rui frunze lungi siascutite In forma de sabie si de sexe deosebite sunt cate°data tinute de doua. plante. Mai multe tinuturi ale Pa-mantului Sant, ca si cateva triburi invecinate ale IdumeeiIn vechime imbelsugau in palmieri, dupa cum ne spunscriitorii din acel timp. De asemenea Iudea, pe unde seintelegea toata tara stapanita de Iudei, este aratata In maimulte medalii ale lui Vespasian sub figura unei femei In-tristate, stand sub un palmier. Se vede asemenea pe omedalie greaca a fiului sau, batuta in asemenea impreju-rare, o pavaza atarnata de un palmier si o biruinta scrisad'asupra. Acelas arbore este Inca emblema cetatei Nea-polis, vechiul Sihem si astazi Napluza in o medalie a luiDomitian. Tot astfel si orasul lui Sepforis, astazi Safur,capitala Galileei, in o medalie a lui Traian. Din toate a--cestea se poate conchide, ca palmierul era aka data preacultivat in Pamantul Sant. In sfarsit, se gaseste Inca si

......

din-

www.dacoromanica.ro

1010 ARBORII LA VECHII ELM

astazi un mare numar in Imprejurimile Ierihonului, undecultivatorii au inlesnirea apei spre a-i uda, lucru neaparattrebuincios pentru pastrarea acestor arbori. Mai mult, climaaci fiind calda ci pdmantul nisipos, intr'un cuvant tot cetrebue neaparat acestui arbore. La Sihem si in alte partispre nord, nu se vad cleat doi sau trei in acelac loc,cari, dupa cum fructul for nu ajunge decat prea putin sauniciodata la coacerea sa desdvarcita, slujecte mai mult capodoabd, decal la orice alta intrebuintare. Se afla incamai putini pe aceasta parte a coastei, de unde se intelege,ca micul numar ce se vad, cresc pe uncle ruini sau segasesc in apropiere de retragerea acelora, cari au renumelede sfintenie. Asa dar, a considra starea de fatd ci cali-tatea acestor arbori, se crede, ca ei aci n'au putut fi niciodata productivi, nici in mare numar, pentruca experientadovedecte, ca clima ci aerul de mare li sunt contrarii indezvoltarea lor. Astfel, nu se vede pe ce poate fi interne-iata parerea unor scriitori, cari pretind, ca numele de Fe-nicia insemneaza o tara plind de palmieri, caci este preanatural a crede, ca daca un arbore atat de trebuincios ciatat de folositor ar fi fost aci totdeauna cultivat cu \folos,_nu s'ar fi lasat in pardsire ideea d'a imulti speta cat estecu putinta, in acelac chip, dupa cum se face in Egipt siin Barbaria. Acest arbore are multa gratie ci marire, astfelse vad multe ramuri reprezentate in Impodobirea architec-turei. Mai mult, el pastreaza foile sale totdeauna verzi,ceea ce lard indoiald a fa' cut sä se aleaga ramura de pal-mier ca simbol al biruintei, insemnand curagiul biruitoruluisi durata gloriei sale. Se pare chiar, ca," Ebreii priveaupalmierul ca pe cel dintai dintre arbori, pentrucd profetulIsaia IX, 13; XIX, 15, '1 compard cu trestia, da expresiu-nea intreaga ramura de palmier si trestia, ca explicare a.acesteia capu/ coada, ceeace insemneaza cel din urma.ci cel dintai, cel mai indltat si cel mai de jos.

Rimon at Ebreilor este rodul sau speta de mar, dupdcum in latinecte se numeste malus si care se deosibecte demdrul obicinuit, adaogand epitetul punica, pentruca in A-frica se produce in mare cantitate. Sunt cloud feluri derodii : unul liber al carui fruct se numeste rodie si altulsalbatic, care poarta numele 6a/ostler, de unde vine ba-

www.dacoromanica.ro

ARBORII LA VECHII EBREI 1011

losta, care este fructul sau floarea uscata a acestui arbore.Partea de jos a hainei marelui preot era impodobita jurtmprejur cu rodii acute in cusaturi, amestecate cu clopoteide aur. De asemenea ele figurau la Ebrei ca podoaba aarchitecturei.

Teena sau zmochinul a fost totdeauna prea comun inPalestina. Acest arbore creste cu inlesnire in Wile cal-duroase si pamanturile uscate. Frunzele sale late produco umbra placuta. El produce doua feluri de. fructe: pa-guim sau zmochine verzi, in latineste grossi §i bikurot, carise coace si yin de timpuriu inaintea celorlalte fructe. A-rabii de asemenea au mai multe specii de zmochine, adicabocora sau primavaratice, cari sunt negre si albe si kermezsau zmochine de pastrat, din cari se fac turte .si nu secoace cleat prea rar inaintea lunei lui August. In sfarsitun fel de zmochine lungi si negricioase, cari se coace inarbore, chiar dupd ce frunzele au cazut si raman aci toata.iarna. Aceste observari slujesc a intelege mai bine nume-roasele locuri din cartile sfinte, unde se aminteste desprezmochine si zmochini.

Nu trebue a confunda cu zmochinul obicinuit teena,despre care se face amintire in Geneza III; 7; precum sevede acesta este zmochinul lui Adam sau bananul de India,cu frunzele late, de cari parintii nostri cei dintai sau slujit,spre a'si face un fel de sorturi, intrebuintate de popoarelesalbatice, cari umbla goli.

Cuvantul iikma, care In Biblie se gaseste numai la plural§i feinininul fikmot, insemneaza sicomorul, arbore

despre care se zice a fi originar din Egipt si aka data-era prea comun in Palestina. Acesta este artarul alb demunte. El este mare. si gros, ca un copaciu de mure alb.Trunchiul sau, putin malt dar des, se imparte de ordinarin cloud sau trei tulpini, de unde ies multe crengi mari sigroase, ale caror ramuri stufoase formeaza o umbra preadeasa. Frunzele sale seamana cu acelea ale copaciului demure, numai ca ele nu sunt nici asa de dese, nici atatde rotunde, nici dintate sau ascutite, dar sunt mai netedesi totdeauna verzi. Sicomorul produce o recolta imbelsu-gata, pang de seapte on pe an. Fructul sau seamana cual zmochinului, insa neplacut la gust si slujaste pentru

,sikmim

www.dacoromanica.ro

1012 ARBORII LA VECHII EBREI

hrana oamenilor saraci. El are aceasta deosebita Iususire,ca fructul nu creste pe ramuri, ci pe trunchiu si se coacenumai and se Inteapa cu unghii de fier sau alt instrumet.

Cuvantul ebreu becaim, pluralul singularului baca, estedupa cum ne spune Celsius arborele, care are acelas numeIn limba araba si creste in Imprejurimile cetati1 Meca.Deci, acest din urma este o speta de balsam, de undecurge o materie alba, calda si acra. Parerea lui Celsius estemai pretuita decat a rabinilor si altor interpreti, cari prinbaca Inteleg fragarul sau parul.

Nimeni nu s'a indoit vre odata, ca zait n'a fost mash-nul, care este de doua specii, adica liber si salbatic. Celdintai produce masline, cari sunt la inceput verzi si devinnegre and se coace. Fructul maslinului salbatic este maifnic si mai gustos. Maslinile ajunse la coacere si culesedin maslinul liber, sunt proprii a face dinteansele untul-de-lemn. In Geneza XXVIII; 18 se aminteste despre un-tul-de-lemn, de unde se presupune, ca cultura maslinilorera mult mai veche. Deci, sunt doua feluri de unt-de-lemn,.unul care se scoate din masline numai sfa'ramate si altul,care este untul-de-lemn obicinuit, extras din maslinile ma-cinate la moara. Maslinul a fost totdeauna simbolul paceisi al fericirei, ca si untul-de-lemn al blandetei si bunatatei.

Cuvintele sacked §i luz, de asemenea se pare a insemnamigdalul, deli multi interpreti prin luz inteleg alunul. Catdespre sached este un nume derivat din verbul ,sacad, careInsemneaza a se grabl, a se scula de dimineata. Deci a-ceasta denumire se potriveste atat mai bine la migdal,care Infloreste Inaintea celorlalti pomi, caci Indata ce tim-pul de iarna este ceva mai placut el infloreste In luna luiFebruarie.

Termenul egoz, se aminteste numai °data'. In Santa Scrip-tura, antarea Cantarilor VI; 11, si insemneaza cu sigu-ranta nucul, caci acest arbore are acelasi nume In lim-bile siriaca, araba si persana si tot astfel '1 au Intelestraducatorii vechi si moderni.

Hadas sau mirtul este un copacel totdeauna verde, ale-carui flori raspandesc mirosul cel mai placut. Din acesta.se face un uleiu mirositor, despre care se zice, ca Estera'1 Intrebuinta Inainte de a se prezenta lui Asuerus. La

www.dacoromanica.ro

ARBORII Lk VECHII EBREI 1013

-sarbatoarea templului, Iudeii impodobeau usile caselor forcu ramuri de mirt si profetul Isaia, voind a exprima oschimbare fericita pentru Israeliti zice, ca in lac de urzicaIra creste mirtul.

Dupa Vulgata si rabini rotem insemneaza enuper, pornmirositor si totdeauna verde, dar multi dintre autorii mainot precum: Schultens, Celsius, Oedmann, Forskal, incre-dinteaza, ca. cuvantul ebreu insemneaza grozama sau un felde planta, care creste in desertele Arabiei si pe careForskal a descris'o mai pe larg. Insemnarea de grozamase potriveste prea, bine cuvantului rotem, caci deriva ne-mijlocit din verbul ratam, a prinde, a lega. In limba latinase gaseste aceiasi asemanare intre juncus §i jungo.

Cuvintele el, ela, elon, ala si alon, au o cirigina comunaInsemneaza in sensul for primitiv arbori tari si robusti.

Cu toate acestea Santa Scriptura nu reduce aceste cu-vinte decat la terebinti si stejari, cu atat mai putin, ca eanu intelege asernenea palmierul sub numirile el. si ela, ceeace nu este departe d'a ingadul aceasta. Se pare, ca cele,dintai trei cuvinte insemneaza In particular terebintul, iarcele doua din urma stejarul. Cu toate acestea versiunilevechi redau cuvantul elan prin stejar. Ori cum ar fi, te-rebintul este un arbore prea frumos, care creste in Siriai Palestina. Frunzele sale seamana cn ale dafinului si

floarea se apropie cu a maslinului, iar bobocii, cari laincepfit sunt verzi, devin rosii, si cand se coace negri.Din terebint curge terebentina sari rasina, care are un mi-ros placut si este destul de pretuita. Cat despre stejar esteun arbbre in genere destul de cunoscut.

Libne, despre care se aminteste numai in Geneza XXX;37 si la profetul Ozia, a fost reprodus in Vulgata prin plop,pe cand Septuaginta '1 au tradus odata prin styrax §i alta.data prin Xaowri sau plopul alb. Cuvantul arab lobne, ce seexplica obicinuit prin styrax, a hotarat pe mai multi autorid'a se pronunta In favoarea acestei insemnari in raport cu--vantului ebreu /ibne.. Deci, styrax este un arbore din Asia,care produce o rasing mirositoare si se intrebuinteaza inmedicind si in arte sub acelas nume sau sub acela destorax. Plopul, care se ridica prea sus, are trunchiul sau-drept si unit; coaja sa este neteda si albicioasa, iar frun-

Si

www.dacoromanica.ro

1014 ARBOLUI LA VECHII EBRE1

zele sale pe dedesubt sunt albe. Se numWe plop alb,.spre a'l deosebi de cel negru sau tremurat, ale parui frunze-seamana cu ale ederei, sunt atarnate de o coada foartesuptire §i tremura totdeauna.

Cat despre oren §i sidhar, cel dintai este fare indoialauna din speciile pinului. Septuaginta '1 au reprodus prinpitus (7citu5) §i Vulgata prin pinus. Insemnarea celui d'aldoilea, care creqte pe muntele Liban, este cu totul neho-tarata. Unii '1 Inteleg Impreuna cu Septuaginta prin pin(7reox,71); altii cu Vulgata prin ulm tanar; in sfarqit altii prinstejar verde (ilex).

Sub numele de bero,s, pe care multi interpreti '1 au re-produs prin satin, se crede, ca trebue a intelege chiparosul,pentruca la acest arbore se potrive§te In particular ceeace Santa Scripture ne spune in numeroase locuri, undeeste vorba despre el. Cu toate acestea se poate, ca rE-breii cate odata au intrebuintat chiar acest cuvant la altiarbori, cari .apartin de familia pinilor. Chiparosul este unuldin arborii cei mai mari, cresc in Wile calde §i pe munti.El este totdeauna verde §i stufos .de sus pang jos. Frun-zele sale seamana cu ale pinului, dar sunt mai netede §imai putin ascutite; lemnul sau este tare; mirositor galbuiu§i aproape nesupus stricaciunei. Berot este inteadevar a-cela§ arbore ca §i bero,s; Intre cele douh cuvinte ebraiceexista numai o mica deosebire de ortografie. Cat despregofer, nu se §tie care arbore in particular acest termenInsemneaza. Se crede, ca el exprima In general arbori ra-qinoqi, precum: pinul, sapinul, chiparosul, cedrul §i altii degenul acesta, cari au fost Intrebuintati in toate timpurile-Ia facerea corabiilor §i se poate pretinde in favoarea a-cestei pareri, ca cuvantul gofrit, dupe cum ne spune Ge-zeniu, insemna la inceput ra.Ona §i a fost In urma raportatla alte materii §i in particular la pucioasa. Loviti de ase-manarea ce au crezut sa gaseasca Intre gofer §i cuvantulgrec zoicapicaos, Nicol, Fuller, Bo'chart, Celsius §i multialtii, au pretins, ca termenul ebreu insemna chitaros §i caInteadevar din acest lemn a lost facuta corabia lui Noe.Fara a indeparta chiparosul se crede, ca din expresiuneatextului Geneza VI; 14, lemne de gofer, se Intelege ca.' Noea Intrebuintat lemne de mai multe feltiri de arbori, la fa-cerea marei sale corabii.

www.dacoromanica.ro

ARBORII LA VECHU EBREI 1015

Ahalim §i la feminin ahalot, cuvinte carora etimologiiactuali le dau cu Incredintare o origina indiana, exprimaaloe, sau arbore de Indii, malt de opt sau zece picioare,al carui cap este incoronat de un stufi§ gros cu frunzeprea dese. Lemnul sau numit iTcaXoxov, raspAnde§te unmiros placut, mai cu seamy and se arde.

In orient se deosibesc cloud feluri de cedri: unul numitin limba araba arz sau ars, iar altul serbin. Niebuhr faceasupra acestor arbori .observatia urmatoare: 4Am aflat InCopenhaga, ca arborele ars produce fructe man §i ,serbin,de asemenea ca §i un alt arbore numit zenobar, fructe mici,ca cel dintai are ramuri subtiri, cari formeaza cu trunchiulun unghiu drept; iar cel de al doilea are ramuri groase,care se ridica In curmezi§. El numea cedri cei mari ars §iars libnan, crezand ca varsta arborelui qi numai timpulpricinuia grosimea ramurilor a acestor din urma, tulpinasau trunchiul atingand cea mai mare inaltime a sa, candeste de multi ani. El a vazut multi ,serbini la Hanovra.Acesta trebue sa fie larix sau molitful. La cladiri se slu-ja§te de ars, ca qi de serbin, In toate localitatile din pre-jurul muntelui Liban, dar arsul este mai trainic. Se parefara indoiala, ca erez al Ebreilor, nu era altul, cleat arsal Arabilor, dar de asemenea nu este sigur, ca serbin co-respunde arborelui numit de Ebrei arcur §i teasur. Acestedin urma doua cuvinte sunt in general traduse prinbuis (buxus), arbore totdeauna verde, cu frunze mici alcarui lemn galbuiu tare §i prea des, este frumos la vedere.

In istoria Susanei, (Daniil XIII; 54, 58), se aminte§tedespre doi arbori, carora Vulgata le-a Rastrat numele inlimba greaca: unul numit prinus, este o speta de §tejar,iar altul numit sinus, arbore mijlociu, de unde curge mas-tica sau sacaz mirositor. Profetul Daniil trase chiar dinnumele acestor arbori imputarile, cari incurcara pe ceidoi batrAni acuzatori ai Susanei.

.570, care are acela§ nume in limba Araba, insemneazaacacia, arbore cu un lemn prea tare §i cu flori in cior-china albe sau ro§ii, prea comun in Arabia §i Egipt.

Dupa aceia se poate intelege cuvantul setim din Vul-gata, In expresiunea, lemn de setim, care se aminte§teadesea on in cele din urma capitole XXIV, XXVI aleExodului.

www.dacoromanica.ro

1016 ARBORI1 LA VECHII EBREI

Tirza, exprima precum se vede stejarul verde, ilex,reprodus de Vulgata dupa cum sustine si Celsius.

Cuvantul harabim Insemneaza salcii. Acest arbore cresteIn scurt timp, iubeste un pamant umed si se planteazaobicinuit in lungul apei.

Chinamonul, In greceste xEvvotp.ov, vvv(11.uollov, este uncopacel mirositor, care are multa asemanare cu scor-tisorul.

Unii inteleg chicayon un arbore, sub care profetul Ionase odihnea, iedera; altii 11 explica prin curcubeta de vara,care creste prea repede si face umbra; Fericitul Ieronimsi Bochart cred, ca chicayon al Ebreilor este acelas kikial Egiptenilor sau copacel pe care latinii, dupa Dioscoride,11 numesc ricinus dupa numele unui mic animal, cu careseamana mult samanta sa.

Iata ce zice Niebuhr despre acest arbore: Am vazutpentru intaia oara la Barra planta el-kheroa, care are fi-gura unui arbore; tulpina mi s'a parut ca avea mai multaasemanare cu frunzele, de cat cu lemnul. Cu toate aces-tea ea este mai tare, decal aceia numita smochinul luiAdam. Fie care ramura de kerma, are o frunza mare cucease, seapte si opt crestaturi. Aceasta planta era aproapede un parau, care o uda indestul. La sfarsitul lui Oc-tombre 1763, era ridicata in cinci luni aproape de optpicioare si avea tot de o data flori, fructe verzi si coapte. Unalt arbore de aceasta speta, care nu avea destula apa,nu crescuse mai mult intr'un an. Frunzele si florile ceadunasem, se vestejira in cateva minute, dupa cum sevestejesc toate plantele, cari cresc repede. Precum se vedeacest arbore este cunoscut de botanisti de mult timp,caci se numeste la Haleb Palma Christi, si se face dintransul un uleiu numit oleum de Kerva, oleum cicinium,oleum ficus infernalis. Crestinii si ,Iudeii din Mosul si Halebsustin, ca Kerroa nu este planta a carei umbra acopereape profetul Iona, ci zic, ca era un fel de dovleac el kerra,care are frunze late, un fruct prea mare si care de alt-fel nu traeste, de cat aproape patru luni de zile.

Maluah, pe care Septuaginta 11 traduce prin alimos(Cattios), nu este altul de cat alimus, copacel a carui floareseamana cu margaritarelul si frunzele, cari sunt de unverde frumos, slujaste de mancare saracilor.

www.dacoromanica.ro

ARBORII LA VECHII EBREI 1017

In ebreeste se afla un numar oare care de cuvinte cari,exprima netagaduit nume, fie de arbori, copacei sau ar-busti spinosi, dar nesiguranta in care ne lasa etimologia lor,de si este bine cunoscuta si putinul acord, ce domnesteintre versiunile vechi, nu Ingaduesc a le hotari intr'unchip exact si riguros. 0 aka greutate Inca este a se stl,daca sfintiti scriitori au voit prin unul sau alt termen ceau Intrebuintat, sa Inteleagg planta Intreaga sau numaiIntepatorul, adica partea ascutita alipita la planta sauchiar un tufis si un desis, care totul formeaza un stufde copacei salbatici. Este adevarat, ca contextul poateinlesni mult a Intelege cugetarea sfintitului autor in acestcaz din urma. Astfel, fail a intra In amanuntele acestorfeluri de plante, ne marginim numai a observa, ca elesunt luate adesea on in Santa Scriptura, ca o imaginesi un simbol de necredinta, pustiire si de o ruinare re-pede.

Nu este de prisos a zice cateva cuvinte si despre gra-dinarie, miere si pescuit.

In aceasta catatime si felurime de arbori si plante, pecari natura be pune in vederea ochilor nostri, zice Goguet, suntmulte cari, fara nici o grije si nici o prevedere Inlesnesteomului o hrana potrivita si chiar placuta; aceste feluri dearbori si plante au atras de timpuriu bagarea sa de seama.Idea de a rasadi aceste specii si d'a le cuprinde in partideosebite, spre a fi mai apropiate si a veghea intretinerealor, este prea naturala. Probabil astfel a fost origina gra-dinilor, a. caror intrebuintare se urea la timpuri prea in-departate. Geneza ne spune, ea la Ebrei in particulargradinile sau gan, numite in urma pardes, icapOcastoo;, seMalta chiar pana la Inceputul lumei, ca dupd potop Noecultiva via si cand ea ne aminteste, ca printre alte da-ruri Iacov trimise lui Iosif migdale, ne face sa intelegemlamurit, ca migdalul a fost cultivat din primile timpuri. Maitarziu acest popor trebuind a se indeletnici cu mai multglngrijire la arta gradinariei, pentru ca avea subt ochi e-xemplul Sirienilor, care dupa cum ne spune Pliniu, 11 in-telegea cu desavarsire.

Cat despre plan si 1ntocmire nu se stie pe deplin, pangla ce punct de perfectiune erau introduse In gradinile E-

www.dacoromanica.ro

1018 ARBORII LA VECHIr EBREI

breilor. Tacerea desavarsita a Sfintei Scripturi si ceeace sevede astazi In orient, ne facer sa credem, ca aceste gra-dini nu erau propriu zis, de cat locuri Ingradite si livezi.«Dupa numarul 5i frumusetea florilor Persiei, observeChardin, isi poate cineva Inchipul cu inlesnire, ca sunt celemai frumoase gradini din lume, dar nu este nici de cumastfel. Din contra, printr'o regula, ce gasesc ca esteprea generala, acolo unde natura este productive si pia-cuta, arta este mai grosolana si mai necunoscuta, ca inacest fapt de gradini. Ceace se Intampla din cauza, caacolo unde natura stie se lucreze o gradina cat se poatede bine, nu are nimic de facut. Gradinile Persilor obici-nuit se compune dintr'un aleiu mare, care Imparte gra-dina, trasa la linie, pe margini sunt platani, avand un basende apa in mijloc, de marime In proportie cu gradina sidoua altele mai mici pe alaturi. Spatiul Intre ele este se-manat cu flori lard oranduiala si plantat cu pomi rodi-tori, trandafiri si aceasta este toata impodobirea. Nu sestie ce sunt partea din gradini Si boltile de verdeata, la-birinti, teratele, si alte impodobiri ale gradinilor noastre»Gradinile Ebreilor au ceva de comun cu ale Persilor,caci se pastreaza intransele apa totdauna. Shaw face maiaceiasi observatiune, vorbind de regatele Algeriei si Tunis:«Trebue sa obsery In privinta gradinilor acestor tari:totul se pare aci fare metod, fare frumusete si fare plan;inteun cuvant este o amestecatura de pomi roditori, varza,riapi, bob, cate odata grau si orz amestecat Impreuna.Nu se cunoaste aci partile de gradini, paturile de flori,nici aleele frumoase. Tot ce se punea aci, se socotea pa-mantul ca perdut. Nu s'au silit a desavarsi agricultura,sau a incerca d'a face not descoperiri, aceasta ar fi d'ase departa de practica strabunilor, imitate de aceste po-poare in totul cu mult respect si chiar cu o speta de re-ligiune». Se poate face aceiasi observatie si asupra gra.-dinilor lui Alcinous, cari de si bine Impartite, dupa Omercel mai vechiu dintre poeti, care a vorbit anume despregradini si a stiut sa le descrie mai bine, nu coprindeaude cat plante folositoare si nu aveau nici alee acoperite,nici boschete, nici terase, nici flori, nici parti de gradini,caci nu este nici de cum amintit in descrierea, ce ne alasat poetul grec.

www.dacoromanica.ro

ARBORII LA VE _H1I EBBE 1019

Practica de a curatl, a reteza si de a afuma arborii esteprea veche, dar aceia de a-i altol pare a fi introdusa maiin urma. Moisi a intrat in amanuntele cele mai mici simai folositoare in instructiunile, ce a dat Ebreilor, cu pri-vire la cultura pomilor roditori. Se presupune, el daca elar fi cunoscut un mijloc atat de bun, ca altoitul arbori-lor cu fructe dulci, sanatoase si placate, le ar fi dat oinvatatura. De asemenea Omer nu zice Mimic despre altoiu,de si a avut mai multe ocaziuni a vorbi despre aceasta.Asa dar, daca Iudeii, au cunoscut arta d'a altol plantele,aceasta s'a facut in timpurile cele mai noi.

