Manag Afacerilor Gaf

download Manag Afacerilor Gaf

of 60

Transcript of Manag Afacerilor Gaf

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    1/60

    1

    MMAANNAAGGEEMMEENNTTUULL AAFFAACCEERRIILLOORR

    - NOTE DE CURS SINTEZA

    Conf.univ.dr. MARIA GF-DEAC

    INTRODUCERE

    n activitatea productiv-economic i social este necesar organizarea iconducerea, n msura n care cunoaterea general este dezvoltat exponenial, prin

    apariia mijloacelor moderne de telecomunicare fr frontiere. Managementul general seregsete aplicat n domenii i sub-domenii n care i desfoar activitatea colectivitileumane.

    Se constat c, n mediul economic contemporan au loc schimbri majore,structurale i relaionale, n rndul celor ce produc i distribuie n mod organizat bunuri iservicii.

    Toate firmele se regsesc n cadrul unui mediu extern, respectiv ntr-un sistemdeschis, global. Mediul interacioneaz cu firmele, iar acestea din urm se adapteaz laschimbri i rspund la cereri.

    n egal msur, sub incidena caracteristicilor complexe ale mediului intr iafacerile. De aceea, n mod obiectiv, afacerile trebuie organizate i conduse, prin

    compatibilizarea cu concepia i principiile moderne de management.Se deduce c, managementul afacerilor este esenial s fie nsuit de ctreconductorii de firme, avnd n vedere necesitatea interrelaionrii aciunilor lor deorganizare i conducere cu mediul economico-productiv local, naional, regional iglobal.

    CAPITOLUL 1

    DIMENSIUNILE FUNDAMENTALE ALE AFACERII N ECONOMIA DEPIA

    1.1. Formele juridice pentru initierea si desfurarea unei afaceriPentru alegerea formei juridice considerata conventional ideala, - ntreprinztorulanalizeaza condiiile

    specifice aferente situaiei sale. El trebuie s identifice rspunsuri la unele aspecte cucaracter problematic (de natura conceptionala si practica), precum:

    - identificarea naturii activitii pe care intentioneaza s o desfoare;- stabilirea (estimarea) volumului activitii sau a marimii (dimensiunii)

    afacerii; se identifica amploarea viitoare (posibilitile de extindere);- se calculeaza (antecalcul) suma de bani necesar pentru derularea afacerii;

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    2/60

    2

    - se cauta caile si mijloacele prin cre sa fie obinuta finantarea necesarapentru afacerea in cauza;

    - se calculeaza profitul estimat;- se fac aprecieri privind realismul calificarii i competenei initiatorului

    afacerii n domeniu; in context se aprecieza experiena sa n afacereaproiectata;

    - se colecteaza date despre partenerii de afaceri (se constituie baza de datedespre asociati, parteneri, colaboratori s.a.);

    - chiar inainte de declansarea afacerii se preconizeaza responsabilitile ncaz de faliment;

    - Startul infiintarii si derularii presupune cunoasterea nivelului taxelorpentru iniierea afacerii i nfiinarea firmei.

    Formele principale n care poate fi proiectata si lansat o afacere sunturmtoarele:

    1) Societatea comercial2) ntreprinztorii individuali3) Asociaiile familiale4) Liber-profesionitii

    Evaluarea afacerii este concretizata cu ajutorul unui proiect care stabiletenecesitatea, oportunitatea si eficiena realizrii unei investiii intr-o afacere.

    Baza tehnic, economico-financiar pentru investiie ca afacere este oferita destudiile de fezabilitate.

    1.2 Optiuni pentru initierea-demararea uneiafaceri

    ntreprinztorul are mai multe opiuni pentru crearea prin fore proprii a uneiinterprinderi mici sau mijlocii:

    a) poate iniia o afacere proprie;b) poate cumpra o afacere existent ;c) poate ncheia un contract de franciz.

    1.3. Raporturile juridice comerciale in afaceri in economia de piata

    In domeniul afacerilor este formalizat distinct si unitar un sistem de normeoperationale, care se refera la a) activitatile profesionale ale comerciantilor si b) lafaptele de comert.

    Notiunea de comercialitate este legata de notiunea de interpunere in schimb.Aceste notiuni se transpun in practica prin actul de comert.

    In principal, premisele raporturilor comerciale sunt:- identificarea existentei imprejurarilor asimilate cu faptele de comert, care pot

    produce efecte juridice prin derularea lorpractica;- acceptarea de norme juridice de drept comercial, acestea avand rolul de a

    reglementa relatiile sociale in cauza ;- existenta participantilor faptuitori a acestor relatii.

    1.4. Aspecte de baza privind finantarea afacerilor

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    3/60

    3

    Atragerea de capital pentru initierea unei afacri se poate face prin mai multeprocedee. Astfel, in cazul societatilor pe actiuni atragerea se realizeaza prin cotarea labursa si mentinerea unui curs favorabil al actiunilor. In acesta situatie se urmaresteeficienta asupra elementelor patrimoniale si/sau financiare ale firmei respective.

    Pornind de la necesarul determinat n baza unui plan de afaceri, pentrudeterminarea surselor de sustinere adecvata a afacerii, se au n vedere urmtoarele sursede finanare:

    1. Capitalul propriu;2. Creditul bancar;3. Finanri obinute prin programe de promovare a IMM-urilor;4. Fonduri de capital de risc;5. Leasing;6. Credite de la furnizori i de la clieni;7. Credite pe efecte de comer (factoring-uli scontarea).

    CAPITOLUL 2

    FIRMA DE AFACERI NOIUNI DE BAZA, PARTICULARITI SI ROL

    2.1. Elemente de teoria firmei

    Teoria firmei este component important a microeconomiei, ce se refer laexplicarea i previziunea comportamentului firmelor.

    Teoria firmei include elemente referitoare la deciziile privind combinarea factorilorde producie, inovaiile, inveniile, reclama, politica dividendelor s.a.

    Ea vizeaz aspectele definitorii ale formrii preurilor i ale stabilirii volumuluiproduciei ce urmeaz a se obine.

    Teoria tradiional a firmei i teoria pieelor constituie modulul articulat, esenial alfundamentrii deciziilor privind nivelul preurilor i volumul produciei, marcand criteriulde apreciere a capacitii de performan economic a firmei.

    2.2. Definirea ntreprinderilor mici i mijlocii (IMM)

    Firmele mici si mijlocii sunt organisme cu vocaie industrial sau comercial,fiecare avand un centru de profit i o singur activitate.

    IMM-urile i desfoar activitatea n sfera produciei de bunuri materiale i

    servicii.Nu exist o definiie unanim recunoscut a ntreprinderilor mici i mijlocii (a

    IMM-urilor).Pentru a fi considerat mic/mijlocie o afacere/firma/intreprindere trebuie s

    ndeplineasc anumite condiii.n SUA ntreprinderile sunt considerate mici i mijlocii dac numrul

    proprietarilor (persoanelor) este ntre 1-20; au o localizare geografic bine determinat,managementul este independent, separat de proprietar, iar cifrele de afaceri se situeaza n

    jurul a ctorva milioane de $ (in cazul comerului cu amnuntul: 8 mil. $; pentru comerulcu ridicata 22 mil. $).

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    4/60

    4

    n UE criteriul principal al catalogarii unei intreprinderi ca fiind mica sau mijlocieeste cel al numrului de salariai, vuzand urmatoarele categorii:

    - micro-ntreprinderi: 1-9 salariai- ntreprinderi mici: 10-99 salariai- ntreprinderi mijlocii: 100-499 salariai.

    In Romania cadrul legal de funcionare a intreprinderilor (deci a afacerilor) micisi mijlocii este asigurat prin Legea nr. 133/1999 privind stimularea ntreprinztorilorprivai pentru nfiinarea i dezvoltarea IMM-urilor.

    Romnia a preluat in legislatia sa parial elemente din criteriile internationale declasificare, care se prezinta in felul urmator:

    - micro-ntreprinderi: 1-9 salariai- ntreprinderi mici: 10-49 salariai- ntreprinderi mijlocii: 50-249 salariai.

    Afacerile, respectiv acest tip de ntreprinderi pot nfiinate n orice domeniu de

    activitate (servicii, construcii generale, comerul cu amnuntul sau ridicata s.a.).

    2.3. Statutul microintreprinderilor de afaceri

    Statutul microintreprinderilor este reglementat de Ordonanta Guvernului nr.24/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

    .

    2.4. Practica infiintarii unei firme comerciale pentru afaceri

    2.4.1. Aspecte de bazaProcedura nmatriculrii se deschide cu alegerea i rezervarea denumirii companiei.Denumirea aleas trebuie nregistrat i rezervat la Registrul Comerului.Odat cunoscut numrul rezervrii, se poate trece la elaborarea actului constitutiv.

    Acest document, care st la baza constituirii si functionarii societii (afacerii)reglementeaz raporturile dintre asociai, definete obiectul de activitate al firmei deafaceri, stabilete nivelul capitalului social al societii.

    2.4.2. Algoritmul constituirii practice a unei societi comercialeIn context incipient se au in vedere urmatoarele module ce formalizeaza cadrul

    procesului constitutiv:

    I. Cadrul legislativII. Formele juridice ale societilor comercialeIII. Descrierea unui tip de societate comerciala; Exemplu: S.R.L.- Societatea cuRspundere Limitat, prin relatarea detaliilor despre:- asociai;- numrul de asociai;- actul de nfiinare;- firma;- emblema;- sediul social;

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    5/60

    5

    - obiectul de activitate;- capitalul social;- aportul asociailor;- conducerea societii;- controlul societii;- participarea asociailor la beneficii i la pierderi;- coninutul actului constitutiv;- modificarea actului constitutiv;- excluderea i retragerea asociailor;- fuziunea i divizarea societii;- dizolvarea societii;- lichidarea societii;IV.Etapele efective parcurse pentru constituirea unei societi i actele necesare pentruconstituire.

    V. Exemplu de Act Constitutiv al unei Societi Comerciale.VI. Anexe.

    CAPITOLUL 3

    NTREPRINZTORUL I OPERATIONALIZAREA UNEI FIRME PENTRUDERULAREA AFACERILOR

    3.1 ntreprinztorul si afacerea sa

    Intreprinztoruleste acea persoan care iniiaz singur sau n asociere o afacere,

    asumndu-i riscul de a investi capital i anumite responsabiliti de a conduce o afacere,respectiv o firma.

    Este cel care-i creeaz propria lui afacere. In general, intreprinzatorul esteconsiderat un om obinuit, dar care posed caracter i motivaii personale, concomitentregasindu-se sub influena mediului i a educaiei primite.

    Rezultatul activitii sale de initiere a unei afaceri poate fi pozitiv sau negativ.n contextul conceptual de mai sus, tipurile clasice de ntreprinztori in afaceri

    sunt:- proprietarul funciar;- birocratul;- speculatorul;

    - negociatorul;- manufacturierul.

