Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i îngrijiri
corespunztoare nevoilor fundamentale / Lucreia
7-a. - Bucureti : Viaa Medical Româneasc,2008- 2 voi.
ISBN 978-973-160-010-9
nevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973-160-009-3
I. Titirc, Lucreia (coord.)
Tehnoredactare computerizat i coperta: Corector:
EDITURA „IA!A "EDICA#$ R%"&'EA(C$) *ucureti+ ,ector  + ,tr. Ion *rezoianu nr. 2/+ et. 2+ cod 00 TE#E1%':
.3.045 1A6: .34.80 1
614.253.5
GHERGHINICA GAL LIANA PÂRVU MONICA SEUCHEA VALERIA GHIDU MARiA ZAMFIR
COLABORATORI: MARIANA ARDELEANU IULIANA VISOVAN
MRIUCA IVAN ILEANA CARMEN DINDELEGAN LAURA MUNTEANU
CU TEHNICI DE EVALUARE l ÎNGRIJIRI CORESPUNZTOARE NEVOILOR FUNDAMENTALE
o7.7
 
GHID DE NURSING CU TEHNICI DE EVALUARE l ÎNGRIJIRI CORESPUNZTOARE
NEVOILOR FUNDAMENTALE

 
 
/
 
 
u&$*2e& *%e3  i , mu7ume,c totodat+ <ine cuno,cutei autoare Lucre4i* Tiirc0  i 7a
4
 
 

 
 

 
 

 
 Au trecut dou decenii de c?nd %"( a 7an,at ,7o@anu7
 
/
 
 
medii + ca =iind @rupu7 ce7 mai important+ mai apropiat de popu7aie i care poate in=7uena 7e@tura ;ntre
4
,i,teme i cerine.
 
eradicat principa7e7e <o7i in=ecto- conta@ioa,e i cu etindere ;n ma, i nici c a ,t>i7it drumu7 ,pre
2
 
 
duratei medii de >ia i a ,peranei de ,upra>ieuire .
Reorient area ct re pro=i7aia primar
2
 
 
<o7i7or  in=ecto- conta@ioa,e+ cum ar = i: hepatite7e A+ *+ C+ D+ tu<ercu7oza+ *T( <o7i cu tran,mitere
2
 
 
dro@uri7or  maore.
Toate ace,tea ,e petrec  cu o recrude,cen ne<nuit In  perioada de tranziie
2/
 
 
=ormare a c?t mai mu7tor  a<,o7>ente  ;n cadru7 co7i7or de nur,in@ de>ine cu at?t  mai  acut  cu c?t
24
 
 
,eam din ara noa,tr.

 
 
zone a7e 7umii.

 
 

 
 
/
 
 
 
De curau7+ a<ne@aia i druirea ace,tora e,te at?t de mare ne>oie acum+ pentru ca =ata 7umii , =ie ce>a mai 7uminoa,.
Gcoa7a (anitar Fo,t7icea7  „aro! a#ila", care are B de =i7ia7e ;n udee7e rii+ ,e poate m?ndri cu =aptu7 de a =i =o,t admi, ;n Con,i7iu7 European de 'ur,in@ - ;n=iinat ;n 844+ cu ,ediu7 7a #ondra -+ ;n anu7 444+ i acea,ta datorit ,tandarde7or pe care 7e-a onorat anua7 prin prezena de7e@ai7or ,i 7a mani=e,tri7e internaiona7e.
 A trecut un ,eco7 pe parcur,u7 cruia o<iecti>u7 ,u de <az a =o,t urmrit cu con,ec>en: meninerea ;n@riiri7or+ po,taii proprii cadre7or medii ,anitare 7a ce7 mai ;na7t ni>e7 ;n toate ri7e 7umii - memore i nemem<re - prin educaie+ 7e@i i practica pro=e,ioniti7or.
De-a 7un@u7 ani7or+ Comitetu7 Internaiona7 pentru 'ur,in@ ,-a preocupat+ ;mpreun cu a,ociaii7e+ de ,tudiu7 acti>iti7or deo,e<ite pri>ind nur,in@u7+ a ;ncuraat acti>itatea pu<7ici,tic i a iniiat numeroa,e aciuni a7turi de a7te =oruri naiona7e i internaiona7e %"(+ U'E(C%+ U'ICE1 etc..
Depunerea urm?ntu7ui 7a a<,o7>irea co7ii a =o,t un timp practicat i ;n ara noa,tr i re7uat i de ctre Gcoa7a (anitar Fo,t7icea7  „aro! a#ila"  dup decem<rie 442. Unu7 dintre tete+ denumit ;n ,emn de mare preuire „Hurm?ntu7 7ui 17orence 'i@htin@a7e)+ e,te urmtoru7:
 „M le$ cu trup %i su&let, în &aa lui umne'eu %i &a de aceast adunare, c( mi #oi petrece #iaa în cinste %i c #oi practica pro&esia mea cu loialitate.
M #oi &eri de tot ceea ce este ru %i duntor %i nu #oi între)uina %i nu #oi da cu )un %tiin #reun leac #tmtor.
Voi &ace tot ce st în putina mea spre a pstra %i ridica drapelul pro&esiei  mele %i #oi ine în tain tot ceea ce mi se #a încredina, precum %i tot ce #oi a&la din tre)urile &amiliale în timpul pro&esiei mele.
M #oi strdui s(i ajut cu loialitate pe medici în tratamentul prescris de ei %i  m #oi de#ota celor pe care îi în$rijesc". "i-a mai ;n@dui , adre,ez prin acea,t pre=a un ape7 ctre ce7e trei departamente:
"ini,teru7 (ntii i 1ami7iei+ "ini,teru7 Educaiei i Cercetrii+ "ini,teru7 "uncii i (o7idaritii (ocia7e+ , ;ncuraeze ;n>m?ntu7 de nur,in@ i+ ;n urma contro7u7ui C'EAIF Con,i7iu7 'aiona7 pentru E>a7uarea i Acreditarea ;n>m?ntu7ui Freuni>er,itar+ , crea,c numru7 de 7ocuri ;n ;n>m?ntu7 po,t7icea7 ,anitar 7a toate di,cip7ine7e+ inc7u,i> ;n ce7 de A,i,ten ,ocia7.
1e7icit?nd ;nc o dat pe autoare i pe reprezentanii Editurii „  Viaa Medical Româ( neasc"  pepti u .munca7or deo,e<it+ 7e dore,c ace7 atri<ut pe care medicina Antichitii ;7 a,imi7eaz ce7ui mai e=icient tratament: z?m<etu7.
„Un z?m<et nu co,t nimic+ dar poate o=eri mu7t. E7 ia numai o c7ip+ dar amintirea 7ui dinuie uneori pentru todeauna.
Un z?m<et aduce =ericire ;n ca,+ <un>oin ;n munc+ e,te ,emnu7 prieteniei. Un z?m<et nu poate =i ;mprumutat+ cumprat ,au cerit+ pentru c e7 nu are >a7oare pentru nimeni p?n c?nd nu e,te druit).
Unii oameni ,unt prea o<o,ii ca , mai druia,c un z?m<et. Druii-7e >oi unu7 pentru c nimeni nu are mai mare ne>oie dec?t ce7 care nu-7 mai poate drui.
Dr5 Mi-*r* MINCU6 2e$ic .ri2*r6 $irec-r (e&er*% *% 7c-%ii S*&i*re P-'%ice*%e "C*r-% D*)i%*3
 !MBINAREA STIINTEI CU VOCAIA DE NURS
îndreptarul de &a se adresea' în e$al msur cursanilor de ta %colile sanitare
 postliceale %i asistenilor medicali *pro&esori de nursin$ sau practicieni+. onceptul de
în$rijire pre'entat aici are ia )a' modelul ela)orat de Vir$inia enderson, completat, cu
6
 
elemente dintr(o lar$ )i)lio$ra&ie de specialitate. -cest modei îi poate ajuta pe asistenii 
medicali s se apropie %i s(i cunoasc mai )ine pe )ene&iciarii în$rijirilor, s o&ere în$rijiri 
mai )une, indi#iduali'ate, complete %i continue. e alt&el, aceasta este direcia în care se
orientea' în#mântul sanitar, în &ormarea de )a' %i continu.
la)orarea acestei lucrri a presupus mult curaj din partea autoarelor, dat &iind &aptul 
c dup /1 au aprut ia noi în ar o serie de surse de in&ormaii despre nursin$ %i 
 procesul de în$rijire, lucrri ela)orate de autori americani, en$le'i, &rance'i %i care au &ost 
&olosite în cadrul %colilor %i în educaia continu a asistenilor medicali.
Riscm prin urmare s &im acu'ai *mai mult sau mai puin cu )un credin+ c nu am
clari&icat %i apro&undat în su&icient msur noiunile le$ate de procesul de nursin$, de
 planul de în$rijire, cu toate implicaiile acestora. ste îns $reu de cre'ut c în câte#a
 pa$ini s(ar putea clari&ica %i epui'a toate modelele conceptuale, cu nuanele %i implicaiile
ior.
ân acum, sin$urul teren comun de in&ormare a asistenilor din ara noastr în
le$tur cu noile noiuni de nursin$ au &ost atelierele(curs de per&ecionare, cu sprijinul 
Ministerului Sntii %i 3amiliei. rin aceste ateliere au putut &i pre$tii doar un mic 
numr de repre'entani ai pro&esiunii de asistent medical. 4ricum, materialele )i)lio$ra&ice
 primite sau aduse de asistenii care au &ost în strintate nu sunt su&iciente pentru 'ecile
de mii de asisteni %i cursani de la %colile sanitare postliceale. e aceea, am considerat 
c ela)orarea unei lucrri care s constituie ( a%a cum reiese din titlu ( un îndreptar, un
 -5 al nursin$ului, care s ajute ia &ormarea %i in&ormarea asistenilor medicali în
con&ormitate cu orientrile actuale în acest domeniu, ar putea &i de mare utilitate, un sprijin
important pentru ele#ii %colilor sanitare %i c6iar pentru asistentele practiciene.
7
 
i#ersitatea in&ormaiilor a produs derut, mai ales in predarea nursin$(ului,
ajun$ându(se la situaia ( poate e7a$erat spus ( în care a#em „câte %coli atâtea modele de
 predare a nursin$uiui". e aceea am spus mai sus c a &ost ne#oie de mult curaj pentru a
încerca s clari&icm, în câte#a pa$ini, comple7itatea aspectelor procesului de nursin$, ale
dia$nosticului de nursin$ ( teme care în literatura strin de specialitate sunt tratate pe
sute %i mii de pa$ini.
8oi cei care au încercat, cu di#erse oca'ii, s clari&ice unele dintre su)iectele a)ordate
de noi, dar nu au a#ut curajul sau timpul necesar s(%i sinteti'e'e e&orturile într(un
asemenea $6id, ar putea, pe )un dreptate, s e7prime o serie de o)ser#aii pertinente.
ste un lucru &iresc, %i noi suntem con%tieni de &ptui c se pot aduce multe completri 
necesare, se pot &ace o)ser#aii competente, pentru c e7ist %i alte modele )une care ar 
 putea &i studiate, cu condiia s &ie pu)licate în îim)a român, într(un tiraj su&icient de
mare.
re'enta lucrare este doar un $6id ce nu are pretenia de a &i impus o)li$atoriu ca
sin$urul modei posi)il.
entru aceast etap, ne adresm persoanelor de )un credin cu ru$mintea de a
 primi aceast lucrare drept ceea ce se dore%te, %i nimic mai mult9 un ajutor pentru
în#area teoretic a nursin$uiui, o încercare de a &i7a un lim)aj pro&esional comun,
standardi'at, pentru u%urarea comunicrii %i clari&icarea conclu'iilor ( într(un cu#ânt, un &ir 
conductor ce poate &i continuat %i de'#oltat cu noi cuno%tine acumulate de &iecare
asistent medical cu preocupri %i responsa)iliti în educaie %i &ormare. : : : 
;ucrarea de &a o&er ele#ilor din %colile sanitare principiile care stau la )a'a actului 
de în$rijire, ajutndu(i s ie pun în aplicare cu cel mai înalt pro&esionalism. <oua tendin
ce se mani&est a'i în lume în domeniul nursin$uiui, de practicare a unor în$rijiri 
autonome, c6eam asistentele s joace un roi nou, ce nu poate &i redus la simplul act de
e7ecutare a unor te6nici de în$rijire, ci implic între$ul e&ort de asi$urare a unei stri de
)ine persoanei în$rijite, ajutorul acordat acesteia pentru meninerea strii de sntate.
ompetena pro&esional se demonstrea' prin cuno%tine teoretice apro&undate %i 
capacitatea de a le aplica într(o acti#itate creatoare, de în$rijire indi#iduali'at,
 personali'at, complet %i uman.
 -utonomia asistentei în procesul de în$rijire demonstrea' c asistentele sunt 
capa)ile de o judecat independent în ceea ce pri#e%te în$rijirile de )a'= autonomia nu
înseamn c asistenta pune un dia$nostic medical sau prescrie un tratament, acestea
rmân în continuare atri)uii proprii ale medicului.
în acela%i timp cuno%tinele te6nice *in#esti$aii, tratament etc.+ le$âte de rolul dele$at 
aI asistentei sunt indispensa)ile9 nu se poate în nici un ca' renuna la aceste cuno%tine în
 pre$tirea ele#ilor de ta %colile sanitare postliceale. -ceasta pentru c asistenta
cola)orea' cu medicul %i are o)li$aia s e7ecute tratamentul prescris de acesta, c6iar 
dac are concomitent responsa)iliti %i acti#iti independente, cu rol propriu. e
8
 
