ti 0- ,61, r

I. Dec;siune pag.' 129.II. Necesitatea reimprimAreI C5rtilor biseri-

cescI cu litere strSbune. . . . . . D 131'III. Decisiunea S-tulta ,:i EcumeniculuI Sinod

tinut la Florenta . . .... . ro.IV. Scrierea Teromonah. Icnichie Cacavela . rsz.V. Material pent, u literal. biseric. national v 057.VI. Scrierea leroschim. Chiriac ROmnicdnu .. ins.VII. 1.tor,a0uni v 17:-VIII. Yrocesele-verbale ale sedinc.S-luI Sinod y 89.

,

t-tr'ccobc,,

BLICURE5TI.

-,/`;7:-Vrqprerta (/')re1freict>erl.f

34. Str. Pincipttele-Unite, 34.

I 8 8 9.

;7.

.0TABELA MATERIILOR.

iy

ti

10, '3. e"0

3/1

SC

..:Ii.it;(1.TicV,..n1;

BAsER-icA

ORTHODOXA ROMA

t)

; -

Revista Periodica Eclesiastica.

A UL AL X111-lea, 1 3. .!

I T.T 1T N'

. ., . r..,

;...1-_.

:k --,.....y.o Irt,3........ ,,..;./ 4:.. ,t0/1... ,,,,"....cti ,f".1;:sr, ot...r...1.1. ,..,.. ,I,AL :'L_ 76; R,7i.i,

- ---:.-' le, ,6031.-1C)I -

SECTSA 121:OR 1.E

r .-., fir"'t 2)} P..- 0

01.Y f:14

.7.0.

: P , 0'"PO .10 '-.

--t

6

11

fiy

I

1: I

:".

/V

1!1

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTHODOXA ROMAN..

DECISIUNE.Santul Sinod al Santei biserici autocefale oithocioxe ro-

mane, in seditqa sa din 8 Mai, a aprobat in unanimitatepropunerea Ina lt Prea Santitului Mitropolit Primat de ase tipari in foi volante formula pentru pomenirea familieldomnitdre la serviciile bisericesti si a se tipaii in revistan6stra ca decisiune, precum urraeza:

La Ectania cea mare.

Pentru Prea Inaltatul si de Christos iubi-toriul Domnul nostru, Carol I, Regele Ro-manic]. Sotia Sa Domna si Regina Eli-saveta si pentru iubitoriul de Christos,Principele Ferdinand, Mostenitorul Tro-nului, Domnului sa ne rugam.

D pa Evangelie.

Inca ne rugam pentru Prea Inaltatul si deChristos iubitoriul Domnul nostru, Carol I,Regele Roma.' niel r Sotia Sa Domna si Re-gina Elisaveta si pentru iubitoriul de

www.dacoromanica.ro

130 DECISIUNE

Christos, Principe le Ferdinand, Mosteni-torul Tronulul, pentru sanatatea si man-tuirea Lor.

La Sante le Daruri.

Pe Prea Inaltatul si de Christos iu-bitoriul Domnul nostru, Carol I, RegeleRomaniei; pre Sotia Sa Minna si ReginaElisaveta si pre iubitoriul de Christos,Principele Ferdinand, Mostenitorul Tro-nului, sa.-I pomenesca Domnul Dumnedetiintru imperalia Sa, tot-deuna, acum si pu-rurea, si in vecil vecilor.

www.dacoromanica.ro

Necesitatea reimprimarei lor bisericesti cu litere stratum.

In Biserica chre§tina orthodoxa. resiiriteana, on-ce poporce'§] are limbo, sa, graml sett, sa r6gt lu] Dumnecleu inlimba stramo§ilor se] pe care o intdege, pentru ca este a sa.Acest princip adoptat Inca din seculile primare in Biserica

Aritului de a'§i saversi fie-care neam de 6men] rug,' ciunelesale cu vorbe intalese de el §i a se inchina in sfintele tem-ple audind, cetindu-i-se §i cAntandui-se in limba sa natio-nala, a contribuit forte putprnic pe de-oparte la nutrireasentimentului national religios, la cultivarea limbei sate aliteratures acelul popor, la desvoltarea progresul §i imbo-gatirea limbei acelet natiuni cu diferite §i variate expre-sium§i cuvinte; pentru ca in recensiunele facute din timp intimp cu ocasiile reeditarilor cartilor de ritual bisericescs'au tot reveclut textele, dupa, progresul limbistic ce a ob-tinut in timp acel popor, §i ast-fel sä justifica necesitateaunel inbunattycin a limbei. Pe de altr], parte serviciul im-portant Inca, ce a mat adus acest princip primit in Bise-rica a fost conservarea nealterata a geniului acelei limbsla acel popor §i in urma posibilitatea, de a se tot imbo-gitti §i desvolta mereu cultivarea §i perfectionarea lim-bei nationale la acel popor. Daca am lua de exemplu po-porul nostru ne-am convinge pana la evidenta ca atatlimba romaneascitconsiderata ca mijloc de comunicareoil contact intre eel de un neams'a format, pastrat §i

www.dacoromanica.ro

132 NECESITATEA REIMPRIMAREI CARTILOR BISERICESTI

perfectionat sub adumbrirea bine-fiicet6re a religiel chres-tine, mat ales and acest popor apartinea rituluT orthodox_si cand isI avea afirmata nationalitatea sa. Monumentelecele mai vechi limbistice, scrierile si imprimatele cele maiIndepartate ale neamulul nostru sunt mat numaT religi6se ;apol incercarile de perfectionare si inbunetatire a limber sunt(acute la inceput tot in scrierile bisericestt, in cartile de ri-tual prin incercarile de progres limbistie a unor pers6nebisericesti.

Din cat cundscem pane in present, acele micT resturl ceni s'atl conservat despre vechimea limber nostre, manus-criptele cele mai valor6se, sunt tote de continut religios ; deaseminea si imprimatele cele dintai ca Tetravanghelul luiCoresi si Psaltirea, Cazania lui Varlaam si Prologele lulDosoteiu etc. etc. tote sunt fontant bogate limbistice, deunde filologi] nostri Roman], ca si albina din florile ce seivesc mai intat in timpul Prima-verii, extrag materialulsigur si important al geniulm limber neamulut nostru. Cattimp neamul Roman era imprastiat si respandit prin Re-gatul Rornaniet de asta-d], prin peninsula Balcanica si prinTransilvania si nu era inehiegat in un singur popor, norRomani], din consideratiun] politice ai localnice, din lipsade a ne putea afirma ca natiune, ba Inca un timp si dui aconsolidarea Statelor RomanestlValahia si Moldova,dincausa neintreruptelor lupte ce au avut a sustinea primiiDoi:111140n at Romnilor, n'am putut de sigur avea nicitimpul trebuitor si nici Orneni preparati de a incepe si a sa-ver* ttaducerea si tiparirea eartilor de ritual bisefcesc inlimba national], ci s'au servit de cartile de ritual ale nea-mulm slavon. Serviciul insemnat ce a adus 13iserica po-porttlut ronallnes° la inlaturarea streinismulut din limba na-tionala este nepretuit de mare. A.06st inlaturare s'a ince-put ptiq Biserica national] si s'a desaversit treptat si inmama s'a indep trtat streinismul si din oficiile Statelor, maiales pe timpul Int Vasilie Lupu 5i Matlieitt Basarab. Un po-por ce nu'sg are limba sa proprie, nu e Ore sust.nea ca con-

www.dacoromanica.ro

CU LITERE STRIBUNE 133

stitue o natiune, pentru ca'i lipseste until din elementelevitale, din basele ce compun edificiul uneiFara religie, fara limba proprie fara moravuri nu sepate forma o nationalitate. Lipsa limbo la un popor 1-a lostpedica cea mai grea de a se grupa, constitui afirma canatiune. Exemplele de felul acesta suprabondeaza, mai a-les in timpurile moderne. Sa nu se insale cine-va ea a-doptand in neamul sett o limba streina, chiar cea matculta, ca de exempla cea a Grecilor si a Romani lor, prinacesta ar contribui ceva la desvoltarea nationalitatei sale,nu, ci din contra ar pune o stavila mai puternica o in-tarziere destul de mare data nu o pedica perpetua in re-invierea desteptarea nationalitatei sale. 0 eantare bise-ricesca romandsca, un eantec national romanesc, o doinanationala pentru not Romanii valoreza mult mult decat o rapsodie omerica on o elegie Latina. Cea streinavorbeste mar mult mintii n6stre, pe and cea nationalainimei n6stre ; s'apoi este stint ca nationalismul rezide multmai mult in inima, decat in minte. Cu drept cuvent dars'a exprimat si Coresi in Tetravanghelul set, ca

avend in vedere acest adever Inca de pe la 1560 :cd sf antabesericd mai bine e a grdi cinci cuvinte cu intd-les (adica in romanestelimba nationala) de cat 10,000de cuvinte Deintdiesein limba streind. Tot asa se exprimai Mitropolitul Stefan in prefata Psaltirei sale, ca mai bine

este a grai in limba neamulul seta in romaneste preotulromande cat in limba neintaleasa de popor, facend alu-sie la limba slavona, care se intrebuinta in bisericile Ro-manilor in acele timpuri. Apoi Coresi se pronunta i matcategoric: am scris aceste sfinte cdrft de invdtdturd, casa fiepopilor Rumdnestt sdintellegd scz invete Rumania, tine'screstini.

Apr6pe tats cultura limbistica nationala este biseric6scadesvoltata de clerul bisericei n6stre Romane orthodoxe natio-male Prin cultivarea limbei nationale in sinul Bisericei, ea,limba, §i -a imprimat un caracter autoritar, imposant, gray §i

nationalitati.$i

§i

$i

si

mai

si altimulti,

in

),S'i

si

www.dacoromanica.ro

134 NECESITATEA REIMPRIMARE! CARTILOR BISERICESTT

majestos, dermo de a representa majestatea Dumnedeiasea,puternic si vivace de a in5,4a multamiri lui Dumneqeu pen-tru bine-facerile ce primeste de la El; moderat si umilitcand este vorba de a'si marturisi cu cainta si zdrobire deinima natura sa p6cat6sa. i la, not in genere vorbind, iina-bele clasice din care s'aii facut tiducerile cartilor biseri-cesti ati influintat puternic asupra formarei stiluluf bisericescin limba nationala. De acolo avem turnura acea clasicace se observa in limba cartilor bisericesti, de acolo deco-pier! de eazuri, de expresiuni si de frase chiar. Sa p6teea area limba sa nu sune asta-4T bine auclului modern,cultivat sub impresiunea limbelor mat mult analitice, de-eat sintetice, dupre cum a ajuns asta-qi limba romanescii,a jurnalisticei; cu tote acestea nu va putea niment con-testa gravitatea si imposanta limber vechi bisericesti cum sia Cronicarilor nostri, cu tote arhaismele ce le cuprinde.

Cu tote acestea, Biserica nostra nationala ne-fiind static-nara in cea ce priveste modul cel mat nemerit de a inv6tasi preda, Natiunei sale adev6rurile Chrestinismulni, a facutin deosebite timpuri si epode diferite recensiunt limber eu-prinsa in cartile bisericesti, dar intr'un chip aprope nesimtitsi neintales de popor. Baca se compard deosebitele editii decaltl bisericesti ale tirripului sa constata positiv ca a avut rocinbunat4tirea in timp a limbeT in Biserica prin indrep-

corectari in stilul cartilor sale de ritual. Ast-fel faraperde limba biseric6sca nimica din vechimea, greutatea si se-riositatea sa s'ani facut midi schimbari in stop in tot-d'auna deameliorare. cu totil ea pana la 1881 numal ineercarfs'ati facut de a se transcrie limba din cartile bisericesti culitere latine strabune, ea o necesitate reelamattt de timp.Aseminea incercart Inca cunostem de pe la inceputul se-

Pana la acesta data insii de cand a fost exclusalimba slavona din biserici si inlocuita cu limba nationala,not Romanif ne-am servit in bisericile n6stre nationale cucarts bisericesti imprimate tot en buchi cirilice (slavone).Statul Romanesc pentru considerente politice nationale, si

tart si a'st

tirii

eulultt.

www.dacoromanica.ro

CU LITERE S'1RABUNE 135

pentru desvoltarea si cultivarea limber patriel dupa baseleoriginei gintel n6stre, a introdus Inca din 1863 in t6teoficiile Statului scrierea en litere latine strabune si s'a in-ter4is oficial continuarea scrierea cu buchi. De atunci bu-chile ati remas nu mai ca obiect de studio pentru arhiolo-gii si leteratil Romani. In acest restimp de la 1863 si'Ana la 1881 s'au desvoltat diferite sisteme de a se transcriebuchele cu litere si din multele discutii ce ati avut lot,a prevalat sistemul eufonic, tinendu-se same, dupre putinta,si de eel etimologic oil derivativ.

Mild discutia s'a terminat aprope, cand avem mai multsail mai putin stability o orthografie, era necesar, se impu-nea de la sine, ca si cartile de ritual bisericesc sa fie trans-crise si retiparite cu litere strabune. A se mai lupta cine-vade a se mai conserva Inca in Biserica n6,tra, nationala car-tile bisericesti tiparite cu buchi, ar fi a se lupta contramersului natural al lucrurilor cum am velut, ar fi a susti-nea o" test nelogica, ar fi a nerecunosee progresul ce a fa-cut limba nationala, ar fi a nutri un desacord, o disonanta,periculosa intre Stat si Biserica, ar fi in fine a se face oopositie desvoltarei naturale a neamului nostru, pentru ca,Biserica nostra are o forte mare parte in cultivarea si ci-vilisarea poporului nostru.

