I

t,r-

op000o

ORTHODOXA

A ...

ROMATiA

Jurnala Periodicti Eclesiasticti

.A..1\TT31_, VII I'T B

AUGUSTU.

o,,V6)%41-)

MA.TEIZIEfpag,

I. Alisteriul Eueliaristiel 465II. Al doilea Disenrs al Slintulta loan Cliri-

sostoinul 475III. Unatia scu legea a treia 49(3

IV.V.

Roma si biserica Romanilor 516Sumarele t3edintelor S-talui Siuod 573

BUCURWITIPOGRAFIA CARTILOR BISERIC ESCI

34, Strada Principatele- Unite, 3118 8 3_

-a*6

/el,041gi oren<,;09:>

SECT! 1,', ri OR le

0

s

f- -ZoTaP

/9-17 I) lVd/

.ii.

V

,,

i',,,

0.777777;..2.....

`.° '''.----='-',-96 '''''' ( -4. fI'-'0 ''"'-.-- - ....

Li...,

,

.941tZ7--

I

0.':,',,,

5,t!..t

..,.

8°

fi) ,7J 'III r _1 a .

AUL01=M74, .._9474

...

....r.e ......SWOW....-- .

.

I 2

i

11

TABELA. .

r,..q,

.

8gl

-.w

.

-:.-;-

.4iir ;*;

49

I1 1

o

.10

S4_46

.

§Et _<--,_. ..ff,--;,*,,- _,,,,i ..,....dAv.lr,v. ---900..95=

,

1131_10 i ..zcA

I

3

..., .-.

...... ..:

,...

:......

1

1

.r

4,..-

0

.....

\

Ai)_

.,

1

1

....

I

:.

!,

1,

I

. ...

. ..:

I----------

\

S

\\

-.'--:,4,7.

..:Q

la

1

1 III

1

www.dacoromanica.ro

ANUL VII. BUCURES3'I3FAilliUtfU 1883 No.

BISERICA ORTHODOXA ROMANAJURNAIXT PERIODICU ECLESIASTIC1T

.A.P.4.0..B.,m 0 DATA PE IJITZTA.Predia, cuventula

II. Tim. IV. 2.

- - -

Misteriul Eucharistiel(Urmare, veg No. 5, anul VU-lea, p. 265).

Parte& vecluta a Misteriului Eucharistie.Chipul pi urmIrile presentei lui lisus Christos in Misturiul Eueharistiet

In baza invettiturei expuse pang, aci despre reali-tatea presentei luT Iisus Christos in misteriul Eucha-ristiei se determine, insure chipal i urmarile presen-tei Lur. ''anume :

1) Dace, acesta presenta, cum am veclut mai sus,consta in aceea, ca, dupe santirea Santelor daruri,in Eucharistie se afla si sa predg.deja tuturor cre-dinciosilor nu panea si vinul, ci adeveratul corptiadeveratul sange al Domnului, apoi acesta insem-flea, ca El este presentti in acest misterit nu asa,ca cum ar petrunde panea gi vinul (dupe cum invataLuteranii) care reman intregi, i nicX, numai princonfiintare cu ele, in ele, sub ele (in, cum, sub pane)cu corpul i sangele set, dar ca. panea si vinul seprefac, se schimbA, se transubstantiaza in insure cor-pul qi sangelelui (Confer. Orth. part. I resp. la intrb.

8.

www.dacoromanica.ro

466 MISTERWL BUG1-TAWSTP.I

56; Epist. patr. de resrtrit despre credinta Orth. art.1 7) . Caci panea i vinul nu putu a se face adev'era-tul corpti si adeveratul singe a lui Christos, de ratprin schimbarea ski prefacerea a insh'sT substanteipanel ti a vinului, in substanta corpului si a sange-lui lui Christos, prin transubstantiare.

Spre intarirea acestor adev6ruri servescti ace-leasi loeuri din S. Scripturg, pe care le-am vdclutilmai sus. Ii xprimand fAgaduinta despre Eucharistic,Domnul intre altele a dis : Eu sent pdnea yield cares' a pogoritg din cerg : tine va mdnca din pdnea a-ceasta, vii2 va fi in ved. Si panea pe care Eu voig da,corpul meg este, pe care '1 dal pentru viata lumen"(Ioan VI, 51). La institurea Eucharistici, luand pa-ilea a dis : Acesta este corpul meg , §i Llanelli paharulcu vial, a adaos : Acesta este sdngele meg. 8-tulApostol Pavel a scris crestinilor din Corint : Paha-rut bine-cuvintard, pe care 7 bine-cuvinteim, nu esteore comunicarea sangeluW lug Christos 2 pdnea pe careo fiYingem nu este ea comunicarea corpului 1'0 Chri-stos. (1 Cor. X, 16)? Dreptil aceia, orl care va man-ea din panea acesta, sou va bea paharul Domnululcu nevrednicie, vinovatil vo fi corpu'u stingelufDomnutul (XI, 27). In t6te locurile acestea, d'adrep-tul silaunuritu sit immesca : panea-corpti aluiChristos,si vinul -Singe a lui Christos, dar nici de cum nuse dice cum c6, impreunA en panea, saiin pane, skisub pane, consista corpul Domnului. Nu a dis Chris-tos : panea pe care eg otvoig da, corpul meg este,ci a dis : Pdnea, pe care eg o voiu da corpul meg este;Nu a dis : In acesta, ski impreunA Cu acesta,sub acesta este corpul nett; In acesta este sangele

adios;

In

sett

se

www.dacoromanica.ro

MISTERICE, ECCHARISTIEI 467

met, ei a 4is : Acesta este corpul meit, acesta estesdngele meg Repetim dar ca, panea qi vinul, nu alt-fel pot a se face corpul qi sfingele DomnuluT, de catnumaT prin schimbare, prefacere, transubstantiare.

2) In tote liturgiele vechi, incependii cu liturgiaSfintuluY Apostol. Jacob, intrebuintata nu numaT inBiserica Orthodox., ci in comuniatile eterodoxe,precum : La Nestorieni, Eutichieni, Armeni,

Iacobiti i in Biserica Romans sa aflA ruga-eiunT &atm Dumnedet TatAl inainte de s'antirea san-telor daruri, ca el s6 schimbe, sb", prefacA, sá tran-substantieze cu S'antul Spiritt pAnea in adev6ratulcorpti a luT Iisus Christos, iar vinul in cinstitul luisange (1). Asemenea perfeetti acordt a tuturor le-turgiilor vee1i inteo materie atAt de insemnath,despre misterul Eucharistiel, fa'r6, indoiala atestA, atchiar a§a a fost traditiunea Apostoliert despre acestobiecth, i a§a a credut tot-deauna santa Biserica,Catholich.

3) SA,ntii p&rinti vi, dascali aT Biseried deasemeneasat exprimatt, ca in misteriul Eucharistiei, panea qivinul ce set propun, set schimbet, .se prefac sa transub-stanliaze in corpul §i s'angele lui Christos (2), ski

(1) Bona. Rer. liturg. 1. c. 8. et squ ; Renaudot. liturg. oriental.collectio, Paris. 1685; Asseman. cod. liturg ecel. universm, Rom.1749; Murator. liturgia Romans vetua, wenet. 1748 ; Dias. de orig,liturg. c. 1.

(2) Cuventul: Transubstantiatio, ti.stoocsicoacc care exprima cu totulaceiao idee, a Inceputti a fi in intr ebuintare in Apusti de in jugata-teg secululni; al XI-lea, iar in Ra's'aritil din al XV-lea and sa intampinitin Ghenadie Patriarchal de Constantinopole. Din acel timpri acestcuventri, ca unul ce exprima cu multa justep, i putere ideia dog-mei, a Inceput a se intrebuinta fn tots Biserica Orthodoxa de o po-triva Cu cuventul, prefacere (Vesli conf. ortodox, part. 1, Res. 1a intreb.56 t Epist. Patriarch. de rasarit, despre credinp. ortodoxa. Art. 17).

Siri-eni

al

www.dacoromanica.ro

468 MISTERItJL EtICHARISTIEY

devin, s6 fac, sent corpul §i sangele 1ui Christos. Iataspre dovada, cuvintele SdntuluI aril al Ierusalimu-lur El (Christos) in Cana Gallia' a prefAcutt drecand apa in vial (Ioanl II, 1, 10), asemenea sange-luT. i nu este dre demnii de credinta calla vinul,sa preface (p.e-cocgoau;)v) lit range (1)? Dupa sever-§irea invoctireY panea devin.e, seta'. este (ive-rat, corpulluT Christos, iar vinul sangele lint Christos" (2).

Asemenea probe se gtisesc §i la Santis : GrigorieNisul (3), Ambrosie (4), Teodor al Eraclia (5), I&Damascen (6), fericitul Theofilact (7) qi alta.

Eutimie Zigaben aerie : Nu a cis domnul : Ace-ste sunt simboluri (4 go),x) a corpului met §i asangelui met, ci sunt corpul met qi sangele meth..Cad- precum in mod extraordinart a indumnecleitel corpul ce la primitd, a§a neexprimabil preface(p.e.Tovrcot.E9 qi acestea (panea qivinul) in insuc corpulqi sangele cel facetor de viaca a 'di (8).

Decd( pentru a demonstra §i explica posibilitateauneT ast-fel de prefacers a paned qi a vinului cu pu-terea in corpul §i sangele luT Chistos,pastoriT antics referit la a-tot-puternicia Crea-torului (9), §i la deosibite lucrarY ale a tot puterniciei

precum : La crearea lume/ din nimicti (10), la

(1) Tustr. Mestag. IV, n. 2-pag. 454.(2) Ibid. 1, n. 7 pag. 440.(3) Catech. cap XXXVII.(4) De fide. IV. 10, n. 124 De myst. IV, n. 50. efr. n. 54.(5) In Math. XXVI, 26 (ap. Possin. -Qaten.)(6) Expunerea credinIef orth. cartea a 4, cap. 13. pag. 252.(7) In Iohan. VI.(8) In Matth. XXVI, 28. Cfr. Panopl. P. II, Titl. 20.9) Ion Chrisostom. de Coen et true. n. 3 ; Ambr. de sacram. IV?

n. 16, 17.(10) Ambr. de &cram. IV, 4, n. 15; Damascen. Expnnerea Cred,

Orth. w. 13.

luT D-deli.sail

Lug,

www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIEi 469

misteriul incorporArer (1), la minunilece sa a mintesctIn S-tele card, cu deosibire la prefacerea apexIn vint (2), si la aceea, cum in no insine panea sivinul ski apa, ce le primim spre nutrire, se transfor-mezA tntr'un chipt neveclut de nor, in corpul si san-gele nostru (3).

Trebue Ins a aminti ca, prin cuventul transub-stantiare nu se explicA chipul prin care panea i vinulse prefacti in corpul si sangele D-lur : Cacr acesta nimi-nea nu o p6te intelege afarA, de unul si stAruin-tele unora de a petrunde acesta, nu pott fi de cat semnede nebunie i lipsA de religiositate ; ci, prin acest cu-yenta EA, arata numai aceia : cA panea i vinul,dupasantire, se prefac in corpul sisangele D -luY, nu figuratt,nicr simbolic, nicY prim marea abondentA de chard, nicTprin comunicarea ski infusiuneaDumnecleirerunicului

si in fine flier prin efectul unetatributiunr intam-plat6re a panel si a vinului care s'ar preface in o atribu-tiune intamplatare a corpulur si a sangelul lur Christos,prin oare care schimbare set am.esticare ; d4r, precum-s'a c isu mai sus, adeverat, real si substantial, paneavinul devinli insusi ad.everatul corpt qi sangeD-lure (Epist. Patriarch. de Rasarit despre cre-dinta Orth. art. 17).

II) De si panea i vinul in misteriul Eucharistierse prefacti in insusr corpul si sangele D-lur, El estepresent in acest misterit nu numai prin corpul sisangele Set, ci tai cut6tA, fiinta, Sa, adicA, si cu sufle-tul set care este unite cu corpul LurnedespArtitt, si

(1) Ambr. de Myst. IX. n. 53; Damasc. ibidem.(2) Ciril al Ierusalim. instr. mystag. IV, n. 2, Ambr, de myst.

n. 50.(3) Ion Damasc. Expun. cred. orth IV, 13, pag. 252.

Fiiti,

at

D-deti,

si

XI,

www.dacoromanica.ro

470 MISTERIUL ECCHA R I S TI El

cu insusT Dunauecleirea Sa, care ipostaticeste i ne-desphrtit este units cu omenirea Lui. Pentru acestaRantuitorul s'a exprimath. : ce ml ndncd corpulmelt r; bea sangele meg , 'intru mine petrece si ei in-tru el. Precum m'a trimis pre mine kited eel vii c, si eftviezu pentru Tata; si cel ce me mdndn,cd pre mine siacela va fi vii pentru mine (Joan VI. 56 si 57). De-asemenea i santiT pariatT all inv6tatt, eh' no'tmdn-cam Melul in 'intregul sea " (1), ca El cu totul s!anstabilit, duph charul WI, in nol tog" (2), si au obser-vat : ca acest misteriti se numesce imphrtasire, pen-tru ca prin el nol ne facem phrtasi Dumne4eirei luTlisus. El se numesce inch cuminicare, si in adevhreste cuminicare, pentru eh prin el ne cuminichm cuChristos, ne facem partasi corpuluT si Dumnecle-ireT lui" (3).

III) De si corpul i sAngele D-luT se sfaramh inmisteriul EucharistieT si, se desparte ; dar propriAacesta este numai cu chipurile phnei si a vinului iucare corpul i shngele lui Christos pot fi si veclute

Ancite, iar singure in sine ele sent cu totul intreginedespartite. Cad Christos tot-d'auna este unul

i nedesphrtitti : nedespArcit units este in el Dum-necleirea si omenirea; nedespartit unite este in elsufletul omenesc cu corpul; nedesphrtitti si tot-d'auna intreg ranirane i corpul luT irnpreuna cu san-gele, ca coypu vie, care inviindh din moil nu maT mere(Rom. VI, 9), corpil gloiificatti Cor. XV 43), corpii.

(1) St. Efrem. Sir. Opp. GrO3C. T. III, p. 424, ed. Assemani Rom.1746.

(2) Ibidem.(3) hall Damaseen Exp. CredinIei Orth. Libr. IV. Cap. 13. Pag. 255.

Cel

i

(I

www.dacoromanica.ro

NI I ;TERI L L ECGITAR ISTI ET 471

spiritual ( 44) si nemuritor. Pentru acOsta noT ere-dem, at in fie-care parte, 'Ang si in cea maT mien,particica de One puse Inainte si a vinulnY sii, aft, nuore-care parte deosebita, a corpului sia sangelul D-lui,ci corpul luT Christos en totul intretti si in tote par-tile sale unul, si in fie care parte pana in cea maTmica particica este present in totul Christos dupafiiinta sa, adicg, en sufletul si cu Dumneq.eirea, WIdeseversit D-cleil si desAversit mil (Epist. Patriarch.de Rasarit, despre eredinta (orth. Art. 17). Acestaeredinta, Biserica Ecumenica din anticitate a expri-mat'o si o exprimh Inca In ritualele liturgies, eftnddice : sfeirama se # se imparte Melid luT D-clew, eelce se sfaramel 59i, nu se desparte, eel ce se meindnca pu-rurea fi nicT o data nu Be sfarlsape, ci pre cet ce seimpartd5sesc 'A sfinte59ce".

IV) De asemenea, de si misteriul Eucharistiei s'aseversitti si se sAversasee in nenumarate locurT dinThine, corpul lui Christos tot-d'auna si pretutindeneaeste unul, si sAngele luT Christos tot-d'auna si pre-tutindenea unul, si peste tot locul in acest misteritieste present in totul unul si acelas Christos, careeste D-clet desAversit : si om desaversitt. PatriarchiTBisericeT de Rasarit cu claritate marturisese acestadever in unnatorele cuvinte : de si in unul si Ree-ks timpii se seversesc multe liturgiT in lumea crestinAnu cunt insa maT multe corpurT ale luT Christos, ci unulsi acelasT Christos este present in adev6r si in realitate,unul este corpul luT si unul shngele, in tote bisericileparticulare alle credinciosilor. (i.a.c4sta nu pentru a-ceea cá corpul D -luT care se afla in ceruri se pogo-rä pe jerlfelnice, ci pentru ca phnea punereT Inainte,

l

www.dacoromanica.ro

472 MISTERIUL EUCHARISTIEY

preghtita pe rand in t6te bisericile, si dupa, santire,prefacuta si transubstantiata, se face una si aceasicu corpul ce esista, in ceruri. Cad D-1 tot-d'aunaare un cor0, iar nu mai multe in diferite locurX :pentru aceea aced misterid dupa, opiniunea generala,este eel paai minunat dintre trite, priceput numaTprin credinca, iar nici de cum prin resonamenteleintelepciund omenesti" (Epist. des. Credin. Orto-doxa, Art. 1 7).

V. Daca panea si vinul prin misteri6sa, santire setransubstantiaza in adevdratul corpt si sange alMantuitorului Christos; apoi acesta insemneaza, ca,din timpul santirei S-telor Daruri, El este presenttitot - deauna in acestti misterib., adich, El este pre-sentii nu numai in timpul intrebuint6rei si a primireimisterului de catre credintiosi, cum afirma Lutera-nii, dar si pana la intrebuintare si dupa, intrebuin-tare : cad panea si vinul prefacute odata, in corpulsi sangele lui Christos nu-si schimbh mai mult na-tura, ci reman pentru tot-d'auna corpul si sangeleD-lui, necautand la aceea, fivor, seri nu intrebuin-tate de credinciosi (Epist. des. Cred. Orth. Art. 17).

Pentru acesta insusi Mantuitorul, in timpul insti-tuirei Misteriului Eucharistiei, dand discipulilor s6ipanea misteri6sa, a cps : acesta este corpul meb. ilia-jute de cc discipulii gustase din el, si luand paharulmisteriosti a cuventatd : acesta este sangele meti in-nainte de ce discipulii sd beuge din el. Pentru aceeadar pe deoparte, Biserica Orthodoxa, a) din antici-tate are obiceiul de a shversi in niece sciute pe litur-gia cea mai inainte Santita, in acea fermg, increderec 'Unpile acestea, qi duet intrebuincarea acelora

www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARIST1Ei 473

can au fost santite impreu-nA cu ele la o liturgie sA-verqitA mat Inainte, reman adevaratul corpti 0 san-g& al lul Chistos (1); b) deasemene din anticitateeste obiceiul de a pdstra darurile santite in vasesante pentru impArtaqirea cu ele a celor ce mor, caadev6rat corpti qi sange al lui Christos (2]. Este Incalciut cá in Biserica antics esista §i obiceiul de a tri-mite santele darurl, prin diaconi, creqtiuilor can nufusese In bisefica in timpul santirel, a intrebuintareT§i administrAreT misteriuluT Eucharistiei (3) mArtu-risitorilor, celor inchi§l in temnite (4) qi celor ce sechiati -(5), ca credincioqa, nu arare on aduceati san-tele darurT din biserict in casile lor, le luad cu sinein cgratorii (6), iar ascetili purtari aceste darurY cusine prin pustii, pentru cuminicare in cas de necisi-tate, cu corpul qi sangele D-lui (7).

VI) Dach panea gi vinul. in santele qi de viata fk-c6t6rele mistera swat. adev'eratul corpti qi adeveratulsange al D-luT Iisus Christos : apoi acestor misteriinrmeaz6, a li se da aceeaqT ow:5re qi acea§T diving,adoratiune ce noT suntem datori a o da insu§i D-lui(Confes. Orth. part. I-iu, resp. la intreg. 56. 107).Cac natura omeneascA intreagA fiind primita de Elin unitatea ipostasuluY lui Divin, nedesphrtitti esteunita cu natura Diving,, qi este propria omenire a

(1) Conc. fn Trulo. Can. 52; de Logd, Can. 42.(2) Const. apost. VIII, 13; Eusebe, H. E., VIII, 44; Chrisost. E-

pist. ad Innocentl, II. 3; Conc. Nie., I, Can. 13.(3) Tustin., Apol., I, n. 67; Eusebe H. E. V, 44.(4) Cyprian., Epist. ad. Cornel., LIV.(5) Chrisost., de Sacerd VI, 4.(6) Tertull. de Orat., C. 14; ad Uxor. 11, 5 ; Ciprian., de Laps.,

381; Ambros Orat., funebr. In Statirum ; Augustin., contr. Iulian.,op. imperf., III, 154.

(7) Bas. eel mare, Epist. 93, attre Cesarie.

- .

www.dacoromanica.ro

474 MISTERIIT tUCITARI-iTIEI

CuventuluTluID4et, asa ca in persOna D-clet-o-muluY, noY trebue sa, dam ambelor LuT naturT si ome-nireT si D-cleireT, una si nedespArtith adoratiuneDumnecleescii. Acest adev6r ce results nemijlocitdin dogma despre unirea Ipostatnica a douit naturlin lisus Christos, tot-d'auna l'a suscinut si marturisitSanta Biserica, cum se vede din marturiile dascali-lor eT. Precum d. e. S. Ioan Chrisostom (1), S.Ambrosit (2), F. Augustin (3), S. loan Damascen(4). etc.

(va lama) t Silvestru 11. Pitqteanu.

.....-----..-...>C4010.0.- ----

(1) In. 1 Cor. Hom. XXV, 5.(2) De Spir. Sancto III. 11,n. 78. 79.(3) In Ps. XCVIII.(4)- Exp. Cred. Orth. III. Cap. 8. pag. 159 ; Comp. IV, Cap. III,

pag. 225. Vadese tote aceste In Theologia, Dogmatics de Macarie,

www.dacoromanica.ro

AL DO1LEA DISCURSUcontra

Adversarilor vietei monasticeAL SANTULUT IOAN CHRISOSTOM

Compusii fn anul 375 sea 376 In vremea imperatorilor Valens,Gratianu §i Valentinianu I.