Gradinile luau obicinuit numele arborilor al carei spetadomnea intransele. Astfel aceste denumiri: gradina denuci, paradis de rodii, gradina de maslini, se amintescate °data in cartile sfinte. Padurea numita Lemnul dePalmieri, nu era poate in ea insasi, de cat o gradinamare cultivate in valea Ierihonului. Locurile, cari se deo-sibeau si marea for productiune si pozitiune placuta, suntnumite in Santa Scriptura grddina lui Dumnezeu si plan-tele insasi ade sea on sunt asemanate cu oameni.

* *Prin cuvantul deba,s. Ebrei intelegeau mierea propriu

zisa, care este aceia de albine si siropul ce se tacea dinstruguri si se numeste in limba araba dibs sau dubs. Dupaunii autori, se afla o a treia speta de miere, care nu era.de cat zeama sau sucul, care in oare cari timpuri ale a-nului curge din zmochin si palmier si despre care se a-minteste la -Evang. Mateiu III; 4, prin miere salbatica, casi in cartea I-ea a Imparatilor XIV; 24, unde se amin-teste despre o Ware acoperita de miere, dar aceasta atreia miere poate fi aceia, pe care albinele o depun cate°data pe frunzele arborilor asa mare cantitate, in catcade si se raspandeste pe pamant. In sfarsit, altii pretind,ca. Waffle Palestinei erau pline cu muste de miere, carise retrageau in crapaturile arborilor, de unde mierea ceele depuneau aci, curgeau pe pamant cu inbelsugare. Oricum ar fi, trebue a deosebi aceasta miere de aceia, pecare Santa Scriptura o aminteste sub numele miere dest(incd , pentru ca albinele o depunea chiar in crapaturilestancilor.

Biserica Ortodox RomAnA 4

in

www.dacoromanica.ro

1020 ARBORII LA \MOHR EBREI

Cei vechi se slujeau cu miere, in loc de zahar si fa-ceau mare intrebuintare de dansa. Mierea fiind foarte dulcela gust, a devenit la Ebrei, ca si la alte popoare, un sim-bol de blandete si bunatate. Dar mierea luata in marecantitate devine neplacuta, fare gust pentru stomah si pro-duce greats. Santa Scriptura o aminteste cate o dataca figura de desgust si neplacere, ce inspire lucrurile, decari se face o intrebuintare necumpatata. and Biblia nespune despre o tarn, care destileaza laptele si mierea,aceasta este o expresiune figurate si poetics, aratand oCara ImbOsugata In dobitoace, bogata in pamant gras siin campii roditoare, cu un cuvant, un loc fericit si bogat.De asemenea poetii profani au Intrebuintat adesea onaceste irnagini, spre a da o idee de frumusete si rodniciatarilor ce descriu.

Albinele, dupe cum vedem, nu fac mierea for numai instupI' unde se tin inchise, ci o depun Inca si in crapa-turile stancilor, pe ramuri si in scobiturile arborilor. Acestgen de insecte este prea comun in orient. and cinevavoeste a le goni din partea, unde sunt grannadite, se unescspre a n'avall cu repeziciune asupra acelora, ce voesc a lemute si i urmaresc cu o furie de n.ecrezut. Dar ceacetrebue mai cu seama a observe este, ca ele ataca ateodata un popor intreg, pe care ele nu inceteaza da'l su-para. Istoria veche ne da mai multe exemple. Laucieni,popor din Creta, furs alts data siliti a le rasa locul. andLuculus inconjura Temiscira, locuitorii se impotrivira a-cestor mici roi de insecte si dupd aceiasi arta a fost re-inoit de mai multe on in asemenea caz, dupe cum nespune Bochart. Dar aceste fapte inceteaza d'a uimi, candcineva is in bagare de seama, ca albina deli mica, esteplina de foc si de curaj. De aceia, cand Santa Scripturane arata vrajmasi numerosi si ingrijitori, imprumuta cate°data imaginile sale de la roiuri de albine, ca venind sanavaleasca asupra unei tari, spre a o pustii si deposeclape locuitorii

* *Ebreii, ca si Egiptenii si in general toate popoarele

din orient, au fost In toate timpurile iubitori de peste.De asemenea se stie pans la ce punct grecii si Romanii

sai.

*

www.dacoromanica.ro

ARBORII LA VECHII EBREI 1021

aveau ingrijire si lux in modul, prin care se slujea, pes-tele la mesele lor. Legea Mozaica, care oprea intrebuin-tarea pestelui, fiind rastrAnsa animalelor acuatice, carin'au inota'toare si solzi, Lev. XI; 9, 10, nu putea nici decum a impiedica pe Israeliti, spre a se da, inti gustul forla manc'area de peste si de pescuit. De alta parte, tamlocuita de ei si cei ce-i inconjurau, be au inlesnit totdeaunamijlocul. 4Ebrei, ca si totii orientali, zice Jahn, 'si fa-ceau placerile for din pesti si nu grqealf aruncand mre-jile in Iordan, in lacul Ghenisaret si chiar in mareaMediterana, Moisi neoprind a manca, de cat pesti fara ino-tatoare si solzi». In Memoriile Misionarilor se aminteste,ca. in Egipet se aft' trei lacuri, intre Alexandria si Tinah,vechea Peluza; cari erau asa de inbelsugate in pesti, incat unul singur din aceste lacuri, numit Manzalab, pro-ducea imperatorului turc o mare suma de bani anual. Separe ca.' la Ierusalim era un targ, unde se vindea pestelesi din aceasta cauza una din portile acestui oral avea nu-mele Poarta Perstilor.

Instrumentele, cu cari Ebreii se slujeau, spre a prindepestele sunt haka sau carlig de unclip, care co-respunde cu acela numit cange, adica o sulita de asvar-lit cu carlig, ce se arunca asupra chitilor si focei si insfarsit mreaja, numita in ebreeste micmoret.

C.

for

.StItal,

www.dacoromanica.ro

RELIGIOSITATEA I MORALITATEA LA SATE.

I.

In mesagiul cu care M. S. Regele a deschis sesiuneaCorpurilor legiuitoare anul acesta, citim §i urma."toarele: «Emare nevoie... a inldri in popor simtima'ntul datoriilor mo-rale ,sireligioaseP. Camera deputatilor in raspunsul, pe carel'a facut M. S. Regelui la Mesagiul citit, gasim §i urma-toarele: q.... Nu ne Indoim, Cal toate paturile sociale voruni puterile for pentru a indruma. fortile vii ale natiunii penot cal de prop4ire materials Si morals intru fericireaPatriei §i a neamului romanesc».

Se pare din acestea ca e o serioasa ingrijire, cum casimtimantul datoriilor religioase §i morale, daca n'a scazutIn poporul nostru, cel putin nu e Indeajuns cultivat In-grijit. Lipsa de moralitate e tot una cu lipsa de religiosi-tate, caci morala §i religiositatea stau in cea mai stransa.legatura: una presupune pe cealalta. Si daca un individe lipsit de religiositate si moralitate, atunci §i peirea lui eaproape; Si aceasta §i pentru un popor intreg!

ai

www.dacoromanica.ro

RELIGIOSITATEA BSI MORALITATEA LA SATE 1023

Cred ca nu mai e nevoie sa, dovedesc cu date istoriceacest mare adevar. Toti qtim ca nu se poate popor farareligiune si ca morala unui popor a variat dupa ideile luireligioase. Mai §tim Inca, ca atunci, cand a patruns necre-dinta in sufletul unui popor; cand nu mai avea norme depurtare, date in numele Divinitatii, acel popor a disparut,cum si vieata lui de stat, on cat de puternic ar fi fostorganizata.

S. vedem acum, cum am stat si cum stain noi Romaniidin punct de vedere religios qi moral ? Sunt motive te-meinice sa ne ingrijim de scaderea simtimintelor religioasesi morale ? Si dacd vom constata scaderi in timpul de fata,ce e de facut ?

II.

Romanii au fost in trecut un popor religios. Biserica erasingura institutiune, care care se Indrepta gandul §i inimalui. Din cele bisericeqti se inspira el pcntru felul de vieata.Cultura lui intelectuala morala era intemeiata pe prin-cipii religioase. Biserica era scoala poporului. Preotii §icantaretii bisericii numiti §i dascali erau qi invatatorii po-porului. Ce Stieau acqti servitori ai bisericii nu era lucrumare, insa §tiinta for nu era scoasa decat din sfintele carti§i incalzita de o adanca credinta.

In privinta religiositatii nu era nici o deosebire intreclasa de sus si cea de jos; Intre boeri si mojici; intreboeri, orarni si tarani. Singura devizalauza intregul popor roman era:nimic in afcird de biserica.

Religiozitatea poporului romanfapte.

Din acele vremuri

dupa care se ca-nimic fcird Dumnezeu;

in trecut se arata prin

avem noi cele mai frumoase mo-numente religioase, presarate d'alungul qi latul tarii. Erao intrecere intre domni §i boeri, cari sa ridice lui Dum-

www.dacoromanica.ro

1024 RELIGIOSITATEA

ezeu mai frumoase si mai marete altare. Si de altfel cuce ne-am laudd not din trecut, dacd n'am aved nici mo-numentele religioase ? Aproape fiecare Roman cu putinaavere tined de sfanta datorie sä ded o parte si pentru su-fletul lui, intrebuintand-o In binefaceri crestinesti si In ri-dicare de monumente religioase. Ramai uimit de darniciaRomanului cand citesti actele de fundatie si de proprie-tate ale diferitelor manastiri Si biserici. Unii cheltuiauintreaga avere. Cine nu stie, ca Doamna lui Neagoe VodaBasarab 'si-a vandut papa si cerceii din ureche, ca sä poataterming frumoasa manastire din Curtea de Arges ? Am cititde curand actele de fundatie ale bisericii Madona Dududin Craiova, cea mai bogata institutie religioasa din Olteniasi am vazut cum unul din ctitori anume Hagi Gheorgheloan, dupa ce 'si jertfeste aproape intreaga avere pentrufacerea biserici si pentru cumparare de mosii, ca sa-igure bunul mers material, spune in act, sä se ded Si fe-telor lui din venit cdti-va saci de fain& si alte mici lucruri,caci sunt sarace si au Si copii. Va sd zica mai Intai bise-rica, mai 'Mai pomenirea sufletului si apoi copiii. Pe langaaceasta, aproape toti acei, cari vindeau mosii pentru bi-serici si manastiri lasau si o parte in dar pentru suflet,pentru pomenire. Iar atunci cand un domn sau un boerfaced o ctitorie si'i lasa o mosie sau mai multe, veniau sivecinii mosiilor sau Si altii Si hardziau si ei acelei ctitorii.

Mai mutt: Bisericile patriarchate cele din sf. Munte sidin alte locuri sfinte o data cu caderea imperiului bizantin,cazusera si ele aproape cu totul din punct de vedere material.Daca n'ar fi avut sprijinul material al Romanilor, nu stiucum ar fi putut sa clued vieatd crestinii ortodocsi din aceleparti! Tarile romane erau izvoarele de train Si de intre-cinere pentru biserica cresting ortodoxd din Orient. Ve-niau, in aceste tdri dupa mild crestind, preoti, calugari,arhierei, episcopi, mitropoliti Si patriarhi greci! Se Intam-

'si

asf-

www.dacoromanica.ro

MORALITATEA LA SATE 1025

pla ate odata, sä se afle in tarile romane cate doui sichiar trei patriarhi. Acesti servitori bisericesti spuneauRomani lor despre groaznicile persecutiuni ce suferiau cres-tinii din partea Turcilor; le spuneau Inca despre profanarealocurilor si lucrurilor sfinte si faceau apel lasprijinul for mate-rial in numele Domnului Iisus Hristos si al tutulor sfintilor.Si au dat Romanii veacuri intregi nu numai bani si pro-ducte, ci si mosii intregi! Nu e biserica patriarhala, nu ebiserica in sf. Munte si In alte locuri sfinte, care sa nufi fost ajutata si imbogatita de Romani. Se nascuse insufletul Romanului o tendinta de solidaritate cresting cumnu, putem gasi de cat In primele veacuri ale bisericii cre--tine. Prin urmare, ca o prima consecinta a religiozitatii..Romanul era foarte caritabil!

De la intemeerea domniilor romanesti pang pe la mij-locul veacului al XIX-lea Romanul a trait intr'o atmos-fera curat religioasa. Toate produsele intelectuale sunt a-proape de natura religioasa. Cronicarii nu sunt calauzitiIn judecarea faptelor decal de principiile religioase. Deaci si dragostea si devotamentul Romanului pentru bise-rica cresting ortodoxa; De aci si jertfele lui pentru aceastabiserica! Nu si-ar fi parasit poporul roman credinta cres-ting ortodoxa pentru nimic in lume! Prin diferitele tratateincheiate intre voivozii romani si sultani s'a stabilit chiarca acei crestini care ar prim! religia lui Mahomet si peurma trecand din locurile sup use imparatiei turcesti inValahia ar imbra.tisa iarasi crestinismul sä fie pretutindeninesuparati si nereclamati (Tratatul din 1391 dintre Mircea.si Sultanul Baiazed). Acelas lucru it gasim si in tratatulincheiat in 1460 intre Vlad V si Sultanul Mahomet II-leaIn tratatul incheiat in 1511 intre Bogdan III-lea, Domnul

www.dacoromanica.ro

1026 RELIGI03ITATAA

Moldovei si Sultanul Baized II-lea gasim urmatoarele ar-ticole :

Art. II: Legea crestineasca, care se tine in Moldova,nu va fi calcata sau turburata, ci Inca poporul va avealibere bisericile ca si mai inainte. Art. VIII: Turcii nu vorputea cumpara nici stapani parnanturi in Moldova, nicia se aseza In tara, nici a avea sau a face geamii niciintr'un chip.

Asa s'au purtat Romanii fata de musulmani! Dar cinenu cunoaste Inca frumoasa tinuta a lui C. Brdncoveanu,fata de Sultanul and i s'a propus sa parasiasca legeacrestineasca si sa treaca in legea paganeasoa ? Tot 'asas'au purtat Romanii si fata chiar cu acei care faceau pro-paganda confesionala, (RIM au fost Catolicii si Calvinii.Sinodul tinut la Iasi va ramane ca una din cele mai fru-.moase manifestari in vieata noastra religioasa din trecut.

Cu un cuvant: Religiunea cresting ortodoxa forma su-fletul poporului si al tarilor romane in trecut.

Religiunii ii datoiim toate bunurile sfinte de care nebucuram astazi si anume: tara, nationalitatea, limba!

In jurul bisericii erau grupati toti Romanii, de la Domnpana la cel din urma satean.

Aproape nimic nu se .facea lard stirea si voia bisericii.De la preot se lug slat si invatatura! Preotul era si pa-rinte sau tata pentru un credincios, iar sotia preotului,mama preoteasa. Atunci, se poate intelege foarte usor,de ce autoritate se bucura un preot In mijlocul poporului.Preotul avea primul loc in vieata sociala si chiar si intreburile publice. In schimb si preotul nostru era tot unacu poporul. Impartasia cu el si bune si rele. Era prinurmare, omul datoriei, in adevarat spirit evangelic! Bise-rica era iubita si respectata, fiindcd in ea afla Romanulodihna si mangaerea sufleteasca, in ea gasia rostulvietei sale!

'1i

www.dacoromanica.ro

§I MORALITATEA LA SATE 1027

Preotul nu avea bruma multa de invatatura, insa aveacredinta care face pe om sa fie numai suflet. Poporul '1vedea cu ochii ca 'i e superior prin aceasta aleasa insu-sire, ce Ina lta pe om. De aceea credea in ce i se spuneade preot si 'si indulcea vieata dupd principii adevaratcrestinesti.

*

In serviciul bisericii intrau barbati cu cea mai Insem-nata pozitiune sociala. Am avut mitropoliti si episcopidin familii domnitoare si din cele mai distinse familii boeresti. Intaiul mitropolit al Moldovei era frate cu Domni-torul. Mitropolitul Varlaam, o podoaba a bisericii noastrese tragea dintr'o insemnatd familie boiereascd. VeniaminCostache, cel mai mare mitropolit al Moldovei in veaculal XIX-lea se tragea din Cantacuzinistii Moldoveni si Mun-teni. Nu mai vorbim de monahism. Gasim monahi si mo-nahii dintre membrii familiilor domnitoare. Intr'o aseme-nea atmosferd religioasa, toatd lumea romaneasca mergedla biserica si se Insufletia de sfintele invataturi. Multi boericantau la strand, iar altii spuneau Crezul si 'fatal nostru.Cei mai tineri dintre boeri citiau Apostolul. Fiii lui Bran-coveanu an Intocmit chiar si cuvantari bisericesti!

Atunci ne putem foarte usor explica de ce a fost Ro-manul asa de caritabil in trecut. De ce era el asa de ras-boinic, cand era vorba de legea si tara lui. De ce erael asa de bun si de rabdator, cu toate necazurile ce seInmultiau si apa'sau greu asupra capului lui.

Biserica era stimulent si balsam pentru toate Impreju-rdrile vietii lor. De aceea toatd gandirea si simtirea luinu era Indreptata de cat spre biserica. Prin biserica voiael, sä se preamariasca numele sau si al neamului sau dea-pururea, in veci. Frumos observa lucrul acesta marelenostru poet V. Alexandri, cand spune:

www.dacoromanica.ro

1028 RELIGIOSITATEA BSI MORALITATEA LA SATE

Romanul In timp de rasuflareCu al sau palos vitejescCladia mult trainice altareSub scutul Domnului ceresc,Ca sa priviascA lumi si soare,Cum neamul san s'a lui clAdiri

veci raman neperitoarePrintr'ale lumii sguduiri.

Astfel stateau lucrurile in trecut In cea ce priveste re-ligiozitatea poporului roman. SA vedem acum, daca inprezent stau lucrurile tot asa, sau nu.

(Va urma).

G...

in

-+-

www.dacoromanica.ro

VIRTUTILE CARDINALE.

(Vezi Biserica Ortodoxa Rornardi anul al XXXI-leallo 8)

12. Cum avem sd implinim dreptatea fatd cu Dumnezeu._

In Cartea Intele15ciunea lui Solomon (5, 16) citim ca «Drep-fii in veci vor fi vii» sau vor trai vecinic. Drepci Insa senumesc aceia, cari implinesc dreptatea crqtineasca fatescu Dumnezeu, fates cu sine ir*§i §i fata cu aproapele. SAvedem mai IntAi, cum avem sa Implinim dreptatea fates cuDumnezeu.

Dreptatea aceasta o implinim, daces Ii dam lui Dum-nezeu toate, cate sunt ale Lui, aqa dar toate, cAte da-tori. suntem sa I le dam, fiindca Hristos zice: Dafi luiDumnezeu celece sunt ale lui Dumnezeul» Si cu ce-I sun-tern noi datori lui Dumnezeu ? Ii suntem datori cu tot ceavem, cu sufletul qi cu trupul nostru §1 cu toata avereanoastra, pentru ca numai El ni-a dat tot ce suntem totce avem, toate ale noastre numai de la Dansul le-am pri-mit. De aceea nedrept este fie-care om, care nu da luiDumnezeu tot ce are, cine da altuia ceeace se cade a,da lui Dumnezeu este Si mai nedrept, iar cine folosWeun lucru, ce'l are pentru necinstirea lui Dumnezeu, acelaeste omul cel Mai nedrept. Dumnezeu este nemarginit deadevarat Si singur adevarul, deci noi datori suntemascultam de cuvantul Lui; Dumnezeu este memarginit de

si

si

sa_

www.dacoromanica.ro

1030 VIRTUTILE CARDINALE

puternic, deci noi datori suntem sa ne supunem voiei Lui;Dumnezeu este nemarginit de sfant si de deplin, deci noidatori suntem sat onoram cu toata ravna; Dumnezeueste nemarginit de drept, deci noi datori suntem sa neferim de pacate si sa ne curatim de cele facute mai ina-inte, ca sa nu ne ajunga varga dreptatii Lui; Dumnezeueste nemarginit de bun, deci noi datori suntem sa'L iubimmai mutt de cat orice din lumea aceasta. Noi implinimdara dreptatea fata cu Dumnezeu, daca, cu umilinta, neplecam mintea inaintea adevarurilor aratate de dansul sicredem in toate tainele, ce Hristos le-a descoperit si le-alasat bisericei Sale, mai pe scurt, daca ne silim din ras-puteri sa ascultam de invataturile sfintei noastre biserici,dupa cum le vestesc episcopii si preotii nostri. Cine nu-siinvata copiii de mici rugaciunile si legea Domnului, cinenu-i trimite la scoala, ca ei sa deprinda acelea invataturi;cine nu grijeste sa amble tineretul Duminica si sarbatoareala catehizatii, cine nu imbla la sfarita bisericai ca sa as-culte cu toata evlavia rugaciunile sfintei liturgii si inva-taturile din predicele preotilor, on nu citeste macar cartidespre invataturile Dumnezeesti, acela e om nedrept, cacinu da lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Drep-tatea fata cu Dumnezeu o mai implinim, daca ne supu-nem cu totul voiei Lui celei sfinte, ascultand de fiecareporunca Dumnezeeasca si de toate poruncile Dumnezeestinumai asa, cum ne povatuiesc ele, nu insa cum ne in-deamna firea noastra stricat si vointa si inima noastrapatimasa. Si daca. In adevar vrem sa fim drepti, trebuesa ne silim din rasputeri a iMplini voia lui Dumnezeu nunumai cand ne merge bine, ci si in toate durerile si ne-norocirile noastre. Prigoniasca-te dara mai de dusmani,rapiasca-ti hotii toata averea, mistuiasca-ti focul tot ada-postul si toata tihna vietii, rapiasca-ti moartea sotie sicopii, chinuiasca-ti trupul toate boalele, vie asupra to su-pararile si urgiile si chinurile lumii intregi, to nici odata,nici cu gandul nici cu cuvantul, sa nu cartesti in contralui Dumnezeu, ci totdeauna sa zici ca prorocul David:

Steinca inimei mele si partea mea este Dumnezeu inveci «(Psl. 72, 26), on ca dreptul Gol am ie,s-it dinpantecele rnaicei mete, got and voi si intoarce acolo; Dom-

Iov:v

www.dacoromanica.ro

VIRTUTIIE CARDINALE 1031

nul a dat, Domnul a luat, cum a placut Domnului asas' a facut fie numele Domnului binecuvantat» (1, 21).Dreptatea fata cu Dumnezeu o implinim mai departe,daca ne silim sa -I claim lui Dumnezeu onoarea cuvenita,adeca daca ne inchinam si ne rugam Lui, daca fi laudam

multumim. Dreptul numai decat trebue sa se roagelui Dumnezeu seara si dimineata, inainte si dupa mancare,inainte si dupa orice lucru si In timpul tuturor nenoroci-rilor si primejdiilor. Cine nu se maga.' asa lui Dumnezeuin toata ziva, si mai ales Dumineca si sarbatoarea nuasculta cu umilinta si cu evlavie rugaciunile sfintei litur-gii, acela nu-si implineste cea dintdi datorie a dreptatiifata. cu Dumnezeu. Pe astfel de crestini lumea poatetie de oameni cuminti si cu vazd, de oameni onesti, o-norati si cu dreptate, dar inaintea lui Dumnezeu ei ra-man nedrepti. Tot asa de nedrepti sunt si crestinii ce dealtmIntrea totdeauna se maga lui Dumnezeu si in zilelecele sfinte asculta prin biserici sfanta liturgie si se co-munica cu sfintele taine, dar rugaciunile le zic numai ca-de mAntuiala si la lucrdrile cele sfinte se duc numai cade napaste. Astfel de crestini sunt nedrepti si pacdtoside aceea, fiindca pe timpul rugaciunii omul trebue sa -siinalte sufletul, cu cea mai adanca umilinta, numai la Dum-nezeu si sa cite de toate cele din lumea aceasta. Pe tim-pul rugaciuni ochii cei sufletesti ai omului n'au sa vadanimic alta decat numai pe Dumnezeu, urechile lui n'ausa auda nimic alta cleat numai cuvintele rugaciunilor,simtirile lui toate au sä fie indreptate numai la Dumne-zeu, mai pe scurt, intreg sufletul lui are sa fie dus cutotul numai la Dumnezeu. Numai astfel de rugaciune estecu dreptate si bine primita de Dumnezeu. Daca vrem,mai departe, sa fim drepti inaintea lui Dumnezeu, trebue

multamim pentru toate binefacerile trupWi si sufle-tWi, ce le avem numai dela Dansul, trebue multa-mim pentru toate darurile si milele.Sale si pentru intreaganoastra viata, fie ca o petrecem in bundtati, iu bucuriisi in placed, on imbulziti si stramtorati de toate necazu-

urgiile. Daca vrem sa fim drepti inaintea lui Dum-nezeu, trebue sa'L iubim asa, in cat sa-I inchinam si sa-Ijertfim toata inima noastra si tot sufletul nostru si nici

qi-I

sa-i

sa-I

rile §i

sa-I

www.dacoromanica.ro

1032 VIRTUTILI1 CARDINALE

o iubire lumeasca sa nu fie asemenea acesteia. In sfarsitdaca vrem sa fim drepti inaintea lui Dumnezeu, trebuenumai de cat sa ne silim a fi totdeaUna curati de pa-cate. Temeiul pentru iertarea pacatelor ni sunt agonisin-tele lui lisus Hristos. Dara, pe langa acest temei, cresti-nul cel drept, dupa pilda sfantului apostol Paul, se tinesingur pe sine in toata asprimea, ca nu cum-va trupulsau duca in primejdia pacatelor. Cum legiuitorul dintsfanta evangelie L'a intrebat pe Isus Hristos:rule, ce sd fac eu sa mo,s-tenesc viata de veci? » (Luca10, 25), asa cu grip. mare O. ne 'intrebam si noi in toataclipa vietii si necurmat sa ne silim a da lui Dumnezeu.cele ce sunt ale lui Dumnezeu, caci numai asa vom puteamosteni viata cea fericita de veci a dreptilor.