    3.2. Caracteristicile ntreprinztorilor de mici afaceri

    Nu exista o sistematizare complet consolidata sau ideal formalizata acaracteristicilor intreprinzatorilor. Totusi, in practica manageriala a afacerilor se retincaracteristicile dominanate, relevante pentru operationalizarea cu succes a activitatilorproductiv-economice.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    6/60

    6

    Cele mai importante caracteristici ale ntreprinztorilor sunt: obiectivitatea,capacitatea ridicat de munc, abilitatea organizatoric, viziunea, dorina de asumare aresponsabilitii; nclinaia spre riscul moderat, ncrederea n propriile fore, abilitateaobservrii momentului oportun, competen profesional, atitudine echilibrat fa debani.

    3.3. Intreprinzatorul si micile afaceri

    Motivaiilor care pot influena nceperea unei afaceri sunt:a) Motivaiiprofesionale, precum:- perspectiva unei munci atrgtoare;- perspectiva de a face descoperiri;- perspectiva de a perfeciona metode i tehnici antreprenoriale;- perspectiva obinerii prestigiului.

    b) Motivepsihologice:- statutul i respectul social ce decurge din poziia de ntreprinztor;- renumele ce se poate obine;- extinderea relaiilor;- statutul de a fi propriul su stpn.

    c) Motivaii materiale:- posibilitatea de a obine ctiguri mari;- asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru familie;- sigurana locului de munc.

    b) Motivaii morale:- perspectiva de a realiza ceva deosebit;- perspectiva de a participa la progresul societii.

    3.4.Tipologia si rolul intreprinzatorului din firmele de afaceri

    ntreprinztorii difer unii de ceilali prin diversitatea caracterelor umane. Ei sepot delimita fa de marea majoritate a oamenilor datorit unor trsturi generale

    asemntoare, n baza crora obin realizri semnificative.Performanele activitii manageriale depind i sunt determinate de abilitatea i

    caracteristicile profesionale i umane ale ntreprinztorului, din randul carora se

    enumera:- capacitatea decizional;- energie i putere de munc;- abiliti mentale: gndire creativ, capacitatea de analiz, de sintez s.a.- cunotinte de specialitate n domeniul n care i desfoar activitatea;- abiliti de comunicare.Profilul unui ntreprinztoreste definit de urmtoarele trsturi:- dorina de a-i asuma o responsabilitate i de a conduce o afacere;- un sim dezvoltat de independen;- capacitate crescut la efort intens i de durat;

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    7/60

    7

    - preferina pentru afaceri cu grad mediu de risc;- reacie rapid, decizii prompte n activitatea curent;- organizarea eficient a timpului de munc.

    3.5.ntemeietorii de intreprinderi de afaceri

    Din perspectiva manageriala, pentru a nfiina o firm, care s gestioneze o afacere,este utila trecerea unui test.

    Testul este un instrument practic, destinat potenialilor ntreprinztori, careintenioneaz s ntemeieze propria lor firm (afacere). Prin testare, fiecare i poateconstrui propriulprofil al punctelor tari i slabe.

    Calea ntemeierii unei noi ntreprinderi ofer, alturi de multe anse i numeroaseriscuri.

    Principalele aspecte ce trebuie clarificate si cu care se confrunta intreprinzatorii, la

    momentul infiintarii unei afaceri sunt:a) personalitatea ntreprinztorului;b) piaa;c) mijloacele financiare.Pe baza rspunsurilor se pot contura propriile puncte tari i slabe,precum si

    ansele i riscurilecare se pot petrece.ntrebrile atrag atenia asupra unor aspecte, care adeseori, n entuziasmul

    ntemeierii unei ntreprinderi (afaceri), se neglijeaz.Psihologii au elaborat teste care ncearc s stabileasc dac o persoan are sau nu

    aptitudini de ntreprinztor. Testele au rolul important, insa nu este absolut necesar ca unindivid s posede toate trsturile indicate de acestea pentru a avea succes n afaceri.

    3.6. Factori de succes la nfiinarea unei afaceri (firme)

    Intreprinzatorii sistematizeaza frecvent factorii de succes referitori la infiintareaunei afaceri, respectiv a unei firme care sa sustina afacerea.

    Managementul procesului de nfiinare a unei afaceri este complex si se supune, inegala masura, incidentelor subiective si obiective.

    3.7. Sistematizarea formalitatilor necesare intemeierii unei afacei

    Se considera ca infiintarea unei afaceri nu este un proces simplu, trivial, intrucat

    sunt necesare cel putin doua categorii de initiative conceptuale:1) definitivarea, optiunea asupra ideii afacerii si continutului acesteia;2) inregistrarea practica, oficiala, institutionala a afacerii prin cadrul sau institutionaldenumitfirma.

    nainte de a iniia o afacere, respectiv o activitate economic trebuie s se aleagmodalitatea sub care se va organiza activitatea.

    In raport cu modul de organizare si in functie de tipul societatii, se iau in calculoperatiuni doveditoare privind infiintarea si functionarea societatii.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    8/60

    8

    In principal, inainte de a lua decizia de oficializare a afacerii se studiazareglementarile in vigoare in materie de societati comerciale, respectiv alternativeleposibile de ales.

    Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei firme, ncepnd de laactivitile pregtitoare i pn la momentul pornirii afacerii n mod legal sunt:1. Pre-nregistrare (activiti pregtitoare)2. nregistrarea comerciantului (afaceristului)3. Autorizarea funcionrii comerciantului (afaceristului)4. Certificatul de nregistrare i anexe5. Notificarea comerciantului ctre instituii publice.

    CAPITOLUL 4

    PLANUL DE AFACERI

    4.1. Conceperea Planului de Afaceri. Continut, rol si aplicatii

    Planul de afaceri este instrumentul care faciliteaz conducerii firmei realizareadezideratului conform unei conceptii directoare, care ordoneaz deciziile fundamentale,necesare a fi adoptate, pentru a menine n via firma, respectiv afacerea, i dac esteposibil s fie dezvoltata.

    Planul de afaceri reprezinta o schema logica de actiune care presupune o gandire deperspectiva asupra unei afaceri, pornind de la unele obiective stabilite/vizate, ajungandu-se la crearea unei imagini de ansamblu asupra intregii afaceri.

    Planul de afaceri este un document scris, care face cunoscute resursele existente i

    perspectivele de dezvoltare ale unei firme. Acest document obliga angajatorul lacooperarea cu susintori poteniali ai afacerii, respectiv ai schimburilor de valori. Astfelde susintori pot fi antreprenorii, creditorii i investitorii.

    In elaborarea planurilor de afaceri nu exist aspecte tipologice sau standarde cares se potriveasc tuturor firmelor.

    Planificarea vizeaza esalonarea in timp a actiunilor, activitatilor, proceselor siobiectivelor firmei (afacerii).

    Planurile, - prin planificare/programare - in esenta lor, descriu produsele iserviciile care trebuie vndute i apreciaza piaele disponibile pentru acestea, sau piaelecare trebuie create dac ele nu exist.

    Este unanim recunoscuta cerinta ca elaborarea planului de afaceri s fie organizat

    n seciuni distincte, bine definite.In prima faza, in proiectarea planului de afaceri se redacteaza sumarul acestuia.

    Sumarul relateaza succint aspecte referitoare la capitole, precum:- Sinteza planului;- Firma;- Pieele i concurena;- Descrierea i analiza produselor i serviciilor;- Vnzarea;- Informaii de ordin financiar;- Agenda-calcul al aciunilor;

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    9/60

    9

    - Anexe.Principalele calitati ale unui plan de afaceri sunt eficienta afacerii dezvoltate de

    catre si prin acesta (sa convinga investitorii, actionarii si managementul intreprinderiirespective cu privire la existenta si necesitatea derularii afacerii). Totodata, se are invedere claritatea redactarii propriu-zise a planului de afaceri, intrucat el trebuie sa fieusor de urmarit si eficient organizat pentru a fi "parcurs" de orice persoana implicata indiversele faze de existenta ale acestuia.

    4.2. Concretizarea Planului de Afaceri

    4.2. 1. Bazele conceptuale pentru formularea unui plan de afaceri

    Conceptul de afacere reprezint intenia unei persoane fizice sau juridice de a

    face/a ntreprinden mod intenionatdiferite activiti n scopul obinerii unui profit.Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:- existena unui ntreprinztor (omul de afaceri), i asum contient anumite riscuri

    i intenioneaz s obin un anumit profit- existena mai multor activiti care consum resurse i care genereaz profit

    (ideea de afacere)- existena unui mediu n care se desfoar activitile (mediul de afaceri).O afacere trebuie pregtit din timp sub forma unui proiect, n care se regsesc

    gndurile i calculelentreprinztorului.

    Firma ntreprinztorului se nate incipient n mintea acestuia i parcurge etapeprecum:

    -la nceput este conturat ideea de afacere;-din idee se nate viziunea;-pentru a ajunge la o viziune este nevoie de o strategie;- pentru a aplica strategia este necesar un plan de afaceri.Planul de afaceri reprezint instrumentul internprin care se conduce i controleaz

    ntregul proces de demarare a firmei.Totodat, planul de afaceri reprezint i un instrument extern de comunicare cu

    mediul economic. El nfieaz celor din jur (clieni, furnizori, parteneri strategici,finanatori, acionari) c se tie cu certitudine ce este de fcut.

    Nu exist dou firme la fel i ca atare nu se ntlnesc dou afaceri la fel. Nu existformule preconcepute pentru elaborarea planurilor de afaceri.

    Planul de afaceri trebuie este un instrument de lucru simplu, sugestiv i pragmatic.In elaborarea planului de afaceri se ating anumite aspecte tipice.Prin abordarea acestora, ntreprinztorul demonstreaz c are percepia global

    asupra afacerii, c nelege aspectele ei, tehnice i financiare sau de resurse umane.Principalele aspecte care se iau n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt:a. Viziune, strategie;b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent;c. Analiza pieei;d. Analiza costurilor de operare;

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    10/60

    10

    e. Investiii necesare;f. Proiecii financiare;g. Anexe.

    CAPITOLUL 5

    ORGANIZAREA SI CONDUCEREA AFACERILOR

    5.1. Aspecte manageriale distinctive in cadrul afacerilorPentru domeniul afacerilor se intalnesc urmatoarele situatii manageriale explicative:

    1) Cumularea calitii de proprietar i a celui de manager2) Funcia de previziune este slab reprezentat in cadrul afacerilor mici si mijlocii.3) Coninutul funciei de organizare este diferit de continutul organizarii aferente

    afacerile mari.4) Funcia de antrenare se regaseste favorabil ca manifestare in afacerile mici si

    mijlocii.5) In contextul firmelor mici si mijlocii sunt create condiii favorabile de exercitare a

    funciei de coordonare.6) Se manifest particulariti alefunciei de controlspecifice afacerilor mici si mijlocii.

    5.2. Organizarea i funcionarea afacerilor

    Organizarea este functia prin care se grupeaza si se repartizeaza activitatileafacerii, in vederea utilizarii cu maximum de eficienta a resurselor disponibile, sedetermina organigrame si se asigura incadrarea lucratorilor pe compartimente si posturi.

    Organizarea afacerii, in esenta, presupune determinarea activitilor care trebuie

    desfurate pentru realizarea obiectivelor acesteia i repartizarea activitilor pe persoane.

