16850995 Strategii de Amenajare a Teritoriului in UE

7/31/2019 16850995 Strategii de Amenajare a Teritoriului in UE

1/31

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE TIINE POLITICE, ADMINISTRATIVE I ALE COMUNICRII

EXTENSIA BISTRITA

Strategii de amenajare a teritoriului inUniunea Europeana

Prof. coordonator: dr. lect. Elena Minea

Student: Raluca Elena IloieAdministratie Publica

An II

1


2/31

Cuprins

Introducere Definitii / sensuri ale amenajarii teritoriului Scurt istoric al evolutiei domeniului AT in Europa Carta amenajarii teritoriului Cele 8 reuniuni ale cemat ulterioare adoptarii Cartei AT AT in Romania - scurt istoric Amenajarea teritoriului national

Amenajarea teritoriului la nivel UE Compararea strategiilor de amenajare a teritoriului romanesc cu cel alcelorlalte state membre UE

Concluzii

2


3/31

Strategii de amenajare a teritoriului in UE

Introducere:Istoria spatiilor umane este nsotit si marcat de nelinisti, cutri si confruntri, generatede ncercrile grupurilor umane de a-si gsi si constitui zone favorabile de locuit, decreare a conditiile propice satisfacerii nevoilor, trebuintelor si intereselor, determinate attde necesittile de vietuire, de supravietuire ca entitate corporal nsufletit, ct si demplinirea valorilor, motivatiilor, dorintelor si idealurilor, n calitate de fiint rational,deschis spiritului universal.


4/31

a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectareaspecificului acestora;b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;c) gestionarea responsabila a resurselor naturale cu protectia mediului si a peisajuluicultural;

d) utilizarea rationala a teritoriului;e) conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale. >>>

DEFINITII / SENSURI ALE AMENAJARII TERITORIULUI

este expresia spatiala- a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice a oricareisocietati (Carta AT de la Torremolinos, 1983)

este un ansamblu de activitati complexe, cu caracter global si inter-disciplinare, avandca obiectiv final organizarea fizica a spatiului; ca obiective specifice pot fi

mentionate: localizarea activitatitor industriale, a marilor infrastructuri teritoriale,dinamica fenomenele demografice si migrationiste, protectia mediului, dezvoltareaurbana s.a.

necesita coordonarea activitatilor economice, sociale, culturale si ecologice pentruobtinerea unui cadru natural si construit armonios, menit sa satisfaca nevoile si saraspunda valorilor general recunoscute ale unei comunitati

este o activitate de interes general, cu caracter continuu si care se desfasoara dupacaz, la nivelul unui teritoriu sub-regional, regional (intra- national), national sau supra-national

finantarea activitii de AT se realizeaza din fonduri publice (bugete nationale silocale, fonduri comunitare, federale etc.)

de activitatea de AT sunt responsabile institutii publice la nivel central si local (inRomania: Parlament, Guvern, Consilii Judetene, Municipale, Orasenesti si Comunale)

cadrul institutional, legal si procedural este diferit de la tara la tara, dar principiile

si mijlocele de aplicare sunt asemanatoare

este o disciplina de sinteza care utilizeaza teorii, metode de analiza si Imetodologiide cercetare si investigare, specifice altor domenii (economie,demografie, sociologie,ecologie, geografia asezarilor etc.)

este o disciplina cu caracter aplicativ, care fundamenteaza in mod obiectiv(utilizand instrumente cu caracter stiintific) decizia institutiilor cu responsabilitati indomeniuoferind o anumita conceptie de organizare /modelare a teritoriului

are un caracter prospectiv; urmareste identificarea trenduritor economice,demografice, riscurilor ecologice, sociale etc.

4


5/31

AT este o activitate bazata- pe informatii statistice, pe rezultate ale unorinvestigatiispecializate si pe interpretarea si corelarea acestora de catre echipepluri-disciptinare despecialisti;

activitatea de AT este o activitate interdisciplinara

AT se ocupa de niveluri teritoriale superioare celor aferente politicii urbane

instrumental principal al AT este PLANUL; planul este o expresie a unei strategiiglobale de organizare /modelare a teritoriului si poate avea componente sectoriale siregionale (planul de amenajare a bazinelor hidrografice, planul de amenajare a zoneimontane etc...}

"planul" este de regula un mijloc grafic de reprezentare, care se bazeaza pe tehnicisi metode specifice precum si pe un ansamblu de semne conventionale legiferate sau nu,care compun totusi un anumit limbaj cunoscut de specialisti, dar accesibil sinespecialistilor

in Romainia AT este inspirata de modelul francez, unde statul joaca un rolimportant; AT se preocupa de distributia oamenilor si activitatilor in teritoriu,combinand dezvoltarea economica cu habitatul, transporturile si comunicatiile

Denumiri ale AT:

~ Amnagement du territoire (fr.)~ Town and country planning (engl.)~ Raumordnung (germ.)~ Ruimtelijke ordenind (oland.)

~ Planeamiento del territorio (it.)

Accent pus pe:

~ planificare economica ( Franta )~ utilizarea eficienta a terenului ( Olanda )~ sisteme de reglementare ( Marea Britanie )~ abordare cuprinzatoare si integrate ( Danemarca )~ design urban/control, silueta urbana etc. (puternica relatie cu arhitectura Italia )

Sens comun acceptat la nivel UE: ansamblu de metode utilizate de sectorul public

pentru a asigura o organizare rationala a teritoriului, protectia mediului si atingereaobiectivelor economice si sociale (in echilibru conform principiilor de dezvoltaredurabila).

Problemele majore pe care le abordeaza amenajarea teritoriului:

5


6/31

Amenajarea teritoriului

Functiuni teritoriale (zone economice, centre de polarizare,rol administrativ, nod functional)Demografie regionala si mari miscari de populatie/mobilitatea populatieiMacro-economie, structuri regionale, sectoare de activitate

economica, localizarea activitatilorEchipare majora a teritoriului, gospodarirea apelor,amenajari hidrotehniceMagistrale, coridoare de transportCenturile verzi din jurul marilor oraseLocalizarea ariilor de dezvoltare rezidentialaReabilitarea marelui peisaj (a peisajelor culturale), protectiamediuluiPoluare, factori de mediu, exploatarea resurselorFenomene macro-geografice, riscuri naturale

Amenajarea teritoriului este expresia spatiala a patru tipuri de politici:economice, sociale, ecologice si culturale.