e7emplu, la un pacient cu dia$nostic medica! de pneumonie, care pre'int 6ipertermie,
%oc, 6ipo7ie etc. asistenta are o)li$aia s aplice tratamentul prescris de medic pentru
a&eciuni. ar riscul de des6idratare le$at de 6ipertermie *mani&estat prin lim) ars etc.+
&undamentea' un dia$nostic de în$rijire, al asistentei medicale, în )a'a cruia aceasta î%i 
 plani&ic anumite aciuni *în$rijirea ca#itii )ucate, 6idratarea repetat cu lic6ide, în$rijiri 
 pre#enti#e pentru e#itarea escarelor etc.+. -m)ele cate$orii de în$rijire *cele decur$ând 
din rolul dele$at %i cele decur$ând din rolul propriu+ sunt la &el de importante.
;ucrarea de &a nu urmre%te s impun o linie de conduit ri$id *pentru c nu au
 putut &i clari&icate toate aspectele+= ea urmre%te doar s incite la creati#itate, o&erind 
elemente de orientare pentru aplicarea în practic a unui concept teoretic adoptat ast'i în
majoritatea rilor.
;ucrarea încearc mai ales s rspund ne#oii ca &iecare ele# s ai) la dispo'iie o
)i)lio$ra&ie care s îl poat orienta în înele$erea %i clari&icarea noiunilor de )a'.
 -ceasta îi d posi)ilitaiea pro&esorului de nursin$ s de'#olte %i s complete'e temele cu
alte in&ormaii necesare. le#ii au în acest îndreptar un model conceptual care poate
constitui un punct de pornire pentru re&le7ie, în #ederea con&runtrii cu realitatea noastr,
iar pro&esorul de nursin$ poate, în cadrul orelor de curs, s &ac mai multe e7erciii, s
apro&unde'e noiunile %i, în acela%i timp, s predea %i temele de te6nica în$rijirii )olna#ului 
( teme la care nu se poate renuna.
7ist multe contro#erse în le$tur cu termenul cel mai potri#it pentru a de&ini 
 „persoana în$rijit". <oi am &olosit cu precdere termenul de „pacient" sau „persoan" în
loc de indi#id, )olna#, client, )ene&iciar.
e asemenea, e7ist mai multe #ariante în &elul de a descrie „procesul de în$rijire"9 <u
este atât de important terminolo$ia utili'at, nici numrul de etape propuse pentru a
de&ini procesul de în$rijire9 este important   %-(ic*  în care este aplicat metoda
sistematic de lucru pentru a)ordarea pro)lemelor de sntate. 6iar %i în acest îndreptar 
sunt a)ordri di&erite.
 -ne7ele la lucrare pro#in din surse )i)lio$ra&ice di&erite, dar &iecare poate &i consultat
%i &olosit pentru a ne o)i%nui cu depistarea pro)lemelor persoanei în$rijite, cu ela)orarea
dia$nosticului de în$rijire, a planului de în$rijiri. 4dat do#edit utilitatea noului concept,
este necesar s asi$urm posi)ilitatea introducerii %i &olosirii acestuia în practica asistentei 
medicale. eocamdat poarta este doar întredesc6is.
9
 
 -m su)liniat %i în conte7tul pre'entrii temelor c e7ist multe aspecte de care
asistenta medical tre)uie s in seama atunci când &ormulea' dia$nosticul de în$rijire.
8re)uie s poat distin$e dar între di&eritele tipuri de pro)leme cu care pacientul este
con&runtat, pentru c nu toate aceste pro)leme se re$sesc în dia$nosticul de în$rijire
autonom.
entru în$rijiri de calitate nu este îns su&icient cunoa%terea teoretic a dia$nosticului 
de în$rijire, care s rmân unde#a scris, ci este ne#oie de o $ândire lo$ic, care s
 permit utili'area practic a planului de în$rijire ( mijlocul cel mai e&icient de comunicare
între persoanele din ec6ipa de în$rijire.
ste %tiut, procesul de în$rijire are drept scop o în$rijire %tiini&ic %i începe cu
cule$erea datelor ( dar la ce ne &olosesc datele dac rmân neutili'ate> 8re)uie deci s
se determine pro)lemele de dependen, cau'ele, o)iecti#ele potri#ite %i atunci aplicarea
în practic a în$rijirilor #a prinde sens. ompetena %i a)ilitatea asistentei constituie c6eia
aplicrii realiste a procesului de în$rijire dup un model %tiini&ic. în &ond, noi nu &acem
decât s re$ulari'm o situaie de &apt.
 -m repetat atât pe parcursul temelor scrise, cât %i în acest cu#ânt înainte c nu am
 putut s apro&undm anumite capitole. âte nu s(ar mai &i putut spune> Rmâne poarta
desc6is pentru oricine dore%te s de'#olte pro)lema nursin$uiui, s o&ere spre pu)licare
lucrri. ;e a%teptm deci cu nouti care nu sunt cuprinse în manualele e7istente.
Lucre4i* TITIRC PARTEA INTAI
 
 
INTRODUCEREA !N PROFESIE
 ;n@riirea <o7na>u7ui ,e pierde ;n ne@ura timpuri7or: ;n trecutu7 ;ndeprtat+ c?nd =emei7e pan,au rni7e <r<ai7or ;ntori din 7upt ,au de 7a >?ntoare5 mai aproape de noi+ ;n 830+ dat c?nd ;ncepe i,toria pro=e,iunii noa,tre de ;n@riire a <o7na>u7ui ,or-nur,- a,i,tent medica7+ odat cu ;n=iinarea primei co7i de ctre 3lorence <ia6tinaale,
)A,tzi cu toat >echimea pe care o are - mi,iunea ,a ,ocia7 nu e,te totdeauna c7ar. Fentru unii+ a,i,tenta aut medicu7. Fentru a7ii+ ea practic o pro=e,iune autonom. ;ntre ace,te dou etreme - ro7u7 a,i,tentei medica7e e,te perceput i de,cri, di>er,. Timp ;nde7un@at+ ea nu ,-a ,imit o<7i@at , ,e de=inea,c. ;n,+ ro7u7 ce7or ce  ;n@rie,c <o7na>u7 a continuat i continu , e>o7ueze.
15 NURSA Reproducem c?te>a de=iniii a7e nur,ei:  A,tz<JpiHi,.a7a,7=iJde=init de I.C.'. C...# a,t=e7: K - e;@JLJparMLaL-cai:a5J 
- a parcu r, un pro@ra
 
 
@p;i7ot-"adica7i5 - aJ trecut cu ,ucce, eamene#a+„,7a<i7 i. te--deNCon,i7iu7
 A,i,tenti7orH
"edicaiii - ;ndep7inete ,tandarde7e ,ta<i7i te e Con,i7iu7. A,i,ten i7or  
"edica7i5)O) - e'e *u-ri/*0 '0 .r*cice *ce*'0 <,r-e'ie aa cum e,te .de=init
de Con,i7iu#A,t@ni7or "edica7i+ ;n concordan cu pre@tirea Peperient.aJa5......................
/ &i 
 
 
 irea ,ntii ;n orice ,ituaii ,-ar a=7a+ d?i1,a)nu =ac o procedur pentru care nu e,te ca7i=icat.
 A,i,tente7e medica7e rspund  de propria 7or acti>itate+ de practica 7or5  supra#e$6ea'  ;n@riiri7e aui7iare i pre@ tirea e7e>i 7or. Deci - a,i,tenta r,punde nu numai pentru ce =ace+ dar i pentru cate@orii7e aui7iare.
 
rea ,ntii. . + Npre>enirea ;m<o7n>iri7or  - mriiiMace7QiJ<aHP de >edere =izic+ menta7+ a ce7or cu de=iciene+
indi=erent de >?r,t i ;n orice unitate ,anitar ,au ;n orice ,ituaie 7a ni>e7 de comunitate.  Acea,t de=iniie a de>enit cuno,cut i acceptat ;n toat 7umea i ;n prezent e,te
uti7izat i ;n Rom?nia pentru de,crierea nur,in@uiui.
De reinui. „Codu7 perUruJaaente7e m e d i c a7 eP de, c r i eJ Jd e a,emenea B p
 
. 'ur,a @enera7i,t pre,upune: - ojjre$$mMlutiE  ;n
uniiiJ,ani7areJiB.e-ieren-;ncLmunitat - însu%irea competenelor  de <az i nu numai cunotine7e - , ai< cuno%tine de p,iho7o@ie , tie , ;ncuraeze - , ai< atitudine potri#it =a de pacient i =ami7ia ,a - , ai< preocuparea de a înele$e ceea ce ,imt cei7a7i capacitate de empatie
1=
 
 ?? De=iniia prezentat de %.".(. i I.C.'. ,ta<i7ete c: $ei&i4i* 'ur,in@u7 e,te o parte inte@rant a ,i,temu7ui de ;n@riire O5M5S5 a ,ntii cuprinz?nd) S
 
 
 
 
ocia7. O
$ei&i4i*@ 2 ir@inia ender,on5 de=inete nur,in@u7 a,t=e7: Vir(i&iei ++()PVui7ni>Tdu;+ =ie ace,ta <o7na> ,au ,nto,+ ,-i a=7e ie&$er'-& ca7ea ,pre ,ntate ,au recuperare+ , aui indi>idu7+ =ie <o7na> ,au ,nto,+
,-i =o7o,ea,c =iecare aciune pentru a promo>a ,ntatea ,au recuperarea+ cu condiia ca ace,ta , ai< tria+ >oina ,au cunoaterea+ nece,are pentru a o =ace+ i , acioneze ;n aa =e7 ;nc?t ace,ta ,-i poarte de @ri ,in@ur c?t mai cur?nd po,i<i7).
$ei&i4i* = A.'.A. 'orth American A,,ociation d urmtoarea A5N5A5 de=iniie pentru nur,in@u7 comunitar:
'ur,in@u7 comunitar nu e,te numai o ,intez a practicii de nur,in@ i a educrii ;n domeniu7 ,ntii+ ci are ,copu7 de a menine i a ,timu7a ,ntatea popu7aiei.
 ;n@riiri7e au un caracter continuu. ;n@riirea e,te orientat a,upra indi>idu7ui+ a =ami7iei ,au a @rupu7ui i contri<uie a,t=e7 7a ,ntatea  ;ntre@ii popu7aii a zonei re,pecti>e ,au ora.
'ur,a ap7ic di>er,e metode pentru a menine i ,timu7a ,ntatea+ coordoneaz acti>itatea ;n ace,t domeniu i ,timu7eaz continuitatea. (copu7 ei e,te i ace7a de a-i apropia pe indi>izi+ =ami7ie ,au di>er,e @rupuri. Din acea,t de=iniie reie,e c inter>enii7e nur,ei nu ,e orienteaz doar ,pre pacienii indi>idua7i+ ci cuprind i mediu7 ,ocia7+ a=ecti> i =izic a7 -ace,tora.
Frecizarei 5 M5 S5 $e'crie6 $e *'e2e&e*6 r-iui &ur'ei +& societate PsLaeesta este impori^ pj^jiv_npf:
, ,RoM nurs.eF@n„sEcMEleEE asiste indi#i'i, &amil ii %i   arupur;.s..optimizeze ,i s inte$re'e &unciile &i'ice, mentale *psi6ice+ %i  sociale, a&ectate semni&icati# prin sc6im)ri aie strii de sntate".
 Acea,ta imp7ic per,ona7u7 de nur,in@ ;n acti>iti7e de a,i,ten ce ,e re=er 7a ,ntate ca i 7a <oa7 i care pri>e,c ;ntrea@a durat a >ieii de 7a concepie 7a moarte.
 
eii+ deoarece ace,tea a=ecteaz ,ntatea+ <oa7a ,i moartea. S De aceea+ nur,in@u7 =o7o,ete cunotine i tehnici din tiine7e =izice+
 
 
iti ;nrudite. Indi>idu7 i+ unde e,te cazu7+ =ami7ia ,a >or tre<ui , =ie imp7icate ;n
toate a,pecte7e - pentru meninerea unei <une ,nti. Din „Dez>o7tarea 'ur,ei 9enera7i,te)+ Raport 7a o reuniune %.".(.+ Copenha@a+ =e<ruarie 440.
 
 
i> ;n:. )) a - ;n@ViiiiiBe-9%Dio7+Jatunci c?nd e7 nu-i poate ;ndep7ini independent
anumite =uncii. Autoru7 a,i,tentei e,te ;n =uncie de >?r,t+ de natura <o7ii+ de a7te di=icu7ti+ =izice+ p,ihice ,au ,ocia7e5
< - ,ta<i7ete re7aii de ;ncredere cu per,oana ;n@riit i cu aparintorii apropiaii5
c - 7e tran,mite in=ormaii+ ;n>minte+ a,cu7t pacientu7 i ;7 ,u,ine5 d - e,te a7turi de indi>izi i co7ecti>itate ;n >ederea promo>rii unor condiii
mai <une de >ia i ,ntate.
Fu&ci* $e &*ur0 $e.e&$e&0 $e &*ur0 #a indicaia medicu7ui ap7ic metode7e de o<,er>aie+ de $e.e&$e&0 tratament ,au de readaptare+ o<,er> 7a pacient modi=icri7e pro>ocate de
<oa7 ,au tratament i 7e tran,mite medicu7ui. $e &*ur0 i&er$e.e& $e&0
Fu&c4i* $e &*ur0 i&er$e.e&$e&0
 A,i,tenta co7a<oreaz...cu W aU#Xo=eaioni,ti din „domeniu7 ,anitar+ ,ocia7+ educati>++ admini,trati> eic. .,i .oarticio 7a acti>iti interdi,cip7inare..
Eemp7u: - aciuni de depi,tare a tu7<urri7or de ordin =izic+ p,ihic ,au
,ocia75 - aciuni de educaie pentru ,ntate+ de ,en,i<i7izare a,upra
re,pon,a<i7itii i a,upra drepturi7or pe care 7e are popu7aia ;n materie de ,ntate5
- aciuni de rezo7>are a pro<7emeior p,iho,ocia7e5 - aciuni pri>ind or@anizarea i @e,tionarea centre7or ,au
uniti7or de ;n@riire.
Preci/*re entru a rspunde ne#oiior persoanelor %i $rupurilor  crora ii se adresea' în$rijirile, asistenta utili'ea' în practica  pro&esional cuno%tinele teoretice %i practice medicale, cele de economie, in&ormatic, psi6olo$ie, peda$o$ie etc.
A%e u&c4ii
 