'I RADUCTICNE DE PRO rosiNcITELuL GFIERASIM SAFIRIN

CATRE JNU TATA NECREDINCIOS C(Urmare, yea. No. 8 anul VI, pag 487)

5. Dorelci-tu sit cunori alto kipti, propria, tosaracie, i.avucia fiiului tell? Du-te la el; ieai haina, singurapre care o posede ; smulge-111 din kilia sa ; distruge-I smeritasa locuintit ; tu nu vei citi pre fafa, sa, in miellocul acestortratamente , nici o urma de indignaliune ski de regretit :mai de grabs el 'fi-va §i cu atata mai multi cal-dura cu catti tu veT da ocasiunea de a practica mai curatilfilosofia sa. D6ra tu, iea cine-va o simple val6re de elecedrachme, §i te vei pune pre plansete pre lamentatiuni faro,srmitti. Care este eel mai avutti din voi amandoi ? Acela precare cea mai mica perdere sfaqia, sett acela care despre-tiere t6te bunurile acestei lumi? Nu te margini intro a trata

ast-fel pre fiiul : alunga-lif *Inca ski mai departe de acestaIerit; el se va esecuta cu surisul pre buze, ea dad ar asistala jocurile unul eopil. Dena, tu, (Meg interelice tine -va

inteunti

sIriTi

'hi

t6i1

gi

entilsami,'1

siti-ar

www.dacoromanica.ro

476 AL DOILEA DISCURSD

numai locuinta patriei tele, te afli coprins de durerea ceamaT vi", i acesta nefericire 'ti -pare insuportabile. Suveranalti pilmentula i al marilor, solitarul nu va incerca nici o-greutate de a se transporta din acestit tinutit intr'altul; eltio va face cu atata inlesnire indiferinta cat" punT tu ca sate preambli in propriele tele domenil. De qi tu e§ti absolutestapantt de a strabate cum 'ti-va placea campiele ce tti-apar-tintt, e§ti Cu. tote acestea obligati' de a trece prin campii carTnu apartiml. nit, din contra, va cutreera tobe pamentulttdupa placul sett Lacurile, fluviele, fontanele 'T-vor procuracu ce sit-0 stingy setea in abundant" ; plantele, erburile,panea preste care va da in tote locurile 'T -vor servi de nu-trimentil. Nu adaugti la ac6sta ca el despretuere pamentul

ce se coprinde pre densul, avendti cerul patria. °and mo-mentul de a muri se presentOz:i, martea fi mai dulce decat tote placerile tele ; qi el va fi maT fericite de a muri, decat tu in sinul patrietale §1 pre patul teti delicate. Ast-felitin cat omul cu adev6rati1 r6tacitor, fugitivii i exiliatii, estelocuitorul ormelor, acela care romane in propria sa casa,nu acela care s'ae scapatii de tote aceste legattut Pentru aexilia pre acestit din urmit din patria sa, ti-ar trebuiexilie41 dupe pamentil. Si inc5, noT nu vorbim de cat inteunemoth.' impropriii; citcT, in rig6rea termenului, a exilia dupapamentil, ar fi a-lti readuce in scumpa sa patria. D6rii sa nustart-time asupra acestui subiectil, de vreme ce cunorinteletele nu esti din cercul lucrurilor visibili. Nici-o-data nu veTdespoia cu totul pre un solitarti, pre cats vreme remanevestmentul virtt-01; nici-o-data, veT face sa p6rit defame, pre cat" vreme va §ci uncle 86 afia adeveratul nutri-menttl. D6ra ceT avutT, cum ar putea ei sA se sustraga delaaceste rele? Nu va fi Una o er6re de a spune, in privintaacestui pundit de vedere, cef avutl in ale lumei suntii-adeveratii strata, si cit acestl saraci solitary( matt adeveratiiavuti. Da, omul care afli pretutindene o b6utura, unitnutriment d, o cast, unit patti; care, pre langa acestea,departe de a se plange de acesta conditiune, alit intr'ensamai multi bucurit de cat nu afli tu ta, acestil omit

IT

qi

ci

s6.-111

'T-va

intr'a

gi

nu-lit

ca

www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSARiLOR VIETEI MbNASTICE 477

este invederatt. mai avutit de catu tine, -mai avutil de cattoff acesti avuti incapabili de a gitsi acesteaisi lucruri in afaritcTe palatiele Ior. Ast-fel to nici-o-data vei vedeaIntris-tandu-se pentru sitracia sa. Caci, aceste avutii de earl vor-bescil nu intreeti numat pre ale tele, pentru-a, sunt maiabundant' mai imbittrd6re, si incit si pentru-ca ele sunt-tineperitore, pentru-ca n'ar putea et He ahmgate de sarAcia,pentru -ca acela care le posede, in loch de a fi supusii schim-barilor intemplitrii, in loco de a fl muncitil de turburari, saupersecutattl de gelosiit, culege dule4a, laudelor, a admirati-unei i a unui rename vrednictt de t6ta, increderea. Printre

tocma eontTariul seintemplit : nu to va felicita cine-vapentru avutia ta; d6rrt vet fi, in tea mai mare-parte de timp,unit subiectt. de ura, de aversiune si de invidiit. Ti se- va in-tinde numer6se curse; in vreme ce posesorul adev6rateloravutii, fiindii unit suhiectit de admiratiune, in aeelasi timptieste de asemenea seutitii de curse $i de gelosiit.

Sa examinam actun pre acesti dot 6meni suptti raportulsdnetiltii lor. Care este acela din clout a crtrui sitn6tate searkii, mai infloritore? Au nu este en solitarul nostril cee-i-cese intemplA euanimalele campurilor ? Ati aerul curatti de careel se bucura, curenturile sitin6t6se, florile, profumu-rile in mijlocul citrora petrece Vele stile, nu het corpulstir mai robustii? An bogatul oraselor, cufundatil, ca sit 4icAasa, in noroiti, nu este in aeelasi timpti mai slabu si mai expusbolelor? Dupit cum acela, se bucuril, de o sametate mai bunii,de asemenea el se bucura, de placer' mai profunde. Inki-puiesee-ti pre acestit credinciosil culcatil pre o 6rbrtlangit unit isvorit limpede, la umbra formatil, de numer6seramuri, desfatandu-si privirea pre unit maretii peisagiti, cusufletul mai curatti de eat cerul, departe de sgomotul si deturburitrile omenesei : acestil om null pare bucurandu-sede mai profunde delicii de cat omul a &firm: vietit se petreceintre pitretii unei case ? De sigur, marmora remane cu multmai pre jos de cat aerul in curatenia umbra locuintelorndstre este cu multi'' mai putin amabile de eat aceea a arbo-rilor, si pardoselele tdle de mosaics! suntu mai putin splen-

nu -lit

vot,

dean,

si

liveflile,'St

www.dacoromanica.ro

418 AL. DO ILIA DISCURSO

dide de eatd un covorii compusit din florl de telt& natura.Derit tu ins* nu te pled tu inaintea acestui adev6r, eandilexprimi dorinta de a transporta, deer', ar fi posibile, arborilumbroqi §i ornamentele livedilor suptti acoper6mentul pala-tielor tole, preferindu-le forte multd apartamentelor tole an-rite §i stralueitelor tele sofite? Pentra acesta, de indatd cevoie§ei sh te seapi de luerarile tole, te vede tine -va parasindormul, -pentru a merge la terit.

P6te ch tu regrets stralucirea insemnatil qi isbitore carese aflit impregiurul avutid §i pre care nu o vedi aid? Apro-piAndil cu mintea palatiulii pre care el ra prtrilsitit §i pustiace-1 serve ce de locuintar, sperantele de earl a'at lepedatit §iacelea earn remand, tu vesh in fiiul tell unit locuitor ddutddin eeruri. Deei, pititrunde-te mai anteit de acestti principiti,ca pustia nu aduce marl, dupit cum nid palatiul nu facemilrirea i gloria. Mai inainte de a-ti presenta ratiunile earlsit demonstra, vol cita exemple luate din istoria vast/1,§i nu dintr'a n6strit, cu adjutoriul earora void nisipi tote in-doelele tole in acestil privinta. Tit as vorbindu-se desigur- de Dionysitt, tyranul Sicilia, qi de Platone, fiiul lulAristone. Care este, dupit prtrerea to cel mai ilustru dintreamendoui? Care este acela pre care nu ineetam de a-lit ad-mira qi a cAruia laudit ese din tote gurele? Ail nu este filo-soful mai mult de cats tyranul? i cu tote acestea acestwerasuveranul Siciliei; tritia in mijlocul delieielor ; posedea imenseavutii; nu A,mbla de &tit incongiurattli de garde se bucurittimp de o lungrt domnie de tout pompa qi de t6ta stralueireaputerel. Platone in grAdina Academies iss petrecea dilele see,oeupandu-se sa altoiasdi qi sh ude, mancandit fructul olivului,i §eclend la o mash cu totul depitrtatft de t6tit acestri, pomp&

yank'. Lucru inch mai surprindetorti : Dionysittde libertatea sa §i pure de 'yin& ca pre unt. sclava ; de-parte de a perde in strillueirea sa in acestit tristit eonditi-une, fflosoful pitru ehiar in °chit' tyranulur 'Inca admi-rabile. Ceea-ce insenmedA ch virtutea este f6rte putinte. Inispite, ca §i in actele severqite supt inspiratitmea sa, eaapare tot-de-una radiOsa, comunicil o parte din splend6rea

audita

;

gi mta

gi

'11

'lit-lipseace'lit

www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSARILOR VIATET MONASTICE 479

sa fermecrare credinciosilor set adoratork Ce diferenta,de asemenea intre gloria lui Socrate, dascalul lui Platon siintre aceca a lui Archelau? Acesta, in calitatea sa de rege,traia in imbelsugare; acela locuia la lycett, neaVendit altaimbracaminte de cats o manta, eu care se servia ierna, vera,si in tate sesauele anulut El avea in continuo pieiarele gale ;petrecea dile intregi fara a lua nutrimentti, nu manta de catpane. care era in acelasi timpti iachnia sa. i inch acesta,hrani frugalai, o primia dela altul, pentru-ca, siiracia -sa ex-trema, refuda mijlacele de a'si-o proeura prin el insusi. El

capata en t6te acestea unit renume mai gloriosit de cAtilmonarchul ; si acesta chiemandu-lii de mai multe Maga,densul, elit nu voi sit, parasescii lyeeulti si sa se transporteintr'unit palatiu stralucita. Pate tine -va sa va,da acuma dupa,gloria alipita, de memoria acestor diverse persdne, care dinaceste conditiuni era preferabile. Tata lumea cumisce nu-mele lui Socrate si al lui Platone ; mai nimenea nu cuntiscepre acela alit lui Archelau si alit lui Dionysiti,

Diogene din Sinope, unit alto filosofit celebru, era si elitWit asemenare mai avutit de cat acesti principi si de cat Be-rnath' Tor, en t6te irentele ea care era imbracatti. Alexandra,fiiul lui Filipu, conducend armata Macedonianilor contraPerqiIor, se gabi de cum In dam de a Lisa totul si de aalerga la 61; fiind-ca, 'lit intreba decci avea trebuinta, de ceva,sett d4ca; avea vre-o dorinta, cynical respunde ca nu aretrebuinta, de nimica. Suntit aceste exemple de adjuns, sailtrebue sa-ti mai aducii inci si altele? Omenii despre carsvorbiramii au avutit mai multa. stralucire, xali numai de catcurtenii eel' mai favorisatifei de eatii iii isi regii, de si ati im-bracisat unit felii de viata linistitai, retrasa, si ati refusatti dea se amesteca n carmuirea afacerilor publice. In ceea-ce pri-vesce guvernamentul Statului, uu (adic'ci chiemati sellintrebuintati) cetMenii earl aveati bani, placer], miclloce catpoftiati, alit to va frapa mai multti, ci acecacart traiati in saracia, in simplicitate si in ternperantk Aris-tide Atenianul, citruia orasul en cheltulala sa trebui &eaPeremonla immormantarei, intrece on atata, pre Alcibiade

'I'11

on'qi

ennui

cAroril

'i

maitit

se-ti

www.dacoromanica.ro

480 AL bOUILEA DISCURSt

cgre, prin nacere, prin elocintit, prin -forta corpului, _prinfacilitates §i eleganta inoralilor sale, nu remanea inferiorenici unuia din concetAtenii sei, cu cAtd unit mare filosofd arintrece pre -und slAbuttl copilaliti. La Teba, Epaminondacare, chiAmatd la adunarea generals, nu putea sa se ducilacolo pentru-ca era ocupatil sa-qi spele haina i numai aveaalta, nu eclipsa mai putin pentru acesta pre tots capii earlasistad la acesta reuniune. Nu 'mi vorbi dart nici de singu-rAtqte nici de palatal. Nu suntti locurile, nu suntiti vest-min-tele, nu este puterea earl- dad strAlucirea qi splenderea, civirtutea i inelepciunea.

6. Fiind-cA aceste exemple nu to convingd cu deseverlire,void urma acesta discutiune autoris'andu-me intru adsta delapropriul tea flit. Nu numai ca eld ne va apA'rea mat ilustruin noua sa profesiune, derA vel vedea incA ca, acestit strAlu-cire results toemai din aces parte in care to nu gitiseri deoath tot ce pate fi dispretiabile i desonorAtord. S& Id ru-gam, demi, aqa este bunA plAcerea ta, ca sa, se cobere dinretragerea sa i sit via pre piMa publics. De-o-date oraplitiintregiti va intarce cAtra eld privirile sale, qi va aretacu uimire §i admiratiune, ca cum ar fi vorba despre unit An-um de curand coboritti din ceruri. Deca, acesta nu estegloriA, spune-mi in ce consiste ea? Principele cu diademacu care fruntea sa este impodobitA, precum, curtenii, n'arpotea capete o manifestatiune asemeneacu aceea ce atrageacestui solitar imbrAcAmintea sa grasit i trentele fide. Desigur el n'ar excita ateta admiratiune decit s'ar areta acope-ritti cu atir, §i chiar imbrAcatiti cu purptuil, cu corona, precapd, ardatil pre and -scaunti de matase, tras de catart su-perbi, escortatiti de garde stritlucinde de aunt, pre dill arexcita prin exteriorul std negligeatd qi inspiratti de sfialti,imbrAcatit cu o haina grds11, Ambland cu piciarele gale, fitritnici-unti servitor in urma sa. AcestA splendidA pomp& fiinditiaceea pre care legile obiceiului o hotArescil imperatulul,nimenea, din causa acesta, nu se minunell de densa. Sitvim tine -va sit ne spunit pre tonul entusiasmului ci Impera-tu'l ports o haina strAlucindA de aur, departe de a impArtasi

70.

www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSAIULOR VIETEY MONASTICE 481

acestil senjamentu de admiratiune, not am priimi expresiuneaacOsta cu surisul pre buze, pentru ciL n'am vedea intiensanimica de alit ceva fdrte ordinary. SA se afle, din contra,

fiiul t611, dispretiandit avutiele tatitlui sell, citichndil in pi-cidre pompa lumei, rildichndu-se mat pre Bust de sperantelepamentului, locuinta in pustih, §i ea tritesce acoloimbracatlt cu o haina prOstri. ; i vor alerga toti de grab& dintate palile, si vor admira, i vor aplauda o atare mitrimede sufletil. Child voci acusgtore se deslantuescit in contraprincipilor,. hainele for aurite nu '1 protegii, athta de departesuntil ele de a 'i face admirabili. Dec', vestmintele sole stintearl facts pre fiiul tett demuy de admiratiune in multe pri-vinte. Da, vestmintele sole day mai multi strillucire

city nu ar da o haina imperltdsci, ; ego, preeandlt nimenea, nu admirit pre un imperatit din causa vest-mintelor stile, e de adjunsit haina religi6s6, a solitarulni pentru.ca total lumea art

ce fact mie laudele i opiniunea vulgului? 'ml vetrespunde tu. DOra, ce este gloria, dOcli nu acestit opiniune

aceste laude? N'am Cu 1,6te acestea nici o dorintl, dupaele; en nu cautit de chtii onorurile si puterea. t aceeaearl. ne laude, nu ne onoar64i? Tu nu aspire, did, de chttt laprivilegie si la putere ; ei bine, (pre acestea) le yd.' gasi cudeosebire la acesti piosi precum i avantagiele decart vorbiramil. Ne-ar fi de sigur lesne de a confirma acesatprepositiune prin numer6se exemple ,derA intrebuintAnditordinea de consideratiuni cea Mai propriit de a to misca, nu'V yom vita alto exemplu de catit pre acela alit propiiuluitell fiiy. Care ,este, dupa piirerea caracteristicilalit puterei suverane ; Nu este Ore acela de a 'Si putea resbunaasupra inimicilor set, si de a recompesa pre amicii sa?Acesti" privilegiii, to nu vei gttsi cu tOt<a intregimea sanicl chiar in imp&atul. Suntil multe ofense pre earl unit im-peratti nu le-ar pntea pedepsi, si multe servitie pre earl 'I esteimposibile sa le recompenseze. De cite oil, in resbelti1 precfindlt eltt ardea de a face sit caclit pre capul adversarilor s61relele numer6se cc causal". acdsta resbunare alt fostil in-

2

cad

fixate

'111

'T qi

gloriilfde

fin, mitratd.

§i

solitari,

taq'privilegiul

'16

si-an

'MT

'T '1'

www.dacoromanica.ro

480 AL DOtilLgA DISCURS6r.

terclisit; in vreme ce se aflii, intr'o neputintt egalit de a re-cun6qce demnitate devotamentul ce servitorii m zr-turisise fitcemdt prodigii de vitezit, pentru-cit remasese peeimpul de batitlit? i can vor i sentimentele tele dect notti-am proba cit fiiul tell posede o putere cu multit mai superiorede CAW aceea de care chiar imptratii suntu lipsiti? Nu tegAndi cu tote acestea el voiescit spa fact alusiune la acelebunuri eeresci in call to nu cre4i; u'am uTtatt in acestit pri-vintt provisiunea mea. Ceea-ce se petrece supt ochii postriva servi de argumentit demonstratiunei mole. Dect a res-buna dupt placit asupra inimicilor set este semnul unei su-verane puteri, nu -va trebui sit stimtm 'Ana si mai multit opositiune care ne pune mai pre sus de on -ce lovire? Cumet este aka, te vet convinge despre acesta cu plenitudineprin comparatiunea urmitt6re. Spuneimi, -te int, care dinddue lucruri este preferabile, de a fi atatit de amabile inmanuirea armelor in catit nimenea sit nu ne path lovi fart apriimi lovire pentru lovire, set de a fi prin, constitutiuneachiar a corpului nostru, la, scutelt la orl -ce lovire, oath,

inversunare ar pune tine -va in a lupta contra nostra? EstefOrte invederatit ci, acestit din urint privilegit este mai ill-,semnatti qi mai divine intru cat-va de catil eel d'anteiii. Estechiar unit al treile pre care 'lit putem socoti mai superior,Care e del% acestit privilegitt? Acela prin care se cunt ceremediile capabili de a vindeca tote ranele. Ast -felil, distin-gemit trei grade de putere : eel d'Anteit este acela care per -.mite de a resbuna asupra inimicilor set"; al douile, acelacare permite de a 'IT vindeca propriele stile rane,,eld nu estetot-de-una conlciinta celui d'Anteiii. Al treile in fine nediet mai pre susti de on -ce lovire. Acestit privileght careiptrece natura omendscit este acela pre care not ti-lit vomitareta cit apartine fiiulur Mt.

7. Ceea-ce probezit ca acestil limbagit nu este un sgo-mott zadarnicil, este crt, cercettrile nastre de acum ne con-duct a semnala unit privilegit i mai insemnatit Ana, decant eel precedinte. Nu numat este imposibile de agasi persOne capabili ca vatame, dent nn vei gitsi

sal

'0

cd,

sit

eu

or!

'Ell

rit-

'tt'Iu

www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVE1 SAR1LOR VIETEI MONASTICE 483

nici chiar can sit voiescit area ca acesta ale, in eit4 eltt sebucura de o indoitA sigurantl 'Ce lucru mai amabile de eat-vie0 maul' omit pre care nimenea n'ar voi qi n'ar putea, dee&.ar voi, ofenseze? Cu atatit mai multit eu cat asci lipsade voinVi nu este, cum se intempliiadesea, 0 consecinta aslitbiciunei, qi cu catit ea resultit din absin0 de on -ce motiyitsuficiente. Deeit n'ar fi vorba de catu de o lipsit de putere,acesta n'ar fi nici-cum lueru de mirare; cad ura n'ar lipside a se face-800mA preste animele acelora earl, dorindit a

resbuna, nit ar avea pentru acesta mijldcele trebuincidse.Este derit acolea o fericire intr'unil grade eminente. in-eercilm mai inainte de tote, decd voieri, a ne da comptit deacesta. Cine ar voi sit vateme pre acela_care nu are nimicacomunil cu dmenii care este in afarit de on -ce legitturaj carenu se interesezit nici dupil pitmentil, nici dupiti tdrinet nici&wit ori-ce altit-afacere an fi? Cum unit teritorit, sclavi, unitmotivit de vanitate ar putea sa '1 facil, vre-unit procesil? Dece ar putea el sit ee terra; in ce ar A eltt vetitrnatit ? Gelosia,frica, mania suntit cari ne punt in pos4iune de a v6tAmapre aprdpele. Der, fiiul ten este, suptit acestii raportit, maipre sus de monarchill mai pre sus de tot( dmeni.Cum sit fiA, eine-rva gelosit de acela care disprquere toteaceste bunuri" pre can' altif le cautit se certit asupra lotpre intrecute? Cum sit ne intitritam contra lui, cand4 elit nutie au fitentit that-wait rel? Cum sit ne temem4 de 64, chidelit nu ne da ilia eel mai u.rrit pretextd? Unnezit de acoleaca, nu se va gasi nimenea care s.L cugete a 'hi vetama. Cumca nimene nu o ar putea acesta, atunci Chiar and o ar' voi,este umit adev6r tot asa de lesne de demonstratti.

