139

SUMARENTERPRISE APPLICATIONSPachetele precustomizate scad costurile proiectelor ERP

Una dintre tendinþele foarte evidente în piaþa ERPeste demersul cvasigeneralizat al vendorilor pentru accelerarea proceselor de implementare.

CERCETARESalonul Cercetarii s-a deschis cãtre economia realã

Entitãþile de cercetare din România pãrãsesc perioada romanticã, în care rezultatele R&Derau în principal vizibile prin afiºe ºi postere, ºiîncep sã se conecteze la principiile unui curentde tip realist, pragmatic.

FEMEI ÎN TEHNOLOGIECe înseamnã leadership? E diferit, dacã eºti femeie? Dar dacã lucrezi în IT?

Evoluþia în carierã nu înseamnã doar sã urci petreapta ierarhicã. Poþi urca aprofundând undomeniu, o arie, astfel încât sã devii expert.

20

30

56

GABR I E L V AS I L E

Editorial

Piaþa de ERP încã nu ºi-a gãsit cursul

Piaþa localã de ERP, deºi are cea mai mare vechime între soluþiile de business,nu pare sã-ºi fi gãsit cursul normal dupã turbulenþele din ultimii doi ani. Ultimaediþie a studiului ERP România, realizat de Pierre Audoin Consultants (PAC), nusurprinde schimbãri substanþiale, nici în poziþionarea vendorilor ºi nici în ten-dinþa generalã a pieþei. Bilanþul pe 2010 este negativ, cu o scãdere de 3,2% faþã de2009 în termeni de valoare generalã a pieþei, însã cu o creºtere de 2,5% ca vânzãride licenþe ºi cu o scãdere de 7,5% la nivelul serviciilor de implementare ºi cus-tomizare. Ca valoare generalã, piaþa a fost estimatã de PAC la 95,8 milioane deeuro. Din pãcate, reducerea înregistratã la nivel de servicii aratã o lipsã de in-teres din partea clienþilor în ajustarea proiectelor pe cerinþele proprii ºi va avea,prin ricoºeu, un efect negativ asupra beneficiilor pe care aceºtia le pot înregistra.Un alt aspect „îngrijorãtor” surprins de analiza PAC este cã scãderea pieþei ar fifost mult mai mare, însã, pe finalul anului, au fost semnate 2-3 contracte mari,care au redus din diferenþã. Chiar dacã aceste proiecte sunt cauza diferenþei marila nivel de servicii ºi vor genera venituri, cu siguranþã ºi în 2011, prin caracterullor unic ºi lipsa predictibilitãþii fac piaþa ºi mai dificil de analizat.

Din punct de vedere al soluþiilor, situaþia se pãstreazã în linii mari aceeaºi, cuSAP înregistrând cea mai mare cotã de piaþã, în timp ce la capitolul furnizori,TotalSoft, pe fondul distribuirii proiectelor de SAP ºi Oracle între parteneri,rãmâne pentru al doilea an consecutiv pe prima poziþie, la o distanþã considerabilãfaþã de jucãtorii din afara Top 3.

Deºi perspectivele pieþei locale sunt de atingere a unei valori de 300-400 demilioane de euro în urmãtorii 5 ani, 2011 nu va aduce o creºtere surprinzãtoare.Dincolo de evoluþia generalã a mediului economic, un impact relevant îl va aveaalocarea fondurilor europene prin POS CCE Axa 3, cu obiectiv strict pe sistemeinformatice de business. Chiar dacã finanþarea se întinde pe 3 ani ºi acoperã soluþiimultiple (CRM, BI etc.) valoarea este, totuºi, de 280 de milioane RON, iardepunerea dosarelor a început din luna octombrie ºi se va finaliza în martie 2012.Prin urmare, creºterea medie de 20% pe urmãtorii 5 ani prognozatã de PAC arputea fi realã, iar piaþa de profil ºi-ar gãsi cu adevãrat cursul normal pentru o þarãde dimensiunea României.

3

COVER STORY6 TotalSoft vrea sã rãmânã

în topul pieþei ERP prin inovaþie ºi implementãri „blitz”

MANAGERIAL TOOLS�� PROJECT MANAGEMENT

10 Impact ºi influenþã în project management

12 Management de program vs management de proiect

COMPANY FOCUS14 SIVECO ROMANIA la eduVision 2020

15 Investiþia în HR, fundament pentruexpansiunea Romastru

16 Interviu Roman Foeckl, director general CoSoSys

ENTERPRISE APPLICATIONS�� CRM

17 AnytimeCRM 5.0 o soluþie orientatãcãtre utilizatorul final

18 Soluþiile automated analytics, completarea optimã a unei aplicaþii CRM

�� ERP

20 Pachetele precustomizate scadcosturile proiectelor ERP

�� CALL CENTER

22 Evoluþia spre Contact Center

�� ECM / DM

24 Cum sã identifici partenerul pentruimplementarea unei soluþii DM

TECHNOLOGY�� MOBILITATE

27 Mobilitatea în business, mai actualã ca niciodatã

LUMEA GEOSPAÞIALÃ48 Din culisele soluþiilor geospaþiale

MANAGED SERVICES50 De ce apeleazã companiile

româneºti la managed services?

FEMEI IN TEHNOLOGIE54 Câte fete sunt în universitãþi tehnice?

55 Ponderea fetelor la Ciberneticãcreºte de la an la an

56 Ce înseamnã leadership? E diferit, dacã eºti femeie?

CLOUD COMPUTING �� VIRTUALIZARE

52 Virtual Desktop, pariu neconfirmat

INDUSTRY WATCH �� RETAIL – DISTRIBUTIE

58 Solutii pentru distribuþie/retail de laSeniorSoftware

59 Personal Shopping Assistant

�� COMUNICAÞII

60 Competiþie ascuþitã în piaþa comunicaþiilor de date

62 Asigurarea continuitãþii afacerii prin serviciul AdNet Protect

�� IT&C

63 Ecosisteme de parteneriat: HP

66 Provincia surclaseazã capitala lanivel de centre R&D

SUMAR

Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3parter, 030775, sector 3, BucureºtiTel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30;[email protected]. Box 4-124, 030775

� Director General FIN WATCH:Cãlin.Mãrcuº[email protected]

� PUBLISHER MARKET WATCH:[email protected]

� Redacþia:Redactor-ºef: Radu.Ghiþ[email protected]: [email protected]

� Consultanþi: Valentina.Neacº[email protected]@totalsoft.ro

� Colaboratori: [email protected]

� Marketing: [email protected]

� Publicitate:Director: [email protected]

� Desktop Publishing:[email protected]

� Foto: Septimiu ªlicaru ([email protected])

� Abonamente: [email protected]

� Distribuþie:Director: Elena Corneanu

Sorin Pârvu� Tipar:

RH Printing

� Data închiderii ediþiei:25 octombrie 2011

� NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelor sau a imaginilor apãrute în revistã este permisã numai cu acordul scris al editurii. Fin Watch nu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualelemodificãri ulterioare apariþiei revistei.

FFiinn WWaattcchh SSRRLL eessttee mmeemmbbrruu aallBBiirroouulluuii RRoommâânn ppeennttrruu AAuuddiittaarreeaaTTiirraajjeelloorr –– BBRRAATT.. MMaarrkkeett WWaattcchheessttee oo ppuubblliiccaaþþiiee aauuddiittaattãã BBRRAATT..

FINWATCH

Editor :

CERCETARE�� EVENIMENT

30 Salonul Cercetãrii s-a deschis cãtre economia realã

35 De la Inventika 2011 la Science Hall of Fame

�� FIZICÃ

36 Prima strategie a cercetãrii de fizicã din România

40 ªcoala Europeanã de Fizica Energiilor Înalte, în România

41 Funcþionalizarea nanotuburilor de carbon pentru aplicaþii în domeniul stocãrii energiei

�� PROGRAME EUROPENE

42 Reþeaua EURAXESS România

43 „Discover Europe” – consolidareareþelei EURAXESS

�� PARTENERIATE

44 Oportunitãþi de cercetare româno-chineze în industria auto

�� SEMICONDUCTORS WORLD

46 Infineon România, prezenþã activãla ESSDERC – ESSCIRC 2011

47 IBR a implementat proiectul DEFIN

Give me 5

5 licenþe la 1 preþ mic cu

EEssttee mmaaii ssiimmpplluu ººii mmaaii ccoonnvveennaabbiill ddeeccââtt îîþþii îînncchhiippuuii!! Acum este momentul potrivit pentru a face urmãtorul pas: Microsoft Dynamics NAV. Pentru o perioadã limitatã, puteþi beneficia de preþuri avantajoase. Mai mult decât atât, LLP Dynamics vine în întâmpinarea ofertei Microsoft cu o ofertã proprie de servicii.

RRaappiidd ººii eeffiicciieennttProfitaþi de aceastã ocazie pentru a beneficia de o soluþie simplu de învãþat ºi utilizat, care vã dã posibilitatea sã o folosiþi înaºa fel încât sã aveþi cele mai bune rezultate. Aflaþi cum Microsoft Dynamics NAV vã poate ajuta, pe dvs. ºi pe angajaþii companiei sã luaþi decizii pentru a îmbunãtãþiprofitabilitatea ºi pentru a creºte afacerea dvs.

EERRPP TTeesstt DDrriivvee –– ggããsseeººttee ssoolluuþþiiaa cceeaa mmaaii ppoottrriivviittããSoluþia poate fi testatã printr-un hands-on training, EERRPP TTeesstt DDrriivvee (http://erp-testdrive.com/ro/). Vã puteþi înscrie gratuit pentru a vedea, testa ºi explora funcþionalitãþile soluþiei software MMiiccrroossoofftt DDyynnaammiiccss NNAAVV în data de 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001111.Pentru companiile mari ºi foarte mari, LLP Dynamics recomandã MMiiccrroossoofftt DDyynnaammiiccss AAXX.. Evenimentul dedicat acestei soluþiieste stabilit pentru data de 1100 nnooiieemmbbrriiee 22001111 (participare gratuitã).

