mehedinþean

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

ObiectivScaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 954

15 NOIEMBRIE 2018 16 pagini * 1,00 leu

pag. 2

CONTINUARE ÎN PAGINA 3

Deputata Alina Teiº este noua preºedintã aOFSD Mehedinþi. Sãmbãtã, 10 noiembrie 2018, a avut

loc Conferinþa extraordinarã de alegeri a OFSDMehedinþi în cadrul cãreia Alina Teiº a fost alesã

Deputata Alina Teiº este noua preºedintã aOrganizaþiei Femeilor Social Democrate Mehedinþi

statutar, ea deþinând interimatul acestei organizaþii.Evenimentul politic a beneficiat de o prezenþãimportantã a conducerii centrale a partidului.

Dupã ani de dominaþieabsolutã, gruparea din jurul luiDaniel Petrovici îºi pierde influenþaasupra Consiliului Naþional alMinoritãþii Naþionale a Românilor dinSerbia. Rezultatele finale alealegerilor din 4 noiembrie 2018aratã o victorie clarã a listei condusede doctorul Ion Omoran, cu 5.346de voturi, ceea ce înseamnã 13mandate din cele 23 ale CNMNRS.Dragan Demici a intrat cu 3 membri. Alegerile pentru Consiliul Naþionalal Minoritãþii Naþionale a Românilordin Serbia (CNMRS), desfãºurate pe4 noiembrie 2018, au fost unele

Alegerile pentru CONSILIUL ROMÂNILOR DIN SERBIA, câºtigate de LISTA ION OMORANatipice. Dupã aproape 10 ani, doarpatru liste s-au depus la ComisiaElectoralã Republicanã. Douã liste suntdin Voivodina, celelalte douã sunt dinValea Timocului. De asemenea, dupãaproape 10 de influenþã totalã,gruparea Daniel Petrovici – MarcelDrãgan – Nicu Ciobanu îºi pierdeinfluenþa. Alegerile de duminicã nu auadus decât în jur de 2.601 de voturi,acestei grupãri, care în mod clar nu vamai putea controla Consiliul.Lista condusã de dr. Ion Omoran, pecare se aflã ºi Stevan Mihailov ºiDaniel Magdu este marea câºtigãtoare

CONTINUARE ÎN PAGINA 12

Ziua PatrimoniuluiMondial UNESCO

din România

pag. 4

Hramul mãnãstiriimehedinþene

“Sfinþii Voievozi”din Baia de Aramã

pag. 9

Spectacolul“100 de file de istorie

din Cartea Unirii”pag. 5

O nouã castã senaºte în România:

Epistolarii

Povara de a fi strivitde proprii tãi români

pag. 8

pag. 10

Acordul Bonn-Budapesta (19 - 23

august 1989) prin careGermania se angaja

sã spijine unireaTRANSILVANIEI cu…

UNGARIA!

social - politicOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.ro

Am vãzut zilele trecuteunele date statistice potrivit cãroravreo 600.000 de români, înmajoritatea lor tineri, aflaþi în putere,au plecat în Occident, la muncã,doar în anul în curs. E un fenomendeja cronic sau clasic, numiþi-l cumvreþi. Franþa, Italia, Germania,Anglia ºamd au devenit pentrufoarte mulþi români a doua casã,dacã nu chiar prima. Acolomuncesc, întemeiazã familii, daunaºtere copiilor care merg laºcoalã, cotizeazã la sistemul desãnãtate ºi pensii european. Desãrbãtori sau cu diferite ocazii maivin ºi pe acasã, în România, pe lapãrinþi ºi bunici. Nu au plecat dedrag, ci de nevoie.

Ce vreau sã spun este cãEuropa deja ne e familiarã, nemiºcãm prin ea ca pe la noi peacasã, venim, plecãm, câºtigãmbani buni, pe care aici nu preaavem cum sã-i câºtigãm. Suntem parte din Europa,europeni cu acte în regulã. Nu amauzit pe nimeni pânã acum sãconteste valorea imensã a actuluiaderãrii la Uniunea Europeanã.Cred cã e cel mai bun lucrupetrecut din anii ‘90 ºi pânã azi. Criticile aduse guvernãriiactuale de Comisia Europeanã nuau venit pe niciun fond deeuroscepticism sau, mai rãu, deantieuropenism. Dupã cum dejaºtiþi, Comisia Europeanã (CE) arecomandat þãrii noastre, în dejacelebrul Raport privindMecanismul de Cooperare ºiVerificare, sã suspende imediatpunerea în aplicare a legilorjustiþiei ºi a ordonanþelor deurgenþã ul terioare ºi sã le

revizuiascã þ inând cont derecomandãrile formulate în cadrulMCV, cât ºi de cele formulate deComisia de la Veneþia ºi de Grupulde state împotriva corupþiei alConsiliului Europei (GRECO). S-acerut ºi suspendarea imediatã atuturor procedurilor de numire ºi derevocare în curs care vizeazãprocurori în funcþie, relansareaprocesului de numire a procurorului-ºef al DNA care trebuie sã aibãexperienþã doveditã în domeniulurmãririi penale a infracþiunilor decorupþie ºi un mandat clar pentru caDNA sã continue efectuarea deanchete profesioniste, independenteºi imparþiale în cazurile de corupþie. Raportul mai recomandãConsiliului Superior al Magistraturiisã numeascã imediat o echipãinterimarã de conducere a InspecþieiJudiciare ºi sã numeascã, princoncurs, o nouã conducere a acesteiinstituþii. Dar ºi îngheþarea intrãriiîn vigoare a modificãrilor propusea fi aduse la Codul Penal ºi la Codulde Procedurã Penalã, precum ºirelansarea procesului de revizuire aCodului Penal ºi Codului deProcedurã Penalã. O întreagãnebunie, dupã cum deja aþi aflat depe posturile tv care, zilele acestea,au întors pe toate feþele chestiunea.ªi nu e una chiar derizorie. Opiniile despre raport, la noi, suntîmpãrþite. Unii cã e grav, cã am fãcutpaºi înapoi cu 11 ani, alþii cã e unraport neserios dar care trebuie luatîn serios, cã ne place sau nu. Cert e faptul cã nu putem ignoraaceste avertismente ºi recomandãri,ºi nu putem trata cu nepãsare faptulcã o guvernare ºchioapã a duslucrurile la acest nivel. Evenimenteledin 10 august, OUG 13, cuplulDragnea-Dãncilã au dus în Europaºi în lume imaginea unei Româniicare regreseazã, luptã cu inflaþia ºicu scepticismul investitorilor, nuimaginea unei þãri care dã înainte. În mod normal, dupã unasemenea raport, guvernul actual arfi trebuit sã demisioneze, iarDragnea sã plece acasã, ºi sã o luãmde la capãt, cumva.

"Europa noastrã"La o sutã de ani de la Marea

Unire, ne îndreptãm mai mult caoricând atenþia cãtre ceea ce are maivaloros þara noastrã. Cãtre frumuseþilela care alþii doar viseazã, dar pe carenoi le avem chiar în România. În þara noastrã regãsim locuri, clãdiri,monumente istorice deosebite, tradiþiicare au atras atenþia internaþionalã. Aºacã nu e de mirare cã România areînscrise pe lista reprezentativã aPatrimoniului Mondial UNESCO maimulte obiective culturale, dar ºiobiceiuri pãstrate din moºi-strãmoºi. Aceste obiective culturale, înscriseîn Patrimoniul UNESCO, suntpromovate, valorificate ºiconservate de statul român, iaracest lucru ni-l amintim în fiecarean, pe data de 16 noiembrie, cândeste sãrbãtoritã Ziua PatrimoniuluiMondial UNESCO din România. Aceastã zi a fost instituitã prinLegea nr. 160/2013. Data nu a foststabilitã întâmplãtor. La 16noiembrie 1972, la Paris, StateleMembre ale UNESCO au adoptatConvenþia privind ProtecþiaPatrimoniului Mondial Cultural ºiNatura. Aceeaºi datã reprezintã,de asemenea, ºi momentulconstituirii UNESCO. Se doreºte ca, prin declararea lanivel naþional a Zilei PatrimoniuluiMondial, sã se promovezeelementele de patrimoniu mondial.Frumuseþile României, dar ºitradiþiile ei, sã poatã fi mai binecunoscute ºi apreciate. Deasemenea, se doreºte protejarea ºiconservarea lor, dar ºi promovareala nivel internaþional. În prezent, România are înscrise,pe lista reprezentativã aPatrimoniului Mondial UNESCOmai multe obiective culturale.Vorbim de biserici cu picturã

Ziua Patrimoniului MondialUNESCO din România

muralã din nordul Moldovei dinprima jumãtate a secolului al XVI-lea, de Mãnãstirea Horezu, de satecu biserici fortificate dinTransilvania. De asemenea, din listãmai fac parte cetãþile dacice dinMunþii Orãºtiei, centrul istoric alSighiºoarei ºi ansamblul bisericilorde lemn din Maramureº. Pe lângãacestea, România are înscrise pelista UNESCO 3 rezervaþii alebiosferei: Pietrosul Mare, Retezatºi Delta Dunãrii. De asemenea, România areînscrise ºi ºase bunuri culturaleimateriale pe Lista reprezentativã aPatrimoniului Mondial Imaterial.Printre acestea se numãrã Doina,Ritualul Cãluºului, Ceramica deHorezu, Colindatul de ceatã, DansulFecioresc din Ardeal, Meºteºugulþeserii covoarelor de perete. Ziua de 16 noiembrie ne aduceaminte de obligaþiile pe care le avemfaþã de frumuseþile acestei þãri. Defaptul cã trebuie sã le protejãm,conservãm, promovãm. Mai ales cãtradiþiile ºi obiectivele culturale suntcele datoritã cãrora reuºim sã neremarcãm pe plan internaþional.

Vã mulþumesc!Deputat PSD Mehedinþi

Prof. Alina Teiº

evenimentOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018 pag. 3

Festivalul de Muzicã UºoarãIULIAN ANDREESCU, ediþia a XIV-a, 9-10 noiembrie 2018, sub egidaConsiliului Judeþean Mehedinþi,organizator, festival de þinutãnaþionalã, cel mai reprezentativ însud-vestul þãrii, a performat, a lansatnume din judeþul nostru cum ºi dinalte zone al þãrii. La ediþia din acest an, juriul,(preºedinte Titus Andrei) a acordaturmãtoarele premii:Marele premiu - PenghisCosmina Diana

Festivalul “Iulian Andreescu”

Premiul Special - Rãduinea MihaiPremiul I - Vlasie AndradaPremiul I - Turticã LorenaPremiul II - Teletin OtiliaPremiul II - Simion DenisaPremiul III - Prodan RareºPremiul III - Neghiþã VioletaMenþiune - Ghelber Oana, DanAntonio Eduard,Premiu “Radu Simu” - PupezescuTheodor Premiu “ªerban Georgescu” -Toma Delia.

Clasa politicã trebuie sãfacã tot ce este posibil pentru arespecta dreptul românilor la vot,evitând cozile la secþiile de votare,distanþele lungi între domiciliuºi secþia de vot sau, pur ºi simplu,interzicând acest drept uneipersoane care, din motive obiective,este în afara localitãþii de domiciliuîn ziua votului.

Partidul Naþional Liberal arecepþionat toate mesajele pe aceastãtemã ºi a ºi elaborat ºi un proiect deact normativ pentru folosirea votului

PNL susþine introducereaVOTULUI ELECTRONIC

prin mijloace electronice în alegeri,atât pentru românii din afaragraniþelor þãrii, cât ºi pentru cei carelocuiesc în România. PNL a organizat o dezbatere cuprezenþa celor mai buni specialiºti darºi a liderilor partidelor parlamentare,care a arãtat necesitatea unuiasemenea proiect dar ºi utilitateaunor ample consultãri cu privire lacea mai bunã soluþie tehnicã. De încredere în fiabilitatea uneiasemenea soluþii – gestionate de oinstituþie a statului român avândexpertizã, atâta vreme cât folosimmijloacele electronice pentru plãþionline/accesarea de servicii,avem nevoie în România ºi de odeterminare a clasei politice sã seangajeze într-un demers care vacontribui la creºterea participãriiîn alegerile din România.