Jriliadever, nu esiste nici o parte de care sit 'lit pots apnea;asemenea unui vultur care stand cu aripele intinse in ina4i--mele aerului, desfide on -ce atacit §i '§i ride de laprile intinsepaserilor celor mice. De altritminte ce paguba i s'ar causa?In zadar 'la at amenin0 Cu amenda, elii nu posede avutit.In zadar '14 ameninp cu exiliul, el nu are patrig; i fiind-cg,nu aspira la gloria, n'are sit se tema de necinstire. Nu 11 re-mane de °Atli unit luau, andrtea. i ecit &S, departs de a '14

'st

si

;

t5a

www.dacoromanica.ro

484 AL 130t1ILEA DISCURSd

intrista intru acesta, tu mai .de grabci, '1 impline c1 cea maiscumpg, din dorii4ele sele,; clef mortea 'lit transportit in aceavieVi dup& care e1 nu incetezit de a suspina, §i a caret spe-rantA, este mobilul i regula tutor. f ptelor stile. .1116rtea nueste prin urmare o pedepsg pentru elii, ea este mat alesiltermenul incercitrilor sdIe, finitul sudorilor sele i inceputulrepausului. Voieri tu. sit cunori i nti alts caracteriii alit pu-terei sale, filosoficere, &mit i mai 1-)i-arttert la ocht? Ada-

cu role tratamente, suptii loviturele biciului,legit membrele stile in lanturt ; deca corpul s6d i se vatem5,7.stifietul sett nu i filosofia lit protege, eld nu are nits -unit sen-timentit de mania, remhne neatinsit de urt, nu se pl4cit ina-bold resbunitrei. i &Ica acolea nu este ceea-ce este maifrumosit : solitarul va iubi pre aceia chiar cart persecutitast-felti, ca pre nice protectors i amid; elti le va ura totefelul de bunuri, Al fi pututii tu vre-o-date, sit. 'I eonfereriunit privilegia de acesta naturil, atuncl chiar cand '1 at fi datde mit de oil imper4ia.plimentuluf, i dad impitratia sa arfi duratit mat multit de piece mit de ant Ce hainit regale,ce putere, ce glorie se va compara cu acestii tesaura ? Cen'ar tla tine -va, pentru ca sit obfnit una din aceste disposiOuni?Mie, mi se, pare ca., chiar persdnele cele mat ocupate en cor-pul for ar invidia unit aseminea genii de vied.

Voielei tu si1,11 descoper unit, nod caracteriti. al puteretacestut omit, mai inspilinitintittorit i mai atnabile in acelaV

Subiectul, intiadever, este forte umile t dent pentrumega- nu 'ti va fi mat putinit pliteutti. Am ar&atti prin ceeace precede ca el este la scutelit de forcl, §i de violent& ATdui pate sit Icit acum Oral, la ce punctit este elit capabilede a exercita infiuenta, asupra semenilor set sit de a garantasiguraila lor. Iuflueirta de care este capabile, o manifestit.mat Anteiii inspirAndit fratilor 861 generositatea de care el ledit exemplu, i intarindd ast-felit curagiul Jon D6ca acesteadin urra, prefereset ,acestei viete ceresci o vie a pitmenteseitqi trupescii, tot-de-una acestil tin6ril nu va inceta de a fi matputinte de catit tine cu avutiele tole, Cu t61Hi sitritcia -sa ab-solutii, ski mat bine tocmai din causa acestei Chic

610e-II;

'hi

1

timpil :

wank.

www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSARII.OR VIETEY MONASTICE 485

va vorbi principelul, tine 'T va imputa crimele Bele cu matmulti% Indrrandlit? Tu pre care bunurile tote cele marl te-aserveseit la servitmii tu care tremuri pentruaverea ta vi care inlesnelei mu de ocasiunY de a urmitri pla-nurile stile spoliittore regelul care s'ar intarita contra ta; seitacela pre care manile regali nu le-ar putea apnea? Omeniicart' ad tinutit monarchilor eel maT ferind limbagiti ail foatittot-de-una aceia earl' renuntase la avantagiele agestei lumT.Ce euventd de altrit-minte vor asculta de preferintit cu calmdqi supunere locuitorii curtilor posesoril puterd? Cuventultet, avutd ale carat' acte parts in ochii for a nu avea altd.motivd de Wt. cupiditatea ; sell euventul aceluia care nu sesupune de Wit unit! singurt sentimentit, iubireT Bele titresemen! sei? Pre care ld vor trata el cu on6re, lit vor as-.culta cu admiratiune? Pre acela ale citrul scopurl n'ar con-fine nimica riginosti, sett pre acela pre care el cob6r4 instima for mai josit cue chtd pre sclavil for propriT? Dupa cumel se indrept64it maT alesti eittra eel dInteid, dad atl vre-odiirnicia de filcutit; de asemenea mar Anteid pre eld 'lit vorasculta, de indatii ce elti va da unei cause sprijinul cuven-tuluI sell.

8- Cere, (Idea voieri, ca fiiul tett, in loch de a usa de mij-16cele altuia, s b luerede prin el insucsT. Sa luitm pre un ne-fericitd 9i sA conducemil suceesivit langa copilul tei qilangPi, tine, sell mai bine la acela care ne guverndzA, qi saexamintmtt din care parte va veni eel maT abundante aju-torit.i. Sa alegem, mai alesti, pre unit om care sit fia fostii in-cereatil in modul eel mai crudd, fi perdutit, spreexemplu, pr unicul fiid in flOrea etatii. Niel imp6ratul,niei eel marl, nici vre-o alta persOnit, nu vor reeig sit cal-meze durerea acestul nefericitti taut; Inca mai putinit veTreeli tu, eACT nu 'f veT putea da aceea ce luT i s'adrApitti. Dee& veT duce la fiiul tell, aspectul, exteriorul, lo-cuinta solitarului vor reinsufieti pre data curagiul self l 'litvor face sit despretuesc6, lucrurile omenevd, Weptandd caeuventul sit isprdveseit de a risipi" on -ce nourit de tristeta.Writ din easa ta, -eld nu va duce cu sine de cktd ides mai

stapanulul,

'lit

Eln vasell

nici-o-data

8i

www.dacoromanica.ro

486 At DOI:ILEA DISGURSU

intristatore. La vederea prosperitatir care doninesee inteensasi care departez de ea tote relele, a mostenitorului care lo-euesee in ea, durerea sa va deveni mai sdrobitore. DerA,

filosofiia vor fi fructul visitei stile la pustia, si v6-clendit %col° pre fiiiil teil despretiandt unu atare patrimoniti,o caries asa de stralucita si asa de gloriosa elt va simtimai putint viciti marten unicului set copil. Cum s'ar intristaelit et nu p6te lasa mostenirea bunurilor selp, and estemarturti unei asemenea litodAri de lucrurile, omenesci? Deasemenea elti va asculta mai voiosti inteleptele consul aleunui omit a eitrui purtare o justifica maximele. Deschidenumai gum, din parte-ti, si zit implea de o profunda in-tristare pain consideratiunile tele asupra relelor earl nu toprivescii. Intemeindu-se pre datele expeientei, piosul solitarnu va intempina greutate de a demonstra eil, martea nu estein fondt de cAtt unit seranti elit nu se va apnea sa numerepaaincii can att priimitit aceeasi lovire ; elt se va present&elti insusi, meditandt in tote Vele in inima sa asupra mortis,astepandu-se in tote Tilde en sa o primeseA. Adaugandupre MO acesta o expunere satisfacat6re despre ceea-ceprivesce inviarea, eld va despovtra pre nefericitti de cea maimare parte a sareinei- care 'lit coplesesce; sMiscursurile stilesprijinite pre fapte, 'Iti vor usura mai lesne de ckti vorbeleamatorilor si prietenilor de ospete. Eeil dane o prima nen.o-rpeire eareia el ii 'I-va aduce lecuire.

Sa aducemt anew inaintea hit pre mitt altil nefericitil precare o lungri, 1361a, spre esemplu, l'ar A lipsitt de usult ye-derei. Ce ustrare vei fi to in stare ca sit' 'I proeuri? SolitarulehreOnil, din contra, inchis' in mica sa kilia, suspinandtidupg, o altit lumina, socotindil ea putin Meru iii cornparatinneen aceea pre lumina de aici, 'lit va colivinge ca nefericireade care este atiq.sti nu este forte mai e! si 'lit va instrui a osuporta en unit nobile euragiti. Dora tuy p6te vei sit inspiriacestor nefericiti eugetitri de intelepeiune ? Nn, nu e asa?Tu mai curendt le vei fi spre povarit; cacti apropiate deprosperitatea altuia, nefericirile nostre nu fact de eittt sit fia,s alai =lit siintite. Fiiului va fi cu multi, mat ulortt

'1'

vet

taitT

www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSARILOR VIETEf MONASTICE 487

de a consola asemenea dureri. Nu vorbeseil de adjutoriulincomparabile mai eficace all rugheiunei; si nu vorbescitdespre acesta pentru tu nu ai intelege acestil limbagitl.

Tu doreri far:1 indointit de asemenea ca fiiul ten sit devil,pentru tine unit subiecttt de onorabile mandril si nil unit su-bieetti de dispretift. De ne vom intemeia pre acesta, tu nuai putea sit incerd o mai legitimil mandril de cAtu avendilunit fiat all eitrui fell de viatit se radish mai pre sus deconditiunea omenesel, a ciirui straucire se respandere pre-tutindenea, fitrit ca inimicitia siti o petit intuneca..Decit arfi fostil investitti cif puterea ce tu 'I dore.ci, elu ar culege euomagiele unora invidea i ura altora. Investitit en acestl pu-tere supra naturalit, elit priimere onoruri ne amestecate siearl i se dail din tett inima. 6menT de conditi-unea si de originea cea mai simile, a de sitraci agricultoride siiraci lueettori incoronati, grin profesiunea acestel inte-lepciuni, de o ast-felts de consideratiune in eatil cele maimarl person nu rosiail de a visits kidia tor, de a vorbi end.ertsii si de a se im.piirtitsi din mesa lot, tratandu-1 intrutete ca si cum ei ar fi posedatil, ceea-ce de altriminte eraadev6ratil, cele mai insemnate tesaure. Cu atatil -mai mareeuventil se va purta de asemenea candfi tine -va va vedeapre unit teller, esitit dintr'o rash', nobilI, crescutil in imbel-sugare, sacrificandit sperantele sale stritlicite pentru a im-brAtisa acestit nobil t carierit. Ast-felts cii subiectul plange-rilor tele, schimbarea unei viete de splendere pre o vied deobscuritate, devine pentru fiiul tai unit principal de gloria,si semnalezA admiratiunei semenilor se, can- v6dil intr'en-sul, nu un omit, ci unit angerit. Esplicatiunea ce se da de ordi-natal postrixii altuia nu si-ar putea afla locul aid. Nu se valice de fiiul toil ca iubirea emenilor sett a avutielor, ca do-rinta de a esi din obscuritate pentru a se radica la stritluci-rea consideratiunei l'ait determinant sit imbratisecle acestitfell" de viatd. De si falsit si in privinta celor solitarT,acestil explicatiune nu se va presenta aid nisi chiar ina-intea gandului.

9. nu IT imaginecli acesta este asa nurnal din causa

"el

Sail valutaRi

'lit

alts

i sit ca

www.dacoromanica.ro

488 AL DMILEA DISCURSP

pietatit imperatilor ; chiar audit puterea lot; ar cadea, chiarcandii not amtI cadea supt jugulit unor piincipT necredincio0-,virtutile fiiuluT tee nu vor fi pentru ac6sta de catil mai stra-Mcitdre. Nu, este cu lucrurije xeligiuneT _n6strt: ea cu lucru-rile pag'anismuluf : ele nu depindit de bung placerea prin-cipilor earl guverneza. Ele se sustin prin propria for ener-gia, ele nu stralucescit cu o splend6re maT via dechit. in mijlocul lupteT. Se onoreza soldatul in timpti de pace;dera el ca tiga en total unit alto renume in timp de resbel.Pentru acdsta domnia imperatilor idolatri ar contribui chiarla marirea glories de care to -ar ineungiura fling toil. Vene-ratiunea ce i se acorda asti4T, i se va aeorda 1i mai -milli,audit 'lit va vedea tine -va tinendit peptic inimicului, desfa-lurinda o indfasnea care nu se desminte §iilus-trAnd.u-se in maT multe randurf prin vitejia sa. Examina-vomacuma ceea-ce to privesce directil pre tine, ski acesta da-torn i se pare de prison? De sigur, omul care trateza pretots semenii 861 cu blandeta qi bunl-vointit, care nu le da

motive de plangere, va avea pentru, tatd sett eelmai profundtt respectd, 'M va incungiura de mai multepreveninte de catit deco ar urmatit Cu maririle acestuf se-culit investitil cu unit oficiti din cele maiimportantT ; nu este siguranta ca elti nu va dispretia preautorele c dolor vele. In cariera ce ati imbriliAatil, de, ar in-trece pre principele cu stralueirea, eliCi va fi pentru tine eelmai supusil dintre copii. Ast-felt's este virtutea filosofieT chre--tine : lucrurile in apariata cele maT opuse, grand6rea su-punerea, ea le reunelce inteaceemi inima. P6te ca, lute()alta conditiune, aprinsit de pasiunea, avutielor, fiird toil ti-arfi daritii din tote inima mortea ta. In conditiunea sa actuala,elti cere pentru tine lei Dumnecled ca prelungesca exis-tenta ta, meritandit prin acesta chiarnoulli Stralucite cunune.Intr'adever, nu este a recompense promise copiilor earl ono-r6za pre parintit for : ast-felit ne este ordonatit ca siti2T pri-yim ca investitT cu suveranitatea in privinta nostril, de arespecta prin cuvintele i faptele n6stre, intru catit religiuneanu se compromite. Cum le-am intarce not aceea-ce am priimittl

i

nice -o-data$i

Inchipuesee-ti-ld

qi

sa

ni.-o-data

nici-o-date,

&

'I

www.dacoromanica.ro

CONTRA. AD VERsARmoR_ VIETET ivioNASTIcE, 489

dela denqii? Socote§oe der& ce grab& i ce zelu va pune sase achite de acestit maretil datori& unit om care, Separan-du-se de multime, se va fi urcatil pana la, culmea virtutei?Trebui-va sit merit pentru a salva ciilele tele, -el mi va sovaiunit singurit momentif ; diet, el te onorezI i te inhere, nunumai pentru a se supune uneT leg a natures, ci mai inaintede tote, pentru a fi acestui citruia eld ati sacrifi-catil pre tate cele- l'alte.

Dec& der& -Cul tett este in acela§i timpit mai ilustru, maTavutii, mai liberil, mai putintei qi dee& cu tote acestea, inmijlocul atator marirl, eI este de catti Ri mai devotatil,aT-tu, te intrebil, dreptate de a suspina? Fi-va acesta plan-gere pentru ca nu aT sit te term in t6te Vele cast nu cup,elit pre campul de lupti, ca sit nu '§T atragri, disgratia prin-eipeluf, ca sit nu excite gelosia companionilor seT de arme?Au nu este lucrul eel mat neinsemnatil care arunca inimaorintilor in durere, candit fiii for alergil, o stralucit%carier0 Aseminea, parintilor earl ar pune unit copilti pre unlochs inaltu aseutitil, aceia, earl 'T impinges catrit inaltele dem-nitIti au tot-de-una sit se temp, de vre-o elder°. Este entrite acestea o pliticere de a incinge sabia. de a purta chlami-da, de a aucji vocea eroldului. §i ate 4ile, spune -mi vadura acesta, plitcere? Tref-cleci de ()Ile, Q suta, ded6u6 suite p6te! §i dup acesta? Ail nu trecil, tete acestelucrurl ca'untt visit, ca o naratiune, ca a umbra? Der& cattidespre solitaril, onorurile 'hi insoteseit pAnii, la mormentit

pant dincolo de mormentit ; ba -chiar atuncia ele suntesla culme. Niminea nu lit va despoia de o gloriii, precare el a primit'o, nu dela 6menT, ci dela insusT virtutPa,.Tu dorial sit 'hi ve4T acoperitti en haine preti6se,

incongiuratil de multimea inghesuitil, de servitorii s6T,nutrindil pre lingu§itorr i pre trintori. i pentru ce acestadorint&? Nu este aqa cii tote aceste lucruri ti se pareait caconditiuniale fericiret sele? El bine, ascultila pre ell; citclp6te declaratiunilor n6stre nu aT da creclementii : vista ce oduce i se pare atatti de mai pre suet in fericire, de catu vistace o duet lumenil in mijlocul voluptittilorr eurtesanelor, trin-

Diimnedeii

dupit

i

late,

nu IT

tile,

esindd al-

www.dacoromanica.ro

490 AL DOUILEA.DISGUR§t

torilor, lingusitoiilor, musicei si moliciunei, in catit mai bine'I ar pliticea de mil' de on sa merit de chtit sa schimbe cuaceste placeri pre acelea de cari se bucuril. Ce vei respundetu acestui limbagiti ? Nu scii tu dera eAtti de multi inca,n-Ware este o vi6tA lipsita de grip Fara indoinVt nimeneadintre muritori nu o scie cu perfecciune, fiind-c4 nici unulnu ait gustatu-o in tata curittia sa. Dee& existenta fiiului tennu este lipsita nisi de stralucire, nisi de aceste bunuri cariambla rarti impreunit, gloria si siguraqt. pate fi unit alitgenii de vieVt mai de preferitti?

Tu me vet' intreba aici pentru ce supuntt eti tate acesteconsideratiuni unui omit atatil de streinii ca tine de filosofiti.Ei bine, nu impedica pre fiiul tett de a se apropia de sane-tuariul ei : este destul pentru tine ea esti deptirtatti de densa.Nu socoteri tu ca cea mai rea din cond4iuni aceea a unuibetrenii care, adjunsit la o etate forte inaintata, si ne adu-candii cu sine din tineretea sa nici -unit fructit de virtute,este farit incetare arunAndii injurature contra prichtiselelorverstei stile? Noi ne plhngemil, vei (lice tu, din causa ma-rilor avantagie alipite tinereWl. i cari stintil. aceste avan-tagie atatit de pretiose? Aratcl-ml' pre unit baranti care sitle poseda? Deca ell. le-ar fi posedatii, si intr'unil, moditdurabile, n'ar ..avea sit se plAnga ca este cu deseversirelipsitit de densele. Era decd aceste avantagie al. sburatusi s'ati vesteclitii, cum Ki numimil pretiost aceea-ce antrecutil cu atata repe4iciune? Fiiul ten eel putin n'are ase teme de nimica de felul acesta. De ar ajunge la o betre-nete din cele mai inaintate, ii-u. 'lit vei vedea tristiti dupil, cumesti tu, ci din contra plinti de bucuria, de mu'lamire si devoiosia, pentru cri tocmai atunci bunurile seles'i procura maimule bucurii. Bucuriele ce imbelsugaxea ta 'ti proemq, bu-nurile ce ea imbra-ciseza, de ar fi imense, suntit marginite laeel' d'Anteiit ant ai vietei tele. Bucuriele alipite de acele avit-0i, din contra, departe de a se nimici cu betrftnecea, ne ur-me4a chiar si dincolo de mormentit. Candit tu vec,1.1 avereata marindu-se la betranetele tele, dndu ea inmu4ere pentrutine mi.416cele de a 1.1 satisface sensualitatea si vanitatea ta,

www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSARILOR VIETET MONASTICE 491

rind cutrernurd de mania', te coprinde, pentru cit etatea tote pune in, incapacitate de a profita de aceste bucurii, Ast-felt' tu privelci mertea cu greet- si nu esti nici-o-data maimiserabile de- OM candit atingi eel mai inaltd punctd alitprosperitatei fele. Pentru solitarti, momentul in care elti vagusta repausul eel mai perfecto va fi acela alit betranetelselc : pentru ca atunci el este mai aprepe de portti; pentru

tinerqea, este tot-de-una la elit inflorit6re ; pentru ca eanici-o-datii, nu dit loud la garbovire. i tu ai fi voitit sa cu-fundi pre fiiul ted in nice nepliiceri de earl s'ar fi cititil deink de oil, i earl ar fi fosto pentru elti unit subiectu de du-rere in betranetiile sale! Ah! dea Dumnedeti ca nici chiarvrtitimaliT teT sit nu se bucure vre-o-datil, de aceste plitcerl.Der1 pentru ce sit vorbimit de betranete? Ao nu este deadjunsit di pentru ca aceste plitcerl sil, se nimicescil, ; ali nueste de adjunso o oiil, unit mornentil din cele mai scurte?

in ce consistii ele? Intru a se deda necumpetitrei, a seaseda la mese demne de Sybaris, a se tevali en femei vaneintr'und noroitt necuratti.