LLP Dynamics este una dintre cele mai importante companii de consultanþã din Europa Centralã ºi de Est specializatã în implementarea de soluþii software de business de tip ERP, Microsoft Dynamics AX ºi Microsoft Dynamics NAV, pentru companii multinaþionale ºi locale. LLP Dynamics este parte a grupului LLP înfiinþat în anul 1992 în Republica Cehã. Cu o vastã experienþã de peste 240 de implementãri de Microsoft Dynamics NAV ºi peste 60 de implementãri Microsoft Dynamics AX, LLP Dynamics este unul dintre cei mai experimentaþi parteneri Microsoft Dynamics din regiune.

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee ddeettaalliiii vvãã rruuggããmm ssãã nnee ccoonnttaaccttaaþþii::LLP Dynamics România: Str. Costache Sibiceanu, nr. 20, Sector 1, Bucureºti-011514Tel. :+(40) 21 224 55 16Fax: +(40) 21 224 54 [email protected]://www.llpdynamics.com

MARKET WATCH | 15 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 20116

PAC poziþioneazã TotalSoft ºi, implicit, Charisma, pentru al doilea an consecutiv, drept furnizorul de ERP nr. 1 pe piaþa din România. Ce vã diferenþiazã faþãde concurenþã?

Poziþionarea TotalSoft pentru aldoilea an consecutiv în topul furnizo-rilor de ERP din România are la bazãun cumul de elemente. Este vorba atâtde flexibilitatea în sine a produsuluiCharisma ERP ºi de know-how-ul debusiness acumulat în peste 10 ani decãtre echipa de consultanþã, cât ºi de oechipã de dezvoltare ºi suport ce sepoate adapta rapid la cerinþele pieþei ºiale clienþilor. Charisma a evoluat foartemult în ultimii ani, la nivel de plat-formã, prin adoptarea celor mai noitehnologii de la Microsoft, dar ºi func-þional, prin adãugarea mai multorfuncþionalitãþi ºi module specializate.Complementar, produsul a fost

susþinut de o politicã comercialã coe-rentã, bazatã pe referinþe solide în ver-ticalele în care activãm, precum ºi pesoluþii complementare pentru ges-tiunea clienþilor (CRM), lucru colabo-rativ (SharePoint), Business Intelli-gence (Tableau Software) sau colectaredebite (Collection). La fel de mult acontat ºi calitatea serviciilor. Pe ser-vicii am înregistrat o creºtere în veni-turi de 16% faþã de ultimul an. În cadrul TotalSoft existã un procescontinuu de îmbunãtãþire a structuriiorganizatorice a companiei, pentru aface faþã cerinþelor clienþilor. Suportulpentru Charisma este asigurat de oechipã de calitate, care þine strâns legã-tura cu utilizatorii, deoarece nu vremsã punem între noi ºi client un mediuneutru, gen Contact center. Prin ur-mare, încurajãm relaþiile directe, înurma cãrora oamenii noºtri ajung sãcunoascã foarte bine organizaþia ºimediul de lucru al clienþilor.

Ce conteazã mai mult în procesul de vânzare: referinþele sau produsul?

Aº spune cã nu se poate una fãrã cea-laltã ºi cã un produs bun va avea, inevitabil,referinþe pe mãsurã. În mod curent, refe-rinþele ajung sã conteze la fel de mult cafuncþionalitãþile produsului, mai ales pen-tru TotalSoft, care vinde în piaþa privatã.Pe majoritatea verticalelor unde suntemprezenþi (producþie, leasing, retail, serviciimedicale etc.), avem referinþe în primii 5jucãtori, dar asta nu înseamnã cã neglijãmprodusul. Charisma evolueazã permanent.Iniþial, ne-am focalizat pe funcþionalitãþinoi, iar acum aducem îmbunãtãþiri semni-ficative la nivel de interfaþã ºi ergonomie.

Existã un proces bine structurat de inovaþie în cadrul TotalSoft?

Bineînþeles, chiar dacã vindem prinreferinþe, nu încetãm sã aducem lucruri

TOTALSOFT VREA SÃ RÃMÂNÃ

ÎN TOPUL PIEÞEI ERP

PRIN INOVAÞIE

ªI IMPLEMENTÃRI „BLITZ“

Prezentã pentru al doilea an consecutiv pe poziþia nr. 1 în topul furnizorilor de ERP din România, conform studiului realizat de compania de cercetare independentã Pierre Audoin Consultans, TotalSoft se distanþeazã faþã de competiþia directã combinând un produs complex, din punct de vedere al funcþionalitãþii, cu o abordarecomercialã bazatã pe referinþe ºi un serviciu de suport tehnic personalizat. Florin Manea, omul care coordoneazã dezvoltarea tehnicã a Charisma ERP, ne-a vorbit despre inovaþiile care se vor gãsi în viitoarele versiuni ale produsului.

715 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2011 | MARKET WATCH

COVER STORY

noi în Charisma. Acum mai bine de unan ºi jumãtate, am iniþiat un proces deinovaþie, prin care au loc întâlniri peri-odice între departamentele implicate înbusiness-ul Charisma (product manage-ment, dezvoltare, marketing, vânzãri,suport etc.) pentru a stabili direcþiastrategicã a produsului ºi a analiza ten-dinþele tehnologice existente pe piaþã ºinoutãþile pe care le vom adãuga în ver-siunile urmãtoare. În urma acestui pro-ces, Charisma a devenit un produs bogatîn funcþionalitãþi ºi care poate purtaeticheta „Tier 1“. Anul acesta, conferinþautilizatorilor Charisma are ca motto ex-presia „Între inovaþie ºi artã“, ceea cearatã direcþia în care ne îndreptãm.

Se apropie întâlnirea anualã a utilizatorilor Charisma. Care sunt principalele noutãþi pe care le anunþaþi la nivel de produs?

În mod curent, Charisma a atins omasã criticã de funcþionalitãþi ºi confi-gurabilitate, iar acum ne dorim sã adu-cem îmbunãtãþiri la nivel de ergonomieºi interfaþã, pentru a face mai plãcutã ex-perienþa de utilizare, dar ºi pentru acreºte nivelul de productivitate. În es-enþã, este vorba de o simplificare la nivelde interfaþã ºi de o accesibilitate maibunã a functionalitãþilor, ceea ce va faceutilizarea mai intuitivã ºi va creºtegradul de satisfacþie a utilizatorilor.Atingerea acestor obiective este posibilãprin utilizarea platformei „Adaptive“,dezvoltatã de noi pentru a permite adãu-garea de elemente de ergonomie ºi mo-bilitate care sã facã utilizarea sistemuluimai simplã ºi mai plãcutã, dupã modelulaplicaþiilor ºi device-urilor folosite acasã.Maturizarea platformei „Adaptive“ ne vapermite, de asemenea, reducerea consi-derabilã a timpului de implementare aunor cerinþe specifice ale clienþilor. Înmod curent, adãugarea unei funcþiona-litãþi trece printr-un ciclu complex deanalizã, dezvoltare, testare ºi validare,însã, foarte curând, clienþii vor puteaface singuri aceste operaþiuni. Mobili-tatea devine o componentã importantã,

Florin Manea, Director Tehnic TotalSoft, conduce departamentul R&D (Research & Development) ºi se ocupã de direcþi i le strategice în alegerile

tehnologice pe care le face compania. Sarcina lui este sã analizeze ºi sã evalueze tendinþele din domeniu, sã le îmbrace în unelte

ºi metodologii ºi sã le l ivreze cãtre colegii implicaþi în dezvoltare, pentru ca în final sã devinã funcþionalitãþi noi în Charisma.


COVER STORY

prin dezvoltãri atât pentru tablete ºitelefoane cu iOS, cât ºi cu Android.Avem deja integrate în Charisma unelefuncþionalitãþi de analizã de business,eficientizare a forþelor de vânzãri sausoluþii pentru piaþa medicalã, cum ar fifiºa electronicã a pacientului. De aseme-nea, vom adãuga ºi funcþionalitãþi detask management, pentru a face dinCharisma o platformã de colaborare ºicomunicare, precum ºi un motor decãutare. Scopul este sã oferim facilitãþide tip enterprise tuturor clienþilor noºtri, fãrã o creºtere a valorii de li-cenþiere. Toate aceste noutãþi vor fianunþate la Zilele Charisma, care voravea loc în 16-17 noiembrie.

Care sunt perspectivele din punct devedere al verticalizãrii Charisma?

În ultimii ani, în dezvoltareaCharisma am pus accent cu precãdere peflexibilitate, pentru cã piaþa ne cereamulte funcþionalitãþi. Prin urmare,portofoliul bogat de funcþionalitãþi,combinat cu know-how-ul de business,ne permite livrarea unor pachete prede-

finite pentru anumite verticale ºi deru-larea unor implementãri de tip „blitz“.Este vorba de un produs preconfiguratcirca 90% ºi vizãm verticalele undeavem deja mai multe referinþe: leasing,retail ºi distribuþie, construcþii, serviciimedicale. Clienþii vor simþi efectele întermeni de reducere a timpului ºi a cos-turilor de implementare. Prin aceste pa-chete predefinite, clientul va accesa oserie de funcþionalitãþi specifice indus-triei din care face parte, precum ºi uncatalog de best practices, ceea ce va face

ca proiectul sã nu fie luat de la zero. Ast-fel, acoperim, parþial, atât cerinþele unordezvoltãri personalizate, cât ºi nevoiaunei consultanþe de business, deoarececonsultanþii TotalSoft cunosc foarte binespecificul clienþilor din aceste verticale.Într-o implementare ERP, valoarea ser-viciilor are o pondere destul de rele-vantã, în proiectele mari poate ajunge lacirca 60% din valoare. Aceste pachetevor fi disponibile începând cu a douajumãtate a anului viitor ºi vor reprezentauna dintre principalele schimbãri înbusiness-ul Charisma.

