CODUL CALIMACH n a II-a jumatate a sec. XVIII se remarca, in tarile vest - europene (Prusia, Franta, Austria), aparitia codurilor de legi, ca un progres fata deobiceiurile pamintului (cutuma). Practicate pina atunci, care nu mai corespundeau, in totalitate, noilor situatii aparute in societate. Aceasta actiune a influentat si unele tari din Rasaritul Europei, printre care si arile Romanesti, a caror conducatori erau convinsi de necesitatea unor legi scrise. Propunandu-si sa dea tarii o legislatie cat mai perfecta, Scarlat Calimach a insarcinat cu aceastalucrare oameni bine pregatiti , care, pe linga cunoasterea dispozitiilor locale,sa se ocupe si cu studierea legilor mai noi, aparute in Apusul Europei. n acestscop, a chemat in Moldova, in anul 1813, pe cunoscutul jurist sas, din Brasov, care semneaza Christianns Flechtenmacher Corona Transylvaniae oriundus. Acesta, doctor tn drept si filozofie al Universitatii de la Viena, a fost insarcinat de domnitor ca, impreuna cu juristul Anania Cuzanos, sa culeaga si sa traduca normedin dreptul romano-bizantin, pentru a fi folosita la redactarea noii legiuiri. nprimul rind, avem dovezi sigure despre vasta sa cultura juridica, ceea ce nu sepoate afirma, in aceeasi masura, despre ceilalti. Era socotit asa de superior, incit vedem chiar pe Donici, despre care se dusese vestea, cerind consultatii dela invatatul sas. Cit despre Cuzanos, este probabil ca si el a avut un rol important, dar mai ales pentru chestiunile in limba greceasca , pe care o stia, faraindoiala, mai bine decit toti. Poate ca la redactia textelor, care se stie ca safacut in greceste, a avut un rol mai mare decit Flechtenmacher. Probabil ca maiales aici era rolul lui si al domnului. Acelasi lucru l-a facut Flechtenmacherpentru textele latine, fiind in continuare si traducatorul codului in limba romana, editia din 1823. n decembrie 1834, Gh. Asachi spune ca pina atunci lucrarea aaparut in doua sute exemplare, dintre care 134 au fost date dupa cererea Logofetiei Dreptatii, iar 66 au fost depuse la Arhivele Statului n acest fel a fost tradusa si tiparita cea dintii editie romaneasca a Codului Calimach. Izvoarele Codului Calimach Dreptul roman; Dreptul greco-roman (Basilicalele); Dreptul arii; Digestele; Institutele;Unele novele , mai putin Armenopol;Codul civil francez; (art. 6 relativ la forma actelor facute in strainatate, art.260 prin care se acorda mamelor si bunicilor tutela, s-au recunoscut 4 clase demostenitori. n cap. XV despre sinisfora, raport, in cap.XVI asupra acceptarii silepadarii mostenirii, in cap. XVII despre plata datoriilor, in art.1610 referitor la contractul de casatorie, in art. 1634 privitor la zestre pretuita sau nepretuita, in art. 16361637, 1639,1640,1641 referitoare de asemenea la dota ) Hrisoavele si dezlegarile domnitorilor anteriori (Sobornicescul hrisov al lui Alexandru Mavrocordat, din 1785) Adunarea de legi a lui Andronache Donici (textele despre sinisfora, tocmeile de la logodna si casatorie etc.) Obiceiurile juridice alepoporului roman (ceea ce nu s-a pus in masura cuvenita) Codul austriacDupa o parere foarte raspindita , Codul Calimach este codul austriac. Dupa unii,el este simpla traducere, o copie; dupa altii, o traducere cu oarecare modificari. Profesorul grec Triandaphylopoulos in savantul sau studiu, este de parere ca, Codul Calimach este copia a Codului civil general austriac de la 1811, iar acolo unde se vorbeste de diviziunea materiei de parti, sectiuni, capitole, titlurimarginale, sustine ca in totalitatea acestora este une copie fidele du code austrichien nsa in hrisovul de la 1 iulie 1817, Domnul spune: Cu Obstescul nostru Sfatam hotarit ca sa se aleaga si sa se adune din Cartile mparatesti cele mai trebuincioase pravile, adaogindu-se si Obiceiurile din vechime pazite in pamintul