7/26/2019 152029568-Faust

1/10

Faust

Johann Wolfgang von Goethe

a durat aproape 60 de ani. Autorul a subintitulat-o tragedie, dar poate Ii socotit totodat poem

dramatic sau dram filozofic.

Capodopera lui Goethe, Faust, este o creaie a crei elaborare a durat aproape 60 de ani (prima

parte a aprut n 1808, iar cea de-a doua a aprut postum, n 1833), complex, greu de ncadrat ntr-o

specie literar anumit; autorul ei a subintitulat-o tragedie, dar poate fi considerat, cu aceeai

ndreptire, poem dramatic sau dram filozofic.

Pornind de la celebra legend popular (din care este inspirat de asemenea tragedia

dramaturgului englez Christopher Marlowe - The Tragicall Histoire of Dr. Faustus i poemul lui Lessing) a

alchimistului care, pentru a ptrunde tainele tiinei, i vinde sufletul diavolului, Goethe a creat o

extraordinar dram, n centrul creia se afl omul care caut sensul existenei.

Actiuneaare loc in mai multe cadre, primul fiind in Rai, unde Dumnezeu pariaza cu Mefistofel ca

acesta nu il poate "seduce" pe muritorul sau preferat, Faust.

Actiunea se muta apoi pe pamant, unde il gasim pe Faust deprimat din cauza limitarilor sale de muritor,

aflat in imposibilitatea gasirii unui sens al vietii. Mefistofel ii promite lui Faust ca ii va oferi cunosterea in

schimbul sufletului. Faust accepta pactul.

In scurt timp, Faust se indragosteste de tanara Margaret ( sau Gretchen ), pe care o cucereste cu ajutorul

lui Mefistofel.

Aceasta se va indragosti la randul sau de Faust si va ramane insarcinata, ca apoi sa isi omoare copilul. Va ficondamnata la inchisoare pentru uciderea copilului, iar Faust si Mefistofel vor incerca sa o salveze, insa

atunci se va auzi o voce din cer anuntand ca este salvata.

Astfel se sfarseste prima parte a operei.

SUBIECTUL

Poemul incepe cu o dedicatielirica:poetul insingurat, simte aparand din umbrele trecutului

amintirile. Dedica umanitatii acest cant. Urmeaza prologul in teatru: dupa exemplul lui Shakespeare, se

foloseste procedeul teatrului in teatru, directorul teatrului vrea o actiune senzationala,poetul sustinetemeiurile ideale ale artei. Prologul urmator se desfasoara in cer ; viziunea dramatica este aceea a

misterelor medievale. Mefistofel apare intr-un duel temerar cu Dumnezeu. Dumnezeu ingaduie diavolului

sa stea intre oameni, convins ca acestia sunt puternici in nazuintele lor spre bine. Ca obiect al prinsorii este

ales Faust. Prologul acesta se desfasoara in ton de farsa, dar ascunde un puternic clocot uman.

Odata cortinele cerului trase, incepe drama pamanteasca. Faust, un batran medic, filozof, jurist,

teolog mediteaza. Stiinta nu i-a adus echilibrul interior, asa ca apeleaza la magie, dar semnul

macrocosmosului nu-l exalta, iar spiritul pamantului il inspaimanta. Are evidenta ingustimii lucrurilor

omenesti. Vrea sa-si ia viata, dar sunetul clopotelor, amintindu-i de copilarie, il redau vietii. Pleaca printreoameni simpli, in zi de sarbatoare, impreuna cu discipolul sau Wagner.