O tendinþã evidentã în ultima perioadãeste adãugarea unui nivel de BusinessIntelligence peste ERP. Ce face TotalSoft din acest punct de vedere?

La nivel de Business Intelligence amschimbat complet abordarea. Preferãmsã oferim clienþilor noºtri cea mai put-ernicã tehnologie existentã la ora actualãpe plan mondial ºi am integrat tehno-logia dezvoltatã de americanii de laTableau Software, lider mondial învizualizarea datelor. Vorbesc despre o

aplicaþie foarte intuitivã, atât din pers-pectiva configurãrii, cât ºi a utilizãriiefective, ºi care ne permite sã avemfuncþionalitãþi foarte bogate. Mai impor-tant este cã deja ne aflãm într-un procesde integrare a Tableau Software înCharisma, prin care vom adãuga compo-nente de BI direct în ecranele deCharisma. Va fi un singur mediu, iar uti-lizatorul nu va fi nevoit sã acceseze oaltã aplicaþie pentru rapoarte ºi analize.Avem preocupãri ºi pentru proiecte maicomplexe de Business Analytics ºi Data

Mining, pe care însã le vom finaliza înfuncþie de cererea existentã pe piaþã. Fo-cusul curent este sã combinãm înCharisma datele operaþionale cu celeanalitice pentru identificarea tren-durilor.

Cloud Computing-ul este o direcþieatractivã pentru TotalSoft?

Cloud Computing este un segmentinteresant pentru TotalSoft, mai ales cãsuntem deja activi pe Microsoft Dyna-mics CRM ºi SharePoint în regim Soft-ware as a Service. Suntem în etapa încare definim foarte clar oferta de Soft-ware ca Serviciu, prin care noi sã neasumãm si zona de gestiune a infrastruc-turii ºi administrare a aplicaþiilor, iarclientul, pentru un abonament lunar, sãacceseze funcþionalitãþile dorite. Avemîn vedere ºi servicii tipice de Cloud, însãcu precãdere pentru aplicaþiile de HR ºiPayroll, care sunt mai potrivite pentruacest canal de livrare.

Cum a evoluat business-ul Charisma din punct de vedere al orientãrii cãtre pieþele externe?

Anul acesta am avut câteva proiectefoarte mari, cum ar fi Mic.RO, spreexemplu, care este departe de poten-þialul maxim, Raiffeisen Leasing, cu carederulãm 3 proiecte mari în Slovacia,Cehia ºi Rusia, sau Deutsche Leasing, înPolonia. Ieºirea pe pieþele externe este orealitate. În general, am mers alãturi decompanii multinaþionale pentru care amfinalizat implementãri pe piaþa localã ºicare au dorit extinderea proiectelor înalte filiale. Astfel, am implementatCharisma în diverse pieþe din regiune:Ucraina, Rusia, Grecia, Bulgaria, Cehia,Slovacia, Polonia, Serbia sau Austria.Definierea strategiei de abordare a pieþeiexterne este o activitate complexã, atâtdin punct de vedere al deciziei de amerge direct sau prin parteneri, cât ºi lanivel de structurã sau organizare.

� GABRIEL VAS ILE

Portofoliul bogat de funcþionalitãþi de business ne permite livrarea unor pachete predefinite pentru anumite verticale ºi derularea unor implementãri de tip „blitz“.


�� BRINEL A ANIVERSAT 20 DEANI DE ACTIVITATE

Brinel a aniversat 20 de ani de activitate pe piaþa din România.Compania a avut o evoluþie con-stantã, cu o creºtere sustenabilã a afacerilor de 10-25%/an. Brinel a înregistrat în 2010 o cifrã deafaceri de 17 milioane de euro, iar pentru acest an se aºteaptã la o cifrã comparabilã, de plus-minus 5%.„Am ajuns, în cei 20 de ani de la înfiinþare, unul dintre cei maicredibili furnizori de soluþii ºi servicii IT din România ºi suntempregãtiþi sã susþinem clienþii pentru un nou salt tehnologic ºi organizaþional. Piaþa a evoluat de-a lungul timpului într-un ritm accelerat ºi am avut ocazia sã dez-voltãm ºi sã implementãm soluþiicomplexe pentru clienþii noºtri”, adeclarat MMaarrcceell BBoorrooddii,, CCEEOO BBrriinneell..Compania a fost înfiinþatã în 1991,iar primii clienþi au fost IMSATHunedoara, pe partea de echipa-mente ºi Distrigaz Nord TârguMureº, pentru servicii. Evoluþia tehnologiei a shimbat focusul cãtre comunicarea unifi-catã, convergenþa dispozitivelor,securitatea informaþiilor, remode-larea/optimizarea proceselor orga-nizaþionale, Enterprise ResourcesPlanning, Customer RelationshipManagement ºi eficientizarea activitãþilor.„Faþã de acum 10 ani, când soluþiile CRM nu erau cerute deloc,acum aceste soluþii înregistreazã ocreºtere care pare spectaculoasã.De asemenea, cererea pentru apli-caþii ERP a crescut foarte mult, îndauna aplicaþiilor contabile atât desolicitate acum 10 ani”, a adãugatMMaarrcceell BBoorrooddii..Anul trecut ºi în acest an companiaa implementat cu precãdere, pelângã soluþii ERP, soluþii de portal(fie SharePoint, fie Siebel) sausoluþii pentru managementul re-laþiei cu studenþii.De asemenea, companiile au început sã înþeleagã oportunitãþileºi avantajele noilor concepte gen SaaS, Cloud Computing.

Plecarea din luna octombrie a lui Robert Komartin,Managing Partner LLP România ºi Raluca Ko-martin, Managing Director LLP România, a adus onouã echipã de management. Conducerea com-paniei a fost preluatã de Mihai Madussi - ServicesDirector, Anca Lãzãrescu - Sales Director ºi RalucaAndreescu - Administrative Director, sub directa coordonare a lui Bojidar Krapchev - Managing Partner al LLP Dynam-ics CEE (Bulgaria, Cehia, România, Slovacia, Ungaria). Reprezen-tanþii companiei au subliniat cã aceste schimbãri manageriale ur-mãresc consolidarea poziþiei companiei pe piaþã, rãmânând, toto-datã, acelaºi partener de încredere pentru clienþi. Atât Robert cât ºiRaluca Komartin activeazã în mod curent în cadrul SIVECO România.

PRAS Consulting este primul partenerdin România care a obþinut certifi-carea Microsoft Gold Unified Commu-nications, care dovedeºte cel maiînalt nivel de competenþã pentrusoluþiile de comunicaþii unificate alecompaniei Microsoft.„Obþinerea acestei competenþe certi-ficã capacitatea noastrã de a imple-menta soluþii complexe în zona comu-nicaþiei unificate bazate pe MicrosoftExchange ºi Microsoft Lync Server”, a declarat PPaauull RRoommaann,, MMaannaaggiinnggPPaarrttnneerr PPRRAASS CCoonnssuullttiinngg..Componenta Voice over IP (VoIP) dinMicrosoft Lync Server faciliteazã co-municarea între sucursale din locaþiigeografice diferite, fãrã costuri in-

terurbane. Conferinþele audio, video ºi Web integrate permit reducerea costurilor cu deplasãrile ºi a celor pentru organizarea conferinþelor convenþionale.„Prin implementarea Microsoft Lync,organizaþiile pot realiza reduceri de costuri importante. Telefonia Voice over IP poate conduce la reduceri de 90% ale costurilor cu telefonia, iar avantajele conferinþeloronline sunt semnificative”, a precizatPPaauull RRoommaann.PRAS a fost ºi prima companie care a realizat o implementare a soluþiei Microsoft Lync în România,în cadrul Primãriei sectorului 2 din Bucureºti.

iQuest a inaugurat cel de-al treilea cen-tru de dezvoltare din România, la Sibiu,în urma unei investiþii de circa 100.000de euro. Compania numãrã peste 400de angajaþi ºi mai deþine douã astfel decentre la Cluj-Napoca ºi Braºov. În acestan, compania prognozeazã o cifrã deafaceri de 14 milioane de euro, încreºtere cu circa 40% faþã de 2010.„Decizia deschiderii noului centru dedezvoltare a fost luatã datoritã niveluluiridicat de competenþã al IT-iºtilor sibi-eni, precum ºi prezenþei facultãþilor deprofil care au dovedit performanþe ridi-cate. De asemenea, apropierea dinpunct de vedere geografic de restul centrelor noastre ºi cultura europeanã a oamenilor de aici au fost argumente

importante”, a declarat CCoorrnneelliiuuss BBrrooddyy,,CCEEOO iiQQuueesstt..Specialiºtii din Sibiu ai companiei vorlucra, împreunã cu echipele din celelaltecentre, la proiecte adresate pieþei eu-ropene, în special clienþilor din Germa-nia, Suedia sau Elveþia. Centrul va avea,în prima fazã, 11 ingineri software,specializaþi în tehnologie Microsoft, es-timând ca numãrul angajaþilor sã creascãla peste 50 pânã la sfârºitul anului viitor. „iQuest înregistreazã o creºtere organicã a numãrului de angajaþi de 20-25% anual. Nu avem, însã, þinte cantitative, ci ne dorim sã aducem în echipã oameni valoroºi, alãturi decare sã ne dezvoltãm în continuare”,a incheiat CCoorrnneelliiuuss BBrrooddyy..