    5.3. Principiile de elaborare a structurii de organizare a afacerilor

    Activitatea de organizare se supune unor principii (concepte) organizatorice,precum:

    1). Principiul unitatii obiectivelor. -(o structura de organizare este eficienta daca asiguraparticiparea fiecarui salariat la atingerea obiectivelor afacerii).

    2). Principiul eficientei. -(structura de organizare este eficienta daca asigura atingerea

    obiectivelor afacerii cu costuri cat mai mici).

    3.Principiul sferei de autoritate.-(fiecare titular al unui post de conducere poate coordonaun numar optim de posturi de executiein cadrul afacerii)..

    4). Principiul scalar.-(cu cat este mai clara linia de autoritate, cu atat mai eficiente vor firesponsabilitatea luarii deciziei si comunicarea informatiilor).

    5). Principiul delegarii prin rezultate dorite.-(autoritatea delegata spre managerii demijloc si inferiori trebuie sa asigure atingerea performantelor dorite in afacere).

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    11/60

    11

    6). Principiul responsabilitatii absolute.- (responsabilitatea subordonatilor fata demanageri, in legatura cu atingerea obiectivelor postului, este absoluta).

    7). Principiul unitatii de comanda.-(intelegerea si respectarea relatiilor de munca dintremanageri si subordonati elimina posibilitatea aparitiei disfunctiilor).

    8). Principiul nivelului de autoritate.-(la delegarea de autoritate se transfera manageruluidelegat dreptul de a decide, in limita competentelor acordate). .

    9). Principiul diviziunii muncii.-(structura orgnizatorica este mai eficienta atunci candactivitatile, atributiile si sarcinile sunt delimitate de posturi de lucru in stransaconcordanta cu pregatirea profesionala si motivatiile salariatilor).

    10). Principiul definirii functiei.-(cu cat posturile de lucru si compartimentele au mai binedefinite activitatile, atributiunile sarcinile, obiectivele, responsabilitatile, competentele siautoritatea cu atat nivelul performantelor este mai mare).

    11). Principiul separatiei.-(in organizarea activitatilor de control si verificare, persoaneletitulare ale posturilor de control executa sarcinile de verificare si control independent detitularul postului de conducere). al compartimentului controlat si raporteaza rezultateletitularului postului de conducere superior pe linie de linie de autoritate compartimentuluicontrolat.

    12). Principiul echilibrului.-(aplicarea diferitelor principii si tehnici de elaborare astructurii de organizare trebuie sa tina cont de eficienta generala a structurii).

    13). Principiul flexibilitatii.- (firma de afaceri trebuie sa activeze in conditiileschimbatoare determinate de mediul extern si intern).

    14). Principiul facilitarii actului de conducere.- cu cat structura de organizare sidelegarile de autoritate dau posibilitati sporite managerilor sa creeze si sa sustina un nivelridicat de performanta, cu atat mai mult vor putea fi dezvoltate abilitatile de conducere aacestora).

    Structurile organizatorice in firmele de afaceri sunt:1) Structuri organizatorice n linie

    2) Structuri organizatorice n linie i dup funcii.3) Structuri care vizeaza organizarea i gruparea activitilor.

    5.4.Alegerea structurilor organizationale in afaceri

    Structura organizatoric este un plan al organizrii afacerii prin care firma este condus.

    Intr-o firma de afaceri de mari proportii se intalnesc structuri puternice.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    12/60

    12

    Diferentierea afacerilor consta n decuparea entitatii productiv-economice n

    subansamble coerente, avnd fiecare responsabilitatea unui grup omogen de misiuni si

    functii.

    Se disting rrmatoarele mari tipuri de structuri organizatorice de afaceri:

    -structuri bazate pe functii; (n cadrul lor compartimentele se constituie n jurul unor

    nsarcinari de aceeasi natura);

    - structuri orientate nspre destinatar; (nsarcinarile angajatilor in afacere sunt cele

    care furnizeaza logica diferentierii).

    - structuri matriciale; ( n acest caz responsabilitatea atingerii unui obiectiv al

    afacerii este partajata ntre doua instante).- structuri axate pe numarul nivelelor ierarhice; (acestea depind de marimea si

    natura activitatii afacerii considerate).

    5.5. Organizarea structurala a firmelor de afaceri

    Prin organizare se nelege descompunerea unui fenomen, proces, obiect sauactivitate n prile sale elementare, analiza lor n scopul recompunerii ntr-un efect de

    sintez ameliorat.

    Organizarea afacerii este semnificativa prin caracterul ei concret, fiind

    conceputa pentru a putea oferi forma concreta de desfasurare a functiilor firmei.

    Organizarea firmei de afaceri const n descompunerea ei n elemente

    componente ale procesului de producie, analiza acestora n vederea recompunerii lor n

    raport cu anumite criterii economice, tehnice i de personal, n vederea realizrii

    obiectivelor stabilite n condiii de eficien sporit.

    In fapt, organizarea are doua componente majore: a) procesele de munca si b)structurile de organizare.

    Structura organizatoric este definit ca fiind ansamblul persoanelor,

    subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea, constituite n aa fel nct s

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    13/60

    13

    asigure premisele organizatorice adecvate ndeplinirii obiectivelor stabilite in cadrul

    afacerii. Este considerata arhitectura firmei. Buna funcionare a firmei (afacerii) este

    dependent de modul n care sunt plasate i utilizate resursele umane de care se dispune

    ntr-o anumit etap.

    5.6.Organizarea si structurarea reuniunilor de afaceriSe au in vedere urmatoarele etape:

    1. Identificarea resurselor si a materiilor prime pentru afacere

    2. Identificarea furnizorilor

    3. Planificarea afacerii

    4. Organizarea propriu-zisa a reuniunilor de afaceri

    5.7. Organizarea inregistrarii datelor afacerii intr-o firma

    Organizarea inregistrarii datelor afaceriipe categorii si subcategorii de informatii serefera la:

    1. Inregistrarile si notarile contabile.2. Inregistrarile bancare.3. Contractele.4. Corespondenta.

    5. Inregistrarile privind angajatii.6. Forme si formule operationale folosite curent.7. Drepturile de proprietate intelectuala.8. Marketing si publicitate.9. Stocul.10. Taxe. a.

    5.8. Tendine moderne n organizarea structural a firmelor de afaceri

    n sistemele productiv-economice sin entitatile aferente (firme, organizatii,

    institutii s.a.) se constat existena unuiproces de intelectualizare a posturilor. In acestcontext, sereduc deosebirile majore dintre munca de conducere i cea de execuie, dintre

    munca de concepie i cea operaional in cadrul unei afaceri.5.9. Impreviziunea in managementul afacerilor

    Prin impreviziune se nelege dezechilibrul care se produce in legatura cu o

    afacere intre prestaiile contractuale, ca urmare a unei creteri considerabile si

    neprevzute a preturilor.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    14/60

    14

    Teoria impreviziunii in afaceri consta in recunoaterea, ca subinteleasa, in

    contracte a clauzei omnis conventio intelliguntur rebus sic stantibusconform creia,

    daca intre momentul ncheierii contractului si cel al executrii acestuia au aprut

    evenimente imprevizibile, care au schimbat fundamental condiiile economice sau de

    alta natura existente in momentul acordului de voina iniial al parilor, fcnd sensibil

    mai anevoioasa prestaia uneia dintre ele, principiul forei obligatorii a contractului nu

    mai acioneaz. In acest fel este posibil sa se procedeze la reaezarea contractului, in

    funcie de noile mprejurri sau, in subsidiar, la desfiinarea contractului si nlturarea

    corespunztoare a responsabilitii debitorului.

    5.10. Conducerea afacerilor

    Activitatea de conducere se poate defini ca o actiune complexa ce are drept scopeficientizarea eforturilor angajatilor in cadrul afacerii. Exercitarea procesului deconducere presupune existenta unor persoane care efectueaza activitati specificeprocesului de management, aceste persoane fiind denumite manageri.

    Managerul este persoana care organizeaza si conduce activitatea intr-o afacere.Managerii se deosebesc unii de alii prin nivelul organizaional la care se situeaz i carele definete aria responsabilitilor, respectiv prin natura activitilor coordonate..

    Principalele functii ale managementului afacerii sunt:

    1). Funcia de previziune (de planificare).

    2). Funcia de organizare.

    3). Funcia de coordonare

    4).Funcia de antrenare

    5).Funcia de control-evaluare

    Managementul afacerilor reprezinta stiinta conducerii acestora, respectiv unansamblu de procese constiente de conducere si coordonare a actiunilor si activitatilorindividuale si de grup, precum si de mobilizare si alocare a resurselor organizatiei invederea indeplinirii obiectivelor programate.

    Managementul afaceriloreste arta si stiinta de a-i face pe altii sa actioneze in asa felincat sa se atinga obiectivele firmei de afaceri. Totodata, este procesul de stabilire siindeplinire a obiectivelor afacerii, prin realizarea unor functii de baza, specifice, indirijarea si utilizarea resurselor umane, materiale, financiare si informationale ale firmei.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    15/60

    15

    5.11. Metode i tehnici utilizate in managementul afacerilor

    Metoda reprezint o modalitate sau un ansamblu de modaliti care faciliteaz realizarea unor

    obiective ale firmei de afaceri. Ea reprezint un instrument utilizat de manageri si executanti,

    pentru a realiza sistemul de obiective al firmei n care se deruleaz afacerea.

    Notiunea de metoda apare ca rezultat la unui proces de generalizare a unor situatii practice in

    cadrul afacerii, iar baza generalizarii o constituie activitatea efectiva a intreprinzatorului sau

    managerului din firma de afaceri.

    5.12. Tipurile de metode utilizate in managementul afacerilor

    In functie de obiectivele urmarite, metodele utilizate in managementul afacerilor se grupeaza

    astfel:

    a) Metodele de executare a activitatilor aferente afacerilor

    In categoria acestora se regasesc:

    -Metoda constrangerii;

    - Metoda convingerii;

    - Metoda cointeresarii

    b) Metodele de organizare si functionare a afacerilor

    Din randul acestora se retin urmatoarele:

    Metoda organizarii rationale a activitatilor in cadrul afacerii

    Metoda sedintei

    - Metoda conducerii eficiente

    - Metoda valorificarii experientei in munca

    .

    c)Metodele de cercetare in cadrul afacerii

    - Din aceasta categorie face parte metoda analizei diagnostic .

    .

    Din randul metodelor i tehnicilor practice, cel mai mai frecvent utilizate inmanagementul afacerilor se descriu, succint, urmatoarele:

    1). Conducerea afacerilor prin sistem2). Conducerea afacerilor prin obiective

    3). Conducerea afacerii prin proiecte

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    16/60

    16

    4). Conducerea afacerii prin produs5). Conducerea afacerii prin buget

    6). Conducerea afacerii prin rezultate7). Conducerea afacerilor prin excepie8). Conducerea afacerilor prin comunicare, sistem, rezultate, obiective,

    excepie, participare, motivare9). Alte metode moderne de conducere a afacerilor. Din randul metodelor

    moderne se disting cele bazate pe relaii de colaborare, conducerea prin inovare iconducere pe baza tablourilor de bord.