Inalta Ierarhie a Bisericei n6stre nationale, intrunitA inSantul Sinod, a recunoscut acesta cerinta a timpului, a Inta-les necesitatea de a retipari cartile bisericesti de ritual enlitere strabune latine, si a se suspenda cu timpul retiparireacartilor bisericesti cu buchi. Nu putea Ierarhia Bisericein6stre nationale a suferi mai mult amanarea acestei ces-tiuni reclamate de 'imp, si a mai suferi acesta disonantadintre Stat si Biserica, aces, ca, in Statul Romanesc seaerie si se iroprimit tot numai cu litere strabune latine, Tarin biserica, sa, se mentie Inca §i de la acest temp inaintetot buchele cirilice. Apoi maT considerand S-tul Sinod ca,In tot-d'auna la noile editii si retipitrie a cartilor bisericestide ritual s'ati facut revisuirT, a luat hotarirea de a ela-

www.dacoromanica.ro

136 NECESITATEk REIMPRIMARET CARTILOR BISERICEtITI

bora un regulament aparte, privitor pe ac6stii, cestiune,i asa in anul 1881 s'a si format, votat sanctionat acel

regulament intitulat : Regulament de revisuirea i editareaCarOor Bisericesti RomAne". In acest regulament S-tul Si-nod precisaza, conditiile dup6, care Comitetul constituit din5 membri sa fact)", revisuirea cartilor bisericesci.

a) Va alatura cartea de revisuit cu originalul dupe care ea alost tradusa ;

b) 0 va confrunta gi cu alte traducers facute mai d'inainte depe acel original, atat in limba remand, cat gi in alte limbi, gi lalocurile dubiose, echivoce, on neprecise, va prefera pe acea tra-ducere, care se va parea mai potrivita cu originalul, sau la tre-buinp. va face o noire traducere acelui loc ;

c) Va observa ca, in limba remand, sa fie exprimate ideile ori-ginalulur esactitatea gramaticala, logics gi theologica;

d) Terminii theologici gi cei bisericegti, stabiliti de Sinode gi deBiseriea pentru exprimarea dogmelor gi a randuelilor bisericesci,trebue sä fie tradugi cu cea mai scrupulOsa esactitate adoptand lanevoe ehiar termini originals grecegti gi investindu-I in forma re-mand, spre a inlatura perifrasele cele de prises ;

e) Fraselor se va da turnura limber romane, pe cat va erta fi-delitatea gi esactitatea traducerel. Nu trebue insa arbitrarmentea se parasi turnura acea clasica, care adesea on transpira in tra-ducerea romans anterior* gi care da limber bisericesci gravita-tea gi majestatea cuventului lui Dumnecleu ;

f) La exprimarea ideilor in romanesce sa se respecte principiulpopularitatr limber atat de malt respectat de vechii traduce-tori roman! ; pe cat insa acesta regula nu va fi in opositie cutrebuinta de a exprima ideile originalului cu Vita esactitatea lor,esactitate pe care adesea-ori traducetorii cei vechi o au sacrifi-cat popularitatei. Limba nostra asta-4i este mult mai inaintatd gimai bogata in forme gi expresiuni de cat inainte. Biserica de gieminamente conservatOre, este tot o-data gi o mare gcóla pentrapopor, unde el se cultiva gi intelectualmente gi moralicegte, invapatreptat gi idei gi espresiuni;

g) In chestia puritater limber sa se feresca de or! -ce estremitatigi arbritaritati ce se ved in literatura nostra, moderns. Indata ceo espresie intrebuintata in limba bisericesci, ori-de ce provenintaar fi ea in origina sa, este intelesa de Romani gi primita in lirn-ba, exprima bine ideia originals, gi alts espresie equivalentsnu este in limba poporulul, aceia se va mentinea gi pe viitoriu.De esemplu 4icerile : slava, slttvesc, slava, proslavesc, unit din e-ditorii modern! ad crellut ea fac mai bine inlocuindu-le cu marire,inttresc, mdrit, Area-mtlresc, etc. Infra in tote limbile culte alta esteslava gi alta marina. A lepada prin urmare acest cuvent, neavendaltul eqiuvalent, insemna a saraci limba gi a o prosti ; de aceia

adoptate in limba bisericesci, din limbile culte, cu care ro-.manit au fest in contact, numai atunci sa se schimbe, cand ar fi

tai

cu

gi

4i-ceride

www.dacoromanica.ro

CU I 1TERE STRABUNE 137

altele romane de aceias, inseumare, d. e. popor in loc de norod,timp in loc de vreme, drept-credincios in be de pravoslavnic etc.,sari and slicerile intrebuintate pana acum ar fi in opositie cutufonia Umbel romane, precum: blagoslovenie, polunosni4a, bogoslo-vie. voscresnd, pesnd, blagorodie, bogorodicind,pavecernifd, troic)nic, o-bednift, slavoslovie, presvestina, osfestanie, blagocestie, etc. Bunn.'sinnt romanesc cere ca aceste vorbe, care nu pot dobandi eetate-nia in limba romans, sa Be inlocuesea eu altele romane equiva-lente, si la nevoe afar sa li se prefere termeni original! grecesci,precum s'a si fAcut cu unele pana acum adoptandu-se d. e.

: aghiasmd in loc de osfestanie, bumf cinstire in be de blagoces-tie, bona-vestire i,t loc de blagovestenie, mdrturisire in be de spo-vedanie, theologie in loc de bogoslovie, odd sau cdntare in loc de pesnd,doxologie in be de slavoslovie, bine-cuventare in be de blagoslovenie,7riod in loc de 7'ripesnef, melu-noptica in loc de polunosniftt, Ti-pica in loc de obednird, orthodoxie in be de pravoslavie etc. In totcasul, inovatiunile limbistice in limba cartilor bisericeqti se In-gadue nuinal intru-cat ele vor fi cerute de o viderata trebuinta,provocata de exactitatea expresiunei sau de estetica ceruta de on,ce limba culta. De aceea tote traducerile moderne de termeni bi-sericest,, care aunt contra logicei, arbiologiei, artei poetice mu-sicale bisericesci, s'a se inlature si sa se corega ca sa corespundacu insemn6rile for originate. Sa nu se admits, de exernplu, ter -menT de ace, fabricati de editorii cartilor bisericesci mat in urmala Romnicul-Valcei, sub reposatul Episeop Calinic, precum : Se-rare in be de Vecernie, ,qe4gndet in be de Sedelnd, Asemencindtiin lee de Podobie, Ascultdtoriul In lee de Ipacoi, Lumin8ndttIn loc de Sfetelnd etc, pentru ca suet nelogict si necorespuntle-torI cu ideile originale. Termini, musical! si poeticT, acet original!grecesci, precum : Idiomeltt, Prosomie, Melodic, Armonie, Odd, Sim-fonie, Imn, Stich, Stichologie, Acrostich etc, s6 se adopte si in cartilenostre biserieest, in loci!" celor slavonesc, : samoglasnicd, podobie,pesnd ; sau a traducerilor perifrastiee precum : Dulce cdntare, im-,preund gldsuire, Sticul eel de pe la margine etc.

Art. 5. Revisuirea cartilor bisericesci se va incepe de la cele maTputin voluminose si ma, des intrebuintate precum stint d. e. : Oro -Gogiul Evchologiul (Mc Liturgiarul, Psalti-rea, Evangelia, Apostolul ; apol vor urma cele mai voluminOsemai costisitOre, precum : Octoichul, Triodul, Penticostariul, Mineelelunare, Tipicul, Biblia, etc.

Ast-fel dar Biserica Romano nationald tinend samd de pro-gresul timpului $i de unitatea ce trebue sa existe intre Stati densa s'a gritbit, cum am veclut, a ineepe retipdrirea cdr-

-tilor bisericesti cu litere strabune dupa ce mai intdi vor firevelute de un Comitet instituit in acest stop.

Pentru ea reeditarea carcilor bisericesti sa se p6tt maicu usurintd realisa, si pentru ca Thsericile nationale ori-

slice-rile

si

(Ceaslovul), I itve Weld),si

ti

www.dacoromanica.ro

138 NECE.;ITATEA REIN1 PR I WA RE! CA RTILOR BBERIcES1 I

ce suflare roman4sca sa'si p6ta cumpAra mai lesnicios simai eftin cArtile dupa care trebue sA se Inchine D-deulutparintilor sei, Inaltul Guvern a acordat Inca din 1881 osubventiune anuala, un ajutor, cu care sA se construiasca atipografie anume pentru acesta i sl se monteze cu t6te celetrebuit6re unef aseminea institutiuni, adica : litere, masinietc. etc. si in fine sa se cumpere materialul necesar pentruimprimare. Asa a urmat 'Dana in present.

Cu ocasia votArei budgetului din anal acesta dupa cat estecunoscut publicului roman din svonul vnor jurnale cat, in si-nnl Comisiunei budgetare ar fi avut loc diferite discutiuniasupra, acestei subventiuni, pe langa ca s'ar fi pronuntatunit din membrii pentru suprimarea el, apoi inch s'ar fiIntins i asupra unor lucrarl sa,versite pAnA acum de ti-pografia Cartilor Bisericesti". Nu era, credem, data

s'a petrecut asa, de demnitatea si competinta uneT Co-misiuni budgetare de a se pronunta cu atata grabd, onatata dispret si cu atata inversunare asupra cartilor bise-ricesti. Suntem siguri ca Inaltul Guvern nu va aprobaparerile unora dintre membrii Comisiunei budgetare dea suprima ajutorul ce-I a acordat pang acum, caci ar fia se intrerupe o lucrare patriotica, religi6st umant.Daca Inaltul Guvern n'ar da ajutor spre a se duce panala capet lucrarea inceputa, s'ar provoca o anomalie in ser-viciul bisericese pentru cuventul ca, numaf o parte dinritual este reimprimat pawl, acum cu litere strabune, lara,restul ar rerninea tot cu buchi cirilice; apoi s'ar deconsi-dera Inalta autoritate a Santului Sinod care a deeis revi-siunea reimprimarea tuturor cartilor cu literestramosesti-De acea, nu credem, cg Inaltul Guvern va suprima aceasubventiune. Trebue sh se stie un lucru de catre aces cese inc4rea a impedica, prin substragerea ajutoruluI depang acum, reimprimarea cartilor en litere strabune, a-cesta cartile cite alt aparut sunt imprimate dupa cefost revedute i aprobate de S-tul Sinod. Acum data Co-misiunele budgetare sunt mal proprii si mai cunoseetOre

si

si

si

crul

a

www.dacoromanica.ro

CU LITERE STRABUNE 139

in cele bisericesti de cat 6menii specials si membrii San-tuluf Sinod, asupra aceAo cestiuni lasam lotto pe 6me-nil competenp s6, se pronunte, noT ins& sustinem ca a-c6sta afacere cade de drept numai in cornpetinta S-tuluiSinod. Noue ne e in grija c?i, nu rivna pentru limba veche,adica de a nu se face vre-o schimbare in texte, ar fi moti-vat pe uniT membri din Comisiunea budgetary a Impedicacontinuarea reeditarei ca,rtilor bisericesti cu litere strabuneprin suspendarea subventiunel, ci alte motive nestiute p6tede nos.

De un lucru putem asigura pe ace! Onor. membri al' Co-misiunei budgetare: ca S-tul Sinod al Santo nostre Biseric!,s'a pronuntat pentru literile strabune si ca in curand nuse va mai vedea in Bisericile Romanilor cetindu-se roma-neste chrestinilor de pe carp scrise cu buchi slavone;.si ca va inceta incetul cu incetul acea disonantA dintreBiserica si Stat, si va intrebuinta si Statul si Biserica a-ce160 litere in scrierea caiilor si vom evita si ridicululdin partea streinilor cand ved ca altele sunt pang, acumliterile in Statul Roman si altele in Biserica Romans na-tionakt. Pentru cuvintele ce am adus, am t6ta increderea,in patriotismul InaltuluT Guvern cii nu va priva acesta ins-titutiune eminamente bisericesca si nationals de micul aju-tor ce-I a dat pang, in present, si ca -1 va acorda si de aci ina-inte; mai ales pentru cg, de acum at a s6 retipari cart!mult maI volumin6se si mai numer6se care sunt neapfirattrebuit6re la saversirea serviciului in bisericele ndstre or-thodoxe nationale Romane.

Constantin Erbitenn,

www.dacoromanica.ro

DECISIUNEA SANTULUI Sl ECUMEN1CULUI SINOD

NuT IN FLORENTA.