?te>a =uncii ,peci=ice care ,unt ;n ,tatutu7 a,i,tentei medica7e i care ,e re@,e,c ;n cadru7 =uncii7or de natur: independent+ dependent i interdependent. (u<7iniem a,t=e7:
a &uncia pro&esional - e,te >or<a de ro7u7 ce7 mai .important a7 a,i,tente7/)aceia de S*. ocupa de pacient ;n ,copu7 meninerii
1 5
 
e$uc*i)0 echi7i<ru7ui ,au de a =ace pentru e7 ceea ce e7 ;n,ui nu poate) Aici ,unt cuprin,eSTuncii7e: Y tehnic  e pre>enti> Z de umanizare a tehnicii W de p,iho7o@+ ca i =uncii7e din codu7 a,i,tentei medica7e:
- pr.Lmpdrea.i.+men;i+nerM.a +.nttii.+.+. - pre>enirea7m<.o7n:Pir.i7Lr+. - ;n@riirea .;n.,ituaia. ;m<o7n>irii i recuperarea.
 Acea,tacere din partea a,i,tentei: . '%@iri*@ecL%&(&re@ 2. Jedu ce.+ pacie n ii . 0 e$uce *%4i6 .r-e'i-&ii $i& 'i'e2u% '0&004ii B. , participe p7enar 7a acti>itatea echipei de a,i,ten
,anitar . , dez>o7te practica nur,in@uiui pe <aza @?ndirii critice i a
cercetrii.
b) funtia!"fa"#tf$"/!%j&are pentru s$n$tate  Acea,t =uncie pre,upune+ a7turi de ca7iti p,iho7o@ice i
aptitudini peda@o@ice - de a ti , comunici+ de a ti , =ii con>in@tor.
ec-&-2ic
 
0 Ro7u7 educati> reie,e i din re7aii7e pacient-a,i,tent i din re7aii7e de munc cu per,ona7u7 ;n ,u<ordine+ practicani+ ,tudeni educarea per,ona7u7ui de nur,in@.
c &uncia economic - de @e,tionare
$e cerce*re - @e,tionarea ,er>iciu7ui+ or@anizarea timpu7ui+ precizarea prioriti7or  de apro>izionare etc. 1unc ia economic ,e - eanzeaz prin core7area ei cu comportamentu7 etic.
d+ &uncia de cercetare
=uncie impune dez>o7tarea unor ca7iti ,peci=ice+ dar i acea,ta pe =ondu7 unei pre@tiri pro=e,iona7e i mora7e ,uperioare5  A,i,tenta - ca participant ;n echipa de cercetare a7turi de medic - de>ine o component important. Frin acti>itatea pe care o de,=oar mu7ti=actoria7+ mu7tidi,cip7inar i mu7ti,ectoria7+ a,i,tenta are atri<uia de identi=icare a domenii7or de cercetare i+ mai a7e,+ cercetare de nur,in@.
 ;n cadru7 =unciei de natur interdependent+ a,i,tenta 7ucreaz co7a<oreaz cu per,ona7 din a7te compartimente admini,trati>+ economic+ ,er>iciu7 p7an-pro=e,iona7+ cu a7i pro=e,ioniti educatori+ p,iho7o@i+ 7o@opezi+ pro=e,ori+ =apt care-i permite , de,=oare i acti>iti de cercetare.
'ot$: ( n „'ur,in@u7 ;n aciune) de Hane (a7>a@e+ 442+ ,unt de,cri,e patru =uncii maore a7e nur,ei.
 
- (er>ici#de-(ntate - ,taionar-........ KN - am<u7atoriu
- In>[i\6i?ntPc.uHiur.. -CeMMiane„ - Educaie N)Rnria7-=innnomic condiii de >ia - "mini,tr .ati>.+
- Demo@ra=ie. -(%]niDiac- - I@ienic
H^UH'CA - di,pen,ar - ur<an+ NN -+rura7+ -Doiei=7icN
- co7iPrdinie+ cree+ 7ea@ne - cmine de <t r?ni
2. în staionar   ,ecii5 interne+ chirur@ie+ pediatrie+ o<,t.-@ine- co7o@ie etc.
. inspectoratele de poliie sanitar ( i$ien.
15?ASPECTE TEORETICE ALE PBCESULUI   ]'9RIHIRE CA#E "URSI%VIGULU%
1actoru7 deci,i> pentru e7a<orarea unui cadru conceptua7 pri>ind ;n@riiri7e a =o,t orientarea ctre  o nou concepie   i anume:  +&(ri,iri ce&r*e &u .e '*rc,&i5 ci .e .er'-*&*+&(ri,i0 c-&'i$er*05 +& 2-$ (%-J*%6 u&i*r05 A,;,tenttre<uie , cunoa,c „@7o<a7) indi>idu7+ precum i comunitatea ;n care ace,ta triete.
Em@Mîlâ@a$njMorE. F?n 7a umtatea ,eco7u7ui a7 66-7ea ;n@riiri7e au =o,t tri<utare mai a7e, concepiei
 
e@narea re7i@ioa,.  A in,i,tat pe =aptu7 c: S
- ;n@riiri7e nu pot , demon,treze doar ,imp7a caritate mi7a - acea,ta tre<iUM#(Jcedeze-hcuiunei.nt,Ve-@er[ a p ro< 7eine Io a. <azatP pe@ ?n - dire.
).... A,t=e7+ pentruB_.rima oar ;n i,toria ;n@riiri7or+ practica acordrii ;n@riiri7or de>ine o<iectu7 „@?ndirii). ;n cartea ,a „'ote de,pre nur,in@)+ din 84+ 1iorence 'i@htin@a7e de,crie ace,te ;n@riiri.
Cu toate c =ormarea ,urori7or medica7e a ;nceput - competena era 7imitat+ ;ncep?nd din 40+ pro@re,e7e medicinii+ chirur@iei au modi=icat coninutu7 pro=e,iei. "edicii au de7e@at o parte din acte7e ,arcini7e 7or - ,urori7or. Fentru a =ace =a ,o7icitri7or+ ;n@riiri7e au =o,t reor@anizate dup principiu7 taQ7ori,mu7ui+ adic rea7izarea 7or ;n ,erie. Din acea,t cauz+ <o7na>u7+ care p?n atunci era ;n centru7 preocupri7or+ a trecut pe p7anu7 a7 doi7ea
1 7
 
 
te - - N J recue pe p\an ,ecundar 
- 7,ate ade,enn ,arcina autoare7or neca7i=icate (-a aun, a<ia t?rziu 7a re>a7orizarea re7aiei ;ntre:
- ceLn@ni - 5ce% ce +&(ri,ee5
Ctre ,=?ritu7 ani7or /0+ curentu7 re>a7orizrii re7aiei dintre ce ;n@riit i ce7 ce ;n@riete in=7ueneaz ,urori7e <e7@iene - @raie 7ucrri7or ir@iniei ender,on care a de,cri, nece,iti7e =undamenta7e a7e omu7ui+ ca <az a ;n@riiri7or pu<7icaii ;n anu7 4+ apoi . 433+ 4// - B <e#oi 3undamentale, ................................... Dar pentru de,coperirea ace,tor nece,iti tre<uie , intri ;n re7aie cu per,oana ;n@riit. E,te tiut c nu putem e,te impo,i<i7 , cunoatem =iecare pacient - at?ta timp c?t  ;n@riiri7e acordate ,unt e=ectuate ;n ,erie ,i,tem taGHorian+. Ace,tei concepii noi adic  ;n@riiri centrate nu pe ,arcini+ ci pe per,oana ;n@ri it i ,-a acordat mare importan+ ceea ce a =cut ca nur,e7e ,-i or@anizeze munca ;n a7t mod+ adic ;n 7oc , ,e repartizeze ,arcini+ , ,e repartizeze <o7na>i. Acti>itatea , =ie a,t=e7 centrat pe FER(%A'$.  A,t=e7+ a,i,tenta:
- , =ie con@in;ace7uiiip,i.t.de@ntiin; - ochiu7 pentru ce7 care i-a pierdut >ederea de cur?nd - m?na pentru ce7 cruia i-a =o,t amputat - dra@o,tea de >ia pentru ce7 ce ;ncearc , ,e ,inucid - , po,ede cunotine7e nece,are pentru t?nra mam  *rincipii de )a', Vir$inia
enderson+.
 
 
 
HEA' bAT(%' n. 4B0 - autoru7 identi=ic zece =actori care in=7ueneaz ,tructura+ ,tudierea i ;ne7e@erea nur,in@uiui ca tiin a ;n@riirii. ". ". #EI'I'9ER - pu<7ic 7ucrri 7e@ate de nur,in@u7 tran,cu7tura7.
 
 
 
 
ti>eTeiona7e. Reamintim c la on&erina de la -lma(-ta */J1+ a &ost enunat principiul I..S. considerând prioritatea nr. / ( omunitatea. Rezo7uia Adunrii "ondia7e (ntii B. din 442 >ezi „'ur,in@u7 ]n aciune) de H. (a7>a@e.
=5 !N9RIHIRI FRIMARE DE ($'$TATE <I5P5S5 P*e=trtit Frin I.F.(. ;ne7e@em5..
- ;n@iPiJ?(=in"?HePnaeJJJJJJJJJJJJ  - acce,i<i7e tuturor per,oane
 
7or T =ami7ii7orJdin comunitate -prin mi7oace ce 7e ,unt accepta<i7e -cu oarticiparea 7or p7enara
i rii5
 
 
nat+ de care e,te ;e@?=Spnn intere,e i >a7ori comune+ a>?nd o =orm de (e'iu&e*$(H3K'r*i)6 i* 2eiriBiiK '0i *ii i&erKr ei*iKi cu K(ru.uri '-ci*%e  i in,tituii. ))Comunitatea e,te 7ocu7 de unde p7eac I.F.(.5 indi>izii+ =ami7ii7e i @rupuri7e ;i a,i@ur ,in@uri re,pon,a<i7itatea aciuni7or de ,ntate. Fentru rea7izarea ace,tei ,trate@ii ,-a con,iderat c e,te nece,ar ,chim<area >echii concepii de a,i,ten medica7+.anume+ concepia dinainte de Con=erina de 7a A7ma-Ata c?nd:
- aciuni7e de ,ntate au =o,t orientate ,pre 7upta ;mpotri>a <o7ii5 - ,e acord o pondere mai mare re=acerii ,ntii i nu meninerii i dez>o7trii ei5 - ;n@riiri7e erau 7imitate 7a partea medica7 i ;n ace,t caz a,i,tenta era un eecutant a7
indicaii7or medica7e+  pier'ându(%i rolul  de <az ;n proce,u7 de ;n@riire. Dar ;n@riiri7e
1 9
 
 
 
 
ea ,ntii JJJJJJJ ) - pre>enirea ;m<@n?fdri7oiiJJ  - ;n@riiri7eJcuMai>eP - recuperareaP.+ - ur@en e7eP
t.,.-. aoper$r/iniveuri *e inter>enii i anume:
 
r<i.P+.Jdain7erQeP B patru. ;nJ cazu7 JP_L7i7or.Hermina7e ,u,inerea =ami7iei etc.. JJJJJ 
Ni)e%uri%e $e i&er)e&ii
 ;n@riiri F
.re)e&ire
.ri2*r0
. Frin pre>enirea primar;ne7e@em: 2e.i&ere*5 'i?5&2-)*re* '0&004ii6 precum i pre>enirea ;m<o7n>iri7or. Inter>entia a,i,tentei urmre,ta#. )) S
- educaia ,anitar din toate puncte7ede >edere - a7imentaie+ contracepie etc.
 
15 I$e&ii c*re* * cee* ce  +&'e*2&0?? I5P5S5
'ece,itatea cunoaterii i ,tudierii unui ;ntre@ an,am<7u de caracteri,tici:
- c7imatu7+ re,ur,e de ap+ caracteri,tici7e popu7aiei+ ni>e7u7 de educaie a popu7aiei+ cate@orii ,ocia7ePre,ure economice+
caracter ur*ari ,au rura7+ natura muncii e=ectuat de <r<at i =emeiPincidena ipre>a7ena unor <o7i+ reeaua ,er>icii7or de ,ntateN
>,&i+iee*? .er'-&*%u%ui
a S pre@tirea 7ucrtori7or ,anitari pentru a ;ne7e@e I.F.(.+ indi=erent c acetia 7ucreaz) +r+ )))mediu) etra,pita7ice,c+ ;n
'*&i*r 'i * c-&'u2*- ri%-r $e I5P5S5
mediu ,pita7ice,c ,au ,urit per,ona7 de in,truire -N E,te7ndi,pen,a<i7 ca acetia , cunoa,c di=erite medii de >ia pentru co7a<orarea cu I.F.(.
- mediu7 =ami7ia#P-dornici7iu7 - mediu de munc -_ acti>itatea <r<ai7or+ =emei7or  - a7te medii cu7tura7+ petrecerea timpu7ui 7i<er etc. - mediu co7ar copii Fre@tirea 7ucrtori7or ,anitari i ,ocia7i pentru a 7ucra cu
popu7aia+ nu pentru popu7aie. Acea,ta 7e impune: - , tie , a,cu7te - , =ie capa<i7i , ;ne7ea@ propuneri7e =cute de indi>izi+
=ami7ii+ @rupuri
2 1
&(,,,%Que?5 .re)e&ire S(u&$*r0
2. Fre>enirea ,ecundar urmrete: .- inter>entii curati>e - pentru tratamentu7 <o7i7or ,i pre>enirea
a@ra>rii ,au a comeiicaii7or.
Ro7u7 a,i,tentei e,te , de,copere pro<7eme7e 7a timp prin >izite aca,+ ]n comunitate - nu ateptm , ne caute oamenii+ ;i cutm noi+ prin controa7e periodice etc.
.r(e-;r er4i*r0
. Fre>enirea teriar urmrete recuperarea. Ro7u7 aeit entei e,te , ,u,in per,oana ;n@riit pentru a ,e adapta 7a di=erite di=icu7ti cauzate de pro<7eme7e de ,ntate - ro7 ;n recuperarea per,oanei.
 Atenie2 
ste necesar s se &ac o distincie între I..S. *#e'i %i de&iniia+ ( care au primit o importan mai mare dup on&erina de la -lma(-ta ( %i în$rijiri de pre#enire primar *noiune care este, de asemenea, de&init mai sus+.
 
