Poluarea şi protecţia produselor alimentare

Hrana omului

- este constituită din alimente. Alimentele sunt niste produse,

care conţin o gamă mare de substanţe chimice care formează compoziţii nutritive necesare pentru cresterea, reînnoirea şi funcţionarea normală al organismului uman.

Alimentele

Alimentele reprezinta „o materie” de regula naturala si complexa necesare organismului pentru aportul de substante, energie, informatie, capabile sa întretina viata si sa raspunda în acelasi timp unor exigente subiective (foame, placere), unor obiceiuri, traditii, posedând si o semnificatie simbolica.

Chimia alimentară Chimia alimentară este o ramură a ştiinţelor

chimice. Obiectivele: - compoziţia chimică a alimentelor;- substanţe biologic active, aditivi alimentari; - proprietăţile funcţionale a compuşilor chimici

şi influenţa lor asupra valorii nutritive şi calităţii senzoriale a alimentelor;

- modificările compuşilor chimici în timpul păstrării produselor finite.

Compozitia chimica a alimentelor

- joaca un rol foarte importantDe aici rolul chimiei ecologice: compozitia chimică a produselor alimentare, care determină valoarea biologică a organismelor vii – sanatatea, capacitatea de autoreproducere s.a.De aici si rolul tehnologiilor de producere a alimentelor

Componente

Macronutrienti:

carbohidrati, cu rol preponderent energetic;

lipide cu rol structural si energetic;

proteine, cu rol structural si functional.

Componente

Micronutrienti : biocatalizatori cu rol functional

(vitamine, minerale),

apa si alte fluide indispensabile vietii, cuprinse în structuri naturale, provenind din productia vegetala si/sau animala.

Productia alimentara

Productia alimentara de natura biologica contine informatie genetica - reprezentata de AND(acid dezoxiribonucleic), ARN(acid ribonucleic), în diferite forme de structurare: cromozomi, gene, ribozomi, nucleotide, proteine reglatoare, proteine structurale s.a.

Dieta(ration)

Dieta omului conţine mii de substanţe chimice

O mare parte din aceste substanţe sunt prezentate de macromolecule, care pot fi absorbite în sânge numai după descompunerea lor în tractul digestiv

Hidroliza – este reacţia enzimatică cea mai importantă la digestia produselor alimentare

Proteine

Proteine – polimerii aminoacizilor legate prin legături peptidice

Lungimea lanţului variază larg

Proteine construite din 3-10 aminoacizi sunt numite peptide

Proteaze şi peptidaze

Pentru a fi absorbite şi utilizate pentru diferite procese biochimice şi fiziologice, proteine trebuie fi descompuse până la aminoacizi

Enzimele care hidrolizează legăturile peptidice şi descompune proteine sunt numite proteaze sau peptidaze

proteaza

legăturile peptidice

Lipide

Acizi graşi sunt prezente în cantităţi mici în ţesuturile plantelor şi animalelor, însă aceste substanţe întră în componenţa lipidelor complecşi

Lungimea lanţului la acizi graşi variază de la 14 până la 22 atomi C

Diferenţe între acizii graşi constă, de obicei, în lungimea lanţului şi poziţia legăturilor duble nesaturate

Acizii graşi volatili conţin 2-4 atomi C, şi joacă un rol important în metabolismul intermediar (acid acetic, butiric şi proprionic)

Structura acidului stearic

Trigliceridă

Forma cea mai răspândite de păstrare a grăsimilor în animale şi plante – trigliceridă

Trigliceridă este lipida alimentară cea mai importantă

Molecula trigliceridei este compusă din molecula glicerolului, în care fiecare atom de carbon este legat printr-o legătură esterică la un acid gras

O trigliceridă (triacilglicerol): tristearina

glicerol acizi stearici

Digestia trigliceridelor

Trigliceride

2-monoglicerida acizi graşi glicerol

Lipaza pancreatică Alte lipaze

Hidraţi de carbon

Produse alimentare conţin diferite clase de hidraţi de carbon: Monozaharide Dizaharide Polizaharide

Monozaharide

Monozaharide: hexoze (6 atomi C) – glucoza, galactoza şi fructoza pentoze – riboza

Reprezintă produse de descompunere a altor hidraţi de carbon

Pot fi uşor absorbite în tractul digestiv şi transportate în sânge

Dizaharide

Din punct de vedere structural reprezintă două monozaharide legate între ele printr-o legătură glicozidică