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=johann%20goethe&source=web&cd=1&cad=rja&ved=0CCsQFjAA&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FJohann_Wolfgang_von_Goethe&ei=0zpsUZ-WEOip4gSm9IHgDw&usg=AFQjCNHfm0IUseGO6dyrROAMUJgdZPrZgwhttp://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=johann%20goethe&source=web&cd=1&cad=rja&ved=0CCsQFjAA&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FJohann_Wolfgang_von_Goethe&ei=0zpsUZ-WEOip4gSm9IHgDw&usg=AFQjCNHfm0IUseGO6dyrROAMUJgdZPrZgw

7/26/2019 152029568-Faust

2/10

Revenit in camera sa de studiu, lui Faust ii apare diavolul sub forma unui caine negru. Interesul

dramatic creste. Poetul ne duce in atmosfera de magie a renasterii. Acum se releva Mefistofe; scena lunga,

se desfasoara in jurul motivului central al pactului. Faust fagaduieste sa se recunoasca in deplina stapanire

a diavolului, in clipa in care va fi atat de fericit incat va cere clipei sa se opreasca. Mefistofel ii ofera lui

Faust mai intai placerile vinului, in pivnita lui Auerbach, apoi il intinereste in bucataria vrajitoarelor.

Atmosfera est groteasca, de fantastic demonic. I se arata iubirea, prin aparitia inocenta a Margaretei. Faust

traieste experienta iubirii umane, experienta vie, spontana si profunda. Cadrul acestei idile este un micoras de provincie germana, in care timpul parca s-a oprit in loc. Mefistofel curma iubirea dintre Faust si

Margareta, maniindu-l pe Faust la uciderea fratelui Margaretei. Actiunea se desfasoara in timpi grabiti,

intre zidurile oraselului gotic, in obscuritatea noptii. In timp ce Margareta isi urmeaza drumul ei inconstient

spre delictul uman( otravirea mamei si uciderea copilului pe care il are cu Faust) inpinsa la aceastea de

manevrele diavolului, Faust ii cere lui Mefistofel sa-si poata stinge in abisurile simturilor pasiunea sa. Este

dus in NoapTEA Walpurgiei. In Visul noptii Walpurgiei asistam la nunta lui Oberon cu Titania, o

reprezentare fabuloasa, in stil Antic, cu personaje mitice, inspirata de Margareta si moartea ei adduce o

poezie de profunda umanitate: interventia lui Mefistofel nu face decat sa redea mai luminoasa mantuirea

Margaretei, al carui suflet este purtat de ingeri.

In partea a doua apoemului, Faust, departe de locul unde si-a incheiat Margareta scurta si tragic sa

existent, se regaseste intr-o poiana alpine. Atmosfera este romantica , de primavara Montana. Faust se

cufunda intr-un somn profund, ce-l purifica de erorile traite si il intareste pentru experiente noi. Impreuna

cu Mefistofel va ajunge la curtea Imparatului. Apar, incorporate alegoric, vederile autorului asupra rolului

nefast al principiilor, asupra politicii statelor. Transfigurat in cavaler medieval, Faust o va intalni pe Elena,

dar pentru aceasta va infrunta pe Imparat, va patrunde in imperiul mumelor ( personaje alegorice de o

complexa semnificatie simbolica). Din iubirea lui Faust cu Elena se va naste Euphorion, rapitor al focului ca

si Prometeu; va zbura ca Icar, dar se va prabusi. Disparitia lui e comentata intr-o lamentare lirica, care nesugereaza ca personajul i-a fost inspirit de destinul lui Byron.

Elena dispare, invaluita in valuri, in fantasme, in nori. Faust se trezeste pe un munte in Germania; ia

parte la un razboi. Mareea, in cursul ei ii sugereaza planul de a smulge oceanului pamanturile. Se avanta in

lupta si reuseste ca din mlastinile primate de la Imparat, dupa razboi, sa faca un tinut fertil. Faust,

centenar, este admirat si temut pentru puterea lui. Dar nu este multumit; pune pe Mefistofel sa alunge pe

Philemon si Baucis ( nume imprumutate Metamorfozelor lui Ovidiu), cei doi batrani din coliba ce umbrea

umil palatul sau. Dar destinul se amesteca si nedreptatea umana se transforma in crima; cei doi batrani

sunt arsi de vii in incendiul colibei pus de Mefistofel. Noaptea, patru aparitii alegorice femeile in cenusiu