Daniel CÎRJAN,Preºedinte PNLDrobetaTurnu Severin

La Drobeta Turnu Severin a venitRovana Plumb, ministrul FondurilorEuropene ºi Ministru interimar alEducaþiei Naþionale – preºedintaOFSD, Maria Lazãr, secretar generalOFSD, deputata Lilla Debelka,Secretar de stat la Ministerul pentruRomânii de Pretutindeni, deputataDaniela Oteºanu, preºedinta OFSDVâlcea, deputata Simona Oprescu,preºedinta OFSD Arges. De

Deputata Alina Teiº este noua preºedintã a Organizaþiei FemeilorSocial Democrate Mehedinþi

asemenea, la eveniment a fostprezent ºi preºedinte PSDMehedinþi, Aladin Georgescu,preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, primarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, MariusScreciu, dar ºi toþi parlamentariisocial democraþi din judeþ: senatorulLiviu Mazilu, deputaþii Vlad Bonteaºi Alexandru Bãlãnescu. Lucrãrile Conferinþei ai fostconduse de ministrul RovanaPlumb, care a avut numai cuvinte de

apreciere la adresa deputatei AlinaTeiº. “Am venit astãzi la DrobetaTurnu Severin, la Conferinþa OFSDMehedinþi, cu tot dragul ºi cusufletul deschis. Vreau sã vã spuncã noi, femeile, ne-am fãcut datoriacu responsabilitate ºi cudevotement, indifferent cã a fostvorba de familia noastrã sau defamilia politicã din care facem parte.Alina Teiº a fost întotdeauna alãturide mine ori de câte ori am avutnevoie de ajutorul ei. Îþi mulþumesc,Alina, pentru modul tãu de a relzolvace þi-ai propus ca deputat înParlamentul României ºi vreau sãºtii cã îþi acord tot sprijinul pentrutot ce faci ca deputat ºi pentru OFSDMehedinþi. O felicit pentru activitateadepusã pânã acum ºi în care a datdovadã de multã putere de muncãîn calitatea sa. Alina Teiº este ocolegã minunatã, foarte pregãtitã ºicu sufletul alãturi de noi. Suntconvinsã cã prin votul vostru deastãzi va fi ºi mai puternicã ºi maieficientã”, a declarat Rovana Plumb. La rândul sãu deputata Lilla

Debelka, Secretar de stat laMinisterul pentru Românii dePretutindeni a spus: “Îmi face odeosebitã plãcere sã fiu aici laDrobeta Turnu Severin. Alina Teiºeste o persoanã ce certã valoare,un o generos, cu principii foartesolide. O felicit pentru activitateadepusã pânã acum în care a datdovadã de multã putere de muncãîn calitatea sa”. Dupã citirea proiectului politic alorganizaþiei pentru perioadaurmãtoare a fost supusã la vot nouaconducere a OFSD Mehedinþi. Înurma votului, Alina Teriº ºi nouaconducere a OFSD Mehedinþi aufost votate în unanimitate. “Vãmulþumesc tuturor pentruîncrederea acordatã ºi vreau sã vãasigur de tot sprijinul ºi toatãdeschiderea mea pentru a face dinOFSD o organizaþiei puternicã.Vom fi mai unite ºi mai puternice”,a declarat Alina Teiº, la finalullucrãrilor Conferinþei extraordinarea OFSD Mehedinþi.

Biroul de presã

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018pag. 4

Biserica Ortodoxã aprãznuit marþi 13 noiembrie, peSfântul Ioan Gurã de Aurreprezentantul cel mai de seamã alartei oratorice ºi elocinþei creºtine. Fiind unul dintre cei trei mari SfinþiIerarhi ai Bisericii Ortodoxe, serbaþiîmpreunã la 30 ianuarie, SfântulIoan a fost luat ca ocrotitor de foartemulte lãcaºuri de cult. Între acestease numãrã ºi biserica severineanãde pe Calea Târgu Jiului, care ºi-a

Hramul singurei biserici închinatãSfântului Ioan Gurã de Aur din

Episcopia Severinului

serbat patronul spiritual. Parohia este pãstoritã de preotulparoh Adrian Cãpitãnescu. La slujbadin ziua hramului a participat ºi odelegaþie de la centrul eparhial,condusã de pãrintele InspectorBisericesc Ionuþ ªtefan, dar ºinumeroºi preoþi de la mai multeparohii învecinate. Credincioºii severineni s-au aflatastãzi împreunã în sigurul lãcaº decult din Eparhia Severinului ºiStrehaiei închinat Sf. Ioan Gurã deAur. Sfânta Liturghie din zi de hrama fost oficiatã în lãcaºul deînchinãciune de cãtre un sobor depreoþi sub protia pãrinteluiarhimandrit Pavel Nicolãescustareþul Mãnãstirii Topolniþa dinEpiscopia Severinului ºi Strehaieicare a rostit ºi un cuvânt deînvãþãturã la finalul Sfintei Liturghii. Rãspunsurile liturgice au fost date decãtre membrii grupului psaltic Sf. MareMucenic Gheorghe de la CatedralaEpiscopalã din Drobeta Turnu Severin. Parohia ortodoxã Calea TârguJiului a luat fiinþã în anul 2007 cuscopul de a asigura asistenþareligioasã pentru credincioºii dinzona de est a municipiului. Piatrade temelie a bisericii a fost pusã pe10 iunie 2007 în anul închinat Sf.Ioan Gurã de Aur. În cinci luni s-areuºit ridicarea demisolului acestuisfânt lãcaº de cult folosit ca paraclispânã la terminarea bisericii. Bisericadin parohia “Calea Tg. Jiului” estesingura din Eparhia Severinului ºiStrehaiei aºezatã sub purtarea degrijã a Sfântului Ioan Gurã de Aur.

Pr. Marian Alin Giginã

Joi, 08 noiembrie 2018,când Biserica Ortodoxã Românãprãznuieºte pe Sfinþii Arhangheli

Mihail ºi Gavril, mãnãstireamehedinþeanã Baia de Aramã

ºi-a serbat hramul. Manifestãrile dedicate acestuihram, au început încã din seara zileide miercuri, când a fost sãvârºitãslujba Vecerniei Mari unitã cu Litia,dar ºi slujba Privegherii, iar a douazi a fost sãvârºitã Sfânta ºiDumnezeiasca Liturghie de cãtrePreasfinþitul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaiei,fiind înconjurat de un ales soborde preoþi ºi diaconi. În cuvântul de învãþãturã, aºezat lasufletele credincioºilor prezenþi,Preasfinþitul Pãrinte Episcop Nicodimle-a tâlcuit pericopa evanghelicã dinaceastã zi ºi le-a transmis tuturorcelor care îºi serbeazã ocrotitorulspiritual, arhiereºti binecuvântãri ºicalde îmbrãþiºãri. Rãspunsurile dintimpul Sfintei Liturghii au fost datede cãtre Grupul “Sfântul Nicodim”al Catedralei Episcopale dinDrobeta-Turnu-Severin. Mãnãstirea Baia de Aramã, estesituatã în partea de nord-vest aOlteniei, în Podiºul Mehedinþi ºi seadãposteºte într-o depresiune micã,fiind înconjuratã de dealurileDochiciu, Dealul-Mare ºi Cornet,comunicând prin ºoselele naþionalecu Târgu Jiu, Motru, Strehaia,Drobeta Turnu Severin, precum ºicu staþiunile Bãile Herculane ºi Bala. Mãnãstirea ºi-a început activitateaîncã din anul 1703, iar bisericamãnãstirii pãstreazã integral picturaoriginarã, executatã din pridvor pânãîn altar în tehnica fresco. Picturaeste specificã decoraþiunii interioare

Hramul mãnãstirii mehedinþene“Sfinþii Voievozi” din Baia de Aramã

de sfârºit de secol XVII, începutulsecolului XVIII din teritoriulromânesc aflat între CarpaþiiMeridionali ºi Dunãre. Funcþionând iniþial ca mãnãstirede cãlugãri, Mãnãstirea Baia deAramã a fost reinstauratã prindecizia Sinodului Mitropolitan în2008, când s-a aprobat reînfiinþareaMãnãstirii Sfinþii Voievozi din oraºulBaia de Aramã, ca mãnãstire decãlugãriþe, sub jurisdicþia EpiscopieiSeverinului ºi Strehaiei, ºi având castareþã pe monahia Mihaela Pãiuº.

Pr. Marian Gherghinescu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018 pag. 5

Halloween-ul este adeseadisputat. Noi, profesorii, greºim îna susþine aceastã sãrbãtoare? Activitatea ce s-a desfãºurat pe datade 31.10.2018 a avut un singur scop,ºi anume trezirea imaginaþiei elevilorºcolii noastre, Liceul Teoretic „ªerbanCioculescu”, elevi ce prin prismamodernizãrii, dar ºi a situaþiei triste asocietãþii contemporane au uitat demult sã mai viseze. Astfel, prin momentele ce aucompus aceastã activitate, precumprezentarea unor curiozitãþi, ascenetei „Petrecere de Halloween”, aconcursului de întrebãri fulger, eleviiau simþit bucuria de a fi copii, fiindintroduºi într-o lume de poveste. Stângãciile ºi emoþiile au fost, deasemenea savurate de cãtrespectatorii care au înþeles vãzând

Petrecere de HALLOWEEN

prestaþia colegilor cât de importanteste sã te implici în astfel de activitãþi. Aºadar, vrãjitoarele, vârcolacul,mumia, iluzionistul, nu doar cã suntpersonaje „inofensive” aºa cumpesemne au gândit ºi Anderson saufraþii Grimm, ci mai mult decât atâtajutã copilul în a face diferenþa întrebine ºi rãu de la o vârstã fragedã. Sãlile de clasã au fost decoratecu tot felul de obiecte specificesãrbãtorii, de cãtre profesori ºielevi, atracþia zilei fiind dovleacul.

Finalul activitãþii a fost unul„delicios”, având menirea de a-i facepe cei mici sã simtã spiritul acesteisãrbãtori. Aºadar, profesorii le-auoferit elevilor dulciuri chiar ºi fãrãcolindul specific: „Trick or treat, giveme something good to eat!”

Prof. BOBIC MARIA-VIVIANA

Partidul Miºcarea Popularã -Filiala Mehedinþi a demarat strângereade semnãturi pentru susþinereaCampaniei Naþionale P.M.P.“Pensiile speciale sunt FURT”. Prin acest demers aducem lacunoºtinþa severinenilor ºimehedinþenilor cã iniþiativa legislativãa P.M.P. propune abrogarea pensiilorspeciale pentru anumite categorii depersonal, cum ar fi: personalul Curþiide Conturi (exemplu pensie medieîncasatã în cuantum de 7.619 lei),membrii Corpului Diplomatic ºiConsular (exemplu pensie medieîncasatã în cuantum de 5.483 lei),deputaþi ºi senatori (exemplu pensiemedie încasatã în cuantum de 4.570lei ), funcþionarii publici parlamentari(exemplu pensie medie încasatã încuantum de 3.811 lei). Pentru pensiile de serviciumenþionate anterior, care sefinanþeazã parþial sau integral dinbugetul de stat, personalul activ nuplãteºte contribuþie individualã labugetul de stat. Prin urmare sunt înafara principiului contributivitãþii. De asemenea susþinemrecompensarea sacrificiuluiinvalizilor, veteranilor, vãduvelor derãzboi ºi al vãduvelor de veterani derãzboi în timpul ºi ca urmare arãzboaielor mondiale ºi a sacrificiuluipersonalului armatei participant laacþiuni militare curente în teatrele deoperaþii ºi al urmaºilor acestuia. Statul trebuie sã compenseze cu

Partidul Miºcarea Popularã solicitãeliminarea pensiilor speciale

indemnizaþii decente sacrificiul fãcut,iar pentru promovarea solidaritãþii ºia camaraderiei faþã de eroii care aufãcut ºi fac fapte de vitejie pentrupatrie, precum ºi pentru spiritul desacrificiu al familiilor acestora,societatea contemporanã are datoriade a-i cinsti în timpul vieþii ºi de adovedi cã România are capacitatea dea se integra în dimensiunea socialã aAlianþei Nord – Atlantice cu aceeaºiloialitate, seriozitate ºi determinaremanifestate în planul participãrii laactivitãþile militare comune. Astfel, în anul Centenarului esteimperios necesar sã se recunoascãrolul ºi locul armatei în istoria ºiprezentul României, inclusiv prinintrarea în vigoare a acestorrecompense începând cu data de1 decembrie 2018.

PREªEDINTE P.M.P. – FILIALAMEHEDINÞI,

Emanoil – Rãzvan ROªCA

Spectacolul “100 de file deistorie din Cartea Unirii”

Vineri, 9 noiembrie 2018, aavut loc, în zona de promenadã astrãzii Criºan, spectacolul CarteaUnirii, organizat în cadrulproiectului “100 de file de istorie dinCartea Unirii”, proiect cofinanþat deAdministraþia Fondului CulturalNaþional. Copiii de la Centrul ªcolarpentru Educaþie Incluzivã ConstantinPufan ºi de la Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi, au transmis,prin limbajul specific vârstei ºinevoilor speciale, mesaje de sufletprin care au evocat patriotismul înadevãratul sens al cuvântului. Pentrua capta interesul audienþei ºi a redaatmosfera de sãrbãtoare de acum100 de ani, spectacolul a debutatcu un marº al Unirii în ritmurilemuzicale ale Horii Unirii.

Programul spectacolului Cartea

Unirii a constat în vernisajulexpoziþiei Cartea Unirii,lansarea Cãrþii Unirii,concert de muzicã patrioticã(cântecele care au însufleþitpoporul român pentruUnire), momente de oratorie(citirea Declaraþiilor deUnire, poezii patriotice), oreprezentaþie sumarã deteatru labirint, adaptatã laposibilitãþile mentale ale copiilor„speciali”, care a avut ca temã peSamoilã Mârza, fotograful Uniriide la 1918. Invitat la acest spectacol a fostGrupul Vocal “Izvoraºul” alEpiscopiei Severinului ºi Strehaiei,care a susþinut un concert demuzicã patrioticã. Atmosfera de sãrbãtoare afost animatã de baloane º i

steguleþe tricolore. În acordurile cântecului HoraUnirii , toþ i cei prezenþ i la

spectacolul Cartea Unirii s-auprins într-o Horã mare a Unirii.

Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* În împrejurãrile politice pecare le traversãm, tot mai mulþicompatrioþi resimt acut absenþaliderilor lucizi ºi iubitori de þarã ºide carte bunã, minþi lucide puse înslujba binelui obºtesc, precumCorneliu Vadim Tudor, AdrianPãunescu, George Pruteanu ºi, cuvoia dumneavoastrã, AdrianNãstase. Iatã, de pildã, apropo decazul transferãrii AmbasadeiRomâniei din Israel, de la Tel Aviv,la Ierusalim, care era, prin 2010-2011 poziþia liderului PRM,Corneliu Vadim Tudor, cãruia nupuþini se grãbiserã sã-i punã etichetade antisemit, în chestiuneaIerusalimului: „Nu înþeleg de ce sedau lupte atât de grele pentruIerusalim: acest oraº este ºi trebuiesã rãmânã evreiesc, fiincã el a fostfondat de Regele David, iar Biblia nupomeneºte de niciun palestinianprin împrejurimi. Realitatea istoricãne obligã sã fim cinstiþi.”. (Cele maifrumoase aforisme, Editura FundaþieiRomânia Mare, 2011). Prin urmare,ce anume ar fi nociv în mutareaAmbasadei României din Israel, dela Tel Aviv, la Ierusalim? Evident,nimic. În schimb, un plus de respectfaþã de tradiþiile istorice ale StatuluiIsrael. Dacã ne uitãm mai atent cine,în România, este deranjat de aºaceva, poate cã înþelegem mai multe... * Da, dar când e sã-l întrebi devorbã (mã rog, de sãnãtate!),dumnealui nici cã, nici cã, nici cã-ipasã! De ce? C-a lui e mai frumoasã!ªi mai drãgãstoasã! ªi maifiroscoasã, mãi, mãi! Acum, lãsândglumiþele la o parte, orice l-ai întreba

„Com’e triste Venezia!...”pe dulapul cu multe molii lamansardã, îl ia pe NU în braþe!Probabil – dar ce zic eu probabil?sigur! el a terminat la aceeºi ºcoalãcu Codruþa. Mai grav e altceva. Insul,ori de câte ori se duce în strãinãtãþuri,

dar mai ales în zona bruxellezã, îºidenigreazã þara care s-a lãsat pãcãlitãmult prea uºor ºi l-a scos preºedinte.În mintea lui puþinã, dar, se pare,extrem de lucrativã, a rãsãrit gândulcã numai în acest fel îºi poate regladiferendele cu PSD, cu Guvernul ºi,inevitabil, cu Dragnea. Aºa se face cãorganismele europene, ca sã-ºimenþinã în funcþie protejatul, voteazãadecvat tot felul de rapoarte ºi derezoluþii împotriva României, subpretextul apãrarii „statului de drept”,dar, în realitate, menite sã împiedicepunerea în aplicare a programului deguvernare, mai ales a legilor justiþiei. * Astfel, toate canalele decomunicare au claxonat, cu douã zileîn urmã, despre „marþea neagrã”,când România ar fi primit douã„grave lovituri de imagine”, laBruxelles, prin votarea unei rezoluþii

a Parlamentului European ºi araportului MCV, documente în care,ca sã folosim un termen generic, semanifesta „îngrijorarea” faþã desituaþia din România, unde au avutloc niºte manifestãri huliganice prin

august ºi unde se încearcãimplementarea legilor justiþiei,aprobate deja de Parlament, inclusivprin ajustarea lor ca urmare arecomandãrilor Comisiei de laVeneþia. („Com’ e triste Venezia!”).O comisie care, între noi fie vorba,nu prea mai ºtie nici ea ce vrea.Galant, nici dl Tudorel Toader,membru al respectivei comisii, nupare sã doreascã a aduce oarecelãmuriri în aceastã direcþie!... Casã nu mai lungim vorba, ºmecheriide la Bruxelles, democraþi din tata-n tatã, desigur, vor, nici mai mult,nici mai puþin, ca în România sãfie încãlcatã ordinea constituþionalã,doar fiindcã ei sunt „îngrijoraþi” desoarta clienþilor lor aciuaþi peaceste meleaguri. Din nefericire,politicienii care ne reprezintã înorganismele europene, cu foarte

puþine excepþii, nu fac nimic pentrua contracara tratamentul de coloniede mâna a ºaptea la care e supusãþara noastrã ºi voteazã cot la cot culiftele spurcate ale Apusului, înschimbul unor punguþe cu arginþimurdari, foarte murdari, împotrivaintereselor ei. Respectiveledocumente – trebuie reþinut! – nuobligã România la niciun fel deabordare juridicã. Prin urmare, ar fibine ca autoritãþile de la Bucureºtisã-ºi vadã de treaba lor ºi sã nu pleceurechea la tot felul de grozãviipropagandistice sau, Doamnefereºte, sã pice sub masã de fricã.Luaþi exemplu, fraþilor, de la coanaViorica, premierul României, de, cares-a comportat absolut bãrbãteºte, înurmã cu ceva vreme, chiar acolo, laBruxelles. Pentru cã, vorba aceea,nu mor caii când vor câinii. Chiardacã la noi cei mai mulþi cai audevenit mârþoage. * Nu ºtiu de ce, dupã toate acesteconsideraþii, îmi vine în minte unpanseu al regretatului CorneliuVadim Tudor, personalitateculturalã ºi politicã de care ampomenit ºi la începutul acestorrânduri. Iatã ce zicea Vadim:„Pentru a face carierã politicãinternaþionalã, trebuie sãîndeplineºti cel puþin una dintreaceste trei condiþii: 1) mason; 2)evreu; 3) homosexual. Eu nu suntnimic din toate astea.”.(Cele maifrumoase aforisme, EdituraFundaþiei „România Mare”, 2011,p.62). Eventualele concluzii lelãsãm în seama dumneavoastrã,stimaþi cititori!...

evenimentOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018 pag. 7

Români americani cu activitãþi deosebite, premiaþi în cadrul Galei„100 pentru Centenar”, organizatã la Ambasada României din Washington (4)

Alexandra Nechita Alexandra Nechita s-a nãscut în1985 ºi a început sã picteze lavârsta de doi ani. A avut primaexpoziþie publicã la vârsta de 8 aniºi talentul sãu extraordinar a fostimediat recunoscut. A atras atenþiadeopotrivã criticilor de artã ºipublicului larg ºi a fost prezentatãde media drept „copil minune” ºisupranumitã „micul Picasso”. În2008 a absolvit UCLA ºi locuieºteîn prezent în Los Angeles. Alexandra Nechita ºi-a creat unlimbaj vizual propriu, într-o manierãunicã, liricã ºi abstractã, iar lucrãrilesale, prezentate la expoziþii înîntreaga lume, au personalitateartisticã, sunt sofisticate ºi pline deviaþã. A obþinut numeroase premiidecernate în întreaga lume pentrucreaþiile ºi realizãrile sale. Susþinãtoare activã a artei camod de comunicare ºi mijloc deexpresie, inclusiv în ºcol i,Alexandra ºi-a fãcut o misiune dina contribui la rezolvarea paºnicãa conflictelor. Dan Nicolae Dan Nicolae este Profesor laUniversity of Chicago, Decan alFacultãþii de Statisticã, Profesor laFacultatea de Medicinã, secþia GeneticãMedicalã ºi Profesor la Facultatea deGeneticã Umanã. Profesorul DanNicolae este recunoscut ca unul dintreliderii mondiali în aplicaþiile statisticiiºi matematicii în geneticã. Prof. Nicolae s-a nãscut la Craiovaunde a absolvit „Liceul NicolaeBãlcescu” (azi numit Colegiul NaþionalCarol I). În perioada 1990-1995 aurmat cursurile Facultãþii deMatematicã de la Universitatea dinBucureºti ºi ulterior a obþinutdoctoratul în Statisticã la University ofChicago.Dupã un an ca cercetãtor lade Code Genetics în Islanda, aacceptat sã se alãture corpuluiprofesoral al University of Chicago.A fost profesor vizitator la Universityof Oxford ºi UCLA, iar în perioada2015-2016 a fost conducãtorulSecþiei de Geneticã Medicalã. Cercetarea profesorului Nicolae

acoperã mai multe domenii: statisticãmatematicã, statisticã geneticã ºigenetica bolilor complexe. Grupul decercetare al profesorului Nicolae areun rol activ în a dezvolta metodeoptime pentru culegerea datelor, în aformula modele pentru reþelelemoleculare ºi în a dezvolta soluþiimatematice ºi algoritmi pentruanalizarea datelor generate pentru zecide mii de pacienþi ºi milioane de factoride risc. Cercetarea profesoruluiNicolae a dus la numeroasedescoperiri de gene ºi procesemoleculare implicate în astmul bronºicºi în boala lui Crohn ºi a deschis noiarii de cercetare care încearcã sãînþeleagã factorii prenatali (moleculariºi de mediu) în etiologia astmului. Prof. Nicolae a publicat peste 130de articole ºtiinþifice care au fostcitate de mai mult de 25.000 de ori.Este membru în numeroase bordurieditoriale ºi a participat în zeci decomisii de evaluare a granturilor înStatele Unite, Canada, Anglia ºiUniunea Europeanã. Marius Stan Dr. Marius Stan este recunoscutinternaþional ca unul dintreîntemeietorii modelãrii ºi simulãrii pecalculator a fenomenelor care apar lamultiple scale temporale ºi spaþiale.Din 2010 este Cercetãtor Principal lainstitutul de cercetare ”ArgonneNational Laboratory” din Chicagounde conduce un grup de cercetarecare utilizeazã elemente de inteligenþãartificialã ºi simulãri pe calculatoarede mare performanþã pentru creareaunor materiale noi cu aplicaþii îndomeniul energetic ºi în cel alcomponentelor electronice. EsteProfesor la Institutul de Informaticã(Computation Institute) alUniversitãþii Chicago ºi Profesor laInstitutul de ªtiinþã ºi Inginerie(NAISE) al Universitãþii Northwestern. Marius Stan a copilãrit la Urziceni,judeþul Ialomiþa, unde a absolvitliceul teoretic „Grigore Moisil”. În1986 a absolvit Facultatea de Fizicãa Universitãþii Bucureºti. Dupã unstagiu la ROFEP S.A., a devenitCercetãtor ªtiinþific la Institutul deChimie Fizicã al Academiei Române,

iar în 1997 Marius Stan a obþinutDoctoratul în Chimie. În acelaºi ana început un stagiu postdoctoral lainstitutul de cercetare „Los AlamosNational Laboratory” din SUA  Înscurt timp a fost angajat permanentºi a creat un grup dedicat studieriiproprietãþilor termodinamice alematerialelor. În perioada 2013-2015 d-nul Dr.Stan a fost Consilier Principal peProbleme de Informaticã ºi DirectorNaþional la Ministerul Energiei alSUA, în Washington DC, în timpuladministraþiei Preºedintelui BarackObama. În aceastã capacitate adezvoltat elemente ale strategiei SUAîn domeniul energetic ºi a condusprograme naþionale de cercetare cuun buget de peste 50 de milioanede dolari. În cadrul Organizaþiei deCooperare Economicã ºi Dezvoltare(OECD), d-nul Dr. Stan a creat ºicondus un grup de dezvoltarestrategicã a modelãrii pe calculatordin care fac parte reprezentanþi ai 16þãri. În 2018, UniversitateaPolitehnicã Bucureºti i-a acordattitlul de Doctor Honoris Causa. Eliot Sorel Eliot Sorel este medic, liderinovator în medicina globalã ºiexpert în performanþa sistemelor desãnãtate. Este Senior Scholar laGeorge Washington University,Center of Healthcare Innovationsand Policy Research ºi predã cursuridespre performanþa sistemelorglobale de sãnãtate ºi sãnãtatementalã globalã. În 2013 dr. Sorel ainiþiat un model integrat de îngrijireprimarã, sãnãtate mentalã ºi sãnãtatepublicã, ca mijloc de a creºtecalitatea, accesul ºi caracterulsustenabil al sistemului de sãnãtate. Este principalul autor al DeclaraþieiAsociaþiei Americane de Psihiatrie(APA) cu privire la Îngrijire Integratãdin 2016 ºi coautor al Declaraþiei dela Bucureºti a Asociaþiei Mondialede Psihiatrie cu privire la ÎngrijireaIntegratã ºi Îngrijirea Colaborativãdin 2015. În perioada 2016-2018, afost membru în board-ul pentrupolitica schimbului de informaþii însãnãtate din District of Columbia,

desemnat de primarul WashingtonDC, Muriel Bowser. A editat numeroase cãrþi ºi apublicat articole ºi studii ºtiinþificeprestigioase. A primit titlul de DoctorHonoris Causa din parteaUniversitãþii de Medicinã CarolDavila, precum ºi a UniversitãþiiPolitehnice din Bucureºti. În 2004a fost decorat de PreºedinteleRomâniei cu Steaua României îngrad de Comandor. Victor Velculescu Dr. Velculescu este Profesor deoncologie ºi patologie ºi co-Directoral Diviziei de Biologia Cancerului laCentrul de Cancer Sidney Kimmel alFacultãþii de Medicinã a UniversitãþiiJohns Hopkins. Dr. Velculescu estecunoscut pe plan internaþional pentrudescoperirile sale în domeniulgenomica ºi cercetarea cancerului.Dr. Velculescu ºi colegii sãi de laUniversitatea Johns Hopkins au fãcutprima analizã de secvenþare aîntregului genom al cancerului uman,identificând gene ºi mecanismeimportante ale cancerului. Mai recent,grupul Dr-ului Velculescu a dezvoltatnoi metode de analizã în sânge pentrudetecþia ºi monitorizarea cancerului.Aceste descoperiri au ajutat ladezvoltarea de noi domenii dediagnostic de precizie ºi medicinãpersonalizatã în oncologie ºi alte boli. Dr. Velculescu s-a nãscut înRomânia ºi a emigrat în America lavârsta de 7 ani împreunã cu familiasa. ªi-a obþinut licenþa la StanfordUniversity ºi masteratul ºi doctoratulla Facultatea de Medicinã aUniversitãþii Johns Hopkins. Dr.Velculescu este membru al AsociaþieiAmericane de Cercetare aCancerului, precum ºi membru al maimultor organizaþii ºi instituþiimedicale din America ºi strãinãtate.În anul 2017, Dr. Velculescu a fostales Membru Onorific din Strãinãtateal Academiei Române. Dr. Velculescua primit numeroase premii naþionaleºi internaþionale pentru cercetarea saºi a fost decorat cu Ordinul NaþionalPentru Merit în grad de Cavaler.