Eugenio Episcopul, servulservilor lul Dumne4et, spreperpetuit amintire a faptulul, ne-am conintlles cu subsem-natil si cu prea doritul nostru fit Ioan Paleologul, renu-mitul Imperat al Romeilor, si cu respectatii locotiitori al'fratilor nostri Patriarhi si a celor-lalti representanti af Bi-sericei Orientale. Stti se vesel4scti ceriul si sa se bucureprtmentul, pentru ca se su-penda c idol eel din mijloc cesepara Biserica Orientals de cea Occidentals; a revenit!artist pacea si conintalegerea lui Christos, care este pTa-tra cea din capul unghiului, care face pe fie-care una,prin cea mat tare leglitura a 'Ace si a dragostei; fie-careImpreunand si conlegand idul cu dragostea vecinicei u-

$i dupit acea ceata indelungata desplAcutil, gi princurgerea indelungata a timpului alungand pacla neagrii si

raza cea linistitii a striducit tuturor, acea a uni-reT celei mult dorite. Sfi, se veseleasca si mumaca fiii sei calif pang, acum se combilteat Intre el, ii vedereveniti acum la unire si pace. $i acea ce mai inainte plAn-gea f6rte amar pentru desbinarea lor, pentru unirea for mi-raculosii de acum cu nespusii, bucurie sa multzimeascrt Atot-puterniculuiDumneled. Top chrestinii de pretutindenea sitse veseleasca si cei ce se chiama cu numele Christos sg,se bucure impreuna eu muma Biserica catolica (universals).

niri.

nephicuta,Biserica,

lui

si

www.dacoromanica.ro

DECISIUNEA SANTULUT sI ECUMENICULU1 SINOD 141

Caci Tau atat parintii occidentals cat si eel orientall, dupa untimp de discutie si desunire prea indepartat, espunendu-sela tota, primejdia de pe mare si uscat si suportand on -cegreutati, at venit cu veselie si graba la acest Sant siEcumenic Sinod, cu dorinta de unire santa, pentru a re-castiga din not vechia iubire, si all reusit. Duo multi sianevoi6sa cercetare, in fine prin iubirea de 6meni a San--tului Spirit, at reusit a saversi acesta prea dorita si preasanta unire. Cine ar putea dupa vrednicie multami luiDumnedeii pentru bine-facerile sale? Cine nu remane sur-prins in fata bogatiei mililor Dumnedeesti ? Al earn' piept,si de fer de ar fi, nu'l ar domoli maretia indurarei Durn-nedeesti, care este atat de mare? In adever aceste faptesunt Durnneqeesti, si nu afltri ale slabiciunei omenesti.pentru acea cu cea mai santa evlavie trebue admisa si propa-gate cu imne Dumnedeesti. Tie ti se cuvine lauda, Tiemarirea, Tie multamirea, Christ6se, fontana indurarilor.Pentru ca at harazit atata bine miresel tale, Bisericei ca-tolice, si ca in generatia n6stra ai aratat minunele milesTale, pentru ca top se povesteasca miracolele Tale. Deciast-fel de mare in adever si divin dar ne-a daruit nouoDurnnedeu, si am vedut en ochii nostri, cea ce multi deinaintea nastra dorind a vedea n'au putut. Intrunindu-sedar atat Latinii cat si G-rech in acest sant Ecumenic Sinod,punend multa ostenela intre et, ca pe langa altele ca siarticolul acela despre divina purcedere a Santuliu Spirit,cercetandu'l Cu cea mai mare ingrijire si prudent-a, salexamineze. Aducendu-se deer marturii din Santa Scrip-tura si din intrebuintarile cele prea dese a Anti lor dascaliresariteni si apuseni, dintre can unit ;tic ca de la Parin-tele si Fiul, tar alth ca Santul Spirit sa purcede numal dela Tatal prin Fiul ; Green sustineau ca aceia ce die ca San-tul Spirit se purcede de la Tatal, nu se pronunta in acestsens, ineat ei se excluda pe Fiul; dar fiind-ca for li s'auparut, die, ea Latinii afirtna, ca Santul Spirit se purcededin Tatal si Fiul, ca din done principit s'au done spirite,

Si

www.dacoromanica.ro

142 Timm' IN FLORENTA

de acea padit a dice ca Santul Spirit Se purcede si dela Tatal si de la Fiul. Iar Latinif aii afirmat ca nu in a--cest sens el pronunta cu mintea ca Santul Spirit se pur-cede si de la Thal si de la Fiul, Meat sa excluda pe Ta-tal de a fi fontana si principiul intregel Dumned.eiri, adicaa Fiulm si a Santului Spirit, sad ca a purcede SantulSpirit din Fiul, Fiul n'o are de Ia Parintele, sari ca ad-mit ea sunt done prineiph sari done spirite, ci ca declaraca rtumai un singur princip este si o unica esire (procedere)a S-tului Spirit, dupre cum papa acum pretindea. Dar fiind-ca,din tote aceste until si acelast intales al adeverului resulta,la sfersit au armonisat intr'un glas unirea cu acest senssi in acel intales in acesta santa si de Dumnecleit paclitasubscriere. In numele dar a Santei Treirm, a Parinteluisi a Fiului si a Santului Spirit, in acest Sant si EcumenicSinod din Florenta votandu-se s'a hotarit : ca acest adeveral Credintei sit se creada si sa se admita de catre toti chres-tinit, si ca asa Cu totiit marturisese, ca Santul Spirit dinTatal si Fiul este in veci, si substanta si fiinta sa este ca oare din Tatal impreuna cu Fiul, si din ambit fiinta vecinica,ca din un princip si o singura esire se purcede, (elarificand)explicand ea acea ce santit dascali si parinti ca din Parin-tele prin Fiul se purcede Santul Spirit, due Ia acest sens,ea prin ac6sta se face aratat si ca dupa Greet Fiul estecausa, tar dupa Latins princip a existentet Santului Spirit,dupre cum si Parintele. i fiind-ca tote &ate sunt ale Ta-

acest Parinte dat in nascere Fiulut sett Un-nas-cut. afara de a fi Parinte, adeca ca Santul Spirit se pur-cede din Fiul, cea ce acesta din vecinicie o are de la Pa-rintele, pentru cá din eternitate este nascut. Inca hotarimsi desvoltarea cuvintelor acelorade la Fiul pentru casa se lamureasca adeverul, apof mai fiind si de necesitate,este permis si admis a se adaugi la simbol. Inca de a sa-Nersi in adever corpul lui Christos cu pane de grau dos-pita sau nedospita, preo01 datoresc a s6versi in ambele (ma-terii) corpul Domnului, adiea fie-care dupa deprinderea Bi-

taluT, le-a

sail

www.dacoromanica.ro

DECISIUNEA SANTULUi *I ECUMENICULUI SINOD 143

sericeisale Orientahi sail Occidentals. Inca, eel ce in adeverse pocitesc, mor in dragostea lul Dumnedeti, mai inaintede a indeplini prin fapte vrednice de pocainta despre celece a pecatuit, impreuna, si despre cele ce a neglijat, sufle-tele ace-tora sa curata cu epitimii espiatorii (xa.expx-cixit.-;)duo marte ; incat se usureaza acestia cu ast-fel de epithnii,le foie.. seste lor ajutorurile eredinciosilor ce tritesc, adicasantele liturgic si rugaciunele si milosteniile si alte faptepi6se, care de catre unit credinciosi este deprindere de a seface pentru alp credinciosi, dupa cele ortinduite de Biserica.Iar sufletele acelora carii dupa botez n'a cadut de loc innic o intinaciune si Inca sl cei ce si-au sters intinaciuneapecatelor, sail in corpul lor, sau dupa ce a parasit corpul,dupre cum s'a dis, curatindu-se, se primesc direct in ceriusi ca teorisesc curat pe unul si Triipostaticul Dumnesleu,dupa cum este, unul mai desaversit decal altul dupa vred-nicia cu care a viquit. Iar sufletele celor ce mor in pecatde morte prin actium sau si minim in pecatul adamitic,de a dreptul se pog6ra in Iad pedepsindu-se insa cu pe-depse neegale. Inca hotarim ca, &luta apostolica catedra,si Arhiereul Romei are Primatia in tdta ecumenicitatea siea', acest arhiereii al Romei este succesor a fericitulut Petru,Corifeul Apostolilor, si adev6ratul representant al luT Chris-tos, si cap a tOtei Biserici si ca este parinte si dascal atuturor chrestinilor, sl Iui i s'a predat prin fericitul Petrude dare Iisus Christos deplina putere de a pastori, admi-nistra si guverna Biserica catolica, dupre cum si in prac-tiealele Sin6delor Ecumenice si in santele can6ne se cuprinde.Amintind Inca si ordinea predanisita in can6ne a celor-lalp respectap Patriarhi, asa ca Patriarilul Constantinopo-lulu' sa fie al doilea, dupa prea santul Papa, al Rome', altreilea eel al Alexandriei, al patrulea ccl al Antiohiei, alcincilea eel al Ierusalimului, salvandu-se adica si preroga-tivele tuturor si drepturile lor.

S'a edat in Florenta in sedinta, publica, saversita serba-toreste in marea Biserica, in anii de la intruparea Dom-

www.dacoromanica.ro

144 TINUT IN FLORNTA

nului una mie patru sute trei-qeei si noue, Iu lift in case,in iliva Lunt, in al doilea indiction; tar de la clidirea lu-met ant ,ase mit noue sute patru-qeei si sapte, si al arhi-eriel nostre In al noulea an.

Subcrierile i a prea Inaltatului Imp 'drat si a pa-rintilor oriental!:

Ioan in Christos Dumnecleu credincios Imp6rat si auto-crator Romeilor, Paleologul, am subscris.

Smeritul Mitropolit al Iracliet si alesul Edesinilor si Ar-hiereti a tot( Thracia si Macedonia si locotiitor catedrei a-postolice a Prea Santitulut Patriarh Alexandriei, iubitoru-lul de Dumned.ell Antonie, declarAnd subscriu.

Locotiitorul a aces apostolice catedre a Prea SantitulutPatriarh al Alexandriei si a domnului men, Chir Filotein,si Protosinghel spiritual, Grigorie Ieromonahul, am subscris.

Isidor Mitropolit Chievulut si a tOta Rusia si locotiitora catedrei apostolice al Prea SAntitulut Patriarh al Antio-hiet, Chir Dosotheiu, multamit am subscris.

Smeritul Mitropolit al Monemvasiet si locotiitor al catedrei apostolice a Prea Santitulut Patriarh al Ierusalimului,Chir Ioachim, Dosetheiu, multamit am subscris.

Smeritul Mitropolit al Chiziculm si tinend locul celmal Aughiret, Mitrofan multamit am subscris.

Smeritul Mitropolit al Trapezundiulm, si locotiitor celuial Cesariet, Dosotheiu, multamit am subscris.

Visarion din mila lui Dumnedeti, Ai1iiepiscop Niceei silocotiitor celm al Sardelor, multamit am subscris.

Smeritul Mitropolit al Nicomidiel, Macarie, multamit amsubscris.

Smeritul Mitropolit al Tarnovulm tinend locul celut alNicomidiet, Ignatie, multamit am subscris.

Smeritul Mitropolit al Mitilinet, tinend locul'si acelui deSida, Dosotheiu, am subscris.

Smeritul Mitropolit al Moldo-Vlahiet tmend locul celinal Sevastiel, Damian. multamit am subscris.

www.dacoromanica.ro

DECIS. S -LtI §I ECUMEN. SINOD TINUT tN FLORENTA 145

Smeritul Mitropolit al Amasiei, Iosaf, multamit am subscris.Smeritul Mitropolit al Rodului si al insulilor Cic]ade, Na-

thanail, multamit am subscris.Smeritul Mitropolit al Distrel, Calistos, multamit am

subscris.Smeritul Mitropolit al Ganului, G-henadie, multamit am

subscris.Smeritul Mitropolit al Melonicului Matheitl, multamit

am subscris.Smeritul Mitropolit 0 Dramei, Dosotheiu, multamit am

subscris.Visarion al Niceei prin autorisatie crisa de catre Marele

Sechelar Manuel, Diaconul din Chrisochuchi, care a sub-scris cu probabilitate pentru el si pentru acela aicea, ex-plicandu's1 parerea sa si cugetarea sa, este si el cu noi siurm4za, tuturor acestora, a subscris.

Marele Schevafilax Diaconul, Theodor Xanthopul, amsubscris.

Marele llartofilax si Arhidiacon. Mihail Balsamon, amsubscris.

Marele Eclesiarh §i Dicheofilax Diaconul, Silv estru Si-ropul, am subscris.

Protecdicul Diaconul, G-heorghie Copadocul, am subscris.Protopopul Constantin si locotiitor celui 0 Moldo -Vla-

hiei, am subscris.Eclesiarhul cinstitel Monastirl a stintei si imperatestel

Marei Lavre din Santul Munte si locotiitor al acelei Monas-tin, Moisi Ierotnonahul, am subscris.

Fostul Egumen al Perivleptulm, Athanasie, am subscri,.Egumenul Santo Mouastin Pantocratorul, Gherentie Ie-

romonahul, am subscris.Fostul Egumen al Santulra Vlasie, Gherman, am subscris.Pahomie Ieromonahul si abbate la Santul Pavel, multa-

mit am subscrit.

Itiserica Ort d A R mina. 2.

www.dacoromanica.ro

146 DECISIUNEA SANTULUT *I ECUNIENICULUI SINOD

Discutia ce a avut loc la Inceputul sedintei 25

Sedinta a 25. Dupa ce Cardinalul Julius pi opune a se facecompararea textelor si admit orientalii, atunci se hotarastecliva de 30 Martie in care sa se faca inchiderea SinoduluTcu sedinta a 25. Toti orientalii s'ati decis :cci sag setgagscdun nzijloc de unire panel la Paste', sag, un mod de a se rein-tarcein patria lore.

Al Rusiei Isidor s'a apArat si a vorbit asa : este deinteresul nostril sa ne unim si sufleteste si trupeste de cata ne duce W.A. nice an resultat. Cam de a ne duce esteusor; dar cum ne vom duce, sari uncle, sail and, nu stiu.