acesta si alte prefaceri potrivite cu starea de acum . Iar la aceeasi data in hrisovulde promulgare adauga: si la baza pntru aceasta am avut Basilicalele. Din aceste hrisoave rezulta ca Scarlat Calimach nu a copiat codul austriac sau ca l-ar fi intrebuintat ca izvor principal pentru alcatuirea codului sau. Daca Domnul ar fi vrut sa ascunda folosirea codului austriac cum se atribuie pentru ce ar mai fi pussa i se traduca din 1813 pina la 1816, pravilele imparatesti? I sar atribui prea mult siretenia de insela posteritatea. i totusi n-ar fi scapat de controlul contemporanilor si al urmasilor. Conform contemporanilor:Consilierul de curte Pavel Svinin, trimis de Ministerul de Externe al Rusie pentru a face cercetari in Basarabia, arata in raspunsul sau de 1 iunie 1816 ca Scarlat Calimach a numit in 1815 un comitet ca sa adune toate legile si obiceiurileMoldovei in materie civila si criminala, cite erau in putere de patru secole, cuaratarea ramurii si izvorului lor. Partea intiia a acestei legislatii s-a tiparit acum (1816) la Iasi in limba greaca si tot acum se traduce in limba moldoveneasca ntr-o notita din Telegraful Filologic , care aparea pe la 1817-1820 in greceste,la Viena, se arata ca Voda Calimach a insarcinat doi boieri mari si pe dascalulde latineste de la coala domneasca, sa traducain limba dacilor legile locului care intru putin vor iesi de sub teascuri. Daca aceasta lege ar fi fost o copie, s-au avindul doar ca drept principal, era greu dede admis ca aceasta sa nu fi se stiut la Viena si sa nu se fi aratat in aceastarevista o astfel de informatie de lauda pentru legea imparatuliui. Mai tirziu (1824-1825), Petru Manega, nascut in Valahia la 1782, doctor in drept de la Paris, a facut , cu colaborarea baronului Brunov, fost student al Universitatii de laLeipzing, dupa cererea autoritatilor rusesti, un proiect de cod civil pentru Basarabia, tiparita la St. Petersburg, dupa 1914. n discursul preliminar al acestuiproiect Codul Calimach, spune ca este un extras din Basicale si din Armenopol.Desi vorbeste de codul francez, nu pomeneste nimic de codul austrriac, ceea ce n-arfi putut trece cu vederea un jurist ca Manega. Agentul austriac din Iasi, Raab,a trimis la 28 august 1818 pentru Biblioteca Curtii imperiale-regesti un exemplar grecesc. Agentul spune sunt la fel cu ale noastre, dar au fost pastrate aceledispozitiuni care aici sint in uz in puterea obiceiurilor ce se aplica Celebrul cunoscator al dreptului greco-roman, E.K. Zacharia von Lingenthal, care folosea in studiile sa Codul Calimach s-il recomandagrecilor ca model pentru noul Stat, nu spune ca ar fi copiat sau luat intr-o forma oarecare din codul austriac, c-ilpune mereu in legatura cu dreptul roman si bizantin, aratind ca se distinge printr-o codificare simpla si fidela a legislatiei bizantine Nu se face nici o trimitere la codul austriac pentru completarea sau interpretarea Codului Calimach, desise vorbeste si de codul comercial francez, si nici macar vreo mentiune despre cel austriac. Continutul Codului Calimach NTRODUCERE Pentru legi sau pravile politicesti in deobsti 1 pin 25 (Ane a 1 -2) PARTEA NTI Pentru dritul persoanelor Cap.1Pentru driturile ce privesc catra personalnice insusiri si legaturi. 