Specificatii:

Teritoriul este suportul de lucru al amenajatorului

Amenajarea teritoriului nu este o simple organizare si distributie de activitati si resurse

la un moment ci una virtuala, potentiala, prospective, care tine cont de nevoi si evolutiiviitoare

Corect ar fi sa vorbim despre planificarea, dezvoltarii unui teritoriu

Cand planificam / amenajam trebuie sa tinem cont de multe elemente, de la cadrul

natural si relief pana la diversele activitati umane si evolutii tehnologice

Azi, planificarea dezvoltarii ar trebui sa se subordoneze cel putin urmatoarelor

constrangeri: protejarea factorilor de mediu si servirea intereselor comunitare pe termenlung, (aceasta ar insemna o amenajare a teritoriului conform cu principiul dezvoltariidurabile)

AT poate fi inteleasa si la nivelul unei asezari, atunci cand scara este mica si nivelul de

abstractizare mare (in Romania, totusi se considera ca AT se ocupa de niveluri teritorialecare cuprind cel putin 2 UATB - unitati administrativ - teritoriale de baza)

A nu se uita totusi ca in conformitate cu prevederile legii 350 /2001, PUG-ul se

intocmeste pentru teritorii administrative; acestea pot avea uneori peste 100 sau 200 dekmp; practic e vorba de o amenajare a unui teritoriu; de fapt la nivelul PUG-ului AT si Use intalnesc!

6


7/31

Suportul unui PAT ( Planul de Amenajare Teritoriala ) este un plan topo in timp ce la

urbanism suportul este unul cadastral, care asigura identificarea limitelor de proprietati;pentru PAT se mai utilizeaza si cadastrul agricol, unde sunt evidentiate categoriile defolosinta a terenurilor agricole.

Conform Legii 350/2001, planurile de AT au caracter director (orientativ, deghidare a politicilor de dezvoltare), in timp ce planurile de urbanism au caracterreglementator si operational (pe baza acestora se elibereaza certificatul deurbanism-CU si apoi autorizatia de constructie-AC).

SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI DOMENIULUI AT IN EUROPA

MOMENTE PRINCIPALE

sfarsitul anilor '40 - formarea Consiliului Europei (Londra 1949 - 10 state)

anii '50 - formarea Uniunii Europene (Roma 1957 - 6 state)

anii '60 - incepe sa se discute despre AT ca un domeniu de interes european

anii '70 - reuniunile regulate ale CEMAT (Conferinta Europeana a ministrilor

Amenajarii Teritoriului)

anii '80 - promovarea si adoptarea Cartei Amenajarii Teritoriului de laTorremolinos (Spania) -la a 6-a reuniune CEMAT - din 20 mai 1983 (adoptata"in ianuarie 1984)

anii '90 - caderea comunismului in estul Europei, destramarea URSS, RSFSI,

extinderea UE si asocierea statelor din est la CE (47 state membre in prezent) - seintocmesc primele scheme de amenajare a teritoriului european

anii '2000 - preocupari consistente pentru coeziune teritoriala

CEMAT - organism al Consiliului Europei, are un rol major inpromovarea AT ca domeniu si politici de interes european.

Intre 1970 - 1980 au loc primele 5 reuniuni ale CEMAT, care pregatescdocumentul Carta amenajarii teritoriului european

1968 - Adunarea consultativa a CE - AT devine o problema de nivel european

7


8/31

1970 - Bonn - AT obiectiv politic fundamental

se stabilesc:

principii

teme majore obiective prioritare

1973 - La Grande Motte - se discuta obiectivele unei politicieuropene de amenajare a teritoriului

1976 - Bari - despre urbanizare si amenajarea teritoriului 1978 - Viena - se decide elaborarea unei carte a amenajarii

teritoriului si se dezbate problematica spatiului rural 1980 - Londra bilant si perspective a AT in Europa

REUNIUNEA DE LA BONN - crearea bazelor pentru o politica europeana de

amenajarea teritoriului

Principiile majore:

dezvoltarea regiunilor ramase in urma integrarea economica a zonelor transfrontaliere realizarea unui echilibru intre mediul urban si cel rural si intre economie si

ecologie

Teme majore:

readaptarea structurilor urbane revitalizarea zonelor rurale restructurarea regiunilor in declin conservarea si valorificarea resurselor naturale o politica pe termen lung in domeniul infrastructurii si cailor decomunicatii si colaborare in domeniul cercetarii si armonizarii metodelor

Obiective prioritare:

reducerea dezechilibrului istoric intre centrele industrializate si urbanizate dinnordul si vestul Europei si regiunile perifericeramase in urma

reducerea diferentelor ca standard general si nivel de populare concilierea dezvoltarii economice cu protectia mediului crearea de locuri de munca si de activitati in zonele dereconversie industriala echilibrarea retelelor de transport si telecomunicatii

CONJUNCTURA ANILOR '70

8


9/31

se trece de la hegemonia centrului industrial la descentralizare

se numesc sectoarele cheie ale dezvoltarii: fluxurile de investitii,platformele industriale - poluare, structurile de schimb(intermodale),fluxurile turistice

se proclama necesitatea reducerii disparitatilor sociale si in infrastructura

prelungirea axelor puternice catre tarile si regiunile adiacente (cooperareatransfron taliera)

echilibru urban - rural (readaptare, revitalizare)

echilibru economie - ecologie (conservare, valorificare resurse)

Se fac resimtite implicatiile politicilor comunitare (Fondurile Structurale):

politica agricola si spatiul rural

politica de mediu si conflictul economie - mediu

politicile comerciale, industrials, concurentiale

politicile de formare profesionala si de localizare a activitatilor

politica regionala ca o componenta de baza a politicii de amenajare a

teritoriului

politica transporturilor si retelele urbane

Se discuta tot mai mult despre rolul oraselor s iproblemele acestora.

CARTA AMENAJAR II TERITORIULUI - promovata de a 6-a reuniune CEMAT,

de la Torremolinos - Spania, 1983

CONTINUT:

Definirea AT :expresie spatiala a politicilor economice, sociale, culturale,ecologice ale oricarei societati

o disciplina---stiintifica

9


10/31

o tehnica---administrativa

o politica---implica o abordare interdisciplinars

CONCEPT DIRECTOR

1. Dimensiunea europeana

2. Caracterist ici

A. Democratica

B. Globala

C. Functionala

D. Prospectiva

3. Aplicare---Armonizare - interese, piata, administratii, conditii socio-economice, mediu

OBIECTIVE MAJORE

Dezvoltarea echilibrata a regiunilor (sprijin preferential pentruregiuni perifericesi ramase in urma si control in zonele / regiunile aglomerate si prea dinamice)

Ameliorarea calitatii vietii (locuire, locuri de munca, cultura, recreere, relatiiintra-comunitare) - prin asigurarea de infrastructure si locuri de munca

Gestiunea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului(resursele deteren, factorii de mediu, arii naturale, resurse energetice, patrimoniu cultural siarhitectural)

Utilizarea rationala a teritoriului (protejarea terenurilor agricole sisilvice) - prinlocalizare rationala a marilor dezvoltari urbane, industriale, sau a marilorinfrastructuri

Extrase CARTA AMENAJARII TERITORIULUI:

" A m e n aj a r e a t e r i t o r i u l ui t r e b ui e s a i a i n c o n s i d e r ar e existenta a

numerosi factori decizionali care influenteaza organizarea spatiului,

10


11/31

incertitudinea prognozelor, presiunile p ie te i , ca ra c ter i s t i c i l e s i s t emeto r

admin is tra t ive s i condi t i i le socio-economice si de mediu diverse. Cu toate

acestea, AT t rebu ie sa c on ci l ie ze a ce st e i nf lu en te i n c el m ai

armonios mod posibil. "

" O ri c e p ol i ti c a d e a m en aj a re a t e ri t or i ut u i, t re b ui e s a f i e

inso t i ta" de o po l i t ica de u t i l i zare a terenuri tor , pr in care sa isi

ating obiectivele care sunt de interes public."