Al Niceei : dupa ce a di; acela acestea si in general sus-tinend disele Ini si Visarion al Niceei si acesta forte ins-tructiv si ritoriceste a vorbit, sustinend aceiasi idee si cu

argumente.A rospuns Dosotheiu al MonemvasieT:Si ce, voiti sa ne ducem noi in patrie cu cheltuelele Pa-

pet, voiti sa tradam dogma nOstra? Eu prefer sa 'nor, decat a latinisa cand -va. Atunci al Rusiei a respuns :

Nici not nu voim sa, latinisam ci clicem Ca purcedereaPrea-santultu Spirit nu numai parinth occidentah o dau siFilth!), dar si orientalii. De acea bine este a marturisi im-preuna cal &Imp] nostri si a ne uni cu Biserica Romans. A-cdsta auclind Chir Antonie al fracliei a respuns:

Si tine stint in majoritate? parintii Sin6delor si toti san-tit nostri parintt, sau occidentalii? Prin urmare trebue saurmam rnajoritatei, celor ce clic ca Santul Spirit purcedede la Tatal nu de la

Luand cuventul Chir Macarie al Efesului, a tinut unlung discurs, (-,licend tot cele ce au clis Adaugandca nu numai cs Latinii sunt schismatics, dar si eretici. Tarac6sta a facile() Biserica nostra, pentru cd ndmul acela estemare si mai puternic de cat noi. No] pentru nimic alt-cevane am rumpt de ei, de cat numai pentru Ca sunt eretipT.De acea nice s5 cuvine de be a ne uni cu ei, afara numaidata vor arunca adaugirea din Simbol, si vor marturisi

acelea.:i

Fiul.

cel-lalti.

www.dacoromanica.ro

TINUT 1N FLORENTA 147

Simbolul ca si not. Respundend Visarion al Niceer, le-au dis :Prin urmare ce die ca SAatul Spirit se purcede si

de la Fiul sunt eretici ? Al Efesului a 4is: Da. Al Nieeel:Milostiv fii mie Ddmne! Si Santii care die acesta, sunt

eretici? Mute sit fie buzele viclene, care vorbesc contraSanti lor. Dar ascultati-me eu atentiune: Santii occidental!si oriental!, nu sunt in disens, pentru ca acelasi Spirit avorbit tuturor Santilor, si data void compara-se scrierilefor intre ele si ast-fel se vor giisi de acelasi consensAl Efesulin :

Si tine stie data nu s'au corupt scrierile de catre eI (oc-cidentali)?

De la ac6sta discutie prealabila, inainte de a intra in se-dinta ultima a S-nodului (care): a 25), Macarie al Efesuluise retrage si nicl mat sta.' in Sinod si nici mai vorbeste, sinict in hotarirea Sinodulur nu subscrie.

In sedinta a 23, Marcu Efesanul espune eredinta sain cestiunea purcederei in mod orthodox, orbind tdt." se-dinta si fiind combAtut si de Cardinalul Julius si de jo-in.El dovedeste ca are dreptate Biserica orthodoxa. Conclusie :

Kati' ouab Tpwcov Gai.e.usl&xt ;cvaxotteax 6pLab.ea7.v 7:7.pet

tuid awcipeov Irtartv, -Vint To vij; 7V.TCS(0.; cs6p.Coi,ov, areTp57cop.sv exurotq 2/1 Xi,;tv ap.s cpxt Tthv iptetp.ivcov

vi.Locv 7ouv zapagrivat ou'i.otCyjv

In nice un chip suferim a se zgudui credinta cea hota-rita de extra ParinO, whoa Simbolul credintei, si nici Iarastne permitem nou6 sari altora on a schimba un euvent dincele ce sunt acolo, on a devia macar cu o silaba....

Mitropolitul Moldavie! subserie asa:`O Taze=vir,; MqzpozoX:tq Mou),a0Onstzta; ixt TbY TOWOY EiCe.VOY

TO6 )...E61(3TELCXg, ap4eto; 67ri-rpcx1)x.

SineritullVIitropolit al Moldo-VIalliel, tenend locul celu!al Sevastie!, admit'end am subscris.

Apoi intre Cleric! sa citeste si subscrierea Protopopulm

cel

is!

lirp azt-iripotc, ize[cse,

tip

www.dacoromanica.ro

148 DECIS1UNEA SANTULUI SI ECUMENICULUT SINOD

Constantin : '0 Ilpurroncura.; KtovaTavz:voc zal TOITOTnCic TO5

MoXaogisazo.;

Protopopul Constantin si locotiitor (Mitropolitului) Mol-do-Vlahiet, am subscris.

Ac4sta hotarire a Sinodului latinofron am tradus'o dincartea intitulata: IT A ( zal Ot4outtevtzt iv 4)XopevTCqEvoaoc.

&f,..cirt iv TYj SE TYI CLCmw : pa4tc-th. T14 "Lx: oZ-roul.L.vocric

auvaou ti; ay (1)Xopevt:4 yavoli.thrti; iri EDiavtou A 5. you 'Axcepeaco;Tiro fecopitoo EzoXstpLou.

'Etunoail av P6)p.t-) 8ia (Dpaviv.toxo) ZoM:Tou TiDC. 1577.

Adica: SAntul si Ecumenicul Sinod tinut in Floreuta.Cele cuprinse in acesta carte: Practicalele Santului si

Ecumenicului Sinod tinut in Florenta, pe timpul (Paper)Eugeniu al IV marele Arhiereu, de Gheorghie Sholariul.

S'a imprirnat in Roma prin Francisc Zanet, la 1577.

Trebue sa cuncitem urmatarele imprejuran ce au con-lucrat atat la intrunirea Sinodului din FeraraFlorentapentru a se reveni la pacea Bisericei, cat §i la subscriereaacestei sentinti, data voim sa stim adeveritatea practica-lelor si a hotarirei Sinodului acestuia. Publicarea acesteicarp' de catra Papa Eugeniu al IV pe numele hn GheorghieSholarul, mai apoi Ghenadie Sholarul, intaiul Patriarh or-thodox dupa caderea Constantinopolulin nu este fara stopLatta, si in fine ce apreciare a avut in mum de catreorthodoxi practicalele Sinodulm, cuprinse in acesta. carte.

1). Sinodul din FeraraFlorenta a lost provocat nu atatdin dorinta orientalilor §i a occidentalilor de a se face uni-rea Bisericilor, cat, §i mai ales, pentru motive politice.Imperiul de itsarit era amenintat din 1i in cji a fi nimi-cit si Constantinopolul luat de catre Turd ImperatorulIoan Paleologul a creclut, dar s'a insalat amar! ca va pu-tea face, lua'nd de pretext unirea bisericilor si ea urmarerecunOsterea tuturor inovitrilor papismulut, de a i se da,atat prin influenta morala a Paper si prin actiunea Cleruluiapusan asupra papistilor, ajutor inarmat spre apara

imaTpaga.

Teta' 6.-fict;

;

a's1

1.0pin

si

www.dacoromanica.ro

TINUT iN FLORENTA 149

scapa din pericol Capita la ImperiuluT. In acest scop Im-peratul Ioan Paleologul cutreeri tarile nostre, Ungariaparte din Rusia insista pe lang t guvernele acestor 011de a trimite representanti la Sinodul din FeraraFlorenta.Reuseste in fine de a se trimite si din Rusia, pe MitropolitulIsidor al Chievului, si din Moldova, pe Damian Mitropo-litul si care represinta si pe eel al Sevastiei, ba Inca i unProtopop Constantin. Ast-fel dar, motive politice au con-tribuit la convocarea Sinodului, Tar nice de cum pur reli-giose si iubirea chrestinesca de adever. Tote sedintele ti-nute de acest Sinod sunt in num6r de 25. Dintre care 16in Ferara, de uncle din causa uneT epidimii ivite acolo s'astramutat in Florenta. Iat5, cum se exprima decretul destramutare al Sinodului, dat de papa Eugeniu : 'Ezetail aiXoctio; 15avitou clovizet ausilv (sip) 1.n),cv) v.cct sow= iv zatpcp xecp.6.1voc,

irate int%posijcset xcei Ev se!) gape, xaTX Tot) volloo; mei sob; v.g.vdvac ILETCLTL.8.sati.ev covoaoy subs-tiv 'dm) Ti (DErApce; i7rt

4)),opEvrcay, z6Acy iissuDipay xg.1 Einytwily mei ao3,peosoY se zat tiyetig.

Fiind-ca orasul este cuprins de ciuma omoratOre, iar acestain timpul iernel, ca nu cum-va sa tina si in timpul prima-verei, dupa legile si can6nele nostre stramutam acest Sinoddin Ferara in Florenta, oral liber, pacinic, en bun cli-mat si samitos. In sedinta publica G-heorglie Sholarul de-clara ca ei au venit la Sinodul acesta nu atilt pentru unire,ci mai ales pentru ajutor: Np6c; TE 'cto gvtoatv 4ai stypoOsecrev sCOv iv Keovatcosevor.aec Ispezip.istoy, sob; ispob; TOCYC8f;

wpoespE7c6p.lv Iroesipa.c. (Pag. 212). In care pe langa unire sitindemnam pe acest' Skit" Parini' spre ajutorul imprejura-rilor ce sa petrec in Constantinopol.

In majoritatea discutiilor cei card an vorbit mai multin Ferara aufost: Cardinalul Iulius apiiratorul inovilrilorpapistasasti si Marcu Efesanul, care'l combatea. In Flo-renta sedintele schimbat turnura lor. Imp6ratului iTtrebuea ajutorul inarmat al Regilor occidentals si al PapeT,pentru ea primes §tiri ca Turcii se apropie mereu deConstantinopol ; apol Mitropolitii si Episcopii oriental' cuMarcu Efesanul in frunte se opuneau de a primi tote ino-

Tip Tip

/5

'v L.,

yi

si

M

www.dacoromanica.ro

150 DECISIUNEA SAINTULIA §I ECUMENICULUI SINOD

varile, dicend ca se tern de poporul orthodox cetrict sevor intorce in t6rile lor. Intre aceste, more PatriarhulConstantinopolulut in timpul Sinodului si atunci Imp6ratulpreska prin influenta sa constiinta clerulul oriental,pentru ca alt-fel se reinturna fart, Diet o speranta ratcarde ajutor, si in fine in Florenta in sedinta ultima se sub-scrie actin unirei, cum '1 -am publicat la inceput. Insa inultima sedinta, a 25 a, se incinge o discutie intima intrerepresentantil bisericei orientale, in care majoritatea in-elina a primi t6te punctele cerute de Papa, prin indemnulImperatului, adica : 1) Filioque, 2) Primatul Papei, 3) Pur-gatoriul etc., tocmai asa cum li s'ati propus, numai sase terrnine °data si SA pota sa c6ra mijlOce de a se rein-force fie-care la Cara lor. De alt-fel occidelitalit nu le vorda mijloce de a se putea reintarce data nu vor subscriehotarirea. In fine Efesanul Macarie sa opune, declara peoccidentali de eretici si de conrumpatori at textelor dinscrierile sf. Parinti si se retrage din Sinod. Sedinta a 24este ocupata mat mult de Marcu Efesanul aparand ade-veritatea credintei orthodoxismului, tar in sedinta a 25 isparte numat la inceput (dupre cum am vedut in parteace am dat'o in traducere) si se retrage.

2). Cu retragerea lui Macarie Efesanul si refusul de asubscrie hotarirea ce li sa impunea din partea Imperatulinsi a Papei a avut de resultat indepartarea Mitropolitulut deChiev, Isidor, din scaunul lui, indepartarea MitropolituluiMoldaviei, Damian, din scaunul lui, si prin vocea autorisatasi orthodoxa a lui Macarie Efesanul &a provocat o fierbirein tot Orientul si s'a pre Out ca cu tota subscrierea celor-lalti data Marcu Efesanul n'a subscris, nimic nu s'a facut",s'au exprimat inteun glas top occidentalit. Practicalele a-cestea ale Sinodulm au fost publicate dupa ce au fost re-facute si censurate ad placitum" de occidentali si an fost

edate pe numele lui Gheorghe Sholarul, pentru ca el eraunul din barbatii eel mai eruditi at timpului si in urniiisi Patriarh, spre a avea o mai mare val6re si influentaasupra orthodoxilor.

www.dacoromanica.ro

TINUT tN FLORENTA 151

3). Nici o data orthodoxit n'ati admix acesta carte depracticalele Sinodului din FeraraFlorenta ca autentica,si adev'erata expresie a celor petrecute in acel Sinod, cia considerat cartea ea fabricata de catre papist), si s'aufolosit numai de numele lut Gheorghie Sholarul. PapadopulVretu, in scrierea sa Neos-13,-rivott cpcXoisoyCa, vol. I pagina 9,dice: ca scriitoriul Istoriei Sinodului din Florenta esteTheodor Xanthopul. Dorotheiu Mitropolitul Monemvasietin cartea sa: iatopt-/.iA, de la papina496-538 faceistoria Sinodului din Florenta si in care se expun cu totalalt-fel cele petrecute in Sinod, de cat cum le. cuprinde car-tea amintita. Subscrierea Mitropolitului Moldovei Dorotheiuo da asa : co tazzicyk Alfirporroi,:tric AloXoCAry.-ti.x; xai ti)v roZ:09

iriztov to!) IseacreLotc, AoLittcok, ;JpeEtk incaypovpot. Tar cat des reProtoiereul Constantin dice numai : '0 Rpotozour litoota i-TNoc inciypaTa. Constantin Protopopul am subscris.

Pentru ce in practicale subscrie si Mitropolitul 1VIoldo-vei Damian pentru sine si pentru al Sevastiei ca imputer-nicit, si pentru ce subscrie si Protopopul Constantin carepresentant al Mitropolitului Moldaviei, pe cand Mitropoli-tul era present si a subsemnat ? Apoi pentru ce in scrieria listDorotheiu. Protopopul Constantin subscrie numai in numelesett, Jar nu ca representat al Mitropolitului ? Acosta nere-gularitate presupune sari o falsificare din partea papistilorsari ca Mitropolitul Damian n'a subscris hotarirea, ci a la-sat pe Protopopul Constantin a subscrie in numele seu ;tar editortul practicalelor a adaus, spre mai mare autoritate,si subscrierea Mitropolitului. In tot casul lucrul nu se ex-plica, usor.

NOTA. Cartea dupa care am tradus acesta hotarireface parte din bogata biblioteca a Inalt Prea SantituluiMitropolit al Moldovei si Sucevei D. D. Iosif Naniescu, sicare mi-a dat'ospre consultare cu tota buna-vointa, _pentrucare't sunt forte recunoscetor.