: Nevoia, Lipsa, Vina si Grija ameninta pe Faust. Grija ii provoaca orbirea; pierzand lumina fizica, Faust a

castigat-o pe cea spiritual. Faust si-a incheiat opera; intr-un moment de contemplare fericita a ei, pronunta

cuvintele- cheie ale poetului:

Isi merita viata, libertatea acela numai

Ce zilnic si le cucereste ne-ncetat

Si astfel isi petrec aicea pe limanul

Primejdiei, copii si tineri,

7/26/2019 152029568-Faust

3/10

Barbati, mosnegi, cu vrednicie anul

As vrea sa vad asemenea devalmasie,

Sa locuiesc cu liberul popor pe libera campie.

Acelei clipe as putea sa-I spun, intaia oara:

Ramai, ca esti atata de frumoasa!

Caci urma zilei mele pamantele

Nici in eoni nu poate sa dispara.

Si presimtind o fericire, ce inalta se-nfiripa.

Eu gust acum suprema clipa.

Mefistofel incearca sa-I ia sufletul, dar Faust este salvat si purtat in ceruri. Finalul de apoteoza- printr-osimetrie cu prologul- reda atmosfera misterelor medievale.

Peisajul este grotesc, incarcat de magie, o reprezentare barbara de o frusta poezie, in care se releva

cunoasterea adanca a traditiilor si a superstitiilor populare germane

Procedeul apropierii antitetice dintre Faust si Invatacelul sau, Wagner- procedeu romantic.

Maestrul- suflet nelinistit, febil, insetat de experiente noi, impartit intre pamant si cer

Discipolul- un retor pedant este impregnate de un romantism discret.

Episodul Margareteiest impregnate de un romantism discret. Ingnua, umila si uluita in fata

cuvintelor ademenitoare ale lui Faust, ce-I apare ca o faptura coborata dintr-o lume superioara, ea

ii accepta iubirea.

Scena din gradinaeste de un mare lirism, de un sentimentalism bogat, intr-un joc de umbre si

lumini, de contraste, intuite cu finite.

Elenareprezinta ideea suprema de frumusete si armonia clasicitatii, in fata careia omul Nordului seinclina, patruns deopotriva de iubire si de admiratie

Faust ilustreaza lupta omului pentru descatusarea sa, calea acestuia spre perfectiunea morala, cale

plina de obstacole si slabiciuni, invinse si depasite treptat prin mereu innoite eforturi, pana ce insul

uman se apropie colectivitatii si a necesitatii subordonarii sale ca individ comandamentului solidaritatii

umane

Goethe a consacrat o miscare literara ( clasicismul german), imprimandu-i o directie si

conferindu-I un continut. Dar opera saincomensurabila- deschisa interpretarilor si exigentelor

spiritului modern- si-a dobandit o existenta proprie, independenta, in universalitate, prin valorile

artistice, ca si prin implicatiile morale, o opera exemplara in efortul de a uni speculatia cu practica:

7/26/2019 152029568-Faust

4/10

Opera se deschide cu o dedicaie, nchinare.

Urmeaz un dublu prolog: Prolog n teatru (ocazie pentru Goethe de a-i prezenta concepiile despre

literatur) i Prolog n cer.

Aici intervine o prinsoare ntre Dumnezeu i Mefistofel, divavolul care,convins c omul este dominat de

principiul rului, se angajeaz s ctige sufletul lui Faust.

Acesta (Faust) este un btrn savant, ajuns la captul unei viei de studiu, ce i exprim ntr-un monolog

insatisfacia fa de zdrnicia unor cunotine niciodat depline:

PARTEA NTI

Noapte

O ncpere nalt, boltit, cu nfiare gotic, Faust, nelinitit, st pe scaun la masa de scris.