    Metoda arborelui de decizie esteutil cnd exist variante de decizii ce se ceroptimizate si const din exprimarea grafic a secvenelor unei decizii, precum i adiferitelor evenimente ce pot aprea.

    5.13. Stiluri de conducere in afaceri

    A. Brown subdivide managerii cu stil democratic n a) democrai autentici i n b)pseudodemocrai. Cei cu stil autoritar se impart n a) strict autoritari, b) binevoitori si c)autoritari incompeteni.

    Rensis Likert a delimitat urmatoarele categorii:1. Stilul autoritar-opresiv; este cel in care cuvantul cheie este supunerea..2. Stilul autoritar-obiectiv; este cel in care cuvantul cheie este competenta.

    3. Stilul democrat-consultativ; are ca termen cheie relatiile umane.4. Stilul democrat-participativ; are ca termen cheie atasamentul fata de

    organizatie.5. Stilul permisiv (laissez-faire); are ca termen cheie structura prestabilita.

    5.14.Managementul societatii pe actiuni

    Intr-o afacere, potrivit structurii organizatorice a firmei se intalnesc operatoriimanageriali, ierarhizati dupa cum urmeaza:

    Managementul de varf (Presedinte, Vicepresedinti) stabileste strategia sipoliticile operationale, obiectivele generale si reprezinta organizatia in relatiile cu mediul

    extern.Managementul de mijloc este responsabil pentru implementarea strategiei si

    politicilor managementului de varf.Managementul operational (supervizori) are in subordine non-manageri care

    realizeaza nemijlocit operatiile de care depinde atingerea obiectivelor afacerii.Societatea pe actiuni poate fi administrata in urmatoarele moduri:

    - este administrata de un administrator unic; acesta are puteri depline in efectuareaoperatiunilor necesare realizarii obiectului de activitate al societatii si reprezintasentitatea in raporturile cu tertii. In acest caz legea cere ca administratorul sa fie cetateanroman.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    17/60

    17

    - este administrata de consiliul de administratie, care este un orga colectiv de conducere,format din mai multi administratori, numiti sau alesi. Unul dintre membrii va fipresedintele consiliului de administratie.5.15. Managementul continuitatii in afaceri

    In viziune clasica, managementul unei afaceri se focalizeaza pe indeplinirea unor

    deziderate precum:

    - satisfacerea clientilor este posibila doar in conditiile realizarii unui profit;

    - manifestarea ideii traditionale in randul intreprinzatorilor, conform careia vanzarea

    mai multor unitati de produs aduce profit suplimentar;

    - este mult mai indicata stabilirea ca obiectiv al firmei obtinerea de profit in paralel cu

    cresterea volumului vanzarilor;

    - graficul volumului vanzarilor este mereu disponibil, insa graficul profiturilor nu.

    In viziune moderna, cand multimea informatiilor de afacere este extrem de

    extinsa, aspectul cantitativ este dominat de manifestarea operationala calitativa a

    afacerii. De aceea, securitatea sistemului informatic si a celui informational este arondata

    incidentei manageriale sprea fi mentinuta, pentru a asigura continuitatea afacerii.

    5.16. Serviciile de sprijinire a afacerilor

    Organizatiile de sprijinire a afacerilor au obiectivul de a oferi asistenta firmelor(afacerilor) la infiintare si pentru dezvoltare, printr-o gama de servicii, care se pot prestapartial subventionat sau la pretul pietei.

    Prezentarea mai structurata a serviciilor de spijinire a afacerilor din Romaniareleva existenta a trei categorii procedurale: 1) receptie, facilitati si informatii de baza;2) servicii de consultanta si pregatire profesionala si 3) recomandari de locatii si mediufavorabil de afaceri.

    5.17. Tehnici de conducere a afacerilor

    5.17.1. Utilizarea operationala a negocierilor

    In cvasi-totalitatea situatiilor decizionale, managementul afacerilor estemarcat de dialoguri cu continut extrem de divers, in legatura cu problematicagenerala si de detaliu a firmei.

    Sunt cautate solutii pentru intrebari aferente interiorului si exterioruluifirmei de afaceri.

    Dialogul presupune existenta partenerului de confruntare constructiva.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    18/60

    18

    Frecvent, interesele firmei trebuie elucidate si aparate. In context, semanifesta negocierea, considerata tehnica manageriala pentru asigurareaderularii afacerii.

    5.17.2. Consultanta de afaceri prin procedura dialogului competitiv

    Serviciile de consultan pentru afaceri sunt necesare unei companii n legturcu selectarea activitilor de administrare a entitii respective.

    Exist posibilitatea ca respectivul consultant s poat oferi sfaturi companiei ipentru alte activiti necesare bunei sale funcionri. Nu se fac limitri la evaluareaulterioar a activitii societii de administrare selectate, ntruct se are n vedere ielaborarea politicii de investiii. Locul prestrii serviciilor poate fi stabilit de proprietarulafacerii.

    O firma de consultanta specializata poate sa redacteze un plan de afaceri de omaniera mai profesionista fata de cele realizate de intreprinzatorii sau manageriirespectivei afaceri.

    Este esential ca planul de afaceri sa fie cat mai explicit si justificat, atat caansamblu cat si din punct de vedere al detaliilor.

    5.18. Evaluarea afacerilor

    Evaluarea periodica a unei afaceri se regaseste ca instrument in tehnica de conducere,fiind o rutina pentru bunul mers al firmei

    Pentru obtinera concluziilor coreespunzatoare, in privinta evaluarii afacerii este

    posibil sa se angajeze specialisti in domeniu.Se intalneste si situatia in care evaluarea se realizeaza intern, ca o retrospectiva,

    pentru a depista atuurile, dar si punctele slabe ale unei afaceri.

    Decizia de a miza pe varianta proprie de evaluare se refera la derulareaurmatoarelor examinari:

    a) Diagnosticul comercial

    b) Diagnosticul potentialului intern

    c) Diagnosticul organizational al firmei (afacerii)

    d) Diagnosticul cultural-organizational

    e) Diagnosticul tehnologic

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    19/60

    19

    f) Diagnosticul financiar

    5.19. Analiza diagnostic si rolul in evaluarea si reglarea performantelor economico-financiare ale afacerii

    Analizele diagnostic clasifica dupa criterii, precum:

    1. Dupa sfera de cuprindere se intalnesc:a) diagnosticul general;- (se efectueaza cand afacerea este confruntata cu problemedificile sau cand se preconizeaza modificari majore in continutul si configuratiaacesteia).

    b) diagnosticul partial;- (se refera la unul din domeniile de baza ale afacerii:financiar, comercial, productie, factorul uman, cercetare-dezvoltare s.a.).

    c) diagnosticul de specialitate; -(este axat pe o problema majora a afacerii; deexemplu, calitatea produselor, rentabilitatea afacerii s.a.).

    2. Dupa obiectivele se intalnesc:

    a) diagnosticul de rezultate;- (vizeaza analiza principalelor rezultate obtinute de firma intrecut).

    b) diagnosticul de perspective;- (evidentiaza potentialul afacerii de a face fata unorcerinte si situatii viitoare).

    c) diagnosticul de ambiantal;- (vizeaza aprecierea functionarii afacerii ca sistem ceface parte din sistemul general de afaceri).

    d) diagnosticul de evaluare;-(vizeaza analiza realizarii obiectivelor firmei).Analiza diagnostic prezinta avantaje ca :

    - furnizeaza informatii valoroase asupra decalajelor firmei fata de competitori;- determina orientarea actiunii manageriale asupra aspectelor majore ale afacerii;- asigura informatiile necesare fundamentarii strategiei si planului afacerii.

    5.20. Evaluarea operationala a afacerilor

    .

    Metodele rapide de evaluare a afacerilor nu se aplic n cazul evalurilor pentrunregistrare contabil i raportare financiar. Nu se regaseste nici in cazul evalurii

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    20/60

    20

    aportului asociailor, cotarea la burs, tranzacii internaionale, impunere fiscal,obinerea de credite, privatizare sau (re)naionalizare, expertize judiciare, s.a.

    In esenta, aceasta tehnica se rezuma la evaluarea iniial a afacerii (firmei) ca punct deplecare a negocierilor n vederea vnzrii cumprrii.

    Avantajele metodei rapide de evaluare a afacerilor se refera la:

    -sunt operative, nu necesit mult timp pentru calculul valorii;

    -sunt simple, nu necesit calcule laborioase i nici informaii confideniale;

    -furnizeaza valori apropiate de valorile de pia ale afacerilor,preul fiind determinatobiectiv;

    -nu se ateapt ca ele s ofere valoari riguros stabilite;

    -ofer o imagine apropiat de realitate ntr-un timp scurt;

    -se realizeaz cu costuri reduse (de cele mai multe ori nu se apeleza la experi);

    -sunt neutre;

    -sunt transparente, verificabile i predictibile pentru pri;

    5.21. Rolul intermediarilor de afaceri

    Intermediarii de afaceri adaug valoare tranzaciei i afacerii n mai multe feluri:

    - elaborarea i punerea n aplicare a planului de marketing pentru identificarea iselecionarea cumprtorilor, ceea ce reprezint o activitate consumatoare de timp;

    - evaluarea ct mai corect si rapida a afacerii prin una din metodele descrise;

    - experiena, baza de date a unor tranzacii similare i contactele lor le confer accesulla cunoaterea profund a pieei; prin aceasta ei reuesc s identifice mai mulicumprtori competitivi i astfel s obin un pre de vnzare mai bun.

    5.22. Managementul performantei afacerii

    Managementul performantei reprezinta cadrul in care se stabilesc, se gestioneaza si seating scopurile si obiectivele specifice ale afacerii pe care si le propune o firma.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    21/60

    21

    Totodata, managementului performantei este un proces continuu de comunicare ceimplica managerul si angajatii in:

    - identificarea si descrierea obiectiva, esentiala a liniei pe care sa se desfasoaremisiunea si scopurile firmei;

    - dezvoltarea de standarde de performanta realiste si potrivite obiectivelor afacerii ;- oferirea si primirea defeed-backpermanent asupra performantei afacerii;- realizarea de evaluari ale performantei afacerii cat mai corecte si sa comunice

    rezultatele cele mai constructive;- planificarea oportunitatilor de dezvoltare a afacerii.

    CAPITOLUL 6

    SISTEMUL DECIZIONAL SI EFICIENTA ECONOMICO-FINANCIARA NMANAGEMENTUL AFACERILOR

    6.1. Decizia in managementul afacerilor

    Decizia este cursul de actiune ales pentru atingerea unuia sau mai multor obiectivein cadrul afacerii.