25-62 Cap.2. Pentru dritul casatoriei 63-179 Cap.3 Pentru driturile intre parinti si fii 180-254 Cap.4 Pentru epitropie si curatorie 255-377 (Ane a 3-4-5-6) PARTEA A DOUAPentru dritul lucrurilor Pentru lucruri si impartire lor 378-405(Ane a 7-8) SECIA NTIPentru realnicile drituri Cap.1 Pentru stapinirea lucrurilor 406-460(Ane a 9-1011-12) Cap.2 Pentru dritul proprietatii sau a vecinicei stapiniri a lucrurilor 461-495 Cap.3 Pentru cistigarea proprietatii lucrurilor prin ocupatiune (apucare) 496-536(Ane a 13) Cap.4 Pentru dobindirea proprietatii lucrurilor prin sporireasau adaugire 537-567 Cap.5 Pentru cistigarea prooprietatii prin tradare (teslimarisire) 568-581 Cap.6 Pentru dritul amanetului 582-615 Cap.7Pentru serbirea lucrurilor (de servitute rerum) 616-686 Cap.8. Pentru dritul mostenirii V 687-706 Cap.9 Pentru vointa cea de pe urma indeobste si pentru testamentturi indeosebi 707-769 Cap.10 Pentru subrinduirea si fideicomis 770-784 Cap.11 Pentru legaturi 785-861 Cap.12 Pentru chipurile ingradiri sau prefaceri ori a oborirei vointei ceide pe urma 862-911 Cap.13 Pentru mostenirea cea fara testament, (ab intestato) 912-964 Cap.14 Pentru legitima si pentru dezmostenire sau departare din mostenire 965-1005 Cap.15 Pentru sinisfora (colatie, punere la mijloc) 1006-1019 Cap.16Pentru primirea sau lepadarea mostenirii 1020-1054 Cap.17 Pentru plata datoriilor de mostenire 1055-1072 Cap.18 Pentru impartirea mostenirii 1073-1100 Cap. 19 Pentru impreuna proprietaoa si partasia (communio) la alte drituri realnice 11011149 SECIA DOUA Pentru personalnice drituri asupra lucrurilor Cap. 20 Pentru tocmele indeobste 1150-1256 Cap.21 Pentru daruire 1257-1290 Cap.22 Pentru tocmala depozitului 1291-1309Cap.23 Pentru comodatum, adeca imprumutarea unui lucru necheltuitoriu 1310-1322Cap24 Pentru tocmala imprumutarii lucrurilor cheltuitoate 1323-1346 Cap.25 Pentru imputernicirea si alte soiuri de ocirmuiri a trebilor straine 1347-1397 Cap.26Pentru contractul schimbului 1398-1409 Cap.27 Pentru contractul cumpararii si vinzarii 1410-1465 (Ane a 14-15-16-17-18-19-20) Cap.28 Pentru tocmala darii si luarii in posesie (orindatorie), darea si luarea in posesie de mostenire si pentruemfitevsis sau bezmen 1466-1538 Cap.29 Pentru naimirea lucrurilor si lucratului 1539-1562 Cap. 30 Pentru contractul tovarasiei averilor 1563-1607 Cap. 31 Pentru tocmelile casatoresti 1608-1621 Cap.32 Pentru zestre 1622-1657 Cap.33 Pentru paraferna sau e oprica 1658 -1668 Cap.34 Pentru darul nuntesc, adeca pentru contra zestre si pentru ipovolom (vadavaritul) 1669-1682 Cap.35 Pentru theritrile sidaruri intre insositi 1683-1698 Cap. 36 Pentru tocmala de noroc 1699-1722 Cap. 37 Pentru dritul despagubirei si a satisfactiei 1725-1770 PARTEA A TREIA Pentru inmarginirile ce privesc catra dritul persoanelor dinpreuna si a lucrurilor Cap.1Pentru intarirea driturilor si indatoririlor 1771-1810 Cap.2 Pentru mutarea driturilor si a indatoririlor 1811-1859 Cap.3 Pentru dezlegarea driturilor sia a indatoririlor 1860-1905 Cap.4 Pentru uzucapie si prescriptie 1906-1973 Ane a I Pentru rinduiala concursului creditorilor 1974-2032 Ane a II Pentru lititatie sau mezat dupa obiceiul pamintuluiDiferentele Codului Calimach de codul AustriacEste de observat mai intii ca numar de articole intre cele doua coduri. Codul Calimach are 2032 articole, iar cel austriac numai 1507, deci o diferenta de 525 articole. mpartirea in titluri si capitole difera de asemenea. Codul Calimach suntmai multe capitole; si aceasta datorita nu atit unei altfel de grupari sau desfaceri de te te, ci faptului ca legea moldoveneasca are parti care lipsesc in codul austriac. Codul Calimach are in partea II sectia I, in plus capitole: despresinisfora, plata datoriilor de mostenire, imparteala mostenirii. n sectia II arein plus patru capitole: despre zestre, paraferna sau e oprica, dar nuntesc, despre teoritre. Art.1, definitia legii din Codul Calimach, lipseste in codul austriac. Dispozitia din art.6 referitoare la forma actelor facute in tara straina, nueste in codul austriac. Art.12, de asemenea nu se afla in acel cod. Art.13-14,care se ocupa de obiceiuri, difera cu totul de cel austriac. Art.18-24, difera de te tul codului austriac. Art. 27 mentine robia care este interzisa in codul austriac. Codul moldovenesc n-are dispozitiile privitoare la dobindirea si pierderea cetateniei. Art. 