�� SCHIMBARE DE MANAGEMENT LA LLP

�� PRAS CONSULTING OBÞINE CERTIFICAREA MICROSOFT GOLD UNIFIED COMMUNICATIONS

�� IQUEST DESCHIDE LA SIBIU AL TREILEA CENTRU DE DEZVOLTARE

MANAGERIAL TOOLS

OPINIA CONSULTANTULUI


La primirea unei sarcini de project ma-nager, primul gând pe care îl avem estesã ne formãm echipa de proiect. ªiatunci începem sã vânãm cei mai compe-tenþi oameni din organizaþie, din afaraei ºi sã îi convingem pe ºefii lor cãprezenþa lor în proiect este indispen-sabilã. Din pãcate însã, ca ºef de proiect,autoritatea noastrã asupra echipei este,în cele mai multe cazuri, foarte scãzutãceea ce duce inevitabil la eºecul proiec-tului. ªi totuºi, cum îi facem pe oamenisã iasã din ceea ce fãceau înainte, sãdea totul pentru un proiect care nu îipriveºte ºi sã asculte de un individ carenu este ºeful lor dar care, prin naturarolului, trebuie sã le dea ordine?

Înainte de a critica, sã ne imaginãmîn ipostaza unui angajat care,vrând-nevrând se trezeºte scos dinactivitatea sa de zi cu zi ºi alocat peun proiect despre care nu ºtie mare

lucru ºi, culmea incomoditãþii, cu un altºef. De ce sã coopereze? De ce sã dea totce e mai bun din el într-un proiect decare nu prea îi pasã? Pentru ca un projectmanager apãrut de niciunde sã culeagãtoate meritele pe seama eforturilor lui?

Teoria din project management vor-beºte despre diverse variante în care echi-pele de proiect se pot forma ºi rolul for-mat pe care project managerii îl pot avea.OOrrggaanniizzaaþþiiii ffuunnccþþiioonnaallee,, unde a fi projectmanager poate fi un adevãrat coºmar ºi,trecând prin oorrggaanniizzaaþþiiii mmaattrriicceeaallee (maiputernice sau mai slabe) pânã la oorrggaanniizzaa--þþiiii oorriieennttaattee ppee pprrooiieeccttee (projectized),unde rolul de project manager se bucurãde privilegii deosebite. De fiecare datãcând întreb un project manager ce fel deorganizaþie preferã, invariabil, primescrãspunsul cel mai evident ºi cel mai lejer,ºi anume cele organizate pe proiecte, carele garanteazã autoritatea ºi supremaþiaasupra resurselor care le sunt alocate. Sãfie oare aceastã preferinþã pentru simpli-tate cauza pentru care project manageriinu se mai zbat sã îºi câºtige autoritatea ºise mulþumesc cu acceptarea eºecului dincauza unor resurse... „necalificate”? Saupoate cã lleeaaddeerrsshhiipp--uull s-a uzat prea multprin cãrþi ºi conferinþe ca sã mai fie o temãde reflecþie pentru project manageri?

Sã ne aducem aminte o regulã de bazãîn project management. Atunci când unproiect este de succes, este meritul întregiiechipe. Când un proiect eºueazã, este doarvina project managerului. Cu acest gând înminte, trebuie neapãrat sã gãsim o soluþiesã ne impunem în faþa echipei de proiect,sã o facem sã ne asculte ºi sã ne urmeze.

ªi, suntem datori sã începem cu ceea cerecomandã orice manual, orice studiu despecialitate. Pentru ca oamenii sã neurmeze, trebuie sã îi facem ssãã ccrreeaaddãã îînnoobbiieeccttiivveellee pprrooiieeccttuulluuii.. Pe cât de simplusunã, pe atât de complicat este în realitate.Sã îþi faci echipa sã creadã în proiect, înobiectivele sale, în succesul sãu este, într-adevãr, o competenþã foarte specialã. Deobicei, doar project managerii foarte expe-rimentaþi ºi care au la activ multe proiecteîncheiate cu succes sunt capabili de aºa ce-va. Pentru cei mai tineri sau mai ne-cunoscuþi pentru echipã, acest demers esteunul foarte dificil ºi doar o carismã extraor-dinarã i-ar putea salva. Este nevoie de obunã cunoaºtere a culturii organizaþionale,a mentalitãþii ºi psihologiei oamenilor alo-caþi în proiect ºi a sistemului de recunoaº-tere a performanþei, pentru a putea conectaoamenii la proiect.

O altã metodã, derivatã din cea menþio-natã mai sus este aceea de a „vinde” proiec-tul participanþilor ca o ooccaazziiee ssãã ssttrrããlluucceeaass--ccãã.. În viaþa operaþionalã, din afara proiec-telor, fiecare îºi are propriul job, cu niºteresponsabilitãþi bine definite ºi cu o perfor-manþã care este analizatã o datã sau de douã

Florian Ivan, Director pentru Educaþie ºiCertif icare, Project Management Institute

[email protected]

Impact ºi influenþã în project

management

MANAGERIAL TOOLS

OPINIA CONSULTANTULUI


ori pe an. Foarte puþin probabil ca lucrurispectaculoase sã se întâmple ºi o eventualãpromovare se poate lãsa aºteptatã mult ºibine. Cu toþii am auzit de oameni care seplâng cã sunt blocaþi pe un job, cã nu vãdniciun viitor pentru ei în cadrul organiza-þiei. Proiectele ºi, mai ales, performanþaacestor oameni în cadrul proiectelor sunt oocazie foarte bunã sã se facã remarcaþi ºi sãiasã din mulþime. Sã nu uitãm cã un proiectbine gestionat are un sponsor din conduce-rea executivã a companiei ºi a fi menþionatpentru merite deosebite în faþa unei aseme-nea persoane s-ar putea sã valoreze maimult decât câþiva ani buni de muncã.

Problema pe care o au multe proiecteeste cã nu au implementat un sistem demanagement al performanþei, astfel încâtmodul cum oamenii se comportã în proiectnu este conectat cu aprecierea performan-þei lor din companie. Ceea ce face ca oame-nii, ºtiind cã propria conduitã din proiectnu are niciun impact în modul cum suntevaluaþi, nu se strãduie deloc. O soluþiefoarte la îndemânã este implementareaunui sistem de eevvaalluuaarree aa ppeerrffoorrmmaannþþeeii ddiinnpprrooiieecctt,, iar ca managerul din viaþa de zi cuzi sã þinã seama de aprecierea manageruluide proiect în evaluarea propriilor subor-

donaþi. În companiile cu procese mature ºicu o culturã versatã în managementul per-formanþei, întotdeauna ºefii de departa-ment sau de echipã cer referinþe despresubordonaþi de la toþi cei cu care aceºtia auavut interacþiuni; astfel, fiecare angajat estemotivat sã aibã o conduitã profesionistã întoate activitãþile în care se implicã, inclusivîn proiecte.

Oricare dintre metodele descrise maisus ar alege, un project manager trebuie sãîºi „vândã” proiectul cãtre propria echipãde proiect ºi cãtre echipa de managementa organizaþiei. El reuºeºte, astfel, sã îi facãpe oameni sã creadã în proiectul sãu ºi sãvadã cã o întreagã echipã de managementeste cu ochii pe modul cum îºi fac ei trea-ba. Mai mult, un project manager trebuiesã impunã un set de metrici, prin care per-formanþa echipei sale este mãsuratã ºi apoidiseminatã nu doar cãtre echipa de proiect,ci cãtre toatã lumea interesatã de proiect.Performanþa se mãsoarã, se analizeazã, seîmbunãtãþeºte ºi, mai ales, se recompensea-zã. Iar ca project manager, nimic nu estemai flatant decât sã îþi vezi echipa cumstrãluceºte ºi sã ºtii cã în spatele succesuluilor eºti tu, project managerul care a reuºitsã îºi facã echipa sã îl urmeze.

�� CÃLIN RANGU VA REPOZIÞIONA CIO COUNCIL

Asociaþia CIOCouncil anunþãnumirea luiCãlin Rangu în funcþia de Director Execu-tiv al Departa-mentului deDezvoltare,

Marketing ºi PR al Asociaþiei. Din nouapoziþie, Cãlin Rangu se va ocupa deplanul de dezvoltare al asociaþiei ºi deimplementarea strategiei stabilite deConsiliul Director al CIO Council ºi vareprezenta Asociaþia în relaþiile cu terþii. Calin Rangu este unul dintre membriifondatori ai Asociaþiei CIO Council, expert în domeniul guvernanþei, managementului ºi consultanþei IT ºi al tehnologiilor bancare. De la înfiinþareaAsociaþiei în 2005, a ocupat funcþia devicepreºedinte ºi a reprezentat Asociaþiaîn numeroase activitãþi. De-a lungul carierei, Cãlin Rangu a activat ca directorIT în BNR, ca Chief Information Officer(CIO) în Raiffeisen Bank România, CEO al IIRUC Service - parte a RaiffesienInformatik Austria, unde a acþionat ºi ca vicepreºedinte dezvoltare businessCEE, în prezent fiind director proiecte ºi coordonator IT în Institutul BancarRomân ºi Managing Partner al E-Sourcing Know-How&Servicii.„Repoziþionarea CIO Council este oprovocare ºi le mulþumesc colegilor pentru încrederea oferitã. O asociaþieavând un numãr semnificativ de membricu experienþã de CIO în mari companiinaþionale ºi internaþionale, din toate sectoarele economice, reprezintã o platformã care trebuie fructificatã printr-oimplicare mai activã în problemele societãþii româneºti, în a susþine profesia de CIO ºi un mediu de afacerisolid“, considerã CCããlliinn RRaanngguu.. În cadrul Adunãrii Generale s-au adoptato serie de mãsuri de reorganizare.Printre altele, s-a decis înfiinþarea Depar-tamentului de Dezvoltare, Marketing ºiPR, cu rol executiv, subordonat Consiliu-lui Director, adoptarea unei noi strategiiprin implicare mai activã în cadrul comu-nitãþii IT, apropierea de sectorul public ºicooptarea principalilor jucãtori din mediulde IT ºi business în cadrul Asociaþiei.