    In afaceri, decizia manageriala este un proces dinamic, rational de alegere a uneidirectii de actiune dintr-un numar oarecare de variante, in vederea atingerii unui obiectiv,

    prin a carei aplicare se influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane decatdecidentul.

    de caliti, aptitudini i cunotine pe baza crora s poat lua decizii.Caracteristicile deciziei i rolul deciziilor manageriale in afaceri se refera la:

    - decizia presupune implicarea profund i eficient a personalului n realizarea sarcinilorce le revin;- decizia impune intervenia conductorului n motivaia personalului;- decizia stabilete obiectivele derivate din planul afacerii, realizarea lor i adoptpropunerea corespunztoare i aciunile de corecie;- decizia determin locul fiecrei pri din firma i a fiecrui salariat.

    P. Druckerarata ca deciziile trebuie luate la cel mai jos nivel posibil, respectiv catmai aproape posibil de locul actiunii.

    Decizia in afaceri presupune:

    - multimea variantelor sa fie formata din cel putin doua elemente;

    - existenta unei finalitati (unul sau mai multe obiective de realizat);

    - influentarea actiunilor si/sau comportamentului a cel putin unei alte persoane

    decat decidentul.

    Decizia in afaceri implica elemente precum: a) unul sau mai multe obiective; b)identificarea variantelor pentru atingerea obiectivelor si c) alegerea sau selectarea.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    22/60

    22

    In practica afacerilor decizia are doua forme: 1) actul decizional si 2) procesuldecizional.

    Actul decizional in afaceri se refera la situatii decizionale de complexitate redusasau cand respectiva situatie are un caracter repetitiv. In cazul actului managerialvariabilele implicate sunt bine cunoscute de catre decident. La baza actelor decizionale seafla experienta si intuitia managerilor.

    Procesul decizional in afaceri consta in ansamblul fazelor prin intermediul carorase pregateste, adopta, aplica si se evalueaza decizia mangeriala.

    Componentele procesului decizional sunt: a) decidentul; 2) multimea variantelordecizionale; 3) criteriile de decizie; 4) mediul ambiant; 5) obiectivele decizionale si 6)rezultatele.

    Decizia manageriala in afaceri trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de

    rationalitate:- sa fiefundamentata stiintific; (a se bazeze pe folosirea unui instrument stiitificadecvat);- sa fie imputernicita; (sa fie adoptata de persoana care are sarcini in acestsens);- sa fie clara, concisa si necontradictorie ; (sa permita o intelegere corecta adeciziei);- sa fie oportuna; (sa se incadreze in perioada optima de elaborare sioperationalizare);- sa fie eficienta; (sa coreleze raportul dintre efectul obtinut si efortul facut);- sa fie completa; (sa cuprinda toate elementele necesare intelegerii corecte).

    Tipurile decizionale in afaceri sunt:- deciziilestrategice;

    - deciziile operative;

    - deciziile administrative;

    - deciziile de tip programabile i neprogramabile.

    Etapele procesului decizional in afaceri sunt:- precizarea sau definirea problemei cu caracteristicile sale;- stabilirea criteriilor si a obiectivelor decizionale;- determinarea variantelor decizionale;

    - alegerea variantei optime;- implementarea deciziei;- evaluarea rezultatelor.

    Deciziile in afaceri se clasifica dupa urmatoarele criterii:

    a) Dupa orizontul de timp si implicatiile acestora asupra afcerii deciziile pot fi:-strategice (pe o perioada mai mare de 1 an);- tactice (pe o perioada mai mica de un an);- curente.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    23/60

    23

    b) Dupa frecventa elaborarii lor deciziile sunt:- periodice;- neperiodice (aleatorii);- unice.

    c) Dupa gradul de cunoastere a mediului ambiant exista:- decizii in conditii de certitudine;- decizii in conditii de risc;- decizii in conditii de incertitudine.

    d) Dupa numarul de persoane care participa la fundamentarea deciziei acestea pot fi:- decizii individuale (unipersonale);- de grup (colective).

    e) Dupa nivelul ierarhic de elaborare deciziile sunt:- decizii de nivel superior;- de nivel mediu;- decizii de nivel inferior.

    f) Dupa numarul de criterii decizionale exista:- decizii unicriteriale;- decizii multicriteriale.

    g) In functie de anticipare se intalnesc:- decizii anticipante;

    - decizii imprevizibile.

    h) Dupa competenta decidentilor se intalnesc:- decizii integrale;- decizii avizate.

    Formularea unui sistem managerial eficient in afaceri presupune adoptareatipologiilor decizionale conventional adecvate.

    6.2. Sistemul informational pentru decizii in afaceri

    Sistemul informational al afacerii reprezinta ansamblul de procedee si mijloace decolectare, prelucrare si transmitere a informatiei necesare procesului de conducere.

    Cerintele unui sistem informational in afaceri se refera la:- sa furnizeze date complete, actualizate;- sa structureze si sa cuantifice relatiile semnificative din trecut (comportareaafacerii in trecut);- sa ofere in rapoarte date corespunzatoare nivelului la care se ia decizia;- sa foloseasca eficient personalul si echipamentul de calcul;- sa asigure flexibilitate si adaptabilitate la schimbari.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    24/60

    24

    Procesul functional al sistemului informational are fazele urmatoare:- inregistrarea (colectarea) datelor primare;- transmiterea datelor;-prelucrarea datelor.

    6.3. Modele decizionale in afaceri

    Modelul este o reprezentare a realitatii, care surprinde anumite caracteristici aleacesteia si le ignora pe altele.

    Procesul decizional in afaceri cuprinde abordari 1) de tip prescriptiv-normativ(prezinta succesiunea logica de etape) si 2) de tip descriptiv (urmareste partea subiectivaa procesului).

    O clasificare mai restrictiva ale modelelor decizionale in afaceri se refera la

    urmatoarele categorii:

    - modelul rational; (cand decidentii dispun de cunostinte suficiente pentru luareadeciziei);- modelul rationalitatii limitate; (cand decidentii aleg dintr-o multime de alternativeprestabilite);.- modelul psihologic; (se bazeaza aproape pe experienta si intuitia factoruluidecident);- modelul cognitiv; (implica mecanisme mentale pentru fundamentarea luariideciziei).

    6.4. Calculaia costurilor si bugetarea afacerilor ca instrumente decizionale inafaceri

    Costurile intr-o afacere reprezint consumuri de resurse determinate de activitilefirmei, exprimate monetar.

    Resursele pot fi de materii prime, personal, capaciti de producie s.a. i suntexprimate n mod sintetic prin aceeai unitate de msur leul.

    pentru managementul afacerii

    Costurile, calculaia i controlul costurilor fac obiectul unei ramuri amanagementului, respectiv din contabilitatea managerial sau, utiliznd terminologia de

    provenien francez, contabilitatea de gestiune.n Romnia, contabilitatea de gestiune este reglementat prin continutul Legii nr.

    82/1991, republicat n 2002. Prevederea definitorie este:Art. 1. - (1) Societile comerciale, societile/companiile naionale, regiile

    autonome, institutele naionale de cercetare-dezvoltare, societile cooperatiste i celelaltepersoane juridice cu scop lucrativ au obligaia s organizeze i s conduc contabilitatea

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    25/60

    25

    proprie, respectiv contabilitatea financiar, potrivit prezentei legi, i contabilitatea degestiune adaptat la specificul activitii.

    Asadar, contabilitatea de gestiune este o obligaie a fiecrui agent economic, nprincipal n scopul determinrii valorii stocurilor de producie finit sau neterminat. dateContabilitatea de gestiune furnizeaz date ctre contabilitatea financiar. Totodata,aceasta are si scopul furnizrii de informaii ctre managementul firmei, n ceea ceprivete rentabilitatea unui produs sau a unei activiti.

    Contabilitatea de gestiune se organizeaz de ctre fiecare unitate patrimonial infuncie de specificul activitii si necesitile proprii, avnd ca obiective principaleurmtoarele: calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor si a rentabilitii produselor,lucrrilor i serviciilor executate; ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pe feluride activiti, urmrirea i controlul executrii acestora n scopul cunoaterii rezultatelor ifurnizrii datelor necesare fundamentrii deciziilor privind gestiunea unitii patrimonialesi altele.

    Atta timp ct calculaia costurilor (contabilitatea managerial sau de gestiune) nueste menionat n mod expres ca fiind obligatorie pentru o ntreprindere i la fel nicibugetarea, o firma fie ea mic i mijlocie, aparent se poate lipsi de aceste activiti.

    n mod curent, pe plan internaional, se utilizeaz trei metode majore de calculaie acosturilor:

    - metoda absorbiei;- metoda costurilor directe;- metoda ABC (a costurilor n funcie de activiti).In acest set de metode, fiecare dintre ele prezint avantaje i dezavantaje.Alegerea uneia dintre metode este determinat de specificul afacerii si activitii

    firmei.Este recomandabil ca pentru proiectarea sistemului potrivit de contabilitate

    managerial i, eventual, a sistemului informatic adecvat s se apeleze la un consultant nmanagement contabil.

    In context metodologic extins se intalnesc si alte variante de calculaie a costurilor,redate in continuare, in acceptiunea lor ca instrumente si tehnici manageriale pentruorganizarea si conducerea afacerilor.

    6.5. Bilantul si exercitiul contabil in cadrul afacerii

    Contabilitatea este adesea numita limbajul afacerilor. In cadrul contabilitatii are loc

    procesul de inregistrare, clasificare, raportare si analiza datele financiare. Cerintele de acontabiliza variaza de la o afacere la alta, insa toate firmele au un mod de a-si urmariresursele financiare..

    6.6. Bilantul, contul de profit si pierderi. Fluxul de numerar folosit ca instrumentmanagerial intr-o afacere

    n perspectiva financir-contabila a afcerii, in practic se ntlnesc:

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    26/60

    26

    - ntreprinztorul expeditiv(rapoartele contabile sunt executate de alte persoanecu profesoiunea de contabil) si

    - ntreprinztorul super-meticulos (toate rapoartele contabile, fie c e vorba debilan sau de altele, le execut chiar el, intreprinzatorul).

    Se apreciaza ca, in context managerial nici una dintre cele dou situaii extreme nueste conventional favorabila.

    Pentru un ntreprinztor este util s cunoasc esena rapoartelor contabile, nufiindc legea l oblig s le ntocmeasc, ci pentru ca prin ele poate lua pulsul proprieisale afaceri.

    .Fluxurile de numerar din activiti de investiii se refera la:

    - plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace fixe, activenecorporale i alte active pe termen lung;

    - ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i

    echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;- plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean

    ale altor ntreprinderi;- ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital propriu i de

    crean ale altor ntreprinderi;- avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;- ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor efectuate

    ctre alte pri.Fluxurile de numerar din activiti de finanare se refera la:

    - veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capitalpropriu;

    - plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra aciunilentreprinderii;

    - veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i altemprumuturi;

    - rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;- plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o

    operaiune de leasing financiar.In final se definesc:

    - fluxuri de numerar - total- numerar la nceputul perioadei- numerar la finele perioadei.