Constantin Erbieenn.

D.6).1:01,

www.dacoromanica.ro

CEA MAI VECHE EXPLICAREA

Liturgiei si a tot ritualul din biserica ortodoxa in limba RombescaDE

IEROMONAHUL IONICHIE CACAVELA.

(Material pentru istoria liturgiesi la Romani .

Stim cu totii ea Cacavela a compus o explicare a sante'liturgic si a impritnat'o la 1793 in Iasi. Ed nu posed ae6stiicarte, ci am consultat'o dupa exemplarul ce posede Inalt PreaSantitul Mitropolit al Moldovei D. D. losif Naniescu in a-vuta sa biblioteca, si care mi-a pus'o la dispositie eu totabuna-vointa. Posed Ins si etc doue manuscripte tot a aceluiautor, Cacavela, si care's exact transcrierea acelui exemplarimprimat, mai avend insa si eate-va adausuri, si care ma-nuscripte sunt facute unul in Bucuresti la anii 7214 Octom-vrie 19, sau 1706, in timpul Domnitorultu Constantin Ba-sarab de preotul Iosaf Superiorul Monastirei cu hramulArhistratiguluT Mihail. Prefata este in slavoneste, pe careo transcriu aiceti tradusa in RomAneste

Predoslovie (precuvelltare) catre iubitii cetitori.

Dis'au Domnul pilda ac6sta: asemanatu-s'aii Impe'ratiacertultu en o comora, acoperita in camp, pe carea gasind'oomul o au descoperit si de bucuria el sá duce si tdte &ateare le vinde si cumpiira acel pament. Si Tar asemanatu-s'atiImperatia ceriuluf omului care cautil margaritare bune, pe

www.dacoromanica.ro

SCRIEREA IEROMONAHULUI IONICHIE CACAVELA 153

care cine-va gasindu-le, margaritare mult preti6se, s'a dus deau vendut tot ce as avut si le-aa cumparat (Mat. Zacel. 55).

i iarasi cel ce pore sa, cuprinda, cuprinda. ( Zacel. 78). A-cesti tree carmaci ai corabiei lui Christos. o ! piosilor ceti-tori, pleeand in mare pe adancimi nepatrunse trebue desustinut Santele Scripture Dumner,leesti ale St. Script. N. T.prea lurninate, si a le da, in manile 6menilor cugetatort faro.'interpretare este periculos, si neindrasnind me nit cu ochiitrupesti ca fie-care din et sa nu schimbe continutul, ci salmentina intreg. Daca dorim sa se6pam de tulburarile con-trare ale intalepciunei ereticesti, care sunt pline de lu-crun de amagire si presupunere anti-christa, trebue sit nepaclirn, sa ne eliberam de b6la cea, mat primejdidsa a in-curcaturei minter si sa ajungem la. adapostul Ierusalimulutcelm de sus, trebue sa ne rugam cu siro-uinta, si mareacare). stepAna ventultu turbulent sa va linisti. Si iarasieat sunt de dulci cuvintele tale guret mele mai mult de eatmierea gurei mele, si tams. o! adancimea bogatiet. si a in-talepciunel Dumnedeesti etc.

Cu porunca lui Dumneqeu s'a facut ea din limba slavonasi cea rosien4sca 0, se prefaca in cea roman4sca si dupa iz-vodul elinesc, care este compus de marele ritor Ierorn. Io-nichie Cacavela tree izvdde, prin sirguinta si eheltuealaPreacuviosulul pininte Iosaf Igumenul sante' biserici asf. Arhistratig Mihail si a celor netrupesti puteri, unclea fost catedrala greeesca, adieu triumful sa fie santiei saleveciniel pomenire in locasurile ceresti. In ;Iilele lui JoanConstantin V. V. Basarab anul 7214 Octomvrie 19. Acostaprecuventare mica veljend'o, iubitit mei Domnt eetitori bine-eredinciost, primiti-o dupa cum "voitl, numai ceva ye rog, pemine nevrednicul pentru neinyetatura nu me urati, nu medespretuit,i , dar mat ales ea adversar sa fie voue sa ye in-durate en mila spre mine in veer, amen. Smeritul si in toc-mai ca Cain Eilip Ugr.

'La fine. Preeum eorabia sa invalueste in adancimeamarel si doreste a veni la, limanul liniste., asemineaam dorit sa vin la sfersitul cartel acelia. Sa fit. sanatosi.

i -4m scris eft mult pecatosul Nicola.

Acest intaia manuscript este forte bine conservat, scris vi-. sibil si corect, apol limba este mat purificata de cat in cartea

eti

sa

si

www.dacoromanica.ro

154 SCRIEREA IEROMONAHULIA 1ONICHIE CACAVELA

imprimata, hartia este alba si tare, far formatul 4°. Ac6sta,carte a servit de sigur mult timp in USW, Valahia de altn,-data, impreuna eu catihisele imprinaate la Romnic, ca tipdupa care se preparau gramaticil eel mai bunt pentru a seinvrednici de tagma preotief , s'apof nu este o carte nicifora fond de cunostinta in cele bisericest si nici fara unsistem; ci, dupa cat 'ml permit a aprecia, este lucrata deautor toemat in scopul de a avea candidatul de preotie, inresumat, explicate tdta randueala biseric6sca, precum si inscurt expusa total invetatura santelor Dogme ale Bisericefnostie orthodoxy de reszifrit. Autorul a avut in vedere debunk sama cartea cea ma! bung, a timpului seu Si dupacare a prelucrat pe acesta, adicii: KoccilncrE4 iEpci, 247c4, 7714.5.Eia;-, x71 iEpi4 AEcrouprzc st1yrics-t4. Santitul catihis, sail ex-plicarea santitef si dumnecleestei liturgii, de Nicola! Vtal-garis, doctor $i in filosofie si medicina, si care a imprimatscrierea sa la 1681 in Venetia.

Atilt in continut cat si in metod Cacavela a urmat peacest autor. Are importanta pentru nos Romanis ac6stii cartea lin Cacavela pentru ca ea singura era cartea, dupa careun ,ecul apr6pe clerul nostril romanesc, care nu stia altelimb], numai dupa ea is! imbogata cunostintele in respec-tul serviciilor bisericestt.

La finele acestut manuscript se citeste urmatorea nota:77 Ac4stii santa carte am curnpiirat drept taleri 5 veal de lapreotul Pahomie ot Brad, fratele pope]. Jane. ot stinta Bi-serica Domnescii, in Vele prea luminatulm Donau Io Ni-colaf Voevod, dud era Mitropolit Terel Santia Sa Parin-tele Daniil. 7233=1725.

iscatit: Stefan Episcop Bazett, neenie Preasantititlat Theo-dosie Mitropolitul.

Al doilea manuscript este cel putin de la 1776, scris dedascalul Nicolae Duma, este scris pe hartie alba, dura, li-sibil si sa observa o recensiune radicala in stil excluqen-du-se tote urmele de s]avism existente, atilt in imprimatulsus Cacavela de la 1793, cat si in manuscriptul de la 1706.Limba romanescii este mai mult ingrijita, ceea, ce insem-n6za ca ac6sta carte a luf Cacavela era in adever cartedidactica mai mult de un secul si jurnetate §i dup. carese pregateau pentru preotie gramaticit. Manuscriptul in-tam cuprinde 220 file, tar acest al doilea 155. La urma

www.dacoromanica.ro

SCRIEREA IERONIONATIULL/T IONICHIE CACAVELA 155

manuscriptului al doilea mai este adaosa, si iirmet6rea scriereTaleul santei liturghii ce s'au aratat limbilor pagame din

dumnedeeasea stralucire, precum aerie Baronie, la alai), dela Christos 1009". Tot in manuscriptul al doilea, mai auntsi alte inseninari si note. Dintre note cunt cite -va insem-nate, pentru ca's serise de mina Episcopului de Bu-zeu Gherasim. Asa cetim in una, titlul caitei imprimatela Iasi, Iat'o : Porta acestel cartt". Invetatura santa, a-decii : a santei si durnnecleestii liturgii, talcuita, dupa limbagreceasca pre limba rumaneasea de Ieremia Cacavela das-calul. Cu porunca Mariei Sale prea luminatulul Doran IoAntioh Constantin Voivod. Tiparitu-s'au in Iasi, in tipar-nita Domneasca. Veleat 7205, iar de la Hristos 1697 lunaMain in 20.

Carea o am scris en cel mai jos isealit, arum la leatul1822, Main 15".

Subscris: Gherasim Episcop Buzeu.

Tot de acest Episcop de Buzeu, Gherasim, mai este trans-crisa si nota urmet6re: Cetind pre cea tiparita am gasitla scoria (adica, pe pagina de pe urma a cartel lipita de le-gatura cartel) sons en mans, asa: SA, se stie ca s'au tiparnit acesta carte in gilele Mariei Sale, lo Antioh CostantinCantimir Voevod, in tipainita Dounn6sea., care tiparnitao an (Pit Maria Sa din temelie, si ac4sta carte o au tal-macit Ieremia Cacavela Ieromonah, Egumen ot Sfete Savva ;si tipograf an fost Iosif Gorodinski Ieromonah, si zetariau fost Stan Munteanu si cu Ionita, drugariu a fost An-drain si stilcar a fost Simeon ot Mfinastirea FIadambul.Seris la leat 7260 =1752 luna Main. Iar en am scris acum.leat 1822, Main 15".

Tot pe coperta interiors, a legaturei citesc si urmatorelerecete (doftorii de casa), pe care pentru curiositate letranscriii aicea. Sa cede ca pe la jumetatea seculului tre-cut erart asa de rani doctorii in medicina in Ora, in cateran nevoiti a se cura Ron:011:6'i tot en descantece si doc-toril babestr .si de casa si care spre a nu fi mtate se scri-eau prin cart]. Tata si aceste doctorii: Pentru masele. Ra-daein'a, de restopastinpes sa pisezi, sa pm pe masaua ce tova durea. Alta : Pentru lancruore. Sa fierbi leustean envarza sa rnaniince bolnavul, asa vor fi ineasa, si nu se vor bolnavi. Dupa ce'i bolnav omul, apoi ii

cat'si

www.dacoromanica.ro

156 SCRIEREA IERONIONAHULti IONICHEE CACAVELA

mai da §i varza a, manance! Alta: Pentru incueat de bu-cate. Aon, eon, vison, tigru: acestea sa se scrie intr'unpahar si sa se clateasca en lapte §i sa'l bea.

Aceste cuvinte sunt de sigur numirete celor patru reurr,ce curgea din Paradis, dupa cum ne spnne Biblia. Ce in-fluintrt ar putea avea aceste numirt asupra iucuerel estecam greii de priceput, de nu cum-va laptele indeplineafunctiunea medicamentului. Alta: Pentru jonghiu. Sa pueinteo oala not-16 jar, §i in jar sa pue c6ja de mesteacan,zahar, chimen; ac,;a sa se abureasca forte bine piinA es totbasici. Dupii acea sa face, urda de seartinta de canepa. §iasa sa se lege peste tot obrazul, etc. etc.

Am intirnpinat in multe manuscripte un numer insemnatde recete doctorice§ti, intocmite de sigur de babe §i mq-negi, fie din experiente, fie prin traditiune, ti de care seserveaii babele la ocasii de b61a, si care treceati ca doftor6emai ales pe la -ari-i. Las a mai spune, despre descantece,care nu's de cat o adev6rata §arlatanarie, ciind nu sunt a-sociate de legaturi, oblojele. on bantam. Pe aceste doctoriile transcrieau, cei ce :;,;tieau carte, prin carts, pentru a seconserva.

Constantin Erbicentt.

001 i,e(r)

www.dacoromanica.ro

Liturgierul dill 1702, imprimat de Serban Cantacuzin Vol Paharnic,

(Material pentru literatura biseric6scd nationala).

Paharnicul S6rban Cantacuzin din rivna ce avea pen-tru cartile bisericesti, pe can servitorii Altarului lui Dum-necJeu le intrebuintaza fn stiversirea slujbelor dumnecieest,vedend lipsa de care sufereau mat ales in limba nationalsromana, n'a pregetat un moment si nici s'a gandit la chel-tuelele ce va intimpina in acele timpuri, ci s'a hotarit atipari cu insult spesele sale un Liturgier si al imperti gratispe la biserict.

Acesta carte bisericesca find rara si inerit6sa pentru notRomtlnit, cact ne aminteste tocmat timpul transitiet de laslavinism la romitnism, am socotit a't fi de folos, a't ree-dita titlul i precuventarea sa facuta de insult Serban Can-tacuzin Vet Paharnic. Limba din precuventare este dupamine un cap-de-opera limbistica, un document vitt de fru-museta si puritatea abbe]. romanesti.

Sit intalnesc in acesta precuventare si cate-va nonismeca Providenta, succesiv, Euharistie etc. cum se va incre-dinca insusi cetitorul. Ne mai presinta interes acest impri-mat si pentru acea, cti tot tipicul este romanesc in Liturgiisi numat textul slavon ; apoi chiar si in cele trei Liturgicsunt si rugacium in romAneste pe ici colea si serviciul "Ve-cerniet Bdeniet, Utreniet rugaciunele de la Dominica Po-gttriret S-tultu Dub, pravila pentru sf. Euharistie etc. sunt

:

www.dacoromanica.ro

158 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICSCA NATIONALA

tote numai in romaneste, traduse din greceste pentru in-taia 6rO, si Inca intr'o limba f6rte curatti pentru acele tim-purl. Existau dar pe thnpul acesta, seculul al 18, sibarbati literati, cunoscaori pe deplin de limba rominesca,cea ce intiamneaza ca slavismul nu mat avea, putere a per-sista in Bisericele Romanilor. pentru a carul inlocuirecu limba nationala nu putin a contribuit influinta bine-fa-cetdre a elinismului, ca limba si bogata si culta vastyin literatura bisericesca si profana. latA acum porta, ontitlul acestei cOrti :

Sianta tit Dimmezeeasca LiturghieA sfeintulta loan Zlatoust, a marelza Vasilie ,si a sfantulut

Grigorie Dvoeslov, carea i'aste Prejdesstenia.