Nota: in textul englez se vorbeste despre regional /spatial planning

adica planificare regional / spatiala, iar in cel in francezd despre

amnagement du territoire.

IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR ADMINISTRARII TERITORIALE

Coordonare inter-sectoriala

Coordonare si cooperare pe verticala (niveluri teritoriale)

nivel local

nivel regional

nivel national

nivel european

Participarea populatiei-informarea clara si cuprinzatoare a cetatenilor in toatefazele procesului de planificare, in cadrul structurilor institutionale siprocedurale

11


12/31

Se afirma rolul CEMATca factor de cooperare si initiativa inEUROPA

ARII OBIECTIV

Regiunile rurale - se disting arii rurale periferice si arii rurale in zoneurbanizate si se vorbeste despre conservarea si managementul peisajelor

Regiunile urbane - structuri echilibrate, reducerea mobilitatii,

conservarea si protejarea patrimoniului construit

Regiunile frontaliere - incurajarea cooperarii in astfel de zone

Regiunile montane - depozitare de resurse naturale

Regiunile cu slabiciuni structurale - legat de reducerea disparitatilor

Regiunile in declin - in special datorita proceselor de restructurare

industriale

Regiunile costiere si insulare - presiunea turismului vs. cerintele de

protectie a mediului

Anii '80 - preocupari deosebite ale CEMAT pentru

dezvoltarea turismulul

politicile de amenajare a zonele maritime si costlere - R18 (85)

dezvoltarea echilibrata a regiunilor - R1 (85)

Numeroase actiuni, documente si recomandari ale CEMAT au fost preluate de AdunareaParlamentara a CE (Comunitatii Europene), de Comitetul de Ministrii ai CE si de Adunareapermanenta a Puterilor locale si regionale din Europa, care au adoptat rezolutii cupr iv ire la AT

Actiunile CEMAT au exercitat o influenta importanta asupra UE si demersurilor

organismelor acestela in domeniul AT, determinand promovarea unor documente

precum ESDP (European Security And Defence policy) in 1999 sau Agenda

12


13/31

Teritoriala in 2007.

CELE 8 REUNIUNI ALE CEMAT ULTERIOARE ADOPTAR11 CARTEI AT

1985 - Haga - dezbaterea proceselor decizionale in domeniul AT

1988 - Lausanne - rezolutie privind utilizarea rationala a solului

1991 - Ankara - ameliorarea instrumentelor de utilizare rationala a solului

se publica SCHEMA EUROPEAMA DE AMEMAJAREA TERITORIULUI

1994 - Oslo - se discuta strategia de dezvoltare durabila si amenajarea teritoriului

a spatiului european dupa anul 2000

1997 - Limasol -amenajarea durabila a spatiului European si protejarea resurselor

de ape.

2000 - la Hanovra conferinta CEMAT adopta cele 10 principii ale dezvoltarii

spatiale durabile a continentului european

2003 - Ljubljana - implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a Europei

2006 - Lisabona - se discuta despre crearea de retele pentru o dezvoltare

durabilaa spatiului european;

titlul reuniunii: "Bridges over Europe"

In Europa administrarea teritoriului AT are istorii si moduri de aplicare diferite de la tara latara. Interesul comun pentru acest domeniu la nivel continental, se manifesta pregnant odatacu dezvoltarea si consolidarea pietei unice europene si cu procesul de largire a UniuniiEuropene dupa 1990. Totusi primele actiuni concrete dateaza din deceniul al 7-lea, si se leagade activitatea. si conferintele annuale ale ministrilor amenajarii teritoriului (CEMAT) si carese remarca prin cateva momente cheie care ar fi Torino - 1970, Torremolinos -1983 siHanovra 2000.

Daca la sfaritul anilor '60 in Europa amenajarea teritoriului si planificarea. spatiala incep safie o preocupare constanta a guvernelor din principalele tari europene, la sfarsitul anilor '90,in prag de secol XXI, ministri amenajarii teritoriului din tarile membre ale ConsiliuluiEuropei (in numar de peste 40) adopta o declaratie importanta si cu larg impact, petru odezvoltare durabila a teritoriului european.

13


14/31

CELE 10 PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALADURABILA A TERITORIULUI EUROPEAN (HANOVRA 2000)

1..promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltari socio-economiceechilibrate si prin ameliorarea. competitivitatii

2.promovarea impulsurilor de dezvoltare generate de functiunile urbane si de ameliorarearelatiilor dintre orate si sate;

3.promovarea conditiilor de accesibilitate mai echilibrate;

4. dezvoltarea accesului la informatii si cunoastere;

5.reducerea atentatelor asupra mediului;

6.valorificarea si protectia resurselor si patrimoniului natural;

7.valorizarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;

8.dezvoltarea resurselor energetice in mentinerea securitatii;

9.promovarea turismului calitativ si durabil;10.limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale.

AT IN ROMANIA - SCURT ISTORIC

Reglementarile feudale de folosinta a terenurilor Colonizarile

Reglementarile si legiuirile teritoriale din sec. XVIII Reglementarea "urbariala" (Transilvania1836) Cadastrul lui Alexandru Ghica Primele planuri de urbanism - sec. XVIII - XIX:Timisoara, Giurgiu, Braila, Focsani, orase noi: Turnu Magurele, Oltenita (Regulamentele

Organice)Ion lonescu de la Brad

Primele proiecte de organizare a teritoriului agricol

Primele monografii judetene (Dorohoi, Mehedinti, Putna) - 1866-69

Sistematizarea satelor (legea rurala) - Maier si Aurelian

1864 - Legea comunelor - planurile de aliniere si regulamentele de constructie

Primele structuri organizatorice:

Comitetele permanente de aprobare a planurilor (1864) Casa lucrarilor orasului Bucuresti (1894)

Societatea comunala de locuinte ieftine (1911)

Amenajarea teritoriului in perioada 1918 - 1944

reorganizarea administrativa dupa Marea Unire

legea de unificare administrativa din 1925

14


15/31


16/31

Legea 58 din 1974 - legea sistematizarii teritoriului si localitatilor rurale siurbane

Legea 50 din 1991 - autorizarea executarii lucrarilor de constructii(republicata in 2005)

si

Ordinul 91 din 1991

- definefte continutul documentatiilor de AT si U Legea 18 din 1991 (rep. Tn 1998) - privindfondul funciar

- destinatia in proprietatea asupra terenurilor Legea 33 din 1994 - exproprierea pentru cauzade militate publica Legea 215 din 2001 - administratia publica locala