10. Derr, et nu ne atingemd Anal, de acestit 'punctu. Sane mArginimil a examina deed, placerile siniurilor nu auntnedemne de un suflete ardinte i nobil : deca tu vniesci vomincepe prin vitiul care pare mai secund in bucurii, prin in-sit* necumpatarea. Aratiti-mi, te rogii, ce parte pate ocupain dilele n6stre plAcerea.necumpattirei? 0 parte apr6pe nea-pretiabilit, nu e ala? citcT, stomachul umplutt, plitcerea numai existe. Chiaril mai inainte de saturare, ea trece maiiute de atilt un torente ; se opresce in cerul gurei; departede a fi lipitit de alimente, ea in.cetezrt de indata ce ele numai stint in contacto cu limbo,. Nu diett nimica de relelede suferintele ce necumplitare trage aaesea dupe ea. Omulcumptitatti nu numal cii 's1" afla in cumpittare mai multa pla-cere dera este -mai alesil multu mai liberd, el are semnulmalt mai duke decatti de5franatul saturatil preste mesura.77Unti -somnd pacinicu, dice Scriptura, este partea omulul

cumpetatil." Eccli., )PCXI, 24. Ce folosesce sit mentiongmil-belele, uritul, nefericirile, cheltuelele zadarnice ce ncasione

ed,

Caci,

§i

www.dacoromanica.ro

492 AT, DOLtIlsrA DISCURST.;

zg, necumpetarea? La ce sa insistam asupra certeloil curse-lor, relelor de tote felul al cArora isvor stmt ospecele? Celtputin, va slice tine -ya, mergerea, la femei nu oferesce (heatplacere. $i ce I tu nu afli cleat placere ceea-ce estemar ruqinos! Dart, sit nu aprofundilm nicr acesttl subiectil:sit nu ne oprimd mid la primejdiele ce r&dica iubirea feme-ilor, thcr la nra si la acusatiunile merge -pre urma riva-litAilor. SA ne inkipuirn un om bucurandu-se in pace deuritele sale voluptati; el nu va avea rival, nu va fi dispre-.puit de amanta sa_; bath! vor surge ca p16ia din, manile saleca dintr'untt isvor : t6te condiOuni pre sari este imposibilede a le gasi impreunit; cad on -tine nu voe§ce rivalu estein .necesitatea, de a se mina pentru a intrece pre to' cei-l-at'in liberalitate; si ori-tine nu va voi sa lo sacrifice averea vaneaparatt disprquitt qi respinst de obiectul pasiuner sale.SA licerai en trite acestea oil nu va fi aqa §i ca totul se va fipetrece dupt, placul desfranatului nostru. Ce fericire 'mT -vetarata tu intro asemenea condiciune? Ed nu o vad niei chiarsand el 'f-ar implini pasiunea, sa. Pasiunea implinita, place-rea dispare ; si cat despre momentul chiar in care ea se satisfacenu este (in el) placere, ci mar alesit un fade furie, care im-boldesce, turbura, intarita si inflacitrezit. Nu este acesta fe-ricirea dupil, care umblam noi, Fericirea nostril, pestrezA presuflet la scutelit de on -ce chinuire, de ori-ce nelinkte, deorT -ce intaritare : ea ii patrunde de desfatitri curate si taxaamestecare, ea conferelce o glorie care nu cunosee starlit,qi care intrece faro de asemanare cu strAlueirea ni cu pute-rea pre gloria si fericirea ta omendsca. Cum -ca fericirea, n6-stra este en tank mar superiore de cat a ta, ded proba estedestula Meg, pentru ca fericirea ta de grab& se se nimicesert.

publice imperatul un decret a citruia sancliune sit fia,mbrtea, qi cea ma' mare parte dintre Omen! se va pitrasi deaceste plAcerr. Cat despre not, in, 2adar ne an lovi Cu m6rteacao: nici-o-data nu Vh ()Nine dela nor ea sit ne lepilditm defericirea n6stra; mar de grabit ne am bate joc de o asemeneatentativa. i ast-fel fericirea la care- ..aspiritin nor este ma!

in

cart

'1

SA-

:

www.dacoromanica.ro

CONTRA ADVERSARILOR VIETE! MONASTICE 493

duke si mai ferma deat fericirea ta si nu s'ar putea nisichiar sit se compare una cu alta.

Nu-eituta d4/11, arta fiiului teu ddert, renunOnd la bunurrprtzitore i cari poti dice ca ehiar nu sunt, preference- bunurisolide durabilf. Nu plange pentru acela a carui fericire ar tre-bui mai alesti s'o laucli ; plange pentru acei a cari, nutrindd altesentimente, sunt juaria valurilor vietei acestia. Ecit acuma,punctul eel mai principal. Tu eyti Grec i necredincios ; todatoresci cu tote acestea ski, pled urechia la acest discurs.Ti s'ad vorbit adesea de Cocyt, de Tlegeton, de unde Sty-xului, de acest Tartar atAt de departatti dela pitment, preeat pdmentul este dela cer, de muncile can sunt acolo pits-trate pentru eel ref. De §i Grecii pututn, in aeste fic-tiunt, sa conformeze exactuldi adever, pentru ca se supu-tea rationamintelor for particulars i unei tradiIiuni coruptecu tote acestea ei ad adnils o 6re-care forma de judecatit.

filosofii, oratorii, to scriitoril s'ad ocupat de acdstainsemnatit cestiune. Ti s'ad 'vorbit de asemenea despre cam -purile elysee, despre insulele fericite, despre livedT, despredumbrii,vile de myrti, ce se vedd acolo, despre linele zefyruria aror suflare mole si placuttt, se respire acolo, despre clan-

irile pre earl drepOi, imbriicati in haine albe, le executti incord, si despre imnurile ce el cants acolo. Ti s'ail vorbit, euun cuvent, despre partea ce trebue sit se faa, dupa, martecelor hunt i celor rel. Care este, dupe incelegerea ta, viacadmenilor caH, fiN, buns, flu re, se-inti.e0n cu aceste eugetitri ?

aceqtia, atunci chiar and existents for ar fi lipsita degreutAti sernanatit cu placer!, nu sunt intru catu-vaact de biciul resbunfitor al consciintei si de perspectiva pu-niciunilor viitore? Au aceiay and chiar an fi coplesiV de totenefericirile, nu nutresc ei, cum lice Pindaru, o sperantit care41 susIine came 'I impedia, de a simft intr'un mod. atat dep6truncIttitor, calamitatile vielei/ De uncle urm4za ca condi-Ounea acestor din urma este din acest punctti de vedere pre-ferabile conditiunei celor d'antAid. Este mult mai bine, inte-adever, dupe ce au suportat cine-va Ore-cari dureri trecatdre

se bucure pre urmit de un repaus care sa nut alba, sfailit

li

n'adse

Poetic,

Atili sfitqi-

§i

s?(

www.dacoromanica.ro

494 AL DQUILEA. DISCURSLC

cleat de a gusts in cate-va moxiiente voluptatile aparentiale vietei, pentru ca sa sufere apoi sOrta cea mai trista qi ceamai duer6sa. Ac6sto propositiune aretend cu o necontesta-bila avantagiele unei viep virtose, nu aveam eildreptate de a lice adinOorl ca sant forte demni de mila Ome-nii cari pl'Ongii dupe bunurile de aicia de jos? Na, nu tre-buesc lamentatiuoi pentru fiiul tell ; ci aplaudari, ci cunune;cad el all eqit din valuri scutitti de, vijelil, la un portatt incaw tempests expira.

Dera sunt parinp de famine, al caror copii traesc in mil-locul viacului, cari absenta a lui tell; sunt pers6nein care presenta ta dest4ptil compatimirea, in vreme ce laaltii, ea excites sarcasmul, Si de- ce nu al' plange tu pentru&MOT, la rendul tell? pentru ce tu nu al ride de denlii?Nu trebue sit privimil deal, ne ia. tine -va in Asti, ci deca facCacesta cu. dreptul §i cu drteptatea. Precum, d6ca am me-rita sit fim luati in risii, ar trebui sa plangem, de qinu_ aril pliinge; de asemenea, dOcii nu meritam, pot ride se-menii noqtri cat von voi cat despre not in acelali timpti precared ne vom felicita de fericirea nostril, vom deplange nefe-ricita lor orbire, pentru ca ei sa porta intru acesta ca nisceadeverati nebuni. A ride de lucruri care merita cununi qilaude, nu este ac6st-a lucrurul celor fart de eminte §i al per-sOuelor atinse de bole vecine cu nebunia? Spune mie-, aecilan veni tine-Iva sib te felicite, st fe laude sa te redice inslavi pre intrecute, dirt causa aplecarel fiiului teti pentrunebunia danturilor qi a curselor cu cant], nu ar socotit ace-sta demonstratiune ca o bttaie de jot? d6citi ar priimicine-va o nobila i gener6sa fapta din partea ta, cu risetesi °earl', nu ai taxa tu acesta purtare de nebunie ? Fa inacestil momenta acela§T lucru. Supune, nu opiniunei

ci unui examenti seriosti, judecata de facutil asupra con-ditiunei filului tea, §i vei vedea ca copiii acestorti Omeni carite unniireseil cu sarcasmele lor, in comparatiune cu fiiulsemenit mal degrabiti, prin conditiunea lor, cu niece copii desclavi, de cAtd cu copii eqiti din parinp liberi. Durerea carete acopere in acestil momenttl nu 'ti -va perMite p6te ca sit

evidenta

11-imputit

eei-l-alp

:

tell,

gi

Si

vulgu-lte,

www.dacoromanica.ro

atoNtRA ADVERSARILOR VIETEY MONASTICE 495

distingl cu olaritate acdstA diferintit. D6ra lasa sufletulteil sit se lini06scii, pre fiiul tell, sit practice virtutea in cu-ratenia el, qi nu va mai fi trebuintit de discursit pentruto convinge despre aasta, si vet( tinea in publicu unit litn-bagirt Anal, i mai expresivtt de cats l al nostru. Ceea-ce 'tispunit nu este o profetiii fitrit fundamentti ; este unul dinfructele propriei mele experiente.

Aveam unit amicti alit tata era necredinciosu, avut,ilustru i insemnat in tote privintele. Acest tatit recurse lamagistrate; amenintit cu lanturi pre fiiul shit, despuindulde OW, it WA pre un pamant strain, lipsit chiar de necesa-riii., pentru al readuce prin aceste mij16ce la vistaTote aceste itrcercari fiind nefolositore, e] deschisc pre datilsufletul sell pentru sentimente opuse, §i asthsli onorecla airespectit pre fiiul sett mai mult de cum nu ar face de tatitl s6u.El mat are i alti copii, to forte distin0, i cu tote acestea

socotesce demni de a fi servitorii fiiului soft solitar. Infine, el datorelce acestuia§t copil un renume din cele !nalstralucite. tea ceea ce se va iutempla de asemenea cu oca-siunea fiitilui Mt. LasAnd viitoruhn grij ea de proba adeve-Tul cuvintelor mele, finescii rugiindu-te de a altepta un. an,i p6te mar pucin. Virtutea chreltinilor nu are trebuinta de

-un lung spatiti de timpit pentru a se areta in t &it striducireagratia dunmedeascit fiind principiul el. Vet vedea d6rit

pre experienta Msrt0 justificand doctrina de faciit, §i, nemul-titmit de a aplauda pentru ceea ce deja fikut, vet' luacu putina energiit in vointit, resolutiunea de a imita unit avafrtunost. exemplu, §i de a -afta la §c61a fiinlifi teu invetAmin-tele virtuteL

(Fiuitul diseursului al auilea

c

tarot

§i

nu'I

,sa,

lumina

s'att

www.dacoromanica.ro

Unaia sea legea a treia.

Intre anii 1698 §i 1700, o parte a Romilailor din Tran-silvania s'ait unitit Cu Biserica de Roma. Acestit actil, pro -vocatti de eircumstantele politice ale fratilor noltii din Aus-tro-Ungaria, a deve,nitit max in urmii, causa fnultor neinTelegeri §i dispute Intre frati, gi el s'a numitit de Romaniiortodocli i'natie seic leyea a treia, Tractatul, care urinezg,, §icare este o disputa, teologica Intre unitY neuniti, represinta,agitatiunile Romanilor pentru acestit acttt din anul 1746.. A-cestg, scriere, dupre opiniunea ndstra, arata gradul de cul-tura teologicg, la Rom'anii din acestg, epocha, gi- eI nu trecepreste sciinta ritualula Pre longg, aceste, mai represint

timpului, in care s'a seaisil, §i lipsa de termenii teologiddin limbo. In fine acestil tractatti, igi are val6rea sa §i kiarpentru euventul, ca el este la RomanY unica piesg, literary infella sett, adecg, traetatii qi tot-o-datg, represintii qianimositittile, ee en, unia se nitscuse Intre Romani. Nor ins6nu prescriemit tractatt, de cat val6rea lug li-terarg, gi ilit presentilmti aici, ca pre unit producttt alit

din prima junattate a seculului al XVIII-lea._Acestg, pies literarg, este nAsciitg, in FitgAra§ gi are de au-

torit pre unit popa Vasilie, care a lacraf o, pentru a reppsentaRomAnilor din Tera romanesca diferintele, ce sepani1 pre u-nit]. de neuniti. No am gitsit'o 1n biblioteca mOnAstirel Cal-dtru§enil §i ea aicY ecsista in doh ecsemplare, intercalate in-tre alte pTese din literatura monaclialg, gi in starea de manu-

a

teologicti,

nestlelim-

bei

este-di

www.dacoromanica.ro

UNATIA s d LEGEA A TREIA

scripte. Diferintele intre cupiinsul ambelor manuscripte levomit nota la locurile respective, iar aici observamil, ca am-bele manuscripte riu sfintil din aceeasi epocha. Until in oc-tavo midi) judechndil dupre scrisorea lui rondi, si tecsturachArtiel, se vede a fi productiune a seculului al XVIII-lea,Tar al doilea, finch in cvarto mien', pare a'si avea origineapre la inceputul seculului curentii. In genere, prevenimnpre lectoriT nostri, cit ambele manuscripte nu presintit dife-rin si ele vorti fi mai bine apreciate de lectoril nostrila locurile respective.

-Arab. Glienadie &lack%

Intrebki si respunsari pentru legea a tua, to s'aii izvoditii, (a)

adeca unia, In Ora Ardelulal.

Unitii graescii : Molitvelor (b) vostre, cinstitilor PreolT qi feromo-nachi(c) §i a tots r6nduela Bisericei grecesci, dintra 'Vita cinstita e-parchia FagAra§ulni, uniti sat netmiti, dela rnilostival Dileu Iota bi-nele celti fericitti sit ye dIrmasa pururea v'e" poftescu.

Alta cu venirea ore-cand, ore-caruia alugertimonachti, anume Vi-sarion, (d) s'ati ariitatri fn. protiva nests preotilor -eelor unih, precum

aflatti §i se afla §i pea acum indoialg malts, Intru multi din mo-litvele vostre §i tocma necredintri,, cum cg, n'ar fi adecI unia nostracre-dinta cea dintAiti §i pravoslavnial a Bisericei grecesei, tocma dela Re'shrita. Iata fratilor acestrt lucru doveditu intro no si tuturorf6rte luminatu, cunoscutti dintru mutts stricare perireanorodului no-stru cre§tinesca, Acuff]. §i se face.

grAese4 : Molitvei tale cinstite protopOpe, i cinstitilorpreolT a tots ronduela BisericeT eel de a trea, unitesci (e) dela Milos-tivul D-sleet, tutu fericitul bine amtindurora bunathltilor sa ye d'armascepururea poftimti. Iar pentru acelti Ere -care calugeru, aniline Visa-

(a) Vorba izvodi este de origins slavonii si la Romani cu sensul de a inventa.(b) Molitva este vorbli slavona si inserntiezii ruglielune. La Romilni /AO Ja in-

eepunul seculului curent, se intrebuinta in loc de cucernicti.(c) In unul din'manuacripte terminatiunea acestei vorbo este in tli; adeci ie-

romonasi.(d) Arcitimandritul Visarion pare a fi unul din ciilugitrii momistirilor romine

din Principate, care a cutreerat tog Transilvania cu scopul, de ainfrunta pre fratipentru uniei.

(e) Atragbm atentiunea lectorilor nostri asupra calificativului unitescii pl. uni-tesci. Pre langii aceste aici Biserica antfiia represinta pre cea orthodocsa, a doapre cea romans si in fine Biserica atrea pre cea nruntii, edit mai apr6pe de mann-scriptti, unitfiscil, odd unatia, cum se va eaea mai jos.

49'1

s'ar'i

s'ari

ve.

qi

3

mach

Ne-unitit

www.dacoromanica.ro

49g UNATIA sar LEGEA A TRETA

non monachu, molitvele vestre, ca au fostil reu protivnicti. uni-tilor. Pentru acesta noT aka scimu, c6, n'au fostii monachu, ci au fostiitleromonachti gi archimandritil i bunt" vestitorti pi slugtt lui Christosll-cleu, pi tramisu dela ca pi Iona prorocul in NincvitenT. Ciprecum pre Iona nu Pail suferita marea, ci Pau tnecatu, apa pi lumeaacesta, pre acesta. Pall fnecatu, precum Loan gura de aura clice, catot-de-una marea are obiceiu de tneca margaritarul, Tara mortkinelele note afarg.; apa pi lumea acesta pre emenii eel bunt pi sfinp tl in-need. trupesce, Tar sufletesce Vaieseti; iartt Omenii cei rel pi vicleni eitraTesch pi au cinste gi vremelnica, procopsela spre peirea lor. Iaracum ca unia vesta, bine sg, scip, ca, nu e adeveratit, pi nu a ca ceadintAiii, and Biserica Reskritului en a Apusulu era tot-una, duprecum vomit respunde la fiepte care poft6 a MolitveT tale, de urmeztttnainte.

grAescil : Inse pentru luminarea nestra pi Indreptarea a tuturor de obpte, pi maT vortos pentru neperirea nemuluT nostru norodu,acesta dupl maT marea mea datorie protopopesca, ell nurnitul mai dejos facendu-o) intru numita eparchie a Fagarapului am voitu a o tra,-mite (a).

Ne-unitil gritescil :Ins6 not celor, ce ne Cinema de parintesca lege,data, not dela sfintit apostoli pi Intemeiata de pepte sfinte sobdra a tatalumea pi a totit nemul nostru. Stamopii, Mopii, Varintil noptri, au mu-riff' in trinsa, .cea noua diria i luminarea pi Indreptarea pi voimu samurimil pi not intrinsa. Tara indemnarea milostivirei tale o socotimuintunecare resvrgtire pi a-p da respunsul ar voitu (b).

UnitiI graescA : Nu este nice o indoTara, sea neeredintA, frailor,nicl de cum, cum ca au fostri Biserica grecesa cea mai. dinain pipravoslavnictt Intru multe Bute de am. Unitus'au una cu Biserica Ro-mei dela Apusii., pentru ea insupi Biserica acea dela Resgritil cea gre-cescrt, cu pravila, sell cu stintele sobOre din. tettt lumea i eata la okittuturor rnarturisesce i ne aratu, pentru ace% din preung top §i cre-demll tot-de-una, cum ca au fostrt aka adeveratil (c).

Ne-unip grAescfi Ba nu all fostil apa, precum vol acum v'ap. u-nitu, ci era Biserica tot una artclatl, ustavul (a) ei, precum Cinema noTacum, pi posturile tot una, precum fericitul Papacsis (e) pi se Lineaustavul Bisericel in Roma, ca pi In Tarigrad i posturile le Linea apu-senii, ea pi ResttriteniT; apijderaa pi Mercurea pi Vinerea. Tara. acum

(a) Pre margenea ambelor manuscripte, in dreptul acestei perceive, este mist):Diregiltorul pre lege este lucrarea cea

(b ) Aid pre margine se dice: Dregatorul pre lege amiigitor die!, oil gate bunt".( c) Pre margine se dice : Apusenii as fostd tot of d i Vorbd slavonii Qi insemndzi prescriptiune, affedare, regulamentd.(e) Papa Sleet.

clicett

Di lea,

Unitil

gi

,,Resdritenii Biseriea".gi

www.dacoromanica.ro

tNATIA S6'.1 LEGEA A TREIA 499

papit vostri au stricatti o(u?stavul Bisericei, pi din cate slujbe LineaBiserica nestrA, et au lasatu numal Evangelia pi posturile, le-au stri-catti, pi mknencA Sambata postu, ca ovreii (a) pi Mercurea gi Vinereaduke Intru necinstea lut Christos. Dar acesta nu putett cundsce votunitilor cu socotela vestra cea tntelepta, ce felu de tutie este la vol.;diet cand vett fi unitt adeverat, 'trebue sa nu facets pascele cu aleGrecilor o data, pi sa nu postif cele patru posturi de. preste and piMercurile gi Vinerile; i all lepAdatt octoichul pi cele doe-spre-4ceMinee, i ceslovul din BisericA ; apijderea pi Triodul ¢i Pendicostarulpi sa le Inkideti $A stea, precum pi, papa al vostru face, pi atunceavets fi unite adeverati. Dar apa precum santett vot acum nu suntettunit; ci amAgitt pi ne scrieti not din S-ta pravila, pi pravila papa alvostru o all cAlcatil. CA is vedep ce scrie pravila : Cine nu va poshcele patru posture de preste anu, sell Mercurile sett Vinerile, de va fipreutti, sa i se Yea darul, far de va fi mirenti sa se afurisesca. i la-nip tine va posti Sambata, ford nuptial fn Sambata pascilor, sa fie a.-natema. Ci cinstite protopope, ea to latish cu pravila pravilaeste, di-T sea darul al papi al vostru ¢i -1u i afurisesce da ana-ternet pi nits popa sa fie, nice mirenu sdravanu. Iart vot unitilor nustuatett tiler fn legea palm, nice nestrA, ci santett creptint, pre-cum scrie in Apocalipsis cap. III list. (b) 15. Niel eptt caldu, nits egtirece, mat bine at fi rece, decal caldu, ca voiu sa to borascu (c) din%gura meat pentru ea sAracti. WI, pi orbit gi golu. Ci tie miramu de vot,ca ye snip sit bett apA dialentanA seta; tie scrie *' not marturit dinpravila. tar vedett, ea pravila afurisesce pre papit, carit o an calcatti.Cc bunu glasti are pi tuba dar din launtru e piing de ventu; apa picuvintele de catre vim, din afara se veal fruit:lose, tar din Mantraputerea lor ieste, ca ventul de subtire. Mat clict, ca not ne-am le-pAdatu de papa, ba nu; ca not nu santemti ca luteranit, sea ca cal-vinii, carli et s'au lepadattl cu adeveratu pi pe semne pi aceptia sevord fi scarbitd de ceva. Ci scimu, ca scitt, dar not pone in papa For-mos it cinstimil pi it prAznuimil (d) gi kipurilor lor tie Inkinamd picu dragoste le sArutAmd. Tar aceptia, ce &luta acum, ce s'au lasatude parintesca lege dinteatatea sute de ant, pi facutu a trea lege,cum le place lor. Not seta ne lepAdamu de et pi de dogmele lor. Ci sata-ct bind sit nu mat serit de acesta, ea cu adeverat nu to vomu as-culta (e).