Carea acum de non s'au tiparit, si in lumina s'au dat, in-tru folosul tuturor preotilor diaconilor, ca sa pout prelesne a sluji cum sa cade pre rAnduiala el, den izvodeleGrecesn, tipicul pre limba RinianOsca, scds i tocmit dinporunca osiirdia inpreuna si t6ta, cheltuiala a Area cins-titului jupan Sdrban Cantacuzino Vel Paharnic. Intru

prea Iuminatului Blagocestivului Donau Io CostantinBasarab Voevod. Indreptand chrma sfintel Beshim PreaSfintitul Kir Theodosie Arhi-episcopul a tato, Ungro-Viahia.Tiparitu-s'aii in sfrinta Episcopie de la Buzeu, in TipografiaDomnesca. La anul de la zidirea lumei 1702.

Pe contra pagina se citesc urmer6rele versuri facute Iaadresa Paharniculut Cantacuzin Serban :

arban odrasla den radacina buna,IIrist6se Dornne acesta carte 'ti inchina,

Intru carea sa inchee c4 ce pe spre fire,A to taina sfAnta ce de mantuire.

Carea o ai sfintitu-o intre a,i tin UceniciCand au sosit vrernea de-ai apriimit mune],

Da I Hrist6se Name plata mantuire,Parintilor lui vecinica odihnire.

si

si

si

si

si4i-

lele

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU LITERATURA BISFRICOCA NATIONALA 159

Dupa aeeste versuri urrneza nemijlocit precuventarea luiSerban, care merita a fi considerata ca model de limbapentru acele timpurt. Iat'o :

JUPIN §ARBAN CANTACOZINOIrel Pa harnic.

Tuturor adevaratilor cretin pravoslavnid, cud sdcuvine a sti, sanatate trupesca, spdsenie snfletescd,

de la Domnul Dumnezeu, poftcSte si roga.

Dumnezeu vecinicul, si a tot puternicul, den noianulMarirei si bunatatit sale, an vrut Lumea cu tote cite sant in-tr'ansa, si denteansa vaqute, si nevadute, den nitnicasa zidesca, si la iveala sa aduca. Insa nu Imam atata a-dancimea intelepciunei sale au vrut sa face, si sa toctuesca,ce inca cu nemarginita'i Provideittie, tote ca sa s6 tie, §i

una Cu alta ca sa se pazesca, asa de mare si de bunaoranduiala an pus, si au asazat: Cat de nu tarast Pelagulstiintet sale ar fi hotarat si starsitul et a fi, s'ar crede cain veer sueesive s'ar trage, si ar sta lumea.

Asa dar inteleptia, si puternicia lm Dumnezeu asazand,si tocmind fiintele, si lucrurile, s: fire le-au dat, si poftaca aceia inteansa, au sadit, ca pentr'aceia fieste-care zidire,trebuinta et sa'st caute, si ajutoriu sa'st cent una de laalta, pentru paza si tinerea et: Insa deck tuturor altora,mai viixtos, si mat ales omului, (:ca unit ce taste mat a-

si mai iscusita zidire, decat tota zidirea, dupre ingeru)au oranduit acea putere, si in nemuritorin sufletul lui ad puscunostinti, c4ria §i mare porunca au dat, ca intru sotiireace sa afi sa se tie, §i sa se pazescii, unul en altul ajutand,si sprijinind cu aceia ce fiqte-caruia Providentia, si bu-natatea Durnnezeiasea i-an daruit, si l'au miluit; ade-cate, eel mai tare si mai avut, pre eel slab, si mai lipsit ;eel mai mare, si mai vartos, pre eel mai mic, si neputin-cios. Si asa urmandu-se, la t6te alalte sa curga. Aceia dara sa face, si ca acelea a sa ajuta, cum si datorie cii Tasteomulu1, tote sfintele scripture arata, invuta, si poruncesc.

afara

16srt,

Si

www.dacoromanica.ro

160 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA NATIONALA

Asijderea, si politicestile leg!, si canine, acelea dogmati-sese; si nu numai cele erestinest, ce Inca si talc ethni-cesta asemenea Myatt, indemna, si silese pre tot omul.Dirept ca a face, si a piizi aceia, dumnezeesc, si firese

iaste: Ajutorul dar acela, ce si datorie omul 'taste dea da si a aduce until altuia, depre putinta si avutul sau ceva fi, in multe f6liure, si chipuri taste si sa pate clice; pre-cum pren multe scripture, tine eit6ste, Kati va vrea sa ei-tesca, vade si va putea vedea : Insa langa alte ajut6re, a-caia mai ales si mat de mult folds taste a sufletelor, devr4me ce en cat mai pre deasupra -taste mai ales, mai is-cusit, si mai cinstit sufletul decat trupul, cu athta mat a-les si folosul tut 'taste si mai mare, si mai osebit binele;Dirept ca a tot tiitorml, si in troita maxit, slavit, si pro-slavit Dumnezeu, an einvit, au inpodobit, inbogatitfirea omenesculni suflet, Cu nemurirea, en vecinicia, si cuinparatia ceriurilor carea taste fericirea cea adevarata, bu-curia, si duletata cea nespusa, si necuprinsa de vacs.

La acestea dar tate mult mtandu-se, si bine socotin-du-le mai sus numeitul dumnealut jupan Serb in Cantaco-zino, an gandit, ca prin eel ce milosardul, si prea eau-tul Dumnezeu pril4j dat, cat pren putinta'i va fi, saajute pre eel ce trebuinta for ii sileste, si nevoia o care,mai vartos partea Besariceasca, carii sunt preoth : Direptacaia vita au socotit, si an ales de an tiparit de iznavaLiturghiile in chipul ce sa \ 6de, de vr6me ce s'au si in-putinat acele carti inteaceste vremi, si en tats cheltuialasa ispritivindu-le, har le inparte pre la sfintele si dumneza-&stile Bisereci, si cm taste de trebuinta dartuaste, pentrubursa pomenirea lui, a parintilor, a mosilor, stramosilor,si a tot vechiu si blagorod nemului sail, den bnna voia samiscat, si atatat, lucru cu adevarat bun de laudat, si demull multora folds; Ca ce acesta prea sfanta carte, Litur-ghie dic, capul, si incepatura tuturor pravoslavniei at ra-saritului Besericestilor cart!, si oranduelf taste, dirept caprentr'acestea mat alesa, si minunata TaTna a Evharistiel sa

in-

ert).

§i an

1-au

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA NATIONALA 161

saversaste, carea en Dumnezeescul Trup al Domnului, sispasitonului nostru Isus liristos ne inpreuna, ne uneste,si viata de v4ci ne castiga, a caruia Domnu, si Dumnezeu,fie slava, si lauda in vets de v4ci, Amin.

Tot la finele ace,tui Letuigier este hnprimata si o sfa-tuire canonica a Mitropolitului Theodosie adresata, catre totclerul Eparhiei sale, in care se descriu multe din obiec-tele santite si necesare saversirei santelor Tame si in spe-cial santei Euharistii. Acesta enciclica canonica ne 'Ateservi si ca material pretios pentru istoria liturgies la Ro-mani. Pentru a se conserva o reproduc aicea, mai ales catontine si uninteres simtit si pana asta-41 pentru clerulnostru, pentru ca este scrisa de un Mitropolit Roman si a-dresata tot la preoti Romani. Tata si acesta sfatuire:

VOAO PREOTILOJt

Cara 7M afiati in Eparhia nastrd, de la Arhiereul Ilristospace, mild, dar, ,si spdsenie v6 poitim: Jar de la

smerenia nostra Blagoslovenie ye trimitem.

Dupa darul eel dat noao Arhiereilor de la Isus Hr-stossa pazim turma cea cuventatore a lui, carea ni s'au incre-dintat, si dupa datoiia ce avem sa marturisim cuven.tul, sisa invatam intru adever si dreptate si sa aducem la cre-dinta (Ana ce sa ved ca sa fat fara de tale, on de catravoT preotii, on de catra cela-lalt norod de obste, precumde unele s'au si mai cis intru invetatura de cele sapte Tameale Beserecii: Dupa acelea dar ce s'ati aratat acolo, rataca mai socotim inch In urma a v6 da invethtura sl pentruiDotire, Discose, zvezde, si pentru odajdil, si pentru altelece sant de treba sfintei Liturghis, cu carele pentru ads-tea Taste cu cale si far de pecat a sluji santa Liturghie,si cu carele nice cum nu sa cade a aduce acea sfantasi far de sange jertva, inch si Vase lor intru carele nu s'au

Biserica Ortodoxl Bossing. 3.

www.dacoromanica.ro

162 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICgSCA NATIONALA.

cazut a sluji, celor vechi, ce trebufaste sa le faced, pre-cum de tote nrmeza vorba.

Intai dar ye poruncim, ca nimenea den voi preotif spanu indraznOsca far de temere de Dumnezai a sluji sfantaLiturghie cu Potiriii, si cu Disco! de lut, salt de lemn,si cu lingura de lemn, sau pentru vre o lipsa, salt fareomenie indraznind cu zvezda de mall, an de lemn. Incanici cu buretele plin de soae si de tin sa nu §t4rga sfan-tul potiriu, de vrOme ce acele necuviinte facend, in pacatde mOrte yeti cadea si in pedepsa maniel lui Dumnez6ti,precum sa va ariita, cam pentru ce den adeveratele po-rune" ce urnAza:

Inttii, cam singer Hristos caste intreg laedespartit infieste care particica cat de mica, si nu caste panesau yin, ce adeverat Trupul si sangele 1M, precum s'auaratat de Tama sfintei Cumenecaturi. dOca Taste sin-gur Hristos intru aceste prea curate Tame, in ce chip

putea a indrazni cineva sa slujasca cu vase de hit,sau de lemn, ca acesta facend nu va putea fi far de pacatde morte: Una ca lemnul, i lutul den fire alt de trag insine umezela, alta ca lemnul sä mananca de cari i crapa,

asa int.0 acest fehu de vase on potiriu fie, on lin-gura, va intra sangele Domnulm pe giurele, si sau va ra-mtinea acolo, sau va si cura, sau sa pot si sparge lesneca niste slabe den fire. Asijcierea discosul de lemn, era-pand, sau de cari mancanduse, si eel de lut nefiind noted,vor ramtinea sfartimituri prentr'ansul sau si spargendu-se,curand va putea cadea in mare primejdie, i vinovat sa vaface Trupultu i sangelui Domnulm, cela ce va sluji intruacest f6liu de vase.

Dec' de acestea v6 dam porunca, sa crtutati sa nu fatscineva den voi de acest fan de necuviinte, ce de ati si in-draznit cineva pentru ne avOrea, sau pentru scumpOtea sa,a face o inprotivire ca acesta, sa se pariisesert a face faptde hula ca acesta, si a aduce necinste Prea cinstit Trupu-

ex

gi

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICSCA NATIONALA 163

luT, si sangelui Domnului; ce sa'sT cumpere fieste carelepotiriti, discos, lingura, zvezda de cositoriti (deaca de altamaterie mac stumps nu va putea pentru lipsa) pentru pri-cinele ce s'ati c,hs. lath neputand cineva sa'o cumpere, safaca stire mahalagiilor sau satenilor pre la sate sa cum-pere ; iara neputand satenii, sä s6 roge la Boiari spuindce le lipseste si cum ca porunca nostra lake sa, nu slujiticu acel feliil de vase, si asa erestinii tot vor da, unlit depomena, alth ca sa le faca sarindare.

Tara pentru cele de lut, si de lemn, (de ail avut cinevade acest feliu de treba sfintei Liturghii) acesta invetaturadam : Dupa ce le va spala bine, sa verse vinul, sau apain umivalnita, sail in apa curgetore, apoi die de lemn,sau sa le arza si cenusa sa o bage in umivalnita, sau sale ingrope inpreuna cu cele de lut supt oltariu.

Intru acesta chip sa facet-, de s5 vor invechi vasele Be-serecii, an vor craps, sau sa vor gauri si nu vor fi detreba a sluji cu densele. Si iara sa stiti, ca vasele sa potpreface a doara Inca si dentr'un vas sa pi:Ste face altul,numat asa sa le spele bine, si nedandu-le pre manamirenilor (de vor fi de alta lege) sa fie preotul acolo pansle vor topi, ca sa nu sa dea necinste nici intr'acesta lucru-lui sfintit. Tara a so:Ste afara den Besereca, nu numaf vasede ale Beserecia invechite, sari si de lemn, sail de lut deau fost, ce inca nice mahrama, nici p61a, nici odajdii, sailsfesnic, sau on ce alt den uneltele Beserich, si a le facede alta treba, nu puma' nu slobozesc sfintil Parinti ; ceInc ri si afurhesc pre ceia ce ar face asa, precum iaste a-cesta porunca la Pravila, Cap. 102. Canon al sfintilor A-postoli 70 si 71. Insa si den odajdii sa pottace altele ore-carele de treba beserecii. Inca de vasele sfintei BeseridTara ye dam porunca, ca celea intru carele slujiti sfanta Li-turghie, nici decum sa nu le laceti de alta treba, macarin besereca, adeca: deca'si cumpara cineva Potir, sau Dis-cos, sa nu faca Ia Potiriul cel ve, hiu paziman, sail os-

et

iarast

www.dacoromanica.ro

164 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA NATIONALA

§tanie, nici Discosul sa nu'l fae Anafornititi, ne bAgAnds4ma de ce cinste ail fost vasul; nici s indrAzniti sä sc6-teti vasele afar den oltariti et le sp6le alt cineva, prenlocuri necuvidse ; ce Vase le in cinstea sa sa le tined, §i voisinguri sii le spala0 bine cu yin duo, sfer§itul sfintei Li-turghii, precum MI cei iscusiti fac, qi sa tergeti binecu bur6tele

Constantin Erbieenn

www.dacoromanica.ro

SCRIEREAIEROSCHINIONAHULUIARHIMANDRIT CIIIRIAC ROMNICEANU

Cuprinfend material pentru istoria modernd Nafionald §i Bise-ricesca a, Romcinilor,

PUBLICATA DUPA MANUSCRIPTUL AUTOGRAF,

(Urmare. Ve41 No. '2, anul al .7CIII-lea, pag. 92).

