Politica externa sub comunisti (1948-1989)

Politica extern sub comuniti (1948-1989)

cont: cornelya94 pw gossipSLOBOZ1 Rzboiul rece (1947-1991)

Dup 1945 vechii aliai, nvingtori ai fascismului i hitlerismului, ncep s se certe. URSS i manifest voina de hegemonie n zona ei de influen. n civa ani, n rile din estul Europei, partidele comuniste minoritare reuesc prin diferite metode, sprijinite de URSS, s pun mna pe toate prghiile de comand.

Conflictul capitalism-comunism

La nivel militar :

1949 NATO

organul de conducere : Comitetul Politic Consultativ (efii de stat)

1955 Pactul de la Varovia.

A fost replica imediat a primirii Germaniei de Vest (RFG) n NATO.

Romnia membru fondator

2 Politica extern sub Gheorghiu-Dej

Perioada subordonrii necondiionate fa de URSS (1948-1953)

1947, iulie 9 Romnia a denunat Planul Marshall

1948, Tratatul de prietenie, colaborare i asisten mutual, Romnia-URSS

1948, Romnia cedeaz URSS Insula erpilor

1949, 8 ianuarie - Romnia a devenit membru fondator al CAER (Consiliului de Ajutor Economic Reciproc). A fost o ripost la aplicarea Planului Marshall. Ruii s-au strduit s transforme CAER ntr-un organism economic supranaional. Romnia s-a opus.

1950 - Molotov propune construirea unui pod peste Dunre ntre Romnia i Bulgaria, la care s contribuie toate rile lagrului socialist. Podul Giurgiu-Ruse este primul rezultat al activitii CAER. Perioada destalinizrii (1953-1965)

Cauze ale contradiciilor romno-ruse : politica duplicitar pe plan extern (dorea s pare un aliat fidel sovieticilor), iar pe plan intern din neutralizarea adversarilor si politici

1955, 11-14 mai - Tratatului de la Varovia

1955, 14 decembrie - Romnia devine membr ONU

1956, decembrie se vorbete pentru prima dat despre calea romneasc de construire a socialismului

1956 Romnia ajut URSS pentru nbuirea revoluiei anticomuniste din Ungaria, condus de Imre Nagy

1958 - retragerea trupelor sovietice din Romnia

1959 Romnia a sprijinit Vietnamul n rzboiul su cu SUA (pn n 1975)

1963

Dej a vizitat Iugoslavia i nchie acordul pentru construirea complexului hidroenergetic de la Porile de Fier

Romnia a votat la ONU pentru prima dat altfel dect URSS

1964, aprilie 22 - Baza noii politicii externe romneti a fost formulat pe larg n Declaraia din aprilie 1964 - denumit de istorici "testamentul lui Dej" sau Declaraia de independen din aprilie 1964.

Pretextul : conflictul ideologic ruso-chinez pentru medierea cruia a fost trimis la Beijing primul ministru Ion Gheorghe Maurer. La ntoarcere, acesta s-a oprit la Moscova, unde s-a ntlnit cu Hruciov. Relaiile romno-ruse s-au nrutit, Maurer fiind acuzat de antisovietism.

Semnificaia :

a zdruncinat mitul unitii de granit a blocului comunist.

urmrea de fapt declanarea unei noi politici externe romneti fiind practic o tentativ de trecere a Romniei de la statutul de ar satelit la acela de ar independent

Dar la fel de interesant a fost i discutarea azimuturilor acestei noi orientri de politic extern, care a fcut din Romnia comunist a vremii un "maverick ally" (aliat incomod) al Pactului de la Varovia. Liderul comunist a utilizat azimutul China (datorit sofisticatelor esturi a relaiilor dintre rile comuniste) pentru a se pune la adpost de furia scontat a "fratelui mai mare". Deopotriv el a recurs i la apropierea de Occident, care lansase de altfel politica "ntinderii de puni" ctre statele comuniste

A fcut ireversibil procesul derusificrii

1964 Romnia s-a opus crerii complexului economic interstatal al Dunrii de Jos, conceput de economistul Valev, considerat la Bucureti drept tentativ camuflat de dezmembrare a economiilor naionale i a teritoriului naional

3 Politica extern sub Nicolae Ceauescu La moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1965), conducerea partidului, care mai trziu a fost identificat i cu conducerea de stat, a fost monopolizat de ctre Nicolae Ceauescu. Romnia s-a distanat de URSS.