(a) Autorul a voitii sit dies, ca ereticii. Bogomila tin41 postul Sambeter.(b) Lista este vorbd slavond si insemnez;tt foie, aid cu seusul de versetil.(c) Termind figurald al timpulu!, intrebuintatti cu sensul de combatere.(d) observii lipsil, de sciintii din partea autorulul in materif de istorie

biserictised.(e I Pre margenea a acestel pericope, rocapitulatiunea sand : RelsiiriteniT si Apu-

seniT all fostii o Bismick 11186 nu cum tined vol emus..

vesli, i

Intr'a

earl

Aiel-se

gilts

www.dacoromanica.ro

too UNATIA S T1 LEGEA A tREIA

grAescii ; Biserica acea dela Resaritti, cea grecesa, toil re-saritenit cet neuniti, sett de acum cu Macsim Peloponisenul (cap. kst. 1)tuturor astaslt mexturisesce, cum ca pentru aceste, pricing Tar s'ati des-unitu de catie Biserica Romei dela Apusti, cad a poftitti gi poftescepapa, slicti cell dela Apusti, sa fie in tett Biserica lui Christos testavesluta capri mar mare, sett in locul ha' Christos pre pementu gi clicuacegtia fratilor, cum ce, acesta o poftesce el, &gel slice el gicu it set numai; cacl ca acesta o all avut'o gi Apostolul Petru, datrtdela Christos preste Apostolic eel (a).

grftesdi : Ba nor ne- unlit, adecA reshitenit, nice inteuntikiprt nu ne litudetnu cu Macsimu Peloponisenul, ca Macsim all fosttiurfil aascAlti gi precum all gasitu adeverula in S-ta Scripting, a§a allscrisrt. Ele (b) bine, Macsim all fosta reseritenri gi fiindu trasd de dra-gostea legel all scristi. Dar long& acesta cititi gi cartea lui Barionugti(c) Episcopal de Franca, gi yeti vedea cum ocarasce pre papil eel,ce n'ati tinutu gi nu tine dogmele paper lut Leon, acesta au fostti a-pusenii ail vostrn de ve chulesce. Iarit dv poftesct papa sa fie captiveslutti, Ta sa." vedey la ceia, ce all poftitu cinste dela Christos, acegtiaau fostil fiii lui Zeveflei facer §i Ioan, candu all auslitu pre Christosslicend : tab" ne Klima in Jerusalem (Marc. cap. X) et au socotitu,cg, Christos merge s& fie acolo impgratii, gi inteiu mama for all graitucatre Christos, slicendti : " Invetatorule, voiti ca sa fie acegti dot fe-efori al mei unut de-a drepta ta, alto' de-a stanga lutru imperritia ta.Apoi au graitu gi eT amandoi de facti, gi voimu, ca ce vomitcere sa ne tact not Dar Ta vedeti ce respund& Christos, ell me suiti inJerusalem sit morti, iar4 nu sit imperatescrt, pentru ca sa, me piro-nescil pre cruce, tars nu ca sit gedu pre scaunti, pentru ca sa," me in-cununezu cu spins, Tart nu cu cunvna imperatesca. Iarfi Petru auslincluaceste, forte i-alt pa,rutri reit gi all slisti, bland tie, Demne, sg, nit fietie acestea ; Tart Christos au : date dinapoia mea satano, ca gi tonu poftesci sg mori. ce alt lasatti ate gi alt venittt dupe mine,spot de ce cerett slava gi cinste gi diregeltorii. Iata la mine au venialnoredele sa me tea, se, me face imperatu, gi eu amu fugitu, Ta vedettChristos de grilesce vi papa ce poftesce. Aicea, se vede, ca este matobraznicrt papa, de cat Petru gi mi se pare ca va ausle gi el, du-tedinapoia mea satano, ce, nu scii ce poftesci. Ciostite ProtopOpe, matcitesee gi cartea ha Constantin Panaghiot,ne, au avutu multa intrebarecu Ivan Azmi filosoful, kipul Papa_ Grigorie iiaintea imp' eratulutAnaronic Paleologului. Mai vedeti, ce mai respunde Ivan Amzi mat

(a) Reeapitulatiunea de pre margine :RFisaritki/m'ati denunita do &It'll Apusehi(b) 0 vorba intrebuintata pent :tenni In dog locuri cu aensul deci.cc) In loe de Baronia.

UnitiT

all disc,

died

sit

ne- unlit,

Ne -unItS

www.dacoromanica.ro

UNATIA LEGEA A TREIA 501

pre urma Oicendil : asea acum cresli, viii Domnul D-cleA, ca, pre largam inielesti, ca credinta Bisericeiresaritului este curata sinevinovata,tare si ne-clatita ;1 adecri ne plecata in nici o parte. Deci acum aufostii In O' partea Apusulul fiJosoffi mai mare, de cat Ivan Amzi ?Nu crechi, ca va fi. Tara cum ca stripanirea, carea o poftesce papa oall avutii si apostolul Petru, data dela Christos preste Apostolt, si-nu-mescu apusenii temeiti, pre care s'atiziditti Biserica? Ba nu. Ca vecli,ce slice Christos mai sus pentru aceia, ce au poftitii stapanire ce lerespunde ? Christos le arata morte i munci, si spini (Corint. cap. IIIst. XUT). 'aril,' cum ca sa, fie apostolul Petru temeiu nit cum se pote;ca dice apostolul Pavel, pentru ca, alto temeiti nimene nu pote pune, decat care este Christos. ha% de faced nTaT temeiti pre apostolul Petru,de cat pre Christos, bine pOte fi i apostolul Pavel, ca au scrisu ni-micuri bine, cleat nu credeti pre Pavel, vedep ce slice Christos, (laLuca cap. III) Iara, intre voLucenicii mei nu va fi asa, ca sa siapa-niT pre altul, pentru ea acesta este data paganilor, Tara voi topfrail sunteli. Ci vedeti, ea in loch srt einstill pit apostolul Petru, volflu asemanap paganilor ? Tara cum ca apostolul Petru era, ca o guraa apostolilor, graia mai nainte Si sedea mai inaiute pentru cinstea ba,WineIelor i noT asa flu cinstimu dup6 batrineta si indrasnire, iar' nudupo darti (a).

IntreitiI la lege , adeca unitil graescll : Iar acesta Olen latiniiacum, cum c ar fi facutu Doinnul Christos pre Petru mai mare pre,ste apostoli eel, sea cum ca ar fi data ceva mai mult, de cat ce-lor-lalti apostoli, art Inuit au pulin Iar acestia ne-uniti tot cuMacsim Peloponisenul (cap. III, st. 2) : cum ca, nu..se,vede nicairl InD-cleesca Scripture nici in cea veke, nici in cea nort, Tara nici in ceice au ferntisii in locul apostolilor talcuiton Scripturilor. Acesta nuau siratitri nici o data,(b).

Ne-nnitil grAeseli Macar ca clicri Latina asa pentru apostolul Pe-.tru, cumca, Apostolul Petra sa, fie mai mare de cat cialalti apostoli, pen-tru acesta ne sfiimu noT ne-unitii, Tar cu Macsim Peloponisenul ne

ba de acesta sa ne ertaff inteleptilor ca noT nu ne lau-damii cu Macsim, ci etT Christos, care all slisu catre ucenicil eel, on carepoftesce Ea fie Tntre ucenicii mei mare, sa fie tuturor sluga si acestao auslea Petru, si de ce nu slicea, nu asa Domne, pentru ca ai slisusa fill ell mai mare, cc tacea, ca IT era trick', ca-lUva face iar satanalci de ar trt-Cea si latinii de acesta, bine ar face, pentru ea pre apos-tolul Petru tramisu Christos in sa dice : pace voi, Tar elflu facti galcevitoru si in cartile nestre acesta nu se gasesce, sa se fie

( a) Recapitulatiunea acestel pericope sunil : Ba nu EgsilriteniI desunitii, ciApusenii s'ati lepadatu, ca si Necolattil; mare apostolti all fostil si Nicolas Ara decasell lepiidatd, s'ati acute reticti.

(Ior 1,Acea Biserica ne -unita agilcluesce unirea nostril" este scrisk pre margins.

until

luT

9

udAmii,

§i

limbs

s'aa

SEG

t

dicend.

latini,

Pad

www.dacoromanica.ro

502 IJNATIA Stfr LEGEA A TREIA

pogoratu Duchul numat pre apostolul Petru, oeslendu el In Romade acolo $A fie trarnisu el celoralaltt apostolt; a to vedett, ce sliceChristos ca voi sArdett In cetatea Ierusalemulut pea ce ve vetsimbrilea cn putere de sus. Dar not nu ne sfiimu nici dt, cum deIsfantul of Intru tot laudatul apostolu Petra, a nu'l praznui, capre -unul din cetalalti; ca de flu vomu cinsti mat malt, Ilu facemti pagene of sluga dupe cuventul Christos, of ne va fi pecatu (a).

: Deca ar fi, fratilor, not popii, care numat de 47 ani87 de Mile (b) acuma trecutA in tora Ardolului ne-am unite cu Bise-rica Rome]: dela Apusu, fiind pomenitt, adeca In legea of credinta.Bisericer grecesci dela ResAritu, n'ar fi trebuitu sa ne lasAmti, adeertcredinta cea pravoslavnicA delaResAritu of sa ne u.nlinti cu BisericaRome! dela Apusti. Dar not popii, eel unitt am lasatu, fratilor, ne-uniaof am parasite cu totul despre not, pentru el am aflatti of aflametot-de-una nu din cartile, sea din Biserica, Romer dela Apusu, nici dincartile dela Ardelti, ci toemat din cartile Bisericei RdsAritului ceapravoslavaica, cum ca atuncea, deck' all fostu Biserica grecesca delaResb,ritti tot-una cu Biserica a Rome! dela Apus nu all fosta ne-uniaacesta credinta Resaritulut de atuncea. Ci an fostu unia seu_credinta

4tinemtinostTa, pre care o not popii cei unit' acurn. i deed nu cre-deli acesta cum ea au fostu aoa, autati cartile, numat In. cazania deatuncea a ne-unitilor de arum In Iunie 29 Mile oi yedett inoi-ve popiifeet ne-unitt marturisiti credinta nostra acesta (slicend), Christos Faucinstitu pre dlnsul, gi Pat. &mat mat mare apostolilor ; of mat jos tarslice : Dup6 Invierea lut Christos, acesta apostati. Petru all stAtutitmar mare tuturor apostolilor. Vedett dar, fratilor, ert nu -Ill Ojai. numatlatinit acesta, cum ca au fostu sfantul apostolti mat mare, -sett capeS-tilor apostolt, nict numat not popii eel ne- unite. Ci adevetatti totsBiserica cea grecescA dela Resaritu, ce-au fostu unite, sett tot una cuBiserica Rome! dela Apus i pravoslavnieg marturisesce astg-s11, a-deca tome popii eel neuniti tot pre acesta credinta' o tAgaduift?deck' tocina din scriptura acesta lumii o rnarturisitl, cum acestanu se afla nici lute() scripturg nici de cum ? La acesta respundetiacum, o fratilor, deck' avett dreptate. Vedell ca nu greoesce, nici allgreoitu prea fericitul papa' dela Roma cea veke ? Ce au poftita pof-tesce el sa fie capu In tote Biserica Int Christos ? Seu In locul Sfan-tulut apostola Petru ? Ce adeve'rat resAritenit eel Ile-unit]. all greoittiof greoescu of acum, cAcT s'au rumt of sit desunescu de cAtre BisericaRomer dela Apusu, fare de led de adeveru, precum vedeti Inoi-vecu olch.

(a) Actistii perieopii ente bra insmiptiune.(b) Alusiune la timpnl u iei Rominilor din Transilvania, care, judeeandt. du-

Fro acesta data, s'a petreeufn la 1699 luna Martie 29 (Pie.

.§i

D-lutUnitil grated

§i

cA,

§i

Si

www.dacoromanica.ro

UNATIA Sgfr LEGEA A TRETA 503

Wit eeI neprihnitorl de a trea lege, adeel eel neunitl respundeReit' ati facuta voi, de v'aIi lasatu parintesca lege ; dar ce felit de bu-curie yeti avea voi In cealalta lume, veslandu pre stramogii vogtrii gimoil gi tot nemul vostru de atate sute de anT sa, fie in munca, gi voi

la bine eel, ce yap unite de 47 de ant ? 0 ticalogilor gi de trei-on ocainicilor (a) de cat pariatii vogtri ! Ia ausliT ce dice S-tul apos-tolii Pave% : Nimene nu va fi incununatti, de nu se va mtmci de palege ; adeca, nimene nu va fi incununatil, de nu va munci In tote ki-pul sa-gi pazesca legea ; adeca sa pazesca, tote poruncile legel in toff].kipul. i cu adeveratil, bine slicer'', ca nu ar fi trebuitu sa ve unitl enBiserica Rome; gi not slicemii aga. i aicea se plinesce cuventul untilfilosofti ce slice : gura wrand sa mints, spune adeverul, aga gi voi. larapentru ca sliceti, ca, a t aflata gi aflak gi tot-de-una, nu din car -tile Rome', sea din cartile vOstre unitilor din Ardela, ci dincartile cartile Rasaritului, tend au fosta Biserica tot una. Atunci n'aufostu ne-unirea acesta aga,-pentru ca nu se tnalta papa pane la atata, nictizvodise (b) legea a trea, ce era o credinra gi Biserica Romet nu nas-cea nimicu, fare numai ustavul gi saborulltesaritenilor, gi unia vestratesta de acum nu Taste, ca a de atunci, precum v'am aratatu la apos-tolul din-Mitt : Tart de sliceti sa cautamit la Julie 29, slicenda. : ca, ar fifacuta Christos pre apostolul Petru mai mare preste cialalti apostoli,de acesta bine sit,' gtiti, ca Biserica nosh% aga are obiceiu a lauda onpre ce slantli mat mutt, precum vedeti la Genarie In 30 Pe. Ca eelce siinteti intocmai cu apostolti gi lumii InVetatori; gi laragi mai lavale slice Pre sfintit gi de D-Oee vestitorl gi propoveduitort, capite-nia invetatorilor trel, Demne. Vedeti voi acum isprava vOstra, ca, Bi-serica lauda pre acegti tree sfinti, intocmai cu apostolul Petru, Inca IIface gi callitenit Invatatorilor, adeca mai mare preste top invelatoriiBisericei; cum al' slice, mai mare preste apostoli, ca antaiti apostolicall Invetata. Dar not acesta nu o socotimil de apostolul Petru, cascimu ce slice Christos : (Luca cap. VII, st. 28) ca,' din eel nascull dinmueri, numene nu Taste mai mare, fare numai loan Botezatorul ;- nu-mai cum am mai slisu, Biserica aga are obiceilt in Sfanta Scriptura, alauda pre fiegte-care. Vedeti ca forte Ve rataciti, precum gi papa augregitil gi gregagte, de au poftita sa, fie capli la tots, Biserica gi au de-faimatu gi lepadatti de cele 7 sfinte saber& gi g'ati facutu el sin-gur a trea lege, precum Precum vedetT voi cu okii, ciis'ati Inaltata pent la curt gi va se se pogere pane la iada.. Ca, nu-T a-junge a fi numai archiereti gi papa, ci poftegte a se numi gi D-Oeu

(a) Vorbi slavonl, dela oaaanabrif = nenorocita(1:1) Dela slavineseul H3BOARTII = a Inyenta,

:

sh fiST

s'au

;

T -ad placutd.

www.dacoromanica.ro

504 UNATIA Sgt LEGEA A TREIA

pre pamentil, adecA In local luT Christos pre pAmoun. Aga ail facutii&i Adam, ca ajungea, a era in rain &i indestulatu de tote, qi au isu,Ta sa* mAncamu din cell pomit ce slintemb. oprip &i vomil fi, ca nisce

&i numai an gustatu §i iudata a'au veclutu gob &i scosu a-fara din raiu; &i an caslutii din cinste In ocara, ci pOte ca &i papa vapati a&a, precum Adam. vedeti ce scrie Sfantul Ioan bogoslovulla apocalips : (cap. XVIII, st. 2) GAP, caslu Vavilonul edit. mare &ise lam lecap dracilor, §i paza a totil duchul necuratil &i acesta seintelege Roma, dupe cuventul al sfantuluT Petra clicend (cartea lulTetru cap. V, st. XIII). InkinAse vot Biserica cea din Vavilon &IMarco, fiiul meu. nu silip sa ye Indreptap, ca bine vedell cadereavestra cu okit.

eel intreitl in lege, adeel unifiT graeseif ; Pentru ca &i fericituluigi patriarchnlui al Rome' eel void dela Apus, acesta nu i s'au data,sou i se da, precum clisera eel mai de-asupra, eel neunip, forte ratA-citi, ci i se da liu acesta de entre Ora Biserica, gi rOnduiala Domnu-lui Christos, precum gi astA-0 Infra cesta&T kipti &i nu ca not supt a-natema gi supt mare blestemi" &i procletie. Tocma sfintil pArinti al Bi-sericel grece&ti dela resaritu, care au fAcutu &i la soborul dela Sardi-kia not tuturor forte luminatti ne_dovedescil, cum ca all legatti 9i allIntAritti sA se tins aga gi nu Intr'altu kipu. Adeverat, fratilor, forte ve"ratacip. Aga au crecktu &i mArturisitii Marele Vasilie, avt S-tul Gri-gorie bogoslovul, a&a, SfAntul loan Zlataust. A&a, marele Atanasie,S-tul Kiril. Aga SfAntul facetorul de minunVNicolae. A&a, top muce-nicii de legea grecescA dela ReisAritil, cu carii ve lAudati vot am-a.Adeca molitvele vostre, popil eel nttunip, Improtiva nOstrA, acestor

vedett, ca nu not, ci tocma molitvele vestrelpopli eel neuniti,stricat creclinta v5stra.

Ne- nitiI graeseii : Nu fam clise mai nainte, de ce ye muncip sabep pa din fantana sea, §i ne argtap din pravilA, gi voIpravila o at'caThatu. De nu at fi protopopu, to -ap lua In rise, o 6me, pentru ce iu-beset de&ertAciunea &i graesci minciuna? Cum jai ajutorit dela colace Pal ocarituNi clici, ca nu se da rtriarchulul RomeT vrednicia pre-ste tote, numai dela Latini, ce clic; ca &i dela Greci, acuma nu-mat dela Latin'. CA, (lea, de vreme ce &'ati calcatu papa &i lAsatri

legea gi au calcatu pravila &i au stricatu chotarul soborelor, veclendt.ca Pati parasite top pentru izvodirile for cele rele. i eau fAcutii el 4patriarch' &i gardinan (cardinal') de al lid apuseal. Pre unul Pail nu-mitu tarigradenul, pre altul alicsandrenul, pre altul ierusalimnenul,pre altul antiochenul. pre ace&tia a&4atti pre Beaune, &I an fa-cutu. legea §i face &I acum. i pop socoti mintea paper acehna, ch: aufostu agent, ca &i &oimul gi u&oru ca dropiile. Ca cununa pre Omeni,&I aceia nu '&1' ma' ye'd.0 muerile pene more. Adee face patriarchil gi

Pail

gi

i 1-ati

D-slei,

Ri al

5i

a-nitL

(a

www.dacoromanica.ro

UNATTA Stt, LEGEA A TREIA 506

aceia nu 'si mai yea Bisericile pen6 moru, nisi le stie cum sfintti,nicl scaunele acelea. Vedeti, ca numai dela Latinil i se des luT

preste tote. Ci ne mirAmti de ce nu ve- e rusine, ci ve lrtudatT totcu pravila, si ea pre noT ne des pravila anatemet Dar ce amstricatii noT din pravila ? Au stricatarnil not chotarul pastilor, pre carePart aseclatii 318 parinti? Precum vedeti, ca; si in anul de es--timpti, a-deal. 1746 (a) le-ati; facutil intro 4i cu jidoviT, Dar au stricatamil not4 posturT de peste mill, care 1p -an aseclatii papa Csist (Sicst) cu so-born.? Dar Mdrcurile si Vinerele au mttncamu carne, cum nartnttna.el? Dar all stramutat-amil not sinacsarul, cum '1-art strAmutatil el ? CestrAmbatate amu facutti SfinteT pravile sa ne dea anatemel? CA in-sive vol scrietl, ca ce au legatrt soborul din Sardikia, sg, se tie asa,Tar nu intealtil kipil. Dar noT asa ilti tinemu ne- clatit. De ce cotittorb.]: Scriptura si ratacitrt ? Si nu vedetT, ca." singurT voTv'ati datuanatemei? Si vats data, spunetT de dreptate ? Si voi dc.dinsa stap de-parte. Si ne aducetT aminte de Sfantul Marele Vasilie, si de Gregoriebogoslovul, si de loan Zlataust, si de Sfantul Atanasie si Kiril si defacetorul de minuni Nicolae, asa de top Sfintii Mucenicl din legeagrecescA. Ba nu cu vorbe protivthce, ci cu vorbe drepte, ca noT nunumai acelora urmamu, ci si fericitilor pap', catT all fostil pen4 la pa-pa frumostl, incepetorul eresurilor. Iar pre ceialalti In tote Bisericile

cinstimu si ii fericimil, Tar flume* vat i-atT ()earn, ca Id-atT stricatildogmele for si v'aff Intriritt intru slabiciunile vestre. Ci vedeti, nolfacemil impotriva sfintilor, seu vol? Vedeti, ca nu no; ci tocma fru-mos al vostru, ci voi v'atT stricatil credinta vestal, care o an interne-iatl 2230, de ateti SfintI prtrinti (b). Vedeti cu intelegere, ca, atT stri-catil credinta acestora? Si v'ati amKgitil de bArfelele filosofestl §i devorbele oinenestl? Pentru carele scrie prorocul Isaia in kipul feteTVavilonulul, graind : stal darn cu vrajitoriT teT, $i mutes cerurile tale,cu care to -ail invetatii din tineretele tale. Cel ce ostenescli in sfaturT,cititoriT de cele aT ceriuluT, sail spue tie cele ce se voril Intampla"(cap. VII, st. 12, 13). Desertifilosofi dup5Ingelaciunea citirel stelelor.Caril n'aii fostil dela descoperite Chaldeilor si Egiptenilor, cidela singuri rail dracT, sere peirea celor, ce voril credo lor ; precumvalet; Cl s'ail intamplatil voi acuma dela 46 de anT incoce.