13. Cum avem sd dreptalea Tata", cu noi injsine.

Dreptatea cresting cere sa dam trupului nostru cele detrebuinta, sa dam mintii noastre cele de folos si sa damsufietului nostru toate cele de mantuire. Noi datori sun-tem O. dam trupului nostru cele ce-i sunt de trebuinta,anume hrand, lmbracaminte, somn si liniste and e obosityleacuri si grija cand e bolnay. Virtutea dreptatii crestinetine masura cuvenita in toate acestea lucruri trebuitoaretrupului, ea nu-i da nici prea mult nici prea putin. Tru-pului nu se cade sa-i dai nimic peste masura. Cine edrept fata cu sine, cauta sa deie trupului sau numai atatamancare si bautura, cat e de lipsa ca el sa fie sanatos,cauta sa-i deie numai asa imbracaminte, cum cere bunacuviinta si starea si nevoia omului. Dreptatea fata cu noiinsine nu sufere asa darn necumpatare in mancare situra, ea nu cauta sa ingrase trupul, dar nici hitio-neasca si slabiasca. Dreptatea fata cu noi Insine nuiarta sa ne falim cu trupul nostru, ea nu'l dezmiarda cuprea multa grija de haine, de odihna si de placeri, darnici nu'l lass pieirii, negrijind de dansul. Dreptatea cres-tina fata cu noi insine ne indeanma sa grijim de curd-tenia trupului si 'indeobste de binele lui numai atata, gatii trebue sa fie vrednic de munca, caci munca este me-nirea lui. Dar cine e drept fata cu sine, acela nu uita,_

implinim

salsal

salghnitato-

bau-

www.dacoromanica.ro

VIRTUTILE CARDINALE 1033

nici aceea, ca trupul ii poate aduce si pagube cumplitecu pacatele. Crestinul drept isi va sill darn trupul sa-islujiasca de a dobandi din nou cerul, daca el mai inaintea slujit pacatelor. Crestinul drept nu-si lasa trupul nepe-depsit, cand vede ca el ii aduce primejdii, ci dupa pildasfantului apostol Paul 11 pune In slujba dreptatii si asfinteniei.

Ganditi acum singuri, on de e cu dreptate sa-ti incarcitrupul cu mancari si cu bauturi asa, incat el nu numainu se intareste, ci, din contra, se slabeste si se distrama.Nesatiosul si betivul este nedrept fata cu trupul sau, deoarece nu numai nu-si implineste datoria ce o are fatacu sine, ci face chiar intors, el adeca isi nimiceste putereatrupului, el se face ucigasul trupului sau. Ganditi singuri,on de e cu dreptate a grip de hainele si podoabele depe trup pan' inteatata, !neat el sa fie ca o papusa, decare sa se desfateze ochii straini, ducandu-i in ispita.Ganditi singuri, on de e cu dreptate a cauta petreceri siplaceri trupesti de acelea, cari In adevar sunt numai obo-seli grele ce slabesc trupul asa, theft a doua zi nu maie vrednic de munca.

Crestinul cu dreptate cauta sa deie si rriintii sale ceeacee de folos. El se sileste sa-si otaliasca mintea cu toateInvataturile trebuitoare pentru castigarea panei de toatezilele si pentru implinirea tuturor datoriilor ce'l asteaptain viata. Noi stim din sfanta evangelic ca talantii de aceeani s'au dat, ca sa-i folosim bine si sa-i inmultim, si §tim caservul, care si-a 'ingropat talantul, a fost aruncat in in-tunericul cel mai din afara, unde e plans si scarsnireadintilor. 0, dar cati sunt de aceia, carora de fel nu li-aupasat de mintea lor, caci n'au invatat nici a citi nici ascrie, n'au invatat nici un lucru de economic, nici un mes-tesug de folos, si asa isi duc viata in o ticalosie vrednicade plans. Ganditi acum singuri, ce grea raspundere vaasteapta, daca nu cercetati macar slanta biserica in Du-mineci. si sarbatori, ca sa ascultati Invataturile dumnezeestidin slantele evangelii si din cuvantarile preotilor; ganditisinguri, cata raspundere va asteapta, daca nu va daticopiii la scoala, ca sa-si lumineze mintea cu tot felul deInvataturi si mai ales cu lumina inva.laturilor lui Hristos,

www.dacoromanica.ro

1034 V1RTUTILE CARDINALE

care numai singura poate mantui sufletul. Dacd n'ati faceasa, atunci cu tot dreptul va spun ca nedrepti aticu mintea voastra si a copiilor vostri, fiindcd ati lipsi-ode singura larana, fara de care nu e mAntuire. Nedreptifata cu mintea for sunt si aceia, cari, In loc sa o lumi-neze cu invataturile crestinatatii, citind carti bune,Intunecd si o mvenineaza cu citirea cartilor ce isi bat jocde legea dumnezeeasca si de toate lucrurile cele sfinte.

In slarsit dreptatea crestineasca fata, cu not Insine ceresa dam sufletului nostru toate cele de mantuire. A fidrept fata cu sufletul nostru va sa zica a griji in toate chipu-rile ca el sa alba parte de mantuirea ce ni-a castigat'oIsus Hristos. A fi drept fata cu sufletul nostru inseamna ane tine sufletul in mila lui Dumnezeu, a-i dobandi mila a-ceasta din nou, dacd am perdut-o cu vre un pacat demoarte, si a pastry mila aceasta pang in clipa, in caresufletul se desparteste de trup. Ar fi mare nedreptate, dacd,toate grijile noastre ar tanti numai la binele trupesc, lard defericirea sufletului nostru n'am avea nici o grija, on numaifoarte putina. Ar fi cea mai mare nedreptate, daca am punecele vremelnice inaintea celor Vesnice, cele parnantesti In-aintea celor ceresti. Noi datori suntem sa hranim sufletulnostru cu panea vietii de veci, sal curatim, daca e intinatcu pacate, sal impodobim cu virtutile crestinesti, sa -i doban-dim pacea lui Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu, mila luiDumnezeu. 0, cati nu se poarta cu sufletul for in modulcel mai groaznic si diavolesc, neavand nici o mild de clan-sul, ci lasandul aruncat in drum, plin de ranele pacate-lor, precum talharii din sfanta evangelie l'au lasat in drumpe nenorocitul rank ce mergea din lerusalim spre Ierihon.Oamenilor de felul acesta nu le pasa de loc, daca sufle-tul for zace ani Intregi in mlastina cea mai gretoasa a pa-catelor. Ei isi duc din cand in cand chiar porcii, ce-i au,de-i curata si-i spala de tiny, iara pe bietul for suflet 11lasa cufundat In noroiul faradelegilor, 11 jafuiesc de toatebunatatile cele vesnice, II bat cu vergile usturatoare alepacatelor pand la sange, 11 calca in picioare si asa singurise fac calaii lor, impingan\du-sf sufletul cu de-a sila inflacdrile iadului nedreptatea aceasta strigatoare la cer.Ajuta -ne deci Domnul a implini virtutea dreptatii crestine

fi .fata

si-o

www.dacoromanica.ro

VIRTUTILE CARDINALE 1035

mai ales fata cu sufletul nostru, caci: 4 Ce folos este omuluide or dobandi lumea loatd, iard sufletul sau isi va piera'esau ce schimb va da omul pentru sufletul sau :3) (Mat. 16, 26).

14. Cum avem sd implinim dreptatea fata cu aproapele nostru.

Virtutea dreptatii cre§tine fata cu aproapele ne pova-tuie§te O. dam fiecaruia toate cele ce el cu dreptul le ceredela noi. Si ce poate un om sa ceara cu dreptul delanoi ? Fie-care are drept la averea sa, deci fie-care 1§ipoate cere averea sa on §i cand. Fie-care are drept lalegile date de carmuire aqa, cum are drept sa. se Incal-ziasca la razele soarelui on sa traga In plamanile sale aercvirat, si de aceea dreptatea legilor carmuirii trebue ise lase fie-carui om. Fie-care are dreptul de a fi iubitcre§tine§te de alti oameni, §i de aceea datori suntem sd-idam fie-caruia ajutor In nevoi. Asa darn nici unui om nu-iputem lua dreptul averei sale, dreptul legilor carmuirii Sidreptul iubirii cre§tine§ti. Pedepsit de legile omene§ti estecelce li is altuia dreptul averii, pedepsit este qi celce calcalegile carmuirii, qi daca scapa de pedeapsa omeneascaceice nu ajuta nenorocitilor in nevoi, cu buna seama nu vascapa de pedeapsa Legiuitorului §i Judecatorului ceresc.Dreptatea cre§tineasca fata cu aproapele ne spune In deo-b§te: Ldsati .fie-cdruia ce este at sau dati fie-cdruia celece sunt ale sale ! Dara omul nume§te ale sale nu numaibunurile cele trecatoare pamante§ti, ci ,si bunurile cele sufle-te§ti §i ve§nice, bunaoara onoarea §i numele cel bun, vaza§i vrednicia, virtutea §i nevinovatia. Drepti trebue sa fimnoi Si fata cu acestea bunuri ale aproapelui nostru.

Cercand sa va zugravesc un cretin cu dreptate fata cuaproapele sau, eu zic a§a: Un cretin felul acesta setine de vorba Inteleapta: g Nimdnui sa nu faci nimic, ccto cu dreptul vrei sd nu-11 facd fie altii, si fd altora toateate cu dreptul dore,sti, ca ,si sd /1 le facd tie), sau«ce tie nu-li place, altuia nu face, si ce fie 1/i place, fdsi altora Dupa vorba aceasta cre§tinul cu dreptate nu'lscurteaza pe nime in averea sa §i nici cu sila, nici cu §i-retenia, nici cu In§elaciunea nu cearca sa faca vre-o fapta,cu care ar fi imputinata sau primejduita averea altora.

Biserica OrtodoxA RorattniI. 5.

sa

,s-i

?

de

allii

www.dacoromanica.ro

1036 VIRTUTLLE- CARDINALE

Crestinul cu dreptate nu'l vatama, pe nime nici cu faptanici- cu cuvantul, nimarui nu-i atinge onoarea, pe nimenu'l huleste, nimarui nu-i descoasa purtarea, de nime nugandeste de rau, pe nime nu'l lmpedeca sa-si ajunga feri-cirea, ci din rasputeri ii ajuta fie-carui om sa-si inmul-tiasca bunurile cele trupesti si sufletesti. Crestinul cu drep-tate nu cauta sä traga folos din nestiinta, nechibzuinta ondin prostia aproapelui sau, ci se sileste sa-i feriasca deon -ce paguipa chiar pe oamenii cei slabi de minte. Cres-tinul cu dreptate 11 onoreaza si 11 Intampina cu bunatatepe fiecare ,om, el gandeste de fie-care numai bine si cauta

dezvinuiasca chiar gresalele si faptele cele rele ale a-proapelui, el doreste aproapelui numai bine si ii Inles-neste bona starea si fericirea dupa.' cat poate. Crestinulcu dreptate se mahneste de nenorocirile altora, el sufereImpreuna cu cei ce sufa'r si ii sare Intru ajutor, el ti isin iscut si in aparare pe toti cei imbulziti de necazuri, su-0116 si nenorociri. :Crestinul cu dreptate isi da toata si-linta sä inlesniasca si mantuirea sufleteasca a aproapeluisau:, intrebati-va acum singuri, ganditi fie-care la purtareace 0. aveti, cu. alti oameni si judecati apoi, on de Impli-niti virtutea dreptatii crestine fata cu aproapele asa, cums'ar cuvenl. s'o impliniti.

Drept este judecatorul acela care, .fara sa se uite lapersoana, face dreptate celui ce are dreptate' si pedep-seste nedreptatea fie-caruia, fie el tare si mare on -slabsi mic, fie el bogat on sarac. Ca supusi ai Domnitoruluinostru not suntem crestini cu dreptate, daca.' cu voie bunsascultam de legi, ne platim birurile si nu tainuim nimicdin cele ce dupa vorba lui Isus Hristos datori sun-tern sä le dam Imparatului. , Cu dreptate sunt stApaniice se poarta cu crutare si iubire fata. cu servitorii

apasa peste masura cu munca si nu le opresc platasau simbria, Cu dreptate sunt servitorii ce asculta .pe sta7path., li dau onoarea cuvenita, isi Implinesc munca cu sir-guinta si priinta, se feresc sa nu faca nici o paguba sise silesc a aduce stapanilor numai folos. Cu dreptate estemestesugarul care face lucru bun si nefalzificat si nu cerepentru el preturi Indoite on Inzecite. Cu . dreptate esteimprumuta'torul, de bani camata .legiuita, data nimic

sa. i

tor,na,i

www.dacoromanica.ro

VIRTUT1LE CARDINALE 1037

nu e mai ne drept decal camatarul fara suflet, care Il apasape datornicul sau fara nici o mila. Cu dreptate este celce is bani In imprumut cu camata legiuita, daca el poartagrija sa se folosiasca bine de banii Imprumutati si sa-ideie la vadea Inapoi, dar nimic nu e mai nedrept cleata face datorii fara pricing, adeca. a Imprumuta bani nu-mai de zburdaciiine si ast-fel a-si bgga In belea familiaanume pe sotia sa, pe copiii sai si pe sine insusi on ase baga in datorii cu gandul de a nu mai intoarce baniiIndarat si asa a face pagubd si suparare chizesilorCu dreptate sunt copiii cari isi onoreaza parintii si li suntascultatori si multamitori. Cu dreptate sunt parintii carigrijesc nu numai de hrana $i Imbracamintea copiilor lor,ci mai ales se silesc creasca In frica Domnului si inrusine de oameni.

Si Inca trebue sa mai spun ca dreptatea crestineascafata cu aproapele nu se sfarseste cu viata ast pamanteascaci noi avem de Implinit datorii ale dreptatii si fata cucei morti; avem sa implinim anume testamentele celorceau raposat si voia lor cea de pe urma ce ei ni-au lasat-ocu limbs de moarte. 0, de ate on si In ce chipuri bles-temate nu se vatama dreptatea aceasta! Ba Inca mai mult,dreptatea cresting fata cu aproapele cere dela noi sa-itiniem in cinste pe cei raposati, sa le iertam gresalele ceei poate ni le-au facut, sa ni aducem aminte cu multa-mita de binefacerile lor, sa nu uitam de invataturile sivorbele -lor cele de pe urma, sa nu uitam a ne ruga luiDumnezeu pentru dansii atat singuri in rugaciunile, ce lezicem in toata ziva, cat si in rugaciunile ce sfanta bisericabe face mai ales In postul cel mare pentru sufletele celorraposati.

0, iubitilor mei, multa.' tarie de suflet ni trebue, ca saimplinim virtutea dreptatii crestine fata cu Dumnezeu,fata cu noi insine si fata cu aproapele nostru. 0, cat deIndarat suntem noi ramasi pe calea dreptatei crestine sice drum lung trebue Inca sa facem, ca sa ajungem ladeplinatatea acestei virtuti: Dar sa nu perdem curajul. Euvg intreb numai: Ave ti voi vointa tare sd cu dreptate?Vreti sit pi cu dreptate ? Daca sufletul vostru va spuneca vreti sa fiti drepti in viata, aceasta nemernica, atunci cu

sai.

sa-i

www.dacoromanica.ro

1038 VIRTIJTILE CARDINALE

buna sarna yeti avea si voie statornica sä nu faceti nici onedreptate. Pocaiti-va dara de toata nedreptatea, caci ne-deptatile sunt ranele de moarte ale bietului suflet. Pocai-ti-va de nedreptatile ce le-ati facut pana acuma si pdzi-ti-va de orice nedreptate in toate clipele vietii 'Ana lasfarsitul vostru. Cu cuvintele Sfintei Scripturi Ara zic:toarceli-vd faceti dreptate inaintea lui Dumnezeu I»(Tovit 13, 8), caci dreptatea crestineasca este dreptateDumnezeeasca si Domnul nostru Isus Hristos numai celordrepti li-a tagaduit rasplata fericirii de veci, precum sin-gur zice ca dreg /ii vor strdluci ca soarele intru

T aldlui, (Mat. 13, 43).

15. Dreplalea creitind ne datore,s-te sd ne finem de legeadumnezeeascd.

Oare trebue omul sa se tie de legea dumbezeeasca. ?Trebue el sa'L cunoascd pe Dumnezeu, sa se inchine Lui,sa'L onoreze, sa'L iubeasca, sa creada si sa nadajduiascain El si sa'L asculte? Uitandu-ne la marea si larga lumesi privind la toate lucrurile, ce le vedem in stralucireasi minunata for randuiala, nevrednica ar fi mintea noas-tra, daca ea n'ar judeca ca este o putere mai inaltacare a facut toate cele din lume si pe care o numimDumnezeu. Dreptatea crestina ni spune dara ca datorisuntem numai decat a'L cunoaste pe Dumnezeu ca peStapanul cel mai mare al ceriului si al parnantului, fiindcachiar El singur a dat mintii noastre puterea aceasta decunoastere, dupa fapturile Sale. Sau poate n'ar fi cea maimare nedreptate sa zugrumam in not aceasta putere decunoastere, sä inchidem ochii inaintea zidirilor celor ma-rete si stralucite ale Dumnezeirii si sa mergem, astfel or-biti, pe cumplit de ratacita cale a acelora, de cari pro-rocul David ni spune: «Zis' a nebunul intru inima sa : nueste Dumnezeu .PD Psl. 13, 1). Slantul apostol Paul zice casi paganii fac nedreptate, daca nu vreu sa'L cunoasca,peDumnezeu, pentrucii ce este cunoscut a lui Dumnezeu, a-rdtat este intru dansii, ca Dumnezeu li-a ardtat kr» (Rom.1, 19). Si paganii ar trebui sa'L cunoasca pe Dumnezeu,fiindca dfipa cum zice proorocul David «ceriurile

tIn-

impdrd-lia

www.dacoromanica.ro

VIRTUT1LE CARDINALE 1039

spun mdrirea lui Dumnezeu )51 lucrul meinitor Lui it ves-te,ste tdria» (Psl. 19, 1). Si paganii n'au dezvinuire, dacanu'L cunosc pe Dumnezeu, fiind-ca tot apostolul Paulzice cd «cele nevdzute ale lui (Dumnezeu) se vdd dela zi-direa lumii, nind cuncscule din fdpluri, s2 ve,micd putereaLui Dumnezeirea, ca sd nu pall& ei avea ce sd rds-pundd» (Rom. 1, 20). Adeca apostolul Paul vrea sa zicaasa: Nu numai not crestinii, ci nici paganii nu se potdezvinui ca nu'L pot cunoaste pe Dumnezeu, caci ce dez-vinuire pot ei sa aiba? Pot ei sa zica: N' am Mut de Tine,Doamne ? Dara atunci, In ziva cea infricosata a judetuluicelui de pe urma li s'a raspunde: Oare privind voi ceriul,n' ati auzit cum isi trimite el glasul si n' ali auzit glasuiarmoniei bine direse a tuturor lucrurilor, care sund maifrumos a'ecdt Irdmbifez a1i vdzut voi, cum legile zileisi ale noplii reinain totdeauna nestramutate, cum rcinduialaiernei, a primdverii si a celorlalte anotimpuri este stator-nicd si fcird abatere (N'ati vazut) folosul mdrii cu toaldturburarea si valurile ei P (N'ati vazut) cum Mate rdmdn inranduialci si cum Il vestesc cu frumuseta ,si mdrimea forpe Fdcatorul ? (Ioan Hrisost. Omil. c. Rom. c. 1 v. 20).Vezi, omule, ca tu poti sa'L cunosti pe Dumnezeu, nu-mai daca vrei! Aceasta ni-o spune si un pagan, zicand:«Ceeace it inaltd pe 'cm asa de mull este, cd numai luisingur ii e dal sd' L cunoascd pe Dumnezeu». De aceeazice si paganul Cicero, ca din. ald tea feluri de fiinte.viinu-i nici una decal numai omul, care are cunostin1C1 deDumnezeu> (Lact. 1). N'ar fi dar cea mai mare nedrep-tate, daca tu n'ai vol sa'L cunosti pe Dumnezeu ca peDomnul cel mai mare si Ziditorul ceriului si al Oman-tului ? Daca cine-va ti-ar arata un lucru foarte frumos,de care te-ai minutia, si daca ti-ar arata. §i pe omul carea facut acel lucru, oare n'ai simti tu ca trebue sal ono-rezi pe acel om ? Si lui Dumnezeu, care a facut toatalumea aceasta stralucita si minunata, tu sa nu-I dai o-noare ? Un mare intelept crestin zice: «Dintre Mate fdp-turile omul singur isi are trupul zidit drept in sus, ca elsa priceapd cd este menit L privi pe ziditorul s(tu; omulsingur a primit cumin/ill ;51 graiul, cu cari spue gdn-durile sd vestiascd maiestatea Domnului fi Dumnezeului

?

sd -1isi

www.dacoromanica.ro

1040 VIRIUTILE CARDINALE

sdu ; in sfdrsit omului i s' au dal toate in stdpdnire, ca siel sd se supue stdpdnirii ziditorului sdu Dumnezeu. Vranddard Dumnezeu ca omul sd'L onoreze ci ddndu -i omuluialdta onoare, in cdt el sd .fie stdpdn peste Male lucrurile,apoi cu bund samd cd e cea mai mare datorie a clreptit fii,ca ci omul sd'L onoreze pe Dumnezeu, care i-a dal darurialai, de man» (Lact. c. 13).