Caracteristicile poziiei unice a Romniei n Tratatul de la Varovia:

Romnia a refuzat s fac parte din structurile militare ale Tratatului de la Varovia, neparticipnd la manevrele militare de pe teritoriul ei (ca i Frana, pentru NATO)

Romnia a fost singura ar membr a tratatului care nu a fost de acord cu aprobarea unui Statut al alianei ce ar fi dat o mai mare putere conducerii sovietice

Din 1958 nu a mai gzduit trupe sovietice pe teritoriul naional

Romnia nu s-a alturat OTV n reprimarea primverii de la Praga (1968) Romnia a avut o doctrin militar diferit de cea a Tratatului, doctrina rzboiului ntregului popor

Romnia i-a creat propria industrie de aprare i a refuzat prezena instructorilor sovietici

Evenimente la care a participat :

1967 Romnia este prima ar comunist care recunotea RFG !

Romnia este singura ar care pstreaz relaiile cu Israelul dup rzboiul de ase zile. In timpul rzboiului de ase zile a avut loc la Berlin o conferin a partidelor comuniste din statele Tratatului de la Varovia unde URSS a propus adoptarea unei Rezoluii n care s se condamne ca stat agresor Israelul. Consecine:

Romnia ajunge s medieze conflictul din Orientul Mijlociu

i-a mbuntit relaiile cu SUA. Prim-ministrul Ion Gheorghe Maurer a fost primit de preedintele SUA, Lyndon Johnson (1967, 26 iunie)

1968 - Romnia a fost singurul stat membru al Tratatului de la Varovia, care nu a intervenit n Cehoslovacia, n 1968. Capitalul politic cptat cu acest prilej, n ar i strintate, a fost folosit pentru a consolida propria poziie a lui Ceauescu, ca s preia ntreaga putere n cadrul partidului i a statului. Condamnarea interventiei sovietice n Cehoslavacia (1968) avea s i aduca tnrului secretar general o imagine foarte buna in Occident. Pericolul invaziei Romniei de ctre trupele Pactului de la Varovia a fost ndeprtat doar de avertismentul lansat atunci de preedintele SUA, Lyndon Johnson, care a ameninat cu asmuirea cinilor rzboiului.

Consecine :

Corneliu Mnescu, ministrul de externe, este ales preedinte al Adunrii Generale a ONU

Vizitele unor personaliti de prim mrime : Charles de Gaulle (1968), Richard Nixon (1969)

1970 - vizita de 15 zile a lui Nicolae Ceauescu n SUA, la invitaia lui Richard Nixon

1971 vizita din China i Coreea de Nord - Chiar dac aceast imagine se va pstra n vest mai mult vreme, n ar, ea va disparea odat cu cele 17 "teze" din iulie 1971, teze care readuceau Romnia in zona unui stalinism retrograd de inspiraie asiatic.

Romnia este primit n GATT (Acordul General pentru Tarife i Comer). GATT militeaz pentru liberschimbism ! Tratativele ncepuser n 1968.

1972 Romnia este primit n FMI (Fondul Monetar Internaional) i BIRD (Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare / este o instituie a Bncii Mondiale)

1973-1975 Conferina pentru Securitate i Cooperare n Europa; s-a finalizat cu Acordul final de la Helsinki (1975). 35 de state participante

principii promovate:

respectarea integritii teritoriale

nerecurgerea la for i la ameninarea cu fora

dreptul fiecrui popor de a i decide singur soarta

respectarea drepturilor omului

Romnia a impus o serie din aceste principii datorit ambasadorlui Valentin Lipatti. A dat i definiia consensului n adoptarea deciziilor, ca i a procedurii de desfuarea a CSCE

NB. ulterior, CSCE a devenit OSCE

1975 11 iunie - vizita lui Ceauescu la Washington

2-3 august - preedintele american Gerald Ford viziteaz Bucuretiul i Sinaia (discuii despre Orientul Mijlociu)

obinerea clauzei naiunii celei mai favorizate din partea SUA

1978, noiembrie - Romnia a refuzat s semneze declaraia OTV prin care pactul condamna negocierile de pace israeliano-egiptene, refuznd de asemenea s accepte creterea cheltuielilor militare

