1902 07

BISERICA

ORTHODOXA ROMANA

Revista Periodica EclesiasticaA

MINIM SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMAN&

A N U L AL XXVI-lea, No. 7.

TABELA MATERIILORPap.

1 Acte oficlale. 7212 Deosebirl de credintA intre diferitele bi-

sericl cresttne 7233 Credintele Religiose sl ideile morale ale

vechilor filosofT. 7464 Programa analitica a Seminariilor. . 7645 Vechlul Testament. Studiile Semitice in

general. Critica V. Testament. . . . . 7776 Bibliogratia greed. 7887 CAte-va notice asupra arhit. crestine. 8018 Cronica Bisericesca 8089 0 Evanghelie de la 1682. . . . . 825

10 Raportul P. C. ProtoiereA al jud. VilceaCara P. S. Episcop al Rimnicului. . . 831

11 Donatiuni. 834

BUCURE*T1

TIPOGRAFIA CAR[ILOR BISERIGETI1902..

,To=mW11

.

li

OCT01\./IBRI.

. . ... ...

.

I

a.

1

. . . .

.11

c)141-er-Wiq

I

.

. . . . .

. .

. . . . . . =;

www.dacoromanica.ro

ANUL XXV I BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 7.

ACTE OFICIALE.

La 12 Octombre a. c, a avut loc deschiderea se-siunei de tOmna a Sf. Sinod cu solemnitatile obici-nuite.

Dam aci decretul de deschidere al Sfintului Sinodpublicat in Monitorul Oficial No. 152 din i o Octom-bre 1902.

CAROL I,

Prin gratia lui Dumnecleil §i vointa nationals, Rege alRomaniei.

La toti de fatd .,si viitori, sdndiate:Asupra raportului ministrului Nostru secretar de

Stat la departamentul cultelor si instructiund publcesub No. 13.454 a. c.

Vedend jurnalul consiliului Nostru de ministri subNo. 897, incheiat in sedinta sa de la 23 Septem-bre a. c.

Potrivit art. 13 din c legea pentru alegerea Mi-tropolitilor si Episcopilor Eparchioti, cum si a consti-

www.dacoromanica.ro

722 ACTS OFICIALE

tuirei Sfintului Sinod al Sfintei Biserici AutocefaleOrtodoxe Romane » .

Am decretat §i decretam:Art. I Sus clisus jurnal se aproba.Art. II. Sfintul Sinod al Sfintei Biserici Autoce-

fale Ortodoxe RoMane se convod, pe cliva de I2Octombre a. c., in sesiune ordinary de tomna.

Art. III §i cel din urma.Ministrul Nostru secre-tar de Stat la departamentul cultelor si instructiuneipublice ad interim este insarcina cu aducerea la in-deplinire a presentului decret.

Dat in castelul Pele§, la 9 Octombre 19oz.

Ministerul Cultelor qi InstruetiuneiPubliee ad interim,

C. 1. Stoicescu

CAROL

°O,

www.dacoromanica.ro

DEOSEBIRIIE DE CREDIT TA NEE DIERITELE MSERIC1 CRESTINE,

(Studig Simbolic1).

Despre biserica.

In partea introductiva a studiulul privitor pe deosebirilede credinta a diferitelor bisericl crestine, am veejut, ca in-vetatura despre biserica este In deosebi dogma, asupra cariadiferitele bisericl crestine si in special bisericile protestante,difer Intre dinsele prin invetatura lor. In acelas timp, amvedut Iarasi ca invetatura despre biserica, find cea maicontroversata Intre diferitele bisericl crestine, ea seri./ capunct de plecare al tuturor diferentelor dogmatice , pentruca de acesta invetatura depinde, si to ea se resuma si co-prinde tOta invetatura religiunel crestine. Mal mult chiar,cele trel marl bisericl crestine: ortodoxa, papist* si pro-testanta, avend dogma acestel invetatura, ca punct de ple-care, fie-care din ele isl ail formulat sisteme deosebite deinvetaturi.

Invetatura acestor biserica, de si are forte multe puncte co-mune, are In acelas timp si deosebiri diametrale. Se observainsa mare apropiere Intre biserica ortodoxa si papistasa

1) Vedi Biserica Oothodoxa Romanit Anul XXVI No. 2 si 8.

www.dacoromanica.ro

724 DROSEBIRi DE CREDINTA

si marl diferente intre Inv6tatura acestor dou6 biserici deo parte, si protestantism de alta.

In privinta originel bisericei crestine cu top sunt de a-cord. 0 socotesc intemelata de Dumneclett prin Domnulnostru Iisus Christos, Filul sett unit si Cuvintul lul Dum-necleti, intrupat pentru a mantui pre om. Dar data cu totilrecunosc Bisericel aceeasi origins, difer asupra definitiunetsi coprinsulul el.

Se observe tnsa, ca diferitele bisericl crestine, nu discutIntre dinsele cestiunea, daca. Domnul a Intemelat sari nubiserica sa pre pamint, inzestrand'o cu proprietatI si puteri,pe cart Sftnta Scriptura, intrebuintand un limbagiti alegoric,le coprinde sub numirea de Mireasa Domnulul, Stal-pul si intarirea adeverulul, lar simbolul Niceno-Con-stantinopolitan o numeste Una, Sfinta, Catolica, adicauniversala si Apostolica. Origina el divine find admisade tots, lar calitatile sale acestea recunoscute, cad i se datide Sfinta Scriptura si de hotarirea universala a bisericel,tote acestea diferitele bisericl crestine nu indraznesc sa letagaduesch. TOta indoiala discutiunea si deosebirea intredinsele este asupra intrebarei: Care anume este acea bise-rica intemeiata, de Domnul, pentru a da omului sfinteniasi mantuirea?

Biserica ortodoxa, fiind de acord intru acesta si cu bi-serica papistasa, invata ca. biserica cea intemelata de Dum-neclea este asezemintui acesta veclut, in care omulcrestin traeste si prin care se signreste si doban-deste ma' ntuirea; fare insa a tagadui existenta bisericeicelel neveclute, adica legatura spiritual& si tainica a mem-brilor drepll si virtost al bisericel si In genere a credin-closilor cu Domnul. Protestantii, aprOpe sub tote formeletor, mai to sustin, ca proprietatile si puterea recunoscutabisericei de Sftnta Scriptura si simbolurile credintel, nu seraporta la asezemintul acesta veclut, ci adeverata biserica,

www.dacoromanica.ro

INTRE DIFERITE BISER. CRESTINE 725

este cea spirituals si nevecluta. Ea consta, clic el, din le-gatura sfintilor prin credinta cu Domnul, in mod cu de-savirsire talnic si neveclut. Adeverata biserica a lul Chris-tos, dupa el, decl nu este asezernintul acesta veclut, ci unasezemint spiritual si neveclut, o idee abstracts, a carilrealitate si desavirsire nu este in semnele *lute ale bi-sericei d'aci de pre pamint.

Ast-fel intelesa biserica de protestant", se intelege deose-birea cea mare intre el de o parte si ortodoxi si papistaside alta.

Dupa acestl din urma, biserica, fiind asez6mintul celveclut, ea cuprinde pe credinclosl si consta din cel unit"intru aceeasi credinta, care se intretine si se cultiva prinsacerdotill si talnele credintel. Ea nu consta din simplaidee abstracts, credinta in sine in lisus Christos, ci acestacredinta biserica ortodoxa si papistasa o socoteste ilusorie,dad. nu se marturiseste de credinclosi in asez6mintul cel*Tut at sell, biserica. Aci credinta este una cu credin-closil si cu eel' ce o cultiva, intretin si predica. Credinciosldar, sacerdotiil. si misterele credintel, sunt cel ce compunbiserica, adica asezemintul cel *hit, diva ortodoxi si pa-pistasi. Protestantil din contra, socotesc tote acestea casemne externe veclute. nu ca elemente esentiale si consti-tutive ale bisericel celel adev6rate, intemelata de Domnul.Dupa el Domnul a adus in lume credinta, adica ideea ab-stracts sat' invetatura in care sa creJa cel ce voeste a semantui si. acesta este biserica sa. Se afla deci o deosebirediametrala, intre modal cum, protestantil concep si martu-risesc invetatura despre biserica si modal cum acesta semarturiseste de ortodoxl si papistasi, si pentru claritateacestiunei, inainte de a intra in vederile si invetatura pro-prie a ortodoxilor, papistasilor si protestantilor despre bi-serica, o impartim to done: A) Inveratura propriii hisdespre biserica si B) lnveratura despre Ierarchie,

www.dacoromanica.ro

726 DEOSEBIRY DE CREDINTA.

si vom examina. pe fie-care din acestea, dupe cum se mar-turisesc, se predica si se trite leg de ortodoxi, papistasl siprotestantl.

A) Fiin(a Bisericel, sail Invep tura despre ea,dupe ortodoxi §i papistasl.

Dupe credinta bisericel crestine ortodoxe de resarit si abisericel papale; (Biserica este si se numeste asezemtntulcel sfint vedut si intemelat aci pre pamint, de Cuvtntul lulDumnedeti, intrupat pentru mantuirea si sfintirea Omenilor.Acest asez6mint are putere si autoritate divine; el se corn-pune din Omenil, earl ail una si aceeasI credinta si suntpartasl acelorasi sfinte mistere. El se Impart In poporulcredinclos si clerul, care II pastoreste. Acesta isi are originasa neintrerupta, in mod succesiv, de la insusI Apostolil siprin acestia de la Domnul nostru Iisus Christos.

Aceiasl definitiune si tot ast-fel determine biserica si car-tile simbolice ale credintel. Simbolul Niceno-Constantino-politan numeste biserica lui Christos: Una, &luta, Ca-tolica, adica, universals si ApostolicA. Atributele acestea,date bisericel de Sfintii ParintI al sinodulul II ecumenic,sunt fOrte caracteristice si cu desavirsire In sensul, cumbiserica este intelesa si creduta de ortodoxI si chlar depapistas11).

Biserica cea aclev6rata a lul Iisus Christos, simbolul nespune, ca este una. Prin acesta numire se arata unitateade credinta a credincIosilor ; ca toti cel ce o compun, trebuesa alba si sa marturisesca una si aceeasi credinca. U-nitatea bisericel trebue a se manifesta si intr'o unitate deadministratie, cult, discipline etc.; cu alte cuvinte biserica

1) Multi Intelegend in sensul restrams §i riguros atributele de mai sus adscrisebisericei, exclud din sinul 0 pe schismatici qi eretici, pe cel *tut! In apostasiei pe acela, cart ail fost excomunicati sail exclu0 de bisericg.. Asupra acestel

cestiuni 0, se vada Kritopol. Martin.. Ortod. II. 101. Winer Ewald. Kimmel qiNiemeyer.

www.dacoromanica.ro

iNTRE DIFERITE RISER. CREVIINE 727

cea adeverata a lul Iisus Christos fiind una, ea trebuesg fie aceeasi pretutindeni si in tot-d'auna, deose-bindu-se credinclosit el prin aceiast credinta, cult, moravurl,discipline si modul de conducere sag administratiune.

Aceiast biserica a lul Christos, cea adeverata, simbolulcredintel o numeste si not o credem si marturisim, caeste sfinta. Atributul acesta insemna, ca ea este bisericacea adeverata, curata si sfinta si in acelast timp organul,prin care se da credinciosilor sfintenia. Ea find curata sisfinta, care, ca si cel ce o compun, sa fie de asemenea cu-rap si sfinti. Sfintenia ce ne o da Biserica, nol credem simarturisim, ca se da credinclosilor prin Duhul cel Stint attut Dumnecleu, carele este in ea, o conduce si sfinteste pecredinclost prin darurile sale, care lucreza in biserica, prinsfintele mistere, cu cart credinclosit se impartasesc.

Aceeast biserica, cea una, adeverata si sfinta a luiIisus Christos, simbolul credintel ne spune si not credemsi marturisim, ca este catolica, adica universals 1). Nu-mirea acesta data bisericel este istorica si denote unitateabisericel, ca adica, biserica cea adeverata, a lul Iisus Christos,se cunOste prin aceea, ca ea este aceeas1 pretutindenisi In tote timpurile, nealterata si nernodificata; cuaceeast credinta, cult, mistere etc., spre deosebire de acelebiserici crestine ratacite sail eretice, cart schimbau credinta,cultul, misterele, dintr'o di in alta si din loc in loc, pe candbiserica cea adeverata era si este aceiast, in tOta lumea siin We timpurile, dect universals.

Simbolul credintel mat adaoga bisericel celel adeverate atut Iisus Christos, pe langa atributele de mat sus si peacela de apostolica, carele este pans in liva de asta-d1semnul vedut si evident, care o lega cu biserica cea d'an-

I) In limba nostra cuvintul acesta (originalul grec 7.aaoXt/A) in simbolul cre-dinte1 este reprodus prin cuvintul slavon sobornicesca. Nu stim, daca acest cuvint in limba slave, are aceiasT insemnare.

www.dacoromanica.ro

728 DEOSEBIRI DE CREDINTA

teia, compusa din Apostoll si top, cei ce au creclut cuvintelorDomnului, legatura care s'a sustinut si perpetuat mal de-parte, prin predica si ostenelile apostolilor si a urmatorilorfor in \Tee, pana in oilele nOstre. Atributul insemna in a-celas timp, ca biserica cea adeverata a lul Iisus Christos,nu numal s'a consolidat prin predica si invetatura aposto-lica, pe care acestia o primise de la Domnul, dar ca eaavendu-sl origina de la Domnul, prin Apostoll pastreza in-tacta si nealterata acesta invetatura apostolica pana in clivade asta-di. Numele el dar de apostolica, nu este arbitrar;el s'a succedat continua si neintrerupt in mod canonic siregulat, legand pururea acesta biserica, cu cea apostolica,prin legatura si puterea data de Domnul sfintilor set apos-toll si de acestia urmatorilor lor, ierarchlei, care a condussi a avut pururea si are pana in cliva de asta-dl respun-derea, despre pastrarea credintei si a tuturor asezemintelorbisericei.

Ast-fel cred si marturisesc catolicitatea sail universalitateabisericel lul lisus Christos in principit, atat biserica crestinaortodoxa de resarit, cat si biserica papala. Acesta din urmainsk se deosibeste in marturisirea sa de credinta, asupraacestel cestiuni, in ceea ce priveste forma si organisareaet administrative. Intru acesta biserica Romel a inauguratf6rte de timpuritl un sistem deosebit, pe care in decursultimpuluI, it a cultivat si perfectionat, ajungend asta-di, pan&a decreta si infailibilitatea episcopulul acestel bisericl; dardespre acesta se va vorbi la locul cuvenit. Aci, precum amaratat in principiti, ambele bisericl au si marturisesc aceeasicredinta, despre fiinta bisericei celel adeverate si a semnelorel caracteristice. Ambele o recunosc infailibilitatea bisericei,intru cat priveste invetatura pastrata intacta si nealteratal).

1) i Inteacesta biserica Romel are reservele sale, identificand In sistemul s6rfdoctrinal infailibilitatea bisericel cu aceea a efultil sea capulul el EpiscopulRomel, pe care It cred a el este infailibil gi infailibilitatea Ins 41 el §i numal elo represinta ci are dreptul a o rosti.

www.dacoromanica.ro

INTRE DIFERITE RISER. CRESTINE 729

Ambele marturisesc iconomia Dumnedee-ca si puterea ha-rica, ce se db. 6menilor in biserica de Dumnegeu, prinsfintele mistere.

In spiritul acestor atribute, recunoscute de simbolul Ni-ceno-Constantinopolitan bisericel celei adeverate a lul IisusChristos, nol credem si marturisim, ca acesta biserica estecondusa in mod neveclut si pazita, a nu i-se alterainvetatura credintei, de catre Duhul Stint Pentru acestabiserica, fiind stalpul si taria adeverului, ea prin pu-terea Duhului Stint, carele este si lucreza intru ea, se pa-zeste si se pastreza intacta si nealterata invetatura apos-tolica, ce a primit'o si ast-fel credinclosii, call sunt to stnulet, pot avea siguranta si incredere despre adeverul inveta-turilor, pe earl el le primesc si cred si le marturisesc siin acelas timp, ca prin pazirea acestel credinte dobandescto Biserica si prin Biserica mantuirea sufletelor lor, cadin afara de biserica, care, In acest caz, este asemanatacu corabia lui Noe, nu este mantuire.

Ast-fel ne invata a crede si a marturisi despre biserica,tote marturisirile de credinta. In -We gasim cuvintele: « cre-dem, a biserica este condusd si pazita de Duhulcel sfint si in ea este viera si ma ntuirea credin-cioqilor,.

In Marturisirea lui Dositeiti se dice: lAcesta este ade-veratul Mangaitor, Duhul adeverului, pe care Christos it

trimite de la Tatal, spre a tnveta adeverul si a risipi sigoni tot Intunerecul din mintea credinclosilon> I).

Membril at bisericei celei adeverate a lul Iisus Christos,aceeasi marturisire a credintel ne invata, ca sunt top cre-dinclosii, adica top acela, cart all primit si marturisesc a-deverata credinta in Iisus Christos, Mantuitorul nostru, in-credintata bisericel de tnsusi Domnul, prin sfintii sel apostollsi hotarita de sfintele sin6de ecumenice si locale).

1) Definitiunea a XII. Comp. i Actele Sinoduliff din Ierusalim (1672) Cap.XII i Catihis Rom. I. 10-16

2) Comp. Definitiunea XI. Catihis. Rom. 1, 10 i 7.

www.dacoromanica.ro


Din tOte acestea resulta, di adeverata notiune despre Bi-serica, si adeverata invetatura despre ea, este aceea, pe careo crede si o marturiseste biserica cresting ortodoxa de re-sarit si biserica papala. Singure acestea cred si marturisescadeverata credinta, din care result& evident, ca biserica esteun asezemint veclut, alcatuit pe basa credintel, predicatede Iisus Christos, Mantuitorul si intemeetorul el si de sfintilapostoll. i este asezemint veclut, caci si insusl internee-torul bisericei, Domnul nostru Iisus Christos, nut si Cu-vintul Jul Dumneclea, a luat trup veclut, trupul omulul;a locuit ,i a petrecut intre Orneni si ast-fel a intemeiatbiserica sa, adunarea credinciosilor, pe credinta si inveta-tura, ce el o predica prin viii graiu, petrecend in lume.

Urmatoril al acestel credinte, prima adunare, ce s'a al-catuit, a fost aceea a Apostolilor si a celor ce ail creclutcuvintelor Domnulul, decl intrunire omenesca vec,luta, acelorce ail creclut. Insasi marturisirea credintei s'a facut si deel si se face si de nol credinciosil, in mod veclut, cad nueste destul, ca cine-va sa alba credinta in mod tainic, ininima sa, fail a da vre-un semn *Tut, ca are acesta cre-dinta. Acesta a fost strein de spiritul si invetatura bisericellui Iisus Christos. Apol pe Tanga marturisirea credintel,impartasirea cu sfintele taine, ce se dad credinciosilor, seface in biserica tot prin semne veclute. Biserica se conducede ierarchia sa canonica, tot in mod veclut si origina a-cestel ierarchil este dovedita in mod istoric, ca se urea ne-intrerupt pana la Apostoli si Iisus Christos. Dar -mai presusde tOte, membrii bisericel, adunarea credinciosilor, adicaaceia, Carl compun biserica, sunt el nevecluti ? Tot dar cecompune biserica, alcatuita pe baza credintel, este veclut.Pentru acesta, cu drept cuvint biserica crestina ortodoxade resarit si alaturl cu ea, biserica papala, crede si mar-turiseste biserica lui Iisus Christos, asezemint veclut,deosebindu-se intru acesta, credinta a sa de protestantl si

www.dacoromanica.ro

!DIME DIFERITE BISER, CRErINS 731

chiar de marturisirea, atribuita Patriarchulul de Constanti-nopole, Ciril Lucaris (Cap. XI), In care biserica este definita,mai mult in sensul credintel Calvinilor, de cat al ortodoxilor.(Vecli lucrarile Sinod. lassy. Definit. XI).

Dar data credem si marturisim, ca biserica cea adeve-rata a lul Iisus Christos este asezemintul veclut, adicasupus perceptiunel simturilor nOstre, de aci lards' nu trebuea deduce, ca ea nu are nimic neveclut si ma! presus desimturt Insusl Domnul nostru Iisus Christos, capul si in-temeetorul ei, este neveclut si conduce biserica sa de ase-menea, in mod tainic si neveclut. Nu numai harul, carelucreza in biserica si sfinteste pe credinciosi este nevedut,dar si unirea credintei mistre a credinciosilor cu Domnul,este spirituals, nevecluta si ma! presus de perceptiuneasimturilor. Tot ce se urmareste prin credinta este neveclut,dar lucreza si se desavirseste in aqez6n2intul cel ye glut,biserica lui Iisus Christos. Ea dar are, pe land parteasa vecluta si o parte nevecluta; s'ar putea lice, omenestevorbind, ca are o parte Dumnedeesca si alta omenesca.

Partea sa cea nevecluta, Dumnedeesca, ca si sufletul tru-pulul, este units cu cea veduta in mod nedespartit, cadea nu este, de cat efectul credintel si manifestarea neapa-rata, la care credinclosil aspira prin credinta lor.

Dacd cugetarn mal departe, asupra acestei legaturl tal-nice si misteriOse a partilor vecluta si nevecluta a bisericei,s'ar putea dice, ca precum in Cuvintul lui Dumnecieti celintrupat, adica in Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Chri-stos, s'ail unit cele doue naturi in fiinta sa, tot ast-fel siin biserica, sfinta si neprihd.nita sa Miresa, adunarea cre-dinciosilor, biserica cea vecluta, este units in mod tainicsi misterios, cu capul el cel neveclut, Dumnecieul si inte-meetorul el, care o conduce, o pazeste si prin Duhul salcel Sfint, trimis de la Tatal, lucreza pururea in bisericasa. Precum dar, In Domnul nostru Iisus Christos, Dumnecleil-

www.dacoromanica.ro


omul, este unirea cea mat presus de fire a lul Dumnecleilcu omul, ast-fel si biserica este unirea cea sacra si sfintaa celor doue parti, ce o compun, nevecluta, adica Dum-necleesca si veVuta, adica omenesca, din care cea nevecluta,este cea datatOre de viata celei veclute, este principiul el;iar cea vecluta este manifestarea externa a celei neveclute,este organul necesar, pentru a se efectua prin el mantuireaOmenilor.

Pentru acesta sfintii parintl at bisericel, in tote timpurilesi teologil pans in cliva de asta-c11, reflectand la biserica,asezemintul Dumnezeesc, prin care se da credinclosilorsfintirea si mantuirea, asezemint, intru care se afla haruliconomiel si al Intelepciunel Dumnecleesti, pentru mantuireaOmenilor, ne represinta tot- d'auna in scrierile for acest a-sezemint, ca pre insult Cuvintul lul Dumnecleti cel intrupat,pentru mantuirea nOstra, pururea fiind si petrecend cu notIn biserica sa.

Ast-fel find considerate si crecluta biserica, se Intelegecu inlesnire, pentru ce credinciosil tuturor bisericilor punatata interes pe inv6tatura sail dogma credintel despre ea.In ea coprinc,lendu-se sumaric, precum am aratat, Intregainvetatura a sfintel n6stre religiuni si prin ea lucrand intrecredinclosi harul lui Dumnecleil se intelege, ca de la no-tiunea drepta, sail gresita despre ea, depinde mai mult sailmat putin si notiunea drepta sail eronata, despre insusireligiunea cresting si mantuirea mistra. In acelasi timp seexplica si causa, pentru ce ea in We timpurile a fost obi-ectul discutiunilor si pentru ce este si serve, ca punct deplecare, pentru a cunOste pe top, cel ce se pretind adeve-ratl credinciosi crestini, data adica el prin credinta for suntsail nu adeverati urmatori si pastratorl at invetaturel luilisus Christos, asa cum el a incredintat'o santilor set a-postoll, precum si data sunt sail nu In sinul bisericel saleceleI adeverate.

www.dacoromanica.ro

INTRE DIFERITE BISER. CRESTINE 733

Biserica, dupa invetatura teologilor scolastici, cart, pre-cum este stiut, s'au ocupat si ail discernut Mote cestiunileteologice, in tOte amanuntele lor, chiar cele mai subtile,dupa ei, biserica luata Min general, este veduta, insa nuin totul (tota est visibilis, sed non in totum). ET adaoga )nici capul ei suprem Christos nu este vedut, nici Duhul celdint, care lucreza in ea nu este vedut. Ceea ce o face afi si a se numi sfinta, stalp si taria adeverului, sunt ye-dute, dar si acestea se cunosc mai mult prin ochii cre-dintel. Mai departe in invetatura despre biserica, ei ajungla aceleasi conclusiuni, cars sunt admise, atat de bisericacrestina orto loxa de resarit, cat si de biserica Romei, maiales, care se faleste cu vederile si WA invetatura cuprinsain scrierile teologilor scolastici.

Dupa acesta invetatura biserica este considerata ca de-positary a dogmelor credintel crestine si ca pastratOrea sipazitOrea lor, avend cea mai desavirsita. autoritate In es-punerea si predicarea lor, pazita fiind prin harul Dumne-geese, de a nu putea gresi.

Ideea despre Biserica, asa cum o tnteleg si o profesezacrestinii ortodoxi si papistasi, considerand'o adica ca age-zemintal vedut, infiinrat aci pre pamlnt de Dam-neder), §i cuprindend pre credinciosi, cari cred si marturi-sesc aceeasi credinta, drepta si adeverata despre Dumnedeusi mantuirea 6menilor, asa precum a predicat'o insusi Domnulsi Santii sei apostoll, fie acesti credinciosi buns sat rel,drepti salt pecetosi, este combatuta forte mult si cu furiede protestantl; mai ales In timpurile din urma. Baur, celmai Insemnat representant a scOlel teologice din Tubin-gen, sustine sus si tare, ca. Protestantismul trebue a ad-mite una din dot.* sail ca adeverata Biserica a lui lisusChristos este societatea salt adunarea cea neveduta. a Sfin-tilor, precum admit si sustin In genere tOte bisericile pro-testante, salt ca. adeverata Biserica este cea veduta, aceea

www.dacoromanica.ro

734 DEOSEBIRi DE CREDINTA

care cuprinde pre tots aceia, cars o compun in mod externsi veclut, pre toti aceia, earl sunt units tntre dinsii, martu-risind cu buzele for aceeasl credinta, fiind partasi aceloraslmistere si se supun conducerel uneI ierarchii. Si data a-cesta este adeverata Biserica, fie-care dintre membrii, ce ocompun aci pre pamint este adeverat crestin').

Cuvintele lul Baur nu cuprind nici umbra de adever.Lasand la o parte faptul, ca prin argumentarea sa, singurintra in cercul vitios si se contraclice; cad nu pOte arata,nici dovedi, pentru ce Biserica, Asezemintul cel veclut alui DumneVek infiinIat de Insusi Filul si Cuvintul sett, ye-nit in lume si intrupat pentru a nOstra mantuire, nu arputea avea si cuprinde o parte veluta si concreta si altaabstracts si nevecluta. Dar, ce insemna a Vice: trebue aadmite una din doue, on este biserica adeverata, cea ne-veVuta (protestanta), sau cea vecluta, crecluta ast-fel si mar-turisita de ortodoxi si papistasi ? Iar asupra acestel dinurma, cu rea credinta reduce totul numai la semnele siformele veclute, ba Inca face si spirit prin cuvintele, cacredinta trebue a se marturisi cu buzele, insinuand ideea,ca ar fi destul, ca cine-va sa la parte la mistere si sa sesupuna ierarchiel si este adeverat crestin! Fie tine in-telege valOrea si puterea unel ast-fel de argumentarl. Darpentru a nu remane nici umbra de indoiala, ca cuvintelecelebrului dascal al sceolei din Tubingen, ar cuprinde cevaadeverat, sa insistam putin asupra lor.

Evident, ca nu fOrmele externe numai sunt, car! denotaadeverata biserica si pre adeveratul crestin. No! crestiniiortodoxi cunOscem forte bine intelesul cuvintelor Domnulul,carele a cis: cNu tot cel ce'ml (lice mie, DOrnne,DOinne, va intra intru Imp6ra fia mea,, le avempururea inainte si deci stim ce temel sa punem pe fOrmele

1) Comp. Baur Der Gegenoatz 480.

www.dacoromanica.ro

TNTRE DIFERITE BASER. CRESTINE 735

externe, pe miscarea buzelor, aducere de jertfe, rugaciuni etc.,cand ele sunt straine de inima si credinta celui ce se rOga.Dar larasi avem in acelasi timp, pururea in vedere si cu-vintele Domnului, care a dis ca.: , Gel ce va, face si va,inve(a, acela mare se va ehiema intru impera Oalul Dumnedez1; precum si cuvintele: ca, trebue a do-vedi credinta, ce o avem prin faptele nOstre». Ast-felfaptele nu pot fi alt-ceva, de cat semnul vedut al credintel,care este neveduta, si singure ele sunt, cart dovedesc Ca oavem si ca ea rodeste in inima nOstra. Dar este ceva matmult. Dupa credinta nOstra a ortodoxilor, unirea cea tainicasi neveduta a credinciosilor cu Domnul, este scopul final,la care tinde Biserica cea veduta. Acesta tainica si miste-ribsa unire nu 'Ate sa se produca, adica sa se nasca sisa alba loc, de cat numai in Biserica, adica in Asezamintulcel vedut a lui Dumnedeu d'aci pre pamint. Numal aci ease pOte nasce, cresce si da r6de in inimile credinciosilor;asa in cat credinta nOstra a ortodoxilor este, ca faptele suntearl dovedesc credinta, iar acestea nu se pot intelege sinici nu pot exista in afara de Biserica, precum nici cres-tinii in afara de Biserica nu pot sa existe.

Singura Biserica cea veduta, dupa credinta nOstra estecare cultiva, intretine si desvolta simtul religios; far adeve-rata desvoltare si cultivare a acestui simt, dup. voea ceasfinta a lui Dumneded, presupune necesarminte asezemintulsail institutiunea veduta, in care sa se cultive Biserica sail,societatea, in care credinciosil WO manifeste credinta forprin acte de pietate si religiositate, semnul vedut al cre-dintel for

Apol, dupa credinta nOstra, singura biserica cea vedutaeste si pOte fi pastratOre sigura a adeverurilor credintelsi singura ea p6te inveta cu folos, autoritate si in modtrainic adeverurile cele eterne a le credintel. Ea singuraeste si pOte sa fie pururea isvorul cel nesecat, de unde

www.dacoromanica.ro


credinclosil in t6te timpurile si in tote imprejurarile vietellor, pot avea mangaerea si edificatiunea for morale, linisteasufletesdi si pacea constiintel, cad de la biserica vor primicu Incredere adevarurile credintel mantuitOre de suflet.

Singura biserica, ca asezemint vedut at Domnulul, estepentru credinclosl isvorul mantuirel prin puterea crucel;cad numai ea, prin misteriile ce se savtrsesc intrInsa, facepe credinclosi partasl harulul Dumnedeesc, ii Intareste incredinta, It edifica moralminte, il indemna la pietate si re-ligiositate si it tine ast-fel pururea intru legatura harica,cea datatOre de vieta cu Domnul.

Singura biserica cea veduta este tesaurul cel sigur si in-vetatorul cel adeverat si infailibil al adeverurilor credintel,pentru-ca numal in ea, dupa cuvintul si promisiunea Dom-nului este si se afla Mangaitorul, Duhul cel Sfint, DuhulAdeveruluI, carele o povatueste si prin ea pe top credinciosiila tot adeverul (Comp. loan XVI, 2) si ast-fel biserica lulChristos apare, precum dice Apostolul Pavel, in epistola sacatre Timoteiti, stalp si intarirea adeverului (I Timot.III, 15). Singura biserica, fiind In legatura de a pururea cuDomnul nostru lisus Christos, este datatOre de viea si demantuire, cad pentru acest stop a Intemelat in lume bise-rica sa El a dat puterea si taria de a resista vecinic siportile iadului sä nu alba asupra el nici o putere. Ea sin-gura deci pOte transmite intacte si nealterate adeverurilevietei eterne, inspirand credinciosilor cea mat desevirsitaincredere si convingere, despre vrednicia de credinta a a-cestor sfinte dogme si adeverurl eterne

Pentru a incheea Intelesul, cum biserica crestina orto-doxa de resarit si biserica apusului crede si marturisesteinvetatura despre biserica, in sensul cum acesta invetaturaa fost pururea predicate in biserica lui lisus Christos, larnu cum o tnteleg protestantii, putem intreba, unde s'a pas-trat acesta credinta si tine a predicato, data nu biserica,

www.dacoromanica.ro

iNTRE DIFERITE BISER. CRE§TIN E 737

asezemantul cel vedut al Domnului ? Dad, ar fi remas, cafie-care sa conserve si sa alba in inima sa, in mod tainicsi abstract acesta credinta si biserica insas1 sa fie consi-derate si ea, ca o idee si notiune abstracts, atuncl cums'ar fi conservat si predi cat adeverurile credintel? Care arfi fost organul autorisat si asezemantul sail institutiunea indiept, care sa hotarasca in mod autoritar si decisiv ade-verul si sa curme orl caret discutiuni ? in zadar s'ar cautaacesta in biserica cea nevecluta, in societatea sfintilor, pre-cum cred protestantil. Singura biserica cea vecluta a putut,in tote timpurile si va putea in vec, ca asezemant Dum-cleesc veclut sa fie depositara cre 'intei, invetatorul adeveratal el si organul autorisat, care sa hotarasca cu putere siin mod decisiv, asupra tutulor discutiunilor si neintelege-rilor, ce se pot ivi.