- , tie , uti7izeze in=ormaii7e - , tie , a7ctuia,c un p7an de ;n@riire ,au aciuni
,anitare ,ta<i7ite cu popu7aia - , ;n>ee , muncea,c cu a7te mode7e ,ocia7e di=erit de ce7
ce ;n@riete i ce7 ;n@riit5 conductor i ,a7ariat Modele sociale sta)ilite pe relaii de e$alitate %i recunoa%tere
reciproc. ersonalul .din sistemul sanitar tre)uie s în#ee s renune la comple7ele de superioritate sau de in&erioritate între di&eritele cate$orii pro&esionale. S în#ee s cunoasc #aloarea social a persoanelor care îndeplinesc alte pro&esii.
ersonalul din sistemul sanitar s nu(%i asume un comportament de dominaie &a de consumatorii de prestaii ( spunându(ie ce au de &cut ( &r s(i asculte mcar ce au de spus.
Important   A,i,tenta @enera7i,t - a crei acti>itate ,e de,=oar ;n
comunitate+ tre<uie , menin contacte re@u7ate cu per,oane+ =ami7ii+ (ru<%iCT0c%-ri<@+u6  ia coa7+  i* i&'iu4ii %-curi  de munca/ T?7ocur7 recreati>e.
 A,i,tente7e tre<uie , a<ordeze ;n@rii ri7e de aa natur+ ;nc?t , ,ati,=ac ne>oi7e de ,ntate a7e pacientu7ui+ =ami7iei+ co7ecti>itii i ,ocietii.
< - popu7aia tre<uie pre@tit , 7ucreze coopereze cu 7ucrtorii ,anitari
=5 S0 'e recu &-'c0 )*%-* re* S-ci*%0 i ec-&-2ic0 * I5P5S5 'i *
( ,tudieze co,tu7+ incidena economic a I.F.(. in?nd cont de: - durat t impu7ui $eKi2,&c0K@ -NSS - mi7oace7e i tehno7o@ii7e nece,are - che7tuie7i 7oca7+ dotare (tCTT - dotarea cu per,ona7
.er'-*&e%-r3 Epre,i cercetar;T;n comun - a 7ucrtori7or.............,anitari \ a 3c*re ie *c-r$0
 populaiei (cunoa%terea necesitilor de sntate
W5 CADRUL CONCEPTUAL AL ]'9RIHIRI#%R %rice acti>itate ce ,e dorete a =i pro=e,iona7 urmrete , ,e ,priine pe <aze
tiini=ice. Cu toat di>er,itatea teorii7or i concepte7or de,pre ;n@riiri ;n pro=e,iunea noa,tr+ e7e toate au o anumit ;ne7e@ere pri>ind per,oana ;n@riit+ ,ntatea i ;n@riiri7e nur,in@u7.
/. onceptul despre  o^n: e'e=7-..=iin unic# *)&$55555555555555555555&e)*L5Ji-%-(iceL
 
oncepia indi#idului dup Vir$inia enderson9 „Indi#idul este o entitate )io( psi6o( social &ormând un 848 indi#i'i)il *noiune pri#ind $lo)alitatea indi#idului+. i are necesiti  &undamentale *comune tuturor+ cu mani&estri speci&ice pe care %i ie satis&ace sin$ur dac se simte )ine. l tinde spre autonomie în satis&acerea necesitilor sale",
 
=iJo-,tareJde <ine =izic+ menta7 ,P,ocia7+ ce nu con,t numai ;n a<,ena <o7ii '*u * i&ir2i04iiKK5
 -îteKde&in&iir  +PnHtateaJe,teJo,are ;ncarenece,it;i7e.,unt,at#,cute;nm nu
 
itua7N,tare de autonomie i independen+ =r a =i e@a7 cu a<,ena <o7ii ,au a in=irmitii -+ e,te o ,t=eS?inm;c ce d po,i<i7itatea unui or@ani,m de a rm?ne ;n echi7i<ru cu mediu7 etern i intern) Dinamica ,e re=er 7a capacitatea indi>idu7ui de adaptare 7a modi=icri7e mediu7ui intern i etern.
„(ntatea reprezint an,am<7u7 =ore7o
 
 
 ceJa=ecti>e+ .p,ihice i ,oc;;e+ mo<i7iza<i7e pe/u a ;n=runtTcompen,a i depi <oa7a.)
45  Conepia *espre boa$: e,te ruperea echi7i<ru7ui+ armoniei+ un ,emna7 de a7arm tradu, prin ,u=erina =iz(caTp,ihic+ o di=icu7tate ,au o inadaptare 7a o ,ituaie nou+ pro>izorie ,au de=initi>. E,te un e>eniment put?nd mer@e p?n 7a re,pin@erea ,ocia7 a omu7ui din anturau7 ,u.
5 COMPETENA A(I(TE'TEI MEDICALE Fracticarea unor ;n@riiri de ca7itate pre,upune mu7te cunotine i  elemente de
competen9 . Cunoaterea unui mode7 concepua\de ;n@riire de nur,in@ 2. Cunotine7e acumu7ate . Cunoaterea demer,u7ui tiini=ic g . -............... + ..
De i&i4 ie  Ln model conceptua7 e,te un an,am<7u de concepte o ima$ine Kmenta 7 care =a>orizeaz repre'entarea realitii.
"ode7u7 conceptua7 cadru7 conceptua7 e,te deci o dimen,iune e,enia7 de <az care ne permite , ap7icm „=i7o,o=ia noa,tr) pri>ind ;n@riiri7e. 'u poate , =ie a7t=e7+
deoarece cadru7 conceptua7 e,te ,ta<i7it pe <az de po,tu7ate+ >a7ori i e7ementerS N-
 
ci>itiP,a7e: <ene=iciaru7
 
. ro7u7 ,u B. di=icu7ti ;nt?7nite 7a pacienii de care ,e ocup ,ur,e7e de
di=icu7tate pu,e ;n e>iden de a,i,tent - 7e@ate de: 7ip,a de =or =izic+ >oin ,au 7ip,a de cunotine
. natura inter>eniei acordat-pacientu7ui de: ;n7ocuire+ ,u- p7inire+ autare+ ;ntrirea =orei+ ,porirea =orei
3. conecirie7aAce,tei aciuni  Ace,te e7emente - c?nd ,e or@anizeaz ;ntr-o ,tructur teoretic
(%-a7 - de>in cadru7g ,u conceptua7 ,au mode7u7 ,u conceptua7 - ;n cazu7 no,tru+ a7 nur,in@uiui
>5 Cu&- i&4e%e *cu
Ntiini&iceE  - cuno,tinte7e tiini=ice - acumu7ate pe parcur,u7 =ormrii
&u,*4e??? a,i,tentei+ o aut 7a ;ne7e@erea T+i&4e; umanen dimen,iuni7e )(a7e tizice+ inte7ectua7e i a=ecti>e. E7e =urnizeaz+ de a,emenea+ ep7icaii a,upra mediu7ui7izic i ,ocia7. K8e6nice
- noiuni i a<i7iti tehnice - ,e re=er 7a procedee7e metodice i tiini=ice care ,er>e,c 7a promo>area ,ntii i com<aterea <o7i7or. Relaionale
- cunotine7e re7aiona7e - ,e re=er 7a capacitatea a,i,tentei de a ,ta<i7i re7aii cu pacienii+ de a crea un c7imat propice unor re7aii ca7de de umanitate. De a,emenea+ de a ti , co7a<oreze cu anturau7 pacientu7ui =ami7ie+ prieteni+ de a 7ucra ;ntr-o echip mu7tidi,cip7inar i de a 7ura ;n comunitate. tice P)cunotine7e etice - ,unt 7e@ate de an,am<7u7 de norme i principii re=eritoare 7a >a7ori7e mora7e a7e per,oanei i pro=e,iei i care re@7eaz <una conduit a a,i,tentei. ;e$islati#e
-cunotine7e 7e@i,7ati>e - re=eritoare mai a7e, 7a re@7ementri7e i directi>e7e inc7u,e ;n 7e@i+ ;n >ederea proterii a,i,tentei i a pacientu7ui.
=5 Cu&-* ere* $e2er'u%ui 37ii&4iic
Demer,u7 tiini=ic e,te un in,trument de in>e,ti@aie+de+ana7iz+ de interpretare+ de p7ani=icare i de e>a7uare a ;n@riiri7or.
Cunoaterea demer,u7ui tiini=ic ap7icat ;n ;n@riirea indi>idua7izat a pacieni7or ;i >a permite a,i,tentei , aun@ 7a continuitate i 7a p7ani=icarea unor ;n@riiri de ca7itate.
In,trumentu7 7o@ic i ,i,tematic pe care-7 uti7izeaz nur,in@u7 e,te demersul %tiini&ic.
6e reinut  Toate J 
 
eT=uie7 d
M%DE#UL CONCEPTUAL@ AL VIRGIN IE %,XEN DEBSON
Frecizarea concepte7or-cheie a7e ace,tui mode7: - Indi>idu7 <o7na> ,a
 
 
t ca un tot comp7et prezent?nd B ne>oi u&$*menta7e pe care.tre<iiie'05'i %e '*i'*c0 5 55555555555555555555555 -N)P(copui7n@riiri7or e,te de a p,tra ,auJaJre,ta<i7i independenta indi>idu7ui ;n ,ati,=acerea ace,orJneQeiiSJ 
 
 
rP .......))))).... gNK SS )STHn mode7 conceptua7 pentru o pro=e,ie reprezint aa cum am mai ,pu, o ima$ine mental a pro=e,iei+ o concepie a ceea ce ar putea ,au ar tre<ui , =ie. Un mode7 conceptua7 e,te o a<,tracie+ o creaie a ,piritu7ui.
15 COMPONENTELE ESENIALE A#E U'U
 
PComponente7e e,enia7e a7
 
 
i>ii<@n@=Vciaru7 c ro7u7 acti>itii r  d[Jdi =icu [t i ;nt? 7r ii =eSdepacient ,ur,a de d i= icu7 ta te W ) -
e inter>en=? acordata) = con,ecine7e
Fo,iuia"e-,unU,upartu7tePP .mode7u7ui conceEua#HEntnuri pentru ,u,inerea a7tor enunuri. E7e ,unt recuno,cute i acceptate nu tre<uie demon,trate. Fo,tu7ate7e pcac@ ,e <azeaz mode7u7 ir@ i ni ei ender,on J,unt:
- orice =i in uman t in
 
 
 
erizat prir= neoi =undamenta7e )N S .....
 
 
 
 
 
 
teapt un ,er>iciu din partea a,i,tente7or+ pe carenupoate,-7 primea,c de nici un a7t per,ona7
E%e2e&e Ce7e a,e e7emente care dau ,en, >ieii pro=e,iona7e:
. (copu7 pro=e,iei e,te: - $e * *,u* .*cie&u% '0i?c-&'er)e '*u  ,-i re,ta<i7ea,c
ind@peiidanta,a+iLJaaJ=e7 ca e7 poat ,-i ,ati,=ac ne>oi7e 4,& e%  +&'ui
- deJaa>oazaJ>indecarea5 - de a a,i,ta m
 
uri<undu7 ,pre un ,=?rit demn. "em<rii ace,tei pro=e,ii tind ,pre un idea7. 1iind ;n, rea7iti+ neput?nd
,-7 atin@ - accept , de,=oare acti>iti 7imitate care au ,copu7 de a con,er>a ,au a re,ta<i7i independena per,oane7or ;n@riite.
3. Obie tivu    ac
 
e=iciaru7Nadic per,oana. ,au-- @rupu#+d,J*er,oane.Jpre care e,te ;ndreptat act>itate?
în atin$erea o)iecti#ului se ine cont de &ptui c indi#idul, )olna# sau sntos, &ormea' un tot cu ne#oi comune tuturor &iinelor umane, dar %i de &aptul c mani&estarea ne#oilor este di&erit de la un indi#id la altul.
 
 
 
ndicpr g
8. -ursa *e *ifiutate Di=icuit77eP care =ac ca per,oana , nu
 
 
e  -cQs&e&i&icult&8j8n de competena asistentei %i este important de %tiut de care lips este dat sursa de di&icultate. ar di&icultile întâlnite de pacient  nu sunt toate le$ate de pro&esiunea noastr.
.. Intervenia apiat$ persoanei 7  a,i,tenta nu tre<uie a. piard din >ec7ere )omu7 ;n @7o<a7itatea,aT 7nter>enia)P7T oTientata )a ,pori crete
independena per,oanei. E,te iniiati>a noa,tr proprie.
 