Cele mai importante în nutriţie şi digestie sunt: Lactoza – glucoza + galactoza Sucroza – glucoza + fructoza Maltoza – glucoza + glucoza

Polizaharide

Polizaharide sunt hidraţii de carbon cei mai răspândiţi pentru toate animale

Polizaharide cele mai importante: Amidon Celuloză Glicogen

Vitamine

Funcţiile vitaminelor:

Coenzime – vitamina B Antioxidanţi – acid ascorbic şi vitamina E Reglarea genetică – vitamina A şi D Funcţii speciale – ex. vitamina K participă în

reacţii de carboxilare

Vitamina A

Vitamina A include carotenoide şi retinol

În plante vitamina A este prezentă numai sub forma de carotenoide

Vitamina A

-caroten

Vitamina B

Funcţia vitaminei B constă în eliberarea energiei din produse alimentare

Vitamina B1 - tiamina

Vitamina B2 - riboflavina

Se foloseşte larg ca antioxidant

Vitamina C

Forma redusă Forma oxidată

Sinteza naturală a vitaminei C

Vitamina D

Vitamina D participă în absorbţia calciului şi fosforului din produse alimentare, prin tractul gastro-intestinal, în sânge

Stresul oxidativ si unele maladii

Corpul nostru este sanatos daca toate celulele care îl compun sunt sanatoase. Zi de zi, fiecare celula a organismului nostru este tinta unor agresori de temut: agenti poluanti, stres, conservanti, dezechilibre alimentare, fum de tutun, pesticide, raze X, radiatii ultraviolete, ultrasunete, microunde.

Stresul oxidativ este definit ca o productie exagerata, în organism, de radicali liberi oxigenati, însotita de o delocalizare a agentilor antioxidanti. 

Oxigenul – prieten sau dusman?

Este bine stiut ca nu putem trai fara oxigen, acest element fiind esential în functionarea celulelor producatoare de energie.

Organismul uman transforma si elimina corect oxigenul (ca bioxid de carbon), aproape în întregime (98%). Din pacate, restul se afla la originea unor specii “hiper-reactive”, numite „forme reactive ale oxigenului” (FRO), cum sunt anionii peroxid (O2-) si superoxid (O2

2-) sau radicalul hidroxil (OH·), mai cunoscute sub numele de radicali liberi.

Oxigenul - un medicament sau o toxina? Sa precizam ca volumul de oxigen continut într-o

singura inspiratie produce un miliard de radicali liberi. Sa adaugam ca radicalii liberi oxigenati sunt la originea unor reactii în lant: un astfel de radical, instabil ca urmare a deficitului electronic, va capta electronul lipsa de la o molecula «straina», care va deveni astfel ea însasi un radical instabil, procesul proliferându-se din aproape în aproape. Astfel de reactii se produc quasi-instantaneu, cu viteze de ordinul miliardimilor de secunda, pâna ce electronul deficitar va fi format o molecula neutra, stabila, dar a carei functie fiziologica va fi alterata.

Se produc astfel leziuni ale acizilor nucleici implicati în diviziunea celulara sau în sinteza proteinelor, care devin astfel inapte de a «circula» oxigenul necesar metabolismului. Iata de ce, daca oxigenul ar fi propus ca un nou medicament, el ar fi respins de organism, urmare a faptului ca doza minima eficace este mult prea apropiata de doza toxica

Radicalii liberi

Radicalii liberi antreneaza, în ultima instanta, modificari ale permeabilitatii celulare, mutatii genetice, o diminuare a activitatii enzimatice si o pierdere de elasticitate a tesuturilor.

Numeroase stari patologice (ateroscleroza, cancerul, diabetul gras, artroza, îmbatrânirea musculara, micro-angioamele, tulburari oculare cum sunt cataracta, glaucomul, degenerescenta musculara, dar si tulburari ale tesutului cutanat, ca de pilda psoriazisul) sunt tot atâtea consecinte ale dezechilibrelor provocate de radicalii liberi, deci ale stresului oxidativ.

Cum ne aparam?

Concluzia care se impune este ca ne putem pastra starea de sanatate cu ajutorul antioxidantilor, care neutralizeaza radicalii liberi si protejeaza celulele. Organismul uman dispune de antioxidanti naturali; acestia sunt un complex de enzime, vitamine, metale si aminoacizi, care functioneaza în asociere pe doua planuri:

a)      identifica radicalii liberi si îi canalizeaza catre molecule antioxidante care îi vor neutraliza si

b)      refac celulele afectate de stresul oxidativ.