Dar nu numai mintea ni spune Ca suntem datori sa'Lonoram pe Dumnezeu si sa ne inchinam Lui, ci la aceastane indeamna si Dumnezeu singur si Isus Hristos si apos-tolii Sai. Singur Dumnezeu ni spune: «De Domnul Dum-nezeul tau teme-te si Lui' singur slujeste-I si de El lipes-le-te» (Moisi 5, 6 si 13). Asta-i legea cea dintai, pe caredegetul lui Dumnezeu a scris-o in inimele oamenilor si decare fiecare trebue sa se tie pan la sfarsitul vietii sale:Asta trebue sa fie lauda cea mai mare a fie caruia, pre-cum citim si la prorocul leremie (9, 22 si 23) :» Sd nuse laude cel infelept intru infelepciunea lid ci sd nu selaude cel tare intru tdria lui si sd -nu se laude cel bogatintru bogdtia lui, ci intru aceasta sd se zaude celce selaudd, cd intelege si cunoa,s-le cd Eu sunt Domnul celce.lace mild si judecatd pe pcimani, cd intru aceasta este voiaMea» Ce sa zicem acum de oamenii aceia, can nu selauda cu intelegerea si cunoasterea. lui Dumnezeu, ci nu-mai cu inchipuirea despre minunat de luminata for minte,care de tot rar mai da cate un semn ea si ei cred inun Stapan al lumii ? Oare nu stiu astfel de oameni ca siIsus Hristos a zis: Domnului Dumnezeului tdu sa be in-chini si Lui singur sluiesti! z3» (Mat. 4. 10). Oare nustiu ei ca Isus, acum ca copil mic, nazuia la biserica dinIerusalim si pe la alte locuri sfinte, rugandu-se singur siimpreuna cu altii la un loc ? Nu stiu ei, cat de adesecherub. Isus nurnele lui Dumnezeu, Parintelui Sau, si nustiu ca Isus a voit astfel sa ni'L arete pe Dumnezeul celadevarat ca sa'l cunoastem, sa'L iubim, sa-I slujim, sane inchinam Lui si din toate 2utetile . sal prea marim ?Nu ni-a spus Isus ca mancarea si bautura Lui este safaca. voia Parintelui Sau si el. El inteatata ne iubeste, incat Ii suntem sora si frate si chiar muma, daca si notni dam silinta sa Implinim voia aceluiasi Parinte ceresc ?

sd-1

www.dacoromanica.ro

V IRTUTILE CARDINALE 1041

Nu-i, nu-i cu putintd, iubitilor mei, ca cineva sa se man-tuiasca fara tinerea in sama a legii Domnului, sau Paraa'L cunoaste pe Dumnezeu si a'L mord cum se cuvine.De aceea citim si in cartea Intelepciunea lui Solomon(15, 3: «A Te cunoa,ste pe Tine (Dumnezeule) dreptatedesdvariitd este, si a die puterea Ta este rda'acina nemu-

Vai darn de ceice nu vreu sa'L cunoasca pe Dum-nezeu si nu se in de sfanta Lui lege! Apostolul Paulzice cd «mania lui Dumnezeu se descopere din cer pestetoald pa:grand/a/ea ,si nedreptalea oamenilor cari tin ade-vdrul in nedreptate (Rom. 1, 18), mai zice cd IsusHristos la ardtarea Sa din cer (a doua oard, adicd. la adoua Sa. venire) in vapaie de foc va da izbandd celorcenu cunosc pe Dumnezeu si celorce nu cunosc evangelia Dom-nului nostru Isus Hristos» (II Tes. 1, 8).

Cum vedem,' virtutea dreptatii crestine cere, ca notnumai decal sa ne tinem de legea crestineasca si sa'L cu-noastem pe Dumnezeu, caci de altfel nu este mantuire.Zice doara singur Isus: «Aceasta este viata ve,snica (saumantuirea) ca (oamenii) sd Te cunoascd pe Tine (Parinte)singur adevdrat Dumneziu si pe care L'ai trimis, pe IisusHristos (Ioan, 17, 3).

(Va urma).

Pr. Constantin Morariu.

ririi >>.

,s1

riff-10°,

I,

www.dacoromanica.ro

HRISOSTOM CA INVATATOR AL ADEVKRURILOR BISERICII i).

Am aratat aceste felurite clase de pagani pentru o maibuild pricepere a greutatii cu care avea sa se lupte In pri-mele veacuri cre§tinismul, pentruca Hrisostom a Intre-buintat alta tactics pentru fiecare class. Pe ascultatorii saiii invata mereu O. nu discute cu .paganii, caci orice incer-care de convingere prin discutiuni e zadarnica, daca viatacrWinilor nu concords cu Invataturile aparate de ei: «Tubate paganii cu viata ta, nu cu vorbe; acesta e adevaratulfel de a to lupta, adevarata dovada, dovada prin Apia.Caci de am filosofa on cat de mult cu vorbe, iar in pur-tare noi nu ne aratam mai bine cleat paganii, noi nu vomc4tiga nimic. Paganii nu stau sa asculte vorbele noastre,ei ne judeca faptele si ne zic: Fa tu intaiu aqa cum vor-be§ti, §i apoi apuca-te sa indemni pe altii. Dar cand tuvorbe§ti de o mie de bunuri viitoare in cer, §i totui paria§a de alipit de bunurile pamante§ti, atunci faptele talesunt cu mult mai de crezut decat vorbele. De§i ei poatenu-ti zic dar gandesc despre tine ap., §i aceasta eceea. ce-i Impiedica de nu se fac cre§tinip. «and eu zic:Nu trebue sa rasplatim raul cu rau §i totu§i fac rau pa-

'). Vezi Biserica Ortodoka Roman5. Anul XXXI-lea No. 8).

asa,

www.dacoromanica.ro

BRISOSTOM CA INVAT. AL ADEV. BISERICII 1043

ganului Intr'o mie de feluri, cum pot eu sa.-1 cn_stig prinvorbe, cand Il resping prin fapte ? Deci sä convertim pepagani prin purtare bung Noi putem sadea acasa, sitotusi in felul acesta sa intindem mrejele noastre. Cine arepe un pagan ruda, on prieten, on om in casa, sa vorbeascasi sa lucreze corect si el va fi asemenea lui. Petru si Pavel,ba ce zic eu, asemeni lor, va fi o gurd prin cari vorbesteHristos». oSa le aratam deci o viata noua, si Invierea unuimort nu poate sa fie de atata efect pentru convertireaunui pagan, cat poate fi un om plin de intelepciune cres-ting in viata. Invierea mortului « o sa-i provoace uimirea, in-telepciunea Insa Ii va aduce folos». Si iarasi: gcontemplareacerului nu poate avea atata efect spre a umple shfletulde veneratiune catre Dumnezeu, cat 11 are contemplareaunei vieti curate. Deci cand disputam cu paganii, sa nube mai aducem ca argument frumusetea cerului, ci oameniipe cari el dintr'o stare dobitoceasca i-a chemat spre oviata asemeni cu a ingerilor. Si deci aducem la fa-cere, provocandu-ne la aceasta schimbare de lucruri».

Ce bine ar fi fost daca crestinii ar fi urmat aceste in-telepte invataturi! Dar ei disputau mereu, nu atat cu pa-ganii, cat Intre ei, si ajungeati la acele paca."toase intrigi sigalcevuri nesfarsite, cari caracteriseaza epoca de atunci,si mai ales acea framantare ce e legata de conciliul delaCalcedon. Hrisostom indemna necontenit pe ascultatori sase poarte bland si cu iubire cu paganii si nu cu mandriace o aveau din credinta ea daca sunt crestiniori cat derai ar fisunt mai buni cleat paganii, ori cat ar fi debuni. .%Noi trebue sa captivam bunavointa paganilor. A-ceasta se Intampla, cand nu numai ca nu le facem nici onedreptate, ci suntem gata sa suferim nedreptatea dinpartea lor. Cine iubeste, nu poate uri, ori ce i-s'ar intam-pia, caci iubirea este bunul sau suprem. Dar cum asa, zicitu, daca mi-e dusman, daca e pagan ? Noi Invatatura lor,

Bieenca Ortodoxii RomAnA 6

sa"-i

www.dacoromanica.ro

1044 HRISOSTOM CA NVITiTOR

felul for rail de a gandl trebue sa-1 urim, dar nu pe oa-meni, caci omul e o faptura a lui Dumnezeu, deci tu nutrebue sa confunzi fapturile lui Dumnezeu cu fapturile Sa-tanei». «Nu trebue urim nici pe pacatosi, caci atuncine-am desparti de cei mai multi, de fratii nostri, sau poatesi de toti, peritruca nici unul nu e fara de pacat. Cacidaca trebue sa urim pe dusmanii lui Dumnezeu, atuncivom uri nu numai pe necredinciosi ci si pe pacatosi, iaratunci vom cadea tot in aceeasi trufie ca si fariseul acela.Dar Pavel n'a poruncit asa, ci cum ? (Tesal. II, 3, 14). Iarde nu asculta cineva de cuvantul nostru, pe acela prin e-pistolie insemnam, si sä nu vä insotiti cu el ca sa serusineze. Asa o spune, vorbind in deosebi de necrestini,...dar atunci tu trebue sä primesti si ce zice in stihul ur-mator : «Dar nu-1 socotiti ca pe un vra'smas, ci sa-1 inva-tati ca pe un frate. Vezi tu acum, ca.' Paul a poruncit saurim fapta rea, dar nu pe om?» «Caci chiar de ai faceminuni, de ai invia mortii, si de ai face once ai face, pa-ganii nu te vor admira asa de mult, cat te vor admiravazandu-te bland si dulce, caci nimic nu poczte atrage a,sade mult cu iubirea. Pentry minuni te vor pismul, pentruiubire to vor admira si te vor iubl».

Mai departe el invata pe crestini sa nu se munceascadegeaba sa discute adevaruri, cari trec peste mintea o-mului si sa nu caute a-le dovedi prin argumente a-le mintiimai ales in fata batjocoritorilor, cari inch nu sunt intariti incredinta. Dar, de alta parte, ii 'Inv* sa fie sinceri si hota-riti intru apararea credintei: «and vom sadea in adunaresi in societate cu pagani bogati si de frunte, spuneti sincersi pe fata legea noastra, iar daca isi ridica cu laude legeafor si cauta sa o ingenucheze pe a nbastra, sa nu ta'cem,rabdand in pace, ci sa dam de gol paganismul, rusinan-du-1», aceasta insa o cere sa o faca numai cei ce qtiu sä

sa-i

sa-1

www.dacoromanica.ro

AL ADEVARURILOR BISERICII 1045

-cumpaneasca vorbele si au destula intelepciune, si numai-provocati si sa nu provoace ei disputa.

In biserica veneau multi pagani sa asculte pe Hrisostompentru frumusetea vorbei lui. Pe multi el i-a convertit,primindu-i insa cu mare greutate in comunitate, numaidupa ce se convingea pe deplin de credinta for ferma, sidupa multa cercetare 1). Erau Intre pagani si de aceia, carivedeau absurditatea idolatriei, dar nu-si dedeau osteneala sä-cerceteze religia cretina, desvinovatindu-se ca Intre cres-tini sunt atatea secte in cat nu stiu la care e adevarataInvatatura. Acestora le spunea, ca sa studieze serios scrip-tura, ca singur isvor sigur de cunostinta al religiei. <Cumpot eu, zice paganul, sa judec care secta e mai bung? Euvreau sa fiu scolar, si ma faci judecator? Eu to Intreb,daca tu vrei sa Inveti medicina, primesti Intr'o doara totul-ee ti se spune ? Caci si Intre medici sunt multe pareri fe-lurite. Daca fara cercetare le primesti pe toate, nu lucrezica un barbat. Daca ai judecata si minte, vei putea gas1adevarul». Si continuand, ca daca sunt atatea sect; maibine nu aleg nici pe una, cum ar zice paganul: dDupa felulacesta de a vorbi tu nu vei primi nici o religie. Caci pu-nem cazul ca este un om, care n'a primit Inca nici o re-ligie. Si daca acesta ar zice, cum zici tu de feluritele par-tide ale crestinilor: lata, sunt atatea oameni si au felurite-religiuni, unul e pagan, altul judeu, altul crestin, el n'arprimi nici o religie,- fiindca" toate sunt in cearta».

Si cu crerstinii sai a avut sa poarte o lupta, mai alespentru botez, pentru post si sarbatori. Cei mai impotrivi-tori erau, negresit, paganii de curand crestinati, dar erau-destui si dintre vechii crestini, cari aveau idei nu pe de-

1) Acesta era un principiu al lui Hrisostom. El ataca cu putereintr'o predica pe episcopii, cari isi fac o fala de a converti catmai multi pagani, si o numeste fala chiar blestem, caciSara a cerceta baga in staul lupi in piele de oae.

goala si

www.dacoromanica.ro

1046 HRISOSTOM CA TNVATATOR

plin luminate asupra acestor trei institutiuni crestine. Pos-turile severe Ii se area de prisos, sau cel putin preagrele, si e lesne de Mte les ca.' convertitii dela paganism,cari in legea for pagana n'aveau nici o restrictiune in cepriveste mancarea, se simteau deodata still* in lanturilede fier ale posturilor si li se opuneau. Cu deosebire ceibogati. Multi, cari nu erau convinsi de necesitatea postului,dar voiau sa para crestini, au cazut in pacatul fariseis-mului; altii nu posteau de loc, fiindca postul le era inco-mod placerilor lor, iar altii posteau numai de ochii lumei,ca sä nu dea cauza de sminteala multimii. Si erau multicari, buni crestini de altfel, combateau postul cu argumentemai mult on mai putin valabile, si nu puteau fi dumeritice are a face mancarea de post cu credinta. Apoi erausi de aceia cari simteau principiul moral pe care e bazatpostul, insa it combateau tocmai prin prea marele zel dea posti al altora, cari nu intelegeau postul ca un mijloc,ci ca un scop al vietii curate. Si in viata practica si inpredici Hrisostom a avut mult de' lucru, ca sa convingape acestia de valoarea etica a postului.

Tot asa era cu sarbatorile. Pe atunci crestinii aveau maiputine sarbatori si uncle coincideau cu sarbatorile pagane.Patru erau mai principale: Pastile, Inaltarea, Rusaliile sisarbatoarea apostolilor Petru si Pavel. Pentru Paste amaratat cearta ce o aveau Niceeanii cu Quartodecimanii..Sarbatoarea apostolilor, era in deobste primita. Hrisostoma voit sä lntroduca in biserica Antiochiei si serbarea nas-terei Domnului, care in biserica Romei si in tot Apusulera de mult introdusa si fixata pe ziva de 25 Decembre.La 376 s'a facut prima incercare in Antiochia de a seserba Craciunul, insa a intampinat, ca Brice asezamant nouin biserica, o foarte violenta opozitie. Hrisostom, chiar inanul prim al presbiteriatului, a incercat sa sustie Craciunulin doua predici si, sa combata argumentele protivnicilor,.

www.dacoromanica.ro

AL ADEVARURILOR BiSER1CII 1047

dar a avut putin succes. El n'a incetat Ins de a cautatoate mijloacele pentru ajungerea scopului. Argumentulprincipal al dusmanilor introducerii era ca tocmai pe acesttimp al iernii se serbau de pagani Saturnaliile cu nesfar-site orgii si bahanalii, si ca aceste serbdri pagane pot daprilejuri de sminteala crestinilor atat pentru petrecerilepagane, cari pot fi pentru crestini molipsitoare, dar si pen-tru confusia ce s'ar putea naste, cdci lesne ar crede cres-tinii ca. nu Hristos se naste intr'aceste zile, ci Mithna (chiarla 25 Decembre se sarbdtorea Dies Soli invicti Ziva nay-terei nebiruitului soare) sau Osiris, sau Adonis, zei carimureau si invieau. Ca se putea naste o confusie In minteacrestinilor, e adevarat, si Hrisostom cauta sa inlature a-ceste obstacole prin predicile sale.

Pentru botez lupta a fost dusd mai cu multa putere deargumentare. Intr'acele prime veacuri era o sovdire ne-contenita intre crestinism si paganism. Unii pagani eraucrestini cu sentimentele; insa intarzieau mereu sa primeascabotezul. Cauza principald era conceptia gresita a taineibotezului. Pe atunci biserica trebuea sa.' se strecoare prinsute si mii de nevoi, pe care azi not nu ni le putem nicimacar inchipul. Credinta era ca botezul sterge nu numaipdcatul strdmosesc, ci on si ce pacate ale vietii mature;deci e natural, ca oamenii stiind ca viata e cu pacate,amanau botezul tot mai mult si mai mult, si, ca o con-secinta naturals, ei se lasau cu intentiune nebotezati painla moarte si primeau botezul in ultima for suflare, iri cre-dinta ca astfel toate pdcatele vietii le sunt sterse dintr'odata. Se mai adaoga la aceasta spaima ce era intre cres-tini, ca consecinta.' a Invdtaturii ca pdcatele nebotezatuluinu sunt asa grele ca ale botezatului, adica dacd un bote-zat pdcatueste, el se intoarce in starea primitiva a paca-tului primordial si deci pentru aceasta nu mai este man-tuire, fiindca al doilea botez nu se poate da. Urmarea e

www.dacoromanica.ro

1048 HRISOSTOM CA JINIVATATOR

evidenta: crestinii de spaima ca vor pacatui si dupa botez,si raman ast-fel fara mantuire, amanau botezul mereu si'1 lasau chiar pentru ultimul ceas al vieti 1). Aceasta a-manare a botezului era pagubitoare desvoltarii vietii fa-miliare crestine si educatiunii religiOase, si de acea Hri-sostom a staruit mult pentru introducerea botezului la_

copii. SA darn cateva exemple. Dupa ce vorbeste o data_despre intoarcerea la pacat, dupa botez, zice: <Toate caacum eu am speriat pe multi sä nu se boteze. Dar nupentru acea am spus'o, ci tocmai ca oamenii sa primeascabotezul si dupd acea sa pastreze. curatia de moravuri sicorectitudinea. Insa tu zici: Apoi tocmai de aceasta matern. Daca te-ai teme, atunci'ai Triad botezul, si te-ai purtasa-ti pAstrezi neprihanit botezul. Tu zici: Dumnezeu e p1Mde iubirea de oameni. Bine, atunci cu atat mai vartos nute speria de botez. Tocmai pentru iubirea lui de oamenite va si ajuta. Unde trebue s'arati seriozitate, nu-ti daprin gand sa te provoci la iubirea de oameni. Dar undee sa taraganezi, de-odata ti-e gandhl la Vorbind des-pre amanarea pang la moarte, zice asa de frumos: «Tufaci tocmai asa, ca si cand un soldat s'ar inrola. In oastein momentul cand e sa ispraveasca rasboiul. Caci tu nuprimesti armele de acea ca sapleci numai de cat de pe cam-pul de lupta, ci ca sa le intrebuintezi si ca sä iei biruintaasupra vrasmasului. Daca tu nu crezi in dumnezeirea luiHristos, atunci mai bine ramai cu totul strain de bise-ric."». <KIn mijlocul turburarilor ceasul mortii) din casaintra preotul sa boteze pe cel bolnav si el apare rudelor

Antecesorul lui Hrisostom in scaunul patriarchiei din Cons-tantinopol, Nectarie, ins4 el a fost ales episcop inainte de a fibotezat. Cazuri sunt multe. Mai frumos e al vestitului episcop de.'Cirena, Sinesius, care, flosofpkgln find, dase dovezi de atata creti-nism, ca fu ales episcop fail a fi botezat, fail a se fi comunicat,chiar fall a erode in invierea lui Hristos. Vezi despre el in istoria_lui Evagrie Cartea I. Cap. 14.

ea.D.

(in

1)

si

www.dacoromanica.ro

AL ADEVARURILOR BISERICII 1049

mai cumplit si cleat moartea, caci intrarea preotului pareo mult mai hotarata sentinta de moarte, de cat vocea doc-torului care ii is bolnavului nadejdea de viata, si astfelcea ce ar trebui sa fie sigiliul vietii, apare ca un semnal mortii>. «and cineva pacatueste in nadejdea ca se vaboteza in ceasul suflarii din urma, de multe on nu-1 poateprimi. De multe on sufletul iese din trup, pe cand se facpregatirile de botez, si chiar de nu e iesit Inca, totusibotezul nu e de nici un folos, caci ce poate el sd folo-seasca unuia care zace cu totul in nesimtire. Si iarasi stimpe multi, cari au pacatuit mult in nadejdea botezului, darin urrna au trebuit sa moara nebotezati 1)>,.

M. P.

1) Cand era, vre un cutremur de pamant, vre o furtuna mare,on alts primejdie, veneau multime de oameni sa se boteze, si Hri-sostom fu nevoit de multe on sa-i mustre cu multa ironie pe a-cestia, cum de frica se botezau si dupa ce trece primejdia se intorcdin nou la pacatele lor.

--C-49--

www.dacoromanica.ro

ALCOOLIZMUL LA SATE.

0 PASTORALA.

Se vede, ca si la Romanii din Transilvania si Ungariaa inceput sa se intinda alcoolizmul cu nenorocitele lui ur-mari. De aceea P. sf. Joan I. Paap, Episcopul roman gr.ort. al Eparhiei Aradului a trimis o pastorala 1uturor preo-tilor si invatatorilor din Eparhia sa, prin care le pune inlumina nenorocirile ce rezulta din bautura multa de alcool.Rezumez aici continutul acestei pastorale, pentruca ches-tiunea alcoolului e la ordinea zilei si la noi.

P. S. Episcop spune, ca o ingrozitoare plaga s'a incui-bat la popoarele din lume, o nefericire, care ameninta curuing societatea, In sanul careia a strabatut, si aceastanefericire e alcoolizmul. Citeaza apoi cuvintele marelui In-vatat suedez dr. Bergman, care spune: «Istoria marturi-seste, ca niciodata cultura n'a inaintat ca astazi, dar cu catse face mai urias edificiul culturei, cu atat arunca mai mareumbra. Lumea de astazi in decursul maretei sale activitaticulturale se tampeste, o amorteala curioasa o cuprinde sio slabeste: alcoolizmul. Daca nu vom sti sa ne luptam incontra acestui factor distrugator, atunci popoarele de as-tazi vor deven1 prada degenerariiD. In fiecare bautura spir-toasa se cuprinde alcool si alcoolul e venin sau otrava.Alcoolul slabeste puterea de munca a creerilor si producechiar si paralizia creerilor. El slabeste puterea muscularaa trupului omenesc, produce boalele de inima, micsoreazacaldura trupeasca, stria. stomacul. Alcoolul este propa-gatorul celei mai infricosate boale, a tubercolozei (oftica).

www.dacoromanica.ro

ALCOOLIZMUL LA SATE 1051

Alcoolul este insa iscoditorul celor mai multe crime, estetata faradelegilor. S'a constat, ca in general 37% din crimesunt produse din betie, iar un invatat a dovedit ea dintreaceia care au fost osanditi la moarte pentru faradelegilefor 60% au fost betivi. Alcoolul intuneca mintea si unmare procent al nebunilor '1 dau betivii. Dar alcoolul nunenoroceste numai pe aceia care a cazut rob betiei, cise razblina amarnic si in copiii, nepotii si stranepotii be-ivilor. S'a constatat ca dintre copiii betivilor 42% mor

sub varsta de un an, iar cei ram* in viata sunt trupestesi sufleteste cu mult mai slabi, cleat copiii parintilor ne-betivi. Si prin satele romanesti unde s'a inctiibat aceastaboala nenorocita, se vad copii diformi, surzi, idioti! Doc-torul Andren Clank din Londra striga cu durere: «Candma uit de alungul salilor spitalului meu si vad cal la 10bolnavi sapte zac de boale pricinuite de alcool, atunci marejale ma cuprinde ca instructiunea publica in chestiuneaalcoolului nu e destul de efectiva. Vazand toate acestea,adeseori 'mi vine sa-mi parasesc misiunea si sa -beep osfanta.' cruciada, propoveduind si spunand tuturor: paziti-vade acest dusman al neamului nostru >>.