Dar protestantii, pentru a's1 sustine cu fanatism inveta-tura profesata de el despre biserica, recurg la tot felul deexpediente. In numerul acestora cel mat puternic este ur-metorul; el ctic: invetatura despre biserica nu e aceeasi lanici una din bisericile crestine. Nu convin done asupra a-celeeasi notiunl depre ea. El merg pana acolo, in cat sasustina, ca chiar bisericile: crestina ortodoxa de resarit sipapala, tnteleg in mod deosebit si diferit acesta invetatura.

El gresesc, sail sunt de rea credinta. Invetatura de cre-dinta si marturisirea acestor doue biserici, in princip, pre-cum am aratat, este aceeasi. Ele nu se deosibesc intre din-sele ; tota deosebirea aparenta, care se observe la bisericaRomei, se datoreste sistemulul ierarhic, care s'a desvoltatin acesta biserica si despre care vom vorbi in urma.

Invetatura ambelor acestor biserici, expusa mai sus, nudifera nici de invetatura, care a fost si a domnit purureade vecuri chiar de la inceput in biserica; pentru-ca, daceacesta invetaurasi biserica insasi nu a fost de la inceput obiec-tul discutiunilor si al cercetarel, este ca prin hotarirea !uata

Biserica Ortodoxa Roman'. 2

www.dacoromanica.ro

738 DEOSEBIR1 DE CREDINTA

la Nicea si Constantinopol si prin atributele, ce s'au dat sirecunoscut bisericel de simbolul Niceno-Constantinopo-

litan, dupa care biserica cea adeveratl a lul Christos esteuna, sfinta, catolica, adica universals si apostolica,

risipit URA nedomirirea. Tote simbOlele posteriOre siparerile sfintilor parinti si ale teologilor, au trebuit sa ur-meze in sensul acestor atribute si calificatiune, recunoscutebisericei pe basa invetaturel, pastrata de la inceput despreea. Pentru acesta, la toti sfintil printi al bisericel veclemconvingerea si credinta ferms, ca biserica este depositaraharului si Inv6Vatorul infailibil al credintel; ca ea este sin-gura pastratOre si propoveduitOre autoritarit si negresibilaa credintel crestine. Ori-ce invetatura, in afara si deosebitade acesta despre biserica, nu este. in sensul si vederile sfin-tei nOste biserici crestine ortodoxe de resarit.

Resumand cele vise, invetatura bisericei crestine orto-doxe a resaritului si a bisericei papiste, despre fiinta bise-ricei este: «Biserica este asezemintul Dumnecleesc vedut,intemeiat in lume de Domnul si Miintuitorul nostru IisusChristos, pentru ca prin el, cu puterea harica a DuhuluiStint, care se Wa si lucreza in biserica, credinciosil ce ocompun sa fie pururea, in legaturd harica si spirituals cuDomnul, intemeietorul ei si O. se pita invrednici de man-tuire, pentru a fi Ortas vietei celei vecinice intru impera-tia lul Dumnedeil.

B). Invqatura bisericel ortodoxe si a bisericelpapiste despre Ierarcbie.

Inv6tatura despre ierarchia bisericel, find in cea maistransa legatura si nedespartita cu invetAtura, despre fiintabisericei, ortodoxii si papistasil o consider, nu numal ca ocomplectare a celei dintaiu, dar ca o parte esentiala si ne-desp'artita a O.

Despre ierarchie; biserica crestina ortodox5 a resaritulut

s'ati

s'afi

www.dacoromanica.ro

INTRE DIFERITE BISER CRESTINE 739

si biserica Romel, cred si marturisesc intr'un glas, ca bi-serica crestind are un sacerdotiti cu putere desevtrsita asu-pra bisericel, carele, prin Apostoll isI are continutl si neintrerupt origina, fiinta si puterea sa de la Insasi Mantui-torul si intemeetorul bisericel, Domnul si Mantuitorul nostruIisus Christos. Iar existenta acestul sacerdop cu putere de-sevirsita asupra conducerel bisericel, se impunea necesar-minte, pentru-cd biserica, ca asezemint vedut, fiind socie-tatea credinclosilor, units prin aceeasl credintd, evangelicd,trebuia a fi con dusa de povetuitorl si administratd cu pu-tere desevirsita asupra el.

Ac6std, putere asupra Bisericel sale Domnul a dat-o sfin-tilor set Apostoli, cOrt Cate yeti lega si vettdeslega aci pre pAmtnt, vor fi legate si deslegate si in ce-ruri). Iar despre invierea sa, suflOnd asupra for si dicen-du-le: 4Luatl Dull Stint), a reinoit aceleasi cuvinte, clan-du-le ast-fel for Mt& puterea desevirsita asupra conducerelbisericel sale. Apostolic la rindul lor, pe toti aceia, cars. 'I

trivesteati, spre a conduce si administra biserica, spre a fipovetuitorl si pastorl al el, sail a avea vre-o atributiuneOre-care in conducerea bisericel, pe top acestia 'I investeatcu putere deosebitd, pe care le-o transmitea prin rugaclu-nile, ce faceail asupra acestora, invocand harul DuhululSfint si prin punerea manilor, adica prin chirotonie.

Ast-fel vedem, ca Apostolil prin rugAciuni si punerea ma-nilor au comunicat celor sapte diaconl alesi harul DuhululStint si le-a dat puterea, de a lucra in biserica lul Dum-nedeti. Tot ast-fel 'I vedem constituind preoti si episcopl,pentru a conduce si pastori pe credinclosl, dandu-le for pu-terea apostolica, pe care el o primise de la Domnul si ast.fel s'a urmat de la inceput si s'a continuat neintreruptsacerdotiul In biserica crestind, cu puterea de a lega si des-lega tote" cele ce se intampla`,;In4isericA.

tSacerdotiul, dice MArturisireaLm5stra ()dodo)* s'a o-

qicendu-le:

www.dacoromanica.ro

740 DEOSEBIRI DII CREDINTA.

randuit de insusi Iisus Christos. El a dat sfintilor sei apos-toll tOta puterea si autoritatea asupra bisericei, Iar acestiaprin punerea manilor si invocarea harulul Duhului Sfint,adica prin chirotonie au transmis-o urmatorilor lor, tar a-cestia celor ce i -au succedat. Ast-fel s'a urmat pururea Inbiserica lut lisus Christos si ast-fel se urrneza pans asta-chi.Cei-ce urmeza a intra In sacerdotiii, se vestesc intru acestademnitate prin chirotonie, si prin acesta ciobandesc putereade a lucra in biserica sfintele mistere, pentru mantuirea cre-dinciosilor si a-I inveta cu putere :,-,i incredere adeverurilecredintei ').

Instituirea acesta diving a sacerdotiului In biserica, nucontravine catusi de putin cuvintelor din Apocalips si dinepistola apostolulul Petru, unde crestinil sunt numiti neamales, imperatie sacra, adica preotesca, natiune sftnta, poporal Jul Dumneclen . . . . cad tot ast-fel era numit si po-porul Iudeil in Vechiul Testament 2), si cu t6te acestea 'siavea sacerdotiul sell deosebit, pe care Moisi, carele numesteast-fel pe poporul Iudeil, '1 fixase pentru Aaron si descen-til seI.

Atributiunile sacerdotiului in biserica lul Iisus Christos suntservirea spirituals, adica predicarea cuvintulut, administrareamisterelor si puterea de a lega si a deslega pecatele, carese intampla intre credinciosi. lerarchia este povetuitorul siInvetatorul autorisat intru ale credintei; el este in acelas Limpsi mijlocitorul intre cre linciosl si capul nevegut al bisericei,Domnul nostru Iisus Christos. El apartine administratiunea siconducerea tutulor afacerilor bisericestl. Ea are in acelas timp,in fata lul Dumnecleti si a credinciosilor respunderea, pentrupastrarea intacta si nealterata a credintei si pentra pecatelecredinclosilor. Pentru acesta cu drept cuvint glasul ierarchiel,este glasul autorisat, care represinta de drept si canoniceste

1) Veci Intreba ea 109. Corn. Hotarirea Sinodulul Trid.r tin. Sed. XXIII, 1, 6,1) Comp. Exod XIX, 5-6.

www.dacoromanica.ro

rIsITRE DIFERITE BIER. CRt 'TINE 741

biserica lul Iisus Christos. Ea este organul prin carele, pre-cum recunosc sfintil parintI al bisericei si teologii tutulortimpurilor, ba chiar si unit dintre protestantl, In numerulcarora se pote cita Mohler, biserica hotaraste in mod au-torisat si infailibil.

Ast-fel a fost considerate de la inceput ierarchia si tra-ditiunea acesta, pastrata ab antiquo in biserica, se urmezapang. asta-41 in sfinta nOstra biserica cresting. ortodoxa., undeglasul ierarchiel bisericei universale, este glasul bisericel ce-lei adeverate a lul Iisus Christos 1).

Credinta bisericei crestine, dupg. exemplul pe care 1-aveclut chiar la sfintil Apostoli, carl fiind vorba de interesulgeneral al bisericel, s'a adunat cu totil, spre a chibzui sihotari 2), a fost in Vote timpurile, ca glasul intregeI ierarchiia bisericei, este singurul, care pOte hotari decisiuni asuprainvetatureI credintei si asupra tutulor credinclosilor biseri-eel' si hotarirea sa acesta, luata in sinod ecumenic, adicauniversal, nu pOte sa. fie gresita, cad se Ia., ca si hotnrireasfintilor apostoli, prin conlucrarea Duhului Sfint, ca-rele conduce cu hand seh in mod nevedut biserica 2).

Aci este locul a observa, ca. ierarchia bisericei crestine,intrunita in sinod ecumenic sail universal, spre a hotariasupra cestiunilor de credinta, nu este mandatara credin-closilor din diferitele biserici, cars sunt representate la acelsino 1 prin ierarchi lor, precum sustin mare parte din teo-logil protestantilor, ci ea represinta biserica lul Christos, inputerea dreptulul Divin (Jure divino), conform drepturilorsi puterel, ce i s'a dat prin cherotonie asupra bisericel. Inacelas timp ea nu este chemata, spre a descoperi si inventadogme si InvetaturI noul ale credintei crestine, ci numal a

1) Intru acesta biserica Romel in timpurile posteri6re a desvoltat un sistemdoctrinal deosebit, precum se va vedea, dupa care glasul episcopulul Romel estemaI pre sus de cat acela al ierarchiel intregeI biserici a lul Christos, adica. decat chiar both:riffle sinOdelor ecumenice.

3) Comp. Fapt. Apost. Cap. XV.3) Comp. Fapt. Apost. Cap. XV vers. 28. 3f, Vasile eel Mare. Epist. 114.

www.dacoromanica.ro

742 DEOSEBIR1 DE CREDINTA

hotari si a precisa in mod autoritar si infailibil credinta siinvetatura deja existanda, pe basa traditiunel pastrata inbiserica de la Domnul si sfintil set Apostoll. Ea are me-nirea de a arata credinclosilor drepta credinta, pe care tre-bue a o crede si marturisi tote bisericile crestine de pre-tutindenl si hotarand acesta credinta, ea nu greseste, cacleste povetuita si condusa in hotarirea sa de Duhul Out,dupa cuvintele si fagaduinta data de Domnul sfintilor selApostoll. lar acesta povetuire a Duhului stint se face, ViceDositeitl in Marturisirea credinte1 crestine, nu direct, ci prinsfintil parintl si maril dascall, carl au strelucit in bisericalul lisus Christosx.. tar in alt loc al Marturisirel sale Vice:Duhul cel sfint al lul Dumnelet, lucrand pururea si nein-trerupt, prin sfintii parintl si maril dascall a! bisericel, carlail servit cu credinta biserica, o pazeste pre ea de ori §ice fel de gresell) 1).

Ast-fel infailibilitatea acesta a bisericel, manifestata pringlasul ierarchiei bisericel universale, este, se We Vice, ne-gatives, cacl nu are misiunea de a descoperi noul dogmesi invetaturi, precum am aratat ma! sus, nici %MO de aabroga sail desfiinta invetaturI deja revelate si recunoscuteIn biserica, precum gresit sustine eruditul teolog WladimirGuette 2), ci numai de a afirma In mod autoritar, cum tre-bue a se intelege Invetatura credintel si traditiunea dejaexistents In Biserica, prin explicarI Clare si formule precise.lar acesta afirmare si precisare se face, dupa credinta 'As-tra, sub conducerea harului Duhulul Sfint, de care sfintilparintl sunt inspirat1 si care se arata in hotaririle for princuvintele: PArutu-s'a Duhului Stint si noua, sari princuvintele: acestea .hotara' nd am sub-scris.

lerarchia bisericel, investita cu acesta putere si autori-tate in biserica WI lisus Christos, dupa credinta bisericel

t) Comp. Definitiunea XII si hotlrirea Sinod. Iasi II, 12.2) Comp. Marturisirea sa de credinta. XXXVII.

www.dacoromanica.ro

INTRE DIFERITE BISER. CREVTINE 743

crestine ortodoxe a resaritului si a bisericei papale, coprindetrel trepte sail grade ierarhice: a Episcopulul, a Presbite-rulul si a Diaconulul, unite intre dinsele prin puterea ha-rica a sacerdotiului, carele se incepe in diaconie, devinelucrator In preotie si se desevirseste in episcopat; dar dela inceputul bisericei aceste trepte sail grade ale ierarchielbisericesti le vedem separate si ne confun date Intre din-sele.

Din aceste trepte ierarhice episcopal hirotonisindu-se decatre episcopi, este centrul puterel spirituale si capul ye-glut al bisericel, incredintate archipastoriel sale. Pentru a-cesta el este conditiunea indispensabila, sine qua non, pen-tru existenta bisericei, pentru-ca in el, precum am aratat,se desevIrseste sacerdotiul si el este carele hirotoniseste pepreotl si diaconi, dintre cart acesti din urma, diaconib suntajutOrele preotilor si episcopilor in servirile for liturgice,bar preotib primesc de la episcop prin cherotonie putereaspirituals si pastorals asupra bisericei si credincIosilor, celi i se incredinteza, putend si el sevirsi misterele, a fara deacela al preotieb si al sfintirei Sfintului Mir, reservate epis-copulul, de si ungerea cu Sfintul Mir la botez, In bisericacrestina ortodoxa a resaritulul, se permite a o face si preo-til, drept, care In biserica Rome! este reservat numai epis-copulul.

Acestea fiind gradele sail treptele ierarchiel in bisericalul Iisus Christos, numirile de archiepiscopi, mitropoliti, e-xarchl, patriarchb, papi etc., apartin sistemulul administra-tiv al bisericel, care s'a desvoltat in decursul timpulul siasupra caruia difer Intre dinsele biserica crestina ortodoxaa orientulul de biserica Rome!. Diferenta acesta se resumain deosebi asupra drepturilor de intaetate suprema si in-failibilitate, recunoscFite de biserica pap ala episcopulul Ro-me! si asupra celibatulul preotilor.

Intru cat priveste Intaetatea suprema si infailibilitatea,

www.dacoromanica.ro

744 DEOSEBIRi DE CREDINTA

biserica crestina ortodox& a resaritului o recunOste si o mar-turiseste numal sinOdelor ecumenice. cNici odata, (lice Kri-topol, nu s'a audit in biserica crestina cea adeverata a luiChristos, ca un om muritor si plin de pecate sa fie recu-noscut si sa se numesca capul bisericeb. (Kritopol. Mar-turisirea ortodoxa. Cap. XXII). Biserica Romei insa, fOrtede timpurift, inteuna a tins de a concentra in episcopulRomei taa puterea si autoritatea administrative a intregeibiserici. In deosebi insa de la sec. IX si a manifestat a-cesta tendinta a sa in mod OAR si a voit prin tot felulde mijlOce, a supune autoritatea sale administrative intregabiserica. Nereusind asupra orientului, Papa sa -a reservat a-cesta putere asupra bisericilor din occident, investit fiindin cele din urnal chiar si cu infailibilitatea la sinodul dinVatican 1870, pe care teologil acestei biserici se silesc a ojustifica in tot modul prin cuvintele sfintel Scripturi, prinhotaririle sinOdeIor, in deosebi incepend cu sinodul Triden-tin, carele in sedinta XIV si in altele au recunoscut epis-copului Romel puterea supreme asupra intregei biserici (Su-premam in Eclesia universa potestatem) si prin scrierileteologilor, earl au a partinut bisericilor din occident.

In cat priveste celibatul, biserica crestina ortodoxa a re-saritului, nu-1 socoteste ca contrar si nepotrivit cu vietapreotesca. Pentru acesta ea permite, celor ce voesc a secherotonisi preoti si diaconi, a se casatori inainte de a in-tra in sacerdotiti, opreste insa a doua casatorie celor che-rotoniti, dupa traditiunea cea veche, pastrata de la inceputin biserica, conform cuvintelor Apostolului Pavel din epis-tolele sale titre Tit si Timoteiti 1).

Insusl biserica Romel a pastrat acesta traditiune si prac-tice bisericesca mult timp si numal de la Gregoriu VII e-piscopul Romei, a interzis casatoria tutulor treptelor ierar-chice pand la ipodiacon, considerand'o ca nepotrivita cu

1) Compark Sf. Epifaniti Eresia 39 I Tim. III, 2. Tit. I. 6.

www.dacoromanica.ro

iNTRE D1FERITE RISER. CRE§TINE 745

inalta demnitate a sacerdotiulul. Cu timpul dispositiunealuata de Gregorid a devenit lege in intrega biserica a Ro-me' 1).

Asupra acestel cestiuni biserica universals insa s'a ros-tit, Inca din timpul sin6delor ecumenice si cestiunea a fostagitata chiar la primul sinod ecumenic. Hotartrea luata desin6de este aceia, care Si pans asta-c11 se pastreza cu sfin-tenie de biserica crestina ortodoxa a r6saritului, anume d'ase permite treptelor ierarchice inferi6re, pans la preot in-clusiv, o singura casatorie si acesta Inainte de cherotonie.

Acesta este invetatura bisericilor crestine ortodoxe a re-saritulul si a bisericei Romei, asupra bisericei si a ierar-chiel, pe care, precum am clis, o considers indispensabila,pentru fiinta si existenta bisericei, nedespartits de bisericasi cu puterea si autoritatea desevisita asupra el, conformtraditiunel pastrata de la inceput, de la insusI Domnul prinsfintil seI Apostoll, traditiune, care s'a pastrat intacta, In-tru cat priveste sacerdotiul si puterea sa sacerdotala in bi-serica, prin excelenta, numal de biserica crestina ortodox&a resaritulut

Dar este timpul sa vedem, ce cred si marturisesc si pro-testantl despre biserica si ierarchia bisericesca; despre a-cesta insi in numerul viitor al Revistel.

D.

1) Comp. Sinodul Tridentin. Sed. XXII. Belarmin. De clreric. Cap. 18-22.

<=c)*Oc>

www.dacoromanica.ro

Credintele ReligiOse i ideile morale ale vechilor filosofi,

Ve4I Biserica Ortodoxl Romana, No. 5, an. XXVI.

Dupe aparitiunea crestinismului filosofia pagana, n'a in-cetat d'a fi cultivate. Chiar in cele secole repre-sentanti acestei filosofii, voind a reinsufleti paganismul sia'l reinvia prin filosofie, au purtat resboiil crancen cresti-nismului. Un Porfiriu, Iamb lic, lerocle, Cels, Proclu si alti,sunt cunoscuti tuturor timpurilor, ca inimici cei mai neim-pacati ai invetaturei evangelice. Cu tote acestea si el, cutote ura for contra crestinismului, cu toti au marturisitnecesitatea revelatiunel, pentru a putea patrunde tainelecredintei si stiinta diving. ET Insai in loc de a priimi ajutorulsi lumina, pe cari le oferea evangeliul, au preferat a recurgela misterele paganismului, la Theurgil, la magie si la cre-dinta, cä pot comunica cu spiritele si geniile infernuluT.N'a trecut lush' mult si ei Insusi au recunoscut gresala, Incare se aflail.

in lupta for inversunata contra crestinismului si in dis-putele for cu apologeti crestini, dupe ce ail luat cunostintade cartile sfinte ale crestinilor, ail revenit asupra multoridel de a be lor, au indreptat multe si au parasit multe dinvechile for credinte pa.gane si chiar filosofice. Se 'Ate zice,ca toti au admirat idea despre un Dumnezezi creator, dar

d'anteiii

www.dacoromanica.ro

CRRDINTELE RELIGIOSE 747

le a placut mai bine sa admita, ca si Platon, ca Dumnezeila incredintat conducerea si guvernarea lumei multimei zei-lor, la earl' se inchina si pe cari 'I adora lumea pagana.".Ast-fel se explica, pentru ce ei purtail deopotriva rasboiiicrestinilor si Tudeilor, cari refusail a se inchina si a venerape acesti zei.

In lupta lor acesta s'au silit a explica, in sens alegorictote fabulele Theogoniei pagane, au apropiat chiar moralalor, de cea coprinsa in cartile sfinte a le crestinilor, ba ceeste mai mult, Iulian in zelul seu, pentru reinvierea paga-nismului, a voit sa introduce la preoti pagani aceiasi dis-cipline, care era in crestinism si Cate altele, dar in zadar.Cu totii marturiseau si credead in nemurirea sufletului, daracesta credinta se perdea in multimea fabulelor pagane.Priimeau multe din invetaturile lui lisus Christos, fare a'lmarturisi. Eraii convinsi in inima si sufletul lor despre ero-rile, in cari se aflad cu ideile lor filosofice. Rosiaii a leprofesa la lumina zilei, cu tote acestea, in zelul si iubireapentru paganismul si cultul zeilor strabuni, preferail a re-mane intru a le lor si a respinge cu obstinatiune luminaevangelica. Necontestat, ca au profitat in multe din inve-tatura lui Iisus Christos, dar voit a o priimi, fie ca ininteriorul constiintei lor, precum se pcite ceti din scrierilelor, erati convinsi despre adeverul evangelic si sublimitateainvetaturel crestine.

Dar este timpul sa venim la fondul cestiunei: Ideile sicredintele religiose si morale ale vechilor filosofi, pentrua vedea, ca ei nu s'aii putut ridica la invetatura, descoperitanone de FiTul lui Dumnezell, carele s'a intrupat pentru anostra mantuire si a ne face cunoscut pe adeveratul Dum-nezeil. Se va invedera in acelas timp, ca dace stralucestevre-o umbra de adever, in credintele si ideile lor, acestaeste cu desa."virsire departe de adeverul absolut, facut cu-noscut muritorilor prin glasul Fiiului lui Dumnezeii. Iar

www.dacoromanica.ro

748 CREDINTELE RELIGIOSE

ideile for morale sunt cu desavirsire slabe si putut edificamoralmente masele, necum poporele si oinenirea intrega.

AprOpe mai tote cestiunile marl, cari cuprind fondulreligiunei, au fost atinse de vechi filosofi in scrierile lor.La ei vedem invetatura despre un Dumnezeil, despre Pro-videnta sa, despre nemurirea sufletulul, despre pedepsesi recompense in o viata fiitore si expuse f6rte multe prin-cipii morale, dar precum marturisesc mari apologeti al' bi-sericei crestine din secolele primare ale crestinismului, totce acesti filosofl au putut spune apropiat de adever, auimprumutat din Vechiul Testament si din contactul for culumina evangelica.

Tata ideile acestora asupra marilor cestiuni, ce am enu-merat mai sus: Asupra invetaturei despre un singur Dum-nezen si Providenta sa, in invetaturile filosofilor nu existade cat indoeli, nesiguranta si contradictiuni, proba intruacesta este atitudinea si purtarea marelui Ciceron, carelene incredinteza indestul, despre cele de mai sus. Ciceron,carele citise cu multa atentiune scrierile tuturor filosofilorsi avea taa puterea posibila de a afla adeverul, cad eraun geniu extraordinar, el confruntand si comparand intreele opiniunile filosofilor asupra acestei cestiuni, incepetractatul seu Despre Natura Zeilor, marturisind ca sistemelesunt asa de opuse unele altora, in cat nu stie de care säse tind sau pe cari sa prefere. El se margineste intru aexamina, daca exist sail nu exista Zel, dar lard sa i vindin minte vre-odata, ca nu exista de-cat unul si ca acestaar fi cel ce conduce si guverna lumea. In cestiunile sale a-cademice, dupd ce vorbeste si afirma existenta Providen-tei, adaoga : intru acesta totul este ascuns. Un voal grosde intuneric impiedica spiritul omului, on -cat de subtil arfi el, de a putea patrunde si nu se pate ridica nici la cer,nici a patrunde in adancimile pamintului ').

1) Ceatiuni Academice Cart. IV, 38.

n'ail

www.dacoromanica.ro

CREDINTELE RELIGIOSE 749

In visul lui Scipione si in alte cate-va locuri este ade-verat, ca Cicerone aminteste despre un Dumnezeu, ca unfel de intaetate (principal), care guverna lumea, insa cu-vintele sale acestea sunt asa de confus exprimate, in catto miri, ce a voit a intelege cu acesta, mai ales cal ideeaemisa este cu desavirsire slabita in descrierile, ce faceDespre Natura Zeilor. Asa in-cat, precum el insusi observaideile si sentimentele unui filosof, nu se pot judeca dupaore -cars cuvinte sporadice, ci dupa un principal sistematicsi constant, cand el afirma cu convingere tot-d'auna si inacelas fel ideile sale ').

Invetatura filosofilor despre Dumnezeil, on -ce s'ar zice,este cu desavirsire neclara si neprecisa. gasit fortemulti deisti, adoratori ai for in zilele nOstre, sa-i creclaca forte ortodoxi si invetatura for despre Dumnezeil su-blima, dar nu este mai putin adeverat, ca alaturi si inpararel cu acestia, critica din zilele nostre, considers deatei. Sunt doue extremitati de o potriva intre dinsele jus-tificate, pentru multi pOte, not insa nu le vom urma.

Tinend o cale de mijloc, urmam pe critici cei moderati.«Tap filosofi cei vechi, zice abatele Olivet, ail pronuntatcredinta for in existenta lui Dumnezeil, dar reducend a-cesta credinta la adeverata ei valOre, ea in gura lui Strabonsail in aceia a lui Epicur, insemna: Cred in existenta uneinaluri neinsufielile. In aceia a Stoicilor, insemna.: Cred inexistenta unui inteligent, de-,si material. In aceiaa lui Anaxagora sail Platon, insemna: Cred in exiztenfaunui spirit infinit, care a format lumea, dar carele n' atreat -o, nici n'o guvernd, si am putea zice, ea la acestetrei clase, cu mid deosebiri, se pot reduce tote sistemilesi credintele vechilor filosofi, cu privire la Dumnezeil.

Lasand pe cele doue d'anta.lil la o parte si examinandsistemul lui Platon, ca cel mai apropiat sail cel mai putin

1) Tusculan. Cart. V. Cap. 10.

principiii

'I

www.dacoromanica.ro


eronat, am putea cu drept cuvint sa ne intrebam : Ce ideene da el despre Providenta ? Fara indoiala el credea, caDumnezeil dupa ce a fa' cut lumea si credinta sa era, cael a facut-o, adica a format-o dintr'o materie eterna pre-existenta, a format dupa aceia si alte fiinte inferiore, caroraa lasat grijea de a produce fiintele cele vii si a le guverna.Acestor fiinte inferiore el le da numele de Dumnezel sifor le atribuea guvernarea universului si grijea destinululnostru. Mai mult chiar el voia, ca acestor fiinte sa se a-dreseze chiar si cultul nostru religios.

Cat priveste idea despre un Dumnezeil, parinte al lu-meT, Platon si cei-ce au admis-o, nu numal ca n'o reco-manda omenilor, dar o considera chiar ca forte greil deconceput si in acelasi timp periculos de a o face cunoscuttuturor Omenilor. Numai ast-fel deci se explica, pentru cePlaton a fost unul dintre aparatori si sustinatori politeis-mului si aT idololatriel. Pentru acesta ideile sale, despreunitatea unul principiil divin, putut intru nimic influ-enta religiunea nici moravurile multimei.

Pe de alta parte ideea Pitagorienilor si a Stoicilor, dea identifica pe Dumnezeil cu lumea, socotindu-'l ca unsuflet al ei, nu putea folosi omenirea nici macar atat, cataceia a lul Platon. Multi din el '1 considerail ca un ani-mal infinit, Tar cat priveste Providenta sa totul depindeade la fatalitate, cad stiut este, ca tot Stoicul, in mandriasi egoismul seil personal, se considera maT presus chiarde divinitate.

Despre Dumnezeul luT Aristotel, zice eruditul Bruker,ce putem face cu el, sail intru ce ne ar folosi ? El nu acreat lumea, nici n'o guverna, nici nu se amesteca in gu-vernarea el. El nu difera de o marina, el nu cere cult,Tar omeni nu pot astepta nici un bine de la el. Trebuedeci a'l pune la olalta, cu zei cel inerti si lenesi aT lulEpicur. Iata ce a putut produce cele maT marl genii aleanticitatei clasice.

n'ail

www.dacoromanica.ro


Socrat, Platon, Cicerone, chiar Plutarch si alts filosofi,vorbesc despre Dumnezeil, cand la singular, cand la plural.In casul anteiti insa ei nu dail nici o notiune clara si de-terminate despre un Dumnezeil Ore-carele. Prin singularulfor ei inteleg mai tot-d'auna pe un zeil din multimea zei-lor si nici odata un Dumneza suprem si unic, fiind-ca unast-fel de zeil, dupe ei, nu se putea concepe, nici ocupade lume si omens.

Multi dintre admiratori filosofilor vechi si au dat multaostenela in zilele nOstre, ca sa colecteze la olalta totelocurile, unde ei vorbesc la singular despre Dumnezeil,voind sa dovedesca cu acesta, ca vechi filosofi au profesatideea despre unitatea lul Dumnezeil, ca un principiii pri-mordial al tuturor lucrurilor, insa." putut ajunge la niciun resultat, cadi neputend dovedi providenta unui Dumne-zet unic, existenta insusi a lui Dumnezeil nu se puteadovedi.

In acelas timp se observe ca, pe cand deisti timpurilornostre se silesc din tote puterile sa dovedesca, ca vechifilosofi au admis si au profesat ideea despre un Dumnezeilsuprem, cam in acelas sens, precum au profesat-o Iudeisi precum o profeseza crestini, tote ceta materialistilor seridica in cor cu putere, contra unei ast-fel de pretentiunisi sustin, cä aces dintre filosofi, cars au vorbit despre unsingur Dumnezeil, au inteles prin acesta totza, natura in-trega sau lumea, pe care ei au divinisat-o inchi-nat. Ei dovedesc acesta prin multe locuri din scrierile luiVaron, Ciceron, Pliniu, Maxim de Madaura si prin faimosulimn al lui adresat zeului Pan. Prin tote acestea eidovedesc, ca credinta vechilor filosofi despre Dumnezeilera panteisld, Isar nu monoteistd.

In adever materialist intru acesta ail mare dreptate.Nici unul din vechi filosofi nu a profesat invetatura despreun Dumnezeli creator, si din momentul ce in invetatura

n'aii

si i-s'ail

Orfefi,

www.dacoromanica.ro


for lipseste acesta idee, este greil d'a presupune si d'aajunge la notiunea despre unitatea lul Dumnezeil. ET auputut ajunge, precum am vezut, la ideea d'a considerape Dumnezeti ca suflet al lumei, dar si aci, fiind-ca duprecredinta lor, tote partite lumei erail in miscare, el credeail,ca tote sunt insufletite sail prin o multime de fiinte deose-bite, sail prin un mare suflet respandit in lumea intrega.Si intr'un cas si intr'altul tote aceste fiinte sunt parti aledivinitatei si for li-se cuvine adoratiune si cult. Ast-fel erainvetatura Stoicilor si a Pitagorienilor despre unitatea lulDumnezeil si intru acesta se 'Dote zice, ca ei erail de per-fect acord cu politeismul profesat de lumea intrega pa-OM. Cudworth este ultimul, se pote zice, carele dupace a facut sfortari uriase, ca sa gasesca la vechi filosofidogma despre un Dumnezeil suprem, a ajuns sa sustinain cele din urma, ca acest Dumnezeil era totul, universul

§i de aceiasT parere sunt astazi aprope tots deisti.Ast-fel fiind invetatura vechilor filosofi despre Dumne-

zeil, la ei cuvintul de providenta, daca se vede cate-odataintrebuintat, este un non sens, se intrebuinteza in modabusiv. Daca Dumnezeil dupd ei este sufletul lumei, mis-carile sale sunt tot asa de necesare, ca-si circulatiuneasangelui si bataile inimei, pentru intretinerea corpului sipentru acesta Stoici sustineau destinul sail fatalitatea. Alti,vorbind despre providenta, nu pot in nici un chip a fi deacord intre dinsi sail a o precisa. Uni o marginesc numalasupra miscareT generale sail la mersul si existenta con-tinua a universulul. Alti o extind asupra fie-carui individ,coprinzend aci chiar si faptele omenilor, asupra carora altinu voiail sa auda, ca zei au vre o grije. Pentru acestamulti din ei despretuiau rugacTunile catre zei si on si cefel de cult. Porfiriu, care credea ca si Stoici, ca Dumne-zeul suprem este sufletul lumei, inveta in acelas timp, caacestuT zeil nu i-se pate aduce nici o jertfa si nici adresa

insuisi,

www.dacoromanica.ro


vre o rugaciune, ci numal zeilor inferiors. Cels si Iu lianse tinead de invetatura lul Platon, alti de a lul Aristotel,asa In cat se pOte zice, ca parerile for erad atat de di-verse si disparate, in cat nu se putead colationa cel putindoue la un loc. Plutarch, in tractatul sed despre contra-dictiunile Stoicilor, exprima si enumera.' forte ingenios di-feritele idei si credinte ale filosofilor, cu privire la provi-dentd, el insa nu se uneste cu nici una. Epicur la rindulsed a preferat maT bine sa inventeze zei cel inerti si le-nesT, lasand mersul tuturor lucrurilor in sorta intamplarel,de-cat sa pund pe om sub stapanirea necesitateT, dar stiuteste, ca. Epicur intru acesta nu era aprobat maT de nimini.