MANAGERIAL TOOLS

PROJECT MANAGEMENT


Între termenul de management de proiect ºicel de management de program se producede multe ori oarece confuzie. Deºi cei doi ter-meni par similari, existã câteva diferenþelegate de obiective, beneficii, mod de re-alizare, duratã etc. O diferenþã notabilã estecea legatã de timp, de exemplu. Un proiectare, prin definiþie, un început ºi un sfârºit; an-umite programe, deºi au un început, e posibilsã nu aibã ºi un sfârºit. Un exemplu clasic pen-tru acest tip de programe este un programanual de construcþii.

Managementul de program,deºi încorporat în anumiteverticale industriale pre-cum industria de apãrare,este totuºi un concept nou

în zona comercialã. De-a lungul anilor, dindiscuþiile avute cu clienþii, consultanþii dinpiaþã ºi-au dat seama cã foarte multe dintreiniþiativele pe care aceºtia le-au întreprins,atât pentru ei, cât ºi pentru clienþii lor, suntde fapt programe, ºi nu proiecte.

Project Management Institute (PMI) arecunoscut la rândul sãu valoarea manage-mentului de program ºi a introdus certifi-carea Program Management Professional(PgMP). Aºadar, se pare cã managementulde program, deºi este un concept cunoscutde mulþi ani, începe sã capete un interesdin ce în ce mai mare în rândul comunitãþiiglobale.

Potrivit PMI, un program reprezintãun grup de proiecte asociate, gestionateîntr-o manierã coordonatã pentru a obþinemai multe beneficii ºi a creºte nivelul decontrol. Cu alte cuvinte, coordonarea pro-iectelor inter-relaþionate este mult mai efi-

cientã decât gestionarea individualã a aces-tora. Programele pot însã include ºi acti-vitãþi comune care depãºesc domeniul deaplicabilitate al proiectelor din care sunt al-cãtuite. Mai mult decât atât, se întâmplã caun proiect din cadrul programului sã aducãbeneficii incrementale organizaþiei înainteca programul în sine sã se finalizeze.

De regulã, programele reflectã strategiaunei organizaþii, reprezentând mai multdecât managementul proiectelor: accentulcade pe selectarea celor mai bune grupuride proiecte, fixarea obiectivelor acestora ºicrearea unui mediu care sã favorizeze exe-cutarea cu succes a proiectelor.

Diferenþe ºi asemãnãri

E foarte uºor sã credem cã manage-mentul de program ºi managementul deproiect sunt discipline diferite, însã, înpracticã, ele au multe similaritãþi. Ambelenecesitã o foarte bunã înþelegere a proce-selor unui proiect. De asemenea, ambelesunt orientate cãtre anumite obiective,cãtre schimbare, sunt multidisciplinare,sunt orientate cãtre performanþã ºi control.

Care ar fi însã diferenþele?

MMaannaaggeemmeennttuull ddee pprrooggrraamm• se preocupã de obþinerea beneficiilorcerute de obiectivele strategice ale or-ganizaþiei

• este potrivit pentru gestionarea ºianalizarea performanþei unui numãrmare de proiecte componente inter-dependente care se pot schimba întimp

• gestioneazã impactul ºi beneficiileunui grup de proiecte asociate pentrua asigura o tranziþie linã la noul mediudefinit

• gestioneazã riscurile de la un capãt laaltul al proiectelor pentru a minimizaimpactul asupra performanþei progra-mului

• creeazã un cadru care stabileºte con-strângerile/limitãrile pentru toateproiectele din program.

MMaannaaggeemmeennttuull ddee pprrooiieecctt• este o activitate centratã pe livrareaunor obiective specifice ca partedintr-un program sau ca proiect desine stãtãtor

• este destinat unei activitãþi dedicatepentru a obþine livrabile ºi beneficiispecifice

VSMANAMANAGEMENT DE PROGRAM GEMENT DE PROGRAM

MANAMANAGEMENT DE PROIECTGEMENT DE PROIECT

�� FACTORI-CHEIE ÎN MANAGEMENTUL PROGRAMELOR:GGuuvveerrnnaannþþaa: structura, procesul ºi procedura care vizeazã controlul operaþiunilor ºi schimbãrile la

nivelul obiectivelor de performanþã. Guvernanþa trebuie sã includã un set de metricicare sã indice gradul de „sãnãtate” ºi progresul programului în ariile vitale.

AAlliinniieerreeaa: programul trebuie sã susþinã viziunea organizaþiei, obiective ºi scopuri la nivel înalt.GGaarraannþþiiaa: verificarea ºi validarea programului, astfel încât acesta sã corespundã standardelor

în domeniu ºi viziunii organizaþiei.MMaannaaggeemmeennttuull: realizarea de rapoarte periodice, asigurarea responsabilitãþii, controlul asupra

managementului proiectelor, pãrþilor interesate ºi furnizorilor.IInntteeggrraarreeaa: pãrþile componente trebuie sã se armonizeze. Se urmãreºte optimizarea perfor-

manþei la nivelul lanþului valoric al programului, atât din punct de vedere funcþional,cât ºi tehnic.

FFiinnaannþþeellee: monitorizarea deopotrivã a costurilor de bazã ºi a celor mai largi care vizeazã admi-nistrarea programului.

IInnffrraassttrruuccttuurraa: alocarea resurselor influenþeazã atât costurile, cât ºi succesul programului.PPllaanniiffiiccaarreeaa: dezvoltarea planului programului are în vedere centralizarea informaþiilor referitoare

la proiectele componente, resurse, termene, monitorizare ºi control.CCaalliittaatteeaa: evaluarea permanentã a performanþei; cercetarea ºi dezvoltarea de noi capacitãþi.


• are ca þintã realizarea de beneficiibine definite într-un mediu cu-noscut

• gestioneazã riscurile din cadrulunui proiect pentru a minimizaimpactul asupra performanþeiproiectului

• creeazã un mediu în care con-strângerile sunt determinate descopul proiectului.

Un alt mod de a diferenþia cele douãnoþiuni este de a analiza sarcinile pe carele executã un manager de proiect ºi unmanager de program (vezi Tabel). Ac-tivitatea unui manager de proiect in-clude, de regulã, lucrul la proiecte sauobiective limitate. Managerul de pro-gram lucreazã mult mai des cu strategii.

Poate un manager de proiect sãfie un bun manager de program?

Desigur, însã nu trebuie sã pre-supunem cã, doar fiindcã cineva este unfoarte competent manager de proiect,el sau ea poate avea acelaºi succes înmanagementul de program. Un pro-gram are în componenþã mai multe

proiecte ºi activitãþi temporare ce con-tribuie la îndeplinirea unor obiectivestrategice. Managementul programelortrebuie sã asigure interconectarea pro-iectelor din cadrul unui program. Ma-nagerul de program defineºte ºi formu-leazã direcþii de dezvoltare strategicã lanivelul organizaþiei, planificã ºi coor-doneazã implementatrea de programecu consultarea structurii de conducereîn faþa cãreia rãspunde de deciziile luateºi de rezultatele obþinute, raporteazã înfaþa structurii de conducere ºi repre-zintã instituþia în relaþiile cu terþii.

Un manager de program care nuºtie cum sã conducã o echipã de proiectcu succes e puþin probabil sã transformegestionarea unui program într-oreuºitã.

Succesul în managementul de pro-gram ºi în cel de proiect nu este dat derezultatul utilizãrii instrumentelor ºitehnicilor potrivite. Succesul se obþinedoar dacã vã oferiþi timpul necesar con-ducerii echipei ºi depãºirii acelor zonedificile care apar într-un proiect, re-ducându-vã astfel riscul unui eºec.

� LUIZA SANDU

PPRROOGGRRAAMM

Managerii de program creeazã strategii care vor oferi îndrumare în realizarea proiectelor.Pornind de aici, managerii de proiect realizeazã planuri detaliate pentruproiectele de care se ocupã.

Succesul unui program se mãsoarã în termeni de beneficii, ROI sau capabilitãþi noi

Focusul este pe leadership. Managerii de program trebuie sã faciliteze ºi sã gestionezeaspecte politice, relaþii ºi conflicte.

Managerii de program coordoneazã managerii

Programele au obiective cuprinzãtoare, concentrându-se pe beneficii ºi, pe parcursulpunerii lor în execuþie, este posibil sã-ºi schimbedramatic scopul pentru a se adapta la schim-bãrile care intervin în organizaþie

Managerii de program monitorizeazã ºi verificã proiectele

În general, programele sunt duse la îndepliniredupã o duratã mai mare de timp decâtproiectele, cel mai adesea e vorba de câþiva ani

PPRROOIIEECCTT

Managerii de proiect se ocupã cu o planificare detaliatã pentru a gestiona livrarea produselor unui proiect

Succesul unui proiect se mãsoarãîn termeni de buget, timp ºi scop

Focusul este pe coordonarea oamenilor (specialiºti ºi tehnicieni)implicaþi în livrarea unui produs

Managerii de proiect coordoneazãoamenii tehnici

Proiectele au un obiectiv limitat,concentrându-se pe livrabile

Managerii de proiect monitorizeazãºi verificã sarcinile trasate

Proiectele se deruleazã pe o perioadã mai scurtã de timp, cel mai adesea e vorba de câtevasãptãmâni


COMPANY FOCUS

EDUC AÞIE

Market Watch: În luna septembrie aþi organizat prima conferinþã internaþionalã eduVision 2020. Cum este vãzutã expertiza Românieiîn eLearning de alte þãri?