Alcoolizmul e si cauza saraciei. Betivul cheltueste ceamai mare parte din venit pe bautura, iar familiei deabiaii ramane pentru mancare si incalzit.

Toate popoarele au inceput sa caute mijloace prin carear putea sa combata alcoolizmul, acest mare dusman alsocietatii omenesti. S'au tinut diferite congrese si pretu-tindeni s'au luat tot felul de dispozitiuni pentru comba-terea acestui flagel. De oare ce si In poporul roman ainceput sa patrunda aceasta boala, Sinodul eparhiei Ara-dului a cerut conzistoriilor din Arad si Oradea Mare, O.impuna preotilor si invatatorilor ca in .cursul acestei iernisa tina poporului din comunele respective .cate o cuvan-tare publica despre nenorocitele urmari ale betiei. Dupa.

www.dacoromanica.ro

1052 ALCOOLIZMUL LA SATE

aceea se arata cum sä procedeze preotii si invatatorii pen-tru ca succesul sa fie asigurat. Se recomanda si anume-lucrari antialcoolice, atat In limba romana cat si in ceagermana si maghiara si care pot fi utilizate pentru intoc-mirea cuvantarilor. Se cere Inca, ca preotii si invatatoriitspre a putea opri pe poporeni sa nu mai viziteze carciu-mele, sa le tina cuvantari Dumineca si Sarbatoarea dupa_amiazi, dupa un plan bine chibzuit si indemne sa-siprocure si reviste si carp folositoare. 'Preotii si Invatatoriisä caute chiar sa infiinteze In toate comunele societdtt-cre,stine,sti cuiturale. Scopul acestor societati va fi corn-baterea alcoolizmului, intarirea credinciosilor In moravu-rile cele bune si luminarea for in cele economice, maipresus de toate insa preotii si invatatorii prin pilda ceabuna a vietii for sä caute a indupleca poporul sa se fe-reasca de vitiul betiei. Exemplul viu este invatatura ceamai buna si cea mai cu efect.Si precum d. e. haina cea alba nu poate avea loc si nu-ista bine in noroiu, tot astfel nu-i sta bine si nu se po-triveste cu cinstea omului fruntas sa saza la bautura pebancile carciumilor.

In urma, dupa ce se indica diferitele dispozitiuni ale le-gilor si regulamentelor privitoare la aceasta chestiune,P. Sf. Episcop, exprima dorinta ca preotii si invata-torii sa fie adevarati apostoli pentru combaterea alcooliz-mului.

Acesta e continutul in rezumat al importantei pastoraletrimisa preatilor si invatatorilor romani din Eparhia Ara-dului si din vicariatul Oradei Mari de catre P. sf. Epis-cop Paap.

G...

sa-i

www.dacoromanica.ro

Miscarea iliA to personalul hiserieese pe Illaa Nombre a, e,.

NUMIRI

1) Nou hirotonitul in preot N. Papadima se numesteparoh at parohiei Sariurt din judetul Tulcea, pe ziva de.1 Noembre a. c.

2) Nou hirotonitul in preot Grigoras Gh. se numesteparoh al parohiei Pazarlia din judetul Constanta, pe zivade 1 Noembre a. c.

3) Pr. Alex. Dobre fost paroh al parohiei Craesti, jud..Covurlui, se numeste paroh al parohiei Bursucani, ace-las judet, pe ziva de 1 Noembre a. c.

4) Nou hirotonitul in diacon Stanciu S. Radu se nu-meste diacon la Sf. Monastire Cotesti, jud. R.-Sarat, peziva de 1 Noembre a. c.

5) Nou hirotonitul In preot Anghelescu Al. se numesteparoh al parohiei Mlajetu, jud. Buzau, pe ziva de 1 Noem-bre a. c.

6. Nou hirotonitul in preot Mateescu Joan se numesteparoh al bisericei parohiale cu hramul Sf. Apostoli dinurbea Craiova, pe 1 Noembre a. c.

7) Nou hirotonitul in. preot Popescu Ilie se numesteparoh al bisericei parohiale cu hramul Adormirea MaiceiDomnului (Oata) din urbea Craiova, pe ziva de 1 Noem-bre a. c.

8) Nou hirotonitul in preot Padureanu Petre se 'nu-.meste paroh al parohiei Seaca (corn. Ghidiciu), jud. Dot-jiu, pe ziva de 1 Noembre a. c.

9) Pr. Teodor Popescu supranumerar in parohia Cor--netul-din-vale, jud. Ilfov, se numeste paroh al acelei pa-

dia lora

i

www.dacoromanica.ro

1054 M4CARItA IN

rohii In locul actualului paroh C. Magureanu. care trececa preot supranumerar in locul C. sale pe ziva de 15Noembre a. c.

10) Pr. Dinu Florea supranumerar in parohia Sf. Iliedin urbea Gaesti se numeste paroh al acelei parohii inlocul vacant pe ziva de 1 Noembre a. c.

11) Pr. Georgescu loan supranumerar In parohia Stanis-avesti, comuna Stanislavesti-Oarja, jud. Arges, se numesteparoh al nouei parohii Oarja, comuna Stanislavesti-Oarjadin acelas judet, pe ziva de 1 Noembre a. c.

12) Pr. Popescu T. Alexandru supranumerar la bisericaparohiala. Oboru-Nou din Capita la se numeste paroh al a-celei parohii in locul C. Preot.Constantinescu Vasile re-trogradat supranumerar tot in acea parohie pe ziva de 15Noembre a. c.

13) Pr. supranumerar Cornescu Gr. dela parohia Gravane-sti, corn. Cornesti, jud. Gorj, se numeste paroh pe ziva de15 Noembre a. c, la vacanta parohie Balesti, acelas judet.

14) Pr. supranumerar Durac Gh. Vasile dela parohiaAdormirea Maicei Domnului din urbea T.-Severin, se nu-meste paroh al acelei parohii pe ziva de 1 Decembre a. c.

15) Nou hirotonitul in preot Ionescu Constantin se nu-meste paroh al parohiei Jib lea din judetul Arges, pe zivade 15 Noembre a. c.

16) Pr. supranumerar Chirionescu loan dela parohiaHirisesti-Novaci, jud. Gorj, se numeste paroh al parohieiPolovragi, acelas judet, pe ziva de 1 Decembre a. c.

TRANS FE RA RI

1) Pr. Joan Stefanescu supranumerar in parohia Tuzla, judConstanta, se transferal la parohia Hairamchioi, acelas ju-det, pe ziva de 1 Noembre a. c.

2) Pr. Mihail Vasiliu paroh in parohia Morughiol, jud.Tulcea, se transfers pe ziva de 1 Noembre a. c. la pa-rohia Aiorman, jud. Tulcea.'3) Pr. Gh. Paunescu parohul parohiei Popesti-Conduratudin judetul Ilfov, se transferal la noua parohie Popesti,corn. Popesti-Vasilati, acelas judet, pe ziva de 1 Noem-bre a. c.

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL BISERICESC 1055

4) Pr. Vasile Patron dela biserica parohiala Ziva Cruciidin urbea Iasi se transfers pe ziva de 1 Decembre a. c.la biserica parohiala Sf. Nicolae Ciurchi din aceeas urbe.

5) Pr. Teodorescu Gh. parohul parohiei Micsunesti, jud.Neamtu, se transfers la vacanta parohie Dochia din acelasjud. pe ziva de 1 Decembre a. c.

6) Pr. Constantinescu Miron parohul parohiei Polovragi,jud. Gorjiu, se transfers la vacanta parochie Crasna-din-Vale acelas judet, pe ziva de 1 Decembre a. c.

DEMISIONATI1) Pr. Bogatu V. dela parohia Corod 2-a din judetul

Tecuci a demisionat pe ziva de 1 Decembre a. c.2) Pr. Joan Runceanu parohul parohiei Plesoiu, jud.

Arges, a demisionat din functiunea de paroh.

PLJI IN DISPONIBILITATE

1) Pr. Constantin Zamfirescu parohul parohiei Fandolicajud. Dorohoi, se pune In disponibilitate pe ziva de 1 Noem-bre a. c.

2) Pr. Florescu Marcu parohul parohiei Balta Verde, jud.Doljiu, se pune in retragere din oficiu pe ziva de 1 Apri-lie 1908.

3) Pr. Stefulescu Petre supranumerar la biserica filialaSf. Joan Botezatorul (Sevastian) parohia Petre Boji dinurbea Craiova se pune In retragere din oficiu pe ziva de1 Decembre a. c.

DECESE1) Pr. Guta Joan parohul parohiei Ciurchi cu hramul

Sf. Nicolae din urbea Iasi a incetat din viata pe ziva de26 Octombre a. c.

2) Pr. Serban Runceanu supranumerar In parohia Pro-danesti-Vegesti, jud. Arges, a incetat din viata in ziva de8 Octombre a. c.

3) Pr. Dimitrie Stanescu parohul parohiei Ostrovul Cor-bovei, jud. Mehedinti, a incetat din viata In ziva de16 Octombre a. c.

4) Pr. Dimitrie Nicolau supranumerar In parohia Balta-

www.dacoromanica.ro

1056 MISCAREA. 111 PdRSONALUL B[SERICESC

nele, jud. Mehedinti, a incetat din viata in ziva de 19Octombre a. c.

5) Pr. Gh. Cuprian parohul parohiei Jib lea, jud. Arges,a incetat din viata in ziva de 31 Octombre a. c.

6) Pr. Radu Fierbinteanu parohul parohiei Glavacioc,jud. Arges, a incetat din viata in ziva de 10 Octombre a. c.

7) Pr. Nicolae Stefanescu supranumerar in parohia S16.-vesti, jud. Teleorman, a incetat din viata in ziva de 26Octombre a. c.

8) Pr. Ion Stanescu supranumerar in parohia Tandarei,jud. Ialomita, a incetat din viata in ziva de 26 Octom-bre a. c.

9) Pr. Dimitrie Petrescu parohul parohiei Iacobeni, jud.Iasi, a incetat din viata in ziva de 4 Noembre a. c.

10) Pr. Nicolae Lupu parohul parohiei Dochia, jud.Neamt, a incetat din viata. In ziva de 10 Noembre a. c.

11) Pr. Popescu Al. Ilie parohul parohiei Finta, jud.Dambovita, a incetat din viata In ziva de 29 Octombre a. c.

12) Pr. Const. Lianu parohul parohiei Crasna-din-vale,jud. Gorj, a incetat din viata in ziva de 1 Noembre a. c.

13) Pr. Gr. Suditu parohul parohiei Saulesti, jud. Gorj,a incetat din viata in ziva de 2 Noembre a. c.

14) Pr. Penescu Stefan supranumerar la biserica pa-rohiala Sf. Pantelimon din Capitala a incetat din viata inziva de 9 Noembre .a. c.

15) Diaconul Anastasiu Pavel dela biserica parohialaSf. Joan din urbea Barlad, a incetat din viata in ziva de5 Noembre a. c.

16) Pr. C. Popescu parohul parohiei Valea-cu-apa, ju-detul Gorjiu, a incetat din viata in ziva de 16 Octom-bre a. c.

17) Pr. Petre Vultureanu parohul parohiei Gemeni, jud.Meliedinti, a incetat din viata in ziva de 10 Noembre a. c,

18) Pr. Gh. Vasiliu supranumerar in parohiamoloasa, a incetat din viata in ziva de 2 Noembre a. c,

Tg.-Nd-

www.dacoromanica.ro

Cobie de i5e adresa Chiriarhii a MoldoveiSucevei, trirnis D-lui Ministru Cu ltelor ,si 1n-

structiunei sub No. 1862 din 15 Sepembrie 1907.

Domnule Ministru,

Dupa greaua mea boala de asta iarna, dupa." nenorocitelerescoale taranesti de asta primavara si dupa hotararilemari si datatoare de vieata ale Sfantului Sinod din sesi-unea de Mai trecut, foarte imi sta la inima dorinta, tot maivie si ravnitoare, de a intreprinde, in toamna aceasta, ovizita canonica intinsa si amanuntita prin unele din punc-tele cele mai insemnate ale acestei de Dumnezeu paziteEparhii.

De aceea, fara sa ma ingrijesc de ostenelele unui drumatat de indelungat si foarte vatamator sanatatii mele ple-cata spre obstescul sfarsit lard sa ma opresc la adresaDomniei-Voastre No. 19827 din 4 August a. c. semnata.de T. Iulian, pentru Ministru, ca respuns la adresa meaNo. 1350, ambele din anul curent; lard sa ma gandesc,catus de putin, la frica cea mare, ce sa zice ca insuflupreotilor, cand ma duc sä le vizitez bisericile si felul cumisi indeplinesc datoriile for pastorale in parohiile respec-tive, am plecat din Buc'uresti, Domnule Ministru, cu aju-torul lui Dumnezeu, in seara zilei de 11 August, sa-miindeplinesc dorinta sufletului meu si am vizitat pana la 21ale acestei luni, Monastirile: Agapia. Varatec, Neamt siRasca, impreuna cu satele vecine; cercetand in acelas timppe Egumenii dela Durau, Horaita si Slatina chemati in-tr'adins die mine.

Ina leeisi

www.dacoromanica.ro

1058 ADRESA MITROPOLITCLUI MOLDOVEI

Din intrebarile acute tuturor, si din respunsurile ce amprimit dela ei, am putut afla cu multumire sufleteascd. sispre folos mare si intaritor, adevaratului sentiment religiosin popor, ca hotararile Sfantului Nostru Sinod romanesc,date dupd propunerile Domniei Voastre si dupa stdruin-tele mele formale si verbale, cari au fost primite si spri-jinite, precum stiti, cu caldurd, credinta si stiinta de P.P.S.S. Lor Membrii, patrunsi de Santa Lor chemare si da-toriile pastorale, ce au in vieata Sfintei Noastre BisericiAutocefale Ortodoxe Romd.ne,au inceput sd dea de peacum, roade bune si hranitoare de suflet; pentruca asazdcu iscusinta extraordinary si temeinicie neclatita, pe caledreapta si duhovniceascd pe crestini din aceste parti alescumpei noastre Tani.

In toate cele 9 zile dintai, am avut la dizpozitiune 4trasuri ale monastirilor. Muntele Plesu 1-am trecut pe jos,in dimineata zilei de Duminica 19 August. Pe la oara 9dimineata am fost intampinat de Dl. Prefect respectiv Ghi-tescu, in poarta sfintei Monastiri Rasca, cu toate ca re-comandasem cu dinadinsul Prea Cucernicului Protoiereude Suceava, sa nu spue nimic de sosirea mea in aceastaMonastire.

Marti in ziva de 21 August, am fost condus la garaFalticeni tot de acest domn prefect de Suceava, care avenit intr'adins cu cupeul sau, ca sa ma ea dela M-reaRasca.

Dela 26 ale acestei luni August si pana la 9 Septem-brie incluziv, am vizitat bisericile din satele: Mascateni,Ionaseni, Schitul Cozancea, Albesti, Petresti, Buimaceni,Ranghilesti, Calarasi, Ciornohal, Pleseni, Santa-Maria, Bd.-darai Judetul Iasi, Durnesti, Ostopceni, Bobulesti,Bascateni, Tg. *tefanesti, Cucuteni, Durnesti, Satu-Stefa-nesti, Stanca, Mihalaseni, Ripiceni, Movila-Rupta, Lihnesti,Dobarceni, Paun-Nastasa, Brateni, Sa-rata, Dangeni, lacobeni, Hulubu, Epureni, Ungureni, Plo-peni din judetul Dorohoiu, Dorobantu, Nicsani, oras.ul Bo-tosani, M-rea Agafton, Stancesti, Corni, Poiana-Lunga,Vorona -Noun, Dobravdtu, Monastirea Vorona, Liteni, Pas-cani si Blagesti unde in ziva de 9 curent, am sfintit bisericaacelui catun.

Ilipeni,

Slobozia-Silipcani,

www.dacoromanica.ro

ADRESA MITROPOLITULUI MOLDOVEI 1059

Pretutindeni am observat cu amanuntime bisericile siam cercetat pe preoti fata cu crestinii adunati de ocaziune.

Pe preoti si dascali i-am satuit sa-si faca datoriile lorcu frica lui Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste.

Sa citeasca cu patrundere si ravnd si sa cante cu toatacuviosia cele ce Sfintele Soboare au hotarat sa se citeascasi cante la sfintele slujbe, fie In biserica fie in popor; cacide aceea crestinii nostri nu invata si nu stiu mai nimicamergand la biserica, pentrued cele ce li sa citesc si canta,sa fac uneori cu graba, de multe on cu strigate tari sigorgonate, ca sa multameasca auzul, mai totdeauna Insaaproape numai de mAntuiala.

Pe crestini i-am indemnat: SA' creaza in Dumnezeu, paciEl este Parintele nostru Ceresc si Atot-puternic, dela carenoi toti asteptam sanatate, mild si ajutor In viata si innevoile noastre parnantene de toate zilele; sa vie la bise-rica Duminicile si serbatorile si sa asculte in pace si liniste5ufleteasca invataturile- Sfintei Evanghelii si ale cartilorsfintilor parinti ai bisericeicari toate s'au scris pentrunoi si a noastra mantuire.

D-nul nostru Iisus Hristos, Fiiul si Cuvantul lui Dum-nezeu, s'a pogprat din cer pe pamant, numai si numai casa ne Invete pe noi adevarata cinstire de Dumnezeu, dra-gostea catra aproapele si nadejdea in viata cealalta, undeare sä ni sal resplateasca cu dreptate dupa faptele noastre.

De aceea si noi oamenii, suntem datori sa vietuim peparnant si sa trim intre noi ea fratii in Domnul Hristossi ca fii ai. unuia si aceluiasi parinte, carele este in ceruri

cunoaste inima noastra si vede toate miscarile vietiinoastre.

Iam sfatuit apoi sa-si iubeascd femeea, sa-si creasedcopii in frica de Dumnezeu si rusine de oameni; sa -i tri-mita la scoala psi sa -i hraneasca cum trebue, pentru cacreased' si sa ajunga, a fi oameni luminati, intregi la mintesi sdnatosi.

Sa se fereasca de betie, de minciund, de hotie si delene, pentruca ele suet vitiuri blestemate, adica pacate marlsi urate inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor.

Ele strica pe nesimtite pe om, Injoseste in el chipulcel frumos cu care 1-a inpodobit Facatorul seu si-lopreste

Biseriga Ortodoxii Pomlna 7

si

sa

.

www.dacoromanica.ro

1060 ADRESA MITROPOLITULUI MOLDOVEI

sa inainteze pe calea cea bund si cinstitd in viata aceasta;iar in cea-l-altd '11 lipseste de viata cea vecinica, care nis'a fagaduit dela intemeerea lumei.

Case le si cuprinsul lor, sd le tie curate si bine acoperitesi aerisite ca sa nu vatdme sanatatea si sa scurteze viatacelor ce le locuesc.

Vitele sa le ingrijascd de aproape, pentruca ele ne suntdate de Dumnezeu, ca sa ne ajute si sA ne inlesneasca lamunca campului si la nevoile vietii noastre pAtna.ntene:caci, tine nu are mild de dobitoace, acela arata ca esteom ram la inima si nu are fried de Dumnezep. Un aseme-nea om nu merita sd se numeascd om, ci ne om, adicafiara salbateca si spurcata, pe care Dumnezeu va pedepsifara intarziere.

SA munceasca cu credinta in Dumnezeu si la vreme,pa.mantul ce are iar agonisinta ce va capata din vindereaproductelor, sa o pastreze cu sfintenie, legandu-o in zecenoduri, pentruca ea ne este de lobos mare si ne trebue labrana. familiei, la cresterea copiilor, la vremuri de lipsd,la nevoile vietii si la batranete, cand slabeste virtutea siputerile noastre trupesti.

Sä se last rdul obiceiu de pans .acum, de a samana po-pusoi prin ograzile sau curtile caselor, caci nu le este denici un folos din pricina stricaciunii canilor, a porcilor,vitelor si pasarilor casnice.

Aceste ograzi, sa se ingradeasca, sa se are si sa sesamene in ele ciapa, usturoi, cartofi, Varza, linte si toatelegumele si verdeturile, care sunt de neaparata.' trebuintapentru hrana noastra de toate zilele.

Sa se supuna cu sfintenie legilor tarii si sa respecte cutoata inima autoritdtile de orice fel ar fi ele. pentruca. suntintocmite si asdzate toate, numai spre folosul nostru ca sdne asigure, noud tuturor, buna vietuire, drepturile si da-toriile ce fiecare din not are ca om in societate.

Sa -si aduca aminte ziva si noaptea de Majestatea SaRegele nostru Carol I ca si de tntreaganoastra familie Re-gala, pentruca Majestatea Sa Regele, find din fire bun siintelept, si-a inchinat toata viata Sa scumpei noastre Tarisi vegheaza si lucreaza cu neadormire si lard preget pen-tru binele si fericirea neamului nostru Romanesc.

www.dacoromanica.ro

ADRESA MITROPOLITULUI MOLDOVEI 1061

SA se fereasca ca de duhul cel rail de acei oameni stri-cati, cari fiind lenesi, rai si lipsiti de mijloacele de trai, a-learga pe la tara si cutreera satele ca sa amageasca si sainsale cu vorbe viclene si fagadueli criminale, simplitateasi nepriceperea lor; pentrucd toata fericirea omului pe pa-mant nu vine decat numai din credinta in Dumnezeu, carene da sanatate si minte si din munca dreapta si starui-toare ce facem cu bratele si fiinta noastra.

Le-am mai spus crestinilor ca, dela Dumnezeu si numaidela El si dela munca voastra, puteti dobandi bunul traizilnic si fericirea in aceasta viata.

and aceste sfaturi vor fi ascultate si faptuite fall a-batere, atunci darul lui Dumnezeu, se va pogori in inimafiecaruia din voi, ca sa o incalzeasca si inputerniceasca incalea acestei vieti pamantene si in castigarea celei viitoare,pentru care am fost facuti de Dumnezeu.

Iata D-le Ministru, in rezumat sfaturile si 3ndernnurile ceam dat fiilor mei duh,ovnicesti in aceste 25 de zile alevizitelor mele. canonice.

Cu aceasta ocaziune si de prin aceste meleaguri pe undebatranii nu-si amintesc sa fi auzit ca vr'odata ar fi trecutpe acolea vr'un Metropolit, Smerenia mea, am asistat laTe-Deumurile facute in bisericile din parohiile: Ostopceni,Bobulesti, Targul si satul *telanestii, Durnesti si Mihala-seni, dupa cum cunoasteti aceasta din telegrama ce v'amtrimis in ziva de 30 August a. c., din acest din urma sat,atat Domniei-Voastre, precum Ministru de Internesi D-lui Prim-Ministru, pentru aniversarea cluarii Grivitei3.si ca sä se stie unde ma aflu si ce fac_.

In ziva de 1 Septembrieinceputul Indictionuluiadicaal anului nou bisericesc, am dat_ telegrama de felicitareInalt Prea Sfintitului Metropolit Primat D. D. Iosif, caridupa inturnarea sa din strainatate mi-a respuns in ziva de11 curent, multumindu-mi de felicitarile trimise.