A trebuit mai bine ca opt sute de aril' de munca ome-nirei si geniilor filosofice a le popOrelor vechi, pentru casa pata ajunge la aceste idel. S'ad discutat intres'ad silit in tote chipurile, ca sa explice natura tuturorlucrurilor. ET ad opinat in tot felul, dar n'ad putut ajungela nici un resultat practic, la nici o conclusiune sigurd,pe care s'o primesca posteritatea si sa '1 servesca de norma.Cat timp de munca si discutiune ar fi trebuit Inca, pentruca invetatura for sa fie drepta si adeverata, Tar scrierilefor sa fie capabile de a lumina si edifica posteritatea ? Seintelege mult si forte mult timp, insa tote munca si tadtruda ar fi fost zadarnica, probe, ca filosofia chiar pangin zioa de asta-zi, in afard de razele luminose si bine-face--tore a le crestinismului, nu a putut ajunge la nici un re-sultat si cu atat mai putin la adeverata lumina si adever.In tot-d'auna filosofia dand lectii de morale omenirel, parea suposa ideea despre unitatea lui Dumnezed, insa nici°data putut-o concepe dupe adeveratul ei inteles.Tot-d'auna au confundat-o cu erorea, ori de cate-ori auvoit a rationa asupra lumel si originei ei. Chiar pang as-

vorbind despre un singur Dumnezeii considera acesta,ca o traditiune primitive si veche. Au voit tot-d'auna sa.

Biserica Ortodoxa Roman& 3

dinsi,

n'ail

td-zi,

www.dacoromanica.ro

754 CREDIN ELE RELIGIOSE

se ridice mai presus de ea, dar a cazut in cele mai marlsi grosolane erorl.

Dar se va zice, Parinti Bisericei, teologi chiar al diferi-telor timpuri si alaturi cu el critici diferitelor secte, amin-tesc in scrierile for multe locuri, in ca' se vorbeste apropecu claritate despre un singur Dumnezeil si se desvolta oInvetatura mai mult sail mai putin clara. Multi chiar ca olegenda traditionala sustin, ca dogma invetaturei despreun singur Dumnezeil s'a conservat mai mult sail mai putinclara, in sinul tuturor poporelor, apol s'ar putea Inca obi-ecta. cum este cu putinta a pretinde, ca cele mai marlgenii a le anticitatei ail lucrat si au muncit pentru a o dis-truge, in loc a o cultiva si clarifica. S'ar putea ore pre-supune, ca el sa fi fost mai orbiti, de cat poporul, carea conservat acesta credinta ?

La tote acestea respunsul este forte simplu si in acelastimp convingetor. Acest fenomen ne-ar putea surprinde,daca nu '1-am vedea repetindu-se si reinoindu-se chiarpang in zioa de asta-zi sub ochii nostril.

Sunt multe secole, de cand a aparut lumina evangelica.Alaturi cu ea filosofia si a urmat cursul ei. Care a fost sieste resultatul trudei si al cercetarilor el, chiar pana inzioa de asta-zi, daca nu sa intunece si mai mult, prin totfelul de digresiuni si divagatiuni, invetatura cea clara siluminosa a bisericei crestine despre un singur Dumnezeil,providentiator si mantuitor al lumei. Chiar pand in zioa deasta-z' filosofiei se pot aplica memorabilile cuvinte ale ma-relui Cicerone: «Eil nu cunosc, zice el, ca sa" existe cevamai absurd si mai extra-ordinar, adica excentric, care sanu fi fost zis de vre-unul din filosofi, deci sa nu ne miramintru nimic de cele-ce, el sunt capabili a spune».

Daca parinti bisericei nu a rare-ori au recurs la cuvin-tele si ideile filosofilor, pentru a le aduce ca marturieganilor, fie-cine Intelege puterea si taria aeestui argument

pa-

www.dacoromanica.ro


apologetic, in causa ce el o aparail. Cuvintele filosofilor leservea de minune causa, aratand in acelas timp, ca licariridespre luminaiadeverului, au existat chiar si la fruntasipaganilor. De aci insa nu resulta, ca opiniunile si ideileinvocate eraii intru tote de perfect acord, cu invetaturaprofesata si propoveduita de sfinti parinti. Prin invocareacuvintelor filosofilor el voiau pur si simplu a dovedi o a-propiere intre invetatura, ce predicail si doctrina genialaa filosofilor, atat de respectata de el, atat si nimic maimult.

Resumand invetatura dogmatica despre Dumnezeil a fi-losofilor se pote zice, ca notiunea vaga si obscure a in-vetatureI despre un singur Dumnezeil, conservata, am puteazice, in sinul tuturor poporelor vechi, ea nu a fost intrunimic cultivate de filosofi. El contribuit nici macar laconservarea el perpetua, din contra el au afectat mai mult,ca poporul sa se departeze de ea, caci nu vedem pe niciunul din filosofi, sa o is ca basa a sistemului sell de cer-cetare si sa se silesca a o explica. El s'ail silit in totfelul a o ataca, prin cele mai multiple si variate specula-tiuni, fiind ca o religiune populara era diametral opusavederilor for filosofice. Acesta a. fost atitudinea filosofievechi, fata de cestiunea ce ne preocupd si cam tot acestaeste atitudinea el chiar si 'Ana in zioa de asta-zi.

Dace de la invetatura despre Dumnezeil trecem la aceiadespre nemurirea sufletului si a pedepselor si recompense-lor dupre mOrte, in scrierile filosofilor 'vechi gasim aceiasiconfusiune si labirint. Socrat, Platon, Cicerone, Plutarchsi alti se marginesc pur si simplu a afirma, ca acesta esteo traditiune veche si universala in omenire. El marturisescIn acelas timp, ca invetatura acesta este un puternic sti-mulent pentru om, a'l indemna la virtute si a'l pazi decrime. Insusi Cels, cu tot epicureismul sal, nu despretuia

n'ail

www.dacoromanica.ro


invetatura despre nemurirea sufletulul si se observa, ca el,cu totd ura ce avea contra crestinilor, nu condamna zelulfor intru predicarea acestei invetaturT ').

Dacd insai uni din filosofiT cei vechT, nu desaprobail ne-murirea sufletulul, nisi unul din el nu a desvoltat acestainvetatura. Nimenl nu a considerat-o ca basa datos riiloromenesti. Nimeni nu s'a servit de ea, pentru a o consi-dera ca sanctiune a legilor morale. Din contra mai toff,unul mai mult de cat altul, silit a inabusi sail a risipiacesta credinta prin faptul, ca uni o negad, alti nu puneailnici un temeiu pe ea, Tar alti pentru ca., in desvoltarea siexplicarea acestei invetaturi, se dedead la tot felul de absur-ditati. Cel mai credinciosi chiar nu puteail oferi nici o probaconvingetore, despre eficacitatea si folosele uneT ast-fel deinvetaturi.

Cinici, scola Cirenaica, Epicurieni, Insusi Academicienisi alti, pare ca erail IntelesT, spre a considera fabuleviata viitore si nemurirea sufletulul. Stoici, la rindul forsi ei nu erafi de acord intre dinsi asupra acestei invetaturi,uni o admiteail, far alti o negail cu desavirsire. Aristotel,dupd ce mult timp a stat la indoiald, a sfarsit pronuntan-du-se contra ei. Chiar Cicerone nu este ferm in credintasa, cu privire la nemurirea sufletulul: «and citesc pePlaton, zice el, si cuget la cele scrise de acesta, despre ne-murirea sufletulul, sunt de parerea sa. Dar din momentulce pardsesc cartea si incep a cugeta asupra materiel, totacredinta mea dispare si nu mai still In ce trebue sa crez».El adaoga, ca pentru a se hotari in credinta sa, a recursla credinta comund a tuturor natiunilor, Tar nu la argu-mentele filosofilor 2). Chiar Socrate, cu putin inainte demortea sa, avea credinta, ca invetatura despre nemurireasufletulul nu era probata. El avea decT indoeli despre a-

1) Origen. Contra luI Cels. Cart. III. Cap. 16. Cart. VIII. Cap. 49,2) Ciceron. Tascul. Cart. I. Cap. 8.

s'ad

,ca

www.dacoromanica.ro


cest adever in momentul, and nu mai avea nici o ne-cesitate de a fi convins. Insusi Platon nu credea in ne-murirea sufletului, de-cat pe basa traditiunei si a opiniuneiunanime admisa de legluitori 1).

Insusi Pitagora, care credea in transmigratiune, nu Eon-sidera sufletul nemuritor, de-cat numai prin faptul,presupunea etern, ca si Dumnezeil. Era de acord cu Stoici,pentru ca si acestia credeall sufletul, ca o parte din di-vinitate, care dupa un numer ore-care de evolutiuni, tre-buia a se reinforce iarasi la divinitate si a fi absorbit deea. Aceiasi credinta o aveati si Indieni, caci este stiut, eaPitagora a Imprumutat invetatura sa acesta de la ei, cusingura exceptiune, ca nu recunostea sufletului o existentsindividuals si prin acesta '1 facea imposibil de pedepsesi recompense.

Acel dintre filosofi, cars au crezut, ca sufletele celorclrepti vor fi fericite intr'o viata viitore si deci s'ail a-propiat intru cat-va de adever, el nu s'ail putut ridica lainvetatura despre pedepsa celor rei in viata viitore,marginit cu toti la ideea stereotipa, ca zei fiind bine fa-cetori din natura lor, nu pot face reil Omenilor. DacaSocrat si Platon enunta cate-odata ideea, ca cei rei vorsuferi pedepse eterne in tartar, acelasi Platon is in de-radere tot ce poeti spun despre infern si sustine, ca fricadespre aceste pedepse nu are alt resultat, de-cat de amari mai mult lasitatea intre omen'.

Resultatul final al invetaturel tuturor filosofilor asupraacestel cestiuni, nu a fost de-cat disputa continua con-tradicliunea. Et au contribuit mai mult, de a detrage pecredinciosi de la acesta credinta si traditiune universals,de-cat de a-i edifica inteensa, fie ca o vedean apoteozatain paganism si in cultul eroilor. La Greci, in tote timpurile

1) Comp. Scrierea sa Fedon Cartea X. Despre Republicg.

cal

suit

si

si

www.dacoromanica.ro

758 CREDINTELE RELIGIOASE

chiar si in zilele lui Socrate, forte putini erau, cars credeailin viata fiitore, lar Romani, in timpurile lul Cicerone, pre-cum el ne afirma.", credeati si mai putin inteensa. Polibiu,de-si nu face mare cas despre acesta credinta, recunOsteinsa ca necredinta in ea a Grecilor a avut efecte forte de-sastrose pentru moravurile lor. Juvenal, la randul seii, faceaceiasi observatiune pentru Romani. La acestea tote re-flectand multi din filosofi timpurilor nOstre, recunosc catrebue a bine-cuvinta revelatiunea evangelica, care a datacestel cestiuni adaverata solutiune, ridicand la dogma acredintei invetatura despre nemurirea sufletului, precum sidespre pedepsele si recompensele, ce ne astepta in o viatafiitore si despre care in zadar s'a indoit filosofia tuturortimpurilor 1).

Resurnand ideile si invetaturile filosofilor asupra acestelcestiuni, putem zice: Daca ei ar fi respectat traditiunilevechi si asa de universale in omenire, asupra acestel ces-tiuni si ar fi rationat in mod sincer si cu intentiunea vaditade a folosi omenirea, de sigur ar fi ajuns la alte conclu-siuni si s'ar fi apropiat mai mult de adever. Dar in schimbulunel ast-fel de atitudini, ei marginit mai mult la dis-cutiuni si tot felul de subtilitati, ajungend ast-fel la ideilesi conclusiunile cele mai eronate. In loc de a lumina ces-tiunea si traditiunea unanima a credintel tuturor popOrelor,ei s'ati au negat-o cu desavirsire, sal) au negligeat-o, sauin fine voind s'o aprofundeze, ail produs in spirite ceamai mare confusiune.

Dar daca invetatura si credinta vechilor filosofi, in dogmadespre unitatea Dumnezeesca, revelatiune si nemurirea su-fletului sunt nu numai gresite, dar cu desavirsire confusesi departe de invetatura evangelica, cu privire la acestedogme, sa vedem daca ei sunt mai apropiati cu invetatu-rile si preceptele for morale de morala evangelica.

1) V&A euvintul suflet in Enciclopedia TeologicA.

s'au

www.dacoromanica.ro

CREDINTELE RELIGIOASE 759

Fostail mai fericiti in cercetarile si preceptele for mo-rale vechi filosofi ? Iata punctul esential, dupa care se pOtejudeca avantagiile si folcisele, pe cari filosofia veche le aputut aduce omului.

Cei cari au cultivat regulele si preceptele mo-rale, au fost fara indoiala legiuitori, deci legile morale alediferitelor natiuni, sunt documentul cel mai sigur, desprecunostintele morale, cu cari au fost inzestrati vechi inteleptiai lumei. De-si legile civile, trebue s'o marturisim, nu suntindeajuns, pentru a regula si servi drept norma tuturoractiunilor omenesti, este insa absoluta necesitate, ca acestelegi sa fie drepte, intelepte si resonabile, caci altmintreleaele, in loc de a purifica moravurile, din contra contribuescmai mult a be corumpe.

Dintre legiuitori vechi cunostem, ca Minos se lauda, eaprimise legile sale din chiar gura lui Joe; Numa, ea leprimise de la Nimfa Egeria; Solon si Licurg se pretindead,ea sunt initiati si instruiti in legiuirile for de care Apolon.SA vedem dar acesti pretinsi inspirati ai Zeilor, ce au pututproduce ei.

De sigur consecintele si efectele unei morale se cunoscsi se judeca dupa resultatele, pe cari dat. Sublimi-tatea legilor Greciei se pot dar judeca dupa moravurileacestui popor. Daca privim timpurile gloriose a be repu-blicei Grece si in deosebi Atena, aci vedem o populatiunereu alcatuita, desarta, usuratica, ambitiosa, gelosa,resata, incapabila de a se conduce prin ea insasi si ne-putend suferi, ca sefi sei, norocul pe care ea '1 impartaracu ei, cu un cuvint un popor nedrept catre aliati sei, in-grat si nerecunoscetor pentru sefi sel, crud care inimicisei, neuman catre sclavi sei si dedat la tot felul de liber-tinagiti si neorindueli.

Daca privim pe Spartani, ce vedem ? Era ei o natitme ?Un popor organisat ? ET nu cultivati pamintul, despretuiaii

d'anteiti,

'lute-

le-ad

www.dacoromanica.ro


tote productiunile faceau un merit de a trai fie-caredupa capriciul seri. Emu ei cel putin o societate ? La eIlegaturile familiei, a mariagiului, a paternita.lei, respectul,iubirea si prietenia sociala eraii necunoscute. Femeile chiarnu aveati nici o legatura sigura, fata de soti lor, chiarcopii parea a nu apartine parintilor. Aci patria posedatotul, pretinde totul, reclama totul, dar in schimb nu danimic si nici chiar promite ceva si ast-fel se explica pentru,ce o ast-fel de legiuire nu a putut face pe aceI omeni nicimai virtosi, nici mai fericiti si cu atat mai mult in rapor-turile lor cu vecini si cu cei-lalti omeni, ceea ce cu dreptcuvint marturisesc Xenofont sl Plutarch, ca n'a putut sa '1incante. Si cu drept cuvint, cad el descriind cruzimea siperfidia Spartanilor, mal ales catre iloti si sclavi lor, seexprima cu indignare si protesteza contra unor ast-fel demoravuri.

Cam aceleasi eraii si moravurile celor alti greci. Asain-cat se pOte zice, ca chiar timpurile lor gloriOse, jude-cate dupa moravuri, eraa cele mai degradate.

Legile lui Licurg, asa de laudate de eel' vechi, ba incasi de multi in timpurile moderne, sacrificaii cu desavirsirevirtutile morale. Singura lor virtute consta in aceia, casupunea totul pentru binele public. Platon la randul salmarturiseste, ca legile. sale tindeati mai mult a face dinomeni eroi, de-cat cetateni drepti, dar alaturi cu acestia,cine nu stie cat de urati eraii Spartani pentru viclenia lor.Apol pentru a desvolta eroismul iarasi, cine nu cunostecum se exercitaa uni contra altora, a se lupta si bate cucruzime; deprinsi a trata pe sclavi lor cu cea mai ex-trema cruzime, vedem pe Spartani si Atenieni tratand totast-fel si populatiunile celor-alte orase a be Greciei, peunde el deveneati stapani. Spartani In cruzimea lor mer-geat pang acolo, in-cat ucideati de stand pe copii, ce lise pareaa debili saa defectuosi. Laudele, pe cari Platon

si

www.dacoromanica.ro

CREDINTALE RELIGIO ASS 761

si alti le au adus legilor lul Licurg, sunt departe de aputea brava absurditatea, ce ele coprindeau. Impudicitiachiar contra natures era permisa si tolerata pretutindeniin Grecia, ca si in tad lumea pagana, Tar filosofi, in locde a o combate, 'si faceau un merit, de a o tolera si nua rare -orT chiar a o apara.

Acelasi lucru '1 aflam si la Romani. Cicerone si alti, cutota stima, ce au avut pentru vechile legs a le Romanilor,marturisesc, ca ele fost nici maT intelepte, nici maTdulci, de-cat ale Grecilor, de unde si acestea fusesera luate.Legea, care permitea creditorilor de a lua In sclavie pedebitori lor, de a-I pedepsi cu morte, sau a-T taia in bu-calf chiar, legea, care da parintilor dreptul asupra vieteifiilor si puterea de a-T vinde, legea care obliga pe parintide a hrani pe copii numai de parte barbatesca si pe ceamaT mare dintre fete, legea care permitea d'a ucide copiidiformi, incontestabil, ca era o desonore pentru omenire.Un popor, care permitea divortul cu atata usurinta si po-ligamia, prostitutiunea si tot felul de desordini contra na-turei, suicidul si cruzimea contra sclavilor de sigur, ca nuse pote lauda cu legile sale.

Cine nu stie, care era conditiunea si sorta sclavilor laRoma ? Ea nu se deosibea de aceia a animalelor. andei era batrani,- bolnavi, sail in neputinta de a folosi pestapani lor, cei maT multi ucideaii, Tar cel blanzi be lasailsa piara de f6me, in vre una din insulele Tiberulul.

In tota Italia erau InchisorT suterane, Ipentru a-T detine.In procese tot-d'auna 'T facea sa marturisesca prin tot felulde torturi. Cu un cuvint sOrta si viata sclavilor depindeade capriciul stapanilor. In scrierile lui Dionisiu de Ali-carnas un plebeu reprosind senatorilor, ca au tratat po-porul ca pe niste sclavi, vorbeste de tot felul de torturi,la cart acestia erail supusi. In amfiteatre, in piete, la por-tile cetatei, pe strade si drumurl, sclavii erail expusi si se

n'ail

'I

www.dacoromanica.ro


parea, ca el drept la viata, alaturi cu semeni lor.Tacit in analele sale ne istoriseste, ca un roman, careavea 400 sclavi, fiind asasinat, top' au fost ucisi, fie ca nuera nici o probes despre vinovalia for 1). Era vechiul uscontra caruia multi senatori au reclamat in zadar. In scrie-rile lui Juvenal vedem cum o femee furiosa, care in capriciuleT, cere mortea unui sclav, intreba daces sclavul este om 2).Fates de sclavi se pote zice la Romani, ca-si la Greci,virtutea cea mare, cunoscuta sub numele de umanitate eranecunoscuta.

Ce au facut vechi filosofl saii legiuitori, fats de acestastare a omului sclav? Si uni si alti s'ail multamit a osuporta si a o considera ca o necesitate socials. In Greciamai mult de-cat trel din patru parti a le populatiunei erailsclavi, iar in Italia numerul for era si mai mare. In Atenala 21,000 de cetateni, eraii 400,000 de sclavi. La RomaTitu Minuciu, cavaler Roman avea singur 400 sclavi, iarPliniu ne spune, ca un ore-carele Ciciliu avea 4000 2).

Daces crestinismul n'ar fi facut nici un alt servicin ome-nirei, de-cat numai acela, ca.' a indulcit si incetul cu incetula suprimat sclavia, singur chiar acest serviciil se pote con-sidera, ca cea mai mare bine-facere pentru omenire, cacia recunoscut sclavului umil si injosit dreptul de viata side egalitate, fates de semenul sell, cetaten, stapan sail cre-ditor, Tar filosofia nu s'a injosit a se ocupa de acesta vitalscestiune si de a aduce vre-un folos acestor fiinte neno-rocite.

Aceleasi nepotriviri intre omeni si raporturi sociale erailsi la poporele maT vechi ca Egipteni, Chinezi, Indieni siPersi, de unde Greci maT anteiu au imitat multe si de laacestia in urrna si Romani. Chiar si Ebrei nu erail in totul

1) Tacit. Analele. Cart. XIV, Cap. 43.2) Juvenal. Satira XI, vers. 222.3) Pliniu. Cartea XXXIII. Cap. 10.

www.dacoromanica.ro

CREDINTELE RELIGIOASE 763

scutiti de acesta stare generala, care apasa asupra tuturorsocieta.'tilor omenirei, inainte de aparitiunea crestinismului.

Dar sa fim drepti. Multi dintre filosofi au vezut acestreii social si nu a rare-ori ail ridicat glasul for contradar cum legile '1 suportail, ei marginit la aceste pro-teste platonice, fara Insa a se gandi si a cugeta la refor-marea moravurilor prin legi si precepte morale, drepte,intelepte si umanitare.

Ciceron, care cunostea, putem zice mai bine, de cat oricare altul, legile Romanilor si ale Grecilor, recunOste, calegile omenesti, atat acelea cari ordonail, cat si cele cariopresc, nu sunt de ajuns pentru a duce pe om la faptebune sati a'l pazi de fapte rele. El adaoga, ca ar fi o ne-bunie sa-si inchipuesca cine-va, ca." legile si institutiunilepoporelor nu ordond de-cat lucruri drepte si intelepte 1).Si tot el marturiseste, ca legile celor 12 table sunt maipretiose, de-cat tote cartile morale ale filosofilor. De altaparte marele istoric Erodot, adese ori in scrierea sa spune,ca.' daca s'ar lasa omenilor libertatea d'asi alege obiceiu-rile, cari li s'ar parea for cele mai bune, de sigur, ca ein'ar alege si nu ar preferi pe a le tarei si nemului lor.

Dar sä asculta'm si marturia filosofilor asupra preceptelorsi maximelor for morale.

(Urna6z5, finitul).

C.

1) Cicerone. De Legib. I. Cap. IV qi XV.

lul,s'an

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR,

Urmare. Vegl Biserica Orthodox5. Rom AAA No. 6, anu. XXVI.

§ II. De la 313-1054.

Triumful crestinismulul. Biserica in timpul lul Constantincel-Mare §i a fiilor lul; in timpul lilt Iulian Apostatul, Teo-dosie, Justinian I.

Respandirea crestinismului in Africa, Asia si Europa §iin special creOnarea Galilor, Germanilor §i Slavilor

Nenorocirile causate de navalirile barbarilor.Eresurile.

Eresul lul Arie §i Sinodul I ecumenic (dogma despre Fiul).Arianismul dupg. Sinodul I in Apus.

Eresul lui Machedonie §i Sinodul II ecumenic (dogma des-pre sfintul Duh).

Pelaghienismul. SemipelaghienitPelaghienismul §i Sino-dul Cartagenel (dogma despre Gratie).

Eresul lul Nestorie §i Sinodul III ecumenic.Eresul monofisitilor si Sinodul IV ecumenic (dogma des-

pre cele doue firs in Iisus Christos); secte monofisite : Ia-cobitii, Coptii, Armenil.

Monotelitil. Sinodul VI ecumenic (dogma despre cele dou6voinll in lisus Christos).

Eresul Iconocla§tilor. Sinodul VII ecumenic.Eresul Pavlicienilor.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SEMINAR)ILOR 765

Cultura teotogied.cc5lele teologice in secolul al 1V si al V: sc(51a alexan-

drink si representantil el mai insemnatl; scOla anthioheanasi representantii el mat insemnati; sc(51a siriana.

Cultura teologica in Apus in secolul al IV si a V.Starea culture! teologice in Resarit in secolul al VIVIII.Causele decaderil el. Idem in Apus.Cultura teologica in Resarit si Apus secolul IX si al X.

Patriarhul Fotie. Alcuin.

Organisarea Biserieei.Raportul dintre Biserica si Stat to secolul al IVIX In

Resarit si Apus.Ierarchia bisericesca. Casatoria si celibatul clerului. Ce-

libatul in Apus si urmarile lul.Patriarhil. Sim5dele ca forma supremg de o carmuire in

Biserica. Patriarhul de Constantiefopol fate cu cel-alt! pa-triarhi. Incercarile Papilor pentru suprematie.

Serviciul divin; observatiuni despre serviciul divin toResarit. Particularitatl introduse in Apus: azime, organe simissae privatae.

Vieca cresting. Posturile, Monahismul la Resarit si Apus.Vteta cresting to Apus in secolul at IXXI.

Disciplina bisericesca. Escomunicarea, interdictia, ju-decata publica. Congregaiile in Apus.

Causele schismel intre Biserica de Resarit si Apus: Fi-lioque, pretentia papei la suprematie. Cestiunea Bulgara.Despartirea celor doue Biserici (1054).

§ III. De la 1054-1453.

a) Biserica ortodoxa.Incercarile de unire in ambele Biserici, in special cea de

sub Mihail Paleologul si de la Florenta.Raporturile dintre patriarhl. Actiunea sim5Jelor locale.

Imperatil si alegerea patriarhilor. Averile bisericesci; intre-tinerea clerulut

Grija imp6ratilor si a patriarhilor pentru inflorirea culturiiteologice. Scriitorii mai insemnatl in vecul Comnenilor siPaleologilor.

Eresul Bogomililor, oiigina si invetatura lor.

www.dacoromanica.ro

766 PROGRAMA ANALiTICA A SEMINARIILOR

CUitta li vieca ereltind.Pastrarea serviciulul divin §i forma veche. Serbatorl nouT.

Decaderea morals a clerulul §i mirenilor, desvoltarea su-perstitiilor. Starea monahismulul. Severitatea vietel in mo-nastirile studite §i de la Aton.

De Ia 1054-1517.

b) Biserica Rome!.Caracterul activitatel misionare la Apus.Lupta Papilor cu monarhil. Certa pentru investiture.Monahismul la Apus in secolul at XIXV. Ordine mo-

nahale, ordine cavalerescl.

C it I t.Nout abaterl: imparta§irea sub o singura forma. Statuele

in Biserica.

invecd turd. Secte.Directiunea teologiel la Apus. Secta Catarilor, Albigentilor

§i Valdensilor. Indulgentele §i escomunicarea.

Preycitiri pentru reformii.Nemultamirea generals in Biserica de Apus si tendintele

de o reforms: Wicleff, Hus, Savonarolla.

aa sa VI.(1 era pe sdptet.mand sad 25 leetil pe an).

Istoria Universals bisericesca de Ia 1453 pane adT.

Biserica ortodox&

Caderea Constantinopolulul sub Turd.Biserica sub Mahomed II §i urma0 set. Firmanul dat

patriarhulut Ghenacjie. Incercarile Turcilor de a converti pecrqtini la Mahomedanism. Incercarile papilor de a trage peortodocsi la romano-catolicism.

Enciclica tut Pius at IX si respunsul patriarhilor orien-tall.

Ortodoxia §i protestantismul. Patriarhul Ieremia contraprotestantilor. Istoria lul Ciril Lucaris. SinOde contra lati-

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SEMIMARIILOR 767

nilor si protestantilor: Constantinopol 1634; Iasi 1642; Con-stantinopol 1756.

Ierarehia 0 administratia bisericescci.Drepturile, puterea si insemnatatea patriarhului de Con-

stantinopol.Patriarhul Samoil I (1764-1780) si reforma introdusa

de el in administratia patriarhala.Starea ierarhica dupa Samoil I.Starea actuala a ierarhiei- Constantinopolitane. Alegerea

patriarhului si drepturile sale. Intretinerea patriarhiei.Cultura teologieci.

Cultura teologica in timpul dominatiunii turcescl. Lipsade stole. .

c61e teologice: in Halki, Atena, Rusia, Ierusalim si Cer-nauti.Scriitoril mai insemnati in epoca de la 1453 incOce.

CU/t11/ li vieta ereftina.Constringerea crestinilor in efectuarea serviciului divin

Pastrarea ritualulul bisericesc neatins. Predica.Scurta privire istorica asupra starel Bisericil in Rusia,

Serbia, Bulgaria, Munte-Negru, Bosnia si Herzegovina.Biserica Papal&

Reforma lui Luther. Respandirea protestantismului inEuropa. Ulrich Zwingle si invetatura lor.

Calvin si invelatura lui.Calvinismul in alte tee.Secte protestante pana la pacea de Vestfalia: anababtistii,

socinienil si arminienii.

Beforma in Anglia.Henric al VIII (1509-1547). Intemeerea Bisericil epis-

copale sub Eduard (1547-1553). Biserica anglicana subElisabetha (1558-1603).

Biserica romano-cp.tolica in lupta cu protestantismul.Sinodul de la Trident. Ordinul iesuitilor. Alte ordine.

Starea comunitcirilor protestante.Misiunile protestante intre pagani si societatea biblca..

www.dacoromanica.ro

768 PROGRAMA ANALITICA A SEMINARLLOR

Neunirea intre comunitati. Pietismul. Secte noul : Kwakerii,hernguterii, metodistii, menonistil schweden-borgienii.

Starea Bisericii papale.Noua politica a Statelor apusene contrail pretentiunilor

Pape!.CAderea puterei pa pale.Directiuni religiOse contrare Bisericil romane esite din

stnul el.lansenismul, misticismul si quietismul.Dogme noul: imaculata conceptie a NascetOrei de Dum-

infailibilitatea papel Sinodul de la 1870.Miscarea vechilor catolici.

Clasa VII.(1 ore pe sdptamAnd sad 25 lectiunI pe an).

Istoria bisericeT romane.

Inceputul si respandirea crestinismului in Dacia.Cres-tinismul si vieta bisericesca a Romanilor din Iliria si dinprovinciile dunarene. Biserica la Romani pana la internee,-rea Principatelor.

Organisarea bisericel romane dupa intemeerea Principa-telor.Intemeerea Mitropoliilor si a Episcopiilor. Monahis-mul si monastirile, ca: Vodita, Tismana, Prislopul, Cozia,Curtea-de-Arges, Neamtu, Putna, etc.

Rolul bisericel romane in consolidarea nationalitatei siIn desvoltarea culture! si literature! romane.

Raporturile bisericel romane cu Patriarchia de Constan-tinopol si cu ierarchia Romanilor din Transilvania, pana lafinele secolulu! at XVII.

Incercarile facute pentru respandirea romano- catolicismululsi a calvinismului to Romania. Neisbanda lor.

Sinodul de la Iasi. Marturisirea ortodoxa. Petru Movila.Influenta slavonismului si a elenismulul in limba si lite-

ratura bisericesca.Traducere de cart' si pravile biseticesclIn romanesce.

Ierarhii literati mai insemnatl din secolul al XVII, ca:§tefan, Varlaam, Dositeia, Mitrofan.

Unirea unei ON a bisericei ortodoxe din partile romane

nedell,

www.dacoromanica.ro

PRRGAMA ANALITICA A SEMINARIELOR 769

de peste Carpati, cu biserica romano-catolica. Starea si des-voltarea bisericei ortodoxe de la unire rana. asta-cli. Andreiti.

aguna.Date le mai insemnate ale desvoltarei bisericei UngroV1a-

hiei de la 1700-1859.Situatia clerului inferior si superior. Antim lvireanul, Fila-

ret al liamnicului, Grigore Mitropolitul Ungro-Vlahiei si con-timporanul sea Veniamin Costache. Institutiunile pentru cul-tura si educarea clericilor.

Starea bisericei din Bucovina dup. 1775 pand in timpulde fata.

Situatiunea bisericei in Basarabia de la 1812 pana intimpul de fata.

Biserica romanA de la 1859-1866. Secularisarea averi-lor monastiresci; Sinodul; starea episcopatului. Ierarchil malinsemnali din acest timp.

Biserica romana de la 1866 Ona in present: Sinodul,autocefalia, restaurarea de monumente bisericesci, Facultateade teologie, legea clerului, reorganisarea seminariilor.

Teologia dogmatica cu citire din Marturisirea Ortodoxa.

Clasa VI.(8 ore pe sept'amana, :75 lectiunT pe an).

Definiciunea,. Obiectul, impartirea, importanta si rapor-tul theologies dogmatice cu cele-alte sciinte.

Despre religiunea cresting. Basele religiunei cres-tine.Revelatiunea :Sf. Scriptura si Traditiunea; isvdreletraditiunel; criteriele revelatiunel (minuni si profetil).

Dovedirea existentel lui Dumnecled prin argumente: is-toric, cosmologic, teologic, ontologic si moral.Combatereaateismului si materialismulul.

Dumnecletz in sine: Dovec,I1 despre existenta lui Dum-necleil in Sfinta Scriptura si Traditiune;atributele generale.

Sfinta Treime: Raporturile persOnelor dumnecleescl in-tre sine.Divinitatea fie -cares persOne.Attibutele speci-ale.Invet'a tura bisericei romano-catolice despre Filioque.Combaterea O.

Dumnecleii Creatorul. Crearea lumel; creatiunea lu-mei spirituale.

Biserica Ortodoxit Romani 4

www.dacoromanica.ro

770 PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR

Crearea omului: Origina lul dupa materie; origina su-fletului;insusirile sufletului omenesc.