Sisteme antioxidante

Dintre componentele acestor sisteme antioxidante naturale

foarte cunoscute sunt : celuloplasmina, peroxidaza, superoxid-dismutaza, vitaminele E si C b-carotenul.

Antioxidanti naturali

Acestia se gasesc mai cu seama în legumele si fructele proaspete, colorate, cu frunze de un verde intens, recoltate la maturitate (usturoi, ceapa, arpagic, patrunjel, asmatui, rozmarin, morcov, tomate, spanac, varza, struguri, zmeura, coacaza neagra, mure, afine, caise, pepene galben si rosu, piersici, citrice, nuci, ginseng, ceai verde si negru, fructe de soc, unele ciuperci, sofran, soia etc.).

Agricultură durabilă

Noţiunea de agricultură durabilă

Noţiunea de agricultură durabilă include în sine trei dimensiuni:

Economică Socială Ecologică

Creşterea volumului de produse agricole

Din 1960 volumul produselor agricole s-a majorat cu 2,8% anual

Un asemenea salt a fost posibil datorită: “Revoluţiei verzi” (Green revolution) Îmbunătăţirii varietăţilor de culturi agricole, irigării,

utilizării îngrăşămintelor, pesticidelor şi erbicidelor Doar din 1950 până în 1990 producţia de cereale a

crescut de la 876 la 1950 milioane de tone şi se estimează să ajungă în 2020 la 3066 mln

Consecinţele creşterii populaţiei

Consecinţele sunt destul de vizibile: Deficitul de resurse naturale Descreşterea suprafeţei arabile pe cap

de locuitor Degradarea solurilor Creşterea numărului de lacuri artificiale Deficit de apă potabilă curată În lume circa 40 mii de oameni mor

zilnic din cauza subnutriţiei

Necesitatea dezvoltării durabile a agriculturii

Pentru toate ţările agricultura constituie cel mai puternic factor de echilibru în armonizarea dezvoltării economice

Independenţa naţională, aplanarea conflictelor sociale sunt direct condiţionate de gradul de autonomie alimentară, de nivelul securităţii alimentare

În plus specific pentru agricultura Republicii Moldova este şi faptul, că ea a fost şi rămâne coloana vertebrală a economiei naţionale, constituind circa 30 la sută din produsul intern brut şi având angajată jumătate din populaţia aptă de muncă

Scăderea producţiei agricole

De la începutul perioadei de trecere la economia de piaţă, producţia agricolă a scăzut vertiginos şi în anul 2000 a constituit doar 45,8 la sută de la nivelul anului 1990

Produsul agricol, preţuri constante

0

2000

4000

6000

8000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

prod. totalprod.vegetalprod.animalier

Structura producţiei agricole

1993

struguri12%

fructe17%

legume11%carne

13%

lapte11%

ouă2%

cereale11%

altele14%

cartofi4%

sfeclă de zahar3%

floarea soarelui

2%

1993

oua5%

carne15% struguri

10%

lapte11%

fructe4%

legume6%

cartofi10%

sfecla de zahar

3%

floarea soarelui

6%

cereale19%

altele11%

2000

Integrarea agriculturii

Agricultura Republicii Moldova este condamnată la integrare din două motive majore:

Moldova nu dispune de resurse energetice şi de multe alte resurse proprii necesare pentru creşterea şi prelucrarea materiei prime agricole

Potenţialul şi posibilităţile de producere depăşesc esenţial cererea peţii interne a Republicii Moldova care este destul de limitată datorită:

posibilităţilor demografice / populaţia constituie circa 4,4 mil/

puterii de cumpărare extrem de joasă / nivelul de acoperire a bugetului minim de consum în anul 2000 a fost de numai 43.1 la sută /

Dimensiunea medie a unei gospodării

Categoria gospodăriei

Nr de unităţi

Suprafaţa agricolă pe gospodărie,

ha

Nr membrilor pe gospodărie, pers.