In tot cursul for am fost insotit de seful cancelariei Me-tropolitane, de protoiereii respectivi, de arhidiaconul siservitorul meu, cari -WO s'au ostenit mult cu mine si si-austricat hainele dupa ei, pentru ca sä ma ajute in aceastacalatorie, pot zice evangelica si apostolica.

Daca nici for nu sa cuvine vre-o plata, atunci rog pe

D-luiai

www.dacoromanica.ro

1062 ADRESA MITROPOLITULUI MOLDOVEI

Dumnezeu bine-cuvinteze si sa-i intareasca cu harulseu ceresc.

Trasurile in numar de 4 ce am intrebuintat in zilele dela 26 August si Ora la 8 Septembrie curent, mi-a fostdate de administratia judetului Botosani, care m'a insotitpretutindenea si a cautat prin toate mijloacele sa-mi in-dUlceasca aceste zile grele'pentru mine, care stiti ca suntslabanogit de boala si de amaraciunele ce-mi da purtareaacestei sarcine duhovnicesti si inplinirea, pe cat este Cu.putinta, a datoriilor mele pastorale, in aceasta de Dum-nezeu pazita Eparhie a Moldovei si Sucevei.

Aduc multumiri Domnilor Prefecti de Suceava si Boto-ani si las la o parte pe cel de Neamt, care. urmand tra-

ditia predecesorilor Domniei sale din toate vremele si detoate sentimentele, sa multumeste sa-mi trimita tocmai adoua zi pe inspectorul comunalcred poate numai demantuiala sau ca sa is parte cu amicii D-sale in numarmare la masa ce mi sa &á la Monastirele Neamt, Agapiasi Varatec, and ma duc acolo, pentru hramurile acelorMonastiri.

Rog pe Dumnezeu cel Atot-Puternic, ca sa resplateascacu harul seu ceresc familiile : V. Isacescu dela Ionaseni,fratii Goilav dela Ranghilesti, fratii G. N. si Grig. Ursianudela Mihalaseni. I. Mavrocordat dela Dangeni, Joan Jianudela Ungureni si N. Enasescu din orasul Botosani, pentruostenelele ce s'au dat cu mine si suita mea, ca sa ma pri-measca si ospateze crestineste si cu toata cinstea in caseleDomnielor lorblagoslovite de Dumnezeu.

Primiti va rugam Domnule Ministru, incredintarea deo-sebitei Noastre consideratiuni si Arhiereasca bine-cuvantare.

(ss) Parthenie Metropolit Moldovei Sucevei.ef Cancelariei (ss) Econ. .5't. Ionescu

sa-i

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURESTENE

LA 1810.

(Urmare. Vezi Biserica Ortodoxa Romang, anul al XXXI-lea, No. 8).

LVIII. Mahalaua sf. Proroc Ilie-82 case, 175 barbati,214 famei, 389 suma toata, Arnestecatura : rumAni,-sarbi. Biserica de zid, hramul sf. proroc Ilie, cu toateoranduelile bune. La aciasta biserica sa. afla trei preoti:1) Preot Panait sin Manea, 38 ani, cu cetire buns, fa'ranici o patima qi neglobit, cu sotie (Maria sotie, 26 ani,Dragomir fiu, 6 ani, invata la filada, Efrosina fica), de neamrumen, fecior de mirean, hirotonit de Vladica Tevaidoschir Meletie, cu blagoslovenia Mitrop. Dosithei, in leat 1802April 13, pa biserica of satul CumWii sud Ialomita, qi mu-tat la aciasta biserica in leat 1805 Noemvrie 13, cu pece-tluit.-2) Preot Florea sin Joan Dascal, 30 ani, cu cetirebuns, fara nici o patima si neglobit, cu sotie (Ana sotie,24 ani, loan fiu, 6 ani), de neam rumen, fecior de mirean,hirotonit de Vladica Cervenu chir Neofit pa biserica sf.Pantelemon din (1. a.), in leat 1806 Noemvrie 21, §i dinrazvratirea vremurilor viind aice s'au asezat la aciasta bi-sericacu pecetluit.-3) Preot Grigorie sin popa Radu, -26-ani, cu cetire bunk fara nici o patima qi neglobit, cu sotie(Zoita sotie), de neam rumen, fecior de preot, hirotonitde Vladica Vrata chir Sofronie, cu blagoslovenia lui proin_Mitropolitul Dosithei, in leat 1802 Decemvrie 14, pa bi-

greci,

www.dacoromanica.ro

1064 CATAGRAFIA EISERICILOR BOCURESTENE

searica Flamanda, si mutat la biserica aceasta In feat 1809Noemvrie 26, cu pecetluit.

LIX. Mahalaua Vlddicdi -151 case, 209 barbati, 196,famei, 405 suma toata. Amestecati : rumani, greci, sarbitigani. Biserica de zid, hramul sf. ierarh Nicolae, cu toateoranduelile bune. La aceasta biserica se afla trei preoti

un dascal:-1) Preotul Stancul sin Marin, 35 ani, cu.cetire but* fara nici o patima Si neglobit, cu sotie (0-prea sotie, 27 ani, Ecaterina, 10 ani, Ana, 7 ani,-.--fiice), deneam ruman, fecior de mirean, hirotonit de Vladica Se-vastis chir Dionisie, cu blagoslovenia lui proin MitropolitulDosithei, in leat 1801, pa biserica Sf. Mitropolii, si mutatla aceasta biserica in leat 1805, cu pecetluit.-2) Preotul,Dimitrie sin Theodor Ieromonah, 30 ani, cu cetire buna,fara nici o patima si neglobit, cu sotie (Stana sotie, 25,ani), de neam ruman, fecior de preot, hirotonit de VladicaVrata chir Sofronie, cu blagoslovenia lui proin MitropolitulDosithei, in leat 1807 Octombrie 19, pa biserica Sf. Mitro-polii, si mutat la aceasta biserica in leat 1809 Afgust 6.-3) Preot Andreiu sin Daniil, 30 ani, cu cetire buna, faranici o patima neglobit, cu sotie (Maria sotie, 22 ani,Maria 6 ani, Sofia 2 ani,fice), de neam ruman, fecior demirean, hirotonit de Vladica Vrata chir Sofronie, cu blagos-lovenia lui proin Mitropolitul Dosithei, in leat 1809 Maiu 24pe biserica aceasta.Anghel Dascalul sin. lanache Dasca-lul, 18 ani, cu cetire si cantare buna, fara nici o patima,holteiu.

LX. Mahalaua Betrbdtescului-129 case, 140 barbati,139 famei, 279 suma toata. Amestecati: rumani, greci,sarbi.Biserica de zid, hramul Schimbarea la fata, cutoate oranduelile bune. La aceasta biserica sd aft' doipreoti: 1) Preot Serban sin diacon Petre, 60 ani, cu ce-tire buna, fara patima neglobit, cu sotie (Floarea sotie,50 ani, Joan fiu, 25 ani, cu cetire cantare buna, fara nici,o patima si neglobit, holteiu, Trif fiu, 16 ani, invata carterumaneasca), de neam roman, fecior de- diacon, hirotonitde Vladica Zehnon chir Daniil, cu blagoslovenia raposatuluiMitropolit Qrigorie, In leat 1779 Mart 24, pa biserica din,

si

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURETENE 1065

satu Jilava sud Elfo v, si mutat la aciasta biserica, Tara pe-cetluit, in zilele raposatului Mitropolit Cozma.-2) PreotulConstandin sin lean, 43 ani, cu cetire slaba, fara nici opatima si neglobit, cu sotie (Dobra sotie, 35 ani; loan fiu,16 ani, invata rumaneste la ciaslov, Grigorie, 9 ani,invata rumaneste la ciaslov), de neam ruman, fecior demirean, hirotonit de Vladica Sevastis chir Dionisie, cu bla-goslovenia lui proin Mitropolitul Dosithei, in leat 1800 De-cembrie 23, pa biserica ot satu Falastoacd(?) sud Vlasca, simutat la biserica aceasta in leat 1807 Mai 25, cu pecetluit.

LXI. Mahalaua Fldmdnda. -86 case, 159 barbati, 181famei, 340, suma toata. Amestecati: rumani, greci, sarbi.Biserica de zid, hramul Schimbarea la fata, cu toate oran-duelile La aceasta biserica sa afia trei preoti:-1)Preotul Gheorghie sin Mihail, 40 ani, cu cetire bursas faranici o patima si neglobit, cu sotie (Ana sotie, 38 ani, Di-mitrie fiu, 12 ani, invata la -ciaslov rumaneste, Gheorghefit, 3 ani, Elenca flea, 16 ani, Maria fica, 2 ani), de neamruman, fecior de mirean, hirotonit de proin Pogonianischir Antim, cu blagoslovenia raposatului Mitropolit GrigorieIn leat (I. a.) Noemvrie 16, pa biserica aceasta.-2) PreotulNicolae sin Tudor, 37 ani, cu cetire bung, cu patima debetie si; neglobit, cu sotie (Balasa sotie, 32 ani, Costandinfiu, 12 ani, invata gramatica greceste, Grigorie, 8 ani, invataciaslov rumaneste), de neam ruman, fecior de mirean, hi-rotonit de Vladica Sevastis chir Dionisie, cu blagoslovenialui proin Mitropolitul Dositei, in leat 1800 Julie 18, pa bi-serica din curtea Vornicului Iordache Cretulescu, si mutatla 'aceasta biserica in leat 1808 Decemvrie 6, cu pecetluit.-3) Preotul Radu sin Sima, 26 ani, cu cetire cam slaba,fara nici o patima si neglobit, cu sotie (Dumitrana sotie,24' ani), de neam roman, fecior de mirean, hirotonit deVladica Vrata chir Sofronie, cu blagosloveniea lui proin Mi-tropolit Dosithei, in leat 1808 Mart 6, pa biserica ot Ma-halaua Delea-Noun, si mutat la biserica aceasta in 1809Decemvrie 6, cu pecetluit.

LXII. Mahalaua Slobozia -126 case, 200 barbati, 206famei, 406 suma toata. Amestecati : rumani, greci si sarbi.Biserica de zid, hramul Adormirea Precistii, cu toate o-

50.1,

www.dacoromanica.ro

1066 CATAGRAFIA BISER1CILOR BUCURESTENE

randueltle bune.La biserica aceasta sä afla trei1) Pr. Constandin sin andea vt. Vornic, 50 ani, cutire buna, fara nici o patima Si neglobit, cu sotie (Marica,sotie, 46 ani, Radu fiu, 12 ani, invata ciaslov rumaneste,,Voicu fiu, 6 ani, invata filada rumaneasca, Alexandru fiu,1 an, Ruxandra fica, 4 ani), de neam ruman, fecior demirean, hirotonit de Vladica Sidis chir Grigorie, cu bla-goslovenia raposatului Mitropolit Grigorie, in leat 1786Ghenar 6, pa biserica aceasta- -2) Pr. Grigorie sin popaStefan-, 50 ani, cu cetire buna, fara nici o patima Si ne,globit, cu sotie (Theodora sotie, 40 ani, Joan fiu, 20 ani,'au invatat carte romaneasca, fara nici o patima, holteiu,.Chiriachi fica, 12 ani, Zoita flea, 4 ani), de neam ruman,,fecior de preot, hirotonit de Vladic-a. Sidis chir Grigorie, cublagoslovenia raposatului Mitropolit Grigorie, In leat 1784-Decemvrie 4, pa mahalaua Brosteni, si mutat la biserica a-ceasta in leat 1792 Aprilie 21, cu pecetluit. -3) Pr. Cons-tandin sin popa Stefan, 40 ani, cu cetires buna, fara nici o.patima si neglobit, -vaduv (Simeon fiu, 17 ani, au invatat-gramatica greceasca si acum invata frantoze,ste, fara nicio patima, holteiu), de neam ruman, fecior de preot, hiro-tonit de Vladica Stavropoleos chir Grigorie, cu blagoslo-venia raposatului Mitropolit Filaret, in leat 1792 Noemvrie25, pa biserica Flamanda, Si mutat la biserica aceasta inleat 1804 Noemvrie 10, cu pecetluit.

LXIII. Mahalaua Mdndsiirii s/. Ecaterina-78 case 185,barbati, 181 famei, 366 suma toata. Amestecati: rumani,greci Si sarbi. Biserica. de zid, cu tome oranduelelebune. La aceasta biserica sa afla un preot de mir:Pr. Constandin sin Nicolae, 45 ani, cu cetire bunkfara. nici o patima Si neglobit, cu sotie (Ana sotie, 38 ani,Masa fica, 16 ani), de neam ruman, fecior de mirean, hi-rotonit de prea osfintia sa Vladica Pogonianis chir Antim,cu blagoslovenia raposatului Mitropolit Cosma, pa bisericasf. Spiridon nou, cu leat 1789 Maiu 29, Si mutat la aceastabiserica in leat 1810 'Fevruarie '26, cu pectluitul prea sf.Mitropolit Si Exarh chir Gavriil.

LXIV. Mahalaua Meindstirii Radului l4dd-46 case, 182-barbati, 179 famei, 361 suma toata. Amestecati : rumani,

preoti :-ce-

www.dacoromanica.ro

CANAGRAFLA BISERICILOR BUCURESTRIa 1067

:greci sarbi.- Biserica de zid, hramul sfintei Troite, cuCoate ale ei bune. La aceasta biserica se afla un preot demir : Preotul Zoe sin Anastasie, 60 ani, cu cetire buna,fara nici o patim5. §i neglobit, vaduv, de nearngrec, fe-cior de mirean, hirotonit de Mitropolit Ioanicon chir Ma-carie, pa biserica sfintei Mitropolii de acolo, in leat 1784Noemvrie 1, viind aice s'au aqezat la aceasta bisericaIn leat 1807 August 22, cu pecetluit.

LXV. Mahalaua Bro,steni.---114 case, 204 barbati, 190famei, 394 suma tbata. Amestecati : sarbi, rumani greci.--Biserica de zid, hramul Adormirii Precistii indestulatacu odajdii §i carti. La aceasta biserica sä afla patru preoti

tarcovnic : ,1) Pr. Toma sin Teodor, 30 ani, cu ce-tire buna, fara nici o patima qi neglobit, vaduv, de neam

fecior de mirean, hirotonit de Vladica Vrata chirSofronie, cu blagoslovenia lui proin Mitropolitul Dosithei, inleat 1806 Mart 19, pa biserica aceasta. 2) Preotul Co-standin sin Sarban, 26 ani, cu cetire slabs, fait de nici-o patima §i neglobit, cu sotie (Costandina, 22 ani), de neamruman, fecior de mirean, hirotonit de Vladica Vrata chirSofronie, cu blagoslovenia lui proin Mitropolitul Dosithei, inleat 1809 Octomvrie 7, pa biserica aceasta. 3) Preotul Joansin Radu, 36 ani, cu cetire slabs, fara nici o patima si ne-globit, cu sotie (Dobra sotie, 28 ani, Anastase fiu, 6 aniinvata filada, Vasilie fiu, 4 ani Gheorghe fiu, 2 ani), deneam ruman, fecior de mirean, hirotonit de Vladica Se-vastis chir Dionisie, cu blagoslovenia lui proin MitropolitulDosithei, in leat 1807 Julie 31, pa biserica aceasta. 4) Preotulloan sin Stanciul, 50 ani, cu cetire buna, fara nici o pa-tima §i neglobit, cu sotie (Marica sotie, 40 ani, Vasile fiu,16 ani, au invatat carte rumaneasca, Nicolae fiu 12 ani,invata ciaslov, Stanca fica, 7 ani, Costanda fica, 4 ani), deneam ruman, fecior de mirean, hirotonit de Vladica Sta-vropoleos chir Grigorie, cu blagoslovenia raposatului Mitro-polit Cozma, in leat 1791 Maiu 14, pa biserica aciasta.Andrei (tarcovnic), 35 ani, cu cetire cam slabs, fara nicio patima Si neglobit, cu sotie, de neam ruman, fecior de-mirean, oranduit tarcovnic cu pecetluitul Mitropolitului Ig-natie in leat 1810 Iunie.

si

si

si-un

ruman,

si

si

www.dacoromanica.ro

1068 CATAGRAFIA BISERiC LOR BUCURErENE

LXVI. Mahalaua Ca'rdmidarilor de--2os.--7136 case, 24&-barbati, 267 famei, 515 suma toata. Amestecati: rumAni §isarbi.Biserica de lemn, hramul sf. Dimitrie, neindestu-lata cu cele trebuincioase. La aciasta biserica sa afla pa-.tru preoK 1) Stoia sin. Vlad, 40 ani, cu cetire buna, fara.de nici patima neglobit, cu sotie (Stoica, 26 ani, Tu-dor fiu, 5 ani, Dumitra fica, 4 ani), de neam ruman, fe-cior de mirean, hirotonit de Vladica Eliupoleos chir Ni-codim, cu blagoslovenia lui proin Mitropolitul Dosithei, inTeat 1803 Mart 14, pa biserica aciasta. 2) Preotul Tudorsin Serban, 45 ani, cu cetire buna, fara nici o patima §ineglobit, cu sotie (Dumitra, 36' ani, Anastasia, 13 ani, E-lisafta, 5 anifice), de neam ruman, fecior de mirean, hi-rotonit de Vladica Sidis chir Grigorie, cu blagoslovenialui proin Mitropolitul Dosithei, in feat 1793 Decemvrie 13.pa biserica aciasta. 3) Preotul Ignatie sin Ivan, 55 ani, cucetire buna, fara nici o patima §i neglobit, cu sotie (Marica,45 ani, Constandin fiu, 13 ani, invata gramatica grecete).de neam ruman, fecior de mirean, hirotonit de VladicaSardeon chir Thimotei, cu blagoslovenia raposatului Mi-tropolit Cozma, in feat 1790 April 25, pa biserica aceasta.4) Preot Savu sin Mihai, 32 ani, cu cetire slaba, cu pa-tima de betie, cu sotie (Rada, 28 ani, Ecaterina fica, 4ani), de neam ruman, fecior de mirean, hirotonit de Vla-dica Vrata chir Sofronie, cu blagoslovenia lui proin Mitro-polit Dosithei in feat 1804, Noem. 20,pa biserica aceasta.

LXVII. Mahalaua sf. Gheorghe Vechiu-170 case, 503.barbati, 284 famei, 787 suma toata. Amestecati : greci,sarbi, rumani. Biserica de zid, hramul sf. marelui muce-nic Gheorghie, cu toate oranduielele bune. La aceastabiserica sä afla cinci preoti, un dascal §i un paraclisier:1) PreQt Nicolae, proin prcitopop, sin popa Jipa, 64 ani, cucetire buna, fara nici o patima, cu sotie (Maria sotie, 50ani, Andrei fiu, 32 ani, gramatica greceasca Si romaneasca,fara nici o patima, holteiu; Eftimie .fiu, 8 ani, invata gre-cqte la oetoih, Dumitrana fica, 20 ani, Zoita fica, 16 ani,Maria fica, 2 ani), de neam ruman, fecior de preot, hiro-tonit de Vladica Amidis chir Serafim, cu blagosloveniaraposatului Mitropolit Grigorie, In feat 1772 Mart 1, pa bi-

o qi

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURESTENE 1069

serica aceasta unde se afla acum.-2) Preot Gheorghiesin popa Anion, 50 ani, cu cetire slaba, cu patima debetie, cu sotie (Maria, 40 ani), de neam ruman, fecior depreot, hirotonit de Vladica Sidis chir Grigorie, cu blagos-levenia raposatului Mitropolit Grigories in leat 1787 Maiu23, pa biserica aceasta.-3) Preot Gheorghe,. Proestos sinCostandin, 32 ani, cu cetire buna, si cantari, fara de nicio patima si neglobit, cu sotie (Pena sotie, 27 ani, Nico-lae fiu, 2 ani, Ana fica, 5 ani), de neam ruman, feciorde mirean, hirotonit de Vladica Titopoleos chir Teofilact,cu blagoslovenia proin Mitropolitul Dosithei, la leat 1801Maiu 7, pa biserica Udricani, si mutat la aceasta bisericain leat 1804 Mai 17, cu pecetluit.-4) Preot loan sin Joan,45 ani, cu cetire slaba, fara nici o patima si neglobit, cusotie (Ancuta sotie, 40 ani, 'Vasile fiu, 20 ani, cu cetirebuna si cantari, fara nici o patima si neglobit, holteiu,Nicolae fiu, 3 ani), de neam ruman, fecior de mirean, hi-rotonit de Patriarhul chir Procopie in leat 1795 Oct. 9,pa biserica sf. Gheorghe of Craiova, si din rasvratirea vre-milor viind aici s'au asezat la aceasta biserica -in leat 14307'Ghenar 17, cu pecetluitul proin Mitropolitului Dosithei.-5) Preot Gheorghie sin Neag(u) Dascal, cu cetire buna sicantari, fara nici o patima si neglobit, cu sotie (Voieasotie, 25 ani, fiul for Chirita facut acum, de 6 saptamani),de neam ruman, fecior de mirean, hirotonit de VladicaPogonianis, chir Dionisre, in leat 1800 Avgust 24, pa bi-serica Doamna Balasa, cu blagoslovenia Mitropolitului chirIgnatie, si mutat la aceasta biserica tot intriacest leatSept. 21, cu pecetluit. Dascalul Chirita sin Gheorghie,42 ani, cu cetire buna, greceasca, rumaneasca si slove-neasca si cu cantari, fara nici o patirriai cu _sotie (Ioana),de neam bulgar, fecior de mirean, asezat dascal la scoaladomneasca cu hrisov domnesc. Joan paraclisier sin Cos-tandin, 26 ani, cu cetire slaba, fara nici o patima, hol-teiu, de neam ungurean, fecior de mirean, tocmit para-clisier cu sambrie la aceasta biserica da merge pe treiani, far'de pecetluit.

LXVIII Mahalaua Stelii: 39 case, 123 barbati 127famei, 250 peste tot. Amestecati: greci, rumAni, sarbi si

www.dacoromanica.ro

1070 CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURErENE

armeni. Biserica de zid, hramul Adormirea Precistii, cuptoate oranduelile ei bune. La aceasta biserica sa afla doipreoti qi doi tarcovnici: 1) Pr, Costantin sin Chiriac, 40ani, cu cetire buna, fara nici o patima neglobit, cu,sotie (Ana sotie, 35 ani, Mihai fiu, 7 ani 'nvata octoih gre-cesc, Frusina fica, 12 ani, Catrina fica, 10 ani), de neamgrec, fecior de mirean, hirotonit de Mitropolitul Tarnovchir Matheiu, in leat 1795 Dec. 20, p5. biserica NWere alui Hristos dela Arvanitohore, Si din rdsvratirea (vremilor)viind aice s'au wzat la aceasta biserica in leat 1795Oct. 4. Pr. Zaharia Ierornonah sin popa Hristea, 40 ani,cu cetire slaba, fara nici o patima Si neglobit, de neamgrec, fecior de preot, hirotonit de Episcopal Athinon chirDionisie, In leat 1783 Iunie 4, pa biserica sf. cuvios Iacovi viind aice s'au wzat la aceasta biserica in leat (1. a.).

Gheorghie sin Costaticlin, tarcovnic, 18 ani, cu cetire buna,fara nici o patima §i neglobit, holteiu. Joan sin popa Iri-mie, tarcovnic, 18 ani, cu cetire buna, fara nici o patima§i neglobit, holteiu.