Ambasada Românieiîn Statele Unite ale Americii

opiniiOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018pag. 8

Nu ºtiu dacã pe vremeafanarioþilor se proceda în acelaºimod. Nu cunosc nici dacã în lungaperioadã a domnitorilor români unºide Înalta Poartã existau asemeneaobiceiuri. Dar azi când, precum învremurile acelea, cei care conducRomânia ajung la putere numai cublagoslovenia stãpânitorilor trãitoriîn depãrtatele puncte cardinale dedincolo sau de dincoace de mareabaltã, în þarã se cristalizeazã o nouãcastã: Casta epistolarilor. Cine sunt epistolarii Uºor, uºor, aproape pe neobservate,epistolarii reuºesc sã încropeascã onouã structurã socialã româneascã.

Una strict specializatã în „informarea”operativã a stãpânilor noºtri dedeparte cu ceea ce se întâmplã aici,aproape. Deºi aºa ar pãrea la o primãvedere, ei nu sunt spioni. Nu sunt nicidiplomaþi strãini acreditaþi oficial.Prin urmare, nu fac parte dincategoria funcþionarilor care au caobligaþie profesionalã informareaperiodicã a ºefilor cu situaþia din þarade acreditare. Noii epistolari suntromâni. Români de-ai noºtri, neaoºi.Sunt mulþi. Sunt încrâncenaþi,perseverenþi ºi aproape invizibili. Eise aflã cuibãriþi, de cele mai multe orianonim, prin neºtiutele cotloane alepartidelor tradiþionale ori sãlãºuiescascunºi prin birourile partiduleþelorapãrute ca ciupercile dupã ploaie.Mai pot fi gãsiþi ocupând funcþiiadministrative mai mult sau mai puþinînalte, îi vedem la televizor învãþându-

Teo Palade, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

O nouã castã se naºte în România: Epistolariine democraþia, le citim prin ziareînjurãturile literare adresate tuturorcelor care nu sunt de acord cu ei sauîi putem descoperi amestecaþi printremiile de pierde varã din O.N.G.-uriunde par a fi entitãþi fãrã fizionomiiconcrete, trepãduºi neînsemnaþipierduþi printre personajele caremãnâncã ºi ele o pâine albã plãtitãdin verziºorii primiþi ca donaþii,desigur, absolut nevinovate. Cu ce se ocupã ei, epistolarii Dupã cum o spune ºi titulatura,epistolarii scriu. Epistolarii adevãraþinu au clipe de rãgaz. Pentru ei, nuexistã subiect lipsit de interes. Fiecare

aspect al vieþii politice, fiecarelaturã a activitãþii sociale, oricehotãrâre guvernamentalã, voturiledin parlament, nenumãratelemiºcãri politice ale partideloradverse, ieºirile în stradã aleprotestatarilor profesioniºti sau acelor de ocazie, toate, fãrã excepþie,sunt luate la puricat ºi rãstãlmãcitede sârguincioasa castã aepistolarilor. Cu grijã ºi cu omãiestrie îndelung exersatã, oriceaspect al vieþii sociale,economice, politice sau juridiceeste cules ºi prelucrat spre arãspunde unor scopuri bineconturate ºi bine plãtite. Pentru caplãtitorii în monedã forte sã fieserviþi „a la carte” cu toate

argumentele necesare susþineriipropriilor interese, epistolariimuncesc din greu. Nu esteîntotdeuna uºor sã vopseºti întreagarealitate în culorile sugerate destãpânii tãi. Dar ei, epistolariiprofesioniºti, nu se dau bãtuþi.Persevereazã. Una peste alta,epistolarii români se ocupã cu otreabã murdarã. Se îndeletnicesc cuponegrirea, pe criterii politice, aceea ce este românesc. Pentru cã,dincolo de numele unui politicianponegrit sau al altuia defãimat esteRomânia. Este Þara! Citindu-le „creaþiile”, te minuneazãîncrâncenarea cu care lucreazã pentrua produce rãu patriei lor. Româniazugrãvitã de ei este o altã Românie.Nu seamãnã pe nicãieri cu Româniape care tu, ca român, o vezi, o simþi, încare îþi petreci zilele. Prin minciunã,

prin denaturarea gravã a adevãrului,prin manipulare ºi intrigi de culise, ei,epistolarii, clãdesc în mintea strãinilor,a decidenþilor din forurile U.E. ºi nunumai, o Românie diferitã. O Românieîn descompunere, îndãratnicã, rãuintenþionatã, fãþarnicã. O Românie caretrebuie strunitã prin mãsuri extreme,care meritã pedepsitã exemplar,supravegheatã cu atenþie ºi, desigur,chematã cât mai des la judecatã. ORomânie penalã! Rezultatul Rezultatul? Mii de epistole sunttrimise, într-un ºir neîntrerupt nicide ploi nici de cutremure, cãtrebirourile sutelor de oficiali aiUniunii Europene. Poºta de laBruxelles sau de la Strasbourg aravea pentru ce sã le mulþumeascãepistolarilor români, iaratotputernicul internet ar trebui sãle dedice o paginã în cartea sa deistorie contemporanã. Sunt mesajeîn care România este terfelitã.Guvernul, parlamentul, politicieniimportanþi sau de mâna a doua,cetãþenii care nu-s de acord cuviziunile acestor epistolari, suntacuzaþi de anti-europenism, deanti-democratism, de minciunã ºiprefãcãtorie. Cine pierde? În primulrând, românul obiºnuit. Acela care,oriunde ajunge, este privit cususpiciune ºi desconsideraretocmai fiindcã este român. Pe de o parte, intenþionat sau nu, oatmosferã ostilã României esteîntreþinutã de acei strãini care, citindscrisorile epistolarilor din þarã, îºiînchipuie cã ne cunosc. Unii dintre ei,poate de bunã credinþã, intoxicaþi cuveninul epistolelor, ne judecã nedreptca þarã ºi ne categorisesc umilitor capopor. Spre exemplu, la Strasbourg,un parlamentar spaniol, în plen, aîntrebat prim-ministrul României de ceîºi urãºte atât de mult poporul...Insultãtor pentru demnitar ºi pentruþarã? Desigur! Dar, sã nu ne grãbim îna-l acuza pe parlamentar. Nedumerireasa pare fireascã dacã a crezut înmesajele numeroase primite de laepistolarii noºtri profesioniºti. Ori, dacãa fost convins cã sunt adevãrate celespuse de poate cel mai ilustrureprezentant (ales democratic în

parlamentul european!) al epistolarilorromâni, de Monica Macovei:„Guvernul a lovit cu bastoane ºigrenade proprii cetãþeni”. Indignareaparlamentarului spaniol ar putea fijustificatã ºi dacã a ascultat, dându-icrezare, cuvântul dlui SiegfriedMureºan. ªi el, politicianul Siegfried,un europarlamentar român de seamã:„Oamenii se manifestã împotriva unuiguvern care e controlat de preºedintelePartidului Social-Democrat,care e uninfractor condamnat de mai multeori, iar când infractorii fac legi, legilesunt bune pentru infractori, nu suntbune pentru oameni”. Pe de altã parte, existã oficialitãþieuropene care cunosc bine realitãþileromâneºti dar, din motive de orientarepoliticã, nu agreeazã situaþia din þarã.Ei folosesc „semnalãrile” primite(uneori comandate) de la castaepistolarilor români drept argumentede necontestat atunci când acuzãguvernul, parlamentul naþional oriCurtea Constituþionalã a României. Înacest sens, ar merita citaþi o mulþimede oficiali de la Bruxelles, dar ºi dinþãrile partenere de Uniune. Pe toþi îipune în umbrã un personaj devenitclasic - dl. Frans Timmerman, înaltdemnitar european. Ori de câte ori areocazia, el citeazã, în foruri de decizieeuropene, aproape cu punct ºi virgulã,din operele epistolarilor români: „Cutoþii suntem conºtienþi cã iniþiativeleautoritãþilor române începând cu 2017în ceea ce priveºte Codul penal, Codulde procedurã penalã ºi în generalprevederile din domeniul judiciar audus la îngrijorãri la o serie întreagã deactori atât din România, cât ºi în Europaºi la nivel internaþional. [...] Dacã seadoptã fãrã modificãri legile Justiþieimodificate ºi codurile penalemodificate ar afecta sistemul judiciar,inclusiv capacitatea de a combatecorupþia ºi alte infracþiuni. [...] Dacãvom ajunge la concluzia cã regulile suntîncãlcate, nu vom ezita sã luãm mãsurilenecesare, chiar sã aducem în faþainstanþei guvernul român. Facem apella Guvernul României sã readucã pecalea cea bunã procesul de reforme. [...]

opiniiOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018 pag. 9

Patriarhul României Danielspune despre pãrinþii plecaþi din þarãºi care ºi-au lãsat acasã copiii, cãsunt niºte oameni fãrã suflet, de ceamai joasã speþã. Adicã ºi-auabandonat semenii. Practic suntniºte nenorociþi care vor putrezi înIad. Tot ce e posibil. Nu se ºtie cume organizatã lumea de dincolo ºi cereguli sunt ºi pe acolo, dacã o exista. Problema este cu lumea de aici:pentru cã pe Patriarhul þãrii, ãla careîºi plimbã dosul în limuzinã ºi a puspopii sã scoatã lumea lareferendumul pentru familiatradiþionalã, este extrem de nervos.Este ºi normal: pãrinþii plecaþi dinþarã nu mai sunt în þarã sã mai achitedin taxe bisericii. Nu mai vin sãachite pomelnice, acatiste, taxa decult ºi alte dãri, nesupuse impozitãrii. Nenorociþii de pãrinþi care îºiabandoneazã copiii în þarã, alãturide bunici sau alte rude, pleacã dinþarã pentru cã nu sunt angajaþi aiBisericii, sã nu plãteascã vreo taxãºi nici ai statului, sã fie siguri de unloc de muncã ºi sã poatã beneficiade binefacerile ultimelor creºterisalariale din sectorul bugetar. Ei ºi-au luat lumea în cap ºi au plecatdin þarã. Neicã, Daniel! Au plecatvreo cinci-ºase milioane. Nu e o

ªtefan Bãeºiu

Povara de a fi strivit de proprii tãi româniglumã. Bisericile rãmân pustii ºi numai are cine plãti taxe ºi salarii. Enasoalã treaba, de aia îi huleºti ºiînfierezi pe pãrinþii care muncescpe brânci în afara þãrii, sã trimitãbani acasã, copiilor. Nu te ataca, zãu. Mai sunt ºi pãrinþicare mor ºi tot în þarã vin laîngropãciune. Adicã taxele pe moartetot mata le încasezi. Nu toþi cei 6milioane de români sunt plecaþi de tot.Mai sunt unii care se întorc ºi o mareparte vor fi înmormântaþi în pãmântromânesc. Nu dispera, cã vin ºibãnuþii. Cu banii colectaþi la moartearomânilor, milostivul Daniel va putearidica un spital pentru copiii lãsaþisinguri în þarã de românii nenorociþi. Când vezi ºi auzi asemenea fãpturide bugetari, fie ei ºi oameni ai Bisericiinu ai cum sã nu îi fericeºti pe ceiplecaþi din þarã. Le-a fost enorm degreu sã îºi ia lumea în cap ºi valiza laspinare ºi sã înceapã de la zero în altãþarã. Adicã trebuie sã ai un obraz foartegros, sã nu apreciezi munca uneicãpºunãrese care îºi lasã copiii în þarãîn grija omului ºi le trimite timp deºase luni bani de mâncare, haine ºimeditaþii ºi de taxa de cult. Haintrebuie sã fii când nu te gândeºti cãfemeia munceºte poate suplimentarºi ajunge la 10 – 12 ore ca sã facã

mai multe lãdiþe, deci mai mulþi bani.De ce nu munceºte în þarã, s-arîntreba Tatãl spiritual al românaºilor?Pentru cã mama de 35 de ani în þarãprimeºte 1.200 de lei ºi afarã 1.200de euro. Bani de cafea pentru uniibugetari din România care au averipe care nu le pot justifica. De asta cei care pleacã din þarãsunt fericiþi cã au scãpat deduhneala crasã de aici, dar suntnefericiþi ºi nenorociþi în sinea lorcã seara nu pot sã le spunãnoapte bunã copiilor ºi cã nu potsã îi þinã de mânã. Ar fi fost maibine sã rãmânã iobagi pe câtevasute de lei ºi sã trãiascã în mizerie.Daniel luptã pentru iobãgirearomânilor, pentru educarea lor saupentru traiul în sãrãcie ºiîndobitocire? Sã se decidã. Probabil cã ºi Biserica arenevoie sã se scuture de jugulistoriei ºi sã se reformeze. Sã numai producã asemenea lideri care

judecã înaintea lui Dumnezeu ºinu dupã Dumnezeu. Apropos, arputea trãi fãrã bani liderii Bisericii?Pãrintele Daniel ce leafã are?1.200 de lei? Cum s-ar descurcadin banii aceºtia? I-ar ajunge debenzinã sau de CatedralaMântuirii Neamului? Neamultrebuie ridicat întâi din mizerie. În Catedralã vor intra tot sãracii ºicei care au mai rãmas în þarã, mulþipensionari care îºi aºteaptã sfârºitulºi se gândesc la faptul cã mãcarcopiii lor plecaþi din þarã au scãpat depovarã. Povara de a fi strivit de propriitãi români. Umilit ºi ºpãguit. Mai suntºi români care suferã afarã, dar mãcarpot spera la un trai decent ºi la omuncã plãtitã corespunzãtor. În rest,politicã româneascã, fie ºi în sânulBisericii. O putea trãi Daniel cu 1.200de lei pe lunã într-o garsonierã, fieºi doar 6 luni de iarnã? El singur,fãrã nevastã ºi încã trei copiii înîntreþinere.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018pag. 10