- responsabilitati ale APL (Administratiei Publice Locale) in AT si U Legea 350 din 2001 -legea AT si U (LATU)

Legea 289 din 2006 - modificare si completare LATU (Legea Administrarii teritoriului siurbanismului)

- conceptul strategic de dezvoltare spatiala

AT IN ROMANIA - CADRUL INSTITUTIONAL SI LEGISLATIV

1965 - Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare

Consilii Populare, CPCP, institute de proiectare centrale si judetene Dupa 1989 - nou cadrulegislativ si institutional

La nivel central - minister de resort

- Comisia nationala, departament, directie

- Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT)

- Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei- Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT)

coordonare si reglementare a activitatii

realizarea PATN (Planul Amenajarii Teritoriale Nationale) si a altor planuri de interesnational

ICLPUAT (INSPECTORATUL DE STAT N CONSTRUCTII BUCURESTI ) -inspectiile judetene ale MLPAT

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Urbanism si amenajarea teritoriului"URBANPROIECT"

AT lN ROMANIA - CADRUL INSTITUTIONAL SI LEGISLATIV -din 2008

MDLR - MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI LOCUINTEI

Amenajarea teritoriului are o istorie foarte veche.

Controlul asupra organizrii si dezvoltrii asezrilor umane s-a practicat din vremuriimemoriale. Civilizatiile timpurii din vile Tigrului si Eufratului au demonstrat abilitatea de a

16


17/31

pune ordine n locurile n care se desfsura viata unor comunitti cu mare densitate si au creatun sistem elementar de asigurarea a serviciilor si utilittilor. Expansiunea colonial roman s-a remarcat prin dispersia pe ntregul teritoriu al imperiului a unor planuri standardizate deorase (azi le-am spune tipizate). Urmele unuia din aceste exemple se regsesc si n aranoastr la Turnu Severin.

Nu numai c amenajarea teritoriului are o lung istorie, dar putem spune c ntr-o oarecaremsur orice dezvoltare este planificat. De ex. o locuin este gndit (planificat) siconstruit astfel ca s maximizeze functia, aspectul estetic, lumina, dotarea si utilarea. La felse ntmpl si n cazul unui bloc de locuinte. Fr s fortm foarte tare comparatia, procesulse repet la scara orasului si la scara unor teritorii mai largi. Ceea ce difer este scaraproblemelor, multiplicitatea intereselor (actorilor) si a aspectelor care trebuie luate nconsiderare.

Intr-o formulare sintetic amenajarea teritoriului are grij ca s existe terenulpotrivit la momentul potrivit pentru oamenii potriviti.

Evolutii si tendinte recente sporirea rolului amenajrii teritoriuluiIncepnd din 1968 se manifest interesul la nivel european pentru amenajarea teritoriului. Adevenit tot mai evident pentru specialistii si expertii Comisiei Europene c planificareaspatial nu poate fi fcut n mod izolat. Se recunostea prin aceasta rolul amenajriiteritoriului n sprijinirea si orientarea cresterii economice la nivel continental, precum sinecesitatea de a pstra patrimoniul natural si construit al Europei.

Asistm astfel la o nou orientare prin care se recunosc efectele pe care dezvoltarea spatialle poate avea nu numai n cadrul trilor membre, ci si asupra zonelor nvecinate si a Europein ansamblul ei.

Odat cu introducerea fondurilor structurale (de sprijin al dezvoltrii n trile membre)devenea evident nevoia de a coordona investitiile publice si/sau private pentru a reduce

disparittile regionale, a spori eficienta acestor fonduri.

Intruct problemele nu se opresc la granitele statelor, este necesar abordarea acestora ncontext transfrontalier sau transnational. Nu n ultimul rnd, Europa a devenit tot maiconstient de necesitatea dezvoltrii durabile si a stabilirii unui echilibru ntre crestereaeconomic si protectia mediului si a patrimoniului construit.

A.T. trebuie s fie democratic, global, functional si prospectiv, avnd o dimensiune

european dar si national.

n acelasi timp, A.T. faciliteaz coordonarea si cooperarea ntre diverse nivele de decizie siegalizarea resurselor financiare.

Nivelele de implementare sunt:

nivelul local: coordonarea planurilor de dezvoltare ale autorittilor locale, tinnd cont deinteresele esentiale ale A.T. la nivel regional si local;

nivelul regional este nivelul cel mai potrivit pentru politicilor de A.T.: coordonarea dintre

17


18/31

autorittile regionale, cu autorittile locale si nationale, dar si ntre regiuni din state vecine;

nivelul national: coordonarea diferitelor politici de A.T. si armonizarea obiectivelornationale si regionale;

nivelul european: coordonarea politicilor de A.T. cu scopul de a fi atinse obiectivele deimportant european si pentru o dezvoltare general echilibrat.

La toate nivelele mentionate, politicile de A.T. trebuie s se bazeze pe participarea activa cettenilor.Carta de la Torremolinos a pus astfel bazele formulrii unui concept de amenajare ateritoriului european si se solicit tuturor institutiilor, administratiilor si organizatiilor cese ocup cu A.T. s tin cont, n activitatea lor, de continutul acestei carte.Pentru diferitele categorii de teritorii au fost formulate obiective specifice: zonele rurale,zonele urbane, zonele frontaliere, zonele montane, regiunile cu diferente structurale,regiunile n declin, zonele costiere si insulele.

Amenajarea teritoriului national

In articolul 3, alineatul 3, Constitutia stabileste ca teritoriul este organizat sub aspectadministrativ in comune, orase si judete si ca in conditiile legii unele orase sunt declaratemunicipii. Prin organizarea administrativa a teritoriului se intelege delimitarea acestuia cuunitatile administrative teritoriale in scopul situarii autoritatii administrative publice silocale si judetene, precum si a instantelor judecatoresti, ca si cu scopul aplicariiprincipiilor autonomiilor locale si al descentralizarii politice.

Reteaua de localitati.

Din legea cu numarul 351 din 24 iulie 2001, a fost aprobat de Parlamentul Romanieiplanul de amenajare al teritoriului national si reteaua de localitati.Reteaua nationala de localitati este compusa din localitati urbane si localitati ruraleurbanizate pe ramuri. Potrivit legii, ierarhizarea localitatilor pe ranguri este urmatoarea:

a. rangul 0: Capitala Romaniei municipiul de importanta europeana;b. rangul 1: municipii de imporntanta nationala cu influenta potentiala la nivel

european. Sunt 11 municipii de rang 1, galati-ul fiind pe locul 5 ca marime;c. rangul 2: municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de

echilibru in reteaua de localitati. Exista 81 municipii in acest rang;d. rangul 3: orasele; 172 ca numar;e. rangul 4: sate, resedina de comuna;

f. rangul 5: sate componente ale comunelor sau sate incluse municipiilor si oraselor.