IIrriinnaa SSooccooll:: Modelul de eLearning con-struit în România este indiscutabil unul desucces, unul funcþional, care oferã rezultateexcepþionale. Sistemul Educaþional Informa-tizat (SEI) implementat în ºcolile din þaranoastrã este un deziderat pentru multe þãriparticipante la evenimentul eduVision 2020.Proiectul are peste 4 milioane de utilizatori –elevi, profesori, personal administrativ, fac-tori de decizie, specialiºti în educaþie – fiindpremiat în multe competiþii internaþionalede forþã. Expertiza din România în domeniuleducaþiei a fost apreciatã ca fiind una va-loroasã, care poate fi oricând replicatã. Plat-forma noastrã de eLearning – AeL – estefolositã deja în ºcoli din Emiratele ArabeUnite, Maroc, Moldova, Azerbaijan, Cipru,Kuweit, Belarus, Oman, Qatar etc.

Ce vor elevii ºi ce oferã învãþãmântul actual?

Învãþãmântul de azi trebuie remodelatpentru a forma competenþele cerute pepiaþa muncii, iar la nivel guvernamentalexistã aceastã strategie. Chiar în cadrulconferinþei, ministrul educaþiei, Daniel Fu-neriu, a prezentat strategia de dezvoltare ainstituþiei pe care o conduce, prin care seurmãreºte introducerea unei platforme deeLearning ºi a unei biblioteci virtuale. Pânãacum, 70.000 de profesori au fost instruiþiîn utilizarea eLearning-ului.

Demonstraþiile din expoziþia realizatã încompletarea conferinþei au dat posibilitateaparticipanþilor sã vadã cu ochii lor cã lu-crurile despre care vorbim ºi pe care dorimsã le ducem în ºcoli sunt reale, sunt intere-sante, fiind foarte apreciate. Smartboard,

Augmented reality, sistemele multitouch,3D – toate acestea îmbunãtãþesc colabo-rarea între elevi ºi profesori, implicã eleviiîn activitãþi de grup, îi motiveazã sã expe-rimenteze, fãcând trecerea de la învãþareabazatã pe memorare la cea bazatã pe des-coperire ºi construire a cunoaºterii. Acestaeste, de fapt, rolul ºcolii moderne: sã pre-gãteascã elevii pentru meseriile de mâine.

La eduVision 2020 s-a vorbit desprecrearea unor centre de excelenþã. Ce rol au acestea?

Aceste centre vor gãsi rãspunsuri la în-trebãrile: Facem lucruri bune în domeniuleducaþiei? Avem greutãþi? Unde trebuiemodificate strategiile? Ce putem face îm-preunã? Este esenþial sã comunicãm, sã îm-pãrtãºim din expertiza pe care o avem ºi sãvedem încotro trebuie sã ne îndreptãm.Pare un paradox: deºi ne aflãm într-o lumeconcurenþialã, este nevoie sã alergãm peacelaºi culoar. Cel care ne duce la o soci-etate informaþionalã. Aºadar, prin acestecentre de excelenþã vrem sã valorificãmpotenþialul uriaº oferit de IT&C în educaþiaºcolarã. Vrem sã încurajãm parteneriatele

regionale, naþionale ºi internaþionale pen-tru demararea unor proiecte concrete caresã ducã la creºterea performanþelor edu-caþiei. I-am invitat sã participe la Iniþiativãpe toþi actorii publici, privaþi ºi neguverna-mentali cu activitate relevantã în domeniulintegrãrii.

� GABRIEL VAS ILE

Cum aratã ºcoala modernã?DIALOGURI DESPRE ELEARNING CU IR INA SOCOL,

PREºEDINTE º I D IRECTOR GENERAL SIVECO ROMANIA

SSIIVVEECCOO RRoommaanniiaa:: înfiinþatã în 1992SSeeddiiuu: Victoria Park, Bucureºti-Ploieºti 73-81NNuummããrr aannggaajjaaþþii:: 1.050SSoolluuþþiiii: eLearning, eHealth, eCustoms,eAgriculture, eBusiness.Þãri în care compania este prezentã: Belgia, Luxemburg, Emiratele ArabeUnite, Bulgaria, Maroc, Cipru, Turcia,Azerbaijan, Algeria, Tunisia, Egipt,Ucraina, Moldova, Oman, Kuweit, Kazahstan, Macedonia, Qatar, Belarus.PPrrooiieeccttee ddeezzvvoollttaattee îînn RRoommâânniiaa llaa::Ministerul Agriculturii (APIA), Ministerul Educaþiei (Sistemul Edu-caþional Informatizat SEI), MinisterulSãnãtãþii (Sistemul Informatic Unic Integrat SIUI pentru CNAS), Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (New Computerized Transit System), Ministerul Comunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale, Ministerul Muncii(Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþeide Muncã), Ministerul de Finanþe.

COMPANY FOCUS

PHARMA


Romastru Trading ºi-a propus sã devinã primamultinaþionalã farmaceuticã româneascã, lan-sarea de branduri proprii în arii medicale câtmai diverse, simultan cu extinderea business-ului pe pieþele din Estul Europei ºi din Orient,stând la baza acestei construcþii ambiþioase.Conºtientã de faptul cã succesul unei afaceridepinde în bunã mãsurã de succesul investiþieiîn HR, Romastru a reuºit sã atragã în echipa saun Business Development Manager valoros,Mihaela Creþu, care a înregistrat în scurt timprezultate pozitive în activitatea strategicã decumpãrare de licenþe pentru noi produse.

Treceþi în curând de cea de-a 9-a lunãde activitate în cadrul Romastru. Care sunt lucrurile bune nãscute în acest interval?

La nivel de business mã mândresc cufaptul cã, beneficiind de susþinerea co-legilor mei, am reuºit dezvoltarea porto-foliului de produse generice al companiei.Deºi am venit dintr-o industrie diferitã,Real Estate, consider cã am dobânditcunoºtinþele necesare desfãºurãrii activ-itãþii aferente funcþiei mele într-un timpdestul de scurt, însã pânã la atingerea ex-celenþei mai sunt paºi de urmat.

Care sunt principiile dupã care vã ghidaþi în plan profesional?

Douã sunt principiile dupã care mãghidez, atât în viaþa de zi cu zi, cât ºi înbusiness: „Niciodatã sã nu presupui nimic”ºi „I’ve found that luck is quite predictable.If you want more luck, take more chances.Be more active. Show up more often”, unadin maximele lui Brian Tracy pe care mi-am însuºit-o.

Din 2009, Romastru a intrat pe piaþa de generice prin lansarea primelor branduri proprii. Cum decurge procesullicenþierii unui nou produs?

Aducerea pe piaþã a unui nou produseste un proces dificil ºi de duratã. De obiceise pleacã de la cercetarea pieþei, conformcriteriilor proprii companiei noastre. Seidentificã astfel un produs „de interes” sau„cu potenþial”, dar, în mod general, douãlucruri sunt avute permanent în vedere:competiþia ºi nivelul pieþei respectivuluiprodus. Dacã în urma cercetãrii un produsîndeplineºte toate sau majoritatea criteri-ilor noastre se trece la etapa gãsirii parte-nerului care sã ne poatã pune la dispoziþieprodusul respectiv. Odatã partenerul iden-tificat se începe negocierea. Semnarea con-tractului reprezintã încheierea unei etape.

Urmãtorul pas: înregistrarea produsu-lui la autoritãþile competente. Strategia Ro-mastru este de a lansa branduri proprii, înconsecinþã fiecare produs primeºte unnume. Pentru aceasta se merge fie pe vari-anta „in-house”, fie pe varianta colaborãriicu o firmã de creaþie. Numele ales este ve-rificat din punct de vedere al posibilitãþiiînregistrãrii lui, astfel încât sã nu încãlcãmdrepturile de proprietate intelectualã aleprodusului unei alte companii. Dacã denu-mirea este validatã, urmãm procedura în-registrãrii produsului pânã la primireaAPP-ului (autorizaþia de punere pe piaþã)de la autoritãþi.

Interacþionaþi cu culturi diferite, cu oameni diferiþi, de pe diverse continente. Cum îºi pune multiculturalitatea amprenta asupra dimensiunii profesionale ºi umane?

Principiile cazone nu îºi au locul în-tr-un astfel de business. În interacþiunea cuoameni aparþinând unor culturi diferite,flexibilitatea este cel mai important „asset”pe care trebuie sã îl deþii. Trebuie sã fiiconºtient cã propriul eu nu se constituie înmodel de referinþã. În stabilirea unei relaþii

de colaborare eficiente, diferenþa dintreculturi se diminueazã datoritã faptului cãoamenii sunt, prin natura lor, empatici. Aajunge la persoana de business înseamnã acunoaºte iniþial, din punct de vedere uman,partenerul de discuþie. Trebuie sã fii pre-gãtit sã accepþi cã existã diversitate ºi, celmai important, sã respecþi aceastã diversi-tate, sã i te adaptezi: plecând de la simplegesturi, modul de a susþine o conversaþie,vestimentaþie ºi terminând cu felul în carenegociezi atingerea obiectivului final.Reuºeºti astfel sã îþi lãrgeºti orizontul ºi sãîþi reduci doza de superficialitate, existentãîn fiecare dintre noi.