2f,e>oi7e umdameim*%e5 Ge&era7iti????
1r ;ndoia7+ ei,t anumite ne>oi =undamenta7e comune tuturor =iine7or umane+ care tre<uie ,ati,=cute pentru a atin@e un ni>e7 optim de <un,tare.
R 
 
Ca*ru oneptua a;_ <+iniei7 =en>erson ..porne?te *e a  e7istenta unor  necesiti &i'iolo$ice %i aspiraii aie &iinei umane ( numite ne#oi &undamentale.
Ne)-i%e =und*2e&*%e i $i2e&'ii,i&i%e <iop,i<' - ci * i e6 cu%ur* ie i '.iriu*%e
Cadru7 conceptua7 ?7  Vir$iniei enderson  ,e <azeaz pe de=inirea ce7or B ne>oi =undamenta7e+ cu componente7e <io-p,iho-,ocia7e+ cu7tura7e i ,piritua7e a7e indi>idu7ui.
 Atin@erea de ctre pacient a independenei ;n ,ati,=acerea ace,tor ne>oi e,te e7u7 pro=e,iei de a,i,tent medica7.
 
pentru a-i a,i@ura ,tarea de <ine+ ;n aprarea =izic i menta7. Ce7e B ne>oi =undamenta7e ,unt:
. ae,pira,i a a>ea o <
 
un circu7aie 2. a. <ea i a m?nca . a e imina
B- a ,e mica i a a>
 
 
 
 
n=orm proprii7or con>in@eri i >a7ori+ de a practica re7i@ia )
2. a =i preocupat ;n >ederea rea7izriiJJJJJ  . aJ,=iMcreaJJJ  B- a ;n>a cum ,-i p,trezi ,ntatea
%L 1iecare din ace,te ne>oi comport di=erite dimen,iuni aie =iinei umane anume:
 imen,u
 
?cuiura7 cu7tura7-,piritua7 -Pdimen,iune ,piritua7P H
Ce7e B ne>oi =undamenta7e ;m<rac =orme =oarte >ariate dup: indi>id+ ,tarea ,a de ,ntate+ maturitatea ,a+ o<iceiuri per,ona7e i cu7tura7e. 1iecare ne>oie prezint componente <io-=izico-p,iho-,ocio-cu7tura7e.
Ce7e B ne>oi =ormeaz un tot: a con,idera o ne>oie =c?nd a<,tracie de ce7e7a7te con,tituie o ne@aie a „totu7ui)5 a ;ncerca , ,epari =izicu7 de p,ihic e inuti7.
Dup conceptu7  Vir$iniei enderson,  ,copu7 idea7 a7 pro=e,iunii de a,i,tent e,te independena per,oanei ;n ,ati,=acerea ce7or B ne>oi =undamenta7e.
 
o7o@ic. dar acea,ta nu înseamn c este sinaura dimensiunejntE  De eemp7uTne>oia e7e a e7imina comport i o dimen,iune p,iho7o@ic - ne>oia de intimitate pe care o re,imte per,oana ,au ten,iunea ner>oa, care ,e repercuteaz+ de a,emenea+ comport i dimen,iunea cuitura7-,piritua7:
 
 
 
 
 
orie 7a ne>oia de a re,pira. 'i ,e pareo@cP
Y % a7t pro<7em carenu e,te) ,pec
 
 
 
 
ice+ ,ocio- cu7tura7e i chiar re7i@ioa,e ,piritua7e care pot in=7uenaJ,ati,=acerea ne>oii.
imensiunea psi6olo$icâ - =actori p,iho 7o@
 
 
 
(E Dimen,iunea ,piritua7 re7i@ioa, - re,tricia a7imentar impu, pentruanumite re7i@ii de eemp7u+ carnea de porc 7a e>rei.
=5 CLASIFICAREA NEVOILOR U"?'E. DUPA TEORIA LUI MA7LOc
 -)ra6am Maslo,  p,iho7o@
 
 
i7or >ezi pa@ina 2+ a,t=e7: . 'e>oi =izio7o@ice   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ -N...K 4 'p>ni ri=7 ,i@nranJJJJJJ 
. 'e>oia de apartenen
 
 
Dupa acea,ta teorie+ tre<uie ,iT;;e ,ati,=cute ;nt?i ne>oi7e de <az toate ,au cea mai mare parte - =izio7o@ice i de ,ecuritate - pentru ca per,oana , poat tinde ,pre ,ati,=acerea ne>oi7or de ordin ,uperior - apartenena+ ,tima+ rea7izarea depirea.
 
 
 
nei. Ace,t concept ,e etinde+ de a,emenea+ i 7a proce,e7iP,;hP-Pocip7o@ice. S ...S...  A,t=e7+ azi ,eTor<ete de - homeo,tazie =izio7o@ic i de
- homeo,tazie p,iho-,o
 
 
: - o e7iminare in,u=icient a acidu7ui uric poate pro>oca un oarecare @rad de ac;doz meta<o7ic pe care ne>oia de a re,pira >a  ;ncerca , o compen,eze printr-o re,piraie rapid i pro=und+ antren?nd a,t=e7 o mai mare e7iminare de C02 i o re,ta<i7ire po,i<i7 a echi7i<ru7ui acido-<azic. Eemp7u cu e=ect mai puin =a>ora<i7 ;n proce,u7 de autore@7are: o per,oan care nu ,e poate mica >a a>ea apetitu7 ,czut+ capacitatea pu7monar redu,+ moti7itatea inte,tina7
R 
 
NEVOiA3 KDE REALIZAREN - rea7izarea
NEVOIA DE RECUNOA7TERE - de iu<ire - de recuno tin
- de ,tim - de recunoatere a ,tatutu7ui+ a competenei
- de re,pect
NEVOIA DE APARTENENA - ne>oia de a ,tp?ni ,ituaii7e
 
 JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ.
NEVOIA DE SIGURAN5 ne>oia de ,i@uran ,e mani=e,t ;n cazu7 a@re,iuni7or eterne
pierderea 7ocu7ui de munc+ ,chim<area mediu7ui+ orau7ui - cata,tro=e+ rz<oi etc. 2. - e>enimente ,ocia7e etc.JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 
NEVOI FIZIOLOGICE - ne>oi =izice i corpora7e e7ementare
- a m?nca+ a <ea+ a te odihni+ a comunica+ a ,e di,tra+ a e7imina+ a<,ena durerii+ anu7area ,u=erinei - ne>oia de aer+ ap...
E>o7uia ,pre o ne>oie ,uperioar nu ,e poate rea7iza pe dep7in dec?t atunci c?nd ne>oia in=erioar e,te ,ati,=cut.
R 
 
 
 
e. Independena e,te deci ,ati,=acerea uneia ,au mai mu7tor ne>oi prin aciuni proprii+ ;ndep7inite de per,oana ;n,i.
Fentru copii+ independen ,e con,ider i atunci c?nd ne>oi7e ,unt ;ndep7inite cu autoru7 a7tora de ctre a7ii ;n =uncie de =aza de cretere i de dez>o7tare a copi7u7ui.
De.e&$e&4*  incapacitatea persoane2dej;MdopMS2nP 0  Ea @I!nîEsau  $i6 aHndep7ini ,in@ur+ =r autoru7 unei a7te per,oane+ aciuni care ,-i permit un ni#el accepta)il  ;n ,ati,=acerea. ne>oi7or a,t=e7 Inc?#,iieind=iei7]P )
%ri@inea pro<a<i7 a ace,tei dependene e,te o 7ip, de =or c?nd pacientu7 nu poate+ 7ip, de >oin c?nd nu >rea+ 7ip, de cunoatere c?nd pacientu7 nu tie cum , acioneze pentru ,ati,=acerea ne>oi7or =undamenta7e.
%<,er vaie:
 A,i,tenta tie)c propria ,a competen nu e,te ,u=icient ;n >a,tu7 domeniu a7 ,ntii. Aa+ de eemp7u+ ;n cazu7 unui pacient ne,ati,=cut prin 7ip,a de <ani+ de 7ocuin+ c7dur+ inter>enia a,i,tentei e,te 7imitat. De aceea+ ea recunoate competena a7tor  pro=e,ioniti cu care 7ucreaz interdependent.
Important *e reinut:
 
 
pdeot-aaer,oaner 
6e eempu: o per,oan e,te independent dac =o7o,ete ;ntr- un mod adec>at+ =r autoru7 a7tei per,oane+ un aparat+ un di,poziti>+ o protez protez auditi>+ ocu7ar+ dentar+ c?r+ ,ac de ,tomie+ mem<ru arti=icia7 etc.+ =apt care-i permite , mani=e,te o ,tare de <ine - deci e,te independent. Dependena apare din momentu7 ;n care per,oana tre<uie , recur@ 7a a7t per,oan pentru a uti7iza un aparat+ un di,poziti> de ,u,inere ,au o protez. 4 alt preci'are9  ,e con,ider c e,te eronat , ca7i=icm pacientu7 „dependent)+ de aceea e,te pre=era<i7 , ,e ,pun probem$ *e
*epen*en$D.
 
M*&ie'*re* PAtunci c?nd o ne>oie =undamenta7 e,te neati,=c@t din
$e $e.e& $e&40
aua_ unei surse^i177*ifiu$: E^7japar   una sau ma; multe mani&estri de dependen. -cestea sunt semne o)ser#a)ile ale unei  anumite incapaciti a persoanei de a rspunde prin ei însu%i ia aceast ne#oie Fvei  -ne7a 2+.
Eempu:  incapacitatea unei per,oane ,-i proteeze teQurnente7e poate: duce ia roea ,au 7a 7eziune e,te o mani&estare de dependen  =a de acea,t ne>oie+ ,au - incapacitatea de a comunica poate produce+ de a,emenea+ mani=e,tri de dependen care pot conduce 7a i'olarea social.
Dependena unei per,oane tre<uie , =ie con,iderat apreciat nu numai ;n raport cu inten,itatea ,a+ dar i ;n raport cu durata ,a de 7a c?te>a zi7e 7a ani de zi7e. A,t=e7 ea dependena poate =i: moderat ,au tota7+ temporar ,au permanent.
C%*'iic*re* &i)e%uri%-r $e $e.e&$e&40
'i>e7u7 de dependen indice7e de .@ra>itate a7 per,oanei ;n@riite ,e poate deermina- riup-@Qa7uaiPP irutependenPpendent a =iecrei ne>oi =undamenta7e+ dup urmtoru7 ta<eV:P ))g) ..........
T*Je% $e c-re'.-&$e&40 * &i)e%uri%-r $e $e.e&$e&40
'i>e7uri de )*ependen
'i>e7
'i>e7 2
'i>e7
'i>e7 B
Fer,oana prezint o dependen -*%0
1iecare ne>oie =undamenta7poate =i ;ncadrat ;ntr-una dintre ,Pie patru cate@orii.
Tota7u7 de puncte o<inut permite c7a,i=icarea pacieni7or ;n patru cate@orii de
dependen+ a,t=e7:
per,oan independent.
28
pacient cu JdependenH@aH5JJJJ de 7a B 7a 3
R 
 
Importana practic9 E>a7uarea rt7>e7u7ui de dependen a pacientu7ui =o7o,ete ca in,trument de m,ur
pentru a ne orienta ;n proce,u7 de ;n@riire. A,t=e7+ con,emnarea i urmrirea ni>e7u7ui de dependen ne permite aprecierea rezu7tatu7ui o<inut ;n urma tratamentu7ui i inter>enii7or  de ;n@riire.
Determinarea i con,emnarea ni>e7u7ui de dependen ,e pot =ace i numai pentru una ,au mai mu7te dintre ne>oi7e ne,ati,=cute+ acord?nd ne>oii re,pecti>e puncta de 7a a B+ =r , ,e mai =ac tota7izarea puncte7or.
Dependena poate , intere,eze a,pectu7 <io7o@ic+ p,iho7o@ic+ ,ocia7+ cu7tura7 i ,piritua7 a7 =iinei umane. Facientu7 poate , prezinte patru =orme de dependen: PDotenia7+ PJacuai#J -Jde,cre,c?nd - permanent.  Acea,t pro<7em tre<uie , =ie con,iderat ,u< un@hiu7 ce7or trei ni>e7uri de
inter>enii - dea menionate: pre>enirea primar+ ,ecundar i teriar.
P-e&4i*%0 Dac pro<7ema de dependen e,te po,i<i7 , apar din
cauza anumitor predi,poziii+ atunci >or<im de o ,tare de dependen F%TE'!TAtA/P
In ace,t caz tre<uie p7ani=icat o inter>enie.
Eempu 9 a  un pacient ,u<a7imentat+ imo<i7izat+ poate uor , apar roea ,au rni prin pre,iune e,car. 0 aciune pre#enti# poate e>ita acea,t pro<7em de dependen.
Acu*%
 
0  ;n ace7ai timp+ dac pro<7ema e,te prezent+ dependena e,te  ACTUA#A. SS ;n.ace@t caz aciuni7e >or =i corecti#e.
De'cre'c c&$0
C?nd dependena pacientu7u iJJJJJJJJJJeJ reduce e,te ;n DE(C <a i ERPPTo79r?ii,in=ei7n ace,t caz e,te de a susine
ace,t pro@re, i de a auta pacientu7 ,-i re@,ea,c @radu7 optimaj de autonomie.
Per2*&e&0 Dac ;n ciuda ;n@riiri7or din partea a,i,tentei pro<7ema nu
 
3H[QR(HE#EHEJLI1CP
(ur,e7e de di=icu7tate,e de=ine,c ca =iind cauza dependentei  orice o)stacol major care împiedic satis&acerea uneia sau mai multor ne#oi &undamentale con,tituie o ,ur, de di=icu7tate. (ur,e7e de di=icu7tate pot =i cauzate de: P1actori de ordin &i'ic 
 
de ordin+  spiritual.. . 1actori 7e@ai de in,u=icientePPinPQezf Anea B
$e -r$i& I.ESursele de di&icultate de ordin &i'ic cuprind toate
i/ic op,tacoi(7eHaieaici7e =izice d.natur intn=i,eca ,au etrin,eca) ce in=7uenteazJnenati.>.,Jati,=acerea uneia ,au mai mu7tor ne>oi .=undamenta7e. (ur,e7e de di=icu7tate intrin,eci pro>in de 7a indi>idu7  ;n,ui. Foate =i >or<a de o pro<7em articu7ar+ de o para7izie+ de o pro<7em meta<o7ic+ de o in=ecie+ de o ecre,cen care o<tureaz trecerea aeru7ui+ a a7imente7or+ a ,u<,tane7or ecretoare etc. (ur,e7e de di=icu7tate etrin,eci cuprind a@eni eteriori care ;n contact cu or@ani,mu7 uman ;mpiedic =uncionarea norma7 e. o ,ond nazo-@a,tric ,au >ezica7 care cauzeaz iritaii+ pan,ament compre,i>+ o imo<i7izare etc.
e,-r$i& .'i#-%-(ic
2. Sursele de di&icultate de ordin psi6oloaic  cuprind ,entimente i emoii - pe ,curt ,tri7e ,u=7eteti i inte7ectua7e care S pot)Tn=7uenta...,ati,=acerea anumitor ne>oi =undamenta7e tu7<urri de @?ndire+ anietate+ ,tre,+ ,ituaii de criz+ modi=icarea ,chemeiJcorpora7e+ do7iu etc.. "ani=e,tri7e de dependena 7a ace,t ni>e7 pot a=eet(roate ne>oi7e e. anietatea poate cauza hiper>enti7aie+ anoreie+ diaree+ pertur<area capacitii de comunicare etc..
%e-r$i& '-ci*%
 