18


19/31

Trecererea localitatilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilorlocale, dupa consultarea populatiei prin referendum, si a institutiilor implicate, in

conditiile legii cu respectarea principalilor indicatori cantitativ si calitativ minimaliprevazuti pentru localitatile urbanesi pentru localitatile rurale.Principalii indicatori, elementele si nivelele de dotare prevazute de lege pentruierarhizarea localitatilor urbane si rurale, stau la baza criteriilor de stabilire a impozitelorsi taxelor.In ceea ce priveste organizarea de noi comune, aceasta se face prin lege, la propunereaconsiliului local in urma consultarii prin referendum local a populatiei din unitateaadministrativa teritoriala de la care se preiau localitatile rurale in cauza pe bazadocumentatiei prin care se atesta indeplinirea conditiilor minime de dotare.Pentru dezvoltarea echilibrata a localitatilor urbane si rurale, Guvernul cu participareaautoritatilor administrative publice locale, actioneaza pentru sprijinirea si revizuirea unor

comune in care s-au produs scaderi accentuate de populatie in ultimii ani. In vedereadezvoltarii echilibrate a teritoriului din zona capitalei Romaniei si a municipiilor derangul 1, unitatile administrative teritoriale de baza sin aceste zone se pot asocia intr-unparteneriat coluntar in scopul finantarii de zone metropolitane aferente spatiului urban.Zonele metropolitane actioneaza ca entitati independente, fara personalitate juridica ladistante de pana la 30 km, si cuprind localitati urbane si rurale intre care s-au dezvoltatrelatii de cooperare pe multiple planuri.Zonele metropolitane pot functiona pe un perimetru independent de limitele unitatiloradministrative teritoriale stabilite de comun acord de autoritatile administrative publicelocale.In vederea optimizarii evolutiei marilor aglomerari urbane, se pot infiinta in cadrul

acestora, zone de dezvoltare cu acordul consiliilor locale si dupa consultarea populatiei.Planurile de dezvoltare nationala regionala, inclusiv cele transfrontaliere si dezvoltarepentru integrarea in spatiul european, precum si cele sectoriale se elaboreaza pe bazaplanului de amenajare a teritoriului national.Cadrul legal si institutionalParlamentul Romniei- Dezbate si adopt legile care constituie sectiunile specializate ale Planului de amenajarea teritoriului national (PATN)

19


20/31

Guvernul Romniei- Coordoneaz activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national.- Stabileste, n raport cu Programul de guvernare, programe prioritare, linii directoare sipolitici sectoriale.- Avizeaz sectiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului national (PATN).

- Adopt Planul National de Dezvoltare.Ministerul Dezvoltrii Regionale si Locuintei MDRL coordoneaz activitatea deamenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national si dezvoltarea regional. Exercitcontrolul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse n documentatiile de amenajarea teritoriului si de urbanism.MDRL este organul specializat al Guvernului n domeniul amenajrii teritoriului siurbanismului, avnd n aceast calitate urmtoarele atributiuni:. elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national (PATN);. elaborarea Programului Operational de Dezvoltare Regional POR, care fundamenteazplanurile de dezvoltare regional;. elaborarea programelor de cooperare teritorial european;

. elaborarea Regulamentului General de Urbanism RGU;. avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare ateritoriului, de urbanism si de locuire;. colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publicecentrale pentru fundamentarea din punct de vedere al amenajrii teritoriului siurbanismului, a programelor strategice sectoriale;. colaborarea cu agentiile pentru dezvoltarea regional, consiliile judetene si consiliilelocale, precum si urmrirea modului n care se aplic programele guvernamentale siliniile directoare n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului la nivel regional,judetean si local;. avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit

competentelor stabilite prin lege.MDRL initiaz si finanteaz sectiunile specializate ale PATN n domenii de maximinteres pentru dezvoltarea socio-economic echilibrat si durabil a teritoriului, precum sistudiile si cercetrile necesare pentru fundamentarea metodologiilor si reglementrilorspecifice din domeniul su.Conceptul de amenajare a teritoriului n Romnia este racordat la principalele

documente europene din acest domeniu.

Acesta se concretizeaz prin studii, planuri, programe si proiecte care armonizeaz la

nivel teritorial politicile economice, sociale, ecologice si culturale n vederea asigurrii

dezvoltrii durabile n profil spatial a diferitelor zone ale trii.

Documentatiile de amenajare a teritoriuluiPrin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism ntelegem planurile deamenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism siregulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei legi.a) Planul de amenajare a teritoriului naional - PATNb) Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZc) Planul de amenajare a teritoriului judeean - PATJPlanurile de amenajare a teritoriului formeaz un tot ierarhic si au caracter director

20


21/31

a) Planul de amenajare a teritoriului national PATN este suportul dezvoltrii complexesi durabile inclusiv al dezvoltrii regionale a teritoriului si reprezint contributia specific atrii noastre la dezvoltarea spatiului european si premiza nscrierii n dinamica dezvoltriieconomico-sociale europene.

PATN are caracter director si reprezint sinteza programelor strategice sectoriale pe

termen mediu si lung si determin dimensiunile, sensul si priorittile dezvoltrii ncadrul teritoriului Romniei, n acord cu ansamblul cerintelor europene .

PATN a fost conceput sub forma unorsectiuni specializate, care sunt aprobate prin lege dectre Parlamentul Romniei

Propunerile au la baz analiza critic a situatiei existente, cu evidentierea zonal si punctuala disfunctionalittilor ce se manifest n profil teritorial, prospectarea evolutiei traficului nconcordant cu obiectivele generale de dezvoltare economico social a trii.

PATN Sectiunea I Ci de comunicatie

PATN Sectiunea II Apa

PATN Sectiunea III Zone protejate

PATN Sectiunea IV Reteaua de localitti

PATN Sectiunea V Zone de risc

PATN Sectiunea VI Turism

b) PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL PATZ

PATZ se ntocmeste pentru teritorii grupate ntr-o zon cu caracteristici comune,geografice, economice sau/si de alt natur, care cuprinde n ntregime sau partialteritoriul administrativ al mai multor unitti teritorial administrative.Acest tip de plangenereaz politici teritoriale zonale pe probleme concrete de interes comun.

Planurile de Amenajare a Teritoriului Zonal in functie de teritoriul pentru care seelaboreaz pot fi: regional, interjudetean, interorsenesc, intercomunal, periurban,metropolitan (al municipiilor de rangul 1) si frontalier.

Aceste planuri definesc cadrul de desfsurare a activittilor economice si sociale nconcordant cu planurile de amenajare a teritoriului superioare.

Pe baza acestor planuri se stabileste profilul socio-economic si zonificarea teritoriului nfunctie de posibilittile de dezvoltare a unittilor economice corelate cu disponibilul defort de munc, amplasarea constructiilor, dotrilor si echiprilor, respectnd patrimoniul

natural, trsturile specifice urbanistice si utilizarea rational a terenurilor n cadrul uneiorganizri structurale a perimetrului construibil.

c) Planul de amenajare a teritoriului judetean - PATJ - se ntocmeste pentru teritoriuladministrativ al judetului si reprezint expresia spatial a programului de dezvoltaresocio-economic a acestuia. PATJ are rol de armonizare a dezvoltrii durabile ateritoriului si preia prevederile planurilor de amenajare a teritoriului zonal sau national.