Ce obiective v-aþi fixat pentru urmãtorul an?

Principalul obiectiv pentru anul urmã-tor este, în mod evident, continuarea dez-voltãrii portofoliului de produse genericeRomastru. În paralel, îmi îndrept atenþiacãtre reconstrucþia site-ului Romastru.Evoluþia dinamicã a companiei remode-leazã legãtura noastrã cu partenerii ºi co-laboratorii, impunând un mod de abordareinteractiv. Astfel, dorim sã oferim rapid ºieficient toate informaþiile necesare privinddirecþiile activitãþii noastre.

� ALEXANDRU BATAL I

I nves t i þ ia în HRInves t i þ ia în HR, fundament pentru expansiunea Romast ruRomast ru

Mihaela Creþu, Business Development Manager

COMPANY FOCUS

INOVAÞIE


La doar 7 ani de la înfiinþare, compania localãCoSoSys a reuºit sã fie nominalizatã în clasa-mentul Deloitte Technology FAST 50 2011pe Europa Centralã ºi are în palmares douãpremiere mondiale în domeniul securitãþii IT.Un succes ale cãrui ingrediente ne-au fost „deconspirate“ de Roman Foeckl, Director General CoSoSys.

Care au fost motoarele propulsãriiCoSoSys în clasamentul Deloitte?

Includerea în clasamentul Deloittepentru Europa Centralã este un rezultatmeritat din plin: încã de la fondarea com-paniei, CoSoSys a fost mereu profitabilã ºiam înregistrat creºteri semnificative de laan la an în ceea ce priveºte cifra de afaceri.Creºterea a fost susþinutã, în primul rând,de produsele pe care le-am lansat. Ne axãmpe inovaþie ºi încercãm sã fim cu un pasînaintea pieþei, sã intuim atât nevoile de se-curitate, cât ºi pe cele de business. Soluþiilenoastre de securizare a reþelelor, a dispozi-tivelor portabile ºi a datelor sunt din ce înce mai eficiente ºi se pliazã tot mai bine pestructura companiilor, se adapteazã la mo-dul lor de lucru ºi le ajutã sã economiseascãtimp ºi bani. Principalul nostru scop este sãne ajutãm clienþii sã integreze noile tehno-logii, protejându-i de riscurile din mediulmodern de business. Mergem pe ideea desoluþii ce funcþioneazã atât pe platfomeWindows, cât ºi Mac, pentru a nu forþacompaniile sã investeascã în înlocuirea sauadaptarea infrastructurii existente.

Aveþi în portofoliul de soluþii douã premiere mondiale; ce aduc nou aceste aplicaþii?

Endpoint Protector Hardware Appli-ance este unul dintre cele mai populareproduse CoSoSys. Principalul sãu avantajeste cã reprezintã o soluþie la cheie, includeatât software, cât ºi hardware, funcþionândpe principiul plug-and-play. Produsul esteprimit, conectat la reþea, configurat încâteva minute ºi apoi protejeazã eficientcompania. Appliance-ul securizeazã toateterminalele (computere sau laptopuri uti-lizate de angajaþi), controlând dispozitiveleconectate la reþea ºi utilizarea lor, monito-rizeazã traficul de fiºiere ºi oferã rapoartedetaliate despre activitatea angajaþilor, acomputerelor sau a unor dispozitive anu-me. Endpoint Protector este disponibil ºica appliance virtual, oferind o securitateoptimã companiei, fãrã a pune o foartemare presiune pe resursele care sunt, încele mai multe cazuri, limitate. Soluþia decloud computing merge pe acelaºi prin-cipiu al resurselor limitate, dar este con-ceputã pentru companiile mici ºi pentruutilizatorii de acasã (pentru care este gra-tuitã), asigurând protecþia datelor ºi a dis-pozitivelor portabile cu cerinþe minime.

Cât de corect conºtientizeazã com-paniile locale riscurile de securitate?

Securitatea reþelelor ºi a datelor nu estepe deplin înþeleasã de companii, fie ele lo-cale sau internaþionale. Numeroase com-panii cred cã breºele de securitate nu li sepot întâmpla, aflând prea târziu cã pre-venirea este mult mai ieftinã decât comba-terea efectelor. Frecvenþa cazurilor în carelaptopurile sau stick-urile USB ale com-paniilor sunt pierdute sau sustrase împre-unã cu informaþii confidenþiale este unuldintre motivele pentru care educarea înprivinþa securitãþii este foarte importantãpentru noi. Mai mult, firmele sunt multmai eficiente în prevenirea atacurilor din

afarã, decât în protejarea împotrivaameninþãrilor interne. Eroarea umanã efoarte rar luatã în calcul, angajaþii nu sunteducaþi în privinþa securitãþii, iar modul lorde lucru ºi dispozitivele folosite nu suntmonitorizate. Toate aceste breºe de securi-tate, cu cauze interne sau externe, înseam-nã costuri, de la amenzi ºi procese, la sumemari investite în recâºtigarea încrederiiclienþilor (în multe cazuri numãrul aces-tora scãzând drastic). Sectorul IMM estemai expus unor riscuri de securitate, pen-tru cã ºi fondurile pe care le pot investi suntlimitate. De aceea, le oferim soluþii ce pro-tejeazã companiile eficient nu numai dinpunct de vedere al securitãþii, ci ºi al costu-lui, timpului ºi resurselor investite.

Ce estimãri aveþi pentru 2012?

Ne aºteptãm sã continuãm pe acelaºitrend de creºtere ºi în anul urmãtor, adap-tând soluþiile noastre de securizare areþelelor ºi prevenirea pierderilor de datela nevoile schimbãtoare ale pieþei.Tehnologii noi apar mereu, aducând noiriscuri ce trebuie prevenite cât mai eficient.Cu cât firmele vor înþelege mai bine cu ceameninþãri se confruntã zi de zi, cu atâtcererea pentru soluþiile noastre va creºte.

� RADU GHIÞULESCU

Roman Foeckl, Director General CoSoSys

Roman Foeckl, Director General CoSoSys:

„Ne axãm pe inovaþie ºi încercãm sã fim cu un pas înaintea pieþei“

Advantage Software Factory, unul dintre cceeii mmaaii iimmppoorrttaannþþii ffuurrnniizzoorrii ddee ssoolluuþþiiii ddee bbuussiinneessss ddiinn RRoommâânniiaa, lanseazã AnytimeCRM 5.0, cea mai nouã versiune a sistemului integratpentru managementul relaþiilor cu clienþii. Aceastã versiune a fost dezvoltatã din dorinþa de a îmbunãtãþi experienþa utilizatorului, având ca beneficii creºterea ratei de acceptanþã a aplicaþiei ºi mãrirea productivitãþii utilizatorilor finali.

„În urma experienþei acumu-late am observat cã mareparte din companiile ce au iniþiativa de cumpãrare îºi ex-primã îngrijorarea privind ratade acceptanþã a sistemelorCRM în rândul utilizatorilor. În implementãrile de CRM, pe lângã adaptarea aplicaþieila modul de lucru al clientului,

interfaþa ºi uºurinþa folosirii acesteia joacã un rol important în creºterea gradului de utilizare. AnytimeCRM 5.0 eliminãaceste temeri”, a explicat SSmmaarraannddaa PPrriiccooppee,, AAnnyyttiimmeeCCRRMMSSaalleess MMaannaaggeerr llaa AAddvvaannttaaggee SSooffttwwaarree FFaaccttoorryy..

Noua versiune AnytimeCRM vine în sprijinul activitãþilor zilniceale utilizatorului cu funcþionalitãþi ca: sincronizarea cu GoogleCalendar, cãutare globalã la nivel de aplicaþie, raportareagraficã facilã prin integrarea cu NextReports, optimizarea ergonomiei ecranelor ºi integrarea unor noi canale de comunicare cu clientul. Aceste funcþionalitãþi permit utilizatorului final sã-ºi personalizeze modul de lucru cu aplicaþia în funcþie de preferinþe.

„Am urmãrit sã dezvoltãm un produs simplu de utilizat, rapid de implementat ºi foarte accesibil utilizatorilor”, a declarat ªªtteeffaann PPããuunn,, GGeenneerraall MMaannaaggeerr llaa AAddvvaannttaaggee SSooffttwwaarree FFaaccttoorryy..

În prezent, mobilitatea este un factor foarte important în activi-tãþile de vânzãri, de aceea dorim sã oferim utilizatorului accesulrapid la informaþii ºi sã eliminãm timpii pierduþi cu introducereade mai multe ori a datelor în diferite aplicaþii. Sincronizarea cuGoogle Calendar vine sã rezolve aceastã provocare prin trans-ferul facil al informaþiilor între AnytimeCRM ºi Google Calendar.Astfel, utilizatorii au în permanenþã acces direct la interacþiunileplanificate, pe telefonul mobil, laptop sau tabletã.

Funcþia de cãutare globalã utilizeazã de acum motorul decãutare Lucene, ce permite o indexare configurabilã a tuturor

informaþiilor din aplicaþie (înregistrãri, fiºiere, note, istoric etc.),astfel încât procesul de cãutare a informaþiilor este mult mairapid ºi mai eficient. Prin optimizarea ergonomicã a ecranelordin versiunea 5.0, utilizatorii pot vizualiza informaþiile dorite fãrãa fi nevoiþi sã pãrãseascã pagina curentã ºi pot personalizaecranele de cãutare pentru a localiza mai rapid datele.