    6.7. Indicatori financiari ai unei afaceri

    n faza de plan de afaceri, dup ce toate previziunile au fost realizate, indicatoriiimportani ce trebuie calculai sunt n principal doi:

    1. Venitul net actualizat total (VNAT);2. Rata intern de rentabilitate (RIR).nainte de prezentarea acestor indicatori se explic importana elementului timp

    ntr-o afacere.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    27/60

    27

    n momentul n care s-a ntocmit planul de afaceri, s-au stabilit anumite fluxuri debani (fluxuri de pli i fluxuri de ncasri). Aceste fluxuri au loc la momente diferite, ntimp (se fac anumite pli la nceputul anului, pentru a cumpra un utilaj i se ncaseaz lamijlocul sau la sfritul anului valoarea produselor realizate cu acel utilaj).

    n planul de afaceri, cnd s-a calculat aceste fluxuri, acestea au fost stabilite lavaloarea pe care o vor avea atunci (la nceputul, mijlocul, respectiv sfritul anului).

    Din punct de vedere economic este utila compararea fluxurilor aprute n diferitemomente n timp.

    Pentru ca aceast comparaie s fie util, trebuie ca toate fluxurile monetare (plisau ncasri) s fie estimate n acelai moment, n timp.

    Luarea n calcul a timpului pentru fluxurile financiare se numete actualizare(aducerea la momentul actual al fluxurilor financiare). Actualizarea const n ,,dotareafiecrui flux monetar cu un coeficient de actualizare pentru a se putea ine cont demomentul n care el se execut efectiv.

    6.8. Rolul Codului Fiscal in afaceri

    Codul Fiscal(Legea nr. 571/2003) a fost publicat inMonitorul Oficial nr. 927 din23 decembrie 2003 si a intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2004.

    Acesta reglementeaza urmatoarele impozite:

    impozitul pe profit; impozitul pe venitul global; impozitul pe veniturile microintreprinderilor; impozitul pe veniturile obtinute de nerezidenti din Romania si impozitarea

    reprezentantelor; impozitul pe dividende; taxa pe valoarea adaugata; accizele; impozitele si taxele locale.

    6.9. Influenta taxele locale asupra afacerii

    O afacere este afectata de impozitele si taxele locale, acre sunt reglementate deOrdonanta Guvernului nr. 36/2002, republicata, astfel cum a fost aprobata cu modificarisi completari prin Legea nr. 522/2002.

    .

    6.10. Pro-rata in afaceri

    Potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata),persoanele fizice si juridice platitoare de TVA care efectueaza atat operatiuni care dau

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    28/60

    28

    drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept deducere, au obligatia de a calculaanual pro-rata, pe baza careia se determina taxa pe valoarea adaugata de dedus.

    6.11. Contributiile sociale si afacerile

    Contributiile sociale sunt datorate de catre persoanele fizice si de cele juridice careangajeaza personal. Ele nu devin venituri la bugetul statului ci se varsa la bugetelesociale. Acestea sunt:

    fondul de asigurari sociale de stat; fondul de asigurari sociale de sanatate; fondul de asigurari pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

    6.12. Declaratiile financiare ale afacerii

    In decursul unei perioade fiscale, contabilii urmaresc, organizeaza si inregistreazaaspectele financiare in care firma este implicata. La sfarsitul fiecarei perioade sepregatesc informatiile adunate pentru a face declaratiile financiare.

    6.13. Cazierul fiscal

    Cazierul fiscal a fost introdus prin Ordonanta Guvernului nr. 75/2001 aprobata cumodificari prinLegea nr. 410/2002.

    Cazierul fiscal este un mijloc de evidenta si urmarire a incasarii impozitelor si taxelordatorate bugetului de stat si de prevenire si combatere a evaziunii fiscale.

    6.14. Accizele

    Accizele sunt un impozit indirect, denumite si taxe speciale de consumatie. Ele se

    aplica de regula o singura data, la comercializarea de catre producatori sau importatori aanumitor produse.

    6.15. Influenta factorilor de mediu asupra firmei de afaceri

    Procesul decizional in afaceri este influenat de factorii de mediu in care se regaseste firma.

    Mediul intern determina influenta din urmatoarele elemente:

    1) Componenta uman a firmei de afaceri

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    29/60

    29

    - trecut educaional i abiliti;

    - abiliti tehnice i manageriale anterioare;

    - gradul de implicare i ataamentul fa de atingerea obiectivelor afacerii;

    - stilul comportamental interpersonal;

    - existena de for de munc utilizabil in cadrul firmei de afaceri.

    2) Componenta funcional i a grupurilor de lucru in firma de afaceri

    - caracteristicile tehnice ale afacerii;

    - interdependena sub-sistemelor in atingerea obiectivelor afacerii;

    - conflicte in cadrul grupurilor de lucru;

    - onflicte intre grupurile de lucru.

    3) Componenta nivelului organizaional a afacerii

    - obiectivele i interesele organizaionale;

    - procesul de implicare in vederea atingerii obiectivelor afacerii;

    - natura produsului sau serviciului oferit de afacere.

    Mediul extern determina influenta din urmatoarele elemente:

    1) Componenta clieni

    - dstribuitori ai produsului sau serviciului din afacere;

    - utilizatori ai produsului sau serviciului din afacere.

    2) Componenta furnizori

    - furnizori de materii prime;

    - furnizori de echipament;

    - furnizori de subansamble;

    - furnizori de for de munc.

    3) Componenta concureni

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    30/60

    30

    - concureni pentru furnizori;

    - concureni pentru clieni.

    4) Componenta socio-politic

    - legislaia cu privire la afaceri;

    - atitudinea fa de afacerea respectiv sau produsul su;

    - relaia cu sindicatele.

    Se deduce ca, sistemul decizional in firma de afaceri este hotarator determinat din punct de vedereoperational de mediul intern si cel extern entitatii organizate, fiind cuantificator al eficientei economico-financiare.

    CAPITOLUL 7

    COMUNICAREA N MANAGEMENTUL AFACERILOR

    7.1.Continutul notiunii de comunicare

    Comunicarea reprezint un proces de transfer al informaiilor i ideilor ntrepersoane. Nu exist comunicare perfect.

    Elementele importante ale activitatii manageriale intr-o afacere sunt:

    - comunicarea; (schimb de informaii de naturi diferite pe cale oral i scris), careocup aproximativ o treime din timpul de lucru;

    - managementul tradiional; (planificare, luare de decizii i control), care ocupaproximativ o treime din timpul de lucru;

    - corelarea;(interaciunea, prin comunicare, cu cei din jur, din interior i exteriorulfirmei), care ocup in jur de o cincime din timp;

    - managementul resurselor umane;(motivare/incurajare, sftuire/disciplinare,managementul conflictului, angajare de personal).

    Comunicarea managerial in afaceri este instrument al strategiilor de schimbare afirmei.

    .

    7.2 . Valori culturale in comunicare

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    31/60

    31

    Multiculturalismul in comunicare se refera la acele elemente de natura culturala(limba, obiceiuri, traditii, religie s.a.) care pot stimula sau frana procesul de schimbde date si informatii.a) .

    7.3. Retelele de comunicare in cadrul unei afaceri

    Sunt de urmatoarele tipuri:

    a) Tip Lant; (au ca dezavantaj distorsiunea mesajului datorat serialitii fluxuluiinformaional);

    b) tip Y; (cand dou persoane au acelai statut, feed-back-ul este rapid, eficient;numrul de legturi este redus, se inregistreaz un anumit grad de centralizare);

    c) tip Cerc; (se manifesta reducerea gradului de interaciune cu grupul cand unmembru comunic doar cu ali doi, feed-back-ul este dificil, organizarea estestabil);

    d) tip Roat; (este un model centralizat de comunicare in grup, are loc o dependenmare de leader la calitatea deciziei, structura stabil);

    e) tip Stea; (are loc descentralizare a comunicarii, implicarea egal intre membriipentru decizii bune, informaia este liber, feed-back-ul rapid i eficient, vitezatransmitere a informaiei este mic).

    7.4. Functiile comunicarii

    Funciile comunicrii intr-o afacere se refera la:

    - informare; (afacerileau interaciuni in mediul exterior in care funcioneaz i inmediul interior intre prile lor componente); informatiile sunt a) externe si b)interne.

    - comand i instruire; (se refer la modalitile prin care managerii se asigur coamenii i sub-structurile acioneaz in direcia obiectivelor afacerii);

    - influenare i convingere, indrumare i sftuire; (controlul asupra informaiei i

    asupra comportrii membrilor firmei);

    - integrare i meninere; (pstrarea afacerii in stare operaional);

    7.5. Categorii si forme de comunicare

    Formele procesului de comunicare in afaceri se refera la:

    - comunicarea unilaterala; (intr-un singur sens, de la emitent la receptor);

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    32/60

    32

    - comunicarea bilaterala; (are doua sensuri de desfasurare : emitent-receptor si

    receptor-emitent);

    In functie de scopurile servite, se disting:a) Comunicarea operationala interna. Aceasta reprezinta ansamblul de mesaje ce-i

    leaga pe angajati in actiunile de realizare a planului operational al afacerii.b) Comunicarea operationala externa. Face legatura organizatiei cu grupuri si

    oameni din afara ei, dar legat de misiunea si obiectivele sale.c) Comunicarea interpersonala. Acest tip de comunicare evidentiaza schimbul de

    informatii pe care oamenii il angajeaza oriunde si oricand, fara sa aiba neaparatlegatura cu organizatia careia apartin.

    In raport cu sensul circulatiei mesajelor si pozitia emitentului fata de primitor, se

    intalnesc:a) Comunicarea descendenta. In acest caz informatiile circula pe canale ierarhice, de

    la sefi la subordonati, sub forma ordinelor, dispozitiilor, directivelor s.a.b) Comunicarea ascendenta. Situatia releva faptul ca sensul circulatiei mesajelor

    este de la subordonati la sefi, reprezentand reactii la mesajele primite sauraportari ale activitatii.

    c) Comunicarea orizontala. Are loc intre persoane situate la acelasi nivel ierarhic.

    In functie de mediul de transmitere a mesajelor, se disting:

    a) Comunicarea orala (verbala).

    b) Comunicarea in scris.

    Consta in activitatea de a transmite mesaje oficiale, formale sau pe termen lung, subforma unor scrisori, rapoarte, memorii, buletine de informare.

    Mesajul scris trebuie adaptat la caracteristicile auditoriului, iar selectarea cuvintelorpotrivite si a exprimarilor pe masura este o necesitate.

    c) Comunicarea non-verbala.

    7.6.Bariere in comunicare

    Comunicarea nu este ntotdeauna eficient, datorit barierelor care se regasesc nprocesul schimburilor de date si informatii, cunatificate prin:

    - nivelul ierarhic;- folosirea necorespunztoare a limbajului tehnic;- neatenia sau nenelegerea mesajului sau a instruciunilor.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    33/60

    33

    Barierele de comunicare reprezinta tot ceea ce stinghereste, blocheaza sau limiteazatransferul de informatii. Concretizarea obstacolelelor in procesul comunicarii rezultadin operationalizarea consecintelor date a) perceptii; b) emotii; c) increderea sicredibilitatea; d) ascultarea; e) filtrajul; f) supra-incarcarea informationala si g)aspectele de ordin tehnic.