 
 
 
e+ 7imite ;nJpracicarea ri;E@7i#Pr#d?PP Au repercu,iuni mai a7e, a,upra per,oane7or ;n >?r,t ,au7a muri<unzi.
Dar pot aprea mani=e,tri de dependen i 7a a7te cate@orii.
. Sursele de di&icultate le$ate de lipsa de cuno%tine.  A,i,tenta poate auta pm?ntu7 ;n c?ti@area unor cunotine
careSS,Unt nece,are centru a-
 
 
 
 
ate nu ,ePpoae
 A,t=e7+ =a de o pro<7em de retenie urinar+ datorit e=ectu7ui ane,teziei 7a un pacient operat+ a,i,tenta nu poate aciona a,upra ,ur,ei+ ea poate aciona doar a,upra reteniei+ care con,tituie pro<7ema de dependent a pacientu7ui. Din contr+ c?nd e,te >or<a de in,u=iciente cunotine+ aciuni7e a,i,tentei pot >iza direct ,ur,a de di=icu7tate - printr-o  ;n>are educare adec>at a pacientu7ui.
 A7te ,ituaii ;n care inter>enia a,i,tentei a,upra ,ur,ei de di=icu7tate nu e,te po,i<i7: de=icitu7 >izua7 ,au inte7ectua7.
Ei,t ;n, ,ituaii ;n care inter>enia a,i,tentei poate =i 7a ce7e dou ni>e7uri: de eemp7u+ un pacient cu e,car datorit imo<i7izrii a,i,tenta ,e ocup de ran+ dar i de ,ur,a de di=icu7tate - prin ,chim<area poziiei pacientu7ui.
gH/
PROCESUL DE !NGRIIRE
Pre/e&*re (e&er*%0 Ce e,te proce,u7 ,au demer,u7 de ;n@riire W E,te o metod or@anizat i ,i,tematic+ care permite acordarea de ;n@riiri indi>idua7izate. Demer,u7 de ;n@riire e,te centrat pe reaciile particulare ale &iecrui  indi#id *sau $rup de indi#i'i+  7a o modi=icare rea7 ,au potenia7 de ,ntate. Z Dup 9ene>ie>e Dechanoz+ proce,u7 de ;n@riire reprezint  aplicarea modului  %tiini&ic  de rezo7>are a pro<7eme7or+ a ana7izei ,ituaiei+ a ;n@riiri7or+ pentru a r,punde ne>oi7or =izice+ p,iho,ocia7e a7e per,oanei+ pentru a renuna 7a admini,trarea ;n@riiri7or  ,tereotipe i de rutin+ <azate pe nece,iti pre,upu,e+ ;n =a>oarea unor ;n@riiri indi>idua7izate+ adaptate =iecrui pacient. E,te un mod de a @?ndi 7o@ic+ care permite inter>enia contient+ p7ani=icat a ;n@riiri7or+ ;n ,copu7 proterii i promo>rii ,ntii indi>idu7ui.  Ap7icarea cadru7ui conceptua7 a7 ir@iniei ender,on ;n proce,u7 de ;n@riire uureaz
identi=icarea ne>oi7or pacientu7ui pe p7an <io-p,iho-,ocia7+ cu7tura7 i ,piritua7 i @,irea ,ur,e7or de di=icu7tate care ;mpiedic ,ati,=acerea ne>oi7or. De a,emenea+ permite ,ta<i7irea inter>enii7or capa<i7e , reduc in=7uena ace,tor ,ur,e de di=icu7tate+ ;n ,copu7 de a auta per,oana ,-i recapete autonomia pe c?t po,i<i7.
 
, =acem o in>entariere a tuturor a,pecte7or (e poate ,pune c e7e ne in=ormeaz a,upra a
G. Cue+erea *e *ate
 
ceea ce e,te pacientu7+ a,upra ,u=erinei+ a,upra o<iceiuri7or ,a7e de >ia i a,upra ,trii de ,ati,=acere a ne>oi7or =undamenta7e.
3. Anaia ?i interpretarea *ateor  ne permit , punem ;n 7umin pro<7eme7e ,peci=ice de dependen i ,ur,a de di=icu7tate care 7e-a @enerat+ adic e7a<orarea „dia@no,ticu7ui de  ;n@riire).
4. ,anifiarea @n+rijirior ne permite: a determinarea ,copuri7or o<iec=i>e7or care tre<uie urmriteg- mai preci, determinarea
o<iecti>e7or de atin, rezu7tatu7 ateptat5 < ,ta<i7irea mi7oace7or pentru rezo7>area o<iecti>e7or pentru atin@erea rezu7tate7or.
8. Eeutarea5 apiarea interveniior  Uti7izarea p7anu7ui de inter>enii e7a<orat precizarea concret a inter>enii7or.
H. Eva uarea con,t ;n ana7iza rezu7tatu7ui o<inut dac inter>enii7e au =o,t adec>ate+ dac ,- a o<inut rezu7tatu7 dorit ,au nu i dac au aprut noi date ;n e>o7uia ,trii pacientu7ui care tre<uie notate i+ e>entua7+ dac e,te nece,ar reau,tarea inter>enii7or i o<iecti>e7or  proce, cic7ic.
are sunt a#antajele utili'rii procesului %tiini&ic din punct de #edere al calitii  în$rijirilor>
 A>antau7 ce7 mai mare e,te 7e@at de =aptu7 c demersul se sprijin pe datele &urni'ate de pacient sau luate din alte surse si$ure.  Ace,te date permit , ,e >ad ,ituaia ;n an,am<7u7 ei i , ,e aprecieze ne>oi7e rea7e a7e =iecrui pacient con,iderat ca o per,oan di=erit i unic ;n ,ine.
Demer,u7 con,tituie deci un in,trument: - de indi>idua7 izare - de per,ona7izare a ;n@riiri7or - e7e concur 7a umani'are.
% a7t ca7itate a demer,u7ui con,t ;n =aptu7 c in=ormaii7e con,tituie o re,ur, =oarte uti7 pentru contro7u7 ca7itii de ;n@riire5 pune 7a di,poziia ;ntre@ii echipe de ;n@riire deta7ii7e p7ani=icrii ;n@riiri7or+ =c?nd po,i<i7  raionali'area în$rijirilor, coordonarea %i  sta)ilirea prioritii.
15 CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA .ri2* e*.0 * $e2er'u%ui <.r-ce'u%ui $e +&(ri,ire
Cu7e@erea date7or e,te =aza iniia7+ de<utu7 proce,u7ui de ;n@riire de 7a care ;ncepe deru7area ace,tui demer,. Cu7e@erea in=ormaii7or e,te un proces continuu, ;n ,en,u7 c pe tot parcursul muncii sale, asistenta nu încetea' de a o)ser#a, de a între)a %i de a nota datele pri#ind pe &iecare pacient.
 
"u7te dintre a,i,tente7e din ,pita7 ,e in=ormeaz de,pre pacient ;nc ;nainte de a-7 >edea cite,c do,aru7+ ;ntrea< date mai ,emni=icati>e pentru a-7 a<orda cu un ,pirit de,chi,.
8ipuri de in&ormaii culese In=ormaii7e cu7e,e ,unt:
- date o)iecti#e - o<,er>ate de a,i,tent de,pre pacient ..(. date. su)iecti#e - epu,e de pacient K
- date con in?nd in=orma ii trecute - date con in?nd in=orma ii actuale
(date le$ate de #iaa pacientului, de o)iceiurile sale, de anturajul su sau de mediul înconjurtor.
 ;n@riirea pacientu7ui pornete de 7a in=ormaii7e primite. (copu7 in#esti$aiilor noastre este de a re'ol#a pro)lemele pacientului,  pe care ace,ta nu i 7e poate rezo7>a ,in@ur - deci:  identi&icarea pro)lemelor.  Identi=icarea pro<7eme7or de ;n@riire a pacientu7ui ,e <azeaz pe cunoa%terea pacientului9
- cunoaterea de=iciene7or pacientu7ui - cunoaterea ateptri7or ace,tuia ;n ce pri>ete:
- ;n@riirea - ,ntatea - ,pita7izarea ,a
- cunoaterea proprii7or re,ur,e pentru a =ace =a ne>oi7or de ,ntate. Frin cunotine7e noa,tre tre<uie putem , apro=undam pro<7eme7e rea7e i
potenia7e. Toate in=ormaii7e cu7e,e pot =i @rupate ;n dou mari cate@orii:
- date re7ati> sta)ile - date #aria)ile
D*e re%* i) '*Ji%e
( In&ormaii $enerale9 nume+ >?r,t+ ,e+ ,tare ci>i7 etc. ( aracteristici indi#iduale9 ra,+ 7im<+ re7i@ie+ cu7tur+ ocupaie etc. ( Wusturi personale %i o)iceiuri9 alimentaia, ritm de #ia etc. ( #enimente )io$ra&ice le$ate de sntate9   <o7i anterioare+ ,arcini+ inter>enii chirurLica7e+ accidente)etc. ( lemente &i'ice %i reacionate9 @rup ,an@uin+ de=icite ,enzoria7e+ proteze+ a7er@ii etc. ( Reeaua de susinere a pacientului9 &amilie, prieteni etc.
D*e )*ri*Ji%e (unt date ;n continu e>o7uie+ ,chim<are i care cer o con,tant ree>a7uare din partea a,i,tentei. Date >aria<i7e 7e@ate de-  starea &i'ic: temperatura+ ten,iunea arteria7+ =uncia re,piratorie+ apetitu7 ,au anoreia+ e7iminarea+ ,omnu7+ micarea+ reacii a7er@ice+ in=7amaii+ in=ecii+ o<o,ea7+ inten,itatea durerii+ reacii 7a tratament+ 7a medicamente etc. Date >aria<i7e 7e@ate de condiiile psi6osociale9 anietate+ ,tre,+ con=ort+ incon=ort+ ,tare depre,i>+ ,tare de contien+ @rad de
autonomie+ capacitatea de comunicare+ acceptarea ,au neacceptarea ro7u7ui etc.
 Aa cum am mai menionat+ co7ectarea date7or e,te un proce, continuu care tre<uie urmrit de ctre a,i,tent ;n munca ,a zi7nic pentru a de,coperi cum , ,e aun@ 7a ,ati,=acerea ne>oi7or.
 Ace,te date ,unt 7a di,poziia ;ntre@=rechipe de ;n@riire -i con,tituie un in,trument de iucru ;n proce,u7 de ;n@riire+ care tre<uie , =ie adu, 7a zi cu re@u7aritate+ ;n =uncie de e>o7uia ,trii pacientu7ui.
W1
Sur'e $e i&-r2*4ie
Fentru cu7e@erea date7or+ a,i,tenta tre<uie , recur@ 7a di=erite ,ur,e de in=ormaii+ a,t=e7:
- ,ur,a direct+ primar: pacientu7 - ,ur,e ,ecundare ,au indirecte: - =ami7ia i anturau7 pacientu7ui - mem<rii echipei de ,ntate - do,aru7 medica7 - actua7 - anterior  - ,cheme de re=erin con,u7tarea unor date5 cazuri ,peci=ice: hemodia7iza
"i7oace7e principa7e ce7e mai e=icace de a o<ine in=ormaii7e dorite ,unt =r ;ndoia7 urmtoare7e:
a o<,er>area pacientu7ui < inter>iu7 pacientu7ui c con,u7tarea ,ur,e7or ,ecundare mai ,u,-enumerate
5 OJ'er)*re* 555 5 5 \
%<,er>area rm?ne e7ementu7 primordia7+ de <az+ pe care ;7 =o7o,ete a,i,tenta pe parcur,u7 acti>itii. %<,er>area pre,upune: o capacitate inte7ectua7 deo,e<it de a ,e,iza+ prin intermediu7 ,imuri7or+ deta7ii7e 7umii eterioare di=erite deta7ii. %<,er>area e,te un proce, minta7 acti>. %<,er>area ,e <azeaz pe su)iecti#itatea ce7ui ce o<,er>+ ceea ce determin marea ,a „=ra@i7itate). %<,er>aia e,te =i7trat prin mecani,me7e noa,tre ,enzoria7e+ de percepie i emoti>itate. Fe ,curt+ percepia e,te un proce, ,e7ecti> care ne duce 7a a >edea ceea ce am în#at  s #edem  i 7a  ceea ce este de #'ut.  Tre<uie deci ca ;n atenia noa,tr , =ie diminuarea su)iecti#itii  prin e=ort inte7ectua7.
I2.%ic*re* 'i24uri%-r   ;n cur,u7 muncii ,a7e pentru pacient+ a,i,tenta ,e =o7o,ete de or@ane7e de ,imt+
>edere+ auz+ atin@ere i miro,. e*erea: ne aduce o mu7titudine de in=ormaii pri>ind caracteri,tici7e =izice a7e unei
per,oane =izionomia+ pri>irea+ comportamentu7 etc.. Ea ne in=ormeaz+ de a,emenea+ a,upra anumitor ,emne i ,imptome care traduc o ne>oie in,ati,=cut+ o pro<7em de ,ntate:
- =a tri,t ,au denot?nd ,u=erina - a@itaie ,au de,curaare - erupii a7e pie7ii+ ictere etc.
 Auu: prin ,imu7 auzu7ui ne par>in cu>inte7e - intonaia >ocii - @emete+ >icre7i+ p7?n@eri - z@omote emi,e de pacient+ <ti cardiace+ @aze
 Atin+erea:  oac ro7 important 7a eamenu7 =izic ,au 7a pa7parea anumitor pri a7e corpu7ui+ permi?nd cunoaterea deta7ii7or induraie+ @ro,imea unei ma,e+ c7dura mem<re7or etc.
/irosu  permite: - dece7area unui miro, re7e>ant pentru @radu7 de curenie a7 pacientu7ui - proce,e pato7o@ice - in=ecia unei p7@i care de@a miro, ur?t - ha7ena - de eemp7u 7a un dia<etic ;n acidoz
Ui%i/*re* -J'er)*4iei Fentru a =i ericace+ o<,er>aia tre<uie , =ie =cut cu mu7t atenie+ a,i,tenta tre<uie
,-i dez>o7te ,piritu7 de o<,er>aie+ tre<uie deci+ pe c?t po,i<i7+ , =ac a<,tracie de
W>
 