Raporturile Jul Dumnecleu cu lumea. Starea origi-nal, a omului si caderea lui(pecatul original); urmarilepecatului original.

Provedinra Realitatea provedintel ;Provedintasi libertatea omului.

Dumnecleil 31.1,ntuitorul: lisus Christos, ca Mantuitoral lumei. Necesitatea rescumperarel omenirel. Scopul veni-res Iisus Christos, Pregatirea nemului omenesc spre aprimi pe Rescumperatorul. Iisus Christos: Dovedile despreDumnedeirea lul, basate pe invetatura si actele sale. Mo-dul rescumperarel.Servirea profetica, arhieresca si Imp&ratesca a lui lisus Christos.

Inveratura despre Gratin, diving. Necesitatea Gra-tiel. Gratia si libertatea omului. Credinta si faptelebune.

Despre biserica. Biserica ca organ prin care se impar-tasesce omului sfintirea. Invetatura despre biserica crestina.Atributele adeveratel biserici crestine: una, stints, soborni-cesca si apostolica.Biserica ortodoxa orientala adeveratasi singura biserica cresting.Invetatura despre primatul pa-pal si infailibilitate Combaterea

Despre mistere ca mijloc pentru impertasirea Gratiei,Origina for dumnedeesca Enumerarea, materia, forma, mi-nistrul si subiectul lor.Diferinta In invetatura despre mis-ter la diferite confesiuni crestine.

Dumnecletz ca judecator si resphi titor. MOrtea tru-pesca.Starea sufletului dupe mOrte.

Judecata particulars. V eneratiunea sfintilor, re-liquiilor si icOnelor bisericesci. Invetatura bisericei ro-mano-catolice despre Purgatoriii. Combaterea acestel in-veta turf.

A doua venire a MAntuitorului: sfirsitul lumel. In-vierea mortilor.Judecata de a poi ;resplata si starea drep-tilor dupe judecata de apol.

lnstragiuni.La fie-care invkaturii dogmatics se va expnne °Tardoctrina bisericei ortodoxe. Se va intorce deosebita atentiune asupra di-ferintelor cart exist& intre inve0tura bisericei ortodoxe a celoralteconfesinni cregtine.

lui

-

si

el.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR 771

Mora la crestina.

Clasa VII.(2 ore pe gptAnana, 50 lec(iT pe an)

Definitiunea nioralei crestine. Importanta si divisiunea el.Mora la crestina si morala filosofica.Superioritatea moralelcrestine fats cu cele-alte sisfeme de morala. Raportul din-tre teologia morala si teologia dogmatica.Legatura dintrecredints si morala.

Legea moral& Deosebirea el de legile fisice. Deosebi-rile in intelegerea binelul si reulul. Insuficienta legel moralenaturale in omul *hit. Felurile de legl. Legea revelatklegea lul Moisi,legea evangelica. Superioritatea legel evan-gelice Iubirea ca principiti de Opetenie al moralei crestine.Sfaturl evangelice. Legile omenescl.Idee despre legile o-menesci in genere. Felurile si obligatiunea lor. Legile bise-ricesci. Legs civile. Libertatea morala. Argumentele pe carlse sprijina,.Consciinta.Uiferite staff ale consciintel mo-rale.

Virtutea si feluri e el. Pecatul si felurile lul. Viciul. Ten-tatiuni. Recompense yi pedepse.Acte pretinse indiferente.(Adiaphora).

Datorii ecitre Dumnequit.Cultul intern. Credinta ca virtute. Eresie, schisms, a-

postasie, superstitie, indiferentism, scepticism, necredinta.Speranta ca virtute.Increderea prea mare in sine, spe-

ranta deserts, disperarea.Dragostea ca virtute. Egoismul. Prea marea lubire de

cele pamintescl.Fanatismul.Cultul extern Rugaclunea. Rugaciunea in comun. Mer-

gerea la biserica.. Respectarea clilelor de s6rb4tOre.Jura, mintul. Fagaduinca (votal).

Datoriite ereftinutui eittre sine,Consciinta do sine si umilinta crestina.Mandria.Datoril catre suflet.Cultivarea mintel, a inimel si a vo-

intei. Formarea caracterulul moral.Rolul frumosulul In vieta intelectualLDatoril dire corp. Sandtatea.Sinuciderea ; Duelul.

www.dacoromanica.ro

772 PROGRAMA ANALITICA. A SEMINARDLOR

Crestinismul si bunurile lumei. Crestinul si nenorocirile.On Orea si lubirea de slava deserta. Avutia, avaritia, risipa,saracia.

Alegerea unei ocupatiuni in vieta.

Datoriile creftinului ceitre apropele.Iubire si . dreptate, sinceritate, compatimire, facerea de

bine.Respectarea bunurilor aprOpelui. Dragostea catredusmani Vicii contrare: nedreptatea, dusmania, preface-toria, lingusirea, inselaclunea, cruclimea, zavistia, resbunarea.

Pilda rea, clevetirea, furtul, omuciderea; jocurile de noroc.Datoriile omului ca membru al societatel. Familia si in-

semnatatea el morala. Casatoria si datoriile sotilor.Datoriile parintilor catre copil si vice-versa.Rudele si raportul dintre ele. Servitorii. Combaterea ide-

ilor contrare familiel si vietei conjugate.

Datorii catre Stat.Statul in insemnatatea lui morala. Datoriile cetatenilor

catre Stat si ale Statului catre cetatenl. Socialismul; com-baterea Jul pe basa invetaturel crestine..

Datorii ceitre patrie li near.Patriotismul. Datoriile crestinilor dire biserica. Mila ca-

tre animale.

Dreptul bisericesc.

Clasa VII.(2 ore pe separnama, 60 lectil pe an).

Definitiunea, divisiunea si metodul dreptulul bisericesc.Raportul intre dreptul bisericesc si legile civile. IsvOreledreptulul bisericesc. Codicil mai insemnatl al bisericei or-todoxe, si in special al bisericei romane, ca isvOre ale drep-tului bisericesc; in deosebi, legea organica a Sfintului Si-nod, regulamentul si decisiunile lul, legea clerulul mirean,regulamentul el. Legea Casei bisericesci si regulamentul el.Biserica ca societate crestina. Intemeietorul si capul el. Pri-matul papal si combaterea lul. lerarhia bisericesca: Trep-tele ierarhice, calitatile, drepturile si obligatiunile el dupe

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR 773

dreptul divin. Patriarchs, exarhl, mitropolitl si episcopi; drep-turde si datoriile lor; titlurile si modul de adresa ale mem-brilor ierarhiei in raporturile dintre egal si egal, inferior sisuperior si cu autoritatile civile.

Calitatile cerute candidatilor de preotie dupe dreptul bi-sericesc si legile ter& Defensorii eclesiastici si revisoril e-parchiall. Alegerea archiereilor titularl in Romania. Alegerea,investitura si instalarea mitropofitilor si episcopilor eparchiotiin Romania Protoierel si sub-protoierel; drepturile si dato-riile lor. Despre parochi, preop supranumerari si diaconi,referinta intre el; drepturile si datorille lor Corespondent%parochiala. Cantaretit si paracliseril, drepturile si datoriile loj.

Juramintul preotilor inaintea instantelor judecatoresci.Laicii ca membri al bisericei crestine ; datoriile si drep-

turile lor.Monahismul. Conditiunile cerute de a intra in monahism

si disciplina monachala.Sin Ode: Sinodul ecumenic si cel local. SinOdele celor-alte

biserici ortodoxe. Despre sinodul bisericel nOstre romane.Judecata- bisericesca dupe sfintele canOne, dupe legile si re-gulamentele bisericei nOstre. Consistoriile eparchiale in bi-serica romans si atributiunile lor. Cas.torie: casatoria reli-giOsa si civil& ; piedicile cars se opun casatoriel; enumerareaacestor piedicl, intre carl, in special, gradele de inrudire sicunOscerea lor.

Dispense le la casatorii. Divortul in biserica ortodox& ro-mans.

Avutul bisericilor parochiale si filiale. Dreptul bisericelde a primi donatiunl si administrarea acestor avuturi. Des-pre epitropia bisericilor. Drepturile si datoria epitropilor.Dreptul ctitoricesc dupe legea clerulul si dupa usul Orel.

Dreptul preotilor si restrictiunea in ceea ce privesce usu-fructul paminturilor si altor bunuri bisericesci.

Raportul intre biserica si Stat. Deosebirea acestor rapor-turi la diferite biserici. Drepturile si datoriile Statului catrebiserica. Toleranta religiOsa in Romania.

Instracfirml. Legea clerulul mirean qi regulamentele el; legea or-ganics a sfintului Sinod, regulamentele gi decisiunile lui; se vor citisi interpreta de profesor orl de cite on dispositiunile lor star in le-&mit"' cu cestinnile de drept bisericesc prevNute in acesta programs.

www.dacoromanica.ro

774 PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILbR

Pastorala.

Clasa VII.(1 ori pe gptamang., 25 lectil pe an).

Pastorala ca sciinta; Scopul el. Despre Stat si bisericadin punct de vedere pastoral. ,

Conditiunl canonice pentru cel ce se pregd tescela preorie: a) Fisice; b) Morale. Vieta ireprosabila si cu-ratenie in casnicie. Educatiune specials, vegbere si Intarireavointei In lupta cu ispitele. Buna dispositiune catre ruga.-dune si biserica. Insemnatatea acestor din urma pentruvista pastorala.

Vieta casnica a preotului: Cuviosia vietii, observa-rea si cultivarea obiceiurilor bune in casa lul; ingrijirea dea se perfectiona in privinta morale si intelectuala: ingriji-rea pentru moralitatea casnicilor; raportul preotului cu mem-bril tamiliei sale, slugile si cu vecinil; ordinea si curateniain casa; imbracamintea preotului. Fapte si placer] nepotri-vite cu chemarea preotului.

Preotul ca ingrijitor al bisericel: Datoria de a in-frumuseta biserica si cimitirile. Biblioteca bisericel. Datoriade a 'Astra si a inmulti avutul bisericel. Administratia cin-stita a bunurilor bisericel. Preotul in raport cu cel-1-alti slu-jitori.

Preotul ca pastor: Datoria de a predica cuvintul Dum-necleesc; de a da pilda de moralitate; de a feri pe credin-closi de ispite; de a se ingriji de buns stares materiall simorala a pastoritilor; de a indemna si a infiinta societatlsi institutiunl de bine-facere si de temperant5.; de a invetape credinclosi cum WO pastreze sdnatatea si WO crestscopil. Insemnatatea scOlel pentru binele poporulul; datoriade a'l indemna la munca si economie; de a'l povatui säingrij6sca de animale si de plantatiuni; de a'l feri de vicil;de a avea grije de v6duve, orfani, saraci si bolnavi. Datoriade a starui pentru ajuterarea scolarilor saracl si orlanl.

Purtarea preotulul fats de crestinl si necrestinl, piosl sinepiosi, necredinciosI, indiferenti, invetati si neinvetatI con-damnati, muribuncli si fate de crestinii de alte riturl.

Preotul in raport cu cel impricinatl.Datoria de a s6virsi serviciul divin to biserica, misterele

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITiCA A SEMINARIILOR 775

si tote ierurgiile canonice cerute de credinciosi si impusede canOne.

Datoriile pastorului fat de credinciosl in vreme de res-boiti, molitne si alte vremuri grele

Relatiunile dintre preot si invelatorl ca I_nuima.tort al po-porulnl preot si autoritatea comunala.

Raportul preotulul cu autoritatile bisericesci si laice.

Liturgica.

Clasa VII.(1 ora teorie in class 1 orb. practica in capelit),

Definitiunea, scopul si importanta liturgicel.Ideie despre serviclul divin. Scopul serviciului divin in

biserica. Necesitatea ritualului si a simbOlelor.Stabilirea serviciului divin prin Iisus Christos si Apostoll.Raportul dintre serviciul divin al bisericel crestine si cel

al Vechiului Testament; legatura cu acest din urma si deo-sebirea esentiala.

Desvoltarea serviciului divin in biserica.Despre biserica si impartirea el in timpurile vech! si

!tout; formele bisericel, cimitirile si capelele.Pictura bisericesci in timpul primitiv al crestinismu-

formele vechi de truce. Caracterul picture! ortoioxe.Dispositiunea icOnelor in biserica. Steguri (prapore) biseri-cesci.

Candele, siesnice si luminarile in biserica. Insem-natatea for simbolica. Materialul pentru luminat.

Vestminte bisericesci: Vechimea si insemnatatea forsimbolica; schimbarile facute in decursul vremurilor.

Vase sfinfite: Vechimea si insemnatatea lor simbolica.rri pentru ritual: Intrebuintarea sfintel Scripturi in

biserica. Citire din Evangelie, Apostol si Psaltire. Paremil.aantarea in biserica: Cantarea in primile timpurl ale

crestinismului. Imnologia pana la bin Damaschin. Imnolo-gia dupe Damaschin. Imnologia in biserica romans. CarptrebuitOre ritualului: octoich, mineitt, triod, penticostar, cea-slov, tipicon (indicatiunl asupra timpulul intrebuintarei sicoprinsulul).

Por.A.1

vi

lul,

www.dacoromanica.ro

776 PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR

Serviciul divin de tote pole: Vecernia, utreriia, pros-comidia, privighierl.

Liturgia. Liturgia In timpul Apostolilor. Liturgiile in usale bisericel ortodoxe.

Serviciul divin de Sambata si Duminica.Clopote (CaMpano), t6r.:iDespre serba, tori in genere. Serbatori muLttbn, y:. ....,_

mutabile. S6rbatori referit6re la persOna lui Iisus Christos,la NascetOrea de Dumneclet, la Sfinta Cruce si sfinti. Hra-mul bisericel.

Slujba in postul cel mare.Ritualul sfintelor taine; sfintirea apei. Te-Deum, tumor-

mtntarea si parastasul.InstracfiuniStudinl liturgicel are o importanta deosebita Intre sei-

inVele teologice practice, cad el tinde a face pe preot sa seie bine atatsemnificarea tuturor acelor pe earl' le indeplinesc, cat gi modul cum Figle indeplinesea dupe orinduirea bisericel. De aci urmeza ca profesorulnu va face din liturgicg numai un stadia teoretic, ci mal malt practic,aratand obiectul despre care vorbesce ei modal de intrebuintare. Apoitipicul, in oeea ce privesce pe preot, cade in sarcina profesorulul deliturgick care va deprinde pe elevi cu tote mieciirile cerute de o ie-rurgie sett alta. In genere de la aptitudinea profesoralui de liturgicildeprinde atat stangacia, cat ei abilitatea preotului ca ierurghisitor alcelor sfinte ei 'ea 'inuta in on -ce ierurgie. In acest stop profesorul vaface o orb.' de practice ierurgiilor bisericesci.

www.dacoromanica.ro

Vechl111 Testament. le semitice in general. Critica Y. Testament.

Dace intOrcem privirile asupra trecutulul omenirel §i voimsa gasim isvorul, radacina intregel nOstre culturl intelec-tuale §i religiOse, ne oprim indata la Athena, Roma §i Pa-lestina. Athena §i Roma sunt cele 2 centre marl ale cul-turel antice. Palestina cu qpoporul ales :. este locul de undeavem cultura 'Astra religiOsa. Ambele part sunt all unite§i formeza intrega cultura cresting.. Din Roma si Athenane vorbesc si adi Plato si Aristotel, Pindar si Homer; Ci-cero, Horatiti Virgil. Din Palestina, din mijlocul poporu-lul ales ne predica §i all profetii, Isaia, [eremia §i altil;ne resuna §i all cantecele de victorie ale lul Moisi si De-bora, psalmiI lul David §i sfaturile pline de intelepciuneale lul Solomon. Ambele culturl au literatura lor. Acestaliteratura este cimentul cu care s'a intarit §i se tine in untot intrega cultura intelectuata, cresting..

Dar cat de mare deosebire intre una §i alta! Nu numalinsemnarea istorica, nu numal claritatea expunerel, multi-mea si profunclimea cugetarilor prosel acelul timp pe carenot 'I consideram ca timpul «copilariel), dar §i dulceta poe-siel ste pe acelas grad de frumusete cu timpul de adl, cutimpul maturitatel). i ce dapartare de la inflorirea unelliteraturl pang. la ivirea celel-l-alte! Cu mult inainte dePindar si Homer a cantat Moisi si Debora cantecele forde victorie; cu mult inainte de a se pune la Tibru teme-liele Romel a predicat in Israel profetl plinl de spiritul sfint.

Stildi

si

www.dacoromanica.ro

778 CRIIICA V. TESTAMIOIT

Cat de puternica este predica lor, cat de convingetOre estetridemnarea lor la cainta.

Nu se afla nici un *sentiment omenesc la care el n'atfacut apel. Amenintarea cu mania divina, alaturi cii stri-garile desperate ale unul suflet in dubiti de mantuirea lui,precum si apelarea la misericordia si lubirea divina suntarmele lor! Cat de mare era convingerea lor! Cat de si-gurl in profetiile lor! Erau sigurl cad nu el vorbeail, ciprin el spiritul divin. Nici odata nu se vor produce ase-menea idel Clare, profunde care sa se convie tuturor tim-purilor si tuturor Ornenilor. Biblia singura «reste dom cequ'elle est, le monament iinperisable des nos origines re-ligieuses et be meilleur aliment de la piete reflechies,1), cadea singura coprinde cuvintul lul Dumnedeil. Totusl acestacarte a cartilor, acest isvor de yield 'eterna, de mangaeresi intarire pentru tots nenorocitil, acest desteptator al spi-ritelor adormite, acest conducetor, prin labirintul p6cate-lor, acesta carte ale cares cuvinte patrund pana in adinculsufletului si recoresce pe cel aprins si devorat de focul gre-selelor acestei vieti dupa cum apa rece a unul isvor demunte recoreste si tntareste sufletul calatorului obosit, a-cest focar de lumina ceresca are in manele si sub ochilOmenilor aceiasi sOrta, ca si orb ce scriere a unui sail al-tul filosof «jamais la bible n'a ete l'object d'une critiqueplus penetrante et plus hardie que de nos jours»2), Insain mijlocul acestei criticl, acestel sfasieri, cuvintul divin nuperde, el castiga. Critica este pentru Biblie un mod nega-tiv de propagare, de acela- cu drept cuvint dice acela-s Ra-tionalist Reville «jamais son influence n'a ete plus grandeet sa propagation plus active».

In nici o scriere nu gasesc criticii mai multe contrazi-cerl, repetiri, neadeveruri ca in Biblie. Totul este adeverat,numal ce este in Biblie neadeverat De cats -va and de cands'ati facut numerOse descoperiri in Babylonia, Assyria, Egy-pet, si Wile vecine orientate, tots, de la cel mai neinsem-nat critic pana la corifel striga: lata unde sunt originalele

1) Asa A* exprima rationalistul Alb. Raville in Revue des deuxmondes" 1864-4. p. 422.

2) Reville loc citat.

www.dacoromanica.ro

CRITICA V. TESTAMENT 779

Bibliel, lata de unde au imprumutat Ebreil descrierea crea-tiunal lumel, a poporului.

Icl si cob vedem insa ca nicl chlar cei mal declarativrasmasI al Bibliel nu pot sa inabusesca strigatul consciin-tel lor, care le dice: «mergetl prea departe, veil fi gasitlca profesatl neadeverurl) si audim chlar pe un renumitassyriolog si critic, Fr. Delitzsch, dicend ca. «adeve'rul nuse lass pentru mult timp a fi inabusit) asa ca si el «spera,ca treptat se va isbuti a restabili increderea in tradi-riunea textulul V. Testament, si a duce la victorie o ju-decata mai matura 0).

Asemenea strigate se inmultesc din di in di.Importanta V. Testament pentru religiune in general, pen-

tru istoria economiel divine, pentru istoria profana, in deo-sebl a antichitatel orientale, a fost in tot-d'auna in unani-mitate recunoscute. Nu mai putin insa o intelegere exactaa textulul literar din puntul de vedere al limbel este legatcu studil comparative de multe on nespus de grele. Totasa marl greuttip ofera explicarea intelesului textulul fie sin-gur fie in comparatie cu alte locuri paralele din V. Tes-tament.

Limba ebraica este una dintre limbile semitice numalvocabularul limbel arabe este pe deplin cunoscut. Restulzace Inca in Intunerec. Multe cuvinte le intalnim in Biblienumal o singura data, asa ca pentru intelegerea for sun-tern nevoid sa facem apel la limbile surori. Chiar grama-tica limbel biblice aramaice '.reil numita chaldeica) incare sunt scrise bucatile din Esra si Daniel nu ar fi pututa o cunOste WA ajutorul limbel aramaicenumita deyres-tinl si, syriaca. Afars de acesta multe locuri pans adl ne-cunoscute, ne apar adI prin cercetarile istorice in o noualumina. Supararea criticilor pe o parte si bucuria credin-closilor pe de alts sta tocmal in aceea ca tOte cercetarileistorice, tOte descoperirile afirma, intaresc, si clarifica da-tele biblice.

Nu cred di fac un rea, data 'ml voiil permite sa pre-sint cititorilor acestel.reviste fasele prin care a trecut critica

1) Das Buch Hiob mit sprachlichem Kommentar de Profesor Fr.Delitzsch, pag. 4.

www.dacoromanica.ro

780 CRITICA V. TESTAMENT

biblica pana in pr sent. Pentru mine esti interesant sa ur-maresc mersul de cugetare al fie-carui critic, sa. \Ted cumsa lupta cu argumentele spre a contradice afirmarile biblicesi la urma sa marturisesca singurl ca la un resultat po-sitiv nu p6te ajunge.

Nu mai putin interesant va fi o descriere a intregel ra-muri de limbi semitice, de Ore ce ele sunt armele cu carine echipam spre a putea sa invingem. Descrierea acestorlimbi ne va conduce in mijlocul popOrelor, unde a trecutpoporul Israel, in locurile pe unde el ail ratacit, si de undeadi se desgrOpa in fie-care di inscriptii, cari dovedesc 6.robia Israelitilor in Egypet timp de 400 ani pe cari criticilo declarati de fantasie, este un fapt real, ca descrierile luiIona despre Ninive, si acelea ale lui Daniel despre curteadin Babylon nu sunt de cat adeveruri. Nu a dis Ore lisusChristos ca «pietrile vor vorbi>? WV pietrile vorbesc. Credca punerea in relief a acestor fapte on va fi de cat folosi-lositOre pentru intelegerea V. Testament.

Tia insa sa spun mai din 'nainte ca descrierea criticelnu va coprinde .ie asta-data de cat Pentateuchul. Parerilecari ail de obiect cartile istorice intra mai mult in dome-niul comentariilor si al istoriel Ebreilor; tar cele ce ail deobiect Profetil intra pe de o parte in (,omeniul comentariiforsi pe de alta In domeniul istoriel religiunilor.

Partite atacate din Pentateuch le putem fOrte bine trataseparat, cu atat mai mult cu cat sunt ca coprins aprOpetuturor destul de bine cunoscute.

** *

Biserica crestina pe temelul marturiel sin agogel Ebreilor,al numer6selor locurl din Deuter. si cele-l-alte carp ale V.Testament si pe basa cuvintelor Mantuitorului si Apostoli-lor nu s'a indoit nici asupra autorulul nici asupra auten-tiel Pentateuchului. Cand insa credinta in inspiratiunea divinaa inceput a slabi, cand Deismul englez fAcu pe top atentl,cum chic el, «asupra unor contradiceri intre spiritul religiu-nel si unele trasuri caracteristice ale V. Testamentx,, candScepticismul, prin representantul seil renumit Voltaire,distrugea on ce credinta religiOsa si esercitand o mare in-fluents nu numal asupra Franciel dar si asupra Germaniei,

www.dacoromanica.ro

CR1TICA V. TESTAMENT 781

a prins puteri, incep si atacurile contra autentieT Pentateu-chului. La acestea se adaogA si reactiunea ce a produs Pro-testantismul si spiritul de care era condus. t Convingereaproprie este mai pre sus de on si ce autoritate si adev6-rul (care?) mai pre sus de on si ce traditiune 3.. Acesta eraprincipiul. Traditiunea impedeca or1 si ce progres, ea exer-cith prin organele salecleruldeja de mult o tiranie in-suportabill. Numai aceea este adevrat ce se p6te tntelegecu mintea, De aci aruncarea inspiratiunei. Acesta cschim-bare in vederile Theologilor exercita si asupra interpretarelV. Testament o mare influents. El nu mai era cuvintuldivin, era ceva omenesc' si parte omenesca cerea dreptulel, cerea critics, ea judeca din punct de vedere omenesc.Atacurile devin mai puternice cand ideile naturaliste §iracionaliste prind radacinl Pentru ca nu puteaa sa inte-lega existenta nnul Dumneclet via, a tot puternic, stapa-nitor at naturei, creatorul universulul, pe care Naturalistiisi Rationalistii nu'I puteau vedea ca si pe on care all& fi-inta, antaa s& distrug orl si ce urma de revelatiune, onsi ce marturisire ce ne transmite istoria si traditiunea des-pre puterea, intelepclnnea acestul creator. Era natural catrebuIail sa incepft intai cu V. Testament, care ne da mar-turie despre Dumneeleti. Afar& de acesta in V. Testamentse coprind minuni, earl dupa legile naturei li se pareailneadeverate. Negarea divinitatei atragea dupa sine in modconsecinte si negarea acestor minuni. Nu era dar nimicmai natural de cat declararea acestor minuni ca mituri§i povesti, caci data Dumnec,eil exists, trebue sa se simanifeste, dad, el a creat lumea trebue sa. WA face siminuni. De Ore ce Dumnecleil nu a- creat lumea urmezaneaparat cã si minunile istorisite sunt pove#1 cad dupalegile naturale minunile nu sunt posibile.

Local si scopul ce urmaresc cu scrierea acestor rindurinu'rni permit sa intru in detalii si se arat cat de mare estelegatura dintre ideile filosofice ale fie-carui timp si dintredirectiile theologice. Dar nu numal ideile filosofice ci sistudiile istoriografilor si philologilor au mare influents indeterminarea directiei ce are a lua intrepretarea V. Testa-ment. In cele ce vor urma se va vedea cum alaturea cudesvoltarea studiilor limbelor semiticein speciel limbel e-

www.dacoromanica.ro


braice,alaturi cu cercetarile istorice si cu descopeririledin Orient, merge mana in Wns si o explicare si intele-gere mai Clara a celor depuse in Vechiul Asezemint. Me-ritul cel mare al protestantilor sta tocmai in silinta sitrunderea de spirit cu care ei contribue la explicarea cu-vintelor divine. Neaparat ca sub principiul rationalist in careidela de inspiratiune nu are loc, multe sunt explicate invers,dupa bunul plat Totusi si printre el sunt multi cart, neav endincotro, recunosc V. Testament ca o descoperire divina. Voiti(luta sä orientez in cele ce vor urma, pe cei ce ar voisa'si arunce privirea si asupra mersulul desvoltarei inter-pretarel V. Testament printre criticil protestanti. Nu am pre-tentiunea ca sa fac o descriere complecta a diferitelor stadilci numal o schita. Mersul critic '1 putem imparti in trelstadil.

Primul stadiu consta in lupta de a se libera de subgreutatea apasatOre, a traditiunei, fara insa a o arunca

si a nu'i da nici o inportanta. Traditiunea nu coprinde re-gull de credinta, cari nu pot fi discutate, ci numal indicacatre adever, cart trebuesc examinate si cernute data suntadeverate sail nu. Din acest punct de vedere apar indoelileuntil Celsus, Ptolomeil gnosticul, sat' ale MI Abraaham ibnEsra si a celor de dup5. el Ore cum adeverate '). Ast-fel se

1) Criticil timpului present sustin a din timpul cel mal vechiu satmanifestat indoeli asupra autenVei Pentateuchului. Asa Gnostioul Pto-lomed (seal. 2) (la Epifanit c. haer XXXII' 3 su4inea ca Pentateu-chul este saris parte de Moisi, parte de betranil poporului aceea ce sereduce la negarea originel lul divine.

De puting valore aunt atacurile Nazareilor (la I. Damasehin de haer.c. 19) $i cele din omiliile Clementine (la Clem. horn. II 40-52; III43, 47) caci observarea din horn. III 47 ca Moisi nu a pututanunte singur mortea se ref era numal la cele din urma versuri din Den-teronom. Celsus (Origen. c. Cel. IV 42) si Iwian merg maI departetrateza unele prop' istorice din Pent., ca miturl. Abstractiune facend defaptul cra, parerile acestora nn an mare valore pentru nol, de ore ce ele

isvorul in eresiile timpului, atacurile sunt tap de neintemeiate incat nu putem dice ca In anticitate s'ar afla urme de critica asupraPent., ci din contra atentia lui era recunoscuta de OVA biserica.

Catre veacul de mifloc gasim pareri singuratice ale unor rabini ca:Auk- ben Issas (t 1057) care dices ca Gen. 36 31 sq., s'a saris petimpul lui losafat. Abraham ibh Esra (1167) mustra pe Iasus pentruacesta, totusi pare ca se indoeste si el asupra unor loourt din Penta-

pk-

sa-'0

si

dg-ail

www.dacoromanica.ro


incepe a se examina chestiuni privitOre la autorul scrieri-lor, timpul compunerel for etc. Parerea unul Astruc (carede ast-fel nu contrazicea origina lui mosaics) prinde rada-cinl si prin Eichhorn capata multi partisans 1). Totusl tra-ditiunea bisericesca oferea mal multa siguranta ca parerilesinguratece ale unor invetatt Ea remanea tot dAtatOre deton, cad chiar acestl criticl o considerati ca coprintjendnorme de conducere. ()data insa cu desvoltarea studiuluiliteratures si limbei ebraice, care de la sec. 15 Woke laun mare avint, incepend a se studia mal de aprOpe ches-tiunile privitOre la istoria, religiunea, caracterul, traditiunileetc., popOrelor semitice, din care fac parte si Ebrel, criticigasesc, si unde nu pot gasi asa usor introduc el, destulecontraziceri in afirmatiunile V. Testament,cu un cuvint ar-mele de lupta contra V. Testament sunt mai usor de ma-nila si el nu astepta de cat sa fie incununati cu laurl devictorie. Odata cu desvoltarea studiilor semitice intram inal doilea staditz.

In acest stadit sub firma unel «criticl Waite), impinside Naturalism si Rationalism, se sfaraina si ultimilereste de Incredere in traditiune si sub masca sciintei seneaga fare scrupul tot ce afirma V. Testament. «lntampla-rea.) nu o persOna este autorul fie -caret scriel imparte. Deaci vederea a o multime de contraziceri, repetirt etc., peearl un colector negligent in loc de- a le micsora le a 'Tia-ra si mai mutt. Acesta este problema criticel literare-is-torice inaugurate intre 1802-1805 de de loan SeverinVater si desvoltata mai departe de Englesul Al Geddes,de Hartmann, P. de Bohlen si altil

tench. Cel dintaiii, care se exprimft categoric contra originei mosaice aPent., este Andreas Bodenstein de Karlstadt. In scrierea as libelusde canonicis scripturis" (Wiirtemberg 1520) sus One ca stilul si formain care avem not Pent., nu aunt ale lui Moisi.

Andreas Blasius (1574) sustine ea Pent., in forma lui de adi nueste de la Moisi ci de la Esra sail este complectat pe alocurea si pre-luerat de un alt barbat religios, lakob Bonfrere (1625) are aeeeasiprirere Thomas .Hobbes (in Leviathan 1651) deist, basandu-se pe lo-curt ca Gen. 12 6 Num 21 14 neagti origina mosaics a Pentateuchului.

1) Spre a evita repetirile del parerilor fie carol critic ceva mai de-parte.

www.dacoromanica.ro


Totu§1 prin negarea compunerei Pt., de un singur autor§i declararea lui ca compus in decursul timpului nu se negaposibilitatea minunilor de care se vorbe§te in el. Deslega-rea acestel probleme, adica a examinarel ccprinsulul estetema criticel realiste inaugurata prin de Wette camin acela timp cu Vater. Tot ce este in V. Testament suntmiturl, pove§t1 scornite in mijlocul unui popor aparator fa-natic al ilusiunilor §i nalucirilor. De atl-fel aceste pgrerlsunt resultatul criticel istorice, caci data scrierile nu suntproductul timpulul lul Moisi, nu sunt inspirate, ci sunt re-sultatul unul timp mai tarziu urmezO inevitabil, ca ele sunt«fictiuni, §i (visurl, ale unul popor sOracit §i apOsat. A-mOndoue aceste directii merg de aci Inainte mana In man&§i predominA i acp. Mal tarcjiil insa, §i cu acesta se in-cepe :al treilea stadki . Aceste sustineri exagerate awl'.§i ele ca fortate. Cum la inceput sustinerile sinagogel E-breilor, ale Parintilor biserice§ti i ale traditiunel in gene-ral se pareat nefundate, tot asemenea apar suspecte §i sus-tinerile extravagante ale criticilor. Scepticismul este tot a§ade mare grepla., ca i credinta Orba in sustinerile tradi-tiunel. Rolul principal in compunerea cartilor nu'l ocupa,nu'l j6c5. intamplarea. Poporul Israel nu mai este un po-por plin de fanatism orb, el Incepe a fi considerat ca a-vind Ore care insemnatate istorica. El a avut in mijloculsell barbatI Insemnati, cari pot fi considerati ca autori alcartilor V. Testament.