1979 Romnia a criticat agresiunea sovietic din Afganistan

1987, 26 mai - vizita lui Gorbaciov n Romnia

1989 plata integral a datoriei externe (martie)

martie - Comisia pentru drepturile omului a ONU a adoptat o Rezoluie pentru constituirea unei comisii de anchet privind situaia din Romnia

2 decembrie - Malta, ntlnirea Bush-Gorbaciov. O stranie coinciden a fcut ca imediat dupa ntlnirea Bush-Gorbaciov, de la Malta (nceputa la 2 decembrie 1989), n Romnia s se declaneze evenimentele care au dus la schimbarea de regim politic de la Bucuresti (16-22 decembrie). Asa s-a nascut un mit tenace, conform caruia Romania a fost la Malta, ca si la Yalta, victima politicii sferelor de influenta, a trguielilor ntre "cei mari" care decid, cu cinism, soarta celor mici.

4 decembrie ntlnirea de la Moscova. Gorbaciov a informat pe liderii OTV de rezultatele ntlnirii de la Malta. S-a emis i un comunicat care condamna evenimentele din 1968. Romnia nu l-a semnat deoarece nu participase la reprimarea primverii de la Praga.Politica extern a Romniei dup 1989

1 Mutaii geopolitice

Sfritul rzboiului rece a pus n faa Romniei, evident alte condiii geopolitice. Elita politic romneasc nu a ntrziat s lanseze aciunea de racordare la Vest, prin

declanarea procesului de integrare n Uniunea European

NATO (cererea de a deveni membru este din 1993, din 2004 membru deplin).

2 Momentele principale ale aderrii Romniei la UE

Romnia a fost prima ara din Europa central si de est care a avut relaii oficiale cu Comunitatea Europeana.

1967, au fost iniiate negocierile pentru ncheierea unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agroalimentare, respectiv brnzeturi, oua, carne de porc, cu scopul de a scuti produsele romnesti de taxe suplimentare, dar si de a obliga partea romn s respecte un anumit nivel al preurilor pentru a nu crea dificulti pe piaa statelor membre.

1974, o intelegere a inclus Romnia in Sistemul Generalizat de Preferine al Comunitatii iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat in 1980.

Dup revoluia din 1989, Romnia i-a exprimat dorina de a se altura concertului european, ca o garanie a democratizrii ireversibile a societii ct i pentru obinerea unui standard de via mai bun. Pentru asigurarea securitii, Romnia a solicitat aderarea la NATO. Imediat dupa cderea zidului Berlinului, Romnia stabileste n 1990 relatii diplomatice cu Uniunea Europeana, semnnd n acelasi an un Acord de Comert si Cooperare.

Principalele momente ale aderrii Romniei la Uniunea European au fost:

1993 / 1 februarie - Romnia semneaz un Acord European pe probleme de comer (instituie o asociere ntre Romnia, pe de o parte i Comunitatile Europene i Statele Membre ale acestora, pe de alta parte)

1995 / 22 iunie - Romnia depune cererea de aderare la Uniunea European 2000 / 15 februarie - in cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale, dedicat lansrii Conferinei Interguvernamentale, are loc deschiderea oficial a negocierilor de aderare a Romniei; acest fapt s-a datorat ntr-o msur covritoare politicii sale externe, Romnia dovedindu-se, ncepnd cu rzboiul din Golf i terminnd cu cel din Kosovo, un partener fidel al NATO.

2004 / 17 decembrie - la Consiliul European de la Bruxelles, Romnia a primit confirmarea politic a ncheierii negocierilor de aderare la Uniunea European.

2005 / 25 aprilie - in cadrul unei ceremonii oficiale, desfurate la Abaia de Neumunster din Luxemburg, presedintele Romniei, Traian Bsescu, a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea European, ca i primul ministru al Bulgariei, Simeon de Saxa Coburg, alturi de reprezentanii celor 25 de state membre

2007 aderarea la UE

Ea trebuie ns s indeplineasc anumite criterii :

politic : existena unor instituii democratice stabile, respectarea drepturilor omului i protejarea drepturilor minoritilor;

economic : o economie de pia funcional care s poate face fa presiunilor concureniale de pe Piaa Unic a UE;

legislativ : acquis-ul comunitar trebuie s fie pus n aplicare n statul candidat n momentul aderrii la UE;

administrativ : capacitatea statului candidat de a-i asuma obligaiile de stat membru al UE.