?XIX Mahalaua Peri ului 31 case, 100 barbati §i 98famei, 198 soma toata. Arnestecati: rumani, greci qi sarbi:Biserica de zid, hramul marelui mucenic Dimitrie, cu toateoranduelile ei bune. La aceasta biserica sa afla doi preotiSi un dascal. 1) Pr. Vlad sin Mircea, 46 ani, cu cetirebuna, fara nici o patima, vaduv (Ioan fiu, 20 ani, tiecarte rumaneasca, cu patima de hotie globit, holteiu),de neam rumAn, hirotonit de parintele Episcop Ramni-cului chir Nectarie, In leat 1793 Avgust 5, la biserica(1, a.) of Craiova, §i din Intamplarea rasvratirilor viind aices'au a§ezat la aceasta -biserica in leat 1809 April 19, cupecetluit.(Petre fiu 9 ani, Ancuta fica. 12 ani, Eva fica4 ani). 2) Pr. Costandin sin Radu, 30 ani, cu cetireproasta, cam betiv Si neglobit, cu sotie (Ana sotie, 24ani, Joan, fiu 1 an, Lucsandra fica 5 ani), de neam ruman,fecior de mirean, hirotonit de Vladica Sevastis chir Dio-nisie, cu blagoslovenia proin Mitropolitului Dosithei, in leat1803 Fevruarie 6, pa biserica aceasta. Nenul Dascalsin Ioan, 50 ani, cu cetire slaba, cu patima de betieneglobit, cu sotie (Zmaranda, 30 ani).

1i

1i

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURRTENE 1071

LXX Mahalaua Si Vineri-37 case, 166 barbati, 164famei, 330 suma toata. Amestecati; rumani Si greci. Bise-rica de zid, hramul cuvioasei Para§chivei, cu toate oraniduelile ei bune. La aceasta biserica sa afla patru preot-i un dasca.1; 1) Pr. Manta sin popa Costandin, 38 ani, cu

cetire buna, fara nici o patima Si neglobit, vaduv (Ata-nasie; fiu 16 ani, invata la gramatica grece§te, fara patima,

neglobit, Manoil fiu, 11 ani, invata la gramatica), de neamruman, fecior de preot, hirotonit de Titopoleos chir Teo-filact, cu blagoslovenia proin Mitropolitului Dosithei, la feat1794 Noemvrie 12, pa biserica aceasta. 2) Pr. Nicolaesin popa loan, 35 ani, cu cetire buna, fara nici o patima§i neglobit, cu sotie (Mariea sotie, 25 ani, Casia, 6 ani,Ana, 4 ani §i Natalia, 2 ani, fice), de neam ruman, feciorpreot, hirotonit de Vrata chir Sofronie, cu blagosloveniaproin Mitropolit Dosithei, in feat 1806 Mai 28, pe bisericaaceasta.-3) Pr. Radu, protopop sud Ilfov, sin Stoica, 55ani, cu cetire buna, fara nici o patima §i neglobit, vaduv(Palma fica, 16 ani), de neam ruman, fecior de mirean,hirotonit Vladica Stavropoleos chir Grigorie, cu blagoslo-venia proin Mitropolit Dosithei, In leat 1794 Februarie 27,pe biserica Lucaci, mutat la biserica aceasta In feat 1804Maiu 14, cu pecetluit. 4) Pr. Stefan sin Petre, 50 ani, cucetire buna, fara nici o patima .i neglobit, vaduv (fiul luiPetre 23 ani, au trivatat carte greceasca, fara nici o pa-tima §i neglobit, holteiu, fiul lui Mihaiu, 20 ani, au 'MITA-at carte greceasca, fara nici o patima neglobit, holteiu),de neam grec, fecior de mirean, hirotonit de Vladica Pas-toriiano chir Ghenadie din Machedonia in feat 1785 Fe-vruar 22, pe biserica sf. ierarh Nicolae, §i viind aice s'auwzat la aceasta biserica in feat 1801 April 4, cu pece-tluit. Dascal: Dimitrie Logofat de divan, 28 ani, cu ce-tire buna Si cantari, fara nici o patima Si neglobit, hol-teiu.

LXXI Mahalaua Udricizni-65 case, 149 barbati, 187famei, 336 suma toata. Amestecati: rumani, greci,Biserica de zid, hramul sf. ierarh Niculae, cu toate oran-duelile bune. La aceasta biserica sä afla doi preoti, undascal §i un tarcovnic. 1) Pr. Vasile sin Stefan, 63 ani,

§i

§i

sarbi.

www.dacoromanica.ro

1072 CATAGRAFIA BISERICILOR BUCUREVENE

cu cetire bung., fara nici o patima neglobit, cu sotie(Voica sotie, 40 ani, Theodor fiu, 7 ani, invata la octoih;Toma fiu, 5 ani, invata la filada, Fotinia fica, 11 ani, Zma-randa fica 10 ani), de neam caramanlau, fecior de mi-rean, hirotonit de Vladica Sidis chir Grigorie, cu blagos-lovenia raposatului Mitropolit Cozma in leat 1788 Nov.23, pa biserica aceasta. 2) Pr. Costandin sin Voinea,32 ani, cu cetire bung. si cantari, fara nici o Datimaneglobit, cu sotie (Ruxandra, 24 ani, Dimitrie fiu, 3 ani),de neam ruman, fecior de mirean, hirotonit de Vladica,Iliupoleos chir Nicodim,-cu blagoslovenia proin MitropolituluiDosithei, in leat 1803 Maiu 4, pa biserica aceasta.Das-cal : Dimitrie sin popa Stamate, 34 ani, cu cetire bung,lard nici o patima §i neglobit, vaduv. Petre tarcovnic sin[acov monah, 20 ani, cu cetire slaba, fara nici o patimaqi neglobit.

(Va urme.)

si

ft

www.dacoromanica.ro

EVANGELIASEU

VIATA sI INVETATURA DOMNULUI NOSTRU

IISUS CHRISTOSODUPRE CE1 PATRU EVANGELIC; PUSA IN §1R0 CHRONOLOGICU §1 PARAPHRAZATA.

DE

MELCHISEDEC EPISCOPUL DE ROMANO.

(Urmare. Vezi cBiserica Ortodox& Romantt,, anal al XXXI-lea, No. 8).

2) Unil Phariseii, ca sa pota mai de aprope observe,pre Iisus, l'a invitatu sa-pranclesca la elu a casa. Iisus seduse cu densulti, si, gatinduse prandult, se aseda la masa,fara a's1 spala mai anteiii manele' dupre datina Phariseilor,la carea el tineati forte multil, creclendii ca sA spurca celtice aru manca cu manile nespalate. Acesta impregiurare ascandalizatii pre Phariseil, Si a datil luT Iisus motivil amustra hypocrisia Phariseilor, cari redusese legea numaTla forme exteri8re. «Voi Pharisei, vise elu, puneti t6tAsirguinta vostra pentru spalarea corpulul; dar nu cugetatinici-cum de curatia sufletuluT, care este plinu de rapiride alte reutati. Vol, prin acesta 176 asemenati cu omulitcare arii spala pacharele si blidele sele numal pe dinafara,era inlauntru le aria lasa necurate. Nebunilor! au nu aVetidatorintl care sufletil casi card corpu ? Ail nu este Dum-nedeil autorulii amanduror, caruI avetI sA dap sema delntrebuintiarea ce ati facutil din amendeue partile fiintelvostre ? Vol socotiti ca Ve quituiti de datorintele vostrecatra sufletil prin aceea ca dap eleimosind din averea vOs-

si

www.dacoromanica.ro

1074 EVANGELIA SEE.1

tra cea agonisita cu rapire. Anse val voi! pentru ca ave-rea din carea clan eleimosink este nelegiuita. Legea cuadeverstii ye da dritil a lua dela Omeni cjeciueld pentrusustinerea vostra. Dar vol ati intinsu c,leciuela pand la celemai mici objecte ce gasin la poporulii de josii, si pe langaaceea, la adunarea deciuelelor vostre, Inselati si asuprinfara mustrare de consciinta, fara mila, fara tema de drep-tatea luT Dumnecleti, si fara sa cugetati ca aseminea fapteate vostre stint contraril iubirel apropelui, ce cere Dum-nedeil dela ameni. Folosinduve de dreptuld vostru, nu secuvine nici-o-data a perde din vedere dreptatea si dra-gostea cu care stinten datorl omenilor. Val pentruca datorinta ce aveti de a covirsi pre altii in fapte bune qiale fi de model.' in moralitate, o ati redusti numal la pk-ferinte lumese, precum scaunlle cele mai de frunte in Sy-nagoge, si semnele de respectil dela cel ce ye intalnesciiprin stradele qi piagele cetatei. Val voi! pentru ca pieta-tea vostra este numai o hypocrisia, sub a care masca seascundil cele mai urite crime; incat Stinten asemine mor-mintelor necunoscute, pe care trecatorii calca ca pe pa-mantu sanatosii, fara ale trece prin minte ca sub picierelefor se aft' Ose de morn". Aucjindu aceste unu legistu ceera in numerult mesenilor, s'a ofendatii si a disc lui Iisus:<cu vorbele tele ataci nu numal pre Phariseiti, dar si prenoT legistii, can pe temeiulti lege- sustinemu inveteturilePharisaice». <Nal' si voi, legistilor, fu respunsulii lui Iisus;pentru ca in cele ice privescil pre altii ingreuiati legile,in cat le facet_ nesuportabili qi neaplicabili, era in ceeace ve privesce pre voi ensive train ca cand nicl an fi sciinduca exista vre-o lege. Vai Vol, Phariseilor si legistilor!pentru ca pe de oparte inaltati monumente pe mormin-tele prophetilor ucisi de patintil vostri, spre aye aretalumeT mai bunt de cat predecesoril vostri, era de altaparte prin faptele vostre aproban si comiten acelesi crimeale parintilor vostri, persecutandu si ucidendu pre Ominil,

voi!

www.dacoromanica.ro

V1ATA INVETATURA LUI I1SUS CHRISTOSI1 1075

trimisI de Dumnezeit pentru luminarea si mantuirea sufle-telor vostre. Pentru aceea eta ce a hothitii pentru volDumnedeu in intelepciunea sea: «Eil vol trimite for prop-hetf si Apostoli; dar el if vor persecuta si parte din elvor ucide, Oita ce va sosi liva isbtndirel, cand se varasbuna asupra for tot sangele propfetilor celu versatil dedensii, sange nevinovatit, ca alu lul Avelu si alu lul Za-charia, ce s'a ucisit in tmplu. Si ye asigurit, ca acestase va implini asupra generatiune de faca. Vai vot, le-gistilor! pentru ca sciinta ce vi o a data Dumnedeil, inlocu sa ye folositi de ea spre a cunosce adevarulii si a yemantui pre voi si pre altil, o at1 facutit unelta a peirel vos-tre si acelor ce ye ascultaD. Carturarii si Phariseilaprinsit de mania asupra lui Iisus pentru demascarea lor,si spre putea tncrimina cu vre-o idea contraria legei,exprimata de elit, ii propuneait feliurite 1ntrebarI.

§ 41. Ave-Miura Domnului clatd Apostolilor despre ab-soluta rieinteresare. Despre privighierect ce se cuvine a aveapentru ca sd nu ne apuce mo'rtea nefiregaliti de judecalalui Dumneciezi. Invegtura lui Christas are sci producd inlnme o mare revolutiune morale-. Iisus se Itinguercie despreorbirea Contimpuranilor in respectu cdtrd densulii (Luc. XII).

1) Predicand Iisus la o mare multime de poporti, ore-cine s'a adresatti la elu cu rugaminte de a Indemna prefratele sea, ca sa'1' dea partea cuvenita din o clironomia.Era elit, refusandit a se amesteca Intru o questia relativala autoritatile legali, 11 disse: cOmule! cine m'a pusit premine judecatoriti in sfedele vostre, sea. Impartitoriii de a-verile vostre»? Apol adresa catra urmatorii sei cuvintele:«Paziti-ve de lacomia averilor, cad fericirea omialui nu con-.sta in prisosinta avutiilor. Ca sa ye convingeti de acestil.adeverit, ascultati o parabola: Unit omit bogatil forte 'iaroditu terina Intru unit anil; incat eltit se ingrija ea no sa

eherica Ortodoxii Ro fOinA 8

s'ad

II

www.dacoromanica.ro

1076 EVANGELIA EAU

alba loci" unde sa'st depuna fructele dup. ce le va aduna..Cugetanda ela la acesta, mat la urma, IsI Scia,cevoiu face; Sparge-voiu magasinele ce le ama avut pan'acum, si voiu face altele mat IncapetOre, incare voiu strangetOtefructele si bunatatile ce poseda. ApoT, in acesta chipaasigurata pe multi ant Inainte, nu voiu avea de cat a me.odichni, a manca, a bea si a petrece- in desfatarn Pe candelti se deda celor mat fantastice ilusiuni despre unti

fericita pe pamenta, Dumne4et lise lui:-Nebune ITu to ingrijesci cum sa-ti pregatesci placerile materials pemulti ant inainte, si nu scii, ca mortea are sa-ti rapescasufletula in acesta nopte! Asa dar, ce folos vet sä aibito dela avutiele cele mart ce ai gramaditil, si cugett a.mat gra'rnadi? Eta cum se insela omula care cauta fericirein avutia, era nu in implinirea voiei luT Dumneclea! Deaceea dar vol nu ocupatI sufletele vOstre cu grijele nema-surate despre mancare si imbracaminte. Sufletula este matsuperiora de cat ala margini la aceste ocupatiuni. Proniadumnecleesca, intru intelepciunea sa a prevecluta necesita-tile vOstre materiali, si asa a combinata lucrurile in catvol cu lesnire sa ye putett procura cele necesare pentrusustinerea vietei corporali, Uitati-ve la corbi, pe carii Dtm-neclea it chranesce, fa'ra ca el sa se ocupe a'si aduna a-vutii in magasine. Cu cat dar mat vertos nu ye va lasain lips' pre vol, can stintett mat superiorl de cat pase-rile ? Si de yeti ingriji vol cat de multa pentru indestula-rea vietii materiale, au third prin aceea o vett putea pre-lungi macar cat de pugina peste vointa luT Dumnec,lea, ca-rele singura este isvorulu vietil vostre? Asa dar, zedar-nice sunt acesta fella de griji pentru avere. Sa ye clanalta. doveda despre ingrijirea Proniei pentru fapturile stile.Uitati-ve la crinT, cu ce frumsete cresca et- dela sine, f'-ranici o ostenela pentru imbracaminte! Ore Solomon, cutote avutiele si gloria sa fost-au. in stare a'si procura chainede una colora asa de frumosa ca ala acestora flort? Pu --

disc:

vi-

itoria

www.dacoromanica.ro

VIATA tnfrfATURA LUI INUS CHRISTOSt 1077

cin-credinciosilor! daca o buruend de pe campti, carea esteatat de ephemera, Dumnec)eil o decora cu asa mare frum-sete, ore cu cat mai vertos va Ingriji de -oi, can stmtetidupre chipulti si asemenarea lui? Vol dar sd nu inargi-niti grijele vostre la indestularile materiali, nici sd va fa-ceti din ele objectil de gloria; cacT acesta o facti numaiOmenil materiall, dedati cu totulii la lucrurile lumesci, caanimalele ce nu vedu de cat parnentult, la care stint dinfire aplecate. Vol sa fiti adfmcil convinsi, ca Parintele vos-tru celu ceresCti cunosce necesitatile vostre, pi nu ye valasa in lipsd. Dar pentru a ye asigura de acelil ajutoriilalit pronieT, care sd ye dea v'oi tot-de'-una cele trebui-tore: urmati inveteturei mole, conformative.viata cu dansa.Desi vol santetT pugini la numerti, si inconjurati de ini-mid, Anse nu vä temeti, nu incetati a predica invataturamea, pentru ca Tatalu cerescil ye favorezd; elu voescea regenera prin vol lumea si a intemeea pe pamentilimperatia sea. Ca unit ce v'ati fdcutil apostoli al acesteTfericite ImpdratiT a luT disbracati-ve de toteinteresele lumesci ce v'ar putea impedeca in chia.mareavostra acesta. mare. Vindeti-ve averile ce veti fi avendti,"si pretul for sa nulti pdstrati in pungele vostre, facedcu elu eleimosina. Prin acesta, in loculil pungelor ma-teriali si stricaciase, ye veti face o comora ceresca neInpuginata nici-o-data si neperitoare. Asa nefiind inimavostrd lipita de nici unit bunt.' pamantescil, veti intOrcetote tintirile sufletului vostru la bunuld celti mai inaltil;caci firesce omulti I T are inima si cugetarea atintite acolounde s'a depusil comora sea. Prin acesta vol va veti facevrednicl de cea mai Ina lta fericire in viata eterna.

2). Sä fiti cu cea maT mare ingrijire si luare-a-minte cafaptele vostre sd corespundd chiamarei vostre, asa ca onTcand vi s'ar cere soma sa nu remdneti rusinati pentru neImplinirea datorintilor vostre. in acesta privire sa urmati,exemplului bunilor servitorl, cars stall gata asteptAnd pre

$1

7i

,Dumnec,lett,

ei

www.dacoromanica.ro

1078 EVANGELIA

Domnul for ce are ase intorce dela ospetil, ca on Ince timpu all noptil aril veni e1u si aril bate in usd el saíìä inaintea lul spre deschide si servi. Deci precumnisce asemine servitors merita ca Domnulil for sal tratezecu tota bine-vointa sea: asa si voi, pentru fidelitatea vcis-tra catra, inveteturile mele, vets fi remunerap cu cea macinalta trepta de fericire. Acesta privighere si ingrijire derespundere sa nu ye parasesca nisi -o-data, pentru ca tint-pulti in care ivetI fi intrebati de faptele vostre este cutotulu necunoscutii. Precum stapinulti casel nu scid tim-puln anume cand are sä vind vre unu furl, ca spargacasa si sa'111 prede; si in asemine nesciinta este nevoitiitot-de-una a avea In videre mesuriIe de aparare contrafurilor: asa si voi urtnatoriT mei traits ca on candvi s'ar intempla mortea, dupd carea aveti afi judecati in-,naintea Fiiului ominescu, faptele vostre sa nu se afle con-trare inveteturilor ce atl primitil dela

Petru a intrebatu pre Iisus: 1DOmne! Acesta ingrijirepurureIa despre infacosarea la juclegiulii durnnezeescd ne.privesce ore nurriaT pre nos Apostolic, ca cele ce al discdespre deseversita nOstra neinteresare, sal privesc si pretots cellalti urma..tori ai tai? lisus a respunsil cu o para-bola: Domnii obicinuc,scil a pune mai mare peste serbiifor sate pe unulti din eT, pre carele ill socotil el mai fi-

si mai intelept, ca sal conduca si la timpil sa ledea mesura prescrIsa de chrana. Daca sa intempla ca cellalesii, in nefiinta Domnuluif inplinesce cu deplinatatevolea lul si respunde asteptdrei stile, atuncl Domnulti lareintorcere, gasindU dorintele stile realisate, spre remune-ratia fidelitateI serbului II incredintiaza tota avutia. Eradaca serbulii acela, in lipsa domnulul seu, socotindil caDomnulil sell are sa, intardia a veni, ca ell pOte in aceliltimpu sa faCa ce ii va placea; si prin urmare va incepepe deoparte a nedreptdti in totil chipuld pre serbiT si ser-bele ce incredinSiatil economies luI; era pe de altd

SEU

sal

ea 2._

at

ast-feliii

dela,

sea

s'aU

www.dacoromanica.ro

VIATA. tliVATITURA LUI IISUS CHRISTOS6 1079

parte a petrece in desfatari, farA a gAndi la responsabi-litatea ce II presta: ce sorta socotiti ca va avea uric ase-mine serbe necredirIcose, rand, peste asteptarea lui vaveni Domnulti see va afla sevIrsinde lucruri cu totulecontrare ordinilor lui ? Negresite ca ii va aplica cea maimare pedepsa. De are. gasi vinovatl pedepsilor si pre altiidin _erbii sec; dar nici pe va pedepsi asa decumplitu ca pre acela pre carele elu file. pusese mai mare,carui II discoperise voea sea cu de amanuntule, si caresea bine ce datoresce faca si ce nu. CACI firesce sacere multe dela acela, caruia s'a date multe, si se ceremai puginu dela acela cArui s'a date.mai pugine. Asa dartots urmatorii mei datoresce a se Ingriji ca sa fia tot-de-una gata a da sema la judecata lui Dumn,eclea de faptelelor, cu acea Anse deosebire, ca voi Apostolic, cari sentetialesi spre a conduce pre altii in Imp:era:Oa lui Dumneclee,aveti o mai mare responsabilitate de cat altii, si prin ur-mare dela voi se cere si mai mare privighiare si ingrijire;de la voi ce cere nu numai mAntuirea vostra, dar si amultoril altora.

3). Invetetura mea are sa produce in omenire o catas-trophe mare, asemine incendiului care nimicesce o cetatesi arunca spaima in locuitorii ei. Eu sent cu nerebdareca sa vesle acestii foal aprinclendu-se; deli scie ca si premine ensumi me astepta cele mai cumplite suferinti, deacarora apropiare me Infioreze. SA nu socotiti, ca. Invete-tura mea are sa lase pre omini in pace si sa magulescaplacerile si deprinderile tor; nici de cum. Ea are sa dis-parta omenirea in &Sue partite; de o parte urmetorii mei,Insufletiti de o noua viata; era de alta-ceealalta omenireInvechita. In reutate. Lupta va fi mare; va strabate 'Anasi intre membrii aceliasi familie, producende disbinare in-tre parinti si fil, barbati si muieri».

4). Iisus, adresAndu-se catra glote, a clise: and vedetiridic6ndu-se unu nore. despre aptisu, qciti Ca aceea este

walla nu'lli

sa

ti Cu

www.dacoromanica.ro

1080 EVANGELIA SAO

prevestire de plOia; deasemine, cand sufla ventult austru,sciti ca are sa urmeze arsita: hypocritilor! Cum de nuputett cunosce de pe semnele ce vedetI la mine, ca a so-situ la voI timpul Messier ? Vol acei ce gaciti asa de ni-meritt schimbarile temperature de pe semnele ce vedetiin aeril: pentru ce nu veniti ensive dela sine la dreptajudecata despre mine, fara ca sa ve indemnil si mustruet ? Veniti-ve In cunoscinta pAna ce Anca aveti timpt fa-vorabilt de convertire, ca nu odinicira sa ve caiti cu amart,dar fara folost. Urmati exemplult datornictiluI, care fiindtrasti la judecata pentru datoria de creditoriulil set, sprea inlatura schingiuirile si InchisOrea, se impaca pe cale cuplrlsulu set, si asa scapa de pericolult celt ameninta.

§ 42. Inveraura Domnului despre pording Vindecareaunei muieri girbove in cilua Sambetei. (Luc.' XIII, 1-17).

1). In acelti timpt ore carii, spuindil lui Iisus, Ca Pilatta ucist pre nisce galilieni tocma cand ei aduceati jertvela templu, voiat sa scia socotinta lui Iisus despre o ase-minea fapta. Elti. Anse le respunse: «Sa nu socotiti ca a-celor galilieni le s'ar fi Intemplatil acea nenorocire, pentruca el art fi fostil mai pecatosi de cat top ceialalti ga-lilienI. Nici de-cum: Top vets peri in asemine modt,dadt nu ye vets converti. De asemine sa nu socotiti, caacei opt spre clece Ornini ce at peritt sub deramaturileturnulul dela Siloam, art fi lost mai culpabili de cat-toll locuitorii Ierusalimului. Ve Incredintezil, ca de nuye vets converti, toll vets avea aceeasf sorta, si nu In-

viitorit departatt(*). Ascultati la acesta o para-bola: Uati omu plantase in via sea un smochint. Dupamai multi timpti, ;vedindulti ca, nu produce fructe, a4isti vidrului: taie arborult acesta,- ca nu este de nici untfolosil, ci rmmal ocup5. Indesertii und loct ce aru putea

(*) In amendou'e casurile Iisus face alusiune la surparea Ierusa-lemului de Romani.

tr'unti

www.dacoromanica.ro

V1ATA y9I itiVtTA.TURA. Lill IISUS CRRISTOSU 1081

produce ceva folositorit. Viaruld Anse a qisil Domnululfiindca m'am ostenitd cu elu atat de multd, mai la-

salt' Anca unti timpft; si eti voiu intrebuintia cele mai e-ficace metode spre all.% face fructiferti: Dar daca si a§anu va produce fructe, atunci IIu vet taia. Acesta parabolaeste icona vOstra. Sorta vOstra este deja hotarita in de-cretele providentei. Dar existenta vostra- ca poporti se-continua numai pentru ca eil sa pot-6 face cele mai depe urma incercari spre convertirea vostra.