Totu§i sustinerile traditiunel nu sunt adeverate. PoporulIsrael a avut barbati insemnati, dar Pentateuchul nu estescris de o singura persOna, nu este opera lul Moisi. Totasemenea i cele-l-alte carp ale V. Testament nu sunt operapersOnelor pe carl traditiunea le da ca autoril lor. Ele suntopera timpului, de Ore ce ele nu presinta cetitorului uncoprins unit, nu au o unitate interna. Acesta este motivulsail origina ipotezelor diferite, carl s'au format in decur-sul acestor trel stadia, §i cari ail de object a contribui prinanalisa la intelegerea V. Testament (?) (Mie, tusk 'mI parecä labirintul pArerilor arbitrare nu numal ca zapace§te pecel ce vrea sa se lumineze, dar 'I rape§te orl .i ce mijlocde a In(elege expunerea clara i deslu§ita a V. Testament.Acesta o volt dovedi mai departe).

www.dacoromanica.ro


Cea mai Veche dintre aceste ipoteze este a interpola(iu-nilorl) dupa care numal Ore care notite sunt lasate de Moisi.

Ceva mai tarzia, parindu-le inexplicabil pentru ce in Pt.,in unele locuri Dumnedea este numit Elohim in altele Ie-hova, s'a emis parerea (intal de Astruc), ca. Pt., este corn-pus din 2 documente, cari se deosebesc prin intrebuinta-rea nferita a acestor 2 numiri. Ac6sta parere formulate deEichhorn fu sustinuta si de altii, fart insa a fi de acordintre el, data sunt numal 2 documente, satz p6te 3 si chiarmai multe Asa Ilgen recunOste 3 documente: 2 elohiste(unul mai vechiti, altul noti) si unul iehovist. Tot aseme-nea Hupfeld. Ast-fel se forma ipotesa documentelor2).

1) isac Peyrerias, intemeietorul ipotesei Preadamitilor (a.m. in Bor-deaux, intai Huhenot, Iesnit 1676) sustinea pe basa locurilor ea Num.21 14' ; Deut. 1 etc , ca Pt., nu este scris de Moisi, el este o adu-nare de diferite scrieri, cari insh an de bash notite lasate de Moisi

'Spinoza (1632-1677, influei4at in cercetarile biblice de vederilesale panteistice, baAndu-se pe afirmarile lui Abraham ibn'Esra, ca unelelocuri din Pt., sunt neintelese, sustine ca Pt., nu este al lui Moisi, citote cartile, Gn.-2 Regi, formats o scriere complecta, al carui autorpare a fi Esra. Acosta scriere are de stop a inv6ta legile lui Moisi yia le intari prin istorisirea realisarel faptelor prevestite de el. Spinozafu combatut intre 0.10 yi de Olandezul Caper (arcana atheismi refu-tata-1676).

Richard Simon (1638-1712), care in scrierea sa Historie criti-que du Vicin Testament" se ocuph de alt-f el putin eu origina cartilor,sustine ca Pt., in forma sa de adi, nu este scris de Moisi. Precum inintregul orient erat istoriografi oficiali, aya trebue sa fi fost Moisi laEbrei. Aceyti istoriografi notail tote intimplarile, marindu-le sat mic-yorandu is dupa cum le venea V. Testament este o adunare a materia-lului vechit, care a fost aranjat de Esra, sari pOte de altii mai tarziiica Esra, dandu-1 forma in care not it avem adi. La aceytia putem a-daoga yi pe I. Clericus (-I- 1736), care in Sentiment de quelques Theo-logians de Hollan de" (1685) diferea putin de Richard :-imon. Pare-rile for furs uitate, cad all fost combatuti cu argumente puternice.Clericus retrase mai tarzit parerea dintai.

2) Mal sistematic ataca Pt. Jean Astruc (1684 t 1766), care in scrie-rea sa anonyma Conjectures sur les memoires originaux dont it paraitque Moyse s'est servi jour composer le livre de la Genesis" (1753)sustine ch. Moisi a scris acele parti din Pt., cari tratezh despre timpulanterior lui, duph documente deja existente. Aceste documente pe earlel le-a aranjat dupa placere, sunt dou6 yi se deosebesc prin intrebuin-tares diferita a numelor virt$ qi rrri), (Deja Tertalian (adversus

T :

Biserica Ortodox6. Romans 5

t

www.dacoromanica.ro


Acesta. ipotezA. a fost combatuta de Ewald .i altil, cartsustin c Pentateuchul este resultatul intregirei unui docu-ment vechiii prin adaosuri facute din notite lasate de altil

Hermogenem c. 3) apol Augustin (de genesi ad literam. 1. VIII. c. 11)recunosc o diferenta intre aceste nume, totusi combat parerea, ca eleaunt intrebuintate numal la intamplare. Chrysostom (in Gen., observediferenta, pare ins5. &a consider& ambele numiri ca avend insemnare e-gala, aceia ce vine in ajutorul criticilor.

In evul media acesta chestiune a fost putin discutata. Petra Lom-bardul explica pe elohim. A fost combatut de Calvin, Bellarmin sialtil. Maimonides (1135-1204), Barbanel, Iehudah Eallevi (sec. XII)si altil commentators de mai Virzi& se ocupa de acOsta chestiune. Expli-carile for nu sunt dare si de putina insemnatate. Astruc este eel dintaia,care se °mica cu ea, dar el lila un drum fall). Afars de acestea malrecunOste alte 10 doeumente, de earl Moisi s'ar folosi mal putin.Total Moisi era autoral Criticii de mai tarziti ca: Fulda (t 1788),Corrodi (t 1793), Otmar 18191, Eckermann (1836), L. Bauer si altil,earl nu atribuiati Jul Moisi de cat unele piirti din Pt., ca: Decalogul,cartea legel si ore care poesil qi cantece, nu au avut nicl un swimscu parerile lor. Cu Eichhorn insa atacurile devenira mai puternice. ElscOse in relief parerea Jul Astruc, accentuand ca cele 2 documente (Ia-hw at, Elohist) se deosebesc si prin modul de a se exprima. La incepiitreeunostea ca Pt., derive de la Moisi. Mai tarziti clicea ca consta partedin insemnarile fa.cute de Moisi, parte din cele pastrate de contimpo-ranil Jul. Adunarea acestora o pune in timpul dintre Iosua si Samuel.Lui Eichhorn se asociara Gate (Halle 1787) si Babor ( Viena 1794).

Ilgen (t 1834) sustinea ca bucatile din Gen , cars intrebuinteza nu-mele elohim at 2 autori; asa ca Gen., consta din Documente scrise de3 persOne: 2 autori elohisti si un iahvist. Pt., este opera until colec-tor. W. Granaberg (t 1830) apara parerea Jul Eichhorn Cautand aimparti Gen., intre elohist si iahwist, aceea nu se potrivea nicl unuianici altuia atribuia unui couipilator". Acest compilator aranja buca-tile parte avend de norma traditiunea, parte dupa bunul plat. El nu areusit in aranjarea for si de aceea merits numele de confusionarius" nude comprilator".

Rupfeld (de la 1853) sustine parerea lui Ilgen In timpul din urmaacesta ipotesa este sustinuta, de Knobs] (Kritik des Pt. 's and Iosual.El recun ste: o scriere veche coprinclend legea si compusa pe timpullul Saul (= elohist); alta din timpul Jul Hiskia ( iahwist Intre acestedone: cartea resbelelor din timpul lui David si cartea drepturilor dintimpul ultimului rege din Israel lbosea. Aceste tiele sunt unite in untot de iahvistul din timpul Jul Hiskia. Acestul tot, elohistoiahvist, fuaclaogata sub osiaprobabil de marele preot Hilkia partea din DeutIXXX, ca intarire si intregire a legel. Tote impreuna formeza car-tea gasita sub Iosia (II Regi 22)

p

(t

;.

www.dacoromanica.ro


i pe alocurea sunt addogate char pasage intregi. Ast-felse forma ipoteza intregirel1).

Deja mai inainte de Eva ld, luandu-se de basa. ca. Pt., Innici un cas nu pOte fi opera unul singur autor, desvolta I.S. Vater §i dup5. el Ihartmann, Bohlen ideea ca. Pt.,este compus numal din fragmente scrise de diferiti autori indiferite timpuri. Ast-fel se formb ipoteza fragmentelor2).

1) Evald este care sustinu la inceput ca, (keg se scot din pgrtileelohistice t6te cele iahwiste ne remane un tot complect. Acest tot a ser-vit de bag in compunerea scrierilor. Evald dice (contrar lui Eichhorn),ea 1ntrebuintarea diferita a namirilorElohim Iahve se basezg peinsemnarea diferita ce au; lar deosebirile in istorisirea unei si aceleasiintamplari, repetirile etc., trebuese privite ca partieularitgti ale modu-lui de descriere al popOrelor semitice. Curind insa sehimbg parereasi in Istoria poporului Ebreg" sustine cg, intregul Pt., este preluera-rea unul hrisov vechill, care coprindea istoria de la ineeputul lumelpang la mortea lui Moisi si in care se ggseste Elohim, ca numire a luiDumnedeb, si a altel scrierl, care a fost eompusg mai tarziii dupg pla-nul si scopul acelul hrisov Ambele ail fost unite si avem ast-fel Pen-tateuchul. Acestel pareri se asociar4: Bleck, care recunoscu un documentelohist, nu si unul iahwist. Pgrtile iahwiste sunt serise de compuitorulGenesel, ca complectare a celor elohiste. Totusi nu este nici o indo-ialg ea autorul Gen., a avut inaintea sa si alte documents ea: egntarealul Lamech (4 23 sq), naratiunea din Gen. 14, vestea despre Nimrod siimperial lul. cat de malt le-a folosit nu se Vito precisa. Staheliaadmite o seriere veche, care eoprinde istoria de la creatiunea lame pangla luarea Palestinei Acestg scriere intrebuin. pang la Ex. VI numireaElohim. Ea fu complectata de autorul Pentateuchului. Tot ca el sus-tine si Tuch. Deosebirea for de Evald consta in aceia ca el cred caserierea mai tgrdie nu este scriere deosebitg de acel hrisov vechig siea nu a existat mai inainte, ci este compus pe basa ace]ul hrisovde acel, care a complectat lucrarea Intr4ga. Tot asemenea pareri ansustinut si Eb. Schrader, Waihinger, Knobel (acesta a recunoscut maitarzig ea ipotesa documentPlor ar fi mai aprope de adevgr. comp. Nota7), Biehm, Fiirst, Renan si altii.

2) Pgrerea lul Vater (177-1826) avu in acel timp mare resunetAprOpe trel decenii fu consideratg ca un resultat sigur pe terenul

literare-istorice. In 1812 se asocig lui si Berthold; in 1831 siA. Th. .Hartmann (Prof. in Rostoch t 1838), care sustinea ca Pt., s'acompus numal treptat, incepend din timpul de dupe Solomon si abea s'aterminat In timpul exilului babylonic. Aceleasi pgreri au sustinut P.Bohlen (comentar asupra Gen.-1835Konisbero, si Augusti

(Va urma).

(t 1841).

_Ditto. L Popesca.

gi

'El

tied

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GREACA.

Vedl Biserica Ortodox& Rom Ina, No, 6, an. XXVI.

LXXVII). Euti.Edn, TOU Maxap6u 'Apxcercio-xOrcou Oecro-aXovi,x,nc.

KtXTet Oapicruov xal Trepi t.,c6v14 Ope Tjc xpt6ztaVC7)10 6111,1.G.)V

1tilTECO;1 TEM/ TE IEpwv Aetthy xai MUCTrripiCOV St; 'EXATITiac

fi/oyo,:;.,

1lEpi TE TOO NOW5 xai Tiiiv iv al:rref) 'Apxtepicov, Tcepi iE-

piov .4a1. StaxOvcov xxi Tc.-0")v cTov gxoccto; TOUTWV 6T o xci.rd tEpciv TTEp

6alIyic7t. heti TCEpi Tfic aEix; V.I.RTTOM.Oyic E1 TE Tb T7141 opOo

Sc'40u -cc7iv xptcrctavciiv 7L:CrTECOr.; cri.),J.CoAcv eEpp.ylveia xai X1Tet -civcov

aUiltEtfliYCLE Eictiv. °En Si 7tEpLEXTIXi T-11 OpOoSgou Tcicrcecoc XE-

p&loctot, ilrot 401 863exa. Kai Oti ditcx Treptixei tb lepav crop._

go'Aov. Kai Trepi Teo%) TCEpIEKTIX6iV ape-citiv. 'Arcoxpi6Et4 irpk -awl;iparr4l6et4 'Appepico; iIpctctxdto,; cdnOv. Kai TEAEVTACOv Trepi 'le-

po6Uv14. Maui' (Tv/ TOU crortYC&TOU xai Aolcuc.«.cou M &pxou EfrreAxo5

Myyrponoli-cou 'Ecpio-ou 'EE71-ncrK 'ExxAncrtacrnxt; axolou0eia4.PE? oi; Tcivaxec ivayxaict xxi TcAouoldyra"CGC

TurciAivTa St« SaTc«vrIc TO5 et!)CTECEati-rou, iv OOTCCTOI.17 lAap..

ITpOTICTOU TE xai Ta)rivoTaTou Kupiou Kupiou 'Io)CovouAo6y.ac Poe66;a Tcaoric MoM06AaXiaq, TO5 p.ey«Ao TspercEozdyroi)

-:(74v

.5"Eilr.)

Trj4

8(')o.

`HTEµovo4

0(6..

rill

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GREcA. 789

Oivtou xoci cippyroD Tc&inc Ouxpxivrlc. 'EnttlelEia xxi, 8topeWcret

toil Aoytuncfcrou No-rxpiou -a); ME1OcI.r14'Exxkro-txcKupiou 'Iw &vvou

MoXi5Sou iE ellpxxXEN4.

'Ev Tri acCacrv.i* Ilx-rptapp9) xxi tx40EI.StY.Y1 1101 TC.610 Tyco-

toxopuplicov 'Alsoo-TOMov t l x.caoup.hT1 Th:orrou'icx. 'Ev tEL CT w-

TYlptqi 1683. mccci urlvx '04-c6ptov. 'Ev ro.crtti) try; Mol8a6ia.4.

fericitulul Simeon Archiepiscopul Tesaloniculul, asu-pra eresurilor si despre singura dreptA credinta a nOstra aCrestinilor si a serviciilor sfintite si a monastirilor, cata-logul bisericei.

Despre templul Dumnecleesc si despre Archiereil din el,despre Preotl si Diaconi si cu care din aceste vesmintesfintite se imbracA fie-care. Si despre sfintita mistagogie ;Explicarea si la simbolul credintei Ortodoxe a Crestinilorsi in contra carora s'ati compus. Apol Inca capitule pre-scurtate ale credintel Ortodoxe, sail douespreclece articulesi cA acestea le cuprinde sfintitul Simbol. Si despre virtutilece le cuprinde. Respunsurl la unele intrebari a unul Ar-chiereti ce l'a intrebat pe el. Si in sfirsit despre preolie,impreuna cu care explicarea serviciului bisericesc a preainteleptului si prea invetatulul Marcu Eugenicul Mitropo-litul Efesulul, despre care doue tabele necesare si fOrtebogate.

Tiparite grin cheltuiala prea piosulul, prea gloriosului,prea stralucitulul si prea luminatulul Egemon Domnul Damnloan Duca Voevod a WO.' Moldovlachia, prea mAretului Domnsi Guvernator a tOta Ucraina. Prin ingrijirea si corectareaprea invetatulul Notariti a mares Bisericl Domnul loan Mo-livd din Eraclia.

In respectata patriarchala si domnesca Monastire a celorintal Corifel al Apostolilor, numitA Cetatula, in anul man-tuirel 1683, in luna Octombrie. In lasul Moldovel».

Pe contra paging este marca tares Moldovel, Isar imprejur

Toi.")

(A

www.dacoromanica.ro

790 BIBLIOGRAF1A GRECA

se citeste titulatura Domnulul: 'EAZy 0Eof.1 AV6gyT14 ma, `H.yep.d.r.) lid6n4 MoMoGax(ac xai 'Oxpal:vnc loAvvn4 AoUxa4 130E-

66814. Jar dedesupt aceste versuri:Hob; Tbv exregio-ratov, ixlapurp6tvrov, yotAnT6TITov xat iv-

8oEOrarov AUeiv-cnv xai nyeu.Ova Trio-n.1 MolOo6laxia4, KupiovKupiov Toivviv Aoimar poE663a, T.Ov tAryDo TcpErcirrraTOV ipX1-16v ircr-fic 'Oxpaivn4.

Aouxa MoA3a6in4 p.& inreipoxE xoipavE -rabic.

'Apx(ovr '0,t(civ-n4 lip/wrop iTCCOvup.E7p.

OUvoiia ca TCXV 9 TrEptMpoile TrEipa-ra x6olou,FAX04 t' 6CTE6iCO V xxl XXi0; il1'E11.6VuJY.

calnvcov TEveii p.iya ripirvrat, Y TrOpEc; 1p-ce

Tnv U f3E6),ov, 31TrAvac; coti4 -ruTroip4ip.EvocEoi erripoc ix It0«xo)v TCp0Tir. t' ircip.cov.Alves TylOoo-Uvtot- oiv xpovro.; EUxou.ivn.

r Ou.Etipac exAauTrpOrn-ro; eXixto-co4 ;oulo4. 'lidavvn4.

cCu mila Jul Dumneclea Domn si Egemon a WA Moldo-vlachia si Ucralna loan Duca Voevod).

«Catra prea piosul, prea stralucitul, prea luminatul siprea gloriosul Domn si Egemon a VA& Ungrovlachia DomnulDomn loan Duca Voevod, prea maretul Guvernator a VIMUcralna.

«Duca al Moldovei, superior multora, Stapan al pamintuluii Guvernator al Ucrainei, supranumit Rege.

Numele tea a strabatut cu total marginile lumel,i dorinta piosilor si lauda Domnitorilor.

Neamul Grecilor se bucura mult, cu editarea de acumA acestei carp, tiparind'o cu cheltuelile Tale.Tie tl aduce cununa din petre de mult pret.Lauda cu bucurie doreste stapanirel tale.

Al straluch el VOstre cel mat mic sere. Joan.Dupa acesta urmeza o dedicatie catra Domn facuta de

Dosoteia Patriarchul Ierusalimului, din care estrag pericopace ne priveste:

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 791.

«A prisosit Insa mesura acestel daruirl in veacul nostrude catre stralucirea ta, pentru ca in tirnpul Domniel Tales'a facut si pentru neamul nostru tipar grecesc, prin carela Vita lumea spirituals se vesteste bucurie ,

'Ca Domnitorilor piost este propriti, prin diferite chipurisi cu tOta puterea a servi Religiunea Ortodoxa la care setnchina Ortodoxii Crestini, cum dice cel intocmai cu A-postolic Constantin. lar eil sint dator cu deosebire a atingeun scop ca sä se pazasca de catre fericitele multimi aleBisericei Crestine o credinta, o iubire sincera si o confute-legere in inchinarea prea puternicului Dumnedeil. Iar dataeste adeverat ceea ce s'a lis de un filosof, ca trebue prinnatura sa cautam pre Dumnedeti si judecata si Provide*sa, car prin morals legea si societatea spre a instrui (inveta)binele in societate; tOte acestea le a desavirsit acum adincata minte In Teologia cea adeverata despre Dumnedeil sicele Dumnedeesti, precum si in cele ce privesc Creatiuneasi Provide* si vecinica ju iecata, de asemenea si ceea ceprivesc Misteriile si obiceiurile si clisciplina si organisareabisericesca, apoi unirea Ortodoxilor si departarea de ereticisi schizmatici, cum si cele ce privesc societatea, comformScripture! si creatorului acestia Sf. Duh, a sfintilor sailscurtarea celor dise in Sfintiti.....}

Iar in prefata catre cititori tot de Dosoteid PatriarchulIerusalimului se dice:

.... 4 A fost pans acum acesta carte ca o gradina inchisasi fantana astupata necunoscuta multora. Dar cel mai bunin tOte, prea stralucitul si prea piosul Domn si Egemon atOta Moldovlachia si Ocrainei Domnul loan Duca Voevod,acum rugat de nos ca mijlocitor a lui Christos ca si cumDumnedeil I-ar fi poruncit a primit rugaciunea ca un iu-bitor de Christos, a dat'o la lumina hotarand a o tipari cucheltuelile sale proprii si a harazit'o ca un dar de multpret mumei lui, Sfintei Bisericl a lui Dumnedei.1....,

www.dacoromanica.ro

792 B1BWOGRAFIA GRECA

Dupa aceste prefete urmeza o scara de continutul cartelapoi textul in 319 pagine, lar la urma o scara alfabeticapentru usuratatea aflarei cestiunelor tratate in carte.

La finele cartel este imprimata nota urmatOre:'E-ru.n4)-c7l iv rEarricp avocAE:Ii.ocal fkiv Tor.) 7rave-

xXati.-npo-reaot, El1CrESE?TArq xXl FLErao 7:pEiTETTTC!) 'Hyeu.6vo Ku-

pia') Kupiou Tacvvou Douxx p-,Egoax Tcaays Mol8o5Aaxiac A6-Oirrou xai Apx-nyoll 7r0-14 'ETcyzAsta 8LOpet01E1

Tou Aoyturth-cou Kupiov loAvvoi MoXie8ou TOO IlEpEvOiou, =pi Tor)

aEopt),F0c+roy intaxdrcou xvigiou Kupio.) M-rrrpopivou4. 'Ev (TEL

1683.«S'a tiprit in lasul Moldovei cu cheltuiala prea strain-

citului, prea piosulul si prea maretului Egemon DomnulDomn loan Duca, Voevod a tOta Moldovlahia, Domn si Gu-vernator a tOta Ucralna, cu ingrijirea si corectarea preainvetatului Domn loan Molivd, din Perintiu, la prea lubi-torul de Dumnedeil episcop al Husului Mitrofan, in anul1683).

Cartea este in folio mare, ca format, si litera cicero, im-primat de lux.

LXXVIII). 'ExxX-ria-tacTExii icrtopia MEArriou M-rrrpoTroM-rou 'A-

0-rivELY. MerEvex0EITa ix TES `EAX Et4 Tip ipEr4pocv?pio-Ey, Ei Tchlo.J4 -cpsir.; StaEpEOEY.a-a xai TCAOUriCred,Ctoc !Lg.

7r0AXi; X011040,4 xoti. (bay:mix; irrcOanfifIECWGE,; xxi axpE6EI:c ni-

vaza,4, wapi recopyto6 BEv86-ml, ix Zaxi5Y0ou, xai nap' aUro"6 3Eop-

OcoOdacc. Nt.iv Tcpc73T0v T0=14 lx300Eigoc 81.11TuCrraffiocc Xcd, CtXptgOk,

110%.,.4eA Accp..nayrrEd.yrri To7.) xai Trap'

ab-coti itpOcrpar,fiCroaTcc TW cirthlOtiTy, ei6E5ea--c6c7cp zal raATI-ve-crivp AUGiv-rt xal elliep.Ove 7caa-14 Ouiypo6Xaxiar, Kupicp Kupip

'lioivvID Nexcaiy Kotpocca",c. 1783. iv BtEvvil.

«Istoria Bisericesca a lul Meletie at Atenelor. Tradusadin limba Greca in limba nOstra grecesca apla, impartitain trei tomuri si imboga.tita cu multe insemnari si table

rfr; McAx6,:2c,,

'Oxpa'iv14 8E xai

nvxi.14 fircAo-

eAllxip

intp.OsEix4 iE 7iWivViV0P7

www.dacoromanica.ro

RIBLIOGRAFIa GRECA 793

sigure trebuinclOse si necesare de catra Gheorghe Vendoti,din Zachint si de el corectata. Acum intaiii data la tiparprin supravegherea si acurata Ingrijire a Jul Polizoe Lam-banitiotul din Ioanina si de el dedicata prea Inaltatului preapiosului si prea luminatului Domn si Egemon a WM. Un-grovlachia, Domnul Domn Ioan Nicolae Caragea. 1783. InVien a » .

Acesta carte in trel volume, cea mai buna istorie dintimpii trecuti pentru Ortodoxi, este in quarto, mare, si-i de-dicata la trel Domnitori, adica: Domnitorului Caragea, vo-lumul al II Jul Alexandru Constantin Mavrocordat, DomnulMoldovel, Tar volumul al III Domnitorului Valachiel loanMihail Sutu.

LX.XIX). A ,b`;' EUTECE.G.-c.cirou ;cat iv3pEcc.TITOU

AltrilX (3oE663a.'Etc of xat Tet ova auviCncrav EL; ripi ObTXp0611(XilV, iirà -cciv

xaepOv 67,.:.) eteivrE4)E 6 EEpu.isZvo; PoE66'8x; gco; raJpt.-10. 111o10o:

poE66aa.

"Er. si TrEptixet xat -nvig napanelia; revEup.astzi; 7rpOc -:Ov'A.4-4-av`8pov `Inticrt PGE668a zai et; aouq TOU4 &&36xou; -rii";

AU0Ev-ciac xai apirivov TrEpt '6-14 KCOW:TtivwdouTrfiEcoc 1785. ivE-

-riyia-i. rcapi NtxoVcou rxuzd. TW i 'Icog.vvivcov

,<Vitejiile prea piosului $i prea vitezului Mihail Voe-vod. Inca si cate s'ail intamplat in Ungrovlachia din tim-pul ce a domnit Serban Voevod pana la Gavriil MovilaVoevod.

Cuprinde Inca si sfaturile sufletesti catra Alexandru !hasVoevod si catra top urmatorii Domni si o plangere despreConstantinopol 1785. Venetia. De Nicolae Glichi din Ioa-nina».

Acesta lucrare istorica este o descriere a evenimentelorintamplate in tarile nOstre si tine loc de Cronica, scrisa. deMitropolitul Mateiti al Mirelor, fost superior la Monastirea

www.dacoromanica.ro

794 BIBLIOGRAFIA GRECA

Dealt] la Este publicata in Magasinul Istoric a reposatululPapiu Ilarian. Cartea este in 8°.

LXXX) Grammatica Graeco-Latina ex variis collecta. Ge-orgeo Demetr. de Chald. Kvr Argirocastrense ex EvropeaAlbania, a quo propriis observationibus, anotationibusque,Epistolis, sententiis Graeco-latinis, illustrium quorundam vi-rorum vitis et scientiarum definitionibus aucta.

Nunc primo propriis ipsius expensis impressa, ac reveren-tor dicata serenissimo excellentissimoque Principi totius Mol-daviae, Domino Domino.

Alexandro Ioanni MavrocordatoViennae 1785. Ex typographia Baumeisteriana.

Acesta Gramatica cste scrisa in limba veche Greca sidedicata Domnitorului Alexandru loan Mavrocordat DomnulMoldovlahiei.

Cheltulala imprimatulul a fost data de Domnitor, tar au-torul Gheorghie din Argirocastru a compus'o pentru scOleleDomnesti, pe cand era ca profesor in Iasi cum singur mAr-turiseste in prefata :

01'.) etSanEp Mast toi4 ryjv CEllec;ct cpcovilv eiScSat, Or3TO) xal

-cc14 Una t crilv -11-p.i.ovEav ;ta-cAotlo-t (cLv Tij; xaXox4yaEliac ini

TV, iv rtacricp 8iscrpt6.714 flou) o;:cp.at Tt xapiecrOat ...»

....cPentru aceea tuturor celor ce cunosc limba greca,asemenea si celor ce vietuesc sub Domnia to (a bunel-vointidespre acele ce ati aratat in timpul petrecerei mele in Iasi)socot sa ye harAzesc ceva....)

LXXXI). KOC4 'LlxiA/ou. Ilepi A; tor) navTa4 pocrEcoc-,.116v1p.a

tOL ibyEvEasaTou dpxono,-, p.iya Klorctapyl 'Iwavvou rc,avirou,etptEpAiv cill'OCITeSCTy7 EbgE6E016CTIO xaL ialrivotOcup Al'Agvott

xai i)yEp.Ovt, narrrc; Ot'syypoGaxiac.; Kupiy Kuptcp To4vvT1 Ntx.oAcitp

rlirpcp Maupoyivyj. eaopylOiv xai rixptgio.; atcopOcuOiv napZiiou Berc6-91. 'Ev BtivvTi Tfic, Abo-rpiac 1787.

....the

T(c)

imp-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 795

«Refutation du traite D'Ocellus de la nature de L'Univers.Ouvrage de Jean Zanetti Clutziar dedie d son Attesse se-renissime Nicolas Mavrogene Prince regnant de Vallachie.

Reva et cord& par Mons. George Vindoti.Vienne D'Autriche 1787. Chez Joseph de Baumeister.

Acesta carte polemica este scrisa in Bucuresti de Geanetorl Giani atat in greceste cat si in frantuzeste si imprimatain Viena, pentru ca pe atuncl nu exista literd latind sufi-cienta In Bucuresti, desi erail destule tipografil. Dupa titluurmeza o prefata, cu dedicatie Domnului Mavrogheni si incare se descritt faptele si activitatea lul ca Damn pentrutnfrumusetarea Bucurestilor. Iatd acele pasage ce ne inte-reseza:

Scrin numai textul francez:« Car c'est la ferveur de Votre amour pour le bien,

Monseigneur, Votre zele a preferer toujour l'avantage pu-blique a l'interet particulier, et mile autres qualifies et ver-tus eclatantes, dont votre Altesse et ornee, qui ant portela Divine Providence h vous appeller sur le trone de Val-lachie, pour defendre et gouverner cette nation pour se-courir les veuves et les orphelines ,pour etre le protecteurdes grands et des petits, pour soulager les pauvres, pourrepousser les. attentats de l'injustice, et, a un mot, pouretre le pere commun de tous les sujets de l'etat.

Rejoui-toi done, 0 Vallachie, de ce que la ProvidenceDivine t'a envoye un tel Prince, et vous, Monseigneur, re-jouissez-vous. Applaudissez au gouvernement sage et le-gitime d'un Prince, qui ne s'occupe que de la prosperitegenerale, et sa protection aux sujets, qui joignent beaucoupde sang froid et de reflexion d un esprit penetrant, pro-cure le bien publique aux depens de son interet particulier,qui pour ]'exercice de la justice, ne craint pas de s'exposer

mille dangers, qui protege les pauvres et devient pourles riches un exemple de vertu, et de bonnes moeurs, quia

www.dacoromanica.ro

796 131BLIOGRAFIA GREG

orne le Capitale d'eiifices superbes et dispose les espritsde tous les sujets a Ia vertu par de sages maximes, etqui, en un mot, etant regarde de tout le monde, commel'auteur de la prosperite publique, inspire it tout les sujets,qui ont le malheur de tomber, la plus ferme esperance dese relever par son secours....

Iata si o poesie iambics, care descrie origina familiesGiani.

'Avar.v6crimov 7c6c..;NEE

ICITU) Co; Tc.Xw

flocr6;) J.txpOv 1JEV, TU. dE Trotip Co; [Lir116v-ripta iatov TOO IklEyO.Aou KIouzCcpyl

thyEvo5;, KavziouKai p.oucrozpapo54 zo5 'Icoavvc,u Air)Ea-tittz6; Eiut zciiv 6pozwv

CIEw8Wpo.; 6 crac; 61o; xai Ciao; au.

Cetindu-me tine va si stie ea sint, cu cantitatea mic,cu calitatea mare, opera proprie a Marelui Clucer, cupronumele Giani, nobil din Bizant. pic a lui Joan iubito-rului de stiinta, sint usor de inteles Omeniler, dar numaiinteleptilor. Al tell cu totul si ca un alt Teodor".

Apoi dupa o prefab, scrisa in Bucuresti la 1787 cdtraGeaneti scrisa greceste de Daniile al Sevastiei, apol urmezdo altd epistold a Metropolitulul Ungrovlachiei Grigorie totin 1787. Iata-o in tOtl cuprinderea ei :

'AvEyv(i)o-Ori 7rapi zit; ivigo zairetvOrryroc Tx scare( .chtaxouTo5 AEUX00,05 CpCAG76p011 ivripplzixec TOO EbyEVECT&TOU ''Apxov To;

ME-y6d,ou Klouziapou Kupiou lcuivvou Tavizou, &v ol4 xaz3c, pt-Aoa'Opou;, iTraryD,Ezat T7ly T6i.)I toC 1/xilXou o-rti-

Ail:EU0110 a 82 ix rific Xa01 Ka0oXixiic TOU Xpicrzo5 'ExxATIcriac

irpouxEipio-azo E4 TCAEi0V% TO:no ?tvrop.dvcov irci6E6aRoo-tv 06X. iVCI.V130-

?IV?) 'COI% i)!-LET40t4 i'6OEV. 06 flip 8i, axla scat ix867E0.4 dEtov

ptaiov ;ta zarrm xExpizat, xai zip* '601914 it16,6zi1c rc o-uy-

ipapovzo.; tot; TE abz05 paonovia; gvexa xal zirj; N OLvii; dmpEXEt&c,..

1787. NuEv.6? 8. 6 Ouripo6Iaxiac rpyry6ptoc.

cropoic, pt.6vou-,.

7a.pa?oita.m.7)v

.0.61;

TO

6rcialo

www.dacoromanica.ro

B1BLIOGRAFIA ortEcA. 797

cS'a cetit de modestia nOstra combaterile cele contra luiOche 11 Leucan filosoful al prea nobilului boer, marelulClucer, Domnului loan Gianeti, In care, dupa filosofi, des-crie mustrarea aberatiunelor lui Oche 11. Cele ce a tntre-prins din Biserica nOstra Universals a lui Christos spre malmare intarire a celor ce se clic, noun ni s'a parut Ca nusint contrare. Dar Inca pentru acestea cartea se judeca afi demna de publicare si de onOrea cea mai mare a scri-itorului i pentru lubirea sa de ostenela i pentru folosulobstesc. 1787, Martie 8.

Al Ungro-Vlachiel Grigorie.

LXXXII). EuvoTcTi...1 11EpiliArrIc -cCov ilpcoixi"Ov xx-r,opentli7cov

TOU 611.)-1110T4TOU, EUCrECETTZTOU Z2i TpoTrato.'Jxou AbOgvTou rluwv xae

Ouizpo6),xxiac Kupiou Kupiou, Iw NcxolaouTpou Maupayivai POE66;2.