3 Aderarea Romniei la NATO

Obiectiv principal dup revoluia din 1989

Incepand din 1990, aderarea Romaniei la NATO a reprezentat un obiectiv constant al politicii externe romanesti, intrunind permanent adeziunea majoritatii populatiei tarii si sprijinul intregului spectru politic romanesc. Abordarea riguroasa a pregatirii pentru aderare a fost posibila gratie consensului national, a sustinerii robuste de catre populatia tarii. In anul 1991 au fost realizate primele demersuri pentru aderarea la NATO.

1993 - Cererea oficiala n acest sens dateaz din 18 septembrie 1993. La acea data, o scrisoare a Preedintelui Romniei era adresat Secretarului General al Alianei Nord Atlantice.

1994 - PPP. Un an mai tarziu, statul romn semna primul Document-Cadru al Parteneriatului Pentru Pace, la data de 26 ianuarie 1994, desfasurand de atunci o activitate intensa si neintrerupta in cadrul sau. Ulterior Summit-ului de la Madrid, din luna iulie a anului 1997, cand decizia NATO era aceea de a nu invita Romania in primul val al extinderii, alaturi de Cehia, Polonia si Ungaria, eforturile romanesti in vederea integrarii in structurile de securitate euro-atlantice au fost intensificate si diversificate.

2004 - La 29 martie 2004, Romnia a ncheiat o etapa, drumul spre NATO, si a pasit pe un drum nou, drumul in cadrul NATO, ca stat aliat. Participarea pentru prima data la un Summit NATO ca membru cu drepturi depline a demonstrat ca tara noastra este parte a procesului transatlantic de luare a deciziilor in domeniul securitatii. Astfel, Romania are oportunitatea deosebita de a promova interesele nationale in cadrul unui sistem de aparare colectiv bazat pe valori democratice, beneficiind de cele mai solide garantii de securitate din istoria Romaniei. Obiectivele Romniei, ca stat membru al NATO, rspund intereselor naionale ale rii i se pot defini astfel.

4 Tratatele de baz Definiie. Tratatele politice de baza, asa cum au fost ele incheiate de Romnia, se infatiseaz la o prim analiz ca un compendiu de principii i orientari politice, economice, culturale i de alta natura, unanim recunoscute si acceptate in Carta Natiunilor Unite, Actul final de la Helsinki, alte documente ale UNESCO, Consiliul Europei etc. Acest continut, asa cum era de asteptat, n-a ridicat probleme deosebite in timpul negocierilor cu majoritatea statelor cu care Romnia nu avea probleme nesoluionate n trecut. Negocierile ns cu vecinii au evidentiat greutati care fie au fost depasite anevoie prin concesii facute de regula de Romania, fie nu au fost depasite.

URSS / CSI / Rusia. In aceast ultima ipostaz se gsete Tratatul politic de baza cu Federaia Rus a crui negociere se confrunt, in esen, cu refuzul sistematic al Moscovei de a accepta condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov i recunoaterea necesitii restituirii Tezaurului national romanesc, transportat la Moscova in conditiile anilor 1916-1917, cand statul roman si cel rus erau aliate si luptau in Moldova contra inamicului comun din acea vreme - Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria si Turcia.

Desi condamnat de majoritatea guvernelor si parlamentelor lumii, inclusiv de Sovietul Suprem al fostei URSS, care au recunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov este lovit de nulitate absoluta ab initio (deci nevalabil din momentul semnarii), acesta se incapataneaza" sa supravietuiasc in ce priveste consecintele sale asupra unei singure tari, Romnia, din cauza opozitiei partenerului rus de a face referiri la acest document, atitudine incurajata in mod paradoxal si de stangacia diplomatiei romanesti.

In 1991, Romnia a fost singura ar fost comunist care a semnat un Tratat cu URSS, Bucuretiul angajandu-se sa nu intre in organizatii militare considerate ostile Moscovei. URSS s-a prbuit ins dupa puciul din august 1991, fr ca Tratatul s mai poat fi ratificat.

