180Stratele de cSrbuni sunt dezvoltate nuraal pe marginea Lnului de sedimentare, iar spre largul aoestula tree la argil e aunoaae si arglle proprlu-zlse, de unde si oonoluzla cS turbari-erau instalate numai pe zonele cu apa pu^in adanc&.Din punct de vedere tectonic depozltele permo-carbonl-a de la Cuculova-Povalien formeaza un slncllnal, orlentat E-Vg. 9-75).Component!! petrografioi organlol al o&rbunllor de pe aul Povallna sunt reprezenta^l prln vitrinlt (36#), Inertlnlt JS), Iar oel minerall prln arglle, cuart, pirita (39*)Juras;Lo-Cretacic Inferior. Acest ciclu de sedimentare eazS. dupa o lunga perloada de exondare (Permian superlor-Trla-), tlmp in care depozltele paleozoic superloare au fost partial ep&rtate prin eroziune, catenele herolnioe formate In fazele orogeneza de la fInele Faleozoiculul flind peneplenizate. liedlul atic a revenit In regionea Slrlnia, probabil, odata ou Rheto-slcul al s~a mentinut, ou unele intreruperi, tot tlmpul Mezozol-ui.Ca orlcare transgresiune marina mezozoloa si aoeastea ;epe ou conglomerate si gresii ouar^itloe si se oontinoa cu de-;ite detritice din ce in oe mai fine si apoi cu caloare dezvol-:e in faciesurl dlferite. V&rsta depozitelor formate in aoest :lu de sedimentare este stabilit& pe baze paleontologioe (Gr. leanu, 1953, S.N&staaeanu et al.,1970-1990) (fig. 9-72).In Rheto-Liasic, pe marginea bazlnului de sediaentare existat condifii favorablle formaril depozitelor oontinental-sustre cu turbarii, din care au rezultat ulterior carbunii. Structura tectonica a zone! Sirinia este adeaea a ii sinclinoriu, orientat NE-SV, cu numeroase fracturi longitudi- 181nale 9! transversale, acestea din urm fiind insotlte de deoro-s&ri (Gr.Raileanu, 1953; S.Nastaseanu et al. 1970-1990).C&rbunii. Carbunii din Liasic s-au constituit in zac&-minte care se afia atfit pe flancul vestic al sinclinalului (Cozla, Cameni^a, Sopot, Crivi-Rud&ria), cat si pe flancul de eat al aces-tula (Bigar-Pietrele Albe, Chiacovafc-Ostresu, Pregheda-Tfilva ou Rugi).ZStcamantul CozlaLocalizare. ZacSmantul Cozla este situat In partea de SV a zone! Sirinia,pe malul atang al Dun&ril, la 5 ton aval de local itatea Berzeasca (fig. 9-73).Date geologice. Depozitele liaslce purt&toare de c&r-buni de la Cozla, cu grosimea de 5~loo a, con^ln 3 orizonturi pro-iductive: unul, bazal, groa de 25 , ou 1-3 interoalaVil de carbunij altul, media, groa de circa 25 n, fara c&rbuni; orlzontul superior gros de circa 7o m are 3 strata de c&rbuni (stratul bazal, gros de o,2o-l,6 m; stratul inferior, gros de o,3o-5,oo mj stratul superior, groa de o,2o-?,6 m).Stratele de carbunl au in baza depozltele de wildflysoh, impermeablle, iar in acoperis Pllensbachianul marao-calcaros fosi-llfer (Entolium liassinum, Zeilleria numismalis etc.).Structural, depozitele liasioe cu c&rbuni din perime-trul Cozla formeaza un mare olistolit in depozitele neooretaoice de wildflysch, cu caracter de olistostrom&, care alc&tuieste ain-clinalul Cozla (S.NSst&seanu et al.,1985)(fig. 9-76).Sinclinalul Cozla este asimetrio, cu strate puternio inclinate (4o-5o), traveraat de numeroase falil verticale, orientate N-S si 2-4 fall! transveraale, orientate E-rV, care impart zac&mantul in 3 blocuri: Ida, Coronini si Drenetina.