EUVTEOE172 7r.xp4 Tci; Eirrevegt6rou xxiiAloycv.co-a-rou eipx.ovro4

p.iy/Xou Kap.Evcipi 1Vl2v0VC/Y) TO5 ilipcnivou.

'Ett. xxi itipcov 1AAoy:u.wv crroixoiTE. xai /6101 iyxop.tacr-

Ttxol, Cr ullExeivrE4 TE xxL E6-rivD); -c,:yrcoEs1

'Ev VEocruarl0Eic9 Turcoypapecit ;t' AbOev-axils,- orapaaltio-w;,

xassi rtjv Ccoo86xou Trirjv TOu Tr,E01.Le. Eotmoupicrcicp.

IIxpz Nocol6cy xai xai rap' aOreo-v ELETet 3du-

10q,.1 incOairsEwc tyl xUTOU [LETCCAO1yET:ECITCZTY)

`Tcl)ri)

'Ev gtEL awrnpEw 1789 iv valvi (1)i6pryiaptci.). Ilapi AriultpicpTuTroyp4cp.

Cuprindere Sinoptica a faptelor eroice a prea ina4atului,prea piosulul si purtatorului de triumf Domnului nostruEgemon a tOta Ungrovlachia, Domnul Domn Io Nicolae PetruMavrogheni Voevod.

Compusa de prea nobilul Si prea invetatul marele boerCaminar Manolache Persianu. Inca si a altor invetati, sti-hurl si cuvinte de lauds, adunate si date in buns ordine

IclyEu.6vo; IU-

SE

ix.800ivrE;.

tyl

rip iv

7cpt,crpcovileiv.st.;

§i

riervi;

OrvIrt.

www.dacoromanica.ro

798 IsIBLI0GRAFI A GRECA

la tipar. In tipografia din nor infiintata prin sprijinul dom-nesc la Isvorul cel de viata. Major, la Ciusmea. In Bucu-resti. De cdtra.Nicolae si loan Lazar si de el cu supunereservild dedicatd prea inaltel sale maretii.

In anul mantuirel 1789 In luna. Februarie de Dimitrietipografu .

Pe contra pagina este marca tares, dar tntr'un chip cu-rios, corbul tine in cioc si crucea si capul de Zimbru deun corn. Apol sub sterna sint versurile urmatOre In gre-ceste: «Pe The l'a nutrit corbul, iar pe tine te-a onoratNicolae ca pe cel mai bray Domn dintre Domnii Daciel.Intreci cu virtutrle pe tot omul, precum cu armele pe Nemtl,acum cu harul lui Dumnedeir. In timpi indelungati nu'tiva pesa, Dumnedeii va sfarima resvratirile, sedend in scaunpdna la sfdrsitul vietei».

Apol urmezd dedicatia din partea lui Nicolae si loan Lazardin Ioanina catra Domnitor, dupa acesta niste versuri alelui Mateiti al Mirelor catra Caminarul Manolache Persianula poema sa, prin care Persianu descrie luptele si faptelelui Petru Mavrogheni. Inainte de poema lui Persianu este ostamp., ce n'am mai intalnit'o pand acum si in care se re-presinta iarasi mar..a tare! Corbul cu Crucea si Zimbrul Incioc, Incunjuratft de o ghirlanda, din Irepta este ApostolulPetru cu sabia scOsa aparand Sterna, iar de cea-l-alt. parteSf. loan Botezatorul cu crucea in mdni ca stindard. In ju-rul a cestor stampe sint sapate literile initiate: 1w. N.x. UT.M.B B A. H. II Ou. e adica. : lo Nicolae Petru Voevod, E-gemon a tOtd Ungrovlachia. Apoi de desuptul Stampel ver-surile urmatOre Grecesti: «0 truce a lui Christos impreundcu ajutorul dat piosului Domnitor Nicolae ca sa alunge petot vrajmasul din tot pamAntul Dacilor si a Moldaviel, pe

to sigil cu corbul impreund cu zimbrul, ii infasurl deloan si Nicolae».

Dupd un proimiu in prosa scris de Persian, se incepe

cart,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 799

poema lui Persian, scrisa In o limba fOrte populara si incare sint o suma de cuvinte si expresii turcesti, ceea cedovedeste ed. acest Persianu era un grec romanisat. Fiindca acesta poema este o descriere istorica a luptelor luiPetru Mavrogheni, mi-am prowls a o traduce OM in Ro-maneste. Dupa poema urmeza iarasi cate-va versuri te-trastihe, cu care se terrain& lucrarea literary lui Persianu.Dupg acest scriitor urmeza o poesiea lui Filaret Episcopalde Rimnic si care a fost si Mitropolit sub numele de Filaretal II, om cult si pastor vrednic. Poesia lui Filaret este mica,dar certifiea ca tOte cele cuprinse in poesia lul Perianudespre Petru Mavrogheni sint fapte a leverate.

Urmeza apoi alta poesie a lui Alexandru Calfoglu fostmare Comis, apoi o alta scrisa de loan Geanet fost mareLogola si in fine doue epigrame tot spre lauda lui PetruMavrogheni scrise de profesorul scOlei domnesti din Sf Sava,Teodoru. Aci se terming, seria intaia a poesiilor. WO a-cestea urmeza un Cuvint de lauda a profesorulm DimitrieZisu, preot, pronuntat la serbatOrea Nasterei Domnului. Unalt cuvint tot de lauda a lui Eustatie trimis din Constanti-nopol lui Manolache Persianu, apoi o poesie de laudd alui Gheorghe, fiul marelui Vornic Slatineanu in stihuri ie-roelegiace, alte versuri ale lui Scarlat Slatineanu tot Inmetru ieroelegiac si In fine o epistola tot a lui Mateiii alMirelor, prin care lauda poema lui Persianu si-i alatura sio alta poesie la adresa faptelor lui Petru Mavrogheni. Acisa termina cartea, cu tOte ca mai sint doue fol, dar numalpe doue fete ni s'ail pastrat in ea cate-va epigrame si laudetot la adresa lui Petru Mavrogheni. Pe ultima fOe se citesccuvintele: 'EtEpot o-roixoe Tot; dcytou Mupiwv, Kupiou Mxpellou,dar care lipsesc. S'ar 'Area dar ca cartea nu-I complecta,dar se vede ea asa a lost imprimata, pentru ca aceste douefile ultime samana ma. malt a niste corecturi, de cat ocontinuare a cartel, on ca s'a mai gg.sit cu timpul acela

www.dacoromanica.ro

800 BIBLIOGRAFIA GRECA

micl poesil si s'ail adaus la carte, dupa ce fusese imprimatil,pentru cs pagina de la sfarsitul cartel se terrains la juma-tate, prin urmare putea se continue cu alte poesil, de maleraii si altele cunoscute atuncl, si la sfarsit se lice Tilocadica: ca s'a terminat cartea.

Tot aicea se termina si numerotarea cartel, care cuprinde47 de paginI, afar, de dedicatie. Cartea-I in quarto, lar li-tera cicero.

Acesta carte are valOre mare istorica, nationals.

C. E.(Va nrma).

www.dacoromanica.ro

Cite-Ya notice asupra arhitecturei crestille,

Vecp Biserica Ortodoxa Romans an. XXVI No 4

Unul din monumentele de frunte ale arhitecturei bizan-tine, care s'a conservat pang asta-di in bune conditiunisi care dovedesce splendOrea si magnificenta timpulul incare a fost zidit, este biserica San Vitale de la Ravenna.

In timpul cand Italia era stapanita de Ostrogoti, acestiacu tots silinta lor, n'ail putut Impedica relatiunile dintrepoporul de aici cu lumea bizantina; de aceea gustul ori-ental in arte si sciinte predomina Inca aid. Chlar Teo-doric, cel maT mare rege al lor, care iubea sciintele sicultiva artele cu cea mai mare ardore, a trebuit sa sesupue curentuluipredominator. Barbaril Ostrogoti nu aveauarhitectura, nici nu putusera sä inventeze nimic si de a-ceea nici n'ail exercitat vre-o influents imprejurul lor.

Constantinopole, celebra capitals a imperiului bizantin,era atunci adeveratul focar al civilisatiunii Greco-romane,era centrul unul puternic curent artistic si spre acesta ca-pitala mareta se indrepta privirile lumel culte.

Armatele imperiale se luptad spre a goni pe barbari dinItalia, Tar Ravenna era un adeverat oras grecesc asedatpe marginile Adriaticil. Representantii bisericii de aici po-sedati averT imense si se inspirail de civilisatiunea orientala;el nu luptaa contra progresulul, ci contribueati din tote

Biserica Ortodoxa. Romani. 6

www.dacoromanica.ro

802 CATE-VA NOTITE

puterile, spre a face din orasul for un adeverat centrucultural1).

Doue monumente insemnate ale acestuT oras arata sipang asta-di lumii, cat de mare a fost influenta bizantina,acestea sunt: San Apollinare, despre care am vorbit siSan Vitale.

Cladirea acesteT biserici s'a Mceput pe vremea lui Teo-doric in anul 526 2) pe timpul episcopulul Ecclesius si cucat-va timp Inainte de a se incepe a se cladi San Apol-linare2). El fusese la Constantinopole intr'o misiune diplo-matica, impreuna cu papa Joan I si la inapoerea sa a luathotarirea ca in locul vechiT si strimtei biserici San Vitale,sa construesca una noua si in dimensiuni mai marl. Cudinsul impreuna adusese si pe celebrul arhitect IulianusArgentarius, caruf ii incredinca construirea acestui monu-ment. Se dicea ca ac6sta biserica intrega a fost adusa depe malurile Bosforului. Din causa luptelor confirm' dintreOstrogotT si Bizantini, zidirea nu putu sa progreseze sitocmai in anul 547 Aprilie 18, s'a terminat si s'a sfintitde episcopul Maximian, fiind fata imperatorul lustinian sisotia sa Teodora.

Biserica are forma octogonata, avend un diametru detreT-decT si patru de metri, cu doue turnuri rotunde laporticul Occidental si cu o vasta absida spre Orient. Oc-togonul interior, avend o largime de case-spre-dece metri,are aceeasi forma ca si cel exterior si formeza naosul. Dejur imprejur in spatiul dintre zidul exterior si naos suntcoridore cu doue etaje, intre cari se ridica in inaltimeopt pilastriT puternici. Pe acesti pilastrii, uniti prin arcuri,se rezima tamburul octogonal, Tar d'asupra lui se ridica

1) Abbe F. R. Salmon, Histoire de l'Art Chretien.2) Haltzinger, Handbuch der Arohttektur, stabilesce construqia intre

541 546.3) Sase ant in urma a inceput si construirea bisericil Sf. Sofia.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARHIT. CRESTINE 803

cupola rotunda. Trecerea de la octogon la forma rotundaeste facuta prin arcuri midi. Intre cel opt pilastrii se ob-serva sapte nice, al caror acoperis rotund se rezima peate doue colone. Aceste nise au fata for indreptata catrenaosul central. Locul cele' de a opta nisa e ocupat de unmare patrat inainte mergetor al absidei, deschis catre oc-togonul central si avend de partile laterale cite doue co-lone, pe care se rezima cele doue ziduri. ColOnele suntunite intre dinsele prin arcuri. In fund, in locul linie' oc-togonului exterior, se afla zidul rotund al absidei strabatutde trei mar' ferestre, pe unde patrunde lumina. De ambelepart' ale absidei sunt zidite doue cladiri circulare, avendcomunicatie cu interiorul bisericii. Tot asa rotunde suntsi cele-l-alte doue cladiri din partea de Vest. In interiorulacestora sunt scarile car' conduc la galeriile superiore.

Domul, care incoroneza intrega cladire, este o minuneca usurinta si soliditate. Intrega bass este construita inOle in forma de tuburi in spirals, asedate vertical, imbu-cate unele intr'altele si legate in mortar. Tot ast-fel detuburi, asedate in acelasi mod insa mult ma' midi formezasi partea superiord a cupolei. Acest sistem, care denotao mare abilitate se afla intrebuintat si la cupolele diverselorbaptisteril.

Vechiul nartex a fost daramat si inlocuit cu un altul reuasedat; cel vechiu avea doue etage si ocupa o linie apoligonului. Exteriorul cladiri' nu are nici o ornamentatie,e interesant Irish prin grupa caracteristica ce o formeza siprin pilastrii, cari se observa in partea de Vest; el a fostmult denaturat prin reparatiile acute de omen' necunos-cetori. Interiorul insa este remarcabil. Decoratiunea archi-tectorala denota o mare sobrietate. Capitelurile colOnelorail, cele de sus, forma corintica, iar cele de jos, o formacu totul deosebita.' ceea ce arata ca forma antics fuseseinlaturata si s'a intrebuintat o forma noua. Partea centrals

www.dacoromanica.ro

804 CATE-VA NOTITE

a capitelului continea o flare si era inconjurata cu o ramsluctata in forma de filigram. Intrega combinatie a archi-tecturil centrale lass asupra privitorului o impresie asa deprofunda, in cat nu se pate uita nici °data.

Ornamentatiunea principala a interiorului o formeza pia-cile de marmura si importantele mozaicuri. Decoratia inmozaic a presbiteriului este un cap de opera in acest gen.Modul cum era decorata cupola nu se scie, Holtzingercrede ca era aurita si fara figuri. Suprafetele verticale aleperetilor si ale pilastrilor erail incrustate cu marmura dediferite culori. Podeaoa, in timpul din urma, a fost inal-tata mai sus, asa ca basele colonelor sunt acoperite.

Materialul intrebuintat pentru acesta cladire a fost ca-ramida.

Una din bisericile centrale asemenea celebre, este siMunster -ul de la Aachen 1).. Acesta cladire mareta a fostzidita de Carol cel Mare intre 796-804 si servea de ca-pela a palatului. Carol cel Mare a fost insemnat nu numaipentru resbOele sale victoriose, dar si ca om de legi si caun mare barbat de stat. El a contribuit mult la educati-unea si la ridicarea culturala a poporului sal; nu mai pu-tin a lucrat si la intinderea Crestinismului. Nu numai gu-vernatoril provinciilo1 erau functionarii sei, dar si episcopii,care erati nurniti de dinsul si numai palliul it primea dela Papa. De episcopi se servea el ca sa cultive poporulsi de aceea ii alegea dintre omenii eel' mai invetati. Scó-lele din monastiri puse sub supravegherea for erail ade-veratele centre de cultura din acele timpuri. El aduse cle-rici invetati din Italia si Bretania, pentru ca acestia atatcu sciinta cat si cu exemplu sä serve pentru ridicarea cle-rului seu. Iubirea sa de arta o dovedi prin aceea cal el

1) Cuvintul de Minster vine de la latinescul monasterium si aveaaceiasi insemnatate ca si eatedrala, dom sat biseriet principall. Numi-rea ac6sta se da acelor biseriei undo 'si avea resedinta vre un episcop.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARHIT. CRETINS 805

chema artists celebrii Italieni, carora le detemal multe lu-crari ca: biserici, monastiri, castele si palate, cu deosebirein orasele sale de resedinta: Aachen, Ingelheim si Nim-wegen 1).

Mtinsterul de la Aachen a fost zidit sub conducerea luiAnsegis de Fontanellum si are o mare asemanare cu bi-serica San Vitale. Partea din launtru are forma octogo-nala, iar partea din afara formeza o figura cu sese-spre-zece laturi. Spre vest se observa doue marl turnuri cuscars in interior, fa' cend parte din corpul intregii cladiri.Intre zidul exterior si acel al octogonului se afla o gale-rie cu un etaj superior si cu doue rinduri de arcuri unelemai mid si altele mai marl. Cupola centrala, care se inalta informa de tun, are opt fete. In fie-care colt format de liniileoctogonului se ridica stalpi puternici. D'asupra arcurilorimposante din etajul de jos, se ridica arcurile cele inaltedin tribunele etajului de sus. Colonele stabilite intre ar-curile tribunelor nu au nici o insemnatate pentru construc-tie, ci mai mult un scop decorativ. In fie care deschide-tura se aft cate doue colone cu capitelurile corintice.Colonele suporta Cate trei arcuri rotunde, d'asupra ca'rora,prin mijlocirea until ciubuc, se stabilesce iarasi o bash o-risontala. D'asupra acestei base si corespundend celor douecolone de jos, se inalta alte doue colone. Pe acestea nuse mai reazima arcuri mica, cum am vedut la cele de jos,ci capul colonel' se terming tocmai la marginea arculuicelui mare, lasand sa se intelega ca ele au fost puse a-colo numai ca sa astupe deschidetura. Ferestre marl', co-respunc,lend acestor deschideturi si avend arcuri rotunde,fac ca lumina sa patrunda.' pana in interiorul cladirii. Latote tribunile se conserva si pana asta-di grilajurile vechi,frumOse, lucrate in bronz. Spre Vest, inainte de intrare

1) L. Kiassen, Handbuch fair Baubehorden, Bauherren, etc.

www.dacoromanica.ro

806 CATE-VA NOTITE

in partea centrald, s'a conservat inch' un portic patrat, pre-vedut cu doue mars turnuri. In partea de Est se afla unaltar, care in secolul al XIV a fost Inldturat. Dupd tra-ditiune, se crede ca erau doue altare patrate suprapuse,din care asta-di n'a mai remas nici unul. Ornamentatiuneadin interior numai exista. In timpul de fate se fac incer-car', spre a fi restituita si deja s'a executat mosaicurilecupolei, dupe un desen vechiu ce s'a conservat 1).

Biserica nu s'a conservat pang acum In forma primitiveci a fost supusa, in decursul timpulul, la multe schimbarisi adaosuri; partea centrald. Irish' a remas neschimbatd. A-cesta clddire a lul Carol cel Mare a exercitat o puternicdinfluents asupra arhitecturii de pe malurile Rinulul si aservit ca model pentru mai multe biserici ce construitin Galia in secolul al IX.

0 clddire insemnata In acest gen. care s'a conservatpang acum este biserica Sf. Sergius si Bachus de la Con-stantinopole. Cosimo de Medicis spunea prietinilor«Peste cinci-deci de ani nu va mai remane din grandoreasi avutiile cases de Medici, de cat cladirile ce le a facut».De acest principiu s'a condus si Iustinian and intre-buintat tote avutiile sale spre a ldsa posteritatii monumen-tele celebre, care sunt admirate si astd-di.

Biserica Sf. Sergius si Bachus a fost ziditd din ordinullucrarea a Inceput in anul 527, adica cu un an In

urma bisericii San Vitale. Materialul intrebuintat a fostrdmida, petra si marmord. Sistemul de cladiri octogonaledin Antiochia si Nazianz a fost adoptat si aici, lush' pe oscare mult mai Inaltd.

Dupd datele scriitorului contiporan Precop, acesta bise-rica era asedata perete langd perete cu o alts biserica, careacum nu mai exista. Atriul era unul si acelas pentru a-mandoue. Deosebirea principals consta numai in aceea cd

1) Dr. A. Essenwein, Die Banstile.

sei:

seu sica-

s'an

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARHIT. CRESTINE 807

biserica distrusd avea o indltime mult mal mica, cad eralard cupola.

Acesta cladire se asernand, dupd unii scriitori, forte multcu biserica din Esra prin aceea ea octogonul intern, pri-mesce in afard forma unui patrat si daca se adaoga. sinartexul, atunci intreg a clddire -Ia forma oblonga. Absidarotunda in interior, presinta in afard treT fete. Dr. Mothespresupune ca este o imitatie complectd a bisericei SanVitale.

In spatiul gol dintre cei opt stalpi al' octogonului suntasedate cate doue colOne, d'asupra cdrora se afla o sar-panta dreptd. Peste sarpantd se afla o a doua pereche decolone, unite atat intre dinsele, cat si cu stalpii prin catetreT arcuri. Stalpii sunt unitT intre dinsiT prin opt arcuriputernice. Nisele elite in afard dail acesteT parti a cladiriio forma rotunda si acesta provine de acolo ca in partilediagonale ale octogonulul, colonele se afla asezate in se-mi-cerc. In absida presbiteriului ferestrele sunt asezate laambele etaje. D'asupra pilastrilor, peste cele opt arcurimarl', care IT unesce, se ridica cupola cea rotunda, formatadin 16 despartituri concave. Cu sigurantd absoluta nu sescie daca acestd cupola exista de la inceput, sail a fostconstruita mai tardia in forma actuald. In on -ce cas, felulde constructie al cupolei este de o mare importantd, pen-tru ca represinta resultatul silintelor depuse de a simpli-fica mijlocele tecnice in acoperirea in acesta forma a unuispatiil mare. Cupola e luminatd de opt ferestre asedate inmod simetric. Acesta frumosa biserica astd-di e transfor-matd in moschee si porta* numirea de Kutsuk Aja Sofiasail Sf. Sofie cea

- 2j

M. P

rp

mica.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCI&.

I.

Noul Mitropolit al RonlAnilor din Bucovina.

P. Sf. Archiereg Vladimir de Repta a fost numit de Ma-jestatea Sa Imperatul Austriei Francisc Iosif ca Mitropolital Bisericil Ortodoxe din Bucovina si Dalmatia. Numireaacesta a fost primita cu adanca bucurie de tntrega suflareromanesca din Bucovina, cad' P. S. Sa e un barbat distinsprin insusirile sale intelectuale si morale si pe langa acestae 0 un bun Roman. Prin urmare atat biserica cat si po-porul roman dobandesc un barbat vrednic pentru un asa deinsemnat loc. Luam si nol parte din tot sufletul la bucuriabisericil si a fratilor nostril.

Iata si cate-va date asupra vietil P. S. Mitropolit:S'a nascut in anul 1841 in Banila (Bucovina). Studiile

secundare si cele teologice si le-a facut In Cernautl. Dupeaceea 'sl a continuat studiile universitare teologice la Viena,Bon, Munchen si Zurich.

La 1873 a fost numit profesor la institutul teologic dinCernautl, lar la 1875 profesor pentru catedra de exegesaNoulul Testament, la facultatea teologice din Cernautl. Afost In diferite rinduri decan at facultatil de teologie si rec-

www.dacoromanica.ro

CRONICA BisutictscA 809

for al Universitatii. A fost un profesor de valOre, care afacut cinste Universitatii din Cernauti A fost Inca inspectorscolar, vice-presedinte al societatit pentru cultura poporuluiRoman, Consilier Consistorial si vicar general al Mitropoliel.In cele din urma era si representant in Camera deputatilordin Viena. Archiereti a lost hirotonisit in prima-vara anulul1898 de fost Mitropolit Arcadie Ciupercovici si de episcopulDalmatiei P. S. Nicodim Milos.

Fie ca noua activitate a I. P. S. Mitropolit sa fie numalsi numal spre binele bisericil si al poporului Roman dinacele parti.

II.

0 frumOsa precuvintare.

In revista populara (Albina» au aparut mai multe arti-cole de I Raiculescu licentiat In teologie si diacon la Bise-rica Grecescu din T.-Severin sub titlul de ExplicaciuniLiturgice". Scopul acelor explicatiuni e de a face pe ci-titorul cel mal simplu sa pricepa insemnarea si insemna-tatea serviciului Dumnedeesc, cum si a diferitelor lucrurlsi miscari ce se intrebuinteza la acest sftnt serviciu.

D-1 16n Kalenderu, Administratorul Domeniilor Col. Onei,intemeetorul unei biblioteci populare a acestel administratila adunat tote aceste articole aparute in (Albina» le-a pu-blicat intr'o brosura, pentru ca sa OM ast-fel sa fie la In-demana tutulor. D-1 Kalenderu a tinut sa alcatulasca pen-tru acesta brosura o fOrte frumOsa precuvintare, pe care oreproducem aid ca si cetitoril revistel sa vada cum simteacest bun Roman:

cScrierea de fata are de autor pe D-1 I. V. Raiculescu,licentiat in teologie, care a publicat mai intaiti continutulel, ca serie de articole, In revista populara (Albina». Ce-tindu-le acolo, m'am gandit ca ar fi bine ca invetaturile ce

www.dacoromanica.ro

810 CRONICA BISERICESCA

tontine sa fie puse la dispositiunea tuturor. Inteadever, deOre-ce tot ce e de natura a respandi cunoscinta lucrurilorreligiOse, e bine venit; inlesnirea unei publicatiuni de acestfel este in adever de folos obstesc.

Cad vieta orl-carul om, de la nastere pana la incetarealui din vieta, nu e, in or! -ce clipa, de cat o lupta si totlupta. Experienta din tOte dilele, din tOte orele, arata ca inprivinta acesta, vieta pop6relor semana cu aceea a indivi-dilor. A lupta mereti e conditiunea nOstra, a tnvinge ne edatoria, triumful e telul asupra caruia trebue sa avem pri-virea atintita.

Ca sa esim insa Invingetori, din luptele necurmate ce du-cem cu Omen! si cu imprejurarl, ca sa nu fim slab! fates deispite, silin ele nOstre incordate si staruitOre n'ar fi tot-d'aunade ajuns, data n am chema Inteajutor o putere isvorita dinCer, care singura 'Ate sa ne sustie si sa ne calauzesca incalea biruinteT, si care e religia.

Religiunea consta in a lubi pe Dumnedet si a'l sluji cusirguinta; fares ea n'ar fi nici morales, nici virtute printreOmen!. M. S. Regele a dis fOrte bine in 1872, la deschi-derea Corpurilor legiuitOre, 15 Noemvrie:

(Religiunea, acesta legature sublime a omulul«cu Dumnedea, acesta temelie statornice a fami-«lie" si a morale', acesta mengeere perpetue,' a du-«rerilor lame!, este in acelas timp pave' za de care«s'atz inIrent tote loviturile ce incercat a se(des nationalitaril nOstre,.

Cultul ce dam lui Dumnedea e de doue feluri: cel laun-tric si cel de afara, cultul launtric e Intemelat pe adminis-tratiunea si pe recunostinta ce destepta in noi marirea sibine-facerile sale; prin acel cult it recunOstem de Parintesi de Stapan A tot puternic. Cultul launtric it putem inde-plini or! unde si orb cand. De aceea cand am terminat muncasi am Ingrijit de trupul nostru, sa ne indreptam spre Dum-nedeil si sa-1 laudam, caci e de fata orb unde.

Cultul exterior consta mai ales in a lua parte, la bise-rick la sfintele slujbi rinduite si consfintite. El e intemeiatpe dorinta ce simtim, dacd suntem cu cuget curat si drept,de a face ca si semenii nostril sa fie asa, si pe putereapildel, caci data pietate 'Astra e sincera, nimic nu e maiproprid s'o comunice altora de cat exemplul ce dam.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 811

Sfintul Isidor a deosebit bine cultul launtric de cel deafara, cand a dis ca bisericele cele de zid (tn care se facecultul exterior) sunt impodobite cu lucruri pretiOse, far caadeveratele biseric), adeca sufletele credinciosilor ar Ire-bui sa fie pline de virtuti crestinesti.

Pentru a-si face bine datoria in privinta cultului exterior,un bun crestin trebue sa scie intelesul si insemnatatea fie-carul cuvtnt rostit in biserica, al fie -care) miscari acute, alfie-carui lucru tntrebuintat de slujitorii altarului. Numai cu-noscinta acesta Ii va face sa simta pe deplin adinca si tai-nica frumusete a slujbelor bisericei crestine ortodoxe.

Religiunea si simtul religios, sub ambele sale forme, suntnecesare ori carui om, sunt o podOba pentru un crestin deon -ce trepta. Simtul religios e chiar mai necesar unul regede cat unui alt muritor, cad si el e Episcop cum dice An-tim Ivireanul in o predica a sa:

« Pe dreptate, dice Alarele Constantin, sfincilor pa-«rin(1 de la soborul cel d'inta : vol in biserica, far«eel alara din biserica, sunt pus de Dumngeti E-«piscop. Pentru aceea dares sa, nu socotesca impe-«raril si sta panitoril pa, mintului cum ca 1-au pus«Dumnecka sa sacra, pe scaun frumos, numal sere«vedere lnaintea ochilor omenesci, impodobip cu«vesminte scumpe, cu cununa in cap si cu schip-

cel de our in manes, ca numal singura drep-«tatea este de-i face cinstill la norod9,.

Sfintul Augustin exprima aceeasi cugetare. «Domnitoril«sunt cu adever fericitf data carmuesc cu dreptate«popOrele ce le sunt lncredinrate, data nu se in-«gam% de vorbele lingusitorilor, data situa(iunea«lor inalta nu-1 opreste de a-s) aminti ca sunt si«el Omen) muritori, data se servesc de puterea lor«pentru a intinde cultul Jul Dumnecletz si a face«sA fie venerates infiin(ata Jul majestate, daca, au«tema Jul Dumnecleti, 11 lubesc si 11 adora,x..

Ca si Neagoe Voda, nemuritorul ctitor al bisericii de laCurtea de Arges, ca si inteleptul Matein Basarab, Regele

1) Cuvint de inv60.tura la sfinOi qi intocmal cu Apostolil impera41Constantin $i Elena(Antim Ivireanul).

«trul

www.dacoromanica.ro


Carol I, a inteles si a simtit iubirea Indatinata si stremo-sesca a poporului sell pentru religiunea cresting ortodoxa,si a lucrat fara preget si pe tOte caile pentru pastrarea siinaltarea prestigiului religiei, pentru intarirea sentimentuluireligios al poporului roman. La 30 Iunie 1866, vorbindpentru prima Ora cu alesil natiunii, in insmirea sa de Domn,pune printre primele griji (ridicarea bisericel romane,4restabilind'o pe basele canOnelor, si luta rirea sen-4 timentului religios in inimile n6stre2..

La primul an not ce serbeza pe pamtntul romanesc, 1Ianuarie 1867, Suveranul repeta (in cuvintele ce adresezaMitropolitului Primat) aceeasi preocupare «lac ura rile cele4mal sincere pentru ridicarea bisericei romane sipentru prosperitatea clerului el, in care ved ga-grancia cea mai pre(iose, pentru moralitatea po-«porulul).

Reintemeierea neintrecutei catedrale de la Curtea de Ar-ges, a Mitropoliei de la Iasi si multe alte s'ail facut dupastaruinta, sub de aprOpe si neadormita supraveghere a Re-gelui si ail fost, in parte, impodobit de Dinsul; la Bustenia cladit frumOsa. biserica Domnesca, si pe tOte Domeniile Co-rOnei sail proprietatile particulare ale Suveranului, aceeaslingrijire s'a dat bisericilor si obiectelor cultului. Nu remaneindoela ca neamurile viitOre, care-0 pot da mai bine semade marirea unei opere, vor recun6ste in iubirea si Ingriji-rea de biserica romana o trasatura de caracter a Regeluinostru si viitorul va arata, a a purtat grije, ca acesta operasa fie dusa mai departe, cu aceeasi rivna, de urmasii sei.Viitorimea va dice Ca ultima treime a veacului trecut a fostIn Romania o vreme de renascere pentru arta religi6sa siliteratura religiOsa.

Se stie de asemenea ce buna si Ingrijita invetatura inale religiunii crestine ortodoxe romane primesc, dupa vo-inta MM. LL. Regele si Regina si dupa pi6sa dorinta a Au-gustilor parinti, primele vlastare ale dinastiei nascute pepamintul nostru si crescute in legea romana, DomniteleElisabeta si Maria si Principele Carol, menit a duce maiInainte, intr'un viitor departat, opera de intarire a Roma-nismulul. Pentru ca demnul Econom Nazarie, directorulSeminariului din Bucurestl, care are misiunea de inalta tn-

www.dacoromanica.ro


credere, de a da tinerilor Principi al Romaniei, invetdman-tul religios, 'si-a propus neaparat a le da si explicatiunilecuprinse in scrierea de fata, l'am rugat sa bine-voiascd ao ceti si a arAta cu deosebita sa competinta data gasesteschimbdri de facut. Prea Cncernicia Sa a avut bundtatea dea face acest lucru pentru care-I exprim aci gratitudinea mea,si a aratat cate-va modificari ce autorul a fault cu fiascagrabd Ast-fel sunt convins ca explicd.rile din scrierea defata despre simbolismul asa de instructiv, care se gasestein partile bisericii, In vestmintele consfintite, in lucrurile in-trebuintate la sfintele slujbl, sunt cele adeverate si recunos-cute din cele mal vechl, vremuri, de biserica ortodoxa ro-mans.

Stitt din experienta ca sunt forte multi omens, chiar cuinvetaturd, cari nu cunosc intelesul lucrurilor bisericesti, sicarora, prin urmare, cartea de fatd le va fi folositOre. Cuminsa e de dorit ca tots: si omens in virsta si copil de scOla,si orasenl si satenl, sa o pOta intelege, s'a dat o deosebitabAgare de sema ca limba sa fie popular& si clara. Sper cainvetatorii vor ceti-o scolarilor In class, si mai cu sem& Ina-intea unei slujbe bisericestl Insemnate, si ca preotil aseme-nea vor da deslusirl credincIosilor dupa ea.

Invetatorii ail parintesca indatorire de a duce Duminicape scolarii for la biserica. Acelas lucru am recomandat si&I Agentilor Administratiunil Domeniului CorOnel, prin cir-culara asupra desvoltdrii sentimentulni religios la sate, din20 Decembrie .1899, sa stdrue sa se taca regulat in sateleasedate pe Domeniile CorOnel si me tncredintez personal,la tote inspectiunile, cd se face. Invetatorii fiind tot de o-data In multe parti pe Domeniile CorOnel tara exceptiecon-ducetoril corulul bisericesc, explicatiunile simbolice ce vorda, se vor lega in chip firesc cu acea indeletnicire a ]or.