Negocierile au fost reluate insa cu continuatorul" fostei URSS, Federaia Rus (un fel de supersuccesor al fostei URSS), care a ridicat noi i noi obstacole in cadrul discutiilor, cum ar fi si cel privind Tezaurul national al Romniei ale carui piese ar fi raspandite pe intreg fostul teritoriu al URSS" si, deci, imposibil de identificat; mai mult, partenerul de negocieri, convins ca sindromul obedientei persista si la noii sau mai vechii diriguitori de la Bucuresti, a trecut la amenintari nevoalate, pretinzand, fara s-o dovedeasca, ca Romnia ar avea, la rndul sau, obligatii financiare fata de Rusia datand din vremea primului razboi mondial si ca Federatia Rusa, continuatoarea fostei URSS, care la randul ei mostenea imperiul tarist, ar putea face ca acestea sa fie puse pe tapet; au pretins ca aceste obligatii pecuniare" ar depasi de departe valoarea Tezaurului national revendicat. Este tipul de cacealma pe care rusii o folosesc, cand e posibil, la pocherul politic! In schimb, in locul condamnarii Pactului Ribbentrop-Molotov, diplomatia rusa a propus un text aparent neutru, care in esenta se referea laudativ la aspectele pozitive ale istoriei comune (care or fi fost acestea?) si la condamnarea actelor regimurilor totalitare si militariste (sic!) care au condus cele doua tari.

In cursul discutiilor pe aceasta tema, din anul 1993, prilejuite de vizita fostului premier Nicolae Vcroiu la Moscova, un diplomat roman de nivel mediu a indraznit", spre stupoarea unei delegatii romane profund timorate, sa-l intrebe pe interlocutorul rus care sunt aspectele negative ale istoriei comune care ar urma sa fie condamnate.

Fara ezitare, diplomatul rus a rspuns: Prezenta trupelor romane in fata Odessei". Netulburat, romanul s-a interesat in ce calitate se preocupa Rusia de Odessa, un oras care apartine Ucrainei, stat suveran si independent. Incurcat, diplomatul rus, care detinea functia de prim-adjunct al ministrului de externe (in prezent este ambasadorul tarii sale la Bruxelles), isi revine si contraataca, punand intrebarea clasica a fostei diplomatii sovietice: Ce ai cutat la Stalingrad ?" Rspunsul a fost prompt: Am ajuns la Stalingrad ca urmare a Pactului Hitler-Stalin, semnat in 1939 de Ribbentrop si Molotov, pact pe care refuzai s-l condamnai hic et nunc (aici si acum)!" Cu toate acestea, ulterior, formularea sus-mentionata a fost acceptata cu unele modificari neesentiale i Tratatul prea a fi gata de semnat. Mai mult, actualul premier, Evgheni Primakov, care in anul 1996 era ministrul de externe al Rusiei, a fost gata sa-l semneze la Bucuresti, unde se afla in calitate de sef al delegatiei tarii sale la o conferinta internationala ale carei lucrari se desfasurau in capitala Romaniei. Pe ultima suta de metri, cum se spune in sport, cancelaria diplomatica de la Bucuresti, intr-un ultim si epuizant efort de a rezista, declina semnarea, spre marea uimire si indignare a lui Primakov care nu se astepta la asa ceva de la romani! De la acea data, la intervale de timp inegale, negocierile la nivel de experti au fost reluate, dar fara a se face progrese semnificative.

In tot acest timp, relaiile cu Rusia au fost aproape ingheate", in sperana unor note mari pe care ins Vestul intrzie s ni le pun. Hotrt lucru, prin satanizarea" proiectului de tratat de catre romani si incapacitatea ruseasca de a intelege noile rosturi ale vremii, relatiile romano-ruse - economice, culturale, inclusiv cele politice - nu au nimic de castigat, iar stagnarea lor se rasfrange nejustificat asupra intereselor celor doua popoare. Romnia a ncheiat Tratate de baz cu Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Moldova i Rusia.

5 Alte evenimente importante :

1993 Romnia este primit n Consiliul Europei

1997 Bill Clinton viziteaz Romnia

1999 vizita papei Ioan Paul II n Romnia, este prima vizit a unui pap ntr-o ar ortodox