Istorisirea evenimenetlor de la 1821 ineoce in l'a labia, pe careinsu§1 le-a v6dut.

Tar la Mt 820. din pricina asupra scularil grecilor, adecaa apostasii ce s'au intimplat in Vita tara turcului, s'au opritcu strasnice fermanuri imperatestT ca sa lipsasca numireastepanirii grecesti din tote dregatoriile tarilor turcesti, si

mai ales acesti pamentesti tan, 'sl-au cerut vechea stepanire,-si li s'au harrtzit acestea. Si am gasit acesta Monastire faranice o ortmdmala atilt din c6le bisericesti cat si din celedin afara lucruri prapadite si daramate, descoperite, si mo-siile calcate, dupa cum arata, si trei catagrafii ce s'ail facutde Omen! domnestT, mitropolesti. si episcopestl; si in totchipul silindu-me, staruind, alergand, impreuna si cu Dum-nealui frate met/ 2-lea Vist Iancul, multe lucrun am indrep-tat, si s'au facut si an a so mai face, mai vertos intr'acestevremi gr6le ce an pricinuit rebelia cu datoria tariff, de auajuns Monastirele supt analoghia cislelor, ajungend si preacesta seraca Monastire Caluiu in trei ani 24000 mil, 48punti de bane, de nu i-au l. remas a bate macar un cuff, sail

www.dacoromanica.ro

166 SCRIEREA

a avea cu ce sa 86' tie prima va e§i tara dinteacele grele da-torii ce s'al't pricinuit din pecatele nestre. Cand avem bungMidejde ca vom resufla din tete dupa porunca ceresculuinostru imp6rat Dumneqeii.

pis-am ca n'am gasit dupa vremi nici o oranduiala bise-ricesca, cele dupa lege canonisite; din cele sapte tame chres-tinesti, capul, sfantul Botez, sa metaherisa cu oala ce oaducea mesa a on caruia copilas ce sa intimpla asa bo-teza la Menastire, atilt din locuitorii romani §i clacas], fi-ind-ca la nicT o tno6e a Monastirei acestia, nu s'ati gasitvre-o biserica facuta pentru lecuitori; Tar mai ales pentrusirmanii tigan1, adeca robil ce se afla ai sfintei Monastiri,nu Taste ; boteza cu oala, fiind ca era Igumeni trimisl cu§tire Patriarhicesca, de va fi fost asa, cum era si procatohul(predecesorul) ce ]'am gasit aicea, un serb Tarasie, Protosin-ghel dicea ca ar fi, dar dupa ale Menastirilor orandueli desfintif Parint] asazate, si mai ales de tipicul sfantultu Savveial Palestine], nicT aqise necum vala. Iar &ad au sim-tit au si plecat, negonit de nimenea, numal de oranduialatipicului Ierusalimulw, vedend Ca o sa s6 pue in randu-iala, dupa stiinta noului Igumen Kiriac Ieroshimonahu siArhimandritul Patriarhicesc, eel asazat din luminata si dom-nesca i arhipastore,ca porunca, dupa luminat ferman alotomanicestil Porti. i asa au catigorisit venires in stepanirea Igumenulul celul nerabdandu'l vrajmasul, nici laslujba bisericei a fi impreuna ci au fugit ca un nesocotit,aratand ca'i stria] tine -va; tar cele ce am stradanuit de

saversit pane acum la acesta sfanta Menastire sr, aflascris in urma ; iar slujba bisericei sa facea ca la o bisericade mir si mai prestii, nici Igumenul avend stiinta de cazutapravila rugaciunem bisericei canonisite, nici din preot] sailalt cineva, nici vre o grija de acesta avend nimenea, sailfericitii ctitori sa'si yacht vre un parastas sati vre o pome-nine cu coliva candva, ci era sfanta biserica ca o pustie inmijlocul pustietatil, plina de maracini] patimilor si de bale-gariul uraciunilor, in mijlocul cuventaterelor §i necuven-

ce -I

sa

non,

sari

www.dacoromanica.ro

lEROSCHIMONAHULIJI ARH1MANDRIT CHIRIAC ROMNICENU 167

tat6relor hiara dumestice si salbatice si uraciunea pustiirei:Pentru acera cu dreptate an iconomisit Dumnecleu a curatIsfanta sa casa pentru carea vresat sfantul si scumpulsell sange impreuna cu Apostolic si tots Santis, si au gonitdin biserica, pre cei ce vindea porumbi si boi si cur:opera,facend biciu de streng, pre top i-au dat alai* strigand :cum ca casa Tatalui meti, emit de rugacume se va chema;car voi o ati facut pestera tilharilor, si cum ca ravna easeltale m'ati man cat si eele-lalte.

Asa Sfantul Ierarh Nicolae fiind facetortu de minuni,pana acum isi ocarmuiaste sfantul seti lacas, ca un patronal chrestinetatiT, carele si pre noT smeritii robs, pana acumne iconomisaste si ne apara de t6te intristaciasele intim-

aratandu-ne bine placup mar marilor nostri ste-panitori.

La let 1823, Mart 1, din amelintare dumnegetasca, dupaurita si groaznica apostasie ce dupa pecatele nostre s'auintimplat la let 821, s'ati hariizit Cu ferman imperatesc dela prearinalta P6rta, hotarindu-se acestea doao domnil, afi Voevozi din prea cinstiti ban pamenteni, adeca la Caraacesta Romanesca si a Moldavier; dad atuncea s'ati asa-zat atat Mitropolit, cat si Episeopi, la cite trele Eparhiele.i dupa alegerea cea obstesca au ales si parinti pamen-

tem' a fi Igumem pre la t6te Monastirile tarilor acestora,atat domnesti cum si la cele inchinate; atuncea si en eelmai mic intru flit 5i slujitorir sfinter si apostolestii n6streBiserici, m'am randuit Igumen la sfanta Monastiredin sud Romanati, in cele cincr judete ale tarir BanatuluiCrarovei, micii Valahir, unde si eu sint nascut, si cu lu-minata carte donmesca, ce s'au dat la t6te Igumenaturile,oranduindu-se si 6mern domnestt la asaztirile Igumenilor, deau facut catagrafie de tOta stares Monastirel or, si de on ceacaret, mult putin ce s'ait gasit in fiinta, fata fiind si unitdin proiniT, (predecesori) carii s'au gasit in Ora nefugitr laparti streine, impreuna, fiind si vechill din partea sfintei Mi-tropolii si a Episcopir ; carir facend trey catagrafii isca-

plan],

le -ail

'si -ail

C'sluiti,

www.dacoromanica.ro

168 SCRIEREA

lit proinii, ce ati fost mat nainte, si cef nuoT Igumenipament4rn si amandoi Vechilh si Logofet Divanului gospod,asazendu-se un catastih la fie:,3te care Monastire si altul lacantalaria domn4sca, si altul la sfanta Mitropolie. Dect vi-ind la sfanta Monastire am pus de ati tras clopotu, intrandintaiu in biserica si cantandu-s6 axionu, dupa obiceiti am sa-rutat sfintele ic6ne si poruncind a se strange top robilMonastirif si sat4niT, am exit afar din biserica cu litieInsutru, saversind si o sfestanie, adecii sfintirea ape). cu sfin-tele in6ste ce am, cu multe feliuri de molitfe trebuinci6seand slava, 1w Dumne4en prea curate' sale Ma-tel., an6stra Stepana, si Santultu Ierarh Nicolae, pentru schina-barea droptei celm prea halt, ce ne-au scapat de atateapatimirT infricosate, dupa sfrintu psalmist ce dice: Trecut-am prin foe si prin apa, si nP-al scos pre no' intru repaos.

i viind aicea in :-,fanta Monfistire, au cetit omul domnesc,luminata cartea, gospod in sobor ; §i facendu-se trel catagrafii,s'a't gasit Monastirea desvalita, ploand pretutindenea si zi-durile mancate gaurite, Jar chiliile paragenite ; sabele, co-surile, fer6strile, usile cu stalpi eu tot si paturile lipsa,

t6te si pline trite pant Ia brag de f41iu de fau de go-noiu al dobitdcelor si al 6menilor. Asemenea si bisericaplina, de paiajent si praf, si de gown, necautata en niet deunele, si am pus silinta intaiu la, sfanta biserica de amgrijit cu cele ce i sa cuvin, stergend zugravela sfintilor detop. paiajenh si praful spalAnd st cu apa, ca nu sa cun6steaHitt chipurile din vechime, si praf, negasind obic6iu aiceaca intaiu sa ude bine cu apa carMnizile si sa scuture a-poi sa mature, ci pistosise prafu t6ta zugravela bi-sericii, Hitt Paraclisiar n'am gasit purtatorru de grijacuratatultu bisericii si candilinarh.

Apol am curatit curtea de brilegarTu §i chiliile t6te degunoitI, cum §i cele iguroenesti, care stiu top, tacend sdbesi vetre i-e6suri scotend afara din acoperis, §i patun en ro-gojinT din nou si ferestri i ust pre unde ati trebuit, curd-tind tot buclucul din sfantul local, dregand si zidul unde

pe

si

si

st

www.dacoromanica.ro

1EROSCHIMONAHULUT ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICtNTU 169

era surpat mancat, astupA.nd si t6te gaurile ce erau spartepre la plimbari, si alte pe dinafara gauri meremetisand siacoperementul atilt al bisericii cum si al chiliilor, p6 undenu puteam sadea de pide, puind jgbiaburf din noti. As6-menea *i pre afara acoperind meremetisand patulele sigrajdurile i chreiumile, facend si crania en casa din noilla via Dragiisanilor a MonastiriT, cad nu aveam unde nepleca capul cum si vierlu, gasind via parasita si astupatade r5zasiu, facend *i lin din noti *i altele. Iar un loc ce atifost vie de cump6raturil a Monastirei la d61u1 Nemoiu ceera pierdut si parasit de 80 de am, nu still din ce pricina,ca nu l'am gasit stepanind Monastirea, *i acum l'am scosde supt stepAnirea celui ce fara cuvent it avea, dicendu'ipang in diva de asta-di Caluianu, loc sterp, far5 vie si ne-ingradit, parasit, urnblAnd pe acolo en multh, osten6la del'am aflat si ram vedat, Tanga via Monastirei Ilurezu, des-partindu-le numal drumu. D6lu1 sa ;lice al sutestilor, Jarsatul Nemoiu, sud Valcea, alaturea cu d6lul Dragasanilornude an ut si parintii mei loeuri cu vii, care le si amsupt stepAnire dinainte vr6me.

Iar osten6lele si lucrurile cele lipsa *i de mare trebuinta,cue s'au facut la sfanta bis6rica, inlauntru si afara, suntac6stea: In sfantul oltar sfanta Cumnecatura, adeca, sfantultrip al Domnului nostru Isus IIristos, ce taste pentru pestean, gasindu'l facut de preoti dupa vr6mi pro*ti nepe-depsiti, numal niste praf de cite patru cinci am, in cineicase Earth, nu sa ennostea ce laste, si asa am facut en denett sfinte gran*, alese din sfAntul agnet ce am scos insfanta si marea Joy, si uschndu'l in sfanta Martea cea lu-minata, am ales sfinte graunte, cite dile intr'un an, adeca365, si le am asezat in done euth, una de umblat unde artrebui sfanta Curnineditura, 'far alta de pastrat peste anen pecete, iar acele prafuri vechi puindu-le si scuturandu-lebine in sfantul Potir, am pus pe preot de le-au potrivit inciasul acela, dupa sfanta Liturghie cum era inbracat inodajdh si aezandu-le pe sfantul Preastol, am asezat si can-

ak

si

si;

ai

www.dacoromanica.ro

170 SCRIEREA

dela neadormitii, dupA cum scrie santa Scripture si amvequt unde am inv6tat la alte sfinte locum.