proprii7e preocupri i , ,e concentreze a,upra pacientu7ui i a,upra a tot ceea ce-7  ;nconoar.
Cadru7 conceptua7 a7 ne>oi7or =undamenta7e con,tituie o @ri7 de o<,er>aie ,i,temic i practic. Acea,t @ri7 cu ce7e B ne>oi a7e pacientu7ui din punct de >edere <io-p,iho- ,ocia7+ cu7tura7+ ,piritua7 permite o<,er>area pacientu7ui ca un tot - adic de a a>ea o #i'iune 6olistic  a,upra per,oanei. Fre,upune+ de a,emenea+ depistarea surselor de di&icultate care ,unt cauza dependenei pacientu7ui.
lemente de e#itat   A,i,tenta tre<uie , ,e =erea,c de: ...........................
- ,u<iecti>i,m - udeci preconcepute - rutin i ,uper=icia7itate - 7ip,a de concentraie i continuitate
,reiare:  ;n o<,er>area pacientu7ui+ de ctre a,i,tent+ pentru cu7e@erea date7or+ ,e recur@e i 7a in,trumente7e de m,ur termometrice+ aparate de monitorizare etc.  Ace,tea ar =i in=ormaii7e cu7e,e dup mode7u7 medica7+ dar e,te =oarte important ca date7e , =ie dup mode7u7 nou+ a7 proce,u7ui de ;n@riire care permite o >iziune @7o<a7 a pacientu7ui din punct de >edere <io-p,iho-,ocia7 ;n acordarea de ;n@riiri indi>idua7izate. Dac =o7o,im mode7u7 medica7 >om a>ea numai in=ormaii medica7e.
I&er)iu%
Ge&er*%i04i Inter#iul( ;ntre>ederea+ dia7o@u7+ di,cuia cu pacientu7 Inter>iu7 e,te o =orm ,pecia7 de
interaciune >er<a7 care ,e de,=oar ;n intimitate ;ntre a,i,tent i per,oane care recur@ 7a ;n@riiri de ,ntate.
Fermite depi,tarea ne>oi7or ne,ati,=cute a7e per,oanei i di>er,e mani=e,tri de dependen pe care 7e determina. : O
Inter>iu7 e,te un in,trument prin ece7en de personali'are a ;n@riiri7or in,trument de cunoatere a per,ona7itii.
W=
C-&$i4ii%e .e&ru i&er)iu
Tre<uie , ,e in cont de anumii =actori importani: - a7e@erea momentu7ui oportun pentru pacient - re,pectarea: orei de ma, momente7or de o<o,ea7 i de repau, a perioade7or c?nd pacientu7 ,e ,imte =oarte ,u=erind - a,i,tenta ,-i or@anizeze a,t=e7 munca ,a+ ;nc?t , pre>ad un timp ,u=icient de 7un@ pentru a permite pacientu7ui , ,e eprime ;n ritmu7 ,u - a,i,tenta tre<uie+ de a,emenea+ , creeze toate condiii7e in?nd cont de -  intimitatea  7a care pacientu7 are drept - i de con&ortul  pacientu7ui - inter>iu7 ,e <azeaz pe a<i7itatea a,i,tentei de a ,ta<i7i o comunicare e=icace i c7ar - de a,emenea+ inter>iu7 pre,upune capacitatea a,i,tentei de a mani=e,ta un comportament care , re=7ecte: atitudine de acceptare capacitate de ascultare atitudine de respect  capacitate de empatie  A,i,tenta demon,treaz ace,t comportament prin: - meninerea unui contoct >izua7 - epre,ie mimic ,enin a =eei - ,ur?ztoare dup caz - printr-o poziie comod i 7im<a care do>ede,c pacientu7ui dorina ,a de a-7 a,cu7ta i de a-i uura urmrirea inter>iu7ui.
WW
 
AJi%i04i *%e *'i'e&ei $e * *ci%i* i&er)iu%
 -)ilitatea de a &acilita *&a#ori'a+ inter#iul (unt numeroa,e a<i7iti+ de,crierea 7or depind cadru7 ace,tui ;ndrumar.
om enumera c?te>a: a -)ilitatea de a pune între)ri adec#ate ;ntre<ri7e pot =i: ;nchi,e ,au de,chi,e. între)rile înc6ise ( aduc un r,pun, 7imitat prin „da) ,au „nu).
W
Ti.uri $e i&er)iu
- , tructurat - pentru o<inerea date7or de <az a7e =iecrui pacient E.: „Cum
> numii) „Cu ce > ocupai) - ,emi,tructurat - condu, cu o<iecti>e i puncte de reper dinainte precizate E.:
„Re7atai-mi de,pre ,u=erine7e d>. 7e@ate de con,tipaie).
E*.e%e i&er)iu%ui
a. începerea inter#iului  - a,i,tenta ,e prezint dec7in?ndu-i nume7e+ =uncia i ep7ic?nd ,copu7 inter>iu7ui
E.
 
: „*un ziuad7e... " nume,c... i ,unt a,i,tent. A dori , di,cutm 0 minute ;n 7e@tur cu ,tarea d>. de ,ntate i ,-mi r,pundei 7a c?te>a ;ntre<ri care-mi >or permite , p7ani=ic ;n@riiri7e. (untei de acord) - pacientu7 >a =i a,i@urat de con=idenia7itatea inter>iu7ui
<. des&%urarea inter#iului  - a,i,tenta pune ;ntre<ri de,chi,e ,au ;nchi,e+ a7e cror  r,pun,uri >or =orma „pro=i7u7) pacientu7ui - pe parcur,u7 inter>iu7ui+ a,i,tenta i pacientu7 de>in+ r?nd pe r?nd+ emitor i receptor 
E.: Facientu7: „Fentru ce e,te ,ur,a de oi@en pe perete7e de dea,upra patu7ui meu A,ta ;n,eamn c ,unt @ra> <o7na>) .  A,i,tenta: „'u+ nu ;n,eamn a,ta. Toate ,a7oane7e din acea,t ,ecie ,unt pre>zute cu ,ur,e de oi@en. (pita7u7 are un ,i,tem centra7 ue di,tri<uire a oi@enu7ui i+ dac un pacient are ne>oie+ putem , i-7 admini,trm rapid. Ace,ta e,te moti>u7 pentru care ai =o,t ne7initit) Facientu7: „'u+ eram doar curio,). A,i,tenta: „;n acea,t ,ituaie+ a>ei a7te pro<7eme care > ne7inite,c) Facientu7: „Da). - e,te de pre=erat , ,e ,emna7eze apropierea ,=?r itu7ui inter>iu7ui
E.: „Am , > mai pun dou ;ntre<ri) ,au „om termina ;n dou minute).
c. conclu'ia inter#iului  - 7a ,=?rit+ a,i,tenta >a tra@e conc7uzii7e a,upra inter>iu7ui
E.: „ mu7ume,c c mi-ai r,pun, 7a ace,te ;ntre<ri). „Am  ;ne7e, care > ,unt pro<7eme7e). „R,pun,uri7e date de d>. m >or auta , > p7ani=ic ;n@riiri7e).
 A6 .
Eemp7u cie ;ntre<are ;nchi,: „Ai dormit <ine) r,pun, mono,i7a<ic.
între)rile desc6ise - permit pacientu7ui , ,e eprime. Eemp7u de ;ntre<ri de,chi,e: „or<ii-mi de,pre pro<7ema care >-a adu, 7a ,pita7). (au: „Futei ,-mi de,criei o<inuina dumnea>oa,tr ;n 7e@tur cu ,omnu7) ;ntre<ri7e de,chi,e pot =i de di>er,e tipuri:
- de tip narati#  e. „Fo>e,tii-mi ce pro<7eme > mai creeaz <oa7a)+ „Fo>e,tii-mi ceea ce ,-a petrecut) de,=urarea unui e>eniment.
- de tip descripti#  e. „De,criei-mi =e7u7 dumnea>oa,tr de a proceda).
- de tip de cali&icare e. „De ce nu m?ncai niciodat carne). <  -)ilitatea de a con&irma  >a7ida percepii7e ,a7e ;n 7e@tur cu pacientu7+ ;n aa =e7 ;nc?t , e7imine ,u<iecti>i,mu7 o<,er>aiei ,a7e e. „"i-ai ,pu, c ,unt dou zi7e de c?nd >omai). Cerei-i , > repete ceea ce credei c nu ai ;ne7e,. c  -)ilitatea de a readuce pacientul l a rspunsurile necesare ( atunci c?nd =ace di@re,iuni e. „d c > preocup mu7t di@e,tia d>.+ dar n-ai putea ,-mi dai amnunte i de,pre ,omnu7 d>.). d  -)ilitatea de a &ace o sinte'  e. pe ,curt+ „Ceea ce mi-ai po>e,tit demon,treaz c nu putei niciodat , > de,tindei din cauza ner>ozitii d>.). e  -)ilitatea *capacitatea+ de a aplica o ascultare acti#9 - prin repetarea uitimei pri din =raza pacientu7ui+ - prin etra@erea i re=ormu7area coninutu7ui emoti> din enunu7 pacientu7ui i r,punz?ndu-i ;n aa =e7 ;nc?t ,-i demon,trai c  ;ne7e@ei ceea ce e7 ,imte triete.
 Ace,te acce,i<i7iti ,unt nece,are pentru a nu-7 =ace pe pacient , ,e ;nchid ;n e7+ , nu mai r,pund. A,i,tenta , tie cum , pun ;ntre<ri ,up7imentare ,au , treac ,u< tcere une7e che,tiuni care pun pacientu7 ;n ,ituaii nep7cute.
Sc-. - ;nceperea re7aiei a,i,tent-pacient+ re7aie =a>orizat de ,chim<u7 de in=ormaii+ idei i emoii -- o<inerea de in=ormaii a,upra ce7or cinci „dimen,iuni) a7e pacientu7ui: =izic+ a=ecti>+ inte7ectua7+ ,piritua7+ ,ocia7 - o<,er>area pacientu7ui: interaciuni7e dintre pacient i =ami7ia ,a+ modu7 ;n care e>o7ueaz ;n mediu7 ,pita7ice,c - =urnizarea de date pacientu7ui+ care-7 >or determina , pun  ;ntre<ri i , participe 7a ,ta<i7irea o<iecti>e7or i e=ectuarea  ;n@riiri7or 
 AA
 
Pr-i%u% .*cie&u%ui E,te con,tituit din in=ormaii7e cu7e,e prin inter>iu i cuprinde ca e7emente de <az
urmtoare7e:
I&-r2*4ii (e&er*%e
- nume+ prenume - ,e -,tare ci>i7 - ocupaie - re7i@ie - ,ur,e de ,u,inere
A&ece$e&e 2e$ic*%e
- <o7i7e copi7riei+ >accinri - t raumati,me - ,pita7izri eperiena pacientu7ui cu ocazia ,pita7izri7or ante- rioare - inter>enii chirur@ica7e - a7er@ii medicamentoa,e - uti7izarea tratamente7or empirice
A&ece$e&e *2i%i*%e
- <o7i cronice+ a=eciuni menta7e a7e mem<ri7or de =ami7ie
M-$ $e )i*406 -Ji&ui&4e
- uti7izarea de a7coo7+ tutun+ dro@uri - o<iceiuri de munc+ ,omn+ a7imentaie - practicarea eerciii7or =izice
Pr-J%e2e $e '0&0*e *cu*%0
- apariia ,imptorne7or: - natura 7or   - caracteri,tici 7oca7izare+ durat+ inten,itate etc. - =actori dec7anatori =ri@+ umezea7+ e=ort etc. - m,uri 7uate pentru a 7e uura i e=ectu7 ace,tora - cunotine de,pre ,ntate
Me$iu% *2Jie&*%
- =actori de ri,c po7uani+ z@omote+ trepidaii - ,ecuritatea =izic re,pectarea m,uri7or de protecia muncii
Pr-i%u% .'i#-'-ci*% i cu%ur*%
- 7im<a >or<it+ e t n i e . . . . . . - capaciti co@niti>e - emoii+ ,entimente+ ,tri ,u=7eteti care pot in=7uena ,ati,=acerea ne>oi7or  - pro<7eme @enerate5 ;n raport cu =ami7ia+ anturau7
2 NOT  ;n cu7e@erea date7or+ pe 7?n@ pro=i7u7 pacientu7ui+ >a =i inc7u, i eamenu7 ,i,teme7or i aparate7or:
- eamenu7 = iz ic - in>e,ti@aii radio7o@ice i endo,copice - ep7orri =unciona7e - eamene de 7a<orator  
Fi'* $e i&er)iu (TA9IU FRACTICJJJJJJJJJJJJJJJJ  (FECIA#ITATEA JJJJJJJJJJJJJJJJJ 
E#E GC%A#A  A'U#JJJJJJJJDATAJJJJJJJJJJJJJ 
DATE GENERALE DESPRE PACIENT I'I!IA#E#E FACIE'TU#UIJJJJJJJJJJ>?r,taJJJJJJJJJJJJ,eu7JJJJJJJJJJJ,tarea
ci>i7 .JJJJJJJJJJJJJnr. copiiJJJJJJJJ re7i@iaJJJJJJJJJJJpro=e,iaJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ  ,tatutu7 ,ocia7JJJJJJJJJJJJJJ ocupaiaJJJJJJJJJJJJJJJ7ocu7 de muncJJJJJJJJJJJJJJJ 
W^
OBI7NUINE DE VIA
STAREA DE DEPENDENA  AutonomJJJJJJJJJJJJJJJ ,erniindependentJJJJJJJJJJJJdependent. Froteze: dentar^ocu7ar^auditi>^de mem<ru^>a7>u7ar5 (timu7ator cardiac^din anu7  JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ5 #enti7e de contact^oche7ari - dioptrii
 A=eciuni care 7imiteaz acti>itatea: cardiace^re,piratorii^7ocomotorii^,enzoria7e^ a7te7e JJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJ5JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 
ALTE PROBLEME DE SNTATE
PREZENTARE DE CAZ <CULEGEREA DE DATE
Data apariiei JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ  "oti>e7e internriiJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ  Fro<7eme de ,ntate dependen - F -JJJJJJJJJJJJJJJ  (ur,e7e de di=icu7tate etio7o@ia - E -KJJJJJJJJJJJJJJJJJJ  "ani=e,tri de dependen ,emne i ,imptome - ( - A7te date: in>e,ti@aii parac7inice etc. JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 
W8
 