21


22/31

Elaborarea acestor planuri este o conditie pentru realizarea Planurilor UrbanisticeGenerale ale unittilor administrativ teritoriale componente. 90% din judetele trii auplanurile de amenajare a teritoriului judetean avizate si aprobate conform legii.

Planurile de amenajare a teritoriilor zonale PATZ - si judetene - PATJ - contin programe

de msuri pe termen scurt, mediu si lung care privesc nlturarea sau ameliorareadisfunctionalitatilor si disparittilor care se manifest n acea zon.

Amenajarea teritoriului la nivel UE:

TERITORIUL - este considerat o nova dimensiune a politicii europene (se adaugapoliticilor sectoriale: economice, sociale, de mediu)

Scopul major: o dezvoltare echilibrata si durabila

Factorii determinanti ai dezvoltarii amenajarii teritoriului:

continua integrare si cooperare intre Statele Membre (SM)

cresterea rolului si importantei comunitatilor locale in AT

procesul de extindere a UE si relatiile de vecinatate

O DEZVOLTARE SPATIALA POLICENTRICA SI O NOUA RELATIE URBAN -

RURAL

Dezvoltare spatiala policentrica si echilibrata

Orate si regiuni urbane dinamice, atractive si competitive

Arii rurale productive cu dezvoltare endogena (prin valorificarea

resurselor locale) si diversificata

Parteneriat urban - rural

UN ACCES ECHIVALENT LA INFRASTRUCTURA SICUNOASTERE

22


23/31

o abordare integrata in scopul imbunatatirii legturilor de transport si accesului la

cunoastere

Model de dezvoltare policentric: o baza pentru o accesibilitate mai buna

Utilizare eficienta si durabila a infrastructurii

Difuzarea inovarii si cunoasterii

OGESTIUNE INTELEAPTA A PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT

1.Patrimoniul natural si cultural ca resursa pentru dezvoltare

2.Conservarea si dezvoltarea patrimoniului natural

3.Managementut resursei de apa - o provocare pentru o dezvoltare durabila

4.Gestiunea /managementul creativ al peisajelor culturale

5.Gestiunea /managementul creativ al patrimoniului cultural

Compararea strategiilor de amenajare a teritoriului romanesc cu celal celorlalte state membre UE

Context si principii la nivelul celorlalte state member UE

Sunt trei factori contextuali care joac un rol fundamental n stabilireacaracteristicilor sistemelor de amenajare teritoriala din trile membre ale Uniunii

Europene si anume: Constitutia;

Structura guvernamental;

Cadrul legislativ.

ConstitutiaCaracteristicile esentiale ale amenajarii teritoriului sunt de regul stabilite prin

23


24/31

constitutia trilor respective.Diferentele ntre tri decurg din dou aspecte:

a) Msura n care constitutia defineste drepturile si responsabilittile individualesi publice. In unele constitutii sunt definite drepturi speciale legate de dezvoltare,

proprietatea asupra terenului si drepturile de proprietate. Aceste drepturi la rndullor influeneaz organizarea, priorittile si functionarea planificrii spatiale.

b) Structura guvernamental stabilit prin constitutie si alocarea competentelor nraport cu amenajarea teritoriului. Structura administratiilor publice este evident unfactor major n punerea n aplicare a planificrii, iar n unele tri constitutiaprotejeaz si autonomia nivelelor inferioare ale autorittilor de interventianivelului national.Exist exemple numeroase n care constituia stabileste drepturile fundamentalecu implicatii asupra amenajarii teritoriale. De exemplu n Olanda si Spania,constitutia prevede dreptul fiecrui cettean la o locuint decent, ceea ce explicimportanta pe care o dau ambele tri alocrii de locuinte. In Italia, de asemenea,constitutia stipuleaz dreptul cettenilor la un loc de munc si la locuint. InGermania principiul constitutional al conditiilor de trai egale pe tot cuprinsul triise reflect n mod foarte concret n mecanismul de redistribuire a resurselor ntrelanduri (Finanzausgleich).Constitutiile stipuleaz si alte drepturi care pot veni n contradictie cu obiectivelesi politicile de amenajarea teritoriala. De exemplu, n Finlanda si Portugaliaconstitutia garanteaz efectiv dreptul proprietarilor de a construi pe propriul lorteren; apar astfel cabane de-a lungul litoralului, ceea ce vine n conflict cu

obiectivele de protectie a mediului.In materie de proceduri, constitutiile pot garanta dreptul solicitantilor sau a unorterte prti s fac obiectii sau s atace n justitie deciziile de planificare. In sfrsit,constitutiile stabilesc obligatiile autorittilor publice, ale proprietarilor de teren siale promotorilor n probleme de echipare si compensatii.In unele tri sunt putine prevederi specifice legate de planificarea spatial. Inaceste cazuri, drepturile si obligatiile cettenilor, precum si organizareaproblemelor legate de amenajarea teritoriului sunt stipulate prin legi speciale.(Este cazul Angliei, care nu are o constitutie scris, dar si al altor tri n care

constitutiile nu acoper problemele legate de amenajarea teritoriala).

Structura guvernamentalUnul din rolurile majore ale constitutiilor este acela de a stabili niveleleadministratiilor publice, si competentele acestora, inclusiv cele legate deamenajarea teritoriala2 Prin structura guvernamental se ntelege structura autorittilor

24


25/31

administratiilor publice. Pe parcursul prezentei lucrari a fost pstrat termenul de

guvern (mai scurt) utilizat n limbile anglo-saxone att pentru nivelul central,

ctsi pentru cel local.

Sistemele de amenajare teritoriala pot fi definite n raport cu 6 caracteristiciesentiale:

Sfera de cuprindere a sistemului: aceasta se refer la seria deobiective politice care intr n competenta sistemului de planificare sipe care acesta le poate influenta; gradul de integrare ntre sistemul deplanificare spatial si planificarea si investitiile din diferitele sectoare,diferenta esential dintre diferitele sisteme constnd ntre sistemelecare integreaz planificarea economic si social cu planificareaspatial si cele care se ocup mai strict numai de controlulfolosintelor de teren. Intr-o serie de state exist o semnificativ

integrare oficial ntre planificarea social, economic, de mediu si deinfrastructur si sistemele de planificare spatial - Austria, Franta,Germania, Finlanda si Olanda sunt tri n care o asemenea integrare, dediferite intensitti, exist; Marea Britanie, Irlanda si Portugalia sunt pecale s fac asemenea legturi cu celelalte sisteme de planificare.

Tipul de planificare la nivel national si regional: acesta este un factorimportant, deoarece el ilustreaz n principal tendintele diferite dintretrile membre; la nivel municipal si local toate sistemele de planificareprezint abordri apropiate, utiliznd planuri si reglementri ca

instrumente principale; variatiile semnificative se manifest ndomeniul planificrii la nivel national si regional; unele tri, precumDanemarca si Finlanda, au n mod explicit planuri la nivel national,altele nu au planuri nationale cu o dimensiune spatial; planificarea lanivelele nationale si regionale depinde n mare msur de structuraadministrativ a trilor respective.