    7.7. Notiunea de comunicare n firma

    Relaiile umane implic interaciunea angajailor din cadrul firmei de afaceri.Managerul poate fi pus frecvent n situaia de a convinge subordonaii n legtura

    cu anumite politici sau proceduri, clieni interni sau externi, n legtur cu calculareaproduselor ideilor, propunerilor, proiectelor.

    7.8. Comunicarea in afaceri

    Etapele procesului de comunicare in cadrul firmei de afaceri sunt:

    - codificarea mesajului;

    - transmiterea mesajului;

    - decodificarea si interpretarea;

    -feed-back-ul (conexiunea inversa).

    7.9. Modele de comunicare in afaceri

    Caracteristicile comunicarii interne in firma de afaceri sunt:

    - are loc fr incetare i prin orice mijloace;

    - funcioneaza mai degrab la nivel emoional decat intelectual.

    Caracteristicile comunicarii externe in firma de afaceri determina:

    - apariia problemelor complexe;

    - nevoia de transparen a sistemului de decizii;

    - nevoia de a comunica totul i imediat;

    - credibilitatea intern i extern a conducerii afacerii;

    - schimbrea percepiei investitorilor fa de firma de afaceri.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    34/60

    34

    .

    7.10. Tehnici de comunicare in cadrul afacerilor

    Tehnicile de comunicare in afaceri se refera la:

    1) formularea de intrebari;

    2) ascultarea;

    3) relansarile in comunicare

    Regulile de baza necesare unei bune comunicari in afaceri sunt urmatoarele:

    a) a asculta;

    b) a shimba;

    c) a anticipa;

    d) a fi credibil;

    e) a respecta identitatea fiecaruia.

    CAPITOLUL 8

    POLITICA DE PERSONAL N MANAGEMENTUL AFACERILOR

    .8.1. Planificarea necesarului de personal

    In orice afacere este necesar s se identifice sursele de recrutare a personalului is elaboreze o metodologie de selecie a acestuia pe baza propriilor nevoi. Pentru a nu se

    confrunta cu un deficit de for de munc intreprinzatorul trebuie s acorde importanurmtoarelor aspecte:- Procesului de recrutare i alegere a personalului- S ofere stimulente- S realizeze o atmosfer plcut i o apropiere a persoanelor- S ncerce automatizarea anumitor operaiuni.

    8.2. Recrutarea si selectia personalului operational si de executie infirmele de afaceri

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    35/60

    35

    Recrutarea reprezinta atragerea i trierea iniial a ofertei depersonal disponibil

    pentru ocuparea unui post in firma de afaceri.Aspectele cheie ale politicii de resurse umane in firmele de afaceri sunt:

    1. Recrutare i selecie;2. Evaluarea performanelor;3. Dezvoltarea carierei;4. Training i dezvoltare;5. Motivaia i sistemele de compensaie;6. Comunicare;7. Legislaia i protecia muncii.

    Selecia inseamna alegerea unei persoane care va fi angajat din rndul celor carea fost recrutat pentru a fi plasata in afacere.Etapele procesului de selecie sunt:

    - sistematizarea informaiilor despre candidat;- interviul preliminar;- testele de inteligen,de aptitudine si de personalitate;- referine privind performanele;- interviul diagnostic;- examenul medical;- judeci personale.

    Etapele practice procesului de selecie sunt urmtoarele:

    1) completarea cererii de angajare i prezentarea unui CV;2) interviul preliminar;3) testarea candidatului, culegerea de informaii i recomandri;4) interviul de selecie;5) examen medical;6) negocieri i stabilirea ofertei demunc.

    8.3. Managerii si conducerea afacerilor in firmele moderne

    Se consider c managerul unei firme este persoana care acioneaz pentru

    transformarea sarcinilor n aciuni concrete, de afaceri, pentru folosirea eficient aresurselor ntreprinderii i creterea profitului, pentru mobilizarea salariailor n procesulmuncii i motivarea acestora.

    Exist dou categorii de cerine solicitate managerului:

    1). Cerine referitoare la personalitate2). Cerine referitoare la calitile intelectuale

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    36/60

    36

    8.4. Selectia managerilor pentru organizarea si conducerea afacerilor

    Selecia managerilor impune ca acestia s aib anumite caliti de baza precum:1) capacitate individual; 2) elanul; 3) exprimarea si 4) comunicarea.

    Managerul in afaceri trebuie s posede i anumite caliti voliionale precum: voina;iniiativa; intuiia; fermitatea; perseverena; independena de sine si stabilitateascopului.

    8.5. Perfectionarea managerilor din afaceri

    Perfecionarea pregtirii angajailor trebuie s vizeze att pe noii angajai ct ipe cei mai vechi.

    O perfecionare continu va determina o mai mare eficien a ntreprinderii.Efectele se concretizeaz de regul n creterea productivitii muncii, scdereafluctuaiei de personal, scderea costurilor de producie prin diminuarea cheltuielilor.

    Perfectionarea managerilor reprezinta o modalitate prin care se asiguraschimbarea sistematica a comportamentului angajatilor, pregatindu-i pentru a obtineperformantele solicitate de posturile ocupate.

    CAPITOLUL 9

    PARTICIPAREA N MANAGEMENTUL AFACERILOR

    9.1. Socializarea si integrarea participativa a managerilor si angajatilor infirma de afaceri

    Pentru definirea obiectivelor personale, angajatii si managerii selecteaza obiectivedin urmtoarele categorii:

    - satisfacia carierei;- statutul i respectul;- relaiile personale;- satisfaciile timpului liber;

    - procesele de nvare i educaie;- creterea spiritual.

    Socializarea angajailor este una din activitile manageriale semnificative pentrubuna funcionare a firmei de afaceri.

    Modalitile de socializare diferite pentru firme din acelai domeniu pot conduce laperformane ridicate n msura n care managerii cunosc i se bazeaz pe cultura firmelorpe care le conduc.9.2. Succesiunea in afacerile de familie

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    37/60

    37

    I n general, proprietarii de afaceri au doua solutii la sfarsitul activitatii: a) afacerease vinde sau b) este trecuta mai departe unui conducator din cadrul familiei.

    Demersul are puncte tari si puncte slabe, dar este o actiune care trebuie facura cuprofesionalism, pentru a nu pierde din valoarea afacerii.

    CAPITOLUL 10

    RISCUL, STRESUL SI SUCCESUL N MANAGEMENTUL AFACERILOR

    10.1. Riscul in afaceri concept i trsturi specifice

    Definiia uzual pentru risc este probabilitatea de producere a unui eveniment cuconsecine adverse pentru subiect.

    Risculreprezinta incapacitatea unei afaceri (firme) de a se adapta la timp i cu cel mai

    mic cost la modificrile de mediu.Riscul evidentiaza variabilitatea veniturilor sub influena mediului, implicndeventualitatea producerii unui eveniment nefavorabil.

    Sursa principal de risc este instabilitatea climatului de afaceri ca elementexogen firmei. In context, se manifesta incapacitatea intreprinzatorului de a contracara latimp i fr costuri ridicate efectele generate de modificarea continu a mediului n careacioneaz.

    Riscul sistematic se defineste ca fiind gradul de covariatie intre un pret dat sipretul pietei. Regresia este definita ca risc nesistematic sau specific.

    O afacere rentabil n prezent poate deveni nerentabil n viitor ca urmare amodificrii nefavorabile a condiiilor de mediu.

    Riscul este o caracteristic permanent a activitii de afaceri in cadrul unei firme.

    Intreprinzatorul trebuie s introduca mecanisme adecvate de gestionare a riscului,care s sesizeze in timp real modificrile aprute i caile de intervenie.

    10.2. Riscul managerial in afaceri

    In mod obisnuit, se iau in considerare urmatoarele conceptii despre risc:a) cea propusa de teoria decizionala;

    b) cea programatica, propusa de managerii firmelor de afaceri.

    .

    10.3. Riscul i incertitudinea in afaceri

    n condiii de certitudine, afacerea nu este supus nici unui risc, fiind cunoscuteevenimentele posibile i efectele lor asupra activitii viitoare. Incertitudinea i riscul,

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    38/60

    38

    odat introduse n mecanismul decizional, afecteaz calitatea i acurateea estimrilor cuprivire la evoluiile i rezultatele viitoare ale afacerii.

    Teoria alegerii are premisa ca aceia care iau decizii prefera un randament crescutunuia mai slab, in conditiile in care toti ceilalti factori de influenta sunt constanti. Seconsidera ca se prefera un risc mai mic cand toti ceilalti factori sunt constanti.

    Prin expunerea afacerii la risc se nelege valoarea actual a pierderilor saucheltuielilor suplimentare pe care le suport sau pe care le-ar putea suporta firma deafaceri n cauz.

    Fundamentarea deciziilor in afaceri nu se mai opereaz cu certitudini absolute, cupreviziuni exacte ale evoluiei unui anumit element. Decidenii recurg, frecvent laestimri probabile, incerte, la noiunile de risc i incertitudine.

    10.4. Tipologia riscului in afaceri

    Dup nivelul la care este localizat, riscul poate fi:

    a) risc macroeconomic este rezultatul evoluiei ntr-un anumit sens a condiiilormediului de afaceri. Riscurile macroeconomice pot fi clasificate n riscuri dear, de transfer, suveran, financiar, de inflaie, operaional, de implantare ijuridic.

    b) risc sectorial este dat de caracteristicile sectorului n care firma i

    desfoar activitatea, fiind, mai departe, dependent de sistemul politic, deinfrastructur, legislaie, cultur, concuren s.a;

    c) risc microeconomic (specific firmei de afaceri) este determinat de factoriendogeni, specifici fiecrei ntreprinderi n parte.

    Dup posibilitatea de interpretare a legii de probabilitate, riscurile se pot clasifica n:

    a) riscurisubiective depind de aprecierile subiective ale fiecrui individ, deinformaia sa;

    b) riscuri obiective inerente oricrei activiti caracterizate printr-o anumitprobabilitate de variaie a rezultatelor i sunt independente de individ.

    n funcie de posibilitatea de previziune, riscurile pot fi:

    a) riscuriprevizibile sunt provocate de factori ce pot fi prevzui naintede desfurarea unei operaiuni sau activiti.

    b) riscuri imprevizibile sunt provocate de factori imprevizibili,ntmpltori, ce nu pot fi prevzui nainte de nceperea derulrii uneioperaiuni.

    Dup originea factorului care le genereaz, riscurile pot fi:

    a) riscuri interne sunt generate de factori care acioneaz n interiorul uneintreprinderi i se refer la defeciuni ce pot aprea n funcionarea mijloacelor

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    39/60

    39

    fixe, fraude provocate de angajai, greve ale personalului, accidente de muncetc.;

    b) riscuri externe sunt determinate de cauze localizate n afara ntreprinderii icare afecteaz activitatea firmei n cauz.

    Dup natura lor, riscurile se pot gupa astfel:

    a) riscuri sociale sunt provocate de evenimente sociale previzibile sauimprevizibile, precum boala, decesul, invaliditatea, reducerea nivelului de trai,omajul, maternitatea etc.

    b) riscuri naturale provocate de calamiti naturale.

    c) riscuri politice sunt determinate de evenimente politice majore, precumrzboaie, greve, embargo, naionalizare, restricii de export.

    d) riscuri economice sunt cele mai numeroase i se pot clasifica, la rndul lor,dup o multitudine de alte criterii.