>5 ANALIZA 7% INTERPRETAREA DATELOR * $-u* e*.0 * .r-ce'u%ui $e +&(ri,ire
Fentru ca date7e cu7e,e , poat orienta a,i,tenta ,pre inter>enii indi>idua7izate e,te important ca e7e , =ie ana7izate i interpretate. Acea,ta pre,upune identi=icarea ne>oi7or  ,peci=ice a7e pacientu7ui+ nu numai a ce7or care caracterizeaz orice =iin uman. De eemp7u+ ric>oia de a =i curat e,te comun tuturor+ ;n timp ce ne>oia de a =ace zi7nic du e,te per,ona7+ particu7ar pentru o anumit per,oan. % a7t per,oan+ pentru a =i independent+ are ne>oie ,-i poat ,p7a zi7nic pru7. Ei,t+ de a,emenea+ ne>oi per,ona7e ;n ceea ce pri>ete dinii+ <r<ieritu7+ un@hii7e etc. Identi=icarea ne>oi7or  particu7are ,e =ace+ pe c?t po,i<i7+ cu participarea pacientu7ui. Date7e cu7e,e pentru ce7e B ne>oi >or indica una ,au mai mu7te ne>oi particu7are. Ace,tea pot , conduc aciuni7e a,i,tentei 7a inter>enii indi>idua7izate.
 -<-;IX- Nl I<8RR8-R- -8;4R Y< -RL; 4<8L-; -; VIRWI<II  <RS4< ( RSLL< L< Z-M< -; -8;4R Nl ;-SI3I-R- ;4R 
A&*%i/*  Ana7iza date7or ,e =ace prin: - eaminarea date7or  - c7a,i=icarea date7or: date de independen - ace7ea care permit ,ati,=acerea autonom a ne>oi7or  - date de dependen - ,ta<i7irea pro<7eme7or de ;n@riire - recunoaterea 7e@turi7or i a prioriti7or pro<7eme7or.
 Ana7iza pre,upune + de a,emenea+ re@ ruparea date7or 7a =iecare din ce7e B ne>oi.
Re@ruparea permite identi=icarea re,ur,e7or indi>idua7e.
I&er.re*re* Interpretarea date7or ;n,eamn a da un ,en,+ a ep7ica ori@inea ,au cauza pro<7emei de dependen+ adic a de=ini ,ur,e7e de di=icu7tate.
6e reinut: Ana7iza i interpretarea date7or >or conduce a,i,tenta 7a ,ta<i7irea dia@no,ticu7ui de ;n@riire.
'ot$: %r@anizarea date7or ,e poate =ace i dup di=erite a7te metode "a,7oX+ 9ordon+ pe ,i,teme ,i,tem re,pirator+ ,i,tem cardio>a,cu7ar etc..
C-2.%ei*e* *&*%i/ei i * i&er.re0rii <$iicu%*e
 Ana7iza i interpretarea date7or - ;n nur,in@ e,te o ,arcin comp7e.
Di=icu7tatea pro>ine din: - numru7 mare de date cu7e,e re7ati> 7a ce7e B ne>oi - >arietatea ,ur,e7or de in=ormaii pacient+ =ami7ie+ do,ar+ echip de ;n@riire etc.
- caracteru7 ,chim<tor a7 unui mare numr de date - ,u<iecti>itatea per,oanei care cu7e@e date7e - caracteru7 ade,ea ur@ent i @ra> a7 ,ituaiei.
Ro7u7 a,i,tentei e,te , determine prin date7e cu7e,e ce ne>oie e,te ne,ati,=cut+ , determine unde ,e a=7 ,ur,a de di=icu7tate care reprezint o<,taco7u7 ;n ,ati,=acerea ne>oii.
 
De.*r*,*re* +&re 2*&ie'0ri+e $e i&$e.e&$e&40 i 2*&ie'0ri%e $e $e.e&$e&40
Eempu 
C-2.-r*2e&e *%e .*cie&u%ui c*rei *)-ri/e*/0 '*i'*cere* &e)-i%-r 
C-2.-r*2e&e *%e .*cie&u%ui c*re &ui *)-ri/e*/0 '*i'*cere* &e)-i%-r 
- ;i ia ma,a re@u7at cu po=t5 - a7imentaie >ariat care re,pect nor- me7e5 - nici o a7er@ie a7imentar5 - hidratare ;n ur de 2000 m7 zi.
- 7ip,a po=tei de m?ncare5 - @reutate 7a ,tomac a tunci c?nd mn?nc5 - di=icuitate ;n a dormi de dou zi7e5 - ,pune c nu ,imte @u,tu7 a7imente7or  pentru c e,te prea ner>o, i ,e @?ndete cum >a =i 7a ;ntoarcerea 7ui aca,.
Din co7oana ,t?n@ ,e poate >edea c acea,t per,oan e>o7ueaz <ine+ ;n @enera7. Dar ,tarea ,a actua7 arat co7oana dreapt un oarecare dezechi7i<ru+ datorit unei ne7initi 7e@at de re;ntoarcerea aca,. Acea,t per,oan are ne>oie de ,uportu7 a,i,tentei i de in=ormaii pri>ind con>a7e,cena aca,. Acea,t ne7inite i 7ip,a de in=ormaii pot con,titui o pro<7em de dependen.
Eeriiu: M. . este un pacient de J[ de ani, spitali'at de mai multe sptmâni ca urmare a unui 
accident #ascular cere)ral *- V+ cu imo)ili'are aproape complet a prii drepte. l   pre'int de asemenea di&icultate în articularea cu#intelor. Respiraia sa este super&icial9 ritm 2BHmin. -petitul su este )un, dar are ne#oie de ajutor pentru a(%i tia alimentele %i  susinerea mâinii drepte *este dreptaci+. Se 6idratea' )ine, poate s in un pa6ar, poate s cear )a'inetul, dar nu poate s(%i menin scaunul prea mult *incontinen de &ecale %i   pierderi de urin, scaune moi+. Ro%ea la ni#elul sacrului *2 cm diametru+. e câte#a 'ile  poate s se întoarc în pat ajutându(se de mar$inea patului. Se ridic în &otoliu / or 'ilnic, se simte în $enerai an7ios, în momentul ridicrii &iindu(i &ric s nu cad. u toate aceste Lrnite, comunic )ine, îi place s(i atin$i, s(l mân$âi. Se plictise%te, n(are decât  un tele#i'or. Se simte &oarte sin$ur. 3acei partaj între datele care(i &a#ori'ea' satis&acerea ne#oilor %i între cele care nu(i &a#ori'ea', deci partaj între mani&estrile de independen %i mani&estrile de dependen. entru a u%ura e7erciiul # enumerm mani&estrile de dependen.
M*&ie'
 
0ri%e $e i&$e.e&$e&40 M*&ie'0ri $e $e.e&$e&40
- re,piraie ,uper=icia7 ritm 2B^min - partea dreapt imo<i7izat - are ne>oie de autor pentru a-i tia a7imente7e i pentru ,u,inerea m?inii ,a7e - nu poate ,- i re in ,caunu7 mu7t timp - incontinen de =eca7e i urin - roea 7a ni>e7u7 ,acru7ui - anio, ;n momentu7 c?nd ,e ridic: ;i e,te =ric , nu cad - di=icu7tate ;n a articu7a cu>inte7e+ ,e p7icti,ete+ ,e ,imte ,in@ur.
Y
 
Di*(&-'icu% $e +&(ri,ire <$e &ur'i&( Fornind de 7a in=ormaii7e cu7e,e i de 7a departaarea mani=e,tri7or de dependen+
a,i,tenta poate , de=inea,c pro<7eme7e pacientu7ui i , pun un dia@no,tic de ;n@riire. 1ormu7area ,intetic a in=ormaii7or ;ntr-un dia@no,tic de ;n@riire uureaz munca
a,i,tentei+ pentru c ,e c7ari=ic ,en,u7 inter>eniei ,a7e. De=inirea dia@no,tice7or de ;n@riire nu e,te un e7ement nou. ;nceputu7 7-a =cut
1iorence 'i@htin@a7e ;n anii 8B-8. Au urmat din ce ;n ce mai mu7te de,crieri de,pre pro<7eme7e de ;n@riire i de,pre nece,itatea unui cadru conceptua7 pentru pro=e,ia de a,i,tent.
 ;n u7time7e dou decenii pe p7an mondia7+ ;n@riiri7e acordate de a,i,tente au e>o7uat con,idera<i7 ;n materie de re,pon,a<i7itate.
 ;n>m?ntu7 tinde , =ormeze nu numai a,i,tente eecutante+ ci - de pre=erin - a,i,tente care , r,pund ;n mod autonom de pro<7eme7e unui indi>id.
 
9rupu7 de ,tudiu: A,ociaia 'ur,e7or Americane A.'.A. - a =o,t =ormat din a,i,tente practiciene+ a,i,tente din ;n>m?nt+ teoreticiene+ conductoare. Ace,t @rup e7a<oreaz o 7i,t de dia@no,tice care au =o,t ,tudiate i te,tate ;n practic. Apoi+ ace,t @rup ,e tran,=orm ;n „<ort6 -merican <ursin$ ia$nosis -ssociationsK\ <.-.<..-. \ -sociaia <ord(-merican de ia$nostic de în$rijire *în &rance' -.<.-..I. \ -sociaia <ord(  -merican de ia$nostic In&irmier+.
 ;n cadru7 ace,tui @rup+ care ,e reunete periodic+ ,e comp7eteaz 7i,ta de dia@no,tice+ ,e dez<at pro<7eme de educaie continu+ de to7o,ire a unui >oca<u7ar ;n =ormu7area dia@no,ticu7ui mai uni=orm i mai comod. ;n Anea ,e prezint 7i,ta de dia@no,tice acceptate de a 77-a Con=erin a 9rupu7ui 'aiona7 pentru C7a,i=icarea Dia@no,ticu7ui de 'ur,in@ 'A'DA.
Re.r-$uce2 $ierie $ei&i4ii *e $i*(&-'icu%ui $e +&(ri,ire
. Dia@no,ticu7 de ;n@riire e,te o =orm ,imp7 i preci, care $e'crie r0'.u&'u%  *reacia+  persoanei *sau $rupului+  7a o pro<7em de ,ntate. E7 con,tituie o udecat practic <azat pe co7ectarea i ana7iza date7or i ,er>ete de pi>ot 7a p7ani=icarea ;n@riiri7or. Dia@no,ticu7 de ;n@riire re7e> ro7u7 autonom a7 a,i,tentei. „F7ani=ication de ,oin, in=irmier,)+ autori: #oui, 9rondin+ Rita I. #u,,ier+ "ar@ot Fhaneu=+ #i,e Riope77e.
2. Dia@no,ticu7 de ;n@riire e,te un enun conci, actua7 ,au potenia7+ a7 mani=e,tri7or de dependen a7 per,oanei+ re@rupate ,au nu i 7e@ate de o ,ur, de di=icu7tate. „Repertoire de, Dia@no,tic, In=irmier,)+ autori: Riope77e+ 9rondin+ Fhaneu=.
. Dia@no,ticu7 de ;n@riire - o pro<7em de ,ntate rea7 ,au potenia7 pe care nur,e7e+ prin <aza pre@tirii i eperienei 7or ,unt capa<i7e ca7i=icate , acorde ;n@riire. 9ordon - „#e dia@no,tic in=irmier - Temoin du ro7e propre de 7in=irmiere)+ Amiec Cahier nr. 2+ p@. B.
B. Un dia@no,tic de ;n@riire e,te enunu7 care de,crie r,pun,u7 uman ,tare de ,ntate ,au a7terare actua7^potenia7 a unui mod de interaciune a unui indi>id ,au a7 unui @rup+ pe care a,i,tente7e pot , 7e identi=ice 7e@a7 i pentru care e7e pot pre,crie inter>enii de=initi>e ;n >ederea meninerii ,ntii ,au
: reducerii+ e7iminrii+ pre>enirii deteriorri7or ;nrutirii. #.H. Carpenito - „#e dia@no,tic in=irmier - Temoin du ro7e propre de 7in=irmiere)+ Amiec Cahier nr. 2+ p@. B2.
. ;n 440 e,te adoptat o=icia7 de=iniia dia@no,ticu7ui de ;n@riire de nur,in@ de ctre Adunarea 9enera7 A'ADI: „Enunu7 unei udeci c7inice a,upra reacii7or 7a pro<7eme7e de ,ntate prezente ,au potenia7e+ 7a e>enimente7e de >ia a7e unei per,oane+ a7e unei =ami7ii ,au a7e unei co7ecti>iti). „#e dia@no,tic in=irmier - Temoin du ro7e propre de 7in=irmiere)+ Amiec Cahier nr. 2+ p