FAUST

Am studiat cu rvn, ah, filozofiaDin scoar-n scoar, dreptul, medicina,i din pcate chiar teologia,

Arznd de zel.i iat-m acum un biet nebun,Cuminte ca i mai-nainte.n faa semenilor sunt magistru sau chiar doctor.De-atia ani nelepciunea o ncerc,mi port de nas discipoliiDe-a curmeziul sau n cerc.i vd c nu putem s tim nimic,

Amrciunea-mi arde inima n piept.Sunt, eu, ce-i drept, mai breaz i mai deteptDect aceti magitri, doctori, grmtici i popiToi mpreun: scrupule i ndoielin cuget nu mi se adun.

i nici n iad i nici de dracul team nu mi-e.n schimb nici bucurie n-am pe lume.C-a ti ceva deplin eu nu-mi nchipuii nu m amgesc c a puteaS-ndrum pe alii sau s-nv pe cineva.Nu am nici bunuri, nici argint,

7/26/2019 152029568-Faust

5/10

Nici cinste i nici slav pe pmnt.

Un cine n-ar putea s mai triesc-aa.Dins ast pricin m-am nchinat magiei, pe-ndelete.Ndjduit-am prin a duhului putere i cuvntS mi se dezvluiasc vreunul din secrete,S nu mai fiu silit, cu fruntea n sudoare,S spun ce nu tiu, cnd m-ntreab fiecare.Luntric s cunosc prin ce se ine universul.S vd puterile. Seminele a toate s le tiu. S nu-mi ncurc printre cuvinte mersul.

De m-ai vedea tu, Lun plin,n chinul meu ultima oar.Durerea-mi nu i-a fost strin.De-attea ori privind la tainicul tu foc

Vegheat-am, zbuciumndu-m-n acelai loc.Peste hrtii i cri, cu prieteniemi apreai n noaptea mea trzie.

O, dac m-a putea plimbaPe mguri n lumina ta,Cu duhurile prin liveziPe lng peterile verzi !Eliberat de chinurile minii

De fumul, de funinginea tiinei,

O, de-a putea pe plaiu'naltn roua firii s m scald !

Dar vai ! Mai sunt n nchisoare nc ? n ast gaur de zid, ca de osnd ? n care chiar lumina cerului doar tulbure ajunge.Prin geamuri zugrvite ea strpunge.mpresurat de tomuri sunt, de teancuri nvechite,Roase de molii i de praf acoperite.

Aceast ncpere afumatncins cu hrtie pn' la bolta ei nalt,De instrumente plin, unde staimprejmuit de sticle i retorte, de unelteGospodreti aduse din strbuni anume

Aceasta-i lumea ta ! Asta se cheam lume !

7/26/2019 152029568-Faust

6/10

Gndul amrciunii, care l ispitete o clip, este ndeprtat de bucuria srbtorii de afar i de forfota

mulimii prin natura aflat n pragul primverii.

Mefistofel i apare lui Faust i cei doi ncheie un pact prin care savantul primete tineree i plceri,

primind n schimb s-i dea sufletul diavolului n momentul cnd fericirea pe care o va tri l va

determina s cear clipei s se opreasc:

Faust

D mna i lovete ! Clipei de-i voi zice:

Rmi c eti att de frumoas ! -

ngduit i e atunci n lanuri s m fereci.

Atuncea moartea bat-n turn din clopot zgomotoas,

Atunci scpat de slujb eti, cum se cuvine.

Atuncea ornicul s stea, arttorul cad,

Oprit s fie timpul pentru mine !

Aventurile n care l antreneaz Mefistofel pe Faust simbolizeaz treptele parcurse de om spre

dobndirea fericirii.

Beia din pivnia lui Auerbach semnific plcerile vulgare, care nu-l pot satisface pe nsetatul de absolut

Faust.

ntinerit, acesta se apropie de fericire prin dragostea pentru Margareta, fptur pur sacrificat de

7/26/2019 152029568-Faust

7/10

Mefistofel spre a zdrnici aspiraia nalt a lui Faust, care, la ndemnul spiritului ru, l ucide pe fratele

iubitei sale.