"'nip griescfi base acestil, credinta, a nestra numitit parinp Sfinttgrecesci dela Resrtritu nu o all luatri, fratilor, nimehi asa numai, seufore nici unit temeirt din Sfanta Evangelic, ci tocmai din credinta, seu

(a) Ac6stii declaratiune a autorulaT ni probalza, cii acestal disputes en uniatil a'asclisfi in anul 1746 si prin urmare documental nostru liters14 repreaintal faptelelimba de scum 137 anT.

(b Un pleonasmil de espresiunl respectiv de vorba

obladif-irea

clicetT,

v'ati,

iT

D-clew

gi

:

pa.ri341.

www.dacoromanica.ro

506 UNATIA SE0 LEGEA A TREIA

propoveduela S-tilor apostolT: Pentru ca toil marturisitT, o fratilor,and : propoveduirea apostolilor i Invelaturile parintilor Bisericei,slice, o credinta au pecetluitti.

Ne-unitif graescit : Forte bine acum din gura to to vet judeca sin-gur. Derdecd all propoveduitti apostolic i au Invetatu Sfintii parintiac Sfintelor sobore, i au pecetluitti credinta, adeca, legea, iata dar canu era sit se mai face dar soborti, ca eau pecetluitl Ca vedetT si a-cuma cele scrisorT, ca decii ea se scrie totalvorba, apol se pecetluesce,Asa si atunel, s'ati pecetluitti, precum Biserica 'Astra ante. far pupilvostrii de ce nu tint ? Ci all stricatil chotarul gi pecetluirea Slilor pa-rinti, si condacul acesta ei nici-odata cetescil, ci'l tint inkisu In

voi ye laudati cu Inkish papi, si nu pricepeti, ca s'ati fa-cutu papa al vostru acestu de acum mai sfantu, de cat eel veki, simai filosofti, aecat acia. i adeverat, ca unde Intel Ingltarea, precumdice Inteleptul Solomon, acolo si ocara. Ci ne miram; &lei nu cu-nOscefi, ci ye laudati cu stricaciunile vostre. Pentru ea noT tinerfiti pe-cetluirea celor septe sobOre sfinte, Tar papa al vostru o au ruptilca unti madularti putredti s'aU lepadatti de sobere si mai feu de catArie; ca acela au statutu numat la 318 parinti in protiva, Tar acestasta In protiva a 2230, precum vol Insive vedep, precum v'am argtatuvol mai sus.

graeseu : Pentru ca petra aceia, carea o au ziditu DomnulChristos, cum eh v'a zidi Biserica pre dinsa si portile iadului nu o vorbirui pre dinsa, Biserica aceia grecesca cea rilai dintaiu pravoslav-nica a Resaritului nu o all Intelesti, ea resaritenii cei neuniti si maide cureudu, adeca : cum ar fi fostU aceiasi numal credinta lui Petruosebita de Onsul. Ci sfintii parinti aceiasi dela Resaritu, pre acea pe-tea all creslut'o si eT si o au si marturisitti forte. Cum ea au numitt.Domnul Christos pre Insusi apostolul Petru, Tara pre cialalti nu, si a-cesta este asa, de vreme ce popil legel grecesci dela Resarittil uniti.set neuniti, cu o gura marturisescil tuturor, (slicend) Petra Christospre petra credintei, pre celti decat ucenicii mai mare i prod. i Pe-tre, petra credintei; Joel larasi dicetT insive mai luminatu)pe Petru kiematu Domnul petra, asupra caruia slice, ca s'ati in-taritu Pentru care dar o stricati? si o tagaduiti molitvelevOstre, popil eel neuniti, tocma credinta molitvelor vestre acestal precare alts data o marturisiti? Respundell la acesta o fratilor.

Ne-unitil graesed : 0 poluvernice ! dar ce'mi spul dintr'acestu con-dacu si vol Pap bagatti In sacti ? picen ca cei veld Bisericei Reel-ritului Intelesti sa fie acesta petra, ce au disc Christos singurgcredinta lul Petru, ci Petru intaresce eresul cu condacul. Adafact si babele, care descants, pomenese6 sieale numele Jul Christosal Precistei ; ca de nu ar pomeni asa, nimene nu le-ar kiema sa mai

di-

vivliotici, pi

pi

UrtitiT

pi intr'altill'aii

pill

nn It

gi

Biserica.

n'at

gi

www.dacoromanica.ro

UNATIA SEtt LEGEA A TREIA 507

descante. Aga gi vol cg. co. 'veld ai nogtril precumnot actunk; dar nu gtimii altt talcuitorT, fore numai pre Teofilact gi elaga dice : cg prey credinta lut Petru ziditu Biserica. Citegce givecli in talcuelg, macar fie gi condacul acela buna. Ci is luati semabine, cum slice petra Christos pre petra Petru. Cg de ar slice aga, atvedea dreptate. Ci dice Petra Christos, adeca Christos Taste petra ceadin capul ungiului, pre care s'ad ziditu Bisericile. Ca precum petracea din capul ungiulut tine amandoe partile case, aka gi Christos autinuth gi tine aralndoe Bisericile, cea veke gi cea noa, gi aiestg noa,gi acestg, veke intemeiatg, pe credinta hit Petru, cum mat sus am clisude cialalti apostoli. Au nu credea, cg Christos iaste fiiul Jut D-clewcelui vii ? Cu adeverat top credea, gi pre top ce zidegte Biserica, nunumai pre Petru. Ia vecli ce slice prorocul David, (psalm, 44 st. 18).In locul pgrintilor ter, fost'ati flit ter, pune -vet pre dingii boiari prestetote pg,mentul. Adecg, in locul prorocilor, au fostii apostoli, gi iatg, cgnu slice prorocul, in locul pgrintilor ter, fostall fiiul tell, adeca numaimut Petru. gi Jut numai sg-i. fie data scaunii, iarg ceialalti" sg remanelore Beaune? Iar de au graitti atuncea numai Petru., dupe intrebareaDomnului Christos, i se cadea, ca until' mat bgtrinti gi mai grabnictiIa cuventli gi gura apostolilor ce era. Ci pgrasesce a mai slice, cg fa-cemii not izvodituri, pentru ca, sfaata gi maica, Biserica a Resaritulmnu are acelti obiceih s strice gi sg, innoiasce, ci tine drept predania.precum au luat'o dela sfintii apostoli gi dela sfintele sebore. Iar papaal vostru are obiceiU, din ingltarea firer luTt face in top' anit znovele,gi strica gi scade gi sporegte, calril mai mare, ce se are pre sine.Aicea vomil sg te intrebgmil gi not, o nepocgitule : De ce OM scrip-tura o fact mai rea gi calcgtere de lege ? Pre Z(j)ulian imperatu numat reu au fost; cleat Chostroi imperatil? gi cleat Dekie, gi Neron,Vespesian, gi Likie gi Macsimian ? ba'nu. Dar acegtia pentru cg eraidololatri gi trebuia sg fie ref dupe obiceiul lor. Iar Iulian all fosthc,regtint, gi dupe mortea unkiu-sell cgicatil legea cea pgrintescg gi

datu la idol; pentru aceia Paii numitu Grecii paravatti gi serbilzaconoprestupnicii, adeca calegtoru de lege. iii la acestg podobh deneuimire to apropii gi molitva ta, cinstite protopepe, fat' calcatii le-gea cea piirintesca, dupe ce can muritti cei bittrini gi to -at data la atrea lege gi cu totul egti necolaitu. Ci respunde o frate.

Unitil graesett : Cunegtefi, dar de acum mai deplin gi credeti gimgrturisiti tot-de-una, cum cg Biserica Domnului Christos are capeveslutti in locul lut, pusii gi lgsatii nu de altul, ci insug tocmal deDomnul Christos ; nu numai pea au traitu apostolic, ci tocmai Onein sfergitul lumei ; pentru cg au chg.' : iatg, ell cu vol suntu in tetp cli-lele, pea la sfergitul veculut.

Ne-unitil graescA : Aid iara din gura ta te vorti judeca slugs rea,

dice T,

s'ati

s'atiearl

cg,

www.dacoromanica.ro

508 TJNATIA LEGEA A TRETA

ca, is vesli, ce dice Teofilact : ca nu numai apostolilor, sell luT Petrusingura all fagaduita Christos acesta, ca va fi cu dfn iT, ci de ob§te §ituturor ucenicilor Jul Christos, ea nu era sit traiasc6 apostolic pen. lasfer§itul veculuT. DecT §i not celor, ce vor fi dupe noT, all frtgiicluitri a-cesta, §i nu ca &Ira va sa fie cu noT numal in vecul acesta, 'Tara dupesfer§ita sa nu fie. Ba nu iaste acesta. Ca maT vertos va fi §i maT lim-pede atuncea §i mac luininatu. Q vesli, polovernice, ca Teofilact nudice numai de Petru, 'cum Pep voi acuma de papa, sal faca, cape§1 nemortii, ci de top' apostoliT §i cre§tinT. Deci, dandri multamita Dom -nului, celu ce §i acum iaste cu nor, §i toff' binele ne darue§te, §i ia-rrt§i mar desever§ita va fi cu not dupil sfer§itti, crtruia i se cuvine t6ta,multemita. Ci parase§te-te a maT preface scripturele, ca sg ti se Tartep6catele.

Uuitil grAesoii : Vedep, o hatilor, ca improtivindu-v6 petrel, auBisericel aceia a hi Christos, tocma cu biserica aceia§I aDomnuluT Christos dela Resaritil cea grecescal 'Tatra toll ve talcuip,cum ca suntel gura ereticilor, Tara nu pravoslavnicT, adeca sunteigura iadului.

Ne-rtitil grAescif : 0 ticalose frate I de ce te silescisa ince corabialut Christos, §i nu pricepi, ca insu§T Sfintia Sa este carmaciul §i lopatain mana sa §i va curati aria sa de plevele tale ? adeca vorbele cele capleva, pentru ca noT nu ne improtivimrt petrel ciedintei lust Christos,ci odor ce se facri pre sine Christo§i pre pamenta. Pentru ca diceS-ta Evangelic, el nu yeti vedea uraciunea pustierei standa la locu,nude nu se p6te i prod. Aicea se inVlege anticrista, ca el nu va §e-dea In Biserica. unde §edit Archiereii §i Imparafi, ce se va sui preS-tul prestolni, numindu-se el Christos pre pamontu, precum vedeti-voi in multe locurT, ca a§a numiti §i voi pre papa, iara clot IT dice u-ric' ea pustiirei, pentru ea el va pustii tote cu ser§itul lumeT. Ci ye-de , tine taste gura ereticilor, nor art voi ? Ba cu direptate Taste, cav$ slicema idololatri, data credetT In dot D-sleT, unul in tern, altulpre pamentii.

IInitil griteseg. deca insu§i Domm4 Christos slice intru Evan-gelia sa, vaT celui ce va sminti numaT pre unul din ce§ti mac mict atlui; ar fi mar u§or, cleat ar lega o petra de mora, imprejurul gruma-zilor luT §i sa, se arunce in marea. Dar de molitvele vostre ce gina vafratilor, neuniti re'maind? §i de acum inainte de, ar mar ft portile ia-duluT art pricing de peire la atate suflete.

Ne-unitiT grAescfi:Acea petra de moil, ce scrie la S-ta Evangelic,sa dea D-slert sit fie spanzurata de grumazif aceluia%ce v'ati smintitupre voi §i a§a va fi. Dar longs aceste te intreliti pre molitva ta, tintstite protopope, top iriticii, cap au fostrt in lumea acesta, §i au lave-tata in multe feluri de eresuri pre omeni, aceia fi-vora top In munca,

S1

tepi,d

www.dacoromanica.ro

tTNATIA std LEGEA A TREIA 509

all numai capetele, care invetatti pre et? Ba sciu, ca vet sa clici,numai cci rerdascalii pentru izvodiriie for i eresurile for se vorumunci, Tar norodul ce Taste vinovatu ? Ada i not pentru ca not, eel cecu auP1 dela Sfintil apostoli, of dela purtatorit de Dile" Mull pa-rinti, dela Sfintele sobers acelor oepte aoa tinemu. CL Sfinflor apos-toll of Sfinflor perinti, dela sebere trebue se, le diced gurele iadului,)of el se volt munci? not ce sfintemu vmovati ? Cu pre not ne -auinvetatii aceia oi au invetatil in pravilli not tinemu. lath In predaniileS-tilor apostoli, sea In ce,"rtile S-tilor dela snore not nu mai g'Isimitnici o proorocie, ca as mai face of alte, lege mat noug, of unit Christos,ca se, fie in cerii sus of altul jos pre pamentti, adeck papa al vostrupre-prtmentii. IarA de gasiti voi unde-va, aratati-ne oi nu ne faced por-tile iadului, pentru care precum mi se pare nu portile, el insuot iadulva se, se dea voi f1tru mootenire, iare, nu sufletelor, care be Inoelativoi, de urmeze, voi, ce," v'ap alcatti legea de mootenire.

Unitif graeseii: Peresiti-ve dar gi plangeti, ca sa fist fericiti, nu cii-utatt voia molitvelor vostre, ca sa puteci auta, voia celuia, cetrimisil pre vol. Lepedati-ve pre molitvele vostre inaintea Domnulm,iara, a sluji Jut D-cleu taste, fratilor, ca sit dobanditt lul pre oile celere.tacite gi pierdute, iare, se, nu le risipiti. Iare, de nu, mat bine ar fi

o fratilor, ca se, nu ye fiti nescutu inteaceste lume, precum ofiticuventul Domnului, soil porunca.

Ne-unitiT grftesct. De ce chef, sa ne prtrasimti, sa plangemii, darca sa, fimit fericitj, of sit eitutAmil voel vostre ? Aicea nu ne pricepemiide ce sheet' sa ne parasimu. Pete ce, dice sa nu ne inkintimulut Chris-tos, ca s'au suite. in cerli, ca sa ne inkinamu paper, ca an remasuasteu pre pi-inanta ? Dar acesta not nu cre5lemu, ch, de vomit crede,cum #icett voi, iate; ce, pre papa flu facemti idolti. i de diet se,' plan-gem; adverat, a de viati euneote greoala, vol ate trebui sa phingeti,oi sa ye parasite de voile vestre, mancitndu carne in posture of Vinereleof IVIercurele petite. Iarti de clicep, ca voi nu mfincati came, ce ye V-

' nett. posturile, dar apoT ce felu, ca tined legea baltatit oi trebue sa yenumitt papa bsaltap, lad, nu Itniti, ca, bine vedett, ca nu e bine ?Una se,' tie apusenh, oi una voi, apot ce felu de unie este la voi ? Cevedett, ca ar fi sa" ye lepgdati molitvele vestre de voile vestre. In pon-iul de mat sus nemustrati cu Sfantul Vasilie of cu Ioan Zlataust, of cuGrigorie bogoslov, QU Atanasie clicendu ca be striamil not ttoe0.6-menturire lor, dar Tara vedett ce dice SfTtntul Ioan Zlataust, undeaerie pentru 12 articuh ale legel, clicendit : 0 creotinule, posteote Mer-curele gi Vinerele preste tote. anal, precum randuitu de snore§i a, nu strict acesta nici pentru Patriarahul, nici pentru Mitropolitul,nici pentru rudenii, nici pentru prietenti. Mat vesll ce dice Marele A-tanasie, nu deslegati posturile of Mercurile oi Vinerele, ca celu ce doe-

i -au

lark

chit

fostti,

t

s'au

www.dacoromanica.ro

510 UNATIA Sal LtGEA A TREIA

lega aceste, restignegte pre Christos, ca jidoyil. Ci is vesli cinstiteprotop6pe, dupe urmarea sfintilor gi infefaturilor, tine restignegte preChristos, Resaxitenii au Apusenit? i nu ne ocArap pre not, a voisentect retAcitiT aria, ci mai bine ar fi fostu se, nu fig nAscup voi;cad pentru ca di, avett cinste gi domnie, v'ag cAlcatu legea gi atlskimbatti cinstea lum6sca, pre ocarA vecinicA.

!WM grAescti : Iara altmecandu-ye cu firea vre unit din molitvelevOstre, cum ca ar fi fostu vre. odata sett ar fi acuma cape., ca acestaPaixiarchul TarigraduliA s611 Ierusalimului, sett ore-care de at ,Resa-ritulut ski de aiurea. Desceptati-ve acum, o fratilor, gi cunOgtelt forteluminatu., ca necrePndit ei acuma, cum ca Biserica Domnului Chris-tos are capti veclutu, set" in locul sea pre "pementti numat pre unul,cum pote vre unit dinteengh sa fie capti peste tote capetele, tocma a-decA In protiva credintet lor.

Ne-unitiY grAescfi NOT nu ne aluneamil cu firea, ca cum se, nu fievre anti patriarchil de at nogtri cape. peste tote, ski improtivA cu papaal vostru ; ci gasime. in pravilA scriind aga : Tarigradenill A' fie tocmaintru cinste cu Episoopul dela Roma, gi-tocma se, face pentru skim-barea stegului. Apol molitva ta, data to de praviliil lath,' ca pra-vila nu ne lasa pre not fore de patriarchu. Longit acesta, vomit EA' tointrebilmu gi not ne-unqii. Unti omit' ieste pre lame gi are multimoscenire gi obladuire sub mina lull gi are unit fecioru, apot cleat, vamuri omul acela, pOte fi se, mogtenescA tote ale tatAltii sett, au nu ?*tie, ce, vet sa pOte gi aga ieste. Dar Sfrmtul Marcu evange-listul, au focioru, Sfantului apostolu Petru gi dupe mortea tatane-seuau remasti tote, oblAduirea tatine-seti In mina lui, gi all muritu in A-lecsandria, dar nu putea el se, lasa papa in Alecsandria, precam ta-tfine-seti in Roma, gi au pututti gi de ar fi vrutu in Roma nimicA n'arfi lAsatil.,Nurnad sfintele sobore a§a sa se kiame gi la Ro-ma gi la Alecsandria papa, ca n'ae. vratji se, cinstescft pre feciorul maimalt, d.ecat pre tats, -seu, precum yedeme, ca ve ridicati yo17 dealt pit-rintil vogtri gi de legea lor, gi ye facet mat Sfin i gi mai de trail, deadd et. Ci o frate, cunOsce adeverul, gi yecti, ca mai sfintu gi alte ca-pete in Biserica tut Christos, afarA de papa. i not nu facemu in pro-tiva credinVA nostre, ci vot vlap alunecatu gi ap cgclutti; ci de y'atiscula, bine at' face, gi de v'ar thdea pAenjinela de pre okt, ca gi sol-zit de pre okil Sfantului aposiolil Pavel, atuncea ati cunOsce pre tinegonitt gi chuliti. Ca legea parintilor vogtrit chulifi, tocma Sn potrivacredintei vOstre.

Unitil graescA : Melo, ca destul ne ajuge not tuturor Rasta; adecAmArturia Domnului Christos, carele all Oise : ce, Biserica sa gi capulBisericet sele nu va cAdea nice odatA fn eresti, nict alts data nictde cum.