2). Intru o Sambeta", Iisus invata poporuld in orecareSynagogA. Intre -ascultatorii set era si o muiere epileptica,si girbova, carea de optspredece ani patimea, fara a seputea vindeca. Iisus, vedindu-o, a chiamat'o, §i 'i a disti:«Muiere! Sa fit vindecata de bola tea». Apoi, puna.ndu'simanile pe ea, s'a insenatosatil, si maria pre Dumneqedplina de bucuria. Archisydagoguld, ca sa inculpe pre I-isus ca pre unti. calcatoriti de legea pentru nelucrare indiva Sambetei, se adresa catra popord si dise cu mania:«ail nu stint sere dile 'cle lucru ? Intru acele veniti ca säye vindecati de neputintile vOstrel-era nu in qina Sam-betel, cand nu este Tertatil a lucra nimica». Iisus respunselui: «hypocritule. De ce 1ntindi oprirea sambetei peste-marginile legali ? Au nu fia care din voi in qiva Sambe-tei dislega dela esle bould sed asinuld sed §i'ld duce de'ltiadapa, fara ca cineva sa cugete ca prin aceea aru jignisantitatea Sambetei ? Cu cat dar mai vertos nu pote frcontra aces legs vindecarea capetata sambeta de acestanenorocita, tot de osemintia cu vol, ce suferia de opt-spreqece ani nice asa cumplite chinuri» ? La aceste cu-vinte se rosira tots inimiciT lui, ce cautad a incrimina binefacerea lui; era multimea se implea de entusiasmti, pri-vind faptele gloriose ale lui Iisus.

(Va urma).

vier:

www.dacoromanica.ro

0 CUV.A.NTARE1)

Onorati

Salut cu bucurie Intrunirea celui de al doilea congresal functionarilor comerciali din intreaga Cara si primul inorasul Focsani, zicandn-vd: (Bine ati venit».

Zic cu bucurie, pentruca in -programul lucrarilor D-v.este o chestiune de mare importanta care ne preocupa sipe noi clericii, pe Biserica si pe foci crestinii In genere:

E legea repaosului domenical.Aceasta lege votata si sanctionata in 1897, nu numai

ca nu e crestineasca, dar nu-i nici umana. Nu-i crestineasca,pentruca la alca'tuirea ei nu s'a tinut socoteala de a patraporunca dumnezeeasca care zice:

«Aduti aminte de ziva siimbeteh care la noi, crestinii,e Duminica, «ca sa o siinte,sti pe ea, ?rase zite vei lucravei face toate lucrurile tale, iar a ,saptea sa o consacri Dum-nezeului tau. Nu vei face intriinsa nici un lucru; nici tonici serva ta, nici vre-o vita a ta nici chiar strdinultau, care locue,ste inlduntrul portilor tale).

Dandu-se voie prin art. 3 din aceasta lege, ca Dumi-nicile, pravaliile si stabilimentele sa fie deschise [Ana laorele 12, din zi, s'a lovit direct in legea Divina transfor-

') in biserica catedrala, SI. Ioan din Focsani de P. C. S. IconomulClimerit Bontea Protoiereul judetului Putna la Te-Deumul oficiat de sfintia sa,in sobor, cu ocaziunea celui de al doilea congres al functionarilor comercial).,care a avut loc in ziva de 26 Octomvrie 1907, in Focsani.

----Congresiili,

,s-i-ti

,s1

Rostitg.

www.dacoromanica.ro

0 COVANTARE 1083

mand sarbatorile de odihna, in zile de lucru, vi s'a luatcrevtinilor posibilitatea, intaiu, de a se odihnl ei vi viteletor, vi al doileade a vent la biserica pentru hrana spi-rituals vi grija celor sufletevti.

S'a uitat ca omul nu e numai core ci si suflet vi ca.muncind 6 zile pentru corp sa cuvine a vaptea zi dinsaptamana, conform poruncei divine, a o intrebuinca pen-tru curatirea vi hrana sufletului.

Din aceasta cauza cu durere constafam, ca sentimen-tul religios s'a racit in inimile crevtinilor, ca in zile deDuminici,. bisericile sunt lipsite de cercetarea credinciovi-lor, cari privesc la ea de departe) ca voarecele la cursafara insa a infra inlauntru.

Numai la sarbatori Imparatevti mai au timp crevtinii savina la biserica si anume in acele sarbatori cum e ceade astazi (26 Oct.) In cari pravaliile, conform acestei legi,.sunt inchise toata ziva.

Dar nu numai pentru crevtini e claunatoare aceasta legeci vi pentru bietele animate.

De aceea am zis ca aceasta lege nu e nici umana.Taranul muncevte cu boii toata saptamana: la arat, la

carat vi la tot felul de munca.Duminica In loc ca vita lui sa se odihneasca vi sa ma-

nance mai in ticna vi mai din belvug ca sa-vi recapeteputerile perdute in timpul celor vase zile de lucru, dincontra -o inhama sau injuga vi pleaca la targ cu marfa,pe cand preotii sa roaga singuri In biserica; aci, la targ,bietele vite de cele mai multe on rabda.' de foame toataziva, .ava ca a doua zi, de multe ori, nici omul dar nicivitele, nu mai sunt trebnice de munca.

Zic de multe ori nici omul, caci aceasta lege mai areo parte foarte rea, ca dinadins facuta ca sa instreinezepe crevtini de biserica vi sa-i Imprieteneasca cu carciumavi anume.:

Prin art. 2 sä prevede ca, la Cara carciumele sunt in-chise pana la 12, iar grin art. 3, ca la orav suet deschis.epana la 12.

Ce sa Intampla?Taranul, Duminica, vine de dimineata la targ, fie cat

-

www.dacoromanica.ro

084 0 CUVANTA RE

-marfa de vanzare, fie de gura-casca,ca -i desobisnuit dea sd duce la biserica,fie pentru alte interese.

Aci, desfacandu-si marfa si mai intalnindu-sa, cu rudesau cunoscuti, sd pun si beau adalmasul si de cele mai-multe on sä

Dela 12 pleaca acasa ametit de bautura si gasind Tangadrum carciuma din sat deschisa, continua ceea ce au in-ceput la targ si bea, de multe on pang. a doua zi, iarcalul sau boii sed flamanzi dinaintea carciumei.

A doua zi, bietul taran se vede istovit de puteri, obo-sit, cu durere de cap, daca nu si cu el spart in urma vreunei batalii, si neapt de munca, iar vitele late de foame.

lata fructele acestei legi!Legele omenesti sä fac si sg. schimba de oameni, aupa

timp, imprejurari si trebuinta din care sunt isvorate.Dupa zece ani de aplicarea acestei legi,care in treacat

fie zis, nici asa cum este nu S'a respectat,vedem ca asacum este alcatuita, nu-i de folos, ba din contra-i &Anna-toare crestinatatei si sanatatei omenesti si de aceea trebuemodificata.

Noi suntem crestini, si ca crestini trebue sa" respectamreligia stramosilor nostri, care ne-a pastrat limba si tara,daca vrem sä progresam si sa vedem Cara noastra maresi tare, asa predum o viseaza tot bunul roman.

Parasind religia si cufundandu-ne in munca de toatezilele, ne abrutizam, ne instrainam de Biserica, mama noas-tra, ne indepartam de Dumnezeu si f5erdem notiunea iu-birei de aproapele, devenind egoisti.

Un atare om, fara religie si fara Dumnezeu, e periculospentru societate si semenii lui si nefolositor Patriei.

De aceea, poate, vedem ea s'au inmultit in mod con-siderabil crimele si sinuciderile.

Sa luam pilda dela strainii care traesc in mijlocul nos-.tru, cari-si tin legea divind cu sfintenie si cari rad rautaciosde not cand \rad cum ne batem joc de ceea ce avem maislant.

Ceea ce este cimentul intre pietrele unei temelii, aceeaeste religia intre cetatenii unui stat: ii infrateste si leap'unii cu altii.

Apelez la sentimentele D-v. umane si crestinesti si in

Imbafa.

www.dacoromanica.ro

0 CUVANTARE 1085-

deosebi ale D-lui Presedinte al sectiei din localitate 1. P.Radulescu, avocat, cu calduroasa rugare ca in deliberd-rile ce yeti avea, conchideti la modificarea acestei legiin senzul ca Duminicile si sarbatofile, prdvaliile si stabili-mentele de orice naturd, sa. fie inchise toata ziva atat laCara cat si la oras; sd nu se faca nici uti fel de comerciuin aceste zile, nici chiar platile la muncitori, si afara debirjari, nimeni n'aiba voie a Inhama sau Injuga vitele,afara doar de cei ce vor sä se preumble, ale caror viteodihnesc In cursul saptamanei.

Nici chiar halciurile sä nu fie ingaduite; far schimburilede marfuri sd se faca Sambata si tot Sambata sd se pro-cure cele necesare gospoddriei si bucatariei pentru adoua zi.

In sperantd ca D-v. yeti bine vol a Linea socoteald deaceasta ruga si parere a mea, pe care o cr'ed mutt folo--.sitoare Bisericei, rog pe Dumnezeu ca binecuvin-teze lucrarile, sa. tind cu deplind sdnatate si sd ajute-in toate intreprinderile D-v. Intru multi ani.

sa

sä

s5, vava v5,

sa.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Se adua multamiri publics piosilor donatori mentionati mai jos, earl-an binevoit a dons bis. din satul Bratcovn, pendinte de parohia

jud. Teleorman, diferite objects si annme: D-na Zinca Isvoranu,proprietara mosiei Bratcovit, 1000 lei pentru zidirea bis picturei,si 700 1. pentru doul sfeimice Imparate0i de bronz emt. D nu Ma-nolica N. Batoulescu, en sotia D-sale Elenuta '500 1. pentru un poli-candru de bronz aurit qi 500 1. una cande1a de bronz aurit la cruceartistignirei in altar. Pr. Paroh Petre Raicu, un rind vestminte preo-teqti de matase, Sf. vase, potir, disc si alts. objects toate in val. de700 1. Dl. Constantin Rtidnlescu comerciant din Bratcovn, a donat unaoristelniti si alto obiecte in val. de 400 1. precum si 100 1. pentrupictatul sf. Evangheliqti. D-nii Frati Barbu i Flore a administr. mogig Bratcovu, an donat o pereche cununi de argint de china, un epi-taf de matase un steag de pinz5, toate in valoare de 360 1, D-nnN. Viabiescu en sotia D-sale Ioana, trei candele de argint de chinaIn val. de 51 1. Dl. Toma Metaxa Avocat in Bucuresti a donat 20 1.Dl. N. Severin en sotia D-sale Stana, a donat bnlumaci pentru ulucabis. in val. de 50 1., ci enoriacii bis In numar de 150, an ajntat lazidirea bis. on °ate 100 1. de fie care cap de familie.

Se mho multumiri publics D-nei Eliza C. Politimos, din Bncuresti,-care a binevoit a dona bis. Sf. Nicolas din coin. Antonecti, jud. Te-leorman, o nude% de argint de china, o iconita a. H. D.lui imbeacataIn catifea si metal, o perdea la ucile trei perechi perdelepentru sf. icoane, o mash pentru preastol si una pentru iconostas, toate-de etaming frumos cusute. i sXteanului FlnrAs C. Tillpeanu care ase-menea a daruit objects necesare bis.

Imparatesti,

R61-141,

pi

al

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 1087

Se aduc multumiri publice D-nei Teodora Constantinescu din Ploesti-str. Gloriei, care a binevoit a darni Ms. Sf. Filoteea din acel °rag an,rand complect de vestminte preoteqti in val. de 250 1.

Se aduc multumiri publice piosnlui cravtin, Cracinn Socol, din com.Brinistari, jud. Vlaqca, care a binevoit a (Irani bis. din aoea coin. anrand de vestminte preoteqti in val. de 100 1., no steag in val, de 80 1.yi o pereche onnunii de argint in val. de 26 1.

Se aduo multnmiri publice enoriaqilor bis. parohiale din Telegajud. Prahova, earl an binevoit a contribui on sumele aratate in drep-

fiecarnia pentru procurarea anal rand de vestminte preotei aceleibis. si annme Tanase Mooann ou familia 100 1., Ioan Talingesou 3 1.,Gh. Staten'', Anastase Chitn, Gr. R. Mark:file, T. Tndose, Gh. Sa-moila, Stan D. Ettimie yi Radu Gh. Bobescu cite 2 1. Gh. C. Ilie,Gh. C. Badea, V. Apostol, V. Fericeanu, Manole Moraru yi Neaga, Ma.rice Na'staseson, V Boldojar, Soarlat Cojocaru, I. Micu-Hodoin, St. Gh.V. Milea, Ioan Oh. V. Milea si Alex. Christache, Eufrosina Gh.Maxim qi Tinos, sate 1 len, Frnsina M. Radntn,. Tita C. Cinteann,Dobre Busnioc, Zamfira T. Mantu cite 50 b. Dobra Dtrtu 20 b. Gr.'Nedelon yi Anastasia 2 1. qi un epitrahil, Simina I. Brebeann 10 1.Ioan Constantinesou 5 1. Nae Bucilturn yi Aurica 5 1.

Se aduc mu4nmiri publice d-lui Tanase Mocanu, Epitrop bis. dincom. Telega, jud. Prahova care a binevoit a darni acelei bis. nna trucede argint in val. de 90 1. preoum yi obiecte neoesarii ea Potir, lingu-rit5 etc. toate in val. de 1501.

111-Se aduo multumiri publice d-lni Anton Manea mare proprietar, in

Epureni jud. Botopni, care a avast buna vointa a dona bisericei donacandele de o mare valoare pentru icoana maicii d -lui.

Se aduo multumiri publice persoanelor mai jos notate, care an bine-voit a dons diferite obiecte Bis. parohiale, Candeqti corn. Dersca jud.Dorohoi yi anume : locuitornlui Ananie Cazaou agricultor, care a donatbisericei oa hramul Buna Vestiredin Cat. Vitcani, nn clopot In va-loare de 410 lei, preonm yi an rand complect de vestminte preoterttide 125 lei tot la acea biserica. Loonitorulni Vasile Damaschin yi sotieisale Profira din parohia Pneni, care an donat tot bisericei din Vicanian rand sfinte vase in valoare de. 150 lei. D.lni Gr. Gheorghiu pri-marul com. Dersca, care a donat Ms. on hramul Adormirea'Domnulni, (oatedrala) nna Evanghelie legate in argint de China in va-loare de 140 lei. D-lui Eduard de Barbi:ire de Vesanbeque proprietarulfermei Dersca, nn stinjen lemn de plop, donat pentru facerea birnelor

tal

Maioei

www.dacoromanica.ro

1088 DONATIU NI

casei parohiale. Principelui- D. P. Moruzi. care a donat suma de lei20 lei, ajutor la acoperirea easel, parohiale.

Se ache multumiri publice enoriaqului Ioan Hitneeann care impreuniion altii a procnrat bisericei parohiale Sffintul Ierarh Nicolae, din pa-rohia Leorda Judetul Botopni, un evhologin, Slujba Invierei qi unvolum de 60 envandtri da la tipografia Cartilor Bisericegti, toate le-gate in piele gi 'Ana, in valoare de 23 lei 30 bani.

Se adue publice D-nei D-lui Stefan Gheorghiu din o-ragul Falticeni, judetul Suceava, pentru ca an contribuit cu suma de1200 lei la reparatinnea biserioei Sffintul Ierarh Nicolae, din parohia

zisul judet.

Se she multumiri pnblice persoanelor de mai jos tare an venit inajutorul bisericei filiale Sf. M. M. Voevozi, spre a fi imprejmnita onzaplaz :

Obqtea satului Sapoveni 40 lei; ob0ea satului Ungureni-Isticesen 20lei; 'Lnpu Groper 5 lei; T. Armeann 3 lei; D. Cretn, C. Baltac, Gh.Mazururu, Gh._ Nazare, M. Osoiann, Floria, Usep Ghinzel, Iosnb Arono-vici, I. Gross a cite 2 lei; D. Scutaru i I. L. Constantinescu cite 1leu 50 bani; Th. Chebac, Th. Velineov, P. Pasnicinc, Solomon Beer,D. Pope, D. Atanasiu, D. Pohoatfi, D. Cucinreanu,. D-na Ghinzel,Chelariu, C. Burlaeu, Candrea, Gh. Scutaru Rosman, Eugen Frunzeti,Pomarleanu, losuh Cohn, Dr. Urma, Iosif Remeli, Dr. lager, D. Fliucieg.N. Grosaru, I Pop si C. I. Costa, toti ate an len; I. Sotropa, V.Sotropa, Moisti Chelarn gi Henri Lamy cite 50 bani i lord. Vasilin20 bani; Arendapl Zalman Bercovioi 10 lei ei 3 tara0 pantry, Za-plaz; Gh. Chebac 3 taraei, Simeon Mime 1 taraci; I. Chebao 3 tarsi;Ion Paval 2 taraqi, G. 1. Stefan 2 taraei, Vasile Preseornitit 2 taragi,Spiridon a Simionesei 1 tang, Gh. Maticiue 2 tare*.

Se adne multumiri publice D-lui Jordan CrIcinnesou sotiei D-seleMolina, care an binevoit a done bis. din parohia jud. Valceao evanghelie legata in argint, an polioandrn de bronz, y,n mirnitor deargint, o colimvitra gi o truce de argint, toate in val. de 679 1.

Se adue multumiri publice Dlui C. Poroineanu, care a binevoit adone bis. din com. Jiani, jud. Romanati, on ocaziunea sfirbgt. sf. In-vieri a D lui nostrn Ems Hristos, lamaniiri de °earl"), curatil, in val.de 50 1.

Se sane multumiri publice D-lui Iordan Craoinnesen, proprietar dinjud. Vilma care a binevoit a dona bis. Bona Vestire" din

R. Viten, o linguritii de argint poleita ou anr; Si D-lor Sava A.vrg.-

multamiri gi

Soldanegti,

I,

giGiulegti.

Giuleati,

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 1089

meson qi Alex. Boiceson, din nrbea R. Va. leea sari an darnit bis. fi-Hale Sf. Gheorghe", parohia Buna Vestire", din aces nrbe : eel dinUlu nn rand de veatminte preoteeti in val. de 260 1. gi al doilea ocristelnita de anima in val. de 50 1.

Se acme multumiri publiae D-nei Rada Popeson, din urba Craiova,tare a binevoit a dona bis. filiale din parohia Lapuyata, jud. Wen,un felon, un epitrahil tti manecute in val. de 60 1.

Se aduc multamiri publioe d. Ioan Bistriceanu Mic 9i sotiei d saleCatalina. din com. Periqorn, jud, Do Ulu, care a binevoit a cheltui 4,00 1.pentrn reparatiunea clopotnitei bis. din mentionata corn.

Se ethic multnmiri publioe sooietatii Lotru" din jud. Valcea, carea binevoit a procura 9i darni bis. flliale Sf. Nicolae" din satul SI-racinetal, parohia Chlineqti Jud. Valeea, un rand oomplect de Minceedijia Sf. Sinod.

Se aduo multumiri publice D rei Sevastita Cosma Uonstantinescn,din urbea Corabia, jnd. Romanati, care a binevoit a darni bis. Sf. Ni-colae, din oom. Cilieni, acel jnd. mai' multe perdele la icoanele Impa-rate9ti, in val. de 100 1.

Se aduc multumiri publice nrmatoarelor persoane, care an facutbisericii din parohia Romanul, jud. Braila : Constantin Eftimie, un

rand de olajdii biserizeciti- in valoare de 300 lei. Dumitru Spranceangvi Stolen Cracinn un chivot in valoare de 250 lei. Preotul loan Cheor-peo nna Sf. Evanghelie legate en plug in valoare de 140 lei. Petre 0-privan un eteag gi una candela in valoare de 110 lei. Teodor Radule-sou nn candelabru en 7 lnmini in valoare de 80 lei. Niculai Soare yiEne V. Surdu nn epitaf in valoare de 82 lei. Costea Joan un Sf. Po--Cr (de argint de China) in valoare de 40 lei. Anghel Calineseu, Sf. Disccu aocesoriile in valoare de 45 lei. Gheorghe Darjan, un tricher in va-loare de 35 lei, Stan roan, nn dicher in valoare de 35 lei. Tudor Chir-pao una sf. Crime in valoare de 32 lei. Stancu Anghcluta una candelain valoare de 30 lei. Tudor Sisu una Crime in valoare de 32 lei. HieCarabat una Candela in valoare de 24 lei. Grigore Soare una tava invaloare de -40 lei. Costin Grigore don& candele in valoare de 36 lei.Joseph Galin una candela in valoare de 18 lei. Tudora Sisu una can-dela in valoare de 18 lei Marin Teodorescu nna candela in valoare de18 lei. Neonlai Gheoaea una cadelnita in valoare de 24 lei. Than Meisoinnna icoana in valoare de 30 lei.

Se aduc multnmiri publice Domnului George P. Malaga, care a bine-voit a doria, bisericii Intrarea in biserica" (Vovidenia) din Galati nnpolicandrn de bronz masiv in valoare aproximativa de 300 (trei ante) lei.

da-ruri

www.dacoromanica.ro

1090 DONATIUNI

Se aduc multumiri publice urmatoarelor persoane, care an binevoit a,fade donatiuni bisericilor : Sf. Nicolae din ITrbea Hirsova si Sf. Gheor-ghe" din parohia Caciemac, judetul Constants. La biserica Sf Nicolaedin Hirsova Tzone I. Tztochy un policandru de bronz en 36 lumiattriin valoare de 600 lei, o nark nn epitrahilvaloarea 65 lei si 15 kgr.luminfiri. D. Constantinescu en sotia, un rand acopereminte de matase,o feta de plus la tetrapod, un chivot, o lingurita, o copie si un cies-tisor in valoare tote% de 100 lei. Leonida Atanasiu en sotia, o fatfide mash de catifea de 30 lei. Alex° Verzea en sotia, o fatil de massde catifea de 20 lei. La biserica Sf. Gheorghe din Caciamao: Than Scar-let, intretinerea policandrului en luminari, total 120 lgi. Maria StefanPope, o eoverturtt de plus la iconostas si un tetrapod en imbradimin-tea lui in total de 16 lei si N. Gheorghin din Murfaltar 20 lei pen-trn luminari.

Se aduc multumiri pnblice familiei Gh. Dobrea din oom. Frumusita,cOtunul Scinteesti, jnd. Covurini, care a bine voit a done bisericii pa-rohiale on hiramn1 Sf. M. M. Gheorghe" nun sfanta Evanghelie le-gate on plus in valoare de nna (mita lei.

Se nano muljumiri pnblice nrmOtoarelor persoane, care an binevoita face donatiuni bisericii parohiale Voevozi" din parohia Baleni,judetul Covurltu. Obstea locnitorilor din comnna Baleni, nn olopot, invaloare de 712 lei. Doamna PrincipesO Ana Leon Cantacuzino, o per-dea la agile imparatesti, cite o imbrOcaminte pentrn sf. Pristol si pen-trn proscomidie, nn rand de acopereminte pentrn sf. vase si o clopot-nig de lemn, toate in valoare de 300 lei. Domnul Stavfir Vasilin Ion-cin si sotia sa Maria done,' prapore in valoare de 185 lei. DomnnlVasile Haman nn sf. Antimis in valoare de 10 lei.

Se aline multumiri publice D-lui Emil Sone° din Bucnresti, care abinevoit a done 15 tablouri ale M S. Itegelni si 140 tablouri aleA. S. It. Principesa Maria, pentrn a fi distribuite diferitelor asezaminte-bisericesti de sib jurisdictinnea acelei Eparhii cum si biblioteoilor co-lor patrn sectiuni ale societOtii cleralui Solidaritatea".

SItii

www.dacoromanica.ro