Axa V: Evaluarea Globală a Funcţionării

Axa V este destinată raportării opiniei clinicianului asupra nivelului global de funcţionare

al individului. Această informaţie este utilă pentru planificarea tratamentului si măsurarea

impactului său si predicţia deznodămantului.

Raportarea funcţionării globale pe axa V poate fi făcută folosind Global Assessment of

Functioning (GAF) [Scala de Evaluare Globală a Funcţionării (EGF)]. Scala GAF poate fi

extrem de utilă in urmărirea progresului clinic al indivizilor in termeni globali, utilizand o

singură măsurare. Scala GAF este destinată numai aprecierilor referitoare la funcţionarea

psihologică, socială si profesională. Instrucţiunile specifică „a nu se include deteriorarea in

funcţionare datorată

restricţiilor somatice (sau de mediu)".

Scala GAF este divizată in 10 categorii de funcţionare. A calcula un scor GAF implică

alegerea unei singure valori care reflectă cel mai bine nivelul global de funcţionare al

individului. Descrierea fiecărei categorii de 10 puncte pe scala GAF are două componente: prima

parte tratează severitatea simptomelor, iar cea de a doua parte tratează funcţionarea. Scorul GAF

se calculează in cadrul unei anumite decile dacă, fie severitatea simptomelor, fie nivelul de

funcţionare cad in categoria respectivă. De exemplu, prima parte a categoriei 41 -50 descrie

„simptome severe

(de ex., ideaţie suicidală, ritualuri obsesive severe, furturi frecvente din magazine)", iar cea de a

doua parte include „orice deteriorare severă in funcţionarea socială, profesională sau şcolară (de

ex., nu are amici, este incapabil să se ţină de serviciu)". Trebuie reţinut că in situaţiile in care

severitatea simptomelor si severitatea nivelului de funcţionare sunt discordante, scorul GAF

final reflectă totdeauna pe cea mai rea dintre cele două. De exemplu, scorul GAF al unui individ

care constituie un real pericol pentru sine, dar care funcţionează bine, va fi sub 20. La fel, scorul

GAF pentru un individ cu simptomatologie psihologică minimă, dar cu deteriorare semnificativă

in funcţionare (de ex., un individ a cărui preocupare excesivă pentru uzul de o substanţă a dus la

pierderea seviciului si a amicilor, dar fără altă psihopatologie) va fi sub 40 sau chiar mai jos.

In cele mai multe cazuri, scorul pe scala GAF trebuie calculat pentru perioada

curentă (adică, nivelul funcţional din momentul evaluării), deoarece scorul funcţionării actuale

este cel care reflectă necesitatea tratamentului sau ingrijirii. In scopul explicării variabilităţii de

la o zi la alta a funcţionării, scorul GAF pentru „perioada curentă" este operaţionalizat drept cel

mai scăzut nivel de funcţionare din săptămana trecută, in unele cazuri, poate fi util să se

consemneze scorul pe scala GAF atat la internare, cat si la externare. Evaluarea pe scala GAF

poate fi

făcută si pentru alte perioade de timp (de ex., cel mai inalt nivel de funcţionare pentru cateva luni

ale anului trecut).

Scala GAF este inregistrată pe axa V după cum urmează: „GAF = ", urmat de scorul GAF

de la O la 100 si de perioada de timp pentru care a fost calculat, in paranteză — de exemplu,

„(curent)", „(cel mai inalt nivel anul trecut)", „(la externare)". (Vezi exemple la pag. 35).

Spre a fi siguri că nici un element al scalei GAF nu a fost omis cand se calculează scorul

GAF, poate fi aplicată următoarea metodă de stabilire a scorului GAF:

PAS 1: Se incepe de la cel mai ridicat nivel şi se evaluează fiecare categorie punandu-se

intrebarea: „ este fie severitatea simptomelor individului, fie nivelul său de funcţionare mai rău

decat cel care este indicat in descrierea categoriei?"

PAS 2: Se deplasează in jos pe scală pană este atins scorul care exprimă cel mai bine severitatea

simptomelor individului sau a nivelului de funcţionare, indiferent de care este mai rău.

PAS 3: Se examinează următoarea categorie inferioară spre a verifica dacă nu cumva ne-am oprit

prematur. Această categorie trebuie să fie mai severă atat la nivel de simptome, cat si la nivel de

funcţionare. Dacă este aşa, categoria corespunzătoare a fost atinsă (se continuă cu pasul 4). Dacă

nu este aşa, se revine la pasul 2 şi se continuă deplasarea in jos pe scală.

PAS 4: Pentru a stabili scorul GAF specific in cadrul unei categorii selectate de 10 puncte,

trebuie să se ia in consideraţie faptul dacă individul funcţionează la cel mai inalt sau la cel mai

scăzut pol al scalei de 10 puncte. De exemplu, să luăm cazul unui individ care aude voci care nu-

i influenţează comportamentul (de ex., cineva cu schizofrenie durand de mullt timp, care-si

acceptă halucinaţiile ca parte a maladiei sale). Dacă vocile survin relativ rar (odată pe săptămană

sau chiar mai

rar), un scor de 39 sau 40 pare a fi cel mai corespunzător. Din contra, dacă individual aude voci

aproape continuu, un scor de 31 sau 32 pare a fi mai adecvat.