    Dup natura lui, riscul economic poate fi:

    - risc pur, accidental, asigurabil. mpotriva acestui risc, agenii economici sepot asigura, cu un anumit cost.

    - riscspeculativ, n care agenii economici au att posibilitatea de a pierde, cti de a ctiga.

    Din punct de vedere funcional, riscul poate fi clasificat astfel:

    a) riscul de exploatare arat variaia rezultatului de exploatare la modificareacondiiilor de exploatare;

    b) riscul financiar reflect variaia rezultatului la modificarea condiiilor definanare a activitii firmei;

    c) riscul de faliment sau de insolvabilitate este riscul ca ntreprinderea s nupoat achita la scaden datoriile fa de furnizori, bugetul statului, bnci etc.

    Riscul de exploatare, este numit i risc economic. Se refer la variabilitatea saunesigurana obinerii unui anumit rezultat de exploatare.

    Riscul financiar exprim variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a

    modificrii structurii financiare a ntreprinderii.Riscul de faliment se manifest n cazul n care firma nu poate achita la scadenplile fa de creditorii si.

    .

    10.5. Factorii de risc in afaceri

    Factorii de risc pot fi clasificai dup mai multe criterii, astfel:

    1) n funcie de locul aciunii:

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    40/60

    40

    a) factori externi sunt factori legai de caracteristicile economiei naionale sauale sectorului de activitate n care activeaz firma, de sistemul politic sausocial al rii. Ei nu pot fi influenai de ctre manageri i afecteaz n acelaimod toate ntreprinderile.

    b) factori interni sunt legai de caracteristicile intrinseci ale fiecrui agenteconomic.

    2) dup natur:

    a) factori economici;

    b) factorisociali;

    c) factoripolitici.

    3) dup posibilitatea de previzionare:

    a) factoriprevizibili (ceri sau determinabili);

    b) factori imprevizibili (inceri sau aleatori);

    4) n funcie de efortul propriu al firmei:

    a) factori dependeni de efortul propriu;

    b) factori independeni de efortul propriu.

    5) dup nivelul la care acioneaz:

    a) factori macroeconomici;

    b) factorisectoriali;

    c) factori microeconomici.

    .

    10.6. Analiza riscului de faliment a afacerii

    Afacerile se deruleaza n condiii de risc i incertitudine. De aceea, este necesaranaliza riscului de faliment.

    Se apeleaza la instrumente de predicie a riscului de faliment. Acestea ii oferaintreprinzatorului posibilitatea identificrii cu anticipaie a semnelor financiare negative.

    Cea mai semnificativa ameninare cu care se confrunt o afacere este legata deinsolvabilitate.

    Ratele ridicate ale dobnzii, recesiunea economica sau datoriile mari fa decreditori sunt cauze care conduc o afacere la faliment.

    Specificul activitii i reglementrile juridice pot contribui la dificultilefinanciare ale firmei. Se constata c firmele mici, private i cele nou nfiinate sunt maivulnerabile la insolvabilitate dect cele mari i cu experien pe pia.

    Deteriorarea situaiei financiare poate conduce la insolvabilitate sau chiar lafaliment.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    41/60

    41

    Predicia riscului de faliment la care se expune o afacere prezint importanpentru managementul firmei i pentru teri, ndeosebi pentru instituiile creditoare. Deaceea, se procedeaza la supravegherea cvasi-continua a situaiei financiare a debitorilor.

    Este necesara identificarea cauzelor i factorilor perturbatori care afecteazactivitatea afacerilor, a erorilor aprute n gestionarea firmei. Pe aceasta baza suntadoptate msuri adecvate pentru eliminarea disfunctiilor.10.7. Managementul centralizat al riscului in afaceri

    Managementul centralizat al riscului este un proces sistematic de indetificare,masurare si gestionare a riscului, luare a deciziei, implementarea si monitorizarearezultatelor in cadrul unei firme de afaceri.

    Managementul centralizat al riscului se intalneste din cadrul marilor firme deafaceri.

    Scopul principal al managementului centralizat al riscului este optimizarea

    riscului, astfel incat sa se maximizeze profitul si sa se diminueze cheltuielile.In marile afaceri riscurile se gestioneaza in cadrul departamentelor individuale de

    management.10.8. Motivatia pentru succes in afaceri

    Motivaia e procesul de determinare a angajailor n desfurarea activitilor i eapoate fi pozitiv sau negativ.

    Principalele ci de stimulare a angajailor sunt:- stimularea bneasc;- aprecierea performanelor;- participarea la adoptarea deciziilor;

    - acordarea de responsabiliti i autoritate sporite;- acceptarea unui program de munc felxibi;- aplicarea sistemului zero defecte (de prima dat se realizeaz un obiectiv

    se ofer un stimulent) ;- aplicarea managementului prin obiective.

    10.9. Pregatirea afacerii spre vanzare

    Oricare ar fi motivul acestei vanzari - boala, varsta, dispute cu partenerul, greutatifinanciare - vanzarea unei afaceri este un moment imprtant cu consecinte pe termen lung

    financiare si emotionale.

    Vanzarea unei afaceri poate fi cel mai important moment din viata unuiintreprinzator.

    In practica, s-a constatat ca vanzare trebuie pregatita de intreprinzator cel putincu un an inainte (recomandabil trei).

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    42/60

    42

    .

    10.10. Sprijinirea afacerii prin determinarea pretului minim la vanzare

    Pretul Minim la Vanzare (PMV) este determinat prin adaugarea Costurilor Variabilepe Unitate (CVU) la Costul Fix al Unitatii (CFU), la care se aduna Rata Marginala aProfitului pe Unitate (RMPU).

    1.

    10.11. Vinderea afacerii

    10.11.1. Aspecte de baza

    Alternativa de a vinde o afacere apare frecvent ca urmare ca presiunilor care apar asupradetinatorului pachetului majoritar. Responsabilitati de familie, dispute intre parteneri,caderea preturilor sau scaderea pietei sunt factori care actioneaza in mod direct asupracompaniei sau a actionarului majoritar sau proprietarului ei. Vinderea companiei inintregime este o modalitate de a iesi din impas. Exista si alte posibilitati care permitcelui care detine compania sa vanda fara a iesi din afacere in intregime.

    10.12. Iesirea din parteneriatul de afaceri

    Este recomandabil ca schitarea elementelor de incetare a parteneriatului sa fie

    facuta inainte de izbucnirea tensiunilor intre parteneri si ajungerii la situatii undenegocierea este dificila

    Clauzele iesirii dintr-un parteneriat de afaceri sau ruperea acestuia sunt stabiliteinainte de inceperea lui.

    Prin includerea clauzelor de dizolvare a parteneriatului iesirea va fi fara disfunctiimajore.

    10.13. Stresul in afaceri

    Stresul i oboseala profesional sunt disfuncionaliti care apar n munca dinsfera afacerilor.

    Reacia la stres se instaleaz treptat atunci cnd individul este supus un timpndelungat unor condiii de tensiune psihic, mai ales atunci cnd este atins imaginea sa,situaia profesional sau material.

    De obicei, cel angrenat in managementul unei afaceri i revine cnd situaiastresant a fost nlturat. In unele situatii, pot rmne sechele sau o vulnerabilitatecrescut fa de anumii factori de stres.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    43/60

    43

    10.14. Factorii de stres in afaceri

    Stresul reprezint o reacie personal i subiectiv la tensiune, deci depinde depercepia fiecrui individ, att asupra dimensiunii problemei cu care se confrunt, ct i acapacitii personale de a-i face fa.

    Dupa unii autori, majoritatea evenimentelor de via puse n legtur cu posibilaapariie a stresului au loc n cadrul existenei casnice i sociale, i nu la serviciu. (HolmesiRalick, 1960)

    Performana profesional insa este, dup toate probabilitile, influenat negativde existena casnic i social.

    10.15. Categorii de masuri de actiune fata de prezenta stresului in afaceri

    Msurile principale pentru a reduce stresul nfirma de afaceri sunt:

    1) Prevenirea stresului

    2) Reducerea stresuluiAmbele categorii de msuri sunt tranpuse n practica afacerii mai degrab la nivel

    organizaional dect individual.

    10.16. Reducera stresului in activitatile aferente afacerilor

    Proprietarul unei afaceri- chiar mici trebuie sa aiba unele notiuni despre stres.Intarzierile la plata, angajati neinteresati, utilaje, instalatii, masini, echipamente sidispozitive defecte, competitori neloiali- sunt doar ucateva dintre problemele ce potcauza stari de tensiune, ingrijorari, preocupari, cu alt cuvant, stres. Combinarea acestorapoate duce la starea de nervozitate avansata, la afectari ale sanatatii, sau alte stari deacest tip.

    Pe de alata parte, este vehiculata aprecierea ca stresul la un anumit niveldetermina mentinerea atentiei, generand motiveaza, angajamentul operational.

    10.17. Consilerea pe probleme de stres in afaceri

    Consilierea este un proces n care o persoana angrenata in procesul de derulare aunei afaceri (manager ori salariat) s:- identifice problema;- admit care ar fi rezolvarea ideal sau de preferat;- ia n considerare modalitile prin care s-ar putea obtine rezultatele dorite.

    Consilierea la locul de munc este situaia n care o persoan utilizeaz metodesau competene pentru a ajuta alt persoan s-i gndeasc organizat i s-i asumeresponsabilitatea propriilor decizii.

  • 7/23/2019 Manag Afacerilor Gaf

    44/60

    44

    CAPITOLUL 11

    MANAGEMENTUL ACTIVITATII DE MARKETING IN AFACERI

    11.1. Marketingul in managementul afacerilor

    Trasaturile firmei moderne de afaceri, din perspectiva functionarii sub principiilemarketingului sunt:

    - exista din ce in ce mai multi salariati care lucreaza in afara perimetrului fizic alfirmei de afaceri, ceea ce genereaza reduceri de costuri;- modificarea abilitatilor necesare unui angajat;

    - incheierea de contracte de munca pe perioada determinata;- pietele globale pe care firmele de afaceri actioneaza nu mai au dimensiune fizica, ci

    virtuala;- se modifica cvasi-permanent dimensiunea concurentei;- produsele si serviciile au cicluri de viata mai scurte, ceea ce duce la crestereapreocuparilor pentru cercetare-dezvoltare;- firmele de afaceri tind sa externalizeze acele activitati mai putin rentabile(outsourcing).

    Managementul activitatii de marketig se motiveaza pentru operationalizare cavsi-permanenta, deoarece in mediul concurential al afacerilor se intalnesc situatii decizionalecare se refera la:

    - majorarea excesiv a preurilor;- fixarea arbitrar a preurilor;- preuri de dumping;- preuri amgitoare.

    Marketingul, mai degraba deschide ciclul de productie decat il incheie. El seintegreaza in fiecare faza a afacerii, determinand autoritate in planificarea produsulu