Am deschis si a trela perdea la slantul oltarTu in drdpta,ca n'am gasit, ci numai pe use mierlii noptii, adeca instanga, sa slujia la sfanta slujba, lucru p6 dos si atat ne-scris cat si neobicinuit, si am pus si perdea, asezAnd a fitrei perddle dvere, adeca santul oltar cu trei ust, Tar nucu doao. Agmenea si la proshomidie am largit locul, undelucreza preotu, cad nu av6m unde sa ne invertim slu.-

jit cum si la umivalnita, adeca unde sa spilt preotu invremea sfintei Liturghit ; asezat'am si candela la raspetie,adeca la ra,stignire, cu un fier de tine trei lumanarele, ceaprinde la polieleu si la slavoslovie i la sfanta Liturghie ;pus-am de an spalat Tampla, unde s'au gasit ca o banitade praf cu paisjem, de sand atit fost facuta, n'au mai una-bltlt nimenea p6 sus; pus-am si zabr6le la treT ferestre desus p6 unde antra paserile si porumbh de facea culburt lapandocrator si prin biserica, si sa gainiitea pautindenea,unde am surpat t6te cuiburile si am spalat zugnivela ; me-remetisit-am si policandru spalandu-1; cumparat-am si fa-chile cele zugravite din sfesnicile c6le mart cu tinichialele lor ;pliitit-am de am zugravit stalpii dupa, de laturi, In cite pa-tru sfintele ic6ne Imperatesti, impretuaA si polele, Cite] erat6te albe numai lemnul, as4menea si sf6snicile c6le marlsi doao midi, adeca 4, ce le-am gasit nezugravite si cu.

niste badarae de lemne inteensele in loc de faclit, cum stiutote ; tar Dimineaet cocoana Catinca Bibesca Inca in Bucu-resti aflandu-ne asupra plecaril la Monastire mi-au si en-ventat spuindu-mi de acele lemne si de stares biserich,dupa cum am si gasit'o ; Tar eel al curth si alth stiu matbine. Facut-am si alte 4 sfesnice purttirete de mans, unulnestriimutat la Iconostas, si fret in tinda bisericii la ice-nele si mormiutele ctitorilor de acolo, a fi pentru litiile cesant a si face la esirea in tinda si afara din bishica, lavreme de litie, dud scrie la tipicon, acestea 8 sf4snice t6tezugravite ; zugravit-am si iconostaLath cu tetrapodul eel de

la

www.dacoromanica.ro

IEROSCHIMONAHULUT ARHIMANDRIT CHIRTAC ROMN10ENU 171

anafora si de coliva, impreuna, §i 5 stalpi ce am facut lacapetele mormenturilor ctitorestt iarasi zugravitt; mere-metisit-am si pardosela bisericii astupand gaurile dupa in-trare, ce era facute de soreci, Intarind si strane'e cu pi-roue de fier c5 era deslipite de zid de cadea, duo, cum sianalogurile de cetit pravila bisericii, li s'ati facut acope-remant invertitorm, captusit pentru pastrarea cartilor si in-lesnirea cetitorilor sfintelor slujbe, impreuna si candele cu a-coperemant cu sticle si cu nAsurt de hier, ce sa numestefanuri, dupa stiinta si iscusenia randuelit sfintelor Monastiriale Sfitagorii si ale Chinoviilor ce am invetat. Tai. in tindabisericit la fericitit ctito,ri gandind a face dupa cum amstiut si am vOut, am radicat pietrile mormenturilor ctito-rest], caci le-am gasit asternute cu pardosela biserich, caresa calca de pici6rele dmentlor ce intra, si fiindu-mi milade marmun si scrisOrea ctitoriciasca ce caste pe densele,adeca pe" rnormentun §i sfintele semne ale cinstitet Cruel'si numele Domnultu nostru Tsus Tlristos si valeturile cunumele ctitorilor, stiind si cu cats cheltuTala sa far, matales la acesta vreme, nu m'au rabdat inima, ci Cu multiostentala am statut cheltuind vreme de le-am radicat lam6sura care s6 cade, a nu se putea calca de piciare, caredupa vremi sa putea a sa sterge de a nu se putea cunOste,atat numele ctitorilor cat si valeturile, si socotind ca delisant numele for scrise in card si hriseve, dar dupa vremica o materie mat slabs, pot a per '., tar marmurile grele sitan fiind, mai anevoe sä prapadesc, Ca d'abia cu eke 30de omen'. am putut a le muta din loc cu parghit, si pe Alieke una a a§aza, 7 find; Inca am cautat cu perierghie (cu-riozitate) si in mormenturi, a nu fi vre unu intreg dupa vrenn,si n'am gasit lucru stricat, ertatt fiind de D-i,leu, creel capiste ctitori ce apururea se pomenese. Inca si cu vin si untdin candele s'au stropit oasele, cetindu-li-se si molitvele deertactune, stand neumblate de cand s'au ingropat. Tar candam saversit acestea, dupa datoria igumeniet mele, alt fort ladour ant ai igumenil, si Episcop Eparhiei Romnicului in urma,

www.dacoromanica.ro

172 SCRIEREA

s'au asezat . Spalat-am si marmurile mormenturilor dupace le-am zidit cam nu sa cunostea scripturile de pameutuleel dupa pici6rele 6menilor ce le calca, as6zandu-le si fiaracu candele la cate sa,pte rnormenturile, pre care en cheltu-iala le-am si zugravit. Facut-am si unspreclece cercevialeale tuturor ferestrilor bisericii de jos, cat era numal ziditgeamnrile in zid, de nu se mai deschidea in vet, a sit

mai aerisi bis6rica cand se matura sl se sterg paiajenil simai ales vara, facend gemun cu copili si carlige de fier latote gemurile, Ca n'am gasit nimic de ac6stea care sa en-vin la o bis6rica manastiresca. Dres-am si stalpii usilor bi-

asemenea pragurile, cum si br6sca usii eea cu treedruguri impreuna cu cam am gasit inchiclInd en uncurm si un lemn curmezil din afara a usif, intarind usileen un vatem de fier ce am pus statatoru la usa pre care oam si vapsit cu rose, find numai sadea lemnul. Dres-amsi pardosela lespezilor in mijlocul bis6rich, fiind plecatepietrile; facut-am si fiarale candelilor la ie6nele irnperate§tiimpreuna en sforile si scripeth lor ; zugravit-am si cinel chi-purl' man in artica tinda, uncle s ti ceteste polunosnita,adeca rugacrunea oast-wile si vecernia iutrenea la Bile mice, cum si on ce parastase sau pogreba-nil pentru moat, adeca litiile cele din tote ciilele in sfantulsi marele post, cum si tot-deauna peste an Vinerea serainaintea vecernim -au dupa vecernie, afara de dind pe adoao di iaste polieleul sau slavoslovie, cad atunci slujba ra-posatilor nu sa saversate. Deci acea artica au fost dupaviemi amvon, si Midindu-se bis6rica, an remas zugravelaminim si a iadului acolea innauntru, uncle sant si ctitorilingropati de care 290 si mai bine de am, altii si mai decurend, si fiind ea obiceiu iaste la lad a fi satana Cu dracilset, ce sant pusi la trite pricinile de pecatele 6menilor, sictitoril eel din urrna facend alt amvon, n'au apucat sa,se6ta din artica acele chipuni gi ozave cu pricinile lor, a-deca tadul, si sa le fie zugravit in amvonul ce -1 facuse; elrecaasase acole, si prostimea din locuiton si tiganii din ne-

serich,chein,

medh-noptii si

www.dacoromanica.ro

IEROSCHIMONAFIULUI ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICENU 173

stiinta, viind sa inchina acole, a,princlend sl lumAnart. Decteu neputend suferi a vedea intr'acest f61iu, puind zugravuau dat acea pardosela jos in drepta si in stanga parte, siam zugravit patru sfinti ee nu s'ati gasit zugravitt in bis6-rica, dupa cum la alte sfinte Monastirl sa afla, care sfintica unit ce sant at acestit de Duronecleu pazite tacit, si cusfintele sale rugactunt aparata de multe primejdii, de til-hart, de f6meti, de chime, de foc si de robit si de cutre-mure si de venirea altor streine si plgane limbi, cum side cad6rea in eresurt ; tara,g si la vr6nn de secett am ye-(jut and plot si cu aparare de tresnete. Acesti marl sfintisa afla cu sfintele sale m6ste intregt aicea in Cara Romtt-n6sca, en minune si putere Dumneciemsca adult, si en marl..cheltueh de fericith domni si ctitort Dect pre acesti sfintinegasindu't zugraviti, si gusind en cuviinta si dreptate,am pus de s'au zugravit, adeea : sfantul Nicodim eel sfintitsi Arhimandritul ctitorul sfintet si Dumnecleestit Monas-tin Lavret eel mart a Tismanit, uncle si en am petrecut viatabuna in am case, asemenea si pre sfiintul si cuviosul si deDumne4eu purtatortul parintele nostru Grigorie Decapo-litul, eel de la sfanta Mornstire Bistrita, si sfantul prea cut-viosul Parintele nostru Dimitrie eel note de la Basarabov,ce sa afla, la sftmta Mitropolie a Ungro-Vlahiet, si sfantaprea cuvi6sa Filotea feciara cea de la Targul Argesulut,si sfantul Cuviosul Kiriac Sihastru, ce m6 aflu si eu en a-celasi nume din shima cea mare, tar Cu faptele stau de-parte eta taste cerlul de pament. Zugravit-am si pre Dom-nul si Stepanul nostru spasitoriul Isus Christos, d6supraacestor mart sfintt prea euviost, cu candela neadormita d6-supra; pus-am si faclit la pururea pomenith ctitort ; Tar laBanu Preda ctitoru, ce ad fost si Carmacarn al Craiovei,sand am desgropat cinstitele 6se, am pus d6supra 6selordoao caramizt marl, scr:se atilt numele etitorulm si vi06-tul acesttu an, cum si tine desgropat; tar piatra mor-mentultd nu o am gasit drept pre trup pusa, ci de la ju-matatea trupului la vale spre pictore, cum au fost asezata,

l'aii

www.dacoromanica.ro

174 SCRIEREA I EROSCHIM. ARHIMANDRIT CHIRIAC ROIANICENU

Tar adancirnea gropil au fost de un stanjin temeliazidului bisericeT, in artica din mijloc, cum intri in stangala fer6stra in bis6rica,. Pus-am de am zugravit si hramusfintei Monastiri, ce Taste eel intru sfintl Parintele nostruNicolae, Arhiepiscopul de la Mira- Lichiei, facetoriului deminuni, din afara amvonului, cad nu era ; ci numai in-nauntrul amvonului d6supra usiT vechi si mania, dupli,

cum sit v6de. Flicut-am deasupra portii 11Tonastirii, sfan-tul pram in pici6re, facendu'T Joe in zid si acoperemant&supra in cApriori sindrilit, cu sCris6re de desuptul sfin-telor sale piciare, din ce clile de Domni si Mitropolit s'at'ezugravit si cu ale cui ostenele si in ce igumenie, puindsi lipind de desupt o sandura mare, cad de cand au fostMonastirea focal portaritiluT si sed6rea Jarna si vara totin p6rta l'am gasit facendu-s6, greu le era la on ce por-tar sit intimpla a fi, inghietand de frig, si una de milalor, alta afuma si sfantul Chip al Ierarhului Nicolae, ampus de at facut casa cu ce-T trebue a fi pentru portariu, sia avea si unde sa se adapostesca din eel saraci si goli robesi sat6ni care yin pentru ale Moniistin si ale for trebi lalgumeni si la bis6rica. Iar slujbele sfintei bis6rici ce s6sav6rsesc cu 6 Plaint' ce agonisit dintr'alte 1)50, ca,ciaicea n'am gasit nice unul, sant acestea dupa invetaturace de mic din sfintele Scripture si din tipicul Sf5,ntuluiSavve si a altor sfitqi, asez6mant bisericii si legit chresti-nestf eel date de Domnul nostru Isus Christos prin sfintii 861Ucenici si Apostoh, i prin sfirqii parinti asezate, am hive-tat; dup4. cum pe unde am crescut am deprins vedendsi pedepsindu-m6 in limp vreme intru acestea, s'au facutca o fire si obiceiu, poftind apururea de ar fi prin putintti,cu ajutonul lui Dumnaleu, a fi tot-deuna intru acestea,dupa cum sant legate de la sfantul Botez.

C. E.(Va urma).

si

i -am

§i

hags

rli

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

P. S. Episcop al Roma,nuhu prin adresa No. 277 din 25 Main,relateza ca Prea Cueernicul Prototereu al judetulm Bacau prin ra-portul No. 505 din 22 Main a sapus la cunostinta P. S. Sale capersonele rusemnate mai jos au oferit bisericilor din satele : Plopsi Lapos din comuna Darmanescii si Larga din comuna Dofteana,urmetOrele objecte specificate in dreptul fie-caria, si anume :

1. Domnul Mihalache Antimiu, din comuna Dofteana, a daruitBisericei din satul Larga : un rind vestminte preotesei, o icons

Malea Domuultu", o cadelni-ta si altele, tote in valore de 354 lei.2. Domnul N. Lazarescu, idem, un dulap aceliasi biserici, in

valore de 25 lei.3. Enoriasii aceliasi biserici, au contribuit en suma de 129 lei

50 bane, pe Tanga suma de 100 lei de In Primarie, cu care s'au.procurat bisericei, Mineele de Nemt si o cadelnita.

4. Enoriasir din satul Plop, an oferit bisericei for parohiale : unrind vestminte preotesci in valore de 156 lei.

5. Domnul Gheorghie Cojocariu si Sp. Mahn, din satul Plop,au oferit bisericei o icona, Mama Domnului si o cadelnita, in va-lore de 120 lei, si eel de al doilea : o cadelnita, in valore de 6 lei.

6. Enoririsii satului Lapos au oferit bisericei for un rind vest-minte preotesei in valore de 156 lei, si

7. Domnii: Gheorghie Mocanu, D. Antalas, Theodor Floreanusi Sp. Floreanu, din satul Lapos, au oferit bisericei respectiveLiturghia si Mo itfelnicul aparute iu tipografia Cartilor Biseri-cesci", legate bine, ambele in valore de 35 lei.

Acestea sa publien spre eunostinta i indemnul altora, adueen-du-li-se tot de odata multamiri publice pentru *asemenea fapteehrestinesti.

Domnul Ilie Nedeleoviei, comerciant, din orasul Ploesei ofe-rind santele Vase cornpleete iu valore de 90 lei, bisericei eu hra-mul Adormirea Maicei Dornnului", din comuna Andrasesei ju-detul lalomita, i se aduc multumiri piosului donator pentru ase-menea laudabila fapta.

40

www.dacoromanica.ro