In unele cazuri, poate fi util să se evalueze incapacitatea socială şi profesională şi să se

urmărească progresul in recuperare independent de severitatea simptomelor psihopatologice, in

acest scop este inclusă in anexa B (pag. 817) o scală propusă pentru evaluarea funcţionării

sociale şi ocupaţionale [Social and Occupational Functioning Assessment Scale -SOFAS]. in

anexa B mai sunt incluse două scale propuse şi care pot fi utile in anumite situaţii - the Global

Assessment of Relaţional Functioning Scale (GARFS) (pag. 814) si Defensive Functioning Scale

(pag. 807).

Scala de Evaluare Globală a Funcţionării (EGF)

[Global Assessment of Functioning Scale (GAF)]

Funcţionarea psihologică, socială si profesională se consideră pe un continuum ipotetic

de sănătate-maladie mentală. Nu se include deteriorarea in funcţionare datorată restricţiilor

somatice (sau de mediu).

Cod (Notă: A se utiliza coduri intermediare cand sunt corespunzătoare, de ex., 45,68,72)

100 Funcţionare superioară intr -un larg domeniu de activităţi, problemele de viaţă nu

| par a fi scăpat vreodată din mană, este căutat de alţii pentru multele sale calităţi.

91 Nici un simptom.

90 Simptome absente sau minime (de ex., anxietate uşoară inaintea unui examen),

| funcţionare bună in toate domeniile, interesat şi implicat intr -o gamă largă de

81 activităţi, eficient social, satisfăcut in general de viaţă, nu mai mult decat probleme

sau preocupări cotidiene (de ex., o ceartă ocazională cu membrii familiei).

80 Dacă sunt prezente simptome, acestea sunt reacţii expectabile si tranzitorii la

| stresori psihosociali (de ex., dificultăţi in concentrare după o ceartă in familie); nu

71 mai mult decat o uşoară deteriorare in funcţionarea socială, profesională sau

şcolară (de ex., rămanere in urmă temporară in activitatea şcolară).

70 Cateva simptome uşoare (de ex., dispoziţie depresivă şi insomnie uşoară) SAU unele

| dificultăţi in funcţionarea socială, prof esională sau şcolară (de ex., chiul ocazional

61 ori furt din casă) dar, in general, funcţionare destul de bună, are cateva relaţii

interpersonale semnificative.

60 Simptome moderate (de ex., afect plat şi limbaj circumstanţial, atacuri de panică

| ocazionale) SAU dificultăţi moderate in funcţionarea socială, profesională sau

51 şcolară (de ex., puţini amici, conflicte cu egalii sau cu colaboratorii).

50 Simptome severe (de ex., ideaţie suicidară, ritualuri obsesionale severe, furturi din |

magazine), SAU deteriorare severă in funcţionarea socială, profesională sau şcolară

41 (de ex., nici un fel de amici, incapabil să menţină un serviciu).

40 O oarecare deteriorare a simţului critic (reality testing) sau in comunicare (de ex., |

limbajul este uneori ilogic, obscur sau irelevant) SAU deteriorare majoră in multe

31 domenii, cum ar fi serviciul sau şcoala, relaţiile de familie, judecata, gandirea sau

dispoziţia (de ex. omul depresiv evită amicii, işi neglijează familia, este incapabil să

muncească; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidător acasă, lipseşte de la şcoală)

30 Comportamentul este considerabil influenţat de idei delirante sau de halucinaţii

| SAU există o deteriorare severa in comunicare sau in judecată (de ex., uneori este

21 incoerent, acţionează in mod flagrant inadecvat, are preocupări suicidare) SAU este

incapabil să funcţioneze in aproape toate domeniile (de ex., stă in pat toată ziua, nu

are serviciu, locuinţă sau amici).

20 Un oarecare pericol de a se vătăma pe sine sau pe alţii (de ex., tentative de suicid |

fără urmărirea clară a morţii; frecvent violent; excitaţie maniacală) SAU ocazional 11

incapabil să menţină un minimum de igienă personală (de ex., miroase a fecale) SAU

deteriorare flagrantă in comunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut).

10 Pericol persistent de vătămare severă a sa sau a altora (de ex., violenţă recurenta)

| SAU incapacitatea de a menţine o igienă personală minimă SAU act suicidar sever

1 cu dorinţa clară de a muri.

O Informaţie inadecvată

Estimarea funcţionării psihologice globale pe scala 0 -100 a fost operaţionalizată de Luborsky

in Health-Sickness Rating Scale (Luborsky L: „Clinicians'Judgments of Mental Health".

Archives of Genera/ Psychiatry 7: 407-417, 1962). Spitzer şi colegii săi au efectuat o revizuire

a Health-Sickness Rating Scale pe care au numit -o Global Assessment Scale (GAS) (Endicott J,

Spitzer RL, Fleiss JL, Cohen J: „The Global Assessment Scale: A Procedure for Measuring

Overall Severity of Psychiatric Disturbance." Archives of General Psychiatry 33: 766-771,

1976). O versiune modificată a GAS a fost inclusă in DSM-III-R ca Global Assessment of

Functioning (GAF) Scale.