I

vecli,

flint, cg

all ageilate,

www.dacoromanica.ro

UNATIA SETT LEGEA A TREIA 611

Cei graeseli : Dar aicea de ce utra. la Petrumd duct? §i f mispin : uncle slice Christos. ca nu va cadea Biserica Romei in eresu ? nicicapul et ? o gura cascata §i plina de neadevbra, dar ia citesce cartea litPanaghiot de vesb, nu vei gasi 72 de eresurt tot anume unul cite unul,tot do cele bune (Mat. cap. XVI, st. S. Panag. cap. XXIV). Care deco,vei citi, mi se pare ea nu vei dice, ca nu iOste a§a. §i de ar fi fostumad putine de §Opte-sled §i dog, ti fi scrisu unul cite unul; nu-mat citesce acolo, §i vei vedea §i not numal slicema nimica. Numaimolitva to vet vedea de ce to -ad lepadatu §i cu tine to lausli. Meerca vrei sa slid, ca Panaghiot au fostu unu vrajmaoa al Apusenilor,mat reit de cat Macsim Peponisianul. Dar ia vesh, ce slice SfantulIoan Teologul : iata ca veslui o muere, fmbracata cu gamic §i In-caltata cu luna §i in capul ei cununa de 12 stele, §i in pantece avend,striga, kinuindu-se sa nase6. Lang& acestk Sfanta Scripture,, iara§1slice : §i arunca §erpele inaintea mueret din gura lui apa, ca un riu,ca sa o inece pre ea. Acosta Scripture nu stima, cumu 0 socotitiunitilor ? Pentru feciOra Maria pote ca intelegett vot? Ba nu. Ca preacurate feciofa Maria n'au kinuitu, nict an nascutu eu. durere. Taramuerea aceea este Biserica, imbracata In sore, adeca in Christos, §iIncalIata cu luna, pentru ea luna nu e curata §i limpede, pentru catote necuratille nostre le punemil supt piciore, ci §i lima are o negretaintr'ensa, precum se vede, ea Mate incaltamintea piciOrelor mueret a-icea. Iara cele 12 stele, 12 apostoh inkipuescti, carii all incununatilBiserica. Iara §erpele, carele versa apa, ca unit riu, ca sa lnece premuere, sfintu gurele §ibarfelele ereticilor. Vesh apot, de ce slid, ca, Bi-serica Romei n'au avuta eresu nici °data., nict nu va avea? i ia ve4ea slice, kinuindu-se §i muncindu-se sa nasee", precum vedema, ca okinuitt §i vol acum §i nu o lasect sa nasa §i versap ape, ca unit rfu, sao inecatt, adeca vorbe improtivitOre. i Tara vedea, ce scrie Eclesi-astul, slicenda : prindept mie vulpele cele mitt, care tau strict vieamea, care vulpi se intelega eretich, care strica dogmele Sfintet Bise-

Apoi slid, ca Biserica Romei nu are suparare de eresurt.Unitil gritescil : Pentru ca §1 Biserica Resaritulut, a ne-uniVlor de

asta-sli, numat caci s'ati rumpta §i rumpe de cat-r6 mat marele capulutet, inclata an statute §i sta in protiva Biserica Domnulut Christos,precum vedett acum

Ne-nnitil grftescii : Ba barfe§ti polovernice, ca Biserica Resarituluts'ail rapt de eatre- Biserica Romei, ci Etta in starea et, cum o au lu-

fo dela Sfintii apostoli §i dela Sfintele sobOre. Ci papa s'aii taiatu deca'tfO" dinsa, ca unu madularti putreda §i vrednicu de lepadatti, dup6izvodirile lut §i faptele lei cele necuviese. i iata, ca aicea voiu saltarida numaT pentru trei palm, eke eresurt au seornita in Biserica,

ne-nniti

le agl

voT,

ntt

!

rica.

www.dacoromanica.ro

512 UNATIA Stb LEGF,A A TRI.A.

precum istoria luT spune §i scrie. Dela papa Frumos, acesta era defelul bit din Galata, §i avea infra sine eresul lul (A)Polinarie, gi a luTMakedonie §i a luI Orighen. Acesta s'atl despiiilitti de eel patru pa-triar0, §i au kiematil pre cnezul dela ostrovul Vratanil dela Almon §i

facutti imperatil la Roma, in locul imperatului grecescii.that furatil cu nisce jurAmenturi forte grele, cum ca va asculta dedinsul on -ce va porunci. i cnezul pentru cinstea §i juramentul *Vail168a-tit legea, ceia ce nu luase dela imperatul Constantin §i dela papaSilivestru, 0 an inceputti a urma dupe' poruncile lui Frumos papa §iin locul celor patru patriarchs, all facutti patru archierel de al luT, gi

gArdinari. Acesta antral inveta, c6,Duchul Sfantil puree-de dela Fiiul, ca §i dela Tatal, flicendu-1 slugs §i robu, iara, null-clerk

i au invetatti pentru Niiscgt6rea, de D-clew, se, nu dice ngscet6re deci nrtscetOre de Christos. Acesta au Inve atu gi pentru purga-

toriti, lutinciti din eresul luT Origen, §i au intorsti pre Olamanl (Ale-maul) adeca. pre Nen* §i pre Le§T la aceltt eresti. Iarg, dupe acestaau fostii papa Petri]. gtmgavul. De-acesta scrie, lepadatil detot de legea grecescA §i au turburatU OM Italia §i multe eresuri reles'ati insemnatti inteinsa (a). ca antral au poruncitti popilor s6," albatot popa eke §epte muierl §i iitOre cate vor vrea, 0 le va erta el pe-catele. P6te ca Sfintia sa au sogotitti, ca de vorti avea popil muerimulte, fi vorti da lul cate una. i au poruncitil in Biserica sa pue or-gane §i tobe §i abate, §i sa lepede tote cartile din Biserica, eke avefkBiserica, §i all poruncitti popilor sags raste barbele §1 mustatile §i 6-mena sags scurte chainele. Sera de pecate vorti face, sa,n'alba, grija, ca" el le va erta. ET au stricatil sinitcsarul §i praznicile Sfin-ilor, gi all poruncitti sg, postesck 6menii Sitmbgta, ca Ovreil, 0 care

orT va face curvie, orl cu ce feta de rudenie, sell cu nebotezati, le vaerta, elu. Ca kieile imperaliel Anti-Lin mana lul. iii sa is dos frati doesurori §i sa," mInenee 6meniT dintr'unti blidil, de undo mit'nenc6 §icauii. Si alte lucruri necuvi6se au facutu in Biserica lul Dileti. Du-pit acesta all foga papa Grigorie. Acesta au fostil de unit lucru inprotiva papiT luT Petru. Pentru cg, all poruncitti, s'a", nu aibit popil mu-ieri ; adea sa nu se cunune cu eale, Tar posadnice (b). cate va vrea

AcesttipapA a trimistipre IvanAzmifilosoful §i ell a4illaTarigrad,la patriarchal §i la imperatul, cum ca cele gepte sob6re ail gre§itti §iCa ni§te 6meni pro0T §i neinvetall all umblatil. i au trimisti de allstinsu tote pravilele din partea Apusulul §i bitgatti in focti.pentru NascatOrea de D-cleq au poruncitti omenilor sa o numiascii,ca pre una din muierile Sfinte, adicK Santa Maria, §i au stricatil pos-tul el §i al Sfintilor Apostok. i Tara0 all poruncitti 6menilor s6 nu

(a) Cap, XXVI, veld eresurl Nicolaitilor.[1)] Vorbii alavouli dela nocama = sr* a Linea In total tiitbre.

ii an-raiz

i-ail numitu

ca

i orl-ce

sitaTba.

h

lad

sad

le -ad Si

www.dacoromanica.ro

UNATLik All LEGEA A TREIA 513

sitrute sfintele icone. se'gt face truce numar cu doe degete gi sitpule finth'iii In stanga. §i sit face pitine In frdca, Intru care spale, ce-magile. i 10, manence zugrumatil,, pi ursu gi veverite, gi gaits i cidregi mate. i sit slujasce popii pre cale liturghie, fore de Biserice gi ferede antimisu gi cu azime., Tara nu cu pane dospita gi sa nu bage sareInteacelit azimita, slicende ca e truptt morth. i tend yore boteza,po-pil pruncil, gi ilu voru avea miru, se scuipe In pallne gi se mastice cudegetul gi se, bage antAiii in gum prunculuT, apol se'le unge. Dar altitdela acegtia insets, adece In urma for dupe &ugh., cate, au izvoditupens la 72 de eresurT, precum cam scrisi mai 'nainte. Ci din negti-inte gi reu grAeecT, de clic; ca Biserica RomeT n'ae. avuttt eresu gisilo OA nu va avea. Ca is vest!, numal dela trei pap., eate au capetatC4Dar de ti le-agl eerie pi dela ceialalti ? CA trecu Bela 72 Inainte. Cabine gtits; ce, cap eretici au izgonitil cel patru patriarch; §i eT aufugitti la papa, decd s'ae. despertitu de sobore. i dela to allluatu papil 'voatri cate ceva. Ci-ne clap pace, de nu poftip se foocarIti de tot. Cand la tote poruncile prea Inaltatei creeseT ascul-temi1,- ei la ale Domnilor no; ca nigte -rob; ascultamil. (a). 'are,pentru lege nu. Lea de ne vel maT scrie gi alto ponturT, bucuroglTOMI-1 da respunsttl fOrte Irumos; numai sa null fie rugine omule.ci dare cregtinti it1 cliC6Mii, hare pravoslavnicu nu egti, ea to -atlepedatti. Dare Biserica Rome are patriarche pre papa dela Romagi Imperatil pre Irnperatesa dela Viena. 'are a nosh% Stepan, Bi-serica Resarituluir are patru proriarcht gi Imperate Monovie (b).DecT acegtia nu face unatie. i noT ca oile, dupe pastore, agavomit urma. Dar voi pre not ce ne sill T, fiind noT ol, se Indrep,Verne pre pastori. i cum ern face calcare de lefe, fore de scireacelor inai mar; ce ne-ail facut'o gi ne -an. dat'o ? Ci ne rugamudati-ne pace de acesta fiti Benet* cu,

Unitii graced' f §i pentru aceia, fratilor, Biserica -R,eseritului nueste nici cum pravoslavnice; pentru ca una este BisericaDoinnului,Tare nu doe, sett maT multe, precum, gi merturisimu dim preun tett

adlece Intoerpa protiva -celugerului ;rionaclau, numite. aiceamai de-asupra forte elitacituluT pi retecitoruluf de Bullets forte adeve-rate. Supt aceste tote pre acelagT milostivul molitvelor vastre,tuturor a de avururea de aiutore ei Indreptetore forte rugandu'lprin data datoria mea cea protopopescA, gi remairt al molitvelor vas-tre al tuturor de tote binele voitore, gi bunt' credinciosil: sdil pravoslav-nice de Biserica grecesce a Reseritului,

Ne-unip graescO : Q filos6fe Egiptene, de ce.gi cu birfele .

negti a slice, ce e pravoslavnicABiserica ReserituluT ? dar n'aq

(a)Lb)

illusinne-Ore aid

lan'a

Ntarlarirereza qi la inagnatiY ungurY.yoitif Antorul Moscovid ?

4

a

-gi

kiss,

tnarlis-su

D-pleb.

in

D-fled,fj

qp

www.dacoromanica.ro

-614 UNATIA S1 LEGEA A TRE!A

remasti pravoslavia el ? All ye' sa 1ici, -cti nu ciusLegte pre papa, capre D-cleg pre pamentil? Voiu shell gi alta, railcar di rain matspusti, pentru Cl filosofia dela Chaldel, gi ei cu tots filosofia, precum givol acuma. far de sliceti, ca una au fostu Biserica lui Christos, TarAnu doe, precum genie 1a prorocul Samuil (II Tar. (a) cap. 1J, et. 5)

cea sterprt--ailnA,scut gepte, Tara cea ca feciori multi slabtAdea Biserica Resaritulul all nascut gepte tame cu gepte sobere,laza cea jidovescg slabi. IarA cesta de ncumai ce tined voi apasenilladecA a trea Biserica, au nAscutu 72 de taini, adecA, de eresuri, pre-cum papa Frumos le-at ageOatil pi le-au datu sa le fnett gi vedemil,ca le urmati, fie-ve de bine. Jam, nom nu ne amestecArml. larA de di-ce ca acelti pArinte au fost6-rAtAcittl, ba vOr sOnteti rAtaciti i per-duti gi ve asemAnaff lul Alexandru, faurul de aramA, carele tot-de-unabatea gi Inkidea pre Sfantul apostolA Pavel gi on in ce cetate mergeaapostolul, el era mai nainte acolo, deci da palme preste gura gi pestaobrazu, BA nu gritiasce de Christos; pentru care dice apostolul; datu-

stramurarea ingerul satanet (Cor. Cap. XII, st. 7 la adoacarte a lui Pavel), ca sa me bate preste obrazu, ca, sa nu me inaltuforte". Ci precum faurul fAcea S-lui_Apostolu Pavel, agagi voi aceluiArchimandritil gi Sfantil pArinte. Ci in aduti aminte in ee parte deloch all fostu mai rei tiranil, cleat _apusenii ? All nu apuseniT, all nuel au omoritti pre Domnul Christos ? Au nu et pre Sfintii apostoli Pe-tru gi Pava ? Iark ce spoiescil mormintele gi muncescils6 le face cin-ste mai,des, cleat eeloralaltt apostoh? In vecl; ca numai dintr'acesta

potu cunegte gi II vei pricepe, ca face, ca jidovii, precum gi eresulSlimbetei l'au luatil dela jidovi. Scrie la Santa Evanghelie: Amarvoi eArturarilor Narnief, ea zidi i mormenturile prorocilor gi slicetr,a de am fi foal In slilele pArintilor nogtri, n'ati fi foptu' pArtagi Insangele prorocilor, gi voi ye doyediti, ca sunte i fim celora,,ce au

proroeii, gi voi plini i menura parintilor vogtri, Apusenii, cariiau omoritu pre Sfintil Apostall. Dar acestil Sfantu calugerilall fostil dela Dileti, indreptAtoril a multor suflete fArte cu adeveratil.Cu aceste cu tote, milostivul cela ce all SCUM pre,. Sfantul. A-postolic Petru din temnira intunecesit i l'au izbAvitil. din -manele luiIrod gi din toga asceptarea norodului jidovescil, sa ye seep gi pre vol.din tunecata temnip a necunogtintei gi de muncele cele, ce ve ag-tepth, sa ve vale pacostea gi sfargitul y i renanemil de acesta, eanipte InteAepti, put* socoti, cA, otravA putinticA, trebue 'fart, doftorildulcet trebue multe. Ele(b) intelepti santep gi gi bine stig ca gi in

(a) Vorba Tari este intrebnintatii, In loch de InwilratI.(b) In loch de ci.

salt

slicendti, tri

mi-s'art-mie

.omoritiitrimisd,

D-deil

gtiutT

ii

inoi-ve"

www.dacoromanica.ro

IINATIA LEGEA A TRETA 615

Sfintele sober° Sfintil piirintY pew)" nu Priem minuni, nu putea din cu.vinte numai a-T Infrange pre eretici, pfecum Sfantul Spiridon cu. cg-ilmida §i Sfantul Nicolae cu Palma §i soborul al VII lea cu SfiintulErimia. (Dania prorocti cap. V) Imperatul Valtasar, fiiul lur Na-vachodonosor imperatu all veOutti, and se ospata -el cu o mie de 6-menu ta luT, o Inkipuire de man. din pAcharil §i au Berle' pe parete :did au bentu cu vasele cele de aura §i de argintu, care le luase Na-vachodonosor imperatu dela Ierusalemi, §i acestea au scrisu ; Maithekil tares, §i acesta afsemilna graiului, mica, mesurat'AirD lieu imp'ertif a tau. Cum One §i se afla lipsindu Fares, ce despIrtiImpeatia to §i dede Midenilor §i Per§ilor.

scrist4 precum Insemnezrt ai' de popa Vasilie, care o au fost4tramisti In tera rum/inesca din poncturi in poncturi.

Sib

Malcit

Sian

www.dacoromanica.ro

Roma si biserica Romani lorfi.(Unnare, ve4I No. V, an. VII).

gileitti unit 6ment §i se gitisescti kiar in tim-pul de fat;ti calif denaturand faptele istorice, fadti mare pa-radii, cu avantagiele §i imbunratitirile" (?) ce s,ti urmatit pen-tru Romans dupa flicuta uniune cu Roma. in cele urmiL-

tore vom stlirui ca se infttitilitmu positiunea bisericei romA,nedupe, 'mire. Pentru orientare insa vom uniuneas'a &cut unilateral, numat de capeteniile biserkei din Tran-silvania, romAnit din ,pitirtile ungurene §i banatice n'atiparticulate ilia direct mid indirect la pactul uniuneY. De acia urmat ca romanii din c6ce de Carpati dela uniune remantdivisati in a6ue biserid sari confesiuni, una a ortodoc§ilor-{neunitilor) qi alt.., a greco-catolicilor (unitilor). Cea intaitIparasitic, de pastors qi persecutatiti de guvernil, Yar cealaltiiprotejata si ajutatii, in scopurne catolicismuluf, dar nu inale romthlismulut, tact Papilor, dupre cum am disc, nu 1i -autrebuit Romeia ci catholia, prin urmare drepturf politicepentru poporti qi imbuntittitirY, rationale, in ztidar vom cauta,pentru a, nu le afam niel dupe, uniunea cu Roma, de qi. eas'a facut in scopul de a dolAni dreptue egale cu cele-l-altenatiuni §i religiuni din patrie.

Dar 'Sit lisam, ca positiunea bisericel romane dup.1," unire,std ni-o caracteriseze bitirbatt ca Sinew, A. 'I'. Laurian, A.Papiti Ilarian, Simeon Bitirnutiti etc. a carorti auctoritate §icompetinta, credenza nu va fi pus6, la indoialit de nimene,Inmateria ce tractitm.

Iata ce dice in privinta acdsta A. T. Laurian : Romanit

s'ad

insemni5, ca

caqi

www.dacoromanica.ro

ROMA SI BISERICA, ROMANILOR 517

afaril, de micele scutiri ale personelorit bisericesci nu doban-daft nimicit prin unire, ba inert qi perdurii. Perdurii indepen-dinta lord ca Romani si ca religionarT de ritnl oriental. ,careo avea eT mai nainte pe tote asupririle ce intimpinaildin partea eterodoxilor ; perdurit Archiepiscopatul, citcl ace-sta dupa unire se degrade, la starea de simplu episcop supusticensure iesuitilor qi suprema0ei Archiepiscopilor ungurescT,perdurd kiar nationalitatea. Cei mai multi romani, can se

cu incetul din intemplare insa, nu dupri dreptelepretentiuni, care le aveati ca Romani unit la diregatoriTmai inalte intre Ungurii catolici, trecurii dela legea de ri-tul oriental la cea de ritul occidental, sub pretecstul 6, ace-stea sunt acum tot una, si en modul acesta se leplidarg, qi denatiunea for qi se unguririi. AcOsta stria, atAt de mult in catRomanimea nu potii de loc sa se ridice din starea de plebe-itate, veil care se inrilta peste densa, tysT priritsia cu ri-tul naOunea." 1)

Iar Georgia ,Sincest' vorbind despre diploma LeopoldinA,care cercumscrie drepturile catolicilor si privilegiile cleru-lui unit, dice : noT Romanir de vom lua afar demi eelunit, carele Inca mai numat atata se socotesce, cat a cin-cea rOttt la cart, ce folosA amtl avut sail avem din tote a-cestea ? 2)

ascultilm acum i pe Demostenele Romanilor dela 1848pe Simeon Bdrizutu, cum ne elit starea bisericelromane dupii unire indatit, la inceputul uniunei vedemitin sinddele nOstre pe patrele reptore al Iesuitilor preseclindin locul superintendentaluireformattl, §i pe altn Iesuitil 11 we-deln neincetat in cOstele episcopuluT nostru privighifindu-1ca pe unit &clitoral de rele. Acura spuneti-mi, ceeste intre superintendentele de Tofe6 i intre Iesuitul Bara-nyi, care din amendof a fort maT bung. pentru Romani? In-data unire episcopul catolicil din Alba-Iulia incaIecapeste archiepiscopul nostru i -1 face vicariti, 11 infruntil, 11 do-jeneve, i1 visit Omit ce-1 so:Ste abia bula pave din 17217