Mi-aduc aminte in chip forte yid si cu duiOsa plAcerecum in copilaria mea, iubitul si intru fericire reposatul meaparinte ne explica tote partile slujbei divine, tot ce se aflain biserica familiel nOstre. in care nu lipsia nici odata saasculte slujba cu totil al set Nici pe atuncl, and Indepli-nirea regulatA a datoriilor religiOse era mai generals si prac-ticata mai serios 'Ate de cat acum, nu erad multi mirenicar' ar fi putut sa dea explicatil de natura celor de cari

www.dacoromanica.ro


vorbim. Caci, chiar printre carturari, sunt multi cart suntcrestini hotariti si devotati mai mult prin puterea senti-mentelor si traditiunilor, de cat din cunostinta adancita salaamanuntita

Cel ce arata intelesul tainic si adanc al atator lucrurisi fapte cars, din frageda nOstra copilarie le-am vedut sidragi ne-aa fost, dar nu le-am patruns rostul precum tre-bue, pentru ca n'aveam tine sa ni le talmacesca, cuntribuela o opera folositOre si scumpa Ori-carui roman: la intari-rea neamului prin mantuitOrea credinta stramosesca».

0 instalare de preot paroch in Bucuresci.

Duminica 29 Septembrie a. c. la biserica Cotrocent dincurtea palatului printilor mostenitori a avut loc instalareade preot paroch a D-lut D. Popescu-MosOia, chirotonisit deP. S. Episcop al Dunarel-de-Jos la 22 Septembrie a. c. Inbiserica Amza din Capitala.

Instalarea s'a racut de P. C. Protoiereit Econ. StefanCalinescu.

Cu acesta ocasiune noul paroch a rostit urmatOrea cu-vintare ocasionala:

Frarilor,

De asl grai iii limbl ingeresci si cuvintele mole de ar fiasa de melodiOse in cat esind din gura sa alcatuesca ceamai placuta musica pentru multamirea auc,lului, de v'astindupleca pana la lacrimi; de mi-asi deschide inima si adsceti tot ce se pOte idealisa despre un preot hotarit saltpuns, sufletul pentru 01 (loan 10, 11), tot n'asi presinta des-tube garantit, ca voila fi la Inaltimea acestel sfinte misiuni,pentru ca Sf. Scriptura, mat ales facia de mine, care pentruintaia Ora me ridic sa vorbesc in calitate de pastor dice :cLumina vbstra asa sa lumineze inaintea 6menilor, ca savada faptele vostre eel° bune si sa maresca pre Tatalvostru cel din cer» (Mat. 5, 16) si lar4i «Ce1 ce va face

www.dacoromanica.ro


§i va inv6p, acela mare se va chiema intru imperatiacerurilor) (Mat. 5. 19).

Pentru aceea, slab find si patruns de umilinta, astain eel mai solemn moment, cand Dumneded a bine- voit same theme in slujba Evangeliei Sale, imi tnalt gandul incaldurOse rugaciuni catre El, ca sä-mi daruesca putere, ElA tot puternicul, sami lumineze mintea si sa-mi umple su-fletul de duhul credintel, ca sa implinesc cu vrednicie inaltachemare de vestitor al Cuvintulul si slujitor al JertfelniculuiSell, cad insu0 El dice: «Fara de mine nu puteti facenimic» (loan 15, 5), tar intr'alt loc dice: «De vets avea cre-dinta ca un graunte de mustar vets dice muntelui: Muta -tede aici, acolo, si se va muta si nimic nu va fi voile cuneputinta) (Mat. 17, 20). Ca «Cela ce crede intru mine, lu-crurile, care Ed fac si acela va face, si mai marl de catacestea va face) (loan 14. 12). Me rog dar, ca Duhul lulDumneded sa me traga spre cele Dumnedeesci, cad «nuca suntem vrednici a cugeta ceva de la noi, ca dintru no!;ci vrednicia nOstra este de la Dumnedeti (II Cor. 3, 5; 4. 7).

Si, Nol credem, pentru aceea si graim (II cor. 4, 13) siincirasnela am, ca inarmat cu asa vrednicie, care covirsescetOta eanduela fire!, nu volt' fi ruOnat in lucrurile credintelmele, dat fiind, ca pe langa ajutorul Dumnedeesc, nu volt'cruta nimic din ceea ce reclama devotamentul si sacrificiilepentru acesta sfinta misiune.

cauta pe cat puterile si harul imi vor da, sa inde-plinesc cu sfintenie bite poruncile si sfaturile pe car!, bunulnostru Parinte, Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Primat mi leda prin cartile de instalare si prin glasul prea iubituluiprofesor, Parintele Protoierett Stefan Calinescu, ca din faptesa remit vrednicia chemaril pentru care am fost hirotonisit.

imi dad fOrte bine sepia, ca nu putine greutati intampinapreotul in desfdsurarea activitatel sale pastorale, si de a-ceea, ingaduiti-mi. ye rog sa spun, a cea mai mare pe-dica, de care se sfarma aprOpe toti, cars pornesc cu luntreaidealului pe valurile misiunel preotesci este curentul deasta

Starea morala din timpul nostru e atat de capritiOsa, incat preotul, de nu va cauta cu tOta lumina cunoscintei sa-sicarmuesca insasi vieta lui si intrega activitate pastorala dupa

di,

Volt'

met'

cLi.

www.dacoromanica.ro

816 CRONICA BI SR RICESC ji

spiritul Evangeliel si at Bisericil, si data nu-0 va in-drepta pasil numal pe ogorul unde crest virtutile, va fica un vas fara de carma, dus de valurile, cart duc pe multila nimic.

S'a dis si cu drept cuvint, ca preotul este singurul fac-tor important prin care se pOte reface starea morala a po-porulul nostru.

Dar a nazui la o schimbare a starii actuale trebue s'ocunoscl In mod desavirsit, caci numal asa se vor puteagasi mijlOcele potrivite, prin care sä se puns un tnceputde insana.losare morala.

Un calator data nu cunOsce drumul ratacesce. Asa estesi preotul. Daca nu cuncisce terenul, pe care are sa-s1 des-fasure activitatea, ce l-o reclama serviciul sett cu atat demare respundere inaintea lul Dumnedeii si a Omenilor, ra-tacesce, se incur* nu scie ce face, nici unde merge; cadedin serviciul Apostoliel sale si partea sortului sett va fi per-darea; Dumnedeul luT, pantecele; iar marirea lul Dumneded,spre rusinea lul (Comp. Filip. 3. 19).

De aceea dice Sf. Scriptural: (Pastoral cel bun cunOscepe ale sale si este cunoscut de ale sale, si glasul lul as-culta si-i urrneza, caci tsi pune sufletul pentru oi (Comp.Than 10. 14, 15, 17). .

A cunOsce starea morala, din timpul nostru este a cunOscetraiul poporulul nostru si prin urmare si mijlOcele de in-dreptare.

Iar starea morala din timpul nostru, de e in mai bineori in mai reti nu se cunOsce de cat punend fata In fatalpresentul cu trecutul si judecand asupra lor,aflam sciintadespre ceea ce suntem.

a sci ceea ce suntem, insemneza a sci ce vom fi.Pentru ca trainicia in viitor a unul popor se prevede

tot-deuna, cand vom afla, ca rudenia de sange intre pre-sent si trecut este neschimbata in fiinta sa morala. Cu altecuvinte, dad. un popor a trait un sir de vecuri, cand nu-mai moralitatea cu ale sale virtual a impodobit vieta sa,nu-1 va fi permis in nici un cas sa se departeze de acelchip de vietuire orl-ce schimbari de progres s'ar petrece laacel popor, pentru ca binele si virtutea sunt aceleasipeste tote timpurile si ele sunt singurele mosteniri comune,

Si

www.dacoromanica.ro


la care ail parte egala atat cel invetat cat si cel neinvetat:Progresul, care nu va avea la bass religia, morala sI

virtutea, nu este de cat o schimbare de la o stare la alta,care in loc sa duel la marire duce la peire.

Daca, no! Romanii, vom fi intrerupt coutinuarea acelelvieti pline de virtuti, ce strelucea ca un briliant tuturorpopOrelor inconjuratOre sa luam sema, ca on -cat ne-amimbata de multele schimbari din ultimele decenii, stam peteren subred si cladim pe nisip vieta nOstra.. nationala.

Este o bunicica bucata de vreme de cand se procluse lanot acel curent pustiitor improtiva religiei si a tot ce tineade ea si in care timp mult red si mare paguba nationalas'ar fi facut, data cerul n'ar fi ingrijit sa ne trimita labuns vreme, pe cel mai religios si cel mai intelept om, peacela care Bade cu slava inconjurat de lauri, pe tronul ma-rilor nostri voevocli.

Numai de-mi void trimite gandurile in acele timpuri demarire a ideilor din care a resarit trainicia nationalitatelnOstre, cand figuri mar! istorice ca erban Cantacuzino,care cu atata foc de dragoste crestina a sciut ca si multialtil sa impodobesca virtutea strebuna, inzestrand ca ctitorMonastirea Cotroceni, cu aver! si cu acele podObe de vest-minte si peire scumpe cu care se fales.:e Tara si se infru-museteza Museul si cand punem fata in fata ceea ce eraacesta Sf. biserica si cu ceea ce este acum, destul exemplune va fi ca sa scim unde ne-a adus curentul din cliva de

De aceste pilde vom gasi, drept vorbind, cu nenumeratulla not; asa in cat a trai cate-va clipe sub impresiile trecu-tului nostru istoric si a to inspira din nesecatele sale is-vOre, din care adapandu-te sa patruncli rostul vietil nOstreromanescl, este cea mai mare mangaere pentru cel ce cu-nOsce starea moral& din vremea nOstra.

Cine a trait de pilda cu Neagoe Voda si a intrat in chipullui de vietuire si s'a inspirat de dragostea WI de tars side respectul celor sfinte ale Tare! nOstre 1-a si continuatin operile sale.

Manastirea Argesului data asta-41 e atat de frumOsa side nepretuita valOre artistica si nationala, e numai datorita

Biserica Ortodoxa Pomftna 7

asta-c11.

www.dacoromanica.ro


Scumpulul nostru Suveran, care sciu patrunde taina sufle-tulul si dorul inimet marelui Voevod, care-I puse temelia.

A sta de vorbd cu Brancoveanu, ca sä ludm povete decaldura credintel sale in Dumneclea, cand singur indemndpe fecioril set ca sa nu nir& de cat crestint; a priceperostul tuturor aseclemintelor, a spitalelor, monumentelor siinstitutiunilor de bine-facere, cart umple Tara este a sci,ca un trecut mat glorios. mat bogat in virtuti si in faptenobile n'a avut nicl un alt popor din lume de tali 1 mistrasi ca.' ruptura de acest trecut, nu va fi de cat ruinareanOstra nationals.

Pe aeste motive, ca preotul sa merite titlu de cel matinsemnat factor de indreptare a starit morale din present,trebue sa lucreze asa fel in cat not cesti de acum, s& neputem ridica, data nu la aceiast inaltime de sentimente sieducatiune sufletesca ca in trecut, cel puffin sa tinem ceam apucat bun de la moll-stremosit nostri, numind de-ocamdatd progres pe terenul moral numal strdduintapreotulul de a face, ca poporul sa revie la aceiasl religiosi-tate si cinste morals, cand cuvintul dat Linea loc de Legesi de judecAtor.

Pentru atingerea acestul stop, preotul trebue sa fie filar-mat nu numai cu sciinta si cu o deplind cunoscinta a vieteisociale unde are sa lucreze; dar mat presus de tote el sanu se mat socotescd a fi om ca orl-care, ci sfintvirtuteaintrupatdenepAtat cu ceva si in tote ca un ingrijitor alInt Dumneciet, nesumet, nemanios, nebeciv, nebdtdus, ne-doritor de castig necinstit; ci bun, drept, cuvios, trez, in-franat, tiindu-se de cuvintul cel credinclos al invetaturii casa, aibd, autoritate ca prin invetatura cea sdnatOsd, si sasfatuescd si sa certe pre eel ce i se pun in tale (Tit. 1, 7-9).

Preotul neintrerupt trebue sa se inspire de exemplele devirtute, pe cart ni le pune inainte Istoria si Biserica; sapatrunda cu adancime si cu duh intelesul si spiritul Evan-geliet, ca sa fie in mesurd a inveta si pe cel incredintatlpdstoriet sale, virtutea ; cad, ce respuns vom da, cand peDomeniile coronet se lucreza virtutea si dupd bun& randu-laid top se cunund si Mote merg bine, ca si in vremuriletrecute, cand Dumnecleil saldsluia in casa Romanului; larnot stain indeferentt si ne ultdm cum divorturile si fapteleneertate tail loc neintrebate la masa dreptalei ?

www.dacoromanica.ro


De aceea dice Apostolul Pavel catre preot: «Predica cu-vintul staruesce cu timp si fara timp, mustra, certa. in-denna, cu tOta indelunga rabclarea si cu invetatura, (IITimot. 4. 2) ca, vai mie de nu void predica si de voidomori Spiritul si in carne '1 void inchide.

Privind ast-fel la misiunea preotesca si incaldit de HarulDumnedeesc si de dragostea cu care un parinte ski Iubescefiii, preotul Intel) parochie va hotarl sOrta sufletelor, celorincredintati Jul, facend dinteinsii nu numal cetatenI al Ra-iulul, dar si a! Terel, cetateni de carl ea are atat de marenevoe.

Preotul sciind tinta catre care alerga, ca sa conduca peenoriasiI sal, nu se va incurca nici odata asupra mijlOcelor,prin care are sa inriuresca asupra inimei si sa induplecevoea poporenilor sei. El va fi acel doctor sufletesc, caresa tOrne balsamul indulcitor in iniml si sa dea leacurilevindecatOre la tOte nedumeririle, suferintele, mahniri!e sidurerile fiilor sei, sciind, ca de se indrepta sufletul cu! -valesne i se imbunatatesce si corpul si traiul si vieta. El islva stringe fiii imprejurul sad, isl va aduna enoriasil, cucarl va pune la tale, ce se cuvine pentru bunul mers siinaintarea parochial.

Cu enoriasii de acum si ei), ca preot, imi void impartibuctriile si intristarile. Dinsii vor fi aceia, carora me voidadresa si amintindu-le bunatatea inimii si faptele nobilede care popurul nostru e capabil, am tOta credinta, ca Dum-neded me va inv.rednici sa ved cu ochil ceia ce inima measimte.

De astti-di inainte reman slujitor al aceslul stint altar,de care se lega atatea placute amintiri si de care Dumnededa ingrijit, cum de tOte ne Ingrijesce, ca sa fie in cel malde cinste loc al Terei, chiar in curtea palatului A.A. L.L.Regale scumpil nostri Print! mostenitorI.

Daca no!, deli suntem atat de putini la numer, vomporni cu incredere in Dumneded, si se va face cunoscutadragostea nOstra pentru restaurarea acestei monumentalecladiri, atunci si privirile bunilor nostri Suverani se vorintOrce asupra acestel Sfinte bisericl : Iar hotarirea lubituluinostru Print Alteta Sa Regala Mostenitorul Tronulul, ca safie din nod infrumusetata, va face din ea ceea ce s'a facut

www.dacoromanica.ro


din Manastirea A. gesulut si din Vote monumentele, carts'au restaurat prin Inalta Lor initiative.

Iar Tu Winne Dumneqeule, care al bine-voit a me chemain slujba Evangeliei in acest Sfint local, atat de insemnatprin trecutul setl, si prin locul unde e aseqat, fa-me vrednicde acesta chemare si daruesce T. P. S. Mitropolit PrimatBile indelungate.

Da-mi putere ca sa me rog Tie cu tots caldura sufletuluimeil pentru sanatatea si imultirea anilor de fericire a Po-porului Romanesc, dasuind indelunga vietuire Scumpilornostri Suverani ca sa traiasca.: M. S. Regele, traiasca M. S.Regina, traiasca A. A. L L Regale Principil mostenitori cuprea iubitii Lor Fit. Amin.

IV

Scrierl aparute.

A). A aparut Cala uza Predicatorului" traducere, pre-lucrare si alcatuire de Dr C. Chiricescu si Iconomul C. Na-zarie, profesori la facultatea de teologie din Bucuresci. Car-tea acesta a aparut in Tipografia Cartilor Bisericestl, co-prinde 317 pagint si costa 5 lel exemplarul. 0 recoman-dam cititorilor, caci e o admirabila indrumare pentru cetce vor si trebue sa lamuresca on ce moment din vietaomuluT cu cuvintul adeverului etern. E o carte unica infelul acesta in limba romanesca! Pentru a arata mai bineinsa coprinsul si scopul acestei lucrari reproducem aid cu-vintul introductiv al autorilor :

Dreptarul biblic pentru vieta teoretica si practica a cres-tinului este rezumat in cele 295 de titule ce se cuprind sise desvolta in acesta carte pe care o intitulam: Ca lauzaPredicatorului.

0 intitulam ast-fel pentru cuvintul ca, nice un mijloc al-tul de cat o asemenea carte nu pOte pune mai cu 'lutes-fire la indemana predicatorului cuvintului Dumnecleesc OMarmatura biblica de care are trebuintape linga Sfinta Tra-ditiune in alesa si inalta misiune ce are de a cultiva in

www.dacoromanica.ro

CRONICA B1SERICESCA 821

lume sentimentul religios-moral si de a creste la calduracredinteI, sperantel si dragostel crestine pe flit luminei, tarpe flit intunericului si at neascultarei a-I aduce la cunos-tinta adeverului si a vietei intru Domnul.

Cartea de fate nu este numai calatiza vestitorulut Evan-geliei, ci este calauzain acesta vale a pltngerei a fie-carul crestin, incepend cu aces cart sunt proprii pentru cer-cetari si privirI adinci teologice si, deci, pot pricepe noImasi rostul credintei crestine, si terminand cu aces cart nusunt capabili de asa ceva si, prin urmarein vederea min-tuirelnu le remane de cat calea credintel simple, neres-firate, nevinovate si curate.

Cele 295 de titule in cars este impartitain acesta carteinvetatura cuprinsg. in Sfinta Scriptura a Vechlului si Non-WI Testament, se sub-divid in atatea titule, in cate feluri pri-veste Sfinta Scriptura la cutare sad cutare cestiune anun-tata in fie-care din cele 295 de titule ale cartel de fata.

Sa luam ca exemplu titlul: t Purtarea crestinesca 3, (pa-gina 248), care titlul se sub-divide ast-fel: Datoril catreDumnedeil : temerea de Dumnedetl, dragostea catre Dam-nedea din tOta inima, slujire nepriha'nita lul Dumneded, pa-zirea poruncilor divine, imitarea lut Dumnedeti, cre iinta inChristos, dragostea catre Christos, pazirea poruncilor luiChristos, urmarea exemplulul lui Christos. Datoril MNde apropele : a iubi pe aprOpele ca pe sine, a lubi pefrati, dragostea catre rude, dragostea catre vrasmasi, dra-gostea catre tots Omenii, Indeplinirea datoriilor familiare,supunerea la autoritati, dreptate catre totl, a nu face al-tula ceea ce n'am dori sa ni se face noua, a fi milostivi,a ierta ofensele, a resplati reul cu bine, a fi compatimitorl,a fi bine-facetorl catre toti, a fi primitorl, a vizita pe ceiintristati, a mangaia pe cel intristatl, a ajuta pe saracl, afi rabdatorl, a purta neputintele celor slabi, a fi blindi, arespunde cu blandeta, a evita grairea de retl, a fugi decerte, a fi in pace cu totil, a fi cu constiinta curate catretoti, sa incredintam pe altil Infra a avea dragoste, a fi e-xemplu pentru altil in purtare, tubire, fapte bune si cuvinte.Datoriile crestinului catre sine insusi: a evita peca-tul, a evita orl-ce rea, a se feri de pecat, a se lepada desine, a omori poftele, a se curati de pecat, a fi mort pen-

www.dacoromanica.ro


tru pecat, a trai intru sfintenie, a fi neprihanit, a sta tarein credinta., a fi bogat in fa pte bune, a fi plin de smerenie,a si infrina limba, a-0 pazi cugetul si inima curate, a ve-ghea improtiva ispitirei, a se Improtivi ispitirei, a fi treazla rugaciune, a pretui vremea, a fi prudent, a nu se lipide lucrurile lumel, a fi treaz si cumpatat, a fi multamit custarea sa, a fi nectrtitor in suferinte, a nadejdui in Dum-necleti, a fugi de Omenit rei, a cugeta si a face tot ce eadeverat, cinstit, drept, etc., a face tote intru numele sislava hat Dumnecleti. A trai pentru Dumnecleil in Christos,a muri pentru Domnul, a nu muri pentru sine, a trai cuDuhul, in credinta, in dreptate, dupd voea lui Dumnecleil,cu cuviosie intru Christos, cu trezvie, dreptate si religiosi-tate, in pace si liniste, a tilt cum a trait Christos A pro-cede cu vrednicie dupa Domnul. dupa Duh, asa ca sa pla-ced lilt Dumnecleil, vrednic de Dumnecleil, in chip vrednicde chemarea nOstra, in chip vrednio de Evangelie, dint, dreptsi fare prihana, in simplitate si sinceritate inaintea Jut Dum-necteil, cu cuviinta fatd de altii, cu precautiune si intelep-dune fate de lume, cu frica. A urnbla inaintea Domnuluiin adever si dreptate, cu Dumneclea, In Christos, dup. Duh,cu credinta, intru Inoirea vietei, in dragoste, in legile luiDumneclefi, tntru curatie, to fapte bune, intru adever, inlumina, ca flu al luminel, urmand pilda Apostolilor. Enu-merarea virtutilor crestinesti.

Fie-care din aceste sub-diviziuni in cars se imparte titlulcel marepurtarea crestinescaeste bazata pe texte dinSfinta Scriptura a Vechlului si Noulut Testament. Acele textenu se citeza cu cuvintele lor, ci numal se arata locul undeele se gasesc in Biblie.

Ast-fel se sub-divid §i cele-l-alte 294 de titule cuprinse toacesta «Calauza a Predicatorului), fie-care In felul Jul.

Din exemplul adus, cititorul 41 Vote da soma de marelefolos ce-i pOte a lute cartea de fate.

Pe langa expunerea sistematica pe titule a doctrinei re-ligiOse-morale cuprinsa, In intrega Sfinta Scriptura, cu ard-tarea locurilor pe cart se basezd fiecare invetatura, «Ca-lauza Predicatorulutx, se presinta §i ca un comentar pe scurtal locurilor respective din Sfinta Scriptura, mai ales ca, fortedes se da to patine cuvinte intelesul cuprins in mai multecuvinte ale Bibliei.

www.dacoromanica.ro

CRO MICA BISERICESCA 823

Citatiunile biblice nu sunt luate numal din cartile cano-nice ale Testamentului Vechtii si Noii, ci si din carti ne-canonice ale Testamentului Vechiu FacOnd uz si de acesteadin urma, nu incetam de a le socoti asa cum le socotesteBiserica nOsta Ortodoxa de Resarit, adeca: caceste cart' seintrebuinteza numaT spre Indreptarea naravurilor si spre in-tarirea credinclosilor in credinta, lar nu spre intarirea dogmelor credintei,

Cu publicarea unei asemenea cartipentru intaia 'atain Biserica nOstra Autocefala Ortodoxa Romana am voitca propoveduitorii cuvintulul evangelic, pastorii oilor cuvin-tatOre, invetatoril si crescetorii tinerimel si tot insul sa albasi in limba romana o carte ca acesta, pe care no' dand'ala lumina, indestularea ne-ar fi desevir:.ita sand vom fi con-tribuit cu ceva la mai marea glor ficare a numelui lui Dum-nedeil in graiul nostru romanesc

B). A aparut = Carte de Musica Bisericescd pe psal-tichie si pe note liniare pentru trei vocl intocrnitade P. S. Archierea Nifon Ploesteanul, Vicarul Sfintei Mitro-polii a Ungro-Vlachiei».

Cartea acesta in 400 pagine cuprinde la un loc cantarileabsolut trebuinclOse preotilor si cantaretilor la diferite ser-vicil religiOse. 0 lucrare de felul acesta lipsea pana acumin limba m5stra si e o fericire, ca ne a procurat o autorulEa e impartita In done: In partea I autorul ne face istoriculmusicei bisericesci orientale, ne arata fasele prin care atrecut acesta musica si cum a fost introdusa in bisericaromana. Pe Lang acesta face si biografiile marilor refor-matori musicali din Orient si a marilor profesori si compo-sitori roman' si le publica si portretele.

Urmeza dupa aceea teoria psaltichie' si o serie de can-tan bisericesci puse pe psaltichie. Cele mat multe din acestecantarl sunt compuse de Macarie, Anton Pan, tefanachesI Teodor Georgescu.

In partea II, dupa o scurta introducere, in care aratainsuficienta musicei accidentale de a inlocui fidel si fait

www.dacoromanica.ro

824 MONICA BISERICESCA

alterare frumOsele si bogatele melodit cantate din vechimein sfinta nOstra Biserica crestina Ortodoxa, publica matmulte cantari bisericesci corale pentru trei voci si a nume,pentru serviciul divin al Sf. Liturghil, cantarl pentru postulmare si Paste si cantari la cununie, inmormintarl si pa-rastase.

Cartea acesta atat de folositOre pentru ace] ce se octipade Casa Domnului a fost tiparita cu cheltuiala piosuluicrestin si a bunului roman Iorgu Dumitrescu, comerciantin comuna Podu-Barbierului, Judetul Dambovita. Ea a fosttiparita in 10,000 de exemplare si se va imparti in dartutulor preotilor, cantaretilor, invetatorilor si seminaristilor.FrumOsa fapta si vrednica de laudat si de pomenit! Dinparte-ne exprimam adanca nOstra recunoscinta atat auto-rului cat si d-lui Iorgu Dumitrescu si Dumnecleil sa-t tinyca sa imbogatesca literatura m5stra bisericesca si cu altelucrari de valOre.

G...

------c.--.-:--..-

www.dacoromanica.ro

0 EVANGHELIE DE LA 1682.

Fosta neclintita in vechime credinta domnilor si boierilorearl au avut cugetul romanesc si sufletul crestinesc. Invremuri de grea cumpana el nu dedeafi dosul, ci intaritlcu nadejdea in Dumnedeti, aparaU scumpa for mosie chiarcu pretul vietei. Numer6sele biruinte improtiva vrajmailor,erail pentru el tot atate prilejurl de a ridica o monastire,o biserica sail un paraclis. Dar si cand Cara era in liniste,et nu se aratati mai putin evlaviosi, caci ere' departe dea fi nerecunoscetorl fats cu Dumnedefi care ii ajutase. Despreosirdia si darnicia for in a impodobi Dumnedeestile loca-suri cu odOre scumpe, se dusese vestea si peste hotare.A imbraca o IOTna in argint sail in aur, a darui o santatruce impodobita cu petre pretiOse, a darui un rind de sfintevase de argint suflate cu aur, in sfirsit a darui o sfinta E-vanghelie legata in argint sail in aur: era dorinta de ca-petenie a piosilor domni si boeri. Dar si sotiele for nu selasail mai pe jos. DOmnele si jupanitele se intreceau in alucra chiar cu mainile for perdele cu multa maestrie si ale darui bisericilor pentru sfintele IcOne. Le admiram multaceste odOre cand le vedem in unele monastiri si mai alesin museul national din Bucurestl. Ele ne arata pe de oparte maiestria lucratorilor, far pe de alta adanca pietate adonatorilor.

Un stint si pretios odor este si o Evanghelie despre careml-am propus a vorbi ceva, de Ore ce merita multa aten-

www.dacoromanica.ro

826 0 EVANGHELIE

tiune prin vechimea el, prin frumusetea legaturel el si prininsemnatatea donatorulul el. Nu voesc a face un studit is-torico-literar amanuntit asupra el cad prin acesta as obosiprea mull atentiunea onoratilor cititorl, ci me void margininumal la cateva observatiunl generale.

Acesta Evanghelie se afla la Sf. Monastire Dintr'un Lemnsi sta. in permanents pe Sf. Masa. Ea este cu multa maes-.trie legata in argint si poleita cu un strat groscior de aur,avend admirabile chenarurl din ghirlande precum si chipurlde sfinti in bas-relief. In fata are tot un basrelief ca ima-gine Coborirea In tad a Inntuitorulul tar in dos SlintaF6cidra ca Imperatesa sub ale card picIOre se vede unsarpe incolacit.

Acesta Evanghelie asa de frumos impodobita, este daruitade Constantin Brancoveanu, dupa cum se vede din o notascrisa in launtrul cartel imediat dupa predoslovie, de in-sas1 mana lul. Iata acea nota: «Sfinta si Dumnedeiasca a-cesta Evanghelie fOrte o am impo (obit inchinand-o SfinteiManastirl ce se chlama Dintr'un Lemn. Iar mesterul ce oail lucrat ail zmintit de ail pus numele Manastirii Bistritil,care acea scrisOre sa nu se tie in sema ca taste den grepia mesterulul. lar de not Taste Manastiril de un Lemn siaci o dam intru pomenirea nOstra si a parintilor nostril.Iul(ie) 25, let 7192'). Constantin Brancovenul Vel Spatar,.Din acesta nota reiese, CA Evanghelia este daruita de Bran-covenul Monastirel Dintr'un Lemn lar mesterul a gresit in-scriptia si ca, pe atunci Const. Brancoveanul era Mare Spa-tar Tar nu Domn Cum ca. este daruita, de Const. Branco-veanul, se mai constata si din alte done note scrise tot deel pe fila 97, adica. : «A Sfintel Manastiri Dintr'un LemnTaste acesta Sfinta Evanghelie, Tar nu a Manastirii Bistritil,precum Taste scris in argint 2), pentru ca s'ail smintit mes-terul cand ail scris. Constandin Brancovenul Vel Spatar*.Wa si inscriptia gravata in argint pe fata a doua a scOrteldin dos: «Acesta sfinta Evanghelie, facutu-o-ail robul WIDumnedeu Jupan Constandin Bran(coveanu) Vel Spat(ar) sis'ail dat Sfintei ManastirI Dintr'un Lemn. 1684*.

1) Datele sunt scrise cu cifre chirilice, iar Kt le-am pus cu cifre arabe.2) Se vede chlar sters cuvintul B stritif si pus in loc Dintr'un Lemn.

www.dacoromanica.ro

0 EVANGHELIE 827

Pe fila Intaia a Evangheliel gasim titlul ei : «Svinta siDumnedeasca Evanghelie carea intr'acesta chip tocmitd depre ortnduiala Greeestii Evanghelii, acum Intaiti s'ail tipd-rit. Den porunca si cu tOtd. chteltuiala Prea luminatului siprea tnaltatului Domn si Oblaclitor a WA Cara RumAnescalit Serban K. Voevod adeveratul nepot prea bunului BA-trdn erban Basarab Voevod Intru folosul si intelegereapravoslavnicil Rumanestit Beserici. Ispravnic find Prea Svin-titul Kyr Theodosie Mitropolitul Wait si Exarh Laturilor. Inscaunul Mitropoliel Bucurestilor typarindu-se La anul de laspdsenia tumii AX B.

Pe contra pagind a filei ce tontine tittul, se afla Inchi-puite stemele teret Tar pe laturi urmatOrele initiate: [0) III.N. B. B. It A t q. P. Ceea ce ar insemna: 16.) qerbanKantacozino Basarab Voevod, Domn si Obld duitorre'ra I Ruma,nesti. D'asupra stemelor, sunt cuvintele : «Ver-suri politice 1(10) asupra stemelor Luminatulul si Inaltatu-lui Domn hi") Serban K. B. Voevod. Dedesubtul stemelorse eta versurile amintite:

Gripsoril si stemele, semnele imperdtielPrecuin si corbul vede-se a fi semnul domnielCu care cest luminat Domn vrednic se tmpodobeteAmendurora stemelor mosten se pomeneste.Ca despre nemul pdrintesc pre gripsor stapanestelar despre murna pe deplin pre corb bine domneste.Tu, dark Domne, care esti marele 1mperat,Care pre cest Domn luminat insuti 1-ai coronat,Cu fina pace sa-1 pazestl cu viata fericitaIn scaunul stramosilor, cu domnie slavitd.

Pe fila a treia gasim o predoslovie care incepe cu cuvin-tele: 4 ha erban Cantacozino Bdsdrab Voevod. Den mila luiDumnedea, Domn si Obladuitor Tarel Rumdnesti, Tuturorcelor ce se vor intampla a ceti, intru Domnul sit se bu-cure In acesta predoslovie el arata dragostea cea marea lui Dumnecleil catre om, cd. sfantd. Evanghelie este cuvin-tul lui Dumnedell, care ne spune tote cele spre mantuire. DAcate -va citate din ea, care se refera la yiela morala a o-mulul. Dupa aceia finesce ast-fe1:1) «Acestea cunoscend si

1) Partea acesta ultima fiind f6rte interesantit, am reprodus'o in intregime.

www.dacoromanica.ro

828 0 EVA NGHELIE

not, avend invetatura de la stramosi, pentru Dumnelelascacredinta, si cum Ca credinta care caste noao date de pro-roci si de apostoli fara de fapte taste mOrta si sufletul cre-dintel sunt faptele, nevoitu-ne-am si not sa ne aratam cre-dintil ca fapte, de vreme ce den mila lul Duinnecleti neaminvrednicit cinstitulul acestula scaun al mosilor (si) stramo-silor nostril, a fi Stapan si Obladuitor. Am socotit ca saindireptam ceea-ce taste folositOre sufletelor, si avend nä-dejde pentru cele viitOre bunatati, ne-am nevoit de am se-virsit acest lucru Dumnecleiesc, Svinta acesta Evanghelie.Care nefiind mai denainte tocmita la slovenie sa o cetescadupe rOnduiala dilelor si a serbatorilor celor Domnesti siale svintilor. Poruncit-am frateluI nostru Ior lace Cantaco-zino Vel Stolnic de o au indreptat Si o au aseclat precumumbla cea ellinesca si intru t6te asemenea dupe orinduialaBesericii Resaritului, alcatuindu -se si svintele cuvinte spre maialesa intelegere a limbil Rumanesti Si asa cu a nOstra poruncasi cheltulala inderepta,ndu-se si punendu se si in Typografiace lucrat la Svinta Mitropolie, find Archiereil si Pastorcrestinescului acestuia noro 1, Parintele nostru Kyr Theo-dosie Mitropolitul. 0 punem acesta tnaintea tuturor celorce vor ceti si dentru mica ostenela nOstra, o dam acestadar pre la tOte bisericile taral nOstre, Intru folosul cresti-nescului norod si intru pomenirea nOstra si a parintilor nos-tril. Si fiti cu bucurie tots eel ce yeti ceti si pomeniti celulce (pe cel-ce) au castigat voao acest bine, si ruggi pentruspasenia nOstra depururea pre Dumnecleil).

