35

CAPITOLUL 14. ORASUL VIITORULUI

Arta Computerului

Informatica , domeniu stiintific a adus multe modificari pe plan socio-cultural si a influentat omenirea in

domeniile sale de activitate, inclusiv in ceea ce priveste teoria, estetica si conceptia despre arta. Calculatorul – instrument de multiplicare si inmagazinare, a ajuns un mijloc perfectionat de multiplicare

si reproducere a oricarei lucrari de arta.

Radio-ul , pick-up , cd- player, video proiectorul – transmiterea mesajului, act de cultura fals prin faptul ca este multiplicat si denaturant fata de arta originala.

Reprezentantii cei mai de seama : Max Bense, Hans Frank, Abraham Moles. Moles : “Arta si Ordinator” , el obtinand in epoca cele mai spectaculoase rezultate prin difuzarea operelor apartinand asa numitei “arte permutationale”. Unele teorii sustineau ca ea s-a nascut din joc, jocul insa are o

gratuitate pura si nu presupune neaparat o constructie finita, in timp ce opera are, o finalitate determinata si caracterul unui organism. Dupa un examen a diverselor aplicatii ale calculatorului gasea aceleasi rationamente

avand structuri diferite: - prim stadiu – constituirea repertorului prin analiza sunetelor, miscarilor, formelor vizuale, culorilor ,elementelor arhitecturale dupa care s-a trecut la clasarea lor

- al doilea stadiu – recombinarea lor in forme noi S-a incercat sa se demonstreze ca masina poate produce obiecte de arta, din pacate nu se tinea cont ca prin

parcurgerea la infinit a unui aceluiasi drum creator, obiectele create nu mai pot avea statutul de obiect de arta unic. Se facea o analiza cibernetica a atitudinilor creatoare:

1. Estetica critica a naturii: masina fiind folosita ca un instrument asemanator organelor de simt umane. 2. Estetica critica: frumusetea unui obiect nu s-ar putea explora totalmente prin relatii statice.

3. Estetica aplicata: masina spectator sau analizator artificial ar fi cea care analizeaza lumea culturala, degajeaza modele analogice pe care le produc operatorii in cazul simularii unor procedee de creatie. “Nu exista arta numai daca exista constiinta artei”.

4. Creatia abstracta: masina amplificator de complexitate dezvolta o idee de compozitie. 5. Arta permutationala: masina exploreaza systematic un camp al posibilitatilor definite de un algoritm.

Autorul afirma ca artistul nu va fi inlocuit de masina, ci “deplasat in functia sa”, iar in viitor artisti vor lucra intr-un “centru de arta” format dintr-un complex de organisme centrale a caror memorie va servi pe rand ca iconoteca, fonoteca, filmoteca, biblioteca.

Dupa Moles arta “ nu este eterna, ea trebuie sa fie mare pentru a rezista, in epoca copiei universale si a mass mediei, la uzura, disolutie , lipsa de gust”. Dupa orientarile sale sociale “ noua ne trebuie o arta de consum,

mijloacele la inaltimea unui debit necesar multimii si aceasta numai arta mecanica, susceptibila de a stapani combinatorica sau de a explora campul posibilitatilor definit printr-o originalitate de baza, poate asigura producerea unui numar suficient de productii culturale”.

Orice expresie artistica este un fenomen de comunicare, artistul fiind emitatorul si individul receptorul. Acest mesaj daca vrea sa se faca inteles de catre indivdul mediu trebuie sa fie cuprinsa intre anuminte marje – intre

banal si original. Ideile sale nu mai beneficiaza azi de acceptare (intrand in istoria esteticii), Abraham Moles a adus multe concepte interesante, inovatoare care au influentat si au dus la noi descoperiri in teoria esteticii si a informaticii.

Orasul Viitorului Structurile Viitorului

Cuceririle stiintei si progresul tehnologic au dat nastere unei arhitecuri cu un limbaj formal cu totul nou. Astazi mai mult ca oricand sistemul de executie, modul de folosire a materialelor ar determina forma generala a cladirilor, asigurandu- i inchiderea, acoperirea si impartirea spatiului arhitectonic.

Plastica unei cladiri ar tine in primul rand de complexul elementelor ce ii asigura stabilitatea, de ansamblul partilor sustinatoare si doar in mod secundar de componentele constructive si de finisaj. Cladirile contemporane

ar putea fi reduse la simpla expresie a structurii, astfel luand fiinta o expresivitate emotionala a geometriei. Constructiile trecutului, datorita invelisului lor gros, ar putea fi comparate cu crustaceele, cele contemporane cu animalele vertebrate, predominante fiind osatura si echipamentele.

Sistemele noi structurale aduc o schimbare in conceptia stablilitatii si creeaza noi raporturi intre greutate si rezistenta. Astfel apare o noua conceptie a peretelui “arhitectura de azi a eliminate zidul ca element de sustinere

a constructiei, mentinandu- l cel mult pentru delimitarea si impartirea spatiului folosibil”. Unele structuri spatiale contemporane sunt atat de usoare incat par ca isi iau zborul.

36

Structurile inspirate din organizarea geometrica a unor forme rezidente in lumea naturala. De exemplu cladirile fatetate poliedric amintesc de alcatuirile cristaline. Astfel in ultimele decenii s-au incetatenit in

arhitectura peretii oblici , curbati, evocand acordeonul sau serpentine. Dintre structurile cu totul noi nu trebuie omise nici cele pneumatice, autoportante realizate din

membrane si capatand forma structurala neobisnuita. Structurile geodezice raspandite peste tot, autoportante, pluridimensionale, inscrise si circumscrise unor sfere gigantice cu scheletul din tevi subtiri fixate in noduri.

Aproape tot ceea ce constituie azi mediul artifical al vietii este tributar conceptului de design. In design

ar fuziona: indemanarea, tehnica, experienta si o mare sensibilitate. Design-ul e o metoda, tehnica de rezolvare a problemelor si atitudine. Fiecare civilizatie isi are frumusetile ei, iar arhitectura a intruchipat intodeauna spiritul

perioadei respective, ar trebui ca si epoca noastra sa-si configureze propria ei orientare stilistica. Ceea ce ar trebui avut in vedere este ca elementele care alcatuiesc ambianta cladita sa nu ajunga sa fie dezumanizate de masina.

Studii de caz care la momentul respectiv au fost prezentate ca prefigurari ale “orasului viitorului – sisteme ale viitorului”:

-Proiect de pavilion “Freshwater” Olanda -Structura inalta – coexistenta -Casa “gogoasa”

-Masa Amorfa – Picatura -Pod pentru Paris

-Picatura Unitate de cazare minimala autosprijinita, de scurta durata pt 2 pesoane, proiectata pentru bienala de la Nagoya din 1989. Are o lungime de 6 m si este facuta din 2 coji semi-monococe si a fost proiectata pentru a fi

transportata cu camionul. -Spire

-Biblioteca Nationala a Frantei -Noul muzeu Acropolis - Cladirea Verde

-Gradinita de la Frankfurt - Orasul Luminilor

Designul si viitorul

Prin specificul sau pluridisciplinal, anticipatia pe care o reprezinta orice proiectare si impactul expresiei vizuale, designul ar fi si un fel de “seismograf” al acestor stari si evolutii.

Privind retrospective, putem vedea cum primele realizari au fost inferioare realizarilor manuale, cum intr-o etapa ulterioara s-a realizat o adaptare ergonomica la uneltele traditionale din epoca si cum, mai tarziu, s-a ajuns la elaborarea de softuri adecvate domeniilor particulare