În vara anului 1989,Republica Federalã Germaniafinalizase în mare înþelegerile cuUniunea Sovieticã ºi cu S.U.A.,privitoare la unificarea þãrii. Franþa ºiMarea Britanie au încercat sã se opunãacestui proiect. În cadrul întâlniriidintre preºedintele Franþei, FrancoisMitterand ºi cel al Uniunii Sovietice,Mihail Gorbaciov, de la Kiev, din 6decembrie 1989, a cãrei stenogramãa fost datã publicitãþii, Mitterand aarãtat pericolul refacerii puteriiGermaniei ºi a exercitãrii unui controlal ei asupra întregului centru alEuropei. El l-a rugat pe Gorbaciov sãnu sprijine proiectul german dereunificare, promiþând în schimbaccesul Moscovei la fonduri mari prinBanca Europeanã de Reconstrucþie ºiDezvoltare. Franþa ºi Marea Britanieinvocau ºi necesitatea menþineriiGermaniei divizatã pentru a nu-i crea

Acordul Bonn-Budapesta (19 - 23 august 1989) prin care Germania seangaja sã spijine unirea TRANSILVANIEI cu… UNGARIA!

probleme lui Gorbaciov, sprijinitorulpoliticii Occidentului, în faþa acuzaþiilorpe care i le aduceau grupãrile politico-militare ºi de informaþii conservatoarede la Moscova, nemulþumite de faptulcã preºedintele sovietic sprijineapromovarea intereselor occidentale.Pentru a-l sprijini pe Mihail Gorbaciov,Marea Britanie ºi Franþa au sprijinitregimurile politice pro-sovietice dincentrul ºi estul Europei, cum a fost ºicazul sprijinirii grupãrii Iliescu-Militaru-Brucan de la Bucureºti. Unii lideri din Republica DemocratãGermanã nu s-au împãcat uºor cuideea dispariþiei Germaniei comuniste,mai ales ºefii Partidului Comunist,Erich Honeker (deloc) ºi unii lideri aiStasi, ca generalii Erich Mielke ºiMarkus Wolff (greu). Era necesarã oacþiune popularã de anvergurã, care sãîi convingã pe comuniºtii radicali sãaccepte mersul evenimentelor spre

reunificarea paºnicã a þãrii. Guvernulvest-german a conceput un plan detrecere în masã a unor cetãþeni dinGermania de Est în cea de Vest. Pentruaceasta cancelarul Helmuth Kohl s-adeplasat la Budapesta, în perioada 23-25 august 1989 ºi a încheiat AcordulBonn-Budapesta, privitor laangajamentele de sprijin al Ungarieipentru reunificarea Germaniei ºi alguvernului de la Bonn pentrureunificarea Ungariei cu Transilvania. Anterior se purtaserã discuþii intense,încheiate în jurul lui 19 august 1989.Prin acordul încheiat Ungaria seangaja sã deschidã graniþa cu Austria,permiþând est-germanilor, care intraucu zecile de mii ca turiºti în Ungaria,sã treacã în vest. În schimb Germanias-a angajat sã sprijine Ungaria îneforturile ei de a recuperaTransilvania. Încurajarea germanã ºisiguranþa guvernului maghiar, legat

de interesul Uniunii Sovieticepentru destabilizareaRomâniei, a determinatBudapesta sã se implice dinplin în acþiunile din România,din decembrie 1989, alãturi deserviciile secrete ale altor state. De altfel Uniunea Sovieticãdemarase cu decenii în urmã, din1969, pregãtirile în vedereaschimbãrii regimului ceauºist dela Bucureºti, aºteptând doarcondiþii prielnice ºi motivaþii solide.Printr-un document al serviciuluivest-german de informaþii, B.N.D.,emis în anul 1973, guvernul de laBonn era informat cã ministrulsovietic al Apãrãrii, mareºalulAndrei Greciko,a afirmat într-o

convorbire cu Erich Honeker cã „într-operspectivã mai lungã, lucrurile nu maipot continua astfel cu România”.Serviciile sovietice de securitate ºiinformaþii creaserã o unitate specialã, caresprijinea din umbrã organizaþiilerevizioniste maghiare din emigraþie, carerevendicau Transilvania cu glas tare. De asemenea, sovieticii au catalizatrevendicãrile bulgarilor faþã de sudulDobrogei. În iunie 1971, cu ocaziavizitei în China, Nicolae Ceauºescu afost informat de preºedintele Mao ºi depremierul Ciu En Lai cã Moscovaacþioneazã împotriva României, mai alesprin agentura compusã dinpersonalitãþile politice, informative ºimilitare care fãcuserã studiile în U.R.S.S.ºi slujeau în continuare internaþi-onalismul communist - în general ºiUniunea Sovieticã - în special. În cursul revoltei populare ºi alloviturii de stat din România(decembrie 1989), Ungaria a fostimplicatã direct în destabilizareaRomâniei, iar acþiunile diversioniste s-au desfãºurat în formele cele maiviolente în Transilvania, mai ales de-alungul unui aliniament de frontierã aprovinciei istorice (Timiºoara, Arad,Cugir, Sibiu, Braºov, Târgu Secuiesc,Miercurea Ciuc ºi altele).

Prof. univ. dr. Corvin LupuNota noastrã: Din fericire, planul de

destabilizare nu a reuºit. Totuºi a existatun preþ uriaº: acceptarea devalizãrii þãriiîn favoarea corporaþiilor strãine,distrugerea economiei ºi transformareaRomâniei într-o piaþã de desfacere.Dincolo de asta planul dezmembrãriiþãrii noastre continuã ºi acum. Oare vomfi în stare sã gestionãm noile provocãri?

opiniiOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018 pag. 11

AMINTIRI DIN PRIZONIERATUL ÎN AUSTRIA ALE UNUI COMBATANTMEHEDINÞEAN ÎN RÃZBOIUL ÎNTREGIRII NEAMULUI ROMÂNESC (2)

CONTINUARE ÎN NUMÃRUL URMÃTOR Tudor Rãþoi

La Baziaº, prizonierii au fost scoºi din ºlepuriºi încãrcaþi în trenuri, cu care au plecat spreTimiºoara. În drum spre capitala Banatului, trenula trecut prin Vârºeþ ºi aici, pentru prima datã dupãmult timp – mãrturiseºte Iordache - “m-am sãturatde mâncare. Ne-au dat varzã cu carne de berbec,la 2 câte o tãviþã de varzã, dar fãrã linguri, mulþiau mâncat cu degetele din tavã” (f. 58).

Aici, la Vârºeþ, prizonierii români aveau sã fieinsultaþi grosolan, în bãtaie dejoc ºi în româneºte,de cãtre un soldat din armata austro-ungarã: “Cuastfel de oameni – a reþinut Iordache - am plecatnoi sã batem pe bulgari ? cãci ca sã îi batem peei, pe unguri, nici n-ar mai fi fost vorba” (f. 58).

Dupã Timiºoara trenurile formate din vagoanede marfã au trecut prin Arad, Oradea, Debreþin,Budapesta, ajungând la Györ.

C. Iordache noteazã cã, la Debreþin, în garã, pelângã o gardã de husari unguri prezenþi pentru a-i pãzi pe prizonieri, au venit “multe femei, care,în româneºte, ne îmbãrbãtau ºi ne fãceau curaj,cu cuvinte bune, cred cã trebuie sã fi fost româncecare, cu toatã ora înaintatã, auzind cã vin prizonieridin România, au þinut sã vie sã ne vazã” (f. 48 v).

Pe drum prizonierii s-au umplut de pãduchi,astfel cã la Györ au intrat în carantinã, fiind obligaþisã se culce pe jos, pe ciment, închiºi ermetic ºisupuºi despãducherii goi, în timpul iernii.

La 30 ianuarie 1917 au plecat de lângã Györ,având iluzia cã se îndreptau spre România.Neºtiind direcþia în care mergeau ºi nutrindsperanþa reîntoarcerii în þarã, se încurajau dândîn bobi, ghicind în stele etc.

De bunã seamã, n-au ajuns acasã, dimpotrivã,au plecat ºi mai spre vest, ajungând în Tirol, laTrient/Trento. Aici prizonierii au primit câte unnumãr de identificare, pe o bucatã de pânzã cusutãpe pieptul hainei. Iordache a primit numãrul19.280, ceea ce însemna cã, pânã la el, mai erauîncã 19.279 de prizonieri români (f. 66 v).

De la Trento, prin Innsbruck, prizonierii au ajunsla Bozen/Bolzano (actuala capitalã a regiuniiautonome Tirolul de Sud), unde au rãmas o mailungã perioadã de timp.

La un moment dat, mergând în coloanã pe undrum de munte, plin de zãpadã, au auzit un glas“de cântec românesc“ ºi “ni s-a umplut inima debucurie. Apropiindu-ne, am întâlnit un pluton desoldaþi români, care mergea în marº subcomanda unui plutonier major (feldvebel), cumse zice la unguri, cânta în marº cânteceromâneºti, cãci cred cã erau toþi români. În dreptulnostru, n-au mai cântat ºi plutonierul major allor a strigat în româneºte la noi, cã ce e cu voi,mãi, români? Unde mergeþi? Câþiva am rãspuns

cã nici noi nu ºtim unde mergem, cã nu ni sespune. Plutonierul a mai zis cã ºi el e român,din Banat, ºi cã se numeºte Craioveanul, apoine-am depãrtat” (f. 68 v).

De-a lungul iernii 1917, într-o regiunemuntoasã, stãpânitã de nãmeþi dar altminterifoarte frumoasã dacã n-ar fi fost vreme de rãzboi,prizonierii au curãþat la zãpadã, prin satele dinregiune ºi pe drumurile care duceau la frontul deluptã, situate foarte aproape, la circa 3 km degraniþa Austriei cu Italia, de multe ori sub tirulartileriei italiene (f. 73, 73 v, 78). Au parcurs sutede km pe jos, de multe ori cu încãlþãmintea ruptã,mai mult desculþi ºi prost hrãniþi. “Pe oriunde neduceau la lucru, luau cu noi ºi bucãtarii cucazanele ºi ne gãteau acolo ciorbã nenorocitã dincarne de cal. Cãci acolo tãiau câte un cal ºi pãstraucarnea pentru noi, când era proaspãtã mai eraceva de ea, dar pânã sã consumãm noi un calcarnea se strica, înverzea ºi mirosea atât de tarecã nu se mai apropiau nici bucãtarii de ea. Cubatistele la nas, o tocau, o puneau în cazan ºi,dupã ce fãceau focul, se depãrtau, ca apoi, cândera nevoie sã mai facã focul, tot cu batista la nas,puneau lemne pe foc. Ca sã mai disparã puþinmirosul, fierbeau ºi lãpãdau 2 sau 3 ape ºi apoi ofierbeau pentru noi, dar carnea tot mirosea foartegreu, cã nu intra în stomac de greþoasã. Însã defoamea ce aveam, trebuia sã mâncãm, cã altfelmuream de foame” (f. 74).

Lucrând uneori ºi prin sate, populaþia civilãcare era de origine italianã ne simpatiza ºi necompãtimea, dar nu avea ce face, era strict opritsã nu se apropie nimeni de noi, ca de niºte ceimai rãi hoþi sau criminali, cât nici sã nu ne deanimic de-ale mâncãrii, zicea santinela cã au ordinsã nu lase ºi nici noi sã nu primim nimic, cã eruºine, lucru ce noi numai de ruºine nu maiputeam, istoviþi de foame ºi mizerie, sã pãstrãmcinste ºi sã mai facem onoare ungurilor. Cu toaterigorile, populaþia tot trecea, femeile ºi copiii ºidãdeau la prizonieri câte ceva ce aveau ºi ei. Uniipe ascuns, dupã grãmezile de zãpadã, alþii întreacãt, iar unele femei se uitau la uºã sau lafereastrã pânã nu observau santinelele ºi aruncaujos, în zãpadã, cartofi fierþi, nuci sau bucãþele demãmãligã, un fel de amestec de caºcaval de vacãcu fãinã de porumb, la care oamenii se aruncauca vitele pe jos, prin zãpadã, sã adune, treceauunii peste alþii ºi se amestecau cu zãpada, iarsantinelele se supãrau rãu ºi strigau la unii cã-iîmpuºcã (f. 74 v)”.