Din acesta ultima parte a predoslaviel, resulta, ca pantin acel timp nu exista in limba Romany un text tiparit alEvangheliel care sa servesca ca norma pe la tOte biserieileWei; ca in fine acesta este prima Evanghelie ce a esit desub tescurile tipografiel ce s'a infintat in Muntenia. Scimca a existat Inca din anul 1561 Tetravanghelul lul Coressi,dar acesta n'a putut capata o intrebuintare generala pro-babil din causa defectuositatei limbei

Se crede ca la traducerea acestel Evanghelii, pe TangaStolnicul Iordache, a luat parte si [eromonahul DamaschinGherbest mai tardiu Episcop la Buzeil (1708) si apol laROmnic, precum si fratil Radu si Serban Greceanu carilla 1688 ail luat parte la traducerea Bibliei.

s'ap

www.dacoromanica.ro

0 EVA NGHELIE 829

Din o nota tiparita la finele Evangheliei. vedem si cinea fost tipograful, adica: Smeritul tntre iermonast KyriacTyparniculiz. Mat vedem si letul t3 P 11.7190=1682.

Chipurile Evanghelistilor nu sunt de loc nimerite. Eleconstati mai mult din niste trasaturi cam grosiere, ceeace denota ca csilograful care le-a facut n'a fost tocmal'nester.

Citind adese-ort pe acesta Evanghelie, am putut constataOre-care particularitati cu privire la limba. Am observat in-versiuni frequente, cea-ce denota ea traducetorit ail urmatpana si constructia limbel grecesci. Se gasesc fOrte multearhaisme mai ales slavonisme, ca: vraciii, rost, norod,spasenie, s. a. Perfectul simplu este tntrebuintat in loc dePerfectul compus. Dar, to general, limba este cu mult maicorecta de cat cea intrebuintata in Tetravanghelul lui Co-ressi. Ca cititorul sa-si faca o idee mai lamurita despremodul traducerei, volt" reproduce pericopa Evangheliet cese citesce in Duminica Santelor Pasci la Liturghie.

(Dinceput era Cuvintul, si Cuvintul era la Dumnedet,si Dumnecleil era Cuvtntul. Acesta era dinceput la Dumne-Ilea Rote printr'insul furs, si far de densul nemica fu, cefu. Intru densul viata era, si viata era lumina Omenilor.lumina intru intunerec se lumineza, si tntunerecul nu ocuprinde. Fu om trimis de la Dumnec,lett, numele lul loan.Acesta veni intru marturie, ca sa marturisasca de lumina,ca tots sa crecta prin el. Nu era el lumina, ce ca sa mar-turisesca de lumina. Era lumina cea adeverata, care lumi-neza pe tot omul ce vine in lume. In lume era, si lumeacu densul fu si lumea pre densul nu-1 cunoscu. Intru alesale, si at set pre densul nu-1 priimira Ear cap priimira predensul, le dede for putere ca sa fie fii lul Dumnecleil, celorce cred intru numele lui. Carit nu din singe, nici din voetrupesca, nici din voe barbatesca, ce de la Dumneclet senascura. i Cuvintul trop fu, si se salaslui intru not si a(m)veclut slava lul, slava ca a unula nascut de la Tatal, plinde dar si de adever.

«loan marturisia de densul, si striga graind, aceqa erade carele am clis, carele dupe mine vine, naintea mea fu,ca mai intaiu de mine era. i dintru plinirea lul not top am

www.dacoromanica.ro

830 o EV fiNGFIELIE

luat si dar pentru dar. Ca legea prin Moysii fu data, lardarul si adeverul prin Iisus Christos fu 9).

Ori-cine va cump6ra acesta traducere ca o editiune mainoun, a textulul Sf. Evanghelii, in deosebi cu editiunea Sf.Sinod, va putea cunOsce multe deosebiri atat cu privire lacuvinte cat si la constructiune. Prepositiunea din nainteacuvintului ecpxil, nu este tradusa prin la, ci prin din sailden. Prepositiunea Trp64 nu e tradusa prin catre, ca inTetravanghelul lul Coressi, ci prin la: Kai 6 A6yoc Tcp64

T6v 0E6v=1 Cuvintul era la Dumnedeil

1) Joan I, 1-17.

Diaconal Al. Petresca.Licentiat in Teologie.

I

www.dacoromanica.ro

Raportul P. C. Protoiere6 al jud. 17.41cea sub ,No.531 din 15 Iulie 1902 ca tre Prea, Sfintitul Episcopal Eparchiel Rimnicu Noul-Severin.

Incheindu-se anul scolar 1901-1902, profund respectuosaduc la cunoscinVa urrnatOrea dare de serna asupra mer-sului scOlei de cantareti din localitate si anume: Cele treiclase ale scOlei de cantareti au fost frecuentate de catre56 elevl 1mpb.rtiti pe fie-care clasa. ast-fel:

1) In clasa I ail fost inscrisi 21 elevl, din acestia dols'ail retras in cursul anului; 19 ail depus examenul general,dupa care 16 ail promovat in clasa II, iar trel ail remasrepetentl.

2) In clasa II-a ail fost inscrisi 21 elevi, din acestia ailurmat cursul sir au depus examenul top, promovand inclasa III-a un-spre-clece; lar unul avend vocea cu totul falsesi ca atare dovedindu-se cu totul ne apt pentru cariera decantaret a remas repetent si ca atare de a fi eliminat dinscold, chiar in propriul seti interes. In clasa 3-a ail fostinscrisi 23 elevl.

Toti ail urmat cursul mai mult on mai putin regulat, tops'atil presintat si au depus examenul general. Dintre acesti23 1nsa ail promovat 20, unul a remas repetent, lar dolavend vocea cu totul false trebuesc neaparat eliminati, cadcu tote silintele depuse de maestrii respectivi nu s'ail pututfamiliarisa cu mecanismul vocal, de care tot-d'auna s'ailaratat cu totul strains si neapti.

www.dacoromanica.ro

832 UN EAPORT

Causa pentru care s'au ingaduit pana in clasa a treia,este ca on de cate on li se spunea sa parasesca sc61a,dinsii se rugail sa mai fie ingaduiti, cu credinta ca din anin an vor deveni mai apti si ca cel putin se OM si dinsilceti daca nu canta in biserica, ca simpli crestini.

Cursurile in anul acesta ail fost predate de catre patrumaestri si anume: Unul pentru musica teoretica si practicala clasa III; unul de asemenea pentru clasa I si II si altreilea pentru tipic, cetire si recitiri la tote clasele si top'sl ail indeplinit destul de consciinclos datoriile cu multmai regulat de cat in anul precedent, mai cu sema dupa cescOla s'a asezat in casele din cuprinsul Sfintel Episcopiicedate si destinate de Prea Sfintia VOstra spre acest scop.

Din acesta causa precum si a programel analitice stabi-lity conform dorintei Prea Sfintiei VOstre, in cursul anuluiexpirat s'ail realisat progrese cu mult mai multamitOre decat in toti anil precedenti si s'ar fi realisat si mai multeprogrese daca sa observaU cu mai multa scrupulositate gre-selele metodului de predare, pe care am avut respectul ale notifica prin raportul meu din anul trecut si despre carela timp in mod verbal si prin scris am pus in vedereamaestrilor respectivi.

Pe langa cantarile bisericestl, tipic, cetire si cele-l-alte cu-nostinti in ale serviciilor bisericesti in cursul anului expirat,s'ail predat si doue cunostinti practice si anume: impleti-tura nuelelor de rechita in diverse forme de cosuri precumsi impletitura paielor pentru palarii.

In ambele aceste ramuri de indeletnicire practica tots,dar absolut tots au dovedit mult gust si fOrte mull& apti-tudine.

Lucrul manual de impletituri a fost predat gratuit decatre parintele Diacon N Nicolaescu, care si-a dat multasilinta si a dovedit mult devotament prin modul destul deregulat cum a urmat la scOla desi ne platit si desi cu lo-cuinta departata de oral de cati-va chilometri.

Pentru continuarea lucrulul manual introdus si practicatin anul trecut, ar fi nevoe de un maestru special retribuitcare si-ar plati singur o buna parte din salariii prin des-tacerea materialulul lucrat. Pe langa arta impletiturilor in-trodusa si predata elevilor in cursul anului trecut de mare

www.dacoromanica.ro

UN RAPORT 833

nevoe ar fi O. se introduce in anul viitor si legatoria decarp in mod obligatoria, pentru ca elevil ajungend la timpcantareti O. WA singuri lega si repara legatura cartilordeteriorate din bisericile pe unde vor fi oranduitl.

Bine -void a ma! cunOste ca tot! elevil scOlet de canta-rep in mod alternativ ail frecuentat in timp de done lunisi atelierul fabricel de luminart a societatel «Pro videnca,din loco litate si este speranta di fie-care promotiune viitOreva avea si cate 2-3 din 10, care sa pricepa indeajunsarta fabricarel de luminarl, tot atat de necesara bisericilorca si legatoria de cart!.

Aducend cele ce preced la cunoscinta am respectul ainainta trei catalOge din care lamurit sa vede atat resultatulobtinut de elevl in cursul anuluf scolar precum si la exa-menul general de finele a anului scolar.

Bine voiti a cunOste ca in a doua jumatate a lunel Au-gust viitor, voi avea respectul a inainta o dare de sema apartil materiale din anul trecut, cu excedentele realisateprecum si un budget intocmit pentru anul viitor, care in-cepe cu 1 Septembre, pe care le voi supune aprobarel PreaSfintiel VOstre spre a ne servi de el in cursul anulul ur-mator 1902-1903.

Sunt al Prea Sfintiei VOstre prea supus serv.

Protoiereii M. Rau/.

--,croto.e..9402Mi.--

Biserica Ortodoxit Rom Ana 8

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Se aduc multamiri publice personelor piose notate mai jos, carsad bine-voit a inzestra biserica Cuv. Parascheva din corn. Licuri-du. jud. Teleorrnan, cu diferite obiecte Qi aflame : D 1 Marin Ilielvanescu a da,ruit o cadelnita de metal in valOre de 27 I. SavaMfineesou un Octoich mare legat cu pele marochin, in valore de 25lei si Damian H. Dencescu un Apostol legat cu pele qi panza,

Se aduc multamiri publice piosulul sergent de oras anume Ni-colae Grigoreseu din capitals care a bine-voit a Bona bisericei pa-rochiale Dichiu (TirchilestO done volume tomul al Ill-lea i al1V -lea din Biblie, legate qi tiparite in auul 1855.

D1 A. Vantu si sotia sa Ecaterina \Tanta imbracand in argintic.ona hal Iisus Christos de pe catapetesma si o alts icons mica, cumsi o candela de argint, pentru biserica Sf. Vineri-Noull din capi-talii. Asemenea Pr. Gh, Popescu Econom Impreuna cu ginerile sellMihail N. Vatarnanu an imbracat in argint proba 12, icona cea marea Sf. Mucenic Gheorghe tot la gisa biserica pentru asemenea fapte*Ise si demne de imitat, li se aduc multamiri publice.

Se aduc multamiri publice personelor piase mai jos notate, car'ad bine-voit a dona bisericei Adormirea Maicei Domnului" dinparochia A danca, jud. Dambovita, obiectele aratate in dreptul $e-'Aiwa si anume : Parascheva Tanase Popescu din corn. Sacueni adaruit 100 lei pentru cumperarea clopotulul bisericei, Radoiu I.Mihaila din Adanca una candela de nichel in valore de 12 lei §iDumitru I. Mihaila idem, done candele de nichel in valore de 20 1,

Se aduc multamiri publice locuitorilor din parochia Salciile, jud.Prahova cum si Preotului paroch Petre Nicolescu din acea parochie

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 835

care prin contrtbutiuni voluntare au imprejmuit curtea bisericeia cimitirulul acelei parochil cu Obrele de scanduri grose care vadura multi anT pentru care at cheltuit peste 1000 1.

Se aduc multamiri publice D-lui IOn Iliescu comerciant, care abine-voit a ddrui bisericei din parochia Petriceaua, jud. Prahova,o Evanghelie legate, cu pele, in valore de 30 1.

D-nii Ilie T. Georgescu comerciant angrosist de ceriale din urbaMizil, Gh. T. Georgescu $i Gh. Serbanescu tot din Mizil, bine-vo-ind a veni in ajutorul reparlqii bisericei din parochia Valea-Anei,com. Star-Chiojd, pl. Telejen, jud. Prahova, eel dintai cu 700 I., aldoilea cu 200 1., Tar eel de al treilea cu 100 1., pentru aceste faptelaudabile si demne de imitat li se aduc publice multamiri.

Se aduc multamiri publice personelor pi6se mai jos notate cartau bine-voit a dona diferite obiecte bisericilor din judetul Ilfov sianume : D-1 Jean N. La hovari proprietarul mosiei Balotesci, donepolicandre bisericei parochiale Balotesci, in valOre de 600 1. D-naHaricliea N. Hristodula pentru biserica parochiala Tamasi un rindde odajdii in val6re de 100 1, lumindri de cera curate, in valorede 41 1., si una mass brodata cu fir. D-nu Teodor D. Biciola bi-sericilor parochiale si filialei, Copaceni-Monastiri ate un rind deImbracaminte pentru iconostase brodate cu fir $i 25 kilo 'umlautde cera, tote in val6re de 216 1. Locuitorii Marin Stan si G. Nico-lae art dat la biserica parochiala Vasilati 36 lei pentru eumperareaunei candele de argint, tar D-na Angela S. Siropulo din urbea 01-tenita un acoperemInt pentru Sf. Potir si D-1 Anton Vanie, cu spe-sele sale_a facut reparai1 bisericei parochiale Lucenca.

Se aduc multamirT publice D -neI Constantina C. Chiricescu carea bine-voit a ditrui bisericei Si. Nicolae din parohia Topesti, jud.

un rind de vestminte in valore de 300 lei lucrate de D-sa.

Se aduc multamiri publice Pr. Theodor Popescu paroch, parochiei.Bujoren!, jud. Valcea, care pentru impodobirea bisericei SfVoevosli, din Bogdanesti, judetul amintit si mai multe reparatiunisi imbunatatiri acelei biserici a cheltuit din propriul sett avut 700 1.

Se aduc multamiri publice D-lui Tache P, Negulescu, din com.respectiveGhighera, jud. Doljiu, care a bine-voit a ddrui bisericei

o colimvitrd de arama si 4 kg., luminari de are:.

Se aduc multamiri publice persOnelor pi6se mai jos notate, earlsu bine-voit a contribui cu sumele si obiectele ardtate in dreptul fiecanna la repararea bisericei parochiale din com. Cetatea, judetulDoljit si anu me : D-1 Tanen G. Plesea proprietarul mosiei Cetateaa daruit 500 1. D-1 losit Taliovici proprietarul mosiei Gem eni din

Gorjit,

yi

@it

Shale

www.dacoromanica.ro

836 DOHATIUNI

jud. Mahedinti 300 1. Preotul paroch P. Mihaescu 354 1. D 1 SimionPencagu din strada Regard Bucuregti a daruit un policandru inval6re de 1900 1,, Tar obgtea comuni 5000 1., gi pentru picture 4200 1.

Se aduc mull amiri publice D -rel Elena Nicolescu gi D-nei ElenaTangsache Dumitrescu, din urbea Craiova, care an bine -voit a darnibisericei Obedeanu din acea urba, cea dintaiti done perdele nentruiconele impe'rategti in val6re de 10 1., iar a doua o candela de ar-gint in val6re de 25 1.

Se aduc multamiri publice personelor piose mai jos notate cartan bine-voit a darui de Sf. Pagti bisericei parochiale ,,Sf. Dumitu"din corn, Coveiul, jud. Do Pi, diferite obiecte gi anume : D-na ZoeTanasescu din urba Craiova a daruit done perdele, trel procovete,o p6la pentru iconostas gi done mese tate in val6re de 60 1. D-naMitrache Udrisce, din corn. Bailesci, a daruit un sfegnic de 'emuvapsit in val6re de 6 lei, gi D-na Firu Iovan Popa, tot din Bai-lege, un sfegnic gi o masa de lemn, ambele in val6re de 11 1,, TarD-1 Mih. Pasculescu, Invetator in comuna Catanele, precuna gi so-tia sa, an daruit o pereche cununil lamaita gi dou6 luminari ceraalba, in val6re de 67 1.

Se aduc multamiri publice personelor piose mentionate mai josearl all bine-voit a contribui cu sumele gi obiectele aratate in drep-tul fie-carufa, la construirea, impodobirea gi inclestrarea bisericeicatedrale din urba Tirgu-Jiti gi annme : Onor. Primarie respectivea contribuit cu 6355 1. D-nii : Toma Calinescu cu 200 1. Luciu Stan-culescu, Costica M. Danaracu gi Barbucean Mihail cu cote 100 1.Mater I. Dandracu gi Simion P, Gheorghiu cu cite 501. Vasile Rogea,Ionita Ionescu, Alexandru Stroe, Alexand.ru Meculescu, Ion Mus-culescu, Ilie Serban, Nicolae Milogescu, Ivancea Anghel TomaCostescu cu cote 20 1. Panteleimon Barbulescu gi Stefan NicolaescuCiobotea cu cote 30 1. Petre Iosif Hobeanu, Marin Petrescu, Ilie

Ilie P. Dobrotescu gi D. Nicolescu Ciobotea cu ate 10 1.Bogdan Gheorghe gi Constantin Udroiu cu cote 5 1. Costica Stefangi Ion Popescu cu cote 2 lei. D-1 Gr. Mihul etu a daruit o Evan-ghelie editia Sf. Sinod legatg, cu plisa, D-na Casuca Locotenent Co-lonel Dancovici imbracamintea iconostasulul, D-na Antonita C. Ca-ribal o fata masa lucrata de cask D-na Smaranda N. Popovici unpreg, D-uele Ivana M. Zanescu gi Pena Vasiliu o p61a la MaimDomnului, D-1 Ion Rogca mai multe batiste de matasa gi D-1 P. Co.rnoi o cans, un sfegnic de alama i o tava.

Se aduc multanairi publice enoriagilor din parochia Ungureni,urba Craiova, carT an bine-voit a contribui cu bans la repararea bi-sericei Sf. Nicolae din acea urba gi anume: Preotul Ion Plevianu,Florea Stelian, Nae Predescu gi Florea Macetanu cu cote 100 lei.Ion Marin 60 lei, Costica Vasilescu 40 lei, V. Marian 50 lei, N. B.Ionescu, Gr. Predescu, Dumitru Zamoschi, N. Gangioveanu gi F.

si

---

Vasilovici,

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 837

Eliescu ate 20 lei. Ba luta Sanditlescu, Ion Florescu, Nicolae E-liad a, Sava Christea, Tanen Anica gi Stan Dimian sate 10 lei, NaeConstantinescu, Anastasie Dumitru, Pancea Tosca, Stoian Marin,

G-h. Stoenescu, Enache Daniel, I6n Cernaleanu, Dumitru Io-nescu, Ionia Mihai, Ion Marinescu, Petre Constantinescu, GhitkDumitrescu, Matache Grigorag, Petre Grigorag, Teodor Sache, IonVacuta. gi Coast. Stoenescu sate 5 lei. E. Draguleqcu 4 lei. Alex.Niculescu, Ilie Gruia, Barbu Iona, I. Gasper, Ion pi Ecaterina,Anghel Bobogea, Iorgu Driinceanu, Const. Brutaru, Nastase Po-pescu, Anghel Ionescu, Nicolae Maria Cosain, Petre Constantineseu,Ion Voinescu, Mate Spirea, Mihai Radu gi Nita Florescu sate 2 1.Gh. Eremia, Stanciu Vardistu gi Ilie Ba laga ate 3 lei. Maria giConstantin, Matei gi Zinca, Ilie Ecaterina, Nae Sandulian, Ionacu fiei, Ion gi Tudorita, Maria Lisabeta, Petre Nedeianu, Maier,Marin George, Iona, Patru, Anastasia Theodor si Costache BagteanCate 1 lett. Ecaterina 20 b., Ion, Florea, Constantin gi Maria, AnicaMarin, Stefan lanovici i Radu Ciocan ate 50 bani. Stanca Ion 70 b.

Se aduc multamiri publice D-lui D. Dumitrescu, care a bine-voita oferi preotului lOn I. Mazilescu, din parochia Marotint.1-de Jos,jud. Romanati, un epitrahil de stofk, cu fir in val6re de 25 lei pen-tru trebuinia serviciuluf bisericei,

Se aduc multamirt publice D lui I6n Iliescu, profesor la Gim-nasiul Alex. Lahovary" din R. Vilcea, care a bine-voit a daruipentru serviciul corului de la Sf. Episcopie respective, partiturileseparate pentru fie-care voce si partitura generals'. a D-lui GavriilMusicescu tote in val6re de 25 lei.

Chiriarchia Dnnarei-de-Jos, exprima multamiri personelor maijos arktate cart au bine-voit a dona bisericei Inaltarea Domnului,parochia Aiorman, jud. Tulcea, objectele notate in dreptul fie-caruia§i anume: D-1 Stan Dobrea, din catuna Canat-Calfa, ul_a Cazaniein valore de 11 'lei gi una truce argint de China in val6re de 25lei. Gh. Rusu din Ai- orman, un sfesnic cu tree lumini in val6rede 20 lei. Dumitru Dafink si Nicolae Hodorog din catuna Canat-Calfa, una cadelnita in val6re de 32 lei gi 50 bani.

Chiriarchia Dunarei de jos exprima multamire publics personelor,cart au bine-voit de a dona bisericei parochiale Sf. M.M. Voevodidin parochia Canlabugec, jud. Tulcea mai multe ic6ne gi anume:Preotul C. Basgan, una iamb:, in val6re de 50 lei. Tudor Sivrin,una de 35 lei. D. Fatu, una de 35 lei. Colin Tonciu, una de 25 1.lancu Ghenu, una de 30 lei. G. Unguru, una de 25 lei. Ilie Dobrea,una de 25 lei. Sore Baltaru, una de 25 lei. Moise G. Andrei, unado 25 lei. Iordan Tudor, una de 25 lei G. Gala, una de 25 lei,Vasile Andrei doue sfegnice in valOre de 45 lei.

Chiriarchia Dunkrei-de-Jos exprima multamFi D-lui Gheorghe

Idn

gi

gi

www.dacoromanica.ro

838 DONATIUNI

Giosu, proprietarul moiet Giosenl, care a bine-voit a cheltui 2000lei pentru imprejmuirea cu gard a bisericei parochiale din parochiaViziru-de-s us, judetul,.Braila.

Chiriarchia. Dunarei-de-Jos, exprima multamiri D-lui GheorgheRa lulescu arendaoul mooiei comunet Frumuoita din jud. Covurlutof sotiet sale Maria Oh. Radulescu, earl an bine-voit a dona pen-tru Sfintele Serbatori ale Invieret Domuului of Mantuitoralut nostruIisus Christos, bisericei parochiale Sf. lmperati din clisa comuna,17 kg., de cell curata oi una candela de argint de china.

Chriarchia Dunarei-de-Jos, exprima multamiri persOnelor mat josnotate, cart an bine-voit a dona bisericei parochiale Sf. Imperatidin comuna Gargalak, jud. Constants objectile notate in dreptulfie-caruia, dupe, cum urmeza : Ivan Dobre, ReM Dobre of Gh: Raiuuall donat un clopot in greutate de 76 kgr., in valore de 460 lel.Tone Mitiu a donat un clopot de 55 kg., In valore de 260 1. TudorNociu prefacerea unui clopot in greutate de 38 kg., care a costat79 1. Epitropia bisericei respective, uu sf. chivot si un sfeonie tri-cher de argint plache, in valore de 110 1. Nicolae Simizeanu en Ta-nage Gh. a donat un policandru cu 18 lumini de alama masivii co-stand. 3501. Zlata T. Raciu, luminarile a unui policandru cu 151u mini,Calin Slavi o cadelnita de argint plache costand 28 1. Simion Ivanluminarile necesare a unui policandru en 10 lumini. Dumitru Raiupentru ridicarea unet cruet monumentale in locul Sf. Altar, al Sf.Biseriet yacht, costand 130 1.

Chiriarchia Dunarei-de-Jos, exprima multamiri personelor mai josnotate, earl an bine-voit a contribui Cu suma preve4uta in dreptulfie caruia pentru imprejmuirea cu scandurt a cutlet bisericei Sf.Voeyo4i, filiala parochiei Craesci, jud. Covurlui, dupa cum urmeza :Iordache V. Gociu, N. Balcu, D. Pruteanu, I. 0, Craescu, D. Va-siliu comerciant. I. Albinet, Grigorie Pralea, I. lord. Craescu. Th.Mote, Th. Apostot, I. Ciuhureanu, V. Gociu, Mihail G. Craescu, I.D. Lepadatu, N. Nistor, Oh. Mote, Oh. Rusu, Catinca reduya, Gh.Nistor, C. Tani, comerciant, Ion Comoa, Ghit,a Isac, 1. Lupaocu, A-ristide G. Craescu, I. Lepadatu, Al. Oprioan, Oh. C. Lupaocu,Panait Tancu, Gh. 1. Nistor, Coast. Tudorache, Gh. Mititelu, Ena-che Dima, I. C. Nistor, Const, P. Buhaciu, M. Salceanu, St. P. Di-nka, St. Balm, Iorgu Oh. Buhaciu, Const. Bogdan of St V. Nistor,fie -care cu cate 2 1. Alecu Oh, Craescu, Alecu Balcu comerciant,I. V. Gociu, Mitache Bogdan, Th. Bubociu epitrop, Iordache Tacu,Oh. Nistor, C. Nasip, C. Laptariu of Coast. Balcu fie-care en ate 21. 50 b. V. A. Laclar, I. St. Mote, Andrei Radu, Const, Iancu Giurgea,Coast. Condrea, I. Al Laclar, I. I, Chtrciu, I. Vasilache, V. I. Cra-escu, Simion Marchidan ff rar, V. Nasip, I. Craita, V. Albinet. A-nita G. Craescu, Aftine Toma, V. Mote, Th. Bradea, Const. Sava,I. N. Nistor, Gh. Buric, V. Oh. Patriche, Th. Carcota, Gr. Foidaktu,Oh. Gr. Pralea, Alecu Gociu, Coast. Giurgea, Gh. Bosom, St. Mote,

--

www.dacoromanica.ro

DONA1IUNI 839

N. Isac, Mihail Dinica, Frosina Gh. Simion, Michail Vrabie, AndreiMelinte, Mitachi Bichiru, Antoche Sava, Catinca Gavrilescu, Gr.Gh. Popoiu, Al. Bichiru, I. Greta, Alecu Tacu, Oh, Bichiru, I.Gheorghiti, 1. Ste lea, Anton Pralea, Scarlat Ifrose, Gh, Giurgea, E-lena G. Isac, Tanase Carniciu, I. V. Nasip, Gh. Pastia, Ilinca Chir-ciu, Gh. Tacu Lungu, I. Bichir, Iorgu V. Bichir, Petrache Buhociu,Dimofte I. Cretu, A. C. 'Ulan, V. Gh. Craescu, Mit. Gh. Ilie, IonPr. Buhociu, V. D. Buhociu, St. N. Coonita, N. lOn, St. Jirebie primar, Th. Pr. Buhociu, Const. Craescu, Catinca Gh. Mote, I. I.Nistor, V. Stavru (stanga), Manole Bichir, Oh. Ilutunoi, V. Manole,Gh. Melinte, IOn D. Gh. Buhociu fie-care cu cate 1 1. C. Vrabie,I. Luca, Moise Rosen, N. Chirciu, C. Mititelu, C. Pralea, AndreiGh. Craescu. Caramfil Giurgea, V. Grecu, 1. C. Nasip, I. C. Giurgea,I. C, Craita, Hristache Mote, I. Dediu, Aftenie Stange, lordache Car-cota, Scarlatache Toderaocu, D. Lepadatu, M. Vrabie, Ghita" C. Glut.-gea, P. Lepadatu, lordache Nistor, C. Buhociu of Sterian Ghata,fie-care cu ate 1 1. 50 b, D. Nistor 1 1. 70 b. I. Horgaou Craescu1 1. 25 b. C. Mihaiu, M. S. Popa, Maria N. Mihaiu of C. Carcota,fie-care cu cate 50 b.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri personelor mai josnotate, cart au contribuit cu suma de 349 1. 50 b., pentru returnareaunui clopot la biserica parochiei Foltesc,, jud. Covurlui oi anume ;Dl. Dimitrache I, Chicuo 145 1. 50 b. D-na Maria I. Chicuo 100 1.D-na Rucsanda C. Patriche 201. D-1 TOcler Pascal 20 1. D-1HristodorGheorghiu 10 1. D-1 Dimitrie Zissu 10 1. D-1 Eane Gheorghiadi 5 1,D-1 Grigorie Codreanu 5 1. D-1 C. Stanciu 5 1. D-1 Nita Blebea 3 1.D-1 Avram Muntenau 2 1. D-1 Mihail D. Paladescu 5 1. D-1 Dimitra-che A. Baleanu 2 1., oi D -nil IOn Moraru, Vasile Badiu, Ion V. Ba-diu, Gheorghe Blebea, Costache L Dragan, Vasile Gociu oi GheorgheNeoteanu fie-care cu cate 1 1. il-na Maria I. Baleanu, Hagica a hara-clit bisericei parohiale Sf. Voevosli, o perdea de plug pentru uoileImperateoti in valore de 10 1.

Chiriarchia Dunarei-de Jos, exprima mulfamiri publice locuitori-lor Mihalache, Tudora tefanache of Ana Borao car! an bine-voita darai bisericei Inaltarea Domnului din parochia Aiorman, un sfintPotir de argint de China in valore de 60 1., precum @i locuitorilor:Pavel Apostol, Dumitru Popa oi Alexe Filip, cart ail darttit aceleiaobiserici tree acopereminte pentru sfintele vase in valore de 30 1.

Se aduc multamiri publice Pr. Grigore Suditu, paroh parochialSauleqtf, pl. Gilotru, jud. Gorjlii, care a bine-voit a infiinta biblio-teea parochiala respective, daruind insup 203 volume cu cuprinsvariat.

Se aduc multiimiri publice D-lut IOn Kalinderu, AdministratorulDomeniilor Coronet, care a bine-voit sa repare biserica parochiala,din comuna Segarcea, jud. Doljiii §i sa construlasca in cele done

--

www.dacoromanica.ro

840 DONATIONI

cimitire ale comunei dou6' capele, pe care le-a inclestrat cu celenecesare serviciului funebru, costand tote aceste lacrurf 10,000 leiprecum qi pers6nelor mentionate mai jos earl au contribuit cu ceeace se vede In dreptul fie-caruia, la inclestrarea cu obiectele nece-sare cultului, a bisericei cu hramul Sf. Nicolae din com. Cornu,pl. Dumbrava, jud, amintit oi anume : Gh. Florescu Invetator unpolicandru cu 24 luminari in val6re de 300 1. Iosif Florescu Primaruna Evanghelie elegant legate in plug in val6re de 100 1. TacheMihaik sea un epitaf gi un sfeonic in val6re de 100 lei, G-h. I. Flo-rescu un potir complect in vul6re de 100 1. I6n N. Popescu un steagin val6re de 75 1, Costica D. I. Oprescu una cadelnita mare vi douacandele mica in val6re de 71 1. Marin R Florescu un sfeonic cutrel brate in val6re de 40 1 Costica Nicolaescu una cruce mare inval6re de 35 L Gh. R. Florescu uua candela mare in val6re de 301. Nicolae Calafeteanu una pereche cuuunii in val6re de 25 1. I6nFiru Galiceanu una eruce pentru botez in val6re de 20 1. NicodimMihaileseu una candela mica in val6re de 16 1. Mitrica D. Ionitaidem 16 1, Mihalache I. Murgu una candela in val6re de 18 1., oiI6n N. Popescu una cadelnita pentru biserica Sf. Dumitru in val6rede 20 1. Au mai contribuit pentru cumperarea unui rind de veot-minte pentru serviciii personele urmatore : Marin Mihailescu, Gheor-ghe C. Mirescu oi Dined Iacov Murgu cu cate 20 1. Rafail N. Da-

cu 40 1. Anghel I. Bunget, Marin St. Negoescu. 16n IacovMurgu, Gh. I. Murgulescu. 16n Murgulescu, lacov I. Murgu oi Gh.D. Murgulescu cu catel0 1. I6n D. Oprescu cu 15 1., of Florea St,Barbu cu 5 1. I6n D. Ionita, Mitru Dinu Carta oi Marin D. Oprescueu &ate 20 1. I6n Ignatescu notar cu 30 1. Pentru cumpararea unulChivot de argint plache au contribuit persOnele Istatie I. Radinoiucu 15 1. I6n Murgulescu cu 10 1., i I6n Mihailescu cu 5 1.

Comitetul Redactor al acestei Reviste rOgacu tot dinadinsul pe Domnii abonati direcfidin Para i streinatate a inainta D-lui ea-sier al Revistei, Str. Muselor No. 24, costalabonamentului pe anii neachitaf idcia ndu-secunoscut Ca nu li se va mai trimite Revista,celor care nu vor achita abonamentul.

.".- It i

'h&j=

www.dacoromanica.ro

1902 07

Documents

Transcript of 1902 07