Danemarca: relatii ierarhizate intre nivelurile teritoriale

PLAN NATIONAL: cuprinde directive generale, puteri specifice (interventii),proiecte pilot (PP), anchete si informatii, ghiduri informative etc.

PLANURI REGIONALE: (14 provincii/ comitate) : cuprind orientari pentru 12 ani(revizuit la 4 ani) in ceea ce priveste: dezvoltarea urbana, mediul rural, protectiacadrului natural, infrastructure majore;PLANURI MUNICIPALE (275) au caracter predominant director, prevederi cadru

25


26/31

obligatorii (zone urbane, zone turistice etc.), sunt revizuite la 4 ani, impreuna cuplanuri sectoriale si financiare baza pentru planurile de actiune, fundamenteazapoliticile municipale;PLANURI LOCALE: reglementeaza utilizari de terenuri, regimul constructiilor sicaracteristici arhitecturale; obligatorii pentru anumite categorii de proiecte(consultarea publicului este obligatory)

Locul centrului de putere pentru operationalizarea sistemului serefer la structura administrativ - la caracterul acesteia -centralizat, regional sau local; n acest domeniu seobserv o tendintaccentuat de trecere spre ntrirea puterii la nivel regional; n Austria,Belgia, Germania, Italia si Spania se exercit puteri importante la nivelregional, prin sistemede guvernare regionalizate sau federale; creste ngeneral tendinta de a elabora planurispatiale cu caracter de coordonare

si de a integra aceste planuri cu planurile de dezvoltare regionale si cudocumentele de programare convenite cu Uniunea European; nevaluareagradului de descentralizare este necesar s se fac distinctiantre (1) descentralizarea administrativ ctre puterile si factorii deputere locali, precum si ctre consilii locale alese, cu putere de deciziesi (2) msura n care guvernul central si pstreaz influenta prin puteride supraveghere.

Unitare

Puerea rezida la nivelul Guvernului

national, dar anumite competente potfi delegate, pentru anumite unitatiteritoriale, unor departamente aleGuvernului sau administratiilor locale

Danemarca, Finlanda,

Franta, Grecia, Irlanda,Luxemburg, Olanda,Portugalia, Suedia, MareaBritanie

Regionale

Puterea rezida la nivelul guvernuluicentral si la nivelele imediat inferioaresi distributia competentelor estestabilita direct prin Constitutie

ItaliaSpania

Federale

Puterea este impartita intre guvernulnational si cele regionale, fiecaredispunand de autonomie in anumite

domenii si de competente de legiferare

AustriaBelgiaGermania

Rolul relativ al sectoarelor public si privat: se refer la msura ncare realizarea politicilor de planificare spatial se bazeaz pe sursepublice sau private si dac dezvoltarea este orientat predominant deplan sau de piat; n unele sisteme exist o relatie foarte strns ntre

26


27/31

planificare si implementare, statul avnd importante puteri nimplementare; este o practic curent n multe state membre ca sectorulpublic s aib un rol important n procesul de implementare, ndeosebin cazul unor proiecte mari, complexe de dezvoltare urban; n schimb,n Grecia, Spania si ntr-o oarecare msur n Anglia, implicareasectorului public n implementarea dezvoltrii este mult mai redus,planificarea fcut de sectorul public avnd n principal rolul de apromova si reglementa actiunile investitorilor privati.

Cadrul legislativ include legislatia care reglementeaz planificareaspatial, msura n care planurile si politicile au putere de lege siexistenta unor drepturi constitutionale sau altele legate de teren siproprietate; multe dintre statele membre au inclus ntr-o singur legesau un numr redus de acte normative cea mai mare parte a legislatieireferitoare la planificarea spatial; acestea includ si problemele de

mediu si altele si indic importanta pe care amenajarea teritoriala o aren activitatea guvernelor respective; Grecia, Italia si Portugalia au unsistem legislativ mai fragmentat, ceea ce le face mai putincomprehensive; n majoritatea statelor membre, instrumentele deplanificare, ndeosebi la nivel de detaliu, au fort de lege.

(Cadrul legislativ pentru planificare spatial (amenajare teritoriala) n trile UniuniiEuropene este foarte complex, mare parte constituind-o legislatia la nivel national siregional. Modul de organizare a cadrului legislativ are implicatii importante pentruanaliza si ntelegerea functionrii planificrii spatiale, cu referire n special la numrul sicomplexitatea legilor si la nivelul de administratie care initiaz legile. Desi fiecare statmembru are cadrul su legislativ specific, pot fi identificate dou mari categorii.In primacategorie sunt cuprinse statele membre care au o lege fundamental, cea care constituiebaza pentru reglementarea constructiilor si pentru elaborarea instrumentelor deplanificare. La aceasta se adaug, de regul, un numr mic de alte legi, cu referirespecific la probleme precum monumente istorice, renovare urban si evaluarea mediului.Poate exista si legislatie suplimentar pentru probleme cum ar fi competenteleautorittilor locale si subdiviziunile propriettilor (parcelarea). Instrumentele deplanificare propriu-zise pot deveni prti ale legislaiei. Aceste legi sunt, desigur,modificate n timp si completate cu legislatie secundar prin regulamente si ordine.Triledin nordul Europei aplic acest tip de legislatie, care desi este complex, ofer oreferint

central de baz n legea principal.)

Belgia 1962 Legea pentru planificarea spatiala

1991 Ordonanta Organica a planificarii si urbanismului1962 Legea pentru planificarea spatiala cu numeroase modificariulterioare, pentru Flandra

27


28/31

1984 Codul valon al amenajarii teritoriului, urbanismului sipatrimoniului (ultima editie 1994), Valonia

Danemarca 1992 Legea planificarii (amenajarii)

Germania1986 Codul federal de constructii, modificat in 1990 prin Tratatul deReunificare si in 1993 printr-un supliment

Grecia1983 L. 1337 Legea pentru extinderea legii pentru planurile urbane sidezvoltarea urbana; l. 1577-1985 Regulament general de constructii;legislatie extreme de complexa cu multe legi separate si regulamente.