Margareta este acuzat de pruncucidere i osndit.

Faust o viziteaz n nchisoare, asistnd la ultimele ei clipe.

Aici se ncheie prima parte a operei.

n cea de-a doua parte, faza ulterioar a ncercrii de a realiza fericirea o reprezint nsoirea dintre Faust

i Elena, celebra frumusee a antichitii, care simbolizeaz aspiraia lui Goethe spre armonia perfect

dintre spirit i materi realizat de vechii greci.

nsoirea celor doi se destram ns.

7/26/2019 152029568-Faust

8/10

Fericirea este gsit n viaa activ, n creaia util oamenilor.

La ndemnul lui Faust, mii de locuitori al unui rm inundabil construiesc diguri i seac mlatina,

transformnd-o n pmnt fertil.

Btrn i orb, urmrit de Grij, Faust are viziunea muncii creatoare n libertate i adreseaz clipei

invocaia prevzut n pact:

7/26/2019 152029568-Faust

9/10

PARTEA A DOUA

ACTUL V

Faust

O mlatin se-ntinde lng munte, nesfrit,

i infecteaz tot ce-am cucerit.

Bltoaca s se scurg, putred, n mare.

Aceasta-ar fi izbnda cea mai mare.

Un spaiu voi deschide multor milioane,

S locuiasc-aici, nu sigur, dar n libertate:

Sunt verzi cmpiile, i om i turm

Pe nou pmnt, de tihn, se ndrum

Spre aezrile, pe care, pe dmbul falnicViteaz norod le-a ridicat strdalnic.

ntrezresc aici o ar-paradis -

nverunat talazul bat n limanuri,

Unde sprtur face, ca s cotropeasc,

Alearg obtea. tirbitura s-a nchis.

Acestui rost i sunt cu totul nchinat,

Mijete ncheierea-nalt-a-nelepciunii:

i merit viaa, libertatea-acela numai

Ce zilnic i le cucerete ne-ncetat.i astfel i petrec aicea pe limanul

Primejdiei, copii i tineri,

Brbai, monegi, cu vrednicie anul.

A vrea s vd asemenea devlmie,

S locuiesc cu liberul popor pe liber cmpie.

Acelei clipe a putea s-i spun, ntia oar:

Rmi, c eti atta de frumoas !

Cci urma zilei mele pmntene

Nici n eoni nu poate s dispar.

i presimind o fericire, ce nalt se-nfirip,

Eu gust acum suprema clip.

Faust moare, dar Mefistofel nu-i va lua sufletul, pentru c fapta generoas l-a mntuit.

7/26/2019 152029568-Faust

10/10

Beia din pivnia lui Auerbach semnific plcerile vulgare, care nu pot satisface un spirit nsetat de absolut,

precum este Faust.

ntinerit, Faust se apropie de fericire prin iubirea pentru Margareta, o flint pur, sacrificat de Mefistofel

spre a zdrnici aspiraiile lui Faust. Margareta estenvinuit de pruncucidere i osndit.

n cea de a doua parte a operei, este prezentat dragostea dintre Faust i Elena, celebra frumusee aantichitii. Elena simbolizeaz aspiraia lui Goethe spre armonia perfect dintre spirit i materie, realizat

de vechii greci. nsoirea dintre cei doi se destram ns.

Faust gsete fericirea n viaa activ, n creaia folositoare oamenilor i societii n general. Faust afl c

sensul vieii st n fapt, n activitatea creatoare i adreseaz clipei invocaia prevzut n pact. Mefistofel,

potrivit pactului, vrea s i ia sufletul, dar Faust este mntuit prin faptul c a reuit s se ridice de la egoism

la cel mai nalt altruism, pentru c i-a pus viaa i activitatea creatoare n slujba societii.