56-62 referitoare la spitele rudeniei, n-au corespunzatoarein codul austriac(Ane a 21). Art. 64-70, care se ocupa de logodna, sunt diferitede cele din codul austriac. Art. 120-180, n-au aproape deloc te te corespunzatoare in codul austriac. n capitolul despre epitropie si curatorie, despre care Calimach spune ca s-a folosit de codici noi evropenesti, n-a facut o simpla traducere, o copie, ci a luat unele idei, pe care l-ea adaptat starilor de la noi; intre altele s-a dat mamelor si bunicelor drept la tutela , ceea ce nu era de acordcodul austriac. Diferente insemnate sunt in materie de mostenire cu testament sau fara. Calimach are 4 clase de mostenitori, cel austriac 6. n codul Calimach sunt 13 cazuri de dezmostenire, in cel austriac 4. Cap. XV despre sinisfora, cap. XVI despre primirea sau lepadarea mostenirii, cap. XVII despre plata datoriilor de moltenire, cap. XVIII despre impartirea mostenirii, reprezinta ceva special Codului Calimach. Foarte mari diferente se observa la cap. XXXI despre tocmelile casatoresti. Art. 1647-150 sunt luate din vechiul nostru drept, din cel roman sigreco-roman. Cap. XXXIV despre darul nuntesc, adica despre contra-zestre si ipovolon (vaduvarit) se afla intr-o mica parte si in codul austriac, dar in Codul Calimach este altfel grupat si mult mai bine intocmit. Cap. XXXV despre teoritre si darurile intre insotiti, cuprind disozitii cu totul proprii codului moldovenesc, care s-a folosit de izvoare romane si bizantine. Dintre te tele care nu suntsau nu au coresponzatoare in codul austriac, citam : art. 39-42, 49-50, 924925,1610, 1612, 1621, 1626, 1632, 1634, 1635-1650, 1658-1668, 1683, 1697, etc. ncheiere Codul Calimach prezinta, fara indoiala, un deosebit interes, atat din punct de vedere al formei cit si al fondului. Limba editiei romanesti din 1833 prezintain special mult interes. Limba noastra juridica in acea vreme nu era destul deformata pentru a e prima atitea notiuni noi, cuprinse in acest cod. Totusi traducatorii sau straduit sa caute, ori sa formeze cuvintele potrivite. Limba, in unele cazuri, era pentru popor mai greu de inteles decit limba Legiuirii Caragea, din cauza ca acest cod avea mai multa invatatura juridic; totusi nu era straina de acea a maselor populare.Din punct de vedere al fondului, Codul Calimach are, ca si Legiunea Caragea, destule parti criticabile. Dintre acestea sunt citat: robia, privelegiile de clasa,situatia femeii maritate, calcasia, deosebiri dintre crestini si necrestini etc. Acest Cod are insa multa originalitate si valoare din punct de vedere stiintific si practic. El insusiri care nu se gasesc in legile din acea vreme ale multortari si care merita sa fie puse in evidenta prin cercetari amanuntite. Este superior, in anumite privinte, codului austriac, pe care, se spune ca la copiat, iar in unele parti chiar codului francez; cuprinde multe din obiceiurile juridiceale tarii, unde era destinat sa se aplice, si in general reprezenta un insemnatprogres fata de ceea ce fusese mai inainte. Acestui Cod i s-a atribuit calificarea ca fiind cel mai roman dintre toate codurile.BIBLIOGRAFIE A.Radulescu. Pravilistul Flechtemacher. Bucuresti Vl. Hanga. CodulCivil Ausriac si Codul Calimach, Studii de drept romanesc Andrei Radulescu, Influenta franceza asupra dreptului roman pina la 1864 N.Iorga, telegraf Filologic din 1817-1820, in Amanunte din istoria noastra in veacul al XIX-lea.Tel est le code de Mourousi et celui de Callimaque, qui ne rnferment quun ectraitdu te t Basiliques et de lArmenopoulo , in Projet dun code civil de la Bassarabie.N.Iorga, Documentele privitoare la familia Calimachi, I, Bucuresti. 1902, p.295;(1936-1939), p. 543. Precum si Ane a 1A. Histoire du droit prive greco-romain, traduction Laut, 1870 A.Radulescu Izvoarele Codului Calimach- Bucuresti 1927