Gospodării individuale mici

114 2.8

1.5

Gospodării individuale medii

89 14.7 1.9

Gospodării individuale mari

62 411.0 2.3

Gospodării corporative

85 684.0 98.5

Inclusiv: - SRL 60 742.0 8.9

Căile de extindere a suprafeţelor agricole

Extinderea suprafeţelor exploatărilor agricole, concentrarea terenurilor, se poate obţine prin:

arendarea cotelor vânzare-cumpărare a terenurilor agricole asociere şi cooperare

Dezvoltarea gospodăriilor ţărăneşti prin asociere

Dezvoltarea gospodăriilor ţărăneşti prin asociere, caracteristică pentru ţările lumii, a fost stipulată în Concepţia Reformei Agrare din Republica Moldova:

“Gospodăriile ţărăneşti se pot asocia în diferite cooperative de producţie, de aprovizionare-desfacere, de credit şi în alte tipuri de cooperative pe baza repartizării echitabile a veniturilor între membrii lor, a administrării democratice şi a exercitării controlului asupra activităţii de administrare”

Forme de cooperare şi asociere

Gospodărie ţărănească

(de fermier)

Cooperativă de prestare a serviciilor mecanizate

Cooperativă de prelucrare a nutreţurilor

Cooperativă de prelucrare a

materiei prime agricole

Cooperativă de comercializare a producţiei

Cooperativă de prestare a

serviciilor de consultaţie

Cooperativă de creditare

Cooperativă de asigurare cu îngrăşăminte

Cooperativă de asigurări

Cooperativă de asigurare cu mijloace

de producere

Cooperativă de autotransport

Piaţa internă a produselor alimentare

Consumul produselor alimentare raportate la un locuitor, kg/an

Denumirea produselor 1990

1992 1994

1996

1998

Carne şi produse din carne

58.0 46.0 30.1 25.3 26.7

Lapte şi produse lactate 303.0 198.0 163.0 161.4 155.4

Ouă, bucăţi 203.0

166.0

100.0 116.0

121.9

Zahăr 48.9 30.5

22.3

22.5 21.0

Ulei vegetal 14.1 8.5 8.0 8.2 7.3

Cartofi 69.0 66.5 84.0 71.0 65.0

Legume şi bostănoase 112.0

95.0 78.0 64.8 112.5

Fructe şi struguri 79.0 63.0 68.0 59.3 47.7

Produse de panificaţie 171.0 170.0 139.0 126.9 133.9

Balanţa exportului şi importului produselor alimentare (mil.USD)

Indicatorii 1994

1995 1996 1997 1998 1999 2000

Total export 565.4 745.5 795.0 874.1 632.1 462.3 477.4

Inclusiv produse alimentare

391.7 538.8 593.0 641.4 466.6 303.9 289.1

Total import 668.9 840.7 1072.3 1171.2 1023.7 573.1 792.8

Inclusiv produse alimentare

53.5 81.1 143.1 150.9 90.3 39.0 93.8

Balanţa comercială

Inclusiv Produse alimentare

-103.5 

+338.2

-95.2 

+472.7

-277.3 

+449.9

-297.1 

+490.5

-391.6 

+376.3

-110.8 

+264.9

-315.4 

+195.3

Comerţul extern pe grupe de ţări, mil. USD

Grupe de ţări 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Export

CSI 466.9 543.1 608.3 429.1 256.3

279.7

CEE 158.7 129.2 95.7 80.5 82.8 65.1

UE 86.2 78.1 89.9 82.9 98.4 103.3

Alte ţări 33.7 44.6 80.2 39.6 24.8 29.3

Import

CSI 568.9 652.7 604.6 440.2 221.9

252.7

CEE 120.4 139.0 217.7 214.8 143.1 205.2

UE 115.2 177.2 233.8 281.2 156.6 209.4

Alte ţări 36.2 103.4 115.1 87.5 51.5 125.4

Alţi factori de dezvoltarea durabilă a agriculturii

Preţul unor produse agricole Preţul reprezintă instrumentul

fundamental al reglementării relaţiilor de piaţă

Impozite şi taxe Actualul sistem de impozite şi taxe pentru

agricultură în Moldova este extrem de complicat şi, practic, include aceleaşi feluri, ce sunt caracteristice pentru alte ramuri ale economiei naţionale

Susţinerea de către stat a agriculturii în Moldova

Susţinerea de către stat a agriculturii în Moldova se face prin:

  cheltuieli cash din bugetul de stat acordarea creditelor garantate de stat procurarea şi susţinerea preţurilor la grâu,

lapte şi alte produse compensaţii pentru calamităţile naturale anularea aşa ziselor “datorii istorice” şi altele