Omenia localnicilor, concomitent cu spiritul deobservaþie al prizonierilor, întemeiat pe educaþiaprimitã acasã ºi nealterat de vicisitudinile detenþiei,i-a îndemnat adesea pe cei bãtuþi de soarta

strãinãtãþii sã observe cu interes modul de viaþãal celor din regiunea de surghiun. Iordacheconsemneazã, de pildã, cã locuitorii satului Bando,de lângã Trento, unde se aflau, “se ocupã mult cucreºterea vitelor, o rasã de vaci sure închis ºi numari, dar <care> sunt frumoase ºi bune de lapte,cu care se hrãnesc locuitorii, preparând un delicioscaºcaval foarte bun la gust. Femeile se ocupã ºicu munca puþinului câmp ce au, ele cosesc fânulîn locul bãrbaþilor, iar bãrbaþii pleacã primãvara prinþarã sau ºi în alte þãri dupã lucru, ajungând chiar ºila noi, în România, ei fiind cei mai buni meºteri încioplitul pietrei ºi construcþii de tot felul ºi tocmaitoamna se înapoiazã acasã” (f. 80).

Dar clipele de viaþã relativ mai liniºtite erau foartepuþine, întrucât, în general, “prizonierii români eraucei mai rãu vãzuþi de austro-unguri, cãci îºi ziceau,ei, românii, au fost prea ºireþi ºi laºi, cã au pornitrãzboi contra lor, când ei luptau din greu cu inamiciicu care erau angajaþi în rãzboi”. Nu lipseau niciinsultele, “mai ales din partea ofiþerilor, care neînjurau mai ales la început ºi nu ne slãbeau dincuvântul de curvã sau curve…” ori numindu-i“bagaj mizerabil”. “Noi vedeam – aratã C. Iordache– cã regimul nostru era prea sever, prea ºicanatorºi prea brutal, dar nu ºtiam cauza. Adesea ori sefãceau ºi rapoarte cãtre ofiþerul nostru, arãtându-ibrutalitãþile ce sufeream ºi nu se lua nici o mãsurãde îndreptare, ba încã se rãspundea celor ceraportau cã nu au ce sã ne facã pentru cã aºa eviaþa de prizonier, la care adãugau ca sã nu ne maiplângem noi degeaba cã ei au informaþii cãprizonierii lor trãiesc mult mai rãu la noi ºi cã dacãai noºtri nu vor îmbunãtãþi soarta prizonierilor lor,are sã fie ºi mai rãu cu noi” (f. 75 v).

Severitatea regimului de detenþie se vede ºidin faptul cã legãturile prizonierilor cu exteriorulerau cu desãvârºire tãiate. Nu puteau trimite ºinici primi scrisori sau cãrþi poºtale de la familiisau prieteni. De prin martie 1917, fiecareprizonier a primit câte o carte poºtalã, putândscrie acasã din douã în douã sãptãmâni, însãau constatat repede cã depeºele lor, în realitate,nu erau expediate, fiindcã nici unul n-a primitvreodatã vreun rãspuns. Pentru a se convingede adevãr ºi având un regim ceva maisuportabil, în calitate de cunoscãtor de germanã,C. Iordache a apelat în câteva rânduri la copiiiîntâlniþi în cale sau a expediat scrisori în limbagermanã luându-ºi o identitate falsã, ca ºi cumar fi fost gradat al armatei austriece. La niciuna din aceste scrisori n-a primit însãrãspuns, ceea ce arãta cã funcþiona o cenzurãdrasticã a corespondenþei (f. 77-77 v).

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018pag. 12

SC COTTONTEX SRL Drobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de echipament sportiv

AngajeazãMUNCITORI CONFECÞIONERI

Cerinþe:* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN

Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã

Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii

se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de

e-mail: erol@cottontex.rosau se depune la sediul din

Drobeta-Turnu Severin,(vis-a-vis de Hotel CONDOR)

Relaþii la Tel.: 0740 176 364

Dolarul a prins vitezãDe aproape douã luni

perechea euro/leu fluctueazã înjurul pragului de 4,66 lei,depãºirea celui de 4,67 lei fiindtestat de mai multe ori. În perioada analizatã, cursul euroa scãzut de 4,6630 la 4,6586 lei,pentru ca la sfârºitul ei, cursul sã fiestabilit la 4,6599 lei, atunci cândtranzacþiile s-au realizat într-unculoar îngust, 4,655 – 4,662 lei.

Înrãutãþirea situaþiei politice dinzona euro a fãcut ca media dolaruluiamerican sã creascã de la 4,0588 la4,1469 lei, maximul ultimelor 18 luni.Cotaþiile din piaþã fluctuau la finalulintervalului între 4,136 ºi 4,153 lei. Moneda elveþianã se tranzacþionape pieþele internaþionale între 1,134ºi 1,137 franci/euro, iar cursul ei aurcat de la 4,0751 la 4,1011 lei.

Perspectivele leului rãmânnegative, urmare a înrãutãþirii situaþieieconomice. La începutul perioadei,Comisia Europeanã a publicatprognozele sale privind România. Chiar dacã guvernarea PSD-ALDEanunþã constantat îndeplinireaþintelor propuse, CE a revizuit înscãdere proiecþiile sale. Prognozaprivind creºterea economieiRomâniei în acest an a fost adusã dela 4,1 la 3,6%. În ceea ce priveºtedeficitul bugetar din 2018, acesta afost urcat la 3,3%, peste þinta de 3%din PIB asumatã de România prinTratatul de la Maastricht. BNR a continuat ºirul operaþiunilorde tip repo, împrumutând din noubãncile comerciale care aveau nevoiede lichiditate. Suma introdusã în piaþãa fost mai micã decât la precedenteledouã intervenþii, ea ridicându-se la„doar” puþin peste 5,3 miliarde lei.

Ca de obicei, dobânda plãtitã este2,5%, egalã cu cea de politicãmonetarã. Intervenþia BNR în piaþa monetarã,a fãcat ca indicele ROBOR la trei luni,utilizat la calcularea dobânzilor lamajoritatea creditelor în lei, sã scadãla 3,19%, iar cel la ºase luni, folositla calcularea ratelor la crediteleipotecare, la 3,43%. Indicele ROBORla nouã luni, calculat în funcþie de ratadobânzii plãtitã la creditele atrase decãtre bãncile comerciale de la altebãnci, ºi cel la 12 luni au coborât la3,51%, respectiv la 3,58%. Dealerii din piaþa monetarãconsiderã cã indicii ROBOR se vorstabiliza la finalul lunii, ca oconsecinþã a creºterii lichiditãþii,Finanþele urmând sã achite unîmprumut mai vechi, care are ovaloare de 8 mliarde de lei, dar ºi sãdea drumul la robinetul banilor pentruautoritãþile locale. Conflictul dintre Comisia Europeanã ºiItalia, în privinþa creºterii anul viitor adeficitui bugetar, dorit de guvernul de laRoma, cât ºi incertitudinile care planeazãmodul în care se va realiza Brexitul, aupus în umbrã eºecul de sãptãmânatrecutã al republicanilor la alegerile cares-au desfãºurat la jumãtatea mandatuluiprezidenþial din SUA. De la o apreciere la 1,15 dolari,euro a scãzut pânã la 1,1223 dolari,nivel care se mai înregistra lasfârºitul lui iunie trecut

Indicele compozit al bi tcoincalculat de Bloomberg se plasa lafinalul intervalului în jurul valoriide 6.300 dolari. Analiza cuprinde perioada 7 – 13noiembrie.

Radu Georgescu

urmare din pagina 1

Romeo Crîºmaru

a alegerilor cu 5.346 de voturi. Din Valea Timocului, cele mai multevoturi au fost obþinute de lista „FrãþiaRomâneascã”, condusã de DraganDemici ºi Jasmina Gliºici. Lista aprimit 1.323 de voturi. Lista condusãde Tihan Matasarevici, „PutereaRomânilor”, are, 421 de voturi. Românii din Valea Timocului,patru de aceastã datã, consemneazão premierã absolutã. Este cel maimare numãr de români din Serbia deRãsãrit care a existat vreodatã înCNMNRS. În aceste condiþ i i ,timocenii vor negocia dur pentru30 la sutã din bugetul CNMNRS,care ar trebui sã ajungã în Serbiade Rãsãrit, dar ºi pentru locuri încele mai importante comisii despecialitate. Având în vedere faptul cã CNMNRSeste format din 23 de membri, avem

Alegerile pentru CONSILIUL...urmãtoarea configuraþie:Ion Omoran – 13 mandate;Daniel Petrovici – 6 mandate;Dragan Demici – 3 mandate;Tihan Matasarevici – 1 mandat. În aceste condiþii componenþanoului Consiliul Naþional alMinoritãþii Naþionale a Românilor dinSerbia este urmãtoarea: 1. JonOmoran ; 2. Stevan Mihajlov; 3.Rodika Almajan; 4. Daniel Magdu; 5.Jon Magda; 6. Rodika Petku; 7.Marius Savu; 8. Marius Ramjanþ; 9.Kornja Manuela; 10. Marinel Blaj; 11.Dorel Cebzan; 12. RomancaVãrãgean; 13. Marin Anka; 14. DanielPetrovici; 15. Roman Bugar; 16.Aniºoara Þãran; 17. Drãgan Marcel;18. Nicu Ciobanu; 19. AlexandraRankovici; 20. Dragan Demici; 21.Jasmina Gliºici; 22. JasminkaIvanovici; 23. Tihan Matasarevici.

PRIMÃRIA COMUNEI BREZNIÞA OCOLJUDEÞUL MEHEDINÞI A N U N Þ

PRIMÃRIA COMUNEI BREZNIÞA OCOL, organizeazã concurspentru ocuparea funcþiei de execuþie în regim contractual, vacantã deguard din cadrul compartimentului administrativ. Condiþii:- candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art. 3 din anexala Hotãrârea Guvernului nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadruprivind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sautemporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor depromovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personaluluicontractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, actualizatã.

Condiþii specifice: - studii medii; - vechimea – nu este necesarã; Concursul se organizeazã la sediul Primãriei Comunei Brezniþa Ocol,localitatea Brezniþa Ocol, Judeþul Mehedinþi, în data de 10 decembrie 2018,ora 10.00 - proba scrisã ºi în data de 12 decembrie 2018, ora 12.00 - interviul. - proba scrisã în data de 10.12.2018, ora 10.00; - interviu în data de 12.12.2018, ora 12.00; Calendarul de desfãºurare a concursului:- dosarele de concurs se depun începând cu data de 15.11.2018, ora

8.00 pânã în data de 28.11.2018 ora 16.00;- selecþia dosarelor se va face pânã în data de 29.11.2018 ora 12.00;- proba scrisã are loc în data de 10.12.2018 ora 10.00 la sediul PrimãriaComunei Brezniþa Ocol;- afiºarea rezultatelor la proba scrisã 10.12.2018 ora 16.00;- interviul are loc în data de 12.12.2018 ora 11.00 la sediul PrimãriaComunei Brezniþa Ocol;- afiºarea rezultatelor la interviu 12.12.2018 ora 16.00;- comunicarea rezultatelor finale 13.12.2018 ora 16.00 (comunicarearezultatelor finale se face prin afiºare la sediul autoritãþii organizatoareºi pe pagina de internet a acesteia). Copiile de pe actele din dosar se prezintã însoþite de documenteleoriginale, care se certificã pentru conformitatea cu originalul de cãtresecretarul comisiei de concurs sau în copii legalizate.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la secretarul comisiei deconcurs din cadrul Compartimentului Relaþii cu Publicul, Resurse Umanedin aparatul de specialitate al Primãriei Comunei Brezniþa Ocol JudeþulMehedinþi, telefon 0252210146

PRIMAR, DRÃGHICI CÃTÃLIN Întocmit, Consilier asistent Þurãi Silvia

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

În primele zile ale sãptãmânii eºti preocupat decariera profesionalã ºi de imaginea ta în societate.Sunt posibile controverse în relaþiile cu ºefii ºiautoritãþile, însã cu puþin efort ºi bunãvoinþã veidepãºi totul cu bine. Se contureazã discuþiiimportante ºi cu prietenii sau cu persoanele carete-au susþinut în plan profesional. Prudenþã,rãbdare ºi reþine tot ce afli în aceastã sãptãmânã!Se vor destrãma unele relaþi sau situaþii comunecu persoanele din anturajul socio-profesional, dareste spre binele tãu. A doua parte a sãptãmâniievidenþiazã stãri interioare confuze, afecþiuni vechice trebuie luate în serios. Odihneºte-te mai mult!

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Dorinþa de a-þi rafina sufletul ºi de a filozofa peteme diverse este uºor de îndeplinit în primele zileale acestei sãptãmâni. De asemenea vor intra în sferata de interes, cãlãtoriile îndepãrtate ºi abordarea unorcursuri, cercetãri sau documentãri necesare în planprofesional. Ziua de 16 noiembrie animã segmentalprofesional, mai ales relaþiile cu ºefii ºi autoritãþile.Fii foarte prudent, deoarece sunt posibile rãsturnãride situaþii spectaculoase, cu urmãri defavorabile petermen lung. Este nevoie sã-þi remodelezimentalitatea ºi sistemul valorilor morale ºi spirituale.Finalul perioadei analizate îþi aduce în preajmãprietenii, dar ºi cu ei tensiunile sunt la cote mari.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Chestiunile bãneºti ºi moºtenirile revin în atenþia taîn primele zile ale sãptãmânii. Este vorba de achitareadatoriilor de orice fel, de moºteniri sau de a revizuiplanurile de investiþii împreunã cu partenerul de viaþã,rudele sau colaboratorii. Este vremea sã observidincolo de aparenþe, sensul situaþiilor ºi relaþiilor încare eºti implicat. Ai nevoie de relaxare ºi rafinaresufleteascã, astfel cã preocupãrile spirituale,lecturarea unor cãrþi filozofice sau dialogul cupersoane erudite îþi sunt de bun augur. A doua partea sãptãmânii îþi aduce situaþii dinamice în carierã.Imaginea ta în ochii celorlalþi poate fi rãscolitã.Relaþiile sociale vor cunoaºte turnuri foartedinamice. Prudenþã, rãbdare, toleranþã!