Spania1992 Texto Refundido de la Ley somber el Regimen de Suelo y laOrdenacion Urbana si mai multe legi ale guvernelor regionale sicomunelor autonome

Franta1995 Legea de orientare pentru dezvoltarea si amenajarea teritoriului;Codul urbanismului

Irlanda1963 Legea guvernelor locale (planificare si dezvoltare), modificataprin Legile de Planificare ulterioare si prin Regulamentul guvernelorlocale din 1994

Italia1942 Legea nr. 1150, 1967 Legea nr. 765, 1977 Legea nr. 10, Legiregionale

Luxemburg

1937 Legea privind amenajarea oraselor si a aglomeratiilorimportante;1974 Legea privind amenajarea generala a teritoriului;1982 Legea mediului;1993 Legea parcurilor naturale

Olanda1965 Legea pentru planificarea spatiala, cu modificari substantiale in1985 si 1994

Austria Legile pentru planificarea spatiala a landurilor

Portugalia Multe legi diferite pe sectoare de activitate, care definesc anumite partiale sistemului, frecvent modificate prin decrete; principala Lege pentruplanificare spatiale esteDecretul-Lege nr. 794/76 Lei dos Solas

Finlanda1958 Legea pentru constructii; ultimele revizuiri: 1990, 1992, 1994 si1996

Suedia 1987 Legea pentru amenajare si constructiiMarea

Britanie1990 Town and country Planning Act(1972 in Scotia), modificata in2007

Gradul de maturitate si de finalizare a sistemului: se refer la o serie

de factori, precum gradul de acceptare a legislatiei specifice de ctrepopulatie; existenta instrumentelor moderne (de ultima or); gradul deintegrare pe vertical si cooperarea dintre diferitele nivele aleadministratiei; existenta unor mecanisme transparente de consultare.

Distanta dintre obiectivele formulate si rezultatele obtinutereprezint msura n care dezvoltrile care se produc sunt nconcordant cu obiectivele formulate si cu politicile amenajarii

28


29/31

teritoriale; n acest context, se pune n evident rolul pe care l-a avutamenajarea teritoriala n atingerea rezultatelor efective ale dezvoltrii.

In Romania exista legi si politici de amenajare a teritoriului, am preluat mareparte a reglementarilor UE in domeniu, dar nu sunt pedepsite corespunzator

abaterile de la aceste legi si regulamente europene si astfel nu exista o traditie inpunerea in practica a acestor politici de dimensiune spatiala. Se speculeazalacunele legislative la nivelul administrarii teritoriului, ajungandu-se pana la nivelmicro al organizarii teritoriului - in situatia in care activitatea de constructii din orasesi sate a scapat de sub control public deci diferente intre interesul public si privatin care sunt satisfacute interesele private (un numar restrans de actori decid modulde utilizare nu numai al intravilanului; importante pentru unii sunt profiturile excesivede pe urma exploatarii terenurilor, si nu calitatea amenajarii teritoriului etc.);- legea este inechitabila, in sensul ca satisface cu precadere solicitarile (de locuire,circulatie, loisir) adesea supradimensionate ale unei mici parti din populatie, pentru caaccepta ocuparea privata de amplasamente cu vocatie publica, pentru ca permite

randamente imobiliare excesive ale unor cetateni in raport cu vecinii lor, pentru ca nu tinecont de relativa egalitate in folosirea spatiului recomandata prin "zonning", deoarecepermite initierea de PUZ-uri de catre persoane private;- este inegala sub raportul echilibrului dintre public si privat, deoarece promoveazapreponderenta celui din urma: neglijeaza dezvoltarea retelei de spatii publice, nu impuneo tratare adecvata a acestora (imprejmuirile si vitrinele oarbe, parterele cu garaje si alteservicii), ba mai mult, permite ocuparea unor spatii publice existente cu destinatii private(proliferarea restaurantelor in parcuri) etc. cu efect asupra caracterului de reprezentare alunor parti de localitate.- dorim sa imbunatatim turismul la nivelul tarii, dar nu exista retele de transport si cai decomunicatie adecvate care sa faca legatura cu tarile Uniunii Europene, nici macar in

interiorul tarii nu se poate discuta de o retea de transport dezvoltata. Strazile noastrearata ca in urma unor bombardamente.

Lipsesc cu preponderenta gradul de maturitate (maturitate-precum gradul de

acceptare a legislatiei specifice de ctre populatie; existenta instrumentelor

moderne (de ultima or); gradul de integrare pe vertical si cooperarea dintre

diferitele nivele ale administratiei; existenta unor mecanisme transparente de

consultare) si de finalizare a sistemului si se gaseste o mare distanta intre

obiectivele formulate si rezultatele obtinute.

Concluzii:Analiza gamei att de largi de probleme economice, sociale si de mediu n mod integrat siechilibrat se poate realiza prin elaborarea comun a unui cadru de amenajare teritoriala cuimplicarea tuturor factorilor relevanti si adecvati si cu sprijinul societtii civile. Un astfelde cadru trebuie elaborat n conditiile unei perspective pe termen mediu si lung deoareceabordarea eficient a acestor probleme strategice necesit un interval lung de timp.Sunt necesare: echilibrarea rennoirii urbane cu expansiunea urban, integrareafolosintei terenului, transporturilor si infrastructurii, sustinerea vitalittii si

29


30/31

viabilittii centrelor orsenesti si municipale, asigurarea competitivittii economiceprin oferirea unor posibilitti de dezvoltare, promovarea includerii sociale,evaluarea impactului dezvoltrii asupra mediului si protejarea resurselor valoroase.n pofida unei evidente nevoi, o politic urban UE pe deplin dezvoltata este puinprobabil s se realizeze n urmtorul deceniu. Cel mult vom vedea problemele urbane sa

apara in ordinea de zi a agendei politicilor europene. Acest articol discut desprerecentele evoluii n "Europa urbana" din Uniunea European (UE), cu referire ladezbaterile unei recente iniiative urbane lansat de ctre Comisia European (CE). CE apublicat dou comunicari urbane, unul n mai 1997, Spre o Urban Ordinea de zi nUniunea European, i un al doilea, n octombrie 1998, Dezvoltarea urban durabil nUniunea European: Un cadru de aciune, urmat de o UE "European Urban Forum " laViena, n noiembrie 1998, sub prezentarea Presedentiei Austriece. Luate mpreun acesteevoluii notabile reprezint un prim pas n elaborarea unei politici europene urbane. Cutoate acestea crearea unui cadru complet dezvoltat de politici urbane Europene se aflundeva mai departe in timp.Astfel c nu ar trebui s ne atepteptam la dezvoltarea rapid a unei politici urbane n

UE.Europa se afl n prezent n ceea ce se poate numi o etap de nvare.

Bibliografie

1. Benedek, J. 2004 - Amenajarea teritoriului sidezvoltarea regionala, ed. Presa UniversitaraClujeana.

30


31/31

2. Cardas, M. 1984 - Mic lexicon ilustrat al notiunitor desistematizare, ed. Tehnica, Bucuresti .

3. Candea, M et. all 2006 - Organizarea, amenajarea si

dezvoltarea durabila a spatiului geografic, ed.Universitara Bucuresti.4. Enache, C., Ianasi, L., Pascariu, G. 2003 - Dezvoltarea

resurselor umane 'in domeniile constructii, urbanism siamenajarea teritoriului Modulul 1: Urbanism siamenajarea teritoriului, 5 vol Conspress, Bucuresti(bibl. UAUIM-III 3873).

16850995 Strategii de Amenajare a Teritoriului in UE

Documents

Transcript of 16850995 Strategii de Amenajare a Teritoriului in UE