1) Documents istorice pag. 182,p) Cronies Rom. an. 1699,

langd

instiltarit

i

-Ci

Sainfittio0zI

cliferintd,

dupe,

cad

www.dacoromanica.ro

518, ROMA SIT BTSERTCA. ROMANItOR

ab omni admonitione, corectioner visitations acelui episcopdin Alba-Iulia; iar Archiepiscopal din Strigoniti it desbraegde demnitatea Archiepiscopescii face sufraganti, sibiserica nostril o bag in jug noti ungurescil. Cu serbituteaaasta noun se introduce in clerul roman un erbilismiI noiiimpreunatti cu o ingamfare miseraverl mal ales in referintiteltrg, ceT neuniti, care nu avea privilegiul unitilor. Acestitspirit necurat focuesce in Mangstirea din Blasiil sub egluggri :face advocat de iesuiti si pe un Petru Arone dit kern deajuns episcopului Inocentiti i animosilor protopopi de atimei:murind chluggril remane ereditate capitululul succesoriti infunctiunile etiluggrilor : si de aci se strecurg la clerti : epis-copii, capitulul; protopopil si vicarii lucri pe intrecutespre cea profunda durere a clerului si a tote natiunea,ca sti nu maI scape biserica romang nici odatit de subt ace-sta subditelg ru§incisli Iii nefericiti! eine ne va ap6ra, (kegpgrintii nostri dad mana cu strains in contra vostra? Ce ar(lice episcopul Inocentiti can ar vede, ciL ileum n'areitismul numai un advocat in bireri3a lui cea aserbitgsiatl de iesuitt? Ce a pacgtuit biserica ndstraintrebrim sinoi Cu episcopal Inocentitt dual cumva le a p&cituit unin-du-. de se pedepsepe cu "Titania de desertoril? Cu unianeadeodatd, a intratt o urg intre roman!, care a tinut ma!- binede 80 de an!. Iertati-m6 fratilor ! sti trecti cu vederea furieleiaduluT, care i-ail sfgOat pe Romani in aceste timpurt nefe-ricite, nu postularetica se descriti cum se certa fiiT cu parin-tii; cum se bgtea frati cu fratT {hilt se scie pentru ce ; cumce afuriseapreotiinostri pe altii : cum lucra marii ungu-resci si mai alest. episcopit lord inaintea curtit, ca sg-i facguniti cu puterea pe Romani : cum intiiritit pe episcopil unit!§i pe caluggal ca se fault proseliti din Roman!; si acestia

vedea el aunt numai unelte, cu care se folosia, in-vidia magureseg ca se turbure pacea intre frati. Cine tipputea spune suferiMele Romanilor subt acele ttuthur6rT? CeTneunici n'aveail nici preoV, nicI episcopti, pana ce crtduritsubt jugil serbesc; ap6ra o lege in t.11, : pe de-putalif ce-f trimitea la curtea Impilratesai du§manii bolt

si-ld

mai

iesu-si sfg-

Stu

nu-1 mid sifg-

si

:

mail

www.dacoromanica.ro

ROMA SI BISERICA ROMANILOR 519

cea de-t punea la prinsdre. .Atat era de mart' relele, care lesuferia natiunea romand in urma uniunet, in cat pe. la anti1735, asa dar nurnal preste 35 de..ant dupe", fAcuta uniundse plAnge amaril protopopul unit Nicora Beianul epis-copul Inocentiii Cu aceste cuvinte : tare mg' temli, cd nuvont avea ati2; folos din unirea aastct, cares'o-am fetcut ; civom-renione numa cu ura intre fra(i cu mustrarea cuge-Mut," Nu multtt dupil acesta altti protopopti predicit in bi-serica ac6sta 1) cat t-cat in,selatg pe Romaa cutheirea ; ins&acum era tarditi, pentru-ca, ura acum era riidikinati, intrefrati, yi dusmaniT llomanilor,cari nu dorm nisi-odatl,,ghias ca sit nu stengii, ver-odatg, din mijloeul for aceSt foeinfernal." 2)

Wit cum infat,irza, eel' mat ilustri bitrbMt at mqiuneiT sta_rea bisericei. romrme In urma uniuneT. Iat ce fost Roniapentru RomaniT unit; en densa; de cpt ortodoxi nice nu vor-bum. fn adevgr prin uniune starea Romanilor nu s'a imbu-natai it cu -nimic. nici in reipecte politice nici in celeeclesiastice. Dar se audim ce dice in privirga acesta nemuri-,toriul A. Papiu liarian :

Dac a, c, uthan, dice elti, la fordsele i perderile, caiemmat pentru Romani prin unirea eu biserica Romet : aflamca foldsele uuiret fura : cit Romanit aveaii acum mat multi,trecere la curte, dela care capittaal ate o resoluOune ; prinunire- se ridicarit cole romenerT mai curend; se trimiseriitineri la ltomal de uncle veniri, barbaOT eel mat inv6tatt aIRomanilor, un Sineat, un P. Maio; un Samoil Clain s. a.Romanic dacit nu se uniati cu biserica Rome prin persecu-tarea tuturor Jaegresit cit, remankt si mai indereptit in cul-ture ; dar de altil, parte prin unire afara, de seutirte unorpersone bisericeri nu dobandirA Romanic nici un drept,ba astfel iii sciura, bate joc Ungurit si-Sasit de tote deeretele

11 In biserica din Blasiu. Aut.2] Din Diseursul lu! Simeon Brumutti din i4 2. Mal 1848, -Unlit In Blasiu. A se

vedea. ,; Vechia Metropolid orthodoxa roin&nel a Transilvanie!" de protosinglielul El-colad Popea, pag 131 seqq opera vrednieii a fi consultati de ceT ce se interes4zia OnnOsee stares. biserieel romane din Transilvania.

c4trit

prive-sit

absolute

f1

www.dacoromanica.ro

520 ROMA §I SI8ERICA ROMANILOR

resolutiunileimparatesa, in cat el tot de tolerap se socotirasi dupa unire pans in 1848, si la diregatmille Wei', care seimpartail dupa cele tree nationalitatT si patru religiunT recepte,f6rte arareorT se punea vre-un roman unit, fiind-ca diceanUnguriT : acum tot atata este, s' a pusg un catolicii, Doi Incacatolict sunteft, §i daca se puneatt vre-un roman unit, tre-buia sa se dea nu numaT de unit, ci kiar de catolic, prinacesta se facea ungur Dela unire inc6ce seperdu dreptul metropoliticti al Romanilor din Ardeahl : Ar-chiepiscopul dela Strigoniu cu pretextti de protectorat .a-

roga.drept de metropolit peste Romani; Tar in cdstelesta teologul Tesuit oranduitti de epitropti 6re-V-care

al cleruluT, cum se (lice pentru starea cea Aprdsta de in-vetatura, in. care se afla acelaqi; rrnas subt epitropia gre-cesca dimpreuna cu poporul subt a canac iesuitu censure,biserica romans nu era mac putin dependents, decat pe tim-pul censure s-uperintendentilor calvinT." ect. 1)

Din aceste 'marturiT demne de cred.ement se arata luminat,cil, Roma nice in evul modern, dupa unirea MetropolitululAtanasiu, n'a schimbatti fata bisericeT si a natiunel romane.Asuprip yi persecutap aft fost Romani nainte de unire. asu-priti persecutati aft fost eT si dupa unire. Un singur profitavura romaniT din cote de Carpattprin unirea cu Roma, cali se deschise o epoca noun pentru cultura intelectuala,nimic ma) mult; dar acest castig este forte relativit, vor-bind sine ira et studio, nu schntt en! s atribuim mai multmerit in respectul cultureT nationale uniuneT, orT luT RAko-czy, care cu 60 an) mar nainte, ni-a dat limba nationala in bise-rica? Este f6rte adev6rat ea Rakoczy a introdusii limba ro-mans in bisericile romanesci, en stop de a calvinisa pe ro-maul( i apoi a-) maghiarisa, dar nu mar putin adevarat este

aceea, ce sc6lele mar nalte pentru Romanic unitT, precumscolele din Bla0ti se redicara cu stop de a propaga catoli-cismul intre Romani, tot pentru ca se-i maghiariseze. Scopuldart ce s'a urmitrit si din o parte si din alta a, fost acelasT :

[1) A. Papiu Dalian : Ii3toria. np,rnanilor iu Datie

isT

Vla-diculuT

si i

ci

51

gi

gi

'

dt

5i

gi

www.dacoromanica.ro

ROMA ySI BISERICA ROMANILOR 621

stirpirea bisericel roman ortodocse i cu ea stirpirearomane.insaqT, pentru Roma Papilor erali este e-

gal ; de vor rernane Romania acea ce swat, adeca RomanT,on ca se vor maghiarisa, numal catolieT se fie, nationalita-tea pentru ea nu impdrt1.

Avem dove nenurnarate ca top 6meniT marl e§ip din si-nul bisericei unite, cari all sustinut caracterul national,a1 bi-sericel i all aparat causa nationals a poporului romans topate .fost persecutap i esilatT pan la nun. Persecutat §i esilata fost nemuritoriul Episcopal Inocentill,Micult1 (Clein) ; per -secutatli a fost Episcopul Grigoriu Maior, persecutat a fostGeorgia incaT, persecutat a fost Samuil Clein, persecutattia fosttl marele Istorict1 Petru Maioril. ET bine, d6ca Roma a fostvitrega qi persecutatorea-ortodoc§ilor, pentru ce ea n'a protejatbarem pre propril self fiT? pentru ce kiar gloriile bisericel ro-man unite 01 trebuit-sa calla pangarip prin intrigile qi infamiile Iesuitilor ?

Intemeiatl pe marturiile marilorti barbatT aT natiuneTGeorgia Since, Simeon Barnutti, A. T. Laurian i Papiu

constataram, ca positiunea biserice romane dupa u-fire nu numal ca nu s'a imbunatatitt12 ci din contra ea de-veni inpa maT periclitatil Tar natiunea roman 41 tot mat asu-,pita, pentru ca de aci inainte ea awl se sufeM mult nu nu-maT dela inimicil seculars, ei in parte kiar §i de la- propriT skifif, trecup la uniune, ni-o puse S. Barnutill i relatarile sale,fora indoiala sunt in deplinii, consonants eu faptele.

Nemultumirea poporulul cu uniunea sit manifests prinscene kiar sangerdse. Ceial d'antehl Episcopit hirotonitu du-pre canonisatia Paper, Joan Giurgiti, alias Pataky, iesuitti catop iesuitir, muri otravitil numaT Inocentia Clain putu im-plea spiritele revoltate, publicandd poporuluT ca sit se tintde credinta stretmogscet.

0 poemit rstorica din secoluhl trecutt intitulata Plan-gerea S-tet Mbnastirt a Silvaisulut" in tinutultf Hategului,aflatti in biblioteca MOnastirei Caldaruqani in Romania, depar. Arcbimandrit G. Enacenu qi publicatti in jurnalulu Bi-serica ortodocsa, romans" din 1878, preeum qi in xliiserica

nati-onalitatii

Dorian,

www.dacoromanica.ro

522 ROMA SI BISERICA ROMANILOR

cala" din acelit anti, descriind introdueerea- uniuneT inArdealti i suferintele romanilortl orthodoesi, provenite delacatolioT unit!, servesce ca documentit jstorictl forte pretioslipentru istoria mistri-t biseridsca mat cu s6mit, ct autorulti,de si necunoscut, dar se vede a fi m.artorulit oculart alit e-venimintelorti ce descrie, p6te fi kiar dintre cillugaritMonilstirei Silvasulm. Elti espune nu xiumai stares- nenoro-citit a bisericei i monitstirilorit ortodocse din. Ardelti dupe,unirea, ci cu aceasi durere i intvistare descrie si suferintelemartirice ale nemuritotiukt Episcoptt Inocentiu Clain, careprevNind cu mintea sa agera funestele consecinte a le uni-uneT pentru natiune, stitruia ca se seape biserica din cursa ei

Antorulti, dupa ce spune ca la anulil 1744 s'a ivitit ea predicatorit contra uniunel unit ealugrird Visarion cu numelecarele convorbind ou episcopulti Ino-entiu, l'a sfittuitti ea de

Impreunarea rAtinesedCu totulti sl se pArdsesca,

asa descrie silin4ele episcopului Inocentiu i suferintele luT,pentru desunirea Romanilorti :Atunci Clain, pastorti. i Archieren,Temenclu-se de Dumn4en,Ca nu cum-va turma luf Christos sg, pea,ySi din manele lul sa core,AA voitil sobord mare a-se face,Tote indreptandu-le §i pre norodA sd-lu Impace,Poruncd protopopilorri ad &ad,Scriindd sit vie tote pops §i unit omit din sate,Ca dupre porunca archierescd,La soboril sit se graescd.

randuitA au ingmnatil.i toff la scaund s'ad aflatil.

Vlddica pre protopopf1-ati. luatd,Cu ei In polattt all Intratil.AA clisit, IatA unalia fu 'Ana acum tAinuitA,Iar acum cu totulti descoperitd ;Pang acum au fostliCa Intr'un.ti sad ascunsd §i bitgatd.S'ad deslegatti §i au e§itti afard,

se vede de top In terd.i de velfvoi cu toff sa stAmd,

un,ulit

13oi

legate,

si

gi

§i

www.dacoromanica.ro

ROMA :31 BISERICA ROMANILOR 523

§i tle ea ad we splatlintl,DieU vondi sta &Stet Ora putemn,Cu totulti sti o lepdddnel.Iar unit protbpopil din soborrt s'aiklculatu,§i pre ArchiereU cu obraznicie l'art mustratri.§i 5list. Maria to tottiArdelulil stapanesci,§i ca unit copila vorbescr.Art pentru nait calugerrt mincinos; 1)-Sa-mT lash en cinstea cea de folosit.Vladica atunci s'atj scarbitrt,§i din Soborti ah egittits§i din palate afara,La norodulti celi1 de prin tern.

al and am venitrtPistoritla voi, fn unire v'am gAsitti.Ett trebue sa dueit la impgrqie,Puind vg scot din unie.Deci soborulti s'ati rasipitti,§i VlAdict), de calatorie s'ati gatitti.Acum nu mai este mangaere,Ci plangere gi durere,Cand Visarion in Ardelit propoveduitA.Atuncea gi-Petru Aron de la Roma, all fostii venitu,Din gcoh f6rte invelatti,Iar de pravoslavie ratacitil si departatii,§i cand sobolulti de Clain all fostrt adunatit,,Atunci gi petru. Aron in soborti earl aflatti0 ! de nu s'ar maT fi nascutti,Ca multe r'eutail acestri omit all facutrtCa eke Vladica in Bobo& all vorbitti,Oil tote le-au' fostrt§i asupra celu! ce T -art facutrt lui bine.§i Vati chranitu pe elu cu pane,Calcaiulti radicatil,§i din scaunii Part surpatti.Vladica Enochentie la Becirt au plecatil,§i in local sell namesnicrt pe Nicolae all lasatrt,§i ori-ce pricini in clirosu sit se Intampleze,T6te de elri sit se indrepteze.Arch acum buna vreme all gasitti,Pre Enochentie la crliasa l'art partiff.

1) AtrtiOurre Viffaribii.

, .

1-ail

Auift, fiilort,

mgsilinfet set

all

auclitt.

§T -au

la

www.dacoromanica.ro

524 ROMA *I BIStRrCA ROMANILOR

Plank at umb15, cu fatrtrie,nu-T dreptti la impeAtie

Lea cittrg Vladica aratatu,Prietenu buutt, -dandu-1 §i sfatu,Inse prin scrisorfl'ati

i pant, la Roma Pati isgonitti.Acolo in robie s'ati inchisti.

tom vita sa au plansil.

Dupa ce, in cele premerse, autonilil alata prigonirilesuferiMele la cars ati fost espusti Episcopuhl Inocentiu, prinintrigile lui Pavel Aron, trece la espunerea persecuOunilorttpornite din partea acestuia. ca episcopti unittt, asupra Roma-nilortt ortodocli

Aron, vrend tialosa unatie s'o intareschS'a sculat on putere tiranesert;i In cincl-spre-slece anT de slile,

A facut la ere§tini multe necasm.I §i site.

Face apoi paraleh intre principele calvinti Mihaiti Apaficare a martirisatil pe Metropolitulti Sava Brancovanit, siEpiscopulil Pavel Aron, clicend :

Acestut Apafi, Aron intim tote a urinal,Inca §i mai tiranti s'a argtat.Apafi pe-Metropolitulu Sava l'a omorit,Iar Aron multi preotT §i mirenT a prapadit :Mihaiu Apafi biserici n'a stricat,lard Aron tine -/ica ri patra a surpat;Lucru ea acesta n'ai1Mai nici tiraniT eel' de dernult :Aceia pre mucenicil Iii muncla,Iara bisericile se clide,aAcesta bisericile a risipit

i pre cre§tinT T-a dosAdit.

Adsta era trista situa4iune, in care se afla romanif dinArdealit dupa unire! Impllati phat la pamentti de strainitrebuia acum ca cupa arnaracitinel lord sa -o mai mardsca,Inca capeteniile bisericel unite, cari dedera mina cutorii nafunei. In Banatti, Romanif ail fost cruaii de asemeneaSfaqieri qi persecuOuni, pentru cti din fericire pana in anulit1834 ei nici de mime n'ait cunoscut unitinea cu biserica

ySi

s'ati

:

Roma,

viclenitn.

Si in

pi

;

facet,

impila-

www.dacoromanica.ro

ROMA *I BISERICA ROMANILOR

Dar, cu incetarea metropoliei romane din causa uniund,necapatand episcopl nationals, caclurit sub jurisdictiunea ie-rarchid serbesci §i atuncl primira acesta jurisdictiune tacitdsilits de imprejurari amenintatore rOigiund 101.11, cad o bi-serica asuprita, 4ice Papiu Ilarian, ca §i unil poporti, cereascapareaacolo, unde o afla, qi la strainti :13anatenii se supuseratunes Serbiloril de buna voie pentru pastrarea crectintei. 1)-

Dar cu atat mai grele lupte, trebuira se sustina pentrucredinta ortodocsa romans din Ungaria, MaramurarniiSatma-renii §i bihorenii. In anulti 1689 Primate le UngarieiKo Ionicsadusa intaia-6rit intre Romanis din Ungaria unti misionarti,ca sa-i un4seit eu biserica Roma

Acesttl misionara, calugaru apostat, Iosif Came lis, fu aqe-clattt inteiii ca episcopti unitil. la Muncaciti, gi in cele din urmala Dobritin, ca sit facil, propaganda intre romans din Biharea,dar neputend produce nicl unit resultatti se retrasa in mana-stirea de Tanga Biesadtl, in districtulit Oaqului, unde incereanda face din nog propaganda pentra unirea cu Roma, a fost taiatin bucati, de unit romant. din Bicsadtt Than §uhar cu patrusots ai 1111 din isatulil icalaii, a§a de mare era amorea Roma-niloril pentru credinta stramosdseit gi ura loril contra uniundMai tare iii insa Romanis" din Satruaril ne avend episcopitsei, nici pastors sufletesd, §i, cap' avea, era. supusi cleruluicatolicA, care 11 momia cu totu felulti de apromisiunI, in celedin urnia, faia a avea cea mas pueina conoscinta de schim-barea religiunel lord, t-tnnata prin apostasiarea preotilord sei,se aflara deodata In unire cu Roma, creclind ca el §i &stallsunt in religitmea strabunilort s.ei,

Mult ati fost napitistuip gi asuprill cu unirea 'Inca i Ro-manit din Biharea, mai cu sal:nit din partea episcopilorti latinldin Oradea -mares can cereati a supine pe Romani §ieql, giimpedecail in tote modulti pe Episeopii din Arad, sub acaroril jurisclictiune se supusera dupa mortea ultimului1°111 Episcopal din Oradea-mare, Efremt, ca acestia sits nup6t6 cerceta pe credincio§ii for din tinutult. Bihares. Episeo-

1) Ilariau : Istoria Rom. din Dacia, pag. 11)6,

UE.

Pirpin

www.dacoromanica.ro

526 ROMA BSI BISERICA ROMANILO1

pull' catolicil din Oracle, Nicolati Okay mijloci ,anubl 1748ca pentru latirea unireT intre romanii din Bilire# si ctapeteunit vicarial ca episcopti unitil in Oradea-mare, pe care Insn§Islit plaia cu 6000 fl. pe anti. Uneltirile qi machinatiunilecare se serviati catolich pentru unirea romanilorit, ait proivp-catit la anulii 1739 tinerea caner marl adinaitri de poporilsatult Luga ii, intitrind cu jurilmentit cugetulti 191.11 deremitne neclatiti in legea stramorsca.

in adeverit, o comisiune esmisl in anulA 1753 din parteaguvernului, la cererea episcopului Sinesie din Arad, merganddin satti iu satti pentru a constata numarat populatiuneiunite, n'a aflatit cleat fret sate unite in tote .iharea,anume : Poceiti, SAntandraq i Leita mare, singure careconstituiatt eparchia Episcopului unitti din Oradea-mare !

Iatit funestele consecinte ale uniunei pentru RomAnii dincock de Carpati! Unirea adusg, : isolarea sletbirea Arta deresistintet a natfuna, pierderea centrulu de unitatebiseriasatoi nationalet, pierderea Metropoliei, pentru care se plangeamarif nemuritoriulil episcopil Inocentiu in scrisarea adresatttdin exilt. la 1747 Obit protopopult Sacadatit in Bla iii :Scaunulg acesta a fost Archiepiscopescg, oi se face episco-pescg Ce adaugere are dar biserica meet?"

In adev6rA, folosindu-ne cu espresiunea marelui Prelatti bi-serica romanrt unite)", ca organismti cu. constitutiune propriebiserldscrt, MI B.1711 nici Q adaugire, nicl unit profitti din uni-une. Episcopil units, cati succedatit dela uniunenumal doT ail luptatil pentru drepturile bisericel unites cabiserica de ritti qi disciplinA oriental,, Episcopil InocentiuClain i Grigoriu Major, pe dad top'. ceialalti att condus'ola ascultarea qi supunerea servila Terarchiel despotice a bi-sericei papale. Episcopal. Bobo resturnA tate aedemintelecele vechi ale bisericel orientale, restura, din temeiti cons-titutiunea ei. In locult1 sistemel sinodale introdusI sistema ceadespotica-ierarchica a catolicilorti : in loculit caugariloritintemeiaCapitululit ca la catolicl, in loch de a kiema_ sinade,

1 i §agnna Istoria biB. L II. pag 224

de

a1)

Si

cti

1si

inc6c1,Wan

www.dacoromanica.ro

ROMA §I BISERICA ROMANILOR 521

in trebile bisericei se sfatuia, cu Capitulari§th ; afarit de acestea incepu a recuu6sce supremafa Primate uf dela Stri-gonitt 1).

Astfeht, vorbind.ti in respectil eclesiasticil, biserica RomAnil.unity mergea pasit de pat spre decadinca, §i organismuln eiIna nici astich nu normal ; o stare ca aces to a bi-sericel gr. cat. ronahne, care ni-o ilustr6zt mai bine Mernoran-dull denial' li poporulur din diecesa G-herlei, adresatti, inannul trecutti, cAtrit P.S. S. Episcopuln I Szab6.

(V a urma)

---s>.70-4,.....9-

1) Papiu Varian ; istorie Rom. din Dacia. pag. 95.

www.dacoromanica.ro