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Începutul sãptãmânii este evidenþiat prinrelaþiile parteneriale, atât în ceea ce priveºterelaþia cu partenerul de viaþã, cât ºi relaþiileprofesionale. Sunt momente favorabile pentru asoluþiona divergenþe, a întocmi planuri viabilepe termen lung ºi pentru a finaliza situaþiile trenanteîn zilele de 15 ºi 16 noiembrie. Pe de altã parte suntzile bune pentru a rezolva orice aspect financiar ºimaterial comun cu partenerul de viaþã, rudele saucolaboratorii. Fii prudent ºi nu te lãsa copleºit devorbele sau gesturile altora, deoarece nu sunt ceeace pare. Intuiþia este accentuatã, astfel cã îþi poþi daseama rapid încotro tind sã te ducã situaþiile ºirelaþiile în care eºti implicat. La finele sãptãmânii,bucurã-þi sufletul cu activitãþi culturale ºi filozofice.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Sãptãmâna debuteazã cu multã activitate laserviciu, dar ºi acasã este nevoie de implicarea ta.Este o perioadã în care ai sarcini interesante deîndeplinit la locul de muncã, însã beneficiile petermen lung sunt de mare anvergurã. Totuºi, fiiprudent ºi alterneazã orele de muncã ºi cele deodihnã. Existã riscul sã oboseºti ºi apoi sã fii forþatde starea organismului sã iei o pauzã mare. Relaþiileparteneriale se animã, sunt ultimele momente încare mai pot ieºi la ivealã meschinãrii, acuze maimult sau mai puþin fondate, aspecte care sã tedestabilizeze emoþional, moral, sufletesc. Renunþãcât mai repede la colaborãrile ºi parteneriatelepersonale care s-au dovedit incomode ºi inutile.Chestiuni financiare în weekend.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Primele zile ale sãptãmânii evidenþiazã relaþiilesentimentale ºi cele cu copiii. Este vremea sã te puimai mult în valoare faþã de cei dragi, sã renunþi lapretenþii nefondate ºi sã te ocupi mai mult de tine,lãsându-le celorlalþi privilegiul de se ocupa ei înºiºide nevoile lor. Cei dragi te apreciazã, ºi te iubesc,chiar dacã poate nu în forma doritã de tine, dar suntrelaþii pe termen lung foarte profunde. La serviciueste forfotã, fiind ultimele zile în care mai pot apãreaneplãceri. De asemenea, sãnãtatea îþi poate juca festeciudate, dar cu puþin efort, rãbdare ºi bunãvoinþãvei depãºi totul cu bine. În privinþa muncii, ºi înprivinþa sãnãtãþii ia totul în serios ºi acþioneazã înconsecinþã. Segmentul partenerial se activeazãpentru ceva vreme de acum încolo.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Activitãþile domestice ºi relaþiile cu pãrinþii îþideschid sãptãmâna. Este vorba despre situaþii cu efectepe termen lung, de aceea ar fi bine sã te implici seriosºi cu multã rãbdare. Discuþii aprinse cu cei dragi,aflarea unor secrete neplãcute atât în ceea ce priveºtepersoana iubitã, cât ºi în privinþa copiilor. Fii foarteprudent ºi þine cont de ceea ce se petrece în plansentimental. Ia mãsurile potrivite ºi desprinde-te derelaþiile toxice! A doua parte a sãptãmânii se remarcãprin activitãþi deosebite la locul de muncã ºi prinafecþiuni vechi. Gãseºte un echilibru între planulpersonal ºi cel profesional. Oboseala îºi va spunecuvântul, bine fiind sã iei o pauzã mai lungã.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Se contureazã multe drumuri de fãcut în primelezile ale sãptãmânii, fie pentru a rezolva chestiuniprofesionale fie pentru a vizita rude ºi prietenidragi. Dialogurile cu persoanele din anturajulapropiat sunt frecvente ºi foarte utile pe termenlung. Totuºi selecteazã informaþiile aflate ºi evitãsã vorbeºti prea mult despre tine ºi intenþiile tale.Membrii familiei ºi activitãþile gospodãreºti aunevoie de sprijinul tãu moral, sufletesc, material.Este bine sã te implici serios în planul familial,chiar dacã, deocamdatã, existã tensiuni, situaþiiconfuze, dialoguri nesfârºite pe teme vechi. Suntultimele zile în care mai pot apãrea neplãceri încasã sau despre neamuri. A doua partea sãptãmâniiactiveazã relaþiile sentimentale pe termen lung.Prudenþã ºi fii atent la ceea ce îþi spun copiii saupersoana iubitã! Este un preambul la ce va urma.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Multe situaþii roiesc în jurul banilor în aceastãsãptãmânã. Este vorba în primul rând despre veniturilepe care le obþii de la un loc de muncã, venituri care tenemulþumesc profund. Însã, ceea ce se petrece în planprofesional, deocamdatã, este ascuns de simþurile tale,dar este favorabil pe termen lung. De aceea, detaºeazã-te de aspectele materiale ale vieþii cotidiene ºidescurcã-te cu ceea ce ai, pentru cã ai suficient. Foartedelicate sunt relaþiile cu anturajul apropiat. Discuþiiaprinse, controverse, situaþii ciudate pe muchie decuþit. Toate aceste relaþii se vor reconfigura,rãmânând puþin în preajma ta sau deloc. Fii foarteprudent la cum gândeºti ºi la cum vorbeºti! Finalulsãptãmânii este potrivit activitãþilor gospodãreºtiºi relaþionãrii cu membrii familiei.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Eºti pus pe fapte mari la începutul sãptãmânii,astfel cã poþi rezolva treburi personale care îºiaºteaptã demult rândul. Este bine sã selecteziprioritãþile ºi sã planifici pe termen lung tot ce doreºtisã realizezi. Este vremea marilor schimbãri pentrutine, de aceea implicã-te serios în toate planuriletale personale. Joi apar noutãþi, la secþiunea venituriobþinute din munca proprie. Este posibil sã primeºtibani, bunuri sau favoruri, dar la fel de posibil estesã ºi pierzi. De aceea fii foarte prudent, evitãcheltuielile majore, semnarea documentelor care teimplicã pe termen lung ºi discuþiile referitoare labani ºi bunuri comune cu alþii. Riscul de fraudare ºide pierdere este foarte mare. Finalul sãptãmânii îþiaduce în preajmã persoanele din anturajul apropiat.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Ai nevoie de odihnã ºi multã liniºte mai ales înprimele zile ale sãptãmânii. Organismul tãu este obosit,poate chiar se luptã cu niscai afecþiuni vechi, astfelcã ar fi bine sã-l asculþi ºi sã te îngrijeºti pe îndelete.Sunt ultimele zile în care energia vitalã fluctueazã foartemult, stãrile tale interioare sunt confuze, tensionate ºiîþi este greu sã relaþionezi cu ceilalþi sau sã te impliciîn diverse acþiuni. Detaºeazã-te de tot ºi toate,liniºteºte-te ºi ai încredere cã Universul îþi este alãturi.Datoritã nervozitãþii accentuate existã riscul sã stricirelaþii ºi situaþii bune, însã numai tu poþi gestionalucrurile corect ºi la timp. În a doua parte a sãptãmânii,te vei simþi mai bine, dar nu forþa nota. Apar chestiunifinanciare, pentru cã sunt ºanse sã primeºti salariul,o primã sau cadouri. Cheltuieli cotidiene.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Discuþii importante cu prietenii ºi cu persoaneledin anturajul profesional. Este bine sã fii scump lavorbã ºi doar sã asculþi. Sunt momente bune de a teimplica în proiecte de anvergurã sau mãcar de a tegândi serios la aºa ceva. Ceea ce se discutã acum laacest nivel va lua amploare peste ceva vreme, într-un mod favorabil pe termen lung. Se pot evidenþiaafecþiuni vechi ale sistemului circulator, ale gleznelorºi ale stomacului. Fii prudent ºi ia în serios oriceneplãcere a corpului fizic. Ar fi bine sã întocmeºtiun plan de mãsuri necesare îmbunãtãþirii sãnãtãþii.Pe de altã parte, în plan profesional, la locul demuncã, existã animozitãþi ascunse din parteacolegilor. La finalul sãptãmânii, te vei simþi mai bine,dar nu forþa nota.

OBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(15 - 21 noiembrie 2018)

Horoscop

OBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018 pag. 14informaþii

În perioada 09-10.11.2018 laFocºani s-a desfãºurat TurneulInternaþional de Judo “MemorialulAurel Cîmpeanu” unde auparticipat 320 de sportivi dinROU, BIH, SRB, BUL, dar ºiinvitaþi de marcã din CUB ºi USA. CSM Drobeta a avut în competiþiedouã fete care s-au întors cu medaliistrãlucitoare:Loc I - MITAR REBEKA -52 kg -U15

Turneul Internaþional de Judo“Memorialul Aurel Cîmpeanu”

-VLADU ANA MARIA -44 kg –U18 Competiþia a fost importantãpentru verificarea pregãtirii saucontinuarea acesteia în vedereaobþineri i de medali i laCampionatele Naþionale din anulurmãtor sau pentru CupaEuropeanã de cadeþi de la Gyor ceva urma în acest weekend.

Lena STEREA, Purtãtor de cuvânt al CSM Drobeta Turnu Severin

Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu

S.C. ROUTE 56 ACTIV S.R.L. anunþã publicul interesat asupradepunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul„construire hale pentru producþie de bãuturi rãcoritoare nealcooliceºi împrejmuire în satul Izvoarele, comuna Gruia”, amplasat în comunaGruia, sat Izvoarele, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Mehedinþi din municipiul Drobeta TurnuSeverin, str. Bãile Romane, nr. 3, în zilele de luni – joi între orele 8.00-16.00; vinerea între orele 8.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu

COMUNA BÎCLEª anunþã publicul interesat asupra depuneriisolicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Modernizaredrumuri sãteºti în comuna Bîcleº, judeþul Mehedinþi – etapa a II-a”propus a fi amplasat în extravilanul ºi intravilanul comunei Bîcleº, sateleBîcleº, Podu Grosului, Corzu, Smadoviþa, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Mehedinþi, Drobeta Turnu Severin, str. BãileRomane, nr. 3, în zilele de luni – vineri, între orele 8.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

ANUNÞ PUBLICprivind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu

PRIMÃRIA COMUNEI BÎCLEª anunþã publicul interesat asupradepunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul„Refacere drum comunal DC91 pe 0,1 km ºi podul care traverseazãDC91, sat Petra, comuna Bîcleº, judeþul Mehedinþi” propus a fiamplasat în judeþul Mehedinþi, comuna Bîcleº, judeþul Mehedinþi. Documentele privind proiectul propus pot fi consultate la Agenþiapentru Protecþia Mediului Mehedinþi, din municipiul Drobeta TurnuSeverin, str. Bãile Romane nr. 3, în zilele de luni pânã joi, între orele8.00-16.30 ºi vineri între orele 8.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

I N FO R M A R EAceastã informare este efectuatã de Tricã Mihai Cãtãlin cu

domiciliul în Drobeta Turnu Severin, str. Brâncoveanu, nr. 56A, judeþulMehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite la Administraþia Bazinalã de ApãBanat, aviz de amplasament/aviz de gospodãrire a apelor pentru realizareaproiectului Construire casã de vacanþã P+1+M, P+2, zid de sprijin, bazinvidanjabil etanº, puþ forat ºi împrejmuire, comuna Eºelniþa, str. Dunãrii,FN, CF nr. 52714, judeþul Mehedinþi. Ca rezultat al investiþiei vor rezulta ape uzate menajere care vor ficolectate în bazin etanº vidanjabil. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire lasolicitarea avizului de amplasament/avizului de gospodãrire a apelor potcontacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãrise pot adresa solicitantului dupã data de 08.11.2018.

Beneficiar

Anunþ publicComuna Bîcleº anunþã publicul interesat asupra:1. Disponibilizãrii Raportului de mediu pentru „PUG -

Actualizare Plan Urbanistic General, comuna Bîcleº, judeþulMehedinþi” – titular Primãria Bîcleº; acesta poate fi consultat la sediulPrimãriei Bîcleº ºi la sediul A.P.M. Mehedinþi. 2. Publicul poate înainta comentarii ºi propuneri scrise, la sediultitularului din judeþul Mehedinþi, comuna Bîcleº ºi al Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi, din Drobeta Turnu Severin, str. BãileRomane, nr. 3, în termen de 48 de zile calendaristice (pentru primulanunþ) respectiv 45 de zile calendaristice (pentru al doilea anunþ).

sportOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018 pag. 15

Cele douã eºaloane alefotbalului judeþean din Mehedinþi s-a încheiat la sfârºitul sãptãmâniitrecute. În ultima etapã din Liga a IV-a, Recolta Dãnceu a câºtigat la “masaverde” meciul de la AS Turnu Severin

FCU Craiova a obþinut în etapaa XII-a cel mai categoric successtagional. Pe stadionul Municipal dinDrobeta Turnu Severin, sub privirile adoar 200 de spectatori, elevii preluaþi,de 3 etape, de Nicolo Napoli au dispuscu 5-1 (3-0) de Sporting Roºiori, pringolurile izbutite de Claudiu Bãlan (13,90 - pen.), Florin Costea (30),Alexandru Raicea (38), Chihiro Ezaki(80), respectiv Andrei Roman (58).Profitând ºi de remiza dintre FlacãraHorezu ºi Astra II (1-1), echipapatronatã de Adrian Mititelu s-aapropiat la 6 puncte de nou-promovatadin Vâlcea, ajunsã de câteva etape

Dãnceu ºi Crãguieºti, campioane de toamnãºi a devenit campioanã de toamnã laMehedinþi. Invocând faptul cãadministratorul Stadionului Termovrea sã protejeze gazonul, AS TurnuSeverin nu s-a prezentat la jocul cuRecolta Dãnceu ºi a încheiat turul pe

penultimul loc, cu doaro victorie ºi golaveraj15-31! În schimb,echipa satului Dãnceu adevenit campioanã detoamnã, la un punctpeste CS Strehaia, care,în aceastã rundã, s-aimpus cu 1-0 la Orºova,prin golul izbutit deCostel Pontu, înprelungiri! Podiumul ecompletat decampioana en-titreViitorul ªimian, care seaflã la 2 puncte de liderºi la o lungime deStrehaia. În ultima etapã

din tur, echipa comuneiªimian a dispus cu 4-0 deAS Obârºia de Câmp.Andrei Burincã (11), MihaiSchintee (27), EduardPopescu (87) ºi AndreiLãzãr (88) au marcat pentrugazde. La egalitate depuncte cu Viitorul, dar lagolaveraj inferior, se aflãPandurii Cerneþi, care înaceastã rundã s-a impus cu5-1 la Pristol, prin golurilelui Constantin Bologa (24),Adrian Ciocârlan (71, 75,90) ºi Alexandru Bologa

(82), respectivCristian Sârbu (87).

În clasamentulg o l g h e t e r i l o r,conduce, detaºat,Mãdãlin Mãtã-sãreanu, de laPandurii Cerneþi, cu13 reuºite, urmat deMãdãlin Lãcustã(Viitorul ªimian, 9goluri) ºi Relu Þurai(Viitorul ªimian, 8goluri). În ultima etapã aturului din Liga a V-a, Inter Crãguieºti a dispus cu 4-3 decampioana en-titre ªtiinþa Broºteni,victorie prin care ºi-a consolidat primulloc al clasamentului. Oaspeþii aucondus cu 2-1 la pauzã, prin golurilelui Ovidiu Zâmþa (25) ºi Ionuþ Turcu(43). Gazdele deschiseserã scorul, înminutul 10, prin Marius Brãbete, iarîn repriza secundã au revenit înavantaj, dupã reuºitele lui Gabriel Iosu(49), Marinel Rãdulescu (55) ºi DanStapan (62). Ultimul cuvânt al partideil-a avut golgheterul sezonului trecut,Sebastian Cojocaru, de la Broºteni,care a redus din diferenþã în minutul84. Profitând ºi de eºeculurmãritoarelor Real Vânãtori ºi ViitorulFloreºti, Inter Crãguieºti s-a distanþatla 8 puncte de ocupanta loculuisecund. În clasamentul marcatorilor,lider e Ion Diniºoara, de la VoinþaOpriºor, cu 12 goluri, urmat de AdrianMica (Coºuºtea Cãzãneºti) ºi OvidiuZimþa (ªtiinþa Broºteni), ambii cu câte

10 reuºite. Zâmþa a fost însã eliminat,în minutul 55 al partidei de laCrãguieºti, pentru bruscarea arbitrului,ºi va rata o bunã parte a returului. Returul va începe în martie 2019.Pânã atunci, sunt programate 3 etapedin cadrul Cupei României - fazajudeþeanã Mehedinþi. În primul tur, vorintra în competiþie cele 12 echipe dinLiga a V-a, plus ultimele 4 clasate dinliga a IV-a. Cele 8 jocuri se disputã lasfârºitul acestei sãptãmâni, dupãurmãtorul program: Unirea Gârla Mare- Viitorul Cujmir, AS Dârvari - ASObârºia de Câmp, Voinþa Opriºor -Inter Salcia, Avântul Bistriþa - AS TurnuSeverin, Voinþa Vrata - Real Vânãtori,ASG Hinova - Inter Crãguieºti, DunãreaHinova - Viitorul Floreºti ºi ªtiinþaBroºteni - Coºuºtea Cãzãneºti. În turulsecund vor intra în urnã ºi primele 8clasate din Liga a IV-a, care vor întâlnicele 8 echipe calificate din primul tur.

Mircea OGLINDOIU

Liga a IV-a, etapa a XI-aAS Turnu Severin - Recolta Dãnceu 0-3 (N)Dierna Orºova - CS Strehaia 0-1 (0-0)Viitorul ªimian - AS Obârºia de Câmp 4-0 (2-0)Dunãrea Pristol - Pandurii Cerneþi 1-5 (0-1)Decebal Eºelniþa - Inter Salcia 5-1 (3-1)Victoria Vânju Mare - Viitorul Cujmir 1-1 (0-1)

Clasament1. Dãnceu 11 9 1 1 36-11 282. Strehaia 11 9 0 2 26-9 273. ªimian 11 8 2 1 41-4 264. Cerneþi 11 8 2 1 34-13 265. Eºelniþa 11 5 2 4 25-12 176. Orºova 11 5 0 6 17-23 157. Pristol 11 3 2 6 18-32 118.Vânju Mare 11 3 1 7 11-36 109. Salcia 11 3 0 8 17-23 910. Obârºia 11 2 0 9 13-27 611. Tr. Severin 11 1 3 7 15-31 612. Cujmir 11 1 3 7 13-52 6

Liga a V-a, etapa a XI-aInter Crãguieºti - ªtiinþa Broºteni 4-3 (1-2)Voinþa Vrata - Real Vânãtori 3-2 (2-0)Avântul Bistriþa - Viitorul Floreºti 3-2 (0-1)Voinþa Opriºor - Unirea Gârla Mare 9-2 (2-1)Coºuºtea Cãzãneºti - ASG Hinova 7-3 (2-3)Dunãrea Hinova - AS Dârvari 3-2 (1-1)

Clasament1. Crãguieºti 11 9 1 1 42-20 282. Vânãtori 11 6 2 3 39-32 203. Floreºti 11 5 4 2 26-15 194. Gârla Mare 11 6 0 5 37-30 185. Cãzãneºti 11 5 3 3 27-22 186. Broºteni 11 5 2 4 28-22 177. Opriºor 11 5 2 4 27-23 178. D. Hinova 11 4 1 6 25-27 139. Vrata 11 4 0 7 21-29 1210.Bistriþa 11 2 3 6 22-30 911. Dârvari 11 3 0 8 30-42 912. ASG Hinova11 3 0 8 22-54 9 Victorie la scor, pentru FCU

liderul seriei a III-a din Liga a III-a.Etapa viitoare, echipa lui Napoli

va juca, în deplasare, cu AFCHermannstadt II.

ANUNÞAngajãm pentru Restaurantîn Drobeta Turnu Severin:- Pizzer;- Ospãtar;- Bucãtar.Relaþii la numãrul de telefon:0733 751 577

M. O.

ANUNÞVând 6,750 hectare pãdure,suprafaþã situatã în comunaCorcova.Relaþii la numerele de telefon0216396835 sau 0721404945

Avem staþie de colectarea selectivã, dar nu funcþioneazã

publicitateOBIECTIV mehedinþean 15 - 21.11.2018pag. 16

pamflet

Mã nepoate, când trecu ºitoamna asta nu ºtiu, cã parcã acu frodouãzeci de ani îl dusei pe nerodude Sucã pentru prima datã la ºcoalã,de nici acuma nu o mai terminã, cãcicã mai mult l-a terminat ea pe el. Pã da, cã îmi zisã ºi Tanþa luPecingine, când mã dusei sã macinfãina, cã cicã vine vremea rea, vineiarna cu ale ei peste noi ºi abia sã fãcuapa din calorifere de pâine, de nicipereþii nu simþirã. Bine, cã la al luZbanghiu nici nu sã simte, cã la ei osã rãmânã reci pãnã la vara viitoare,când sã încãlzesc singure. Dacã s-orîncãlzi ºi atunci, cã ãsta stã mai la nord.ªi mai are ºi vecinii ãia cu Mercedesurilela scarã ºi cu zecile de milioane restantela întreþinere, de zisã cã sã duce la þarãsã sã încãlzeascã cu lemne. Sau aducecãruþa cu lemne la oraº ºi îºi cumpãrãsobã. Cã cicã iese mai ieftin. Pãnã vine iarna, bunicuþii ºi cu

Sucã ºi nea Zimþea amfitrionu, ºi descãlecarea lu Activu ºi Înþeleptu în Mehedinþi

mãmãiþele s-au încãlzit pi la oexpoziþie de produse culinaretradiþionale, pi la organizaþia depensionari di la PSD, numai binepentru neºte caltaboºi, neºtecârnãciori ºi un pahar cu suc rece.Unde mai pui cã amfitrion fu neaZimþea, acest adevãrat Hrebenciuc alpoliticii mehedinþene cum ar spuneunii, care sã simte cel mai bine înmijlocu ‘mnealor, semn cã nu ºi-aieºit din mânã. Mai lipsea nea Stelu,cã au fost buni tovarãºi, da ‘mnealuiera preocupat de neºte investiþii. Da asta e altã treabã, cã ACTIVU ºiÎNÞELEPTU sã arãtarã la faþã. Cum?Nu ºtiþi cine sunt? Pãi sunt doi dintreparlamentarii mehedinþeni. Iestenormal sã nu-i cunoaºteþi, cã suntscumpi la vedere. Apar când estevreun eveniment cu vizibilitate, cumfu cel desfãºurat sâmbãtã la Severin.Chiar la acel eveniment furã prezentaþi,

de cãtre o doamnã deputat de pe altemeleaguri, drept ACTIVU, BonteaVlad ºi ÎNÞELEPTU, BãlãnescuAlaxandru.... Ce au fãcut cei doipentru alegãtorii mehedinþeni? Sigurvor mai veni în campania electoralãsã vã cearã votu... ºi se vor lãuda cuuna cu alta... Da a fost ºi un maresupãrat, chiar dacã a mustãþit mai tot

timpul: nea Aladin. Da, cicã dorea pealtcineva în fruntea OFSDMEHEDINÞI. CSF, NCSF, cã tot cinea meritat ieºi în fruntea tuturor. Bine cã în al 13-lea ceas sã reparãºi ceasu di la Prefecturã, pesemne osã înceapã sã cânte ºi cucu, în curând. Pãnã atuncea, hai sã fiþi iubiþi ºioptimiºti! nea Mãrin

Sursa RTS

La mai bine de trei ani decând a fost finalizat, sistemul integratde coletare a deºeurilor din Mehedinþinu contribuie încã la colectareaselectivã. Ministrul FondurilorEuropene, Rovana Plumb, a vizitat înacest sfârºit de sãptãmânã investiþiade la Mehedinþi ºi a declarat cã sedoreºte o simplificare a licitaþiilorpentru stabilirea operatorilor care sãpunã în funcþiune aceste sisteme. Dupã trei ani de când a fostfinalizat, sistemul integrat decolectare a deºeurilor rãmâne pemai departe un vis frumos.Preºedintele Consiliului Judeþean,Aladin Georgescu, vine cu scuze ºi

dã vina pe procedurile de licitaþiegreoaie. Dupã îndelungi zbateri, afost desemnat un operator care sãcoordoneze investiþia din comuna

Malovãþ. ªi pe când toatã lumeacredea cã lucrurile se rezolvã, aapãrut un alt hop: licitaþia a fostcontestatã. Nimic din toate acesteanu s-ar fi întâmplat, dacãreprezentanþii Consiliului Judeþeanºi-ar fi dat mãcar silinþa sã înþeleagãce anume au de fãcut. Dar cum o astfel de investiþie defonduri europene meritã sã fievizitatã ca un muzeu, pentru cã nueste funcþionalã, Aladin Georgescus-a gândit sã o introducã, se pare,în circuitul turistic. Pentru cã numaiaºa se poate explica, dorinþa lui dea se lãuda în faþa Rovanei Plumb,ministrul Fondurilor Europene,prezentã în weekend în Mehedinþi,

cu o staþie care nu este funcþionalã. România trebuia sã realizeze pânãîn anul 2020 o colectare selectivãde cel puþin 50% a deºeurilor, darcifrele atinse sunt sub 15%, ceea ceînseamnã cã ne apropiem vertiginosde plata unor sacþiuni pentru cã nuam respectat angajamentele faþã deUE. În Mehedinþi, probleme legatede licitaþii lãsate nerezolvate depreºedintele Aladin Georgescu suntºi în privinþa deszãpezirii drumurilorîn acesatã iarnã, semn cã toatechestiunile delicate, care necesitãaplecare spre muncã ºi dedicare îninteresul judeþului sunt principiinecunoscute lui Georgescu.