Aplicaþia permite filtrãri complexe, dupã o mare varietate de criterii, ºi oferã funcþii de previzualizare ºi raportare optimizate,care permit utilizatorilor sã câºtige timp ºi sã creascã eficienþa pe plan operaþional prin accesul imediat la informaþiile critice,fãrã a mai fi nevoie de navigarea în profunzime prin aplicaþie.

Integrarea cu suita de raportare NextReports aduce ca beneficii posibilitatea de a crea dashboard-uri ºi grafice personalizate pentru nevoile de business ale clientului.

„Randamentul unui sistem de tip CRM este dat de rata de acceptanþã a acestuia, iar noua versiune AnytimeCRM 5.0 motiveazã angajaþii sã îl foloseascã datoritã funcþionalitãþilor noi ºi a interfeþei intuitive ce se adapteazã perfect stilului lor de lucru”, a încheiat SSmmaarraannddaa PPrriiccooppee,, AAnnyyttiimmeeCCRRMM SSaalleess MMaannaaggeerr llaa AAddvvaannttaaggee SSooffttwwaarree FFaaccttoorryy..

Noua versiune aduce un numãr de peste 2200 ddee ffuunnccttiioonnaalliittããþþii nnooii ssaauu îîmmbbuunnããttããþþiittee..Pentru a le afla, vã invitãm sã vizitaþi wwwwww..aannyyttiimmeeccrrmm..rroo sau sã solicitaþi telefonic un workshop personalizat.

Despre Advantage Software Factory

ASF este o firmã româneascã înfiinþatã în 2001, ce a dezvoltat pânã în prezent 4 linii de afaceri: sistemul decolectare Capone, suita de aplicaþii AnytimeCRM, software-ul de raportare NextReports ºi dezvoltarea desoluþii la cererea clientului.

Andreea ManeaMarketing Specialist, ASF

[email protected]

072ANYTIME (0722.698.463)

AnytimeCRM 5.0 - o soluþie orientatã cãtre utilizatorul final

Companiile pot oferi angajaþilor un sistem uºor de utilizat în gestionarea relaþiei cu clienþii

„„ÎÎnn pplluuss,, ppâânnãã llaa ssffâârrººiittuull aannuulluuii 22001111,,ooddaattãã ccuu aacchhiizziiþþiioonnaarreeaa ssiisstteemmuulluuii

AAnnyyttiimmeeCCRRMM 55..00,, cclliieennþþiiii bbeenneeffiicciiaazzãã ddee lliicceennþþiieerree ggrraattuuiittãã ppeennttrruu ssuuiittaa NNeexxttRReeppoorrttss””..


Soluþi i le de tipul au tomated ana ly t icsautomated ana ly t ics ,completarea optimã a unei aplicaþi i CRM

Valoarea datelor a devenit, în actualul con-text economic, direct proporþionalã cu vitezacu care acestea pot fi accesate. Într-un climatfinanciar dificil, cum este cel de acum, vitezacu care pot fi obþinute informaþiile vitale pen-tru derularea unui business, indiferent denatura ºi chiar dimensiunea sa, este un ele-ment-cheie. Dacã nu al succesului, mãcar alsupravieþuirii într-un mediu concurenþial di-namic, în care deciziile adecvate ºi conformecu obiectivele de business trebuie luate rapid.

Criza economicã prelungitã aobligat numeroase companii lo-cale sã conºtientizeze un adevãr„mascat“ de cifrele de afaceri încreºtere înregistrate pânã în

urmã cu 3-4 ani: clientul reprezintã princi-palul capital al unei firme. Un adevãr per-fect valabil ºi în 2011. Scãderea drasticã avolumului de vânzãri, reducerea numãru-lui de clienþi ºi a puterii de cumpãrare aacestora, modificarea comportamentuluide achiziþie, multiplicarea canalelor de in-teracþiune/comunicare reprezintã, încã,provocãri reale. Care sunt dificil de solu-þionat pe o piaþã dinamicã, cu un nivel deconcurenþã ridicat, în urma extinderiirapide a fenomenului globalizãrii.

Necesitatea optimizãrii interacþiunii cuclienþii, a cunoaºterii valorii reale a aces-tora, a gradului lor de fidelizare ºi a riscu-lui de pierdere a fãcut ca multe companiisã opteze pentru adoptarea unei soluþii demanagement al relaþiei cu clienþii (Cus-tomer Relationship Management - CRM).Însã, adesea, rezultatele obþinute în urmaimplementãrii nu îndeplinesc pe deplinaºteptãrile. Unul din principalele motiveale eficienþei reduse constã în ignorareafaptului cã o soluþie IT este un instrumentde transpunere în practicã a unei strategii ºinu poate înlocui sau compensa lipsa acesteistrategiii. Principala menire a unei aplicaþiiCRM este de a furniza companiei date des-pre clienþi, care sã permitã eficientizarea

gestiunii relaþiei dintre companie ºi aceºtia,iar scopul sãu final este cel al stabilirii uneirelaþii de tip Win-Win între client ºi com-panie. Însã acest deziderat este dificil deatins, dacã nu se înþelege, din start, necesi-tatea utilizãrii la un nivel superior aldatelor. Iar companiile care au implemen-tat un CRM de frica pierderii clienþilor, darnu au pus în practicã nicio strategie realãde eficientizare a interacþiunii cu aceºtia,suferã de o incapacitate cronicã în valorifi-carea volumelor de date în creºtere.

Provocãri...

Dificultatea provine, pe de o parte, dinperpetuarea existenþei de „insule de date“neintegrate – situaþie frecventã mai ales încompaniile mari, în care efortul de imple-mentare ºi integrare a unei aplicaþii CRM lanivelul întregii organizaþii este unul con-siderabil, costisitor ºi de duratã. Pe de altãparte, companiile de dimensiuni medii,care sunt „scutite“ de problema amploriiprocesului de integrare, se confruntã cu oaltã provocare importantã – cea a nece-sitãþii decelãrii datelor relevante ºi acorelãrii ºi agregãrii acestora, astfel încât sãofere un suport decizional eficient ºi, maiales, în timp real.

Dacã problema integrãrii „insulelor dedate“ poate fi tratatã, într-un final, ca o

provocare pur tehnicã, cea a identificãriidatelor relevante ºi agregãrii acestora în in-formaþii coerente ºi utile duce provocareala un nivel superior. ªi aceasta pentru cã lu-crul cu date impune apelarea la soluþii de-dicate de analizã, specifice domeniului deBusiness Intelligence. (Aplicaþiile dedicatede tipul Analytical CRM sunt asimilate decãtre specialiºti soluþiilor de BI.)

Dar este puþin probabil ca o companiecare nu este mulþumitã de rezultateleobþinute în urma implementãrii soluþieiCRM sã fie gata sã investeascã într-o soluþiede Business Intelligence. Care, pe lângãfaptul cã înseamnã un cost în plus, necesitãun proces amplu de dezvoltare, realizat peo strategie. Deci iarãºi strategie, iarãºi in-vestiþii, iarãºi timp consumat. E clar cã BI-ul nu reprezintã un rãspuns pe placulmultor companii care vor sã-ºi poatã folosimai eficient CRM-ul implementat.

...ºi soluþii

Lipsa de apetit faþã de soluþiile clasicede BI a fost speculatã eficient de o serie deproducãtori software care au lansat pe piaþãrapid sisteme de analizã mult mai pri-etenoase, mai puþin costisitoare ºi mai uºorde utilizat. QlikTech, Tableau Software,


ENTERPRISE APPLICATIONS

Panorama, Targit sunt doar câteva exem-ple dintr-o ofertã mult mai variatã ºi încontinuã extindere odatã cu dezvoltareaofertelor SaaS ºi/sau Cloud Computing. Darsunt ºi vendori consacraþi de soluþii CRM,precum Microsoft sau SAP, care au „com-pensat lipsurile“ prin sporirea capacitãþii deintegrare a aplicaþiilor proprii de manage-ment al relaþiei cu clienþii cu instrumenteleproprii de analizã.

Chiar dacã nu permit realizarea unoranalize predictive de amploare bazate pemecanisme elaborate de Data Mining, res-pectivele soluþii – catalogate în literaturade specialitate în categoria „automated analytics“ – compenseazã prin uºurinþa înutilizare ºi prin faptul cã faciliteazã accesulrapid la o serie de informaþii relevante înecuaþia procesului decizional. Evident, laacestea argumente se adaugã cele ale costu-lui sensibil mai mic, ale duratei reduse deimplementare ºi, mai ales, al interfeþeigrafice intuitive ºi user-friendly. Ultimulargument nu este deloc de neglijat, avândîn vedere plaja de clienþi ofertatã cuprecãdere de acest tip de soluþii – companiimedii ºi chiar mici, cu competenþe tehno-logice relativ reduse. Pentru astfel declienþi, faptul cã pot realiza o serie de ana-lize primare fãrã a apela la serviciile unuispecialist ºi nici chiar ale departamentuluiIT reprezintã un beneficiu real, permiþân-

du-le sã-ºi conserve un avantaj competitivimportant, cel al agilitãþii.

Avantajele dashboard-urilor

Aplicaþiile de tipul automated analyticsau avantajul cã, prin arhitectura ºitehnologiile proprii, permit agregareadatelor provenind dintr-o varietate desurse ºi le organizeazã într-o „formulã“uºor lizibilã, chiar ºi pentru utilizatoriineiniþiaþi, respectiv într-un dashboard.

Un dashboard oferã, în general, douãcategorii de informaþii: indicatori-cheie deperformanþã (Key Performance Indicators,KPIs) ºi indicatori-cheie financiari (Key Fi-nancial Indicators, KFIs). Cu ajutorul dash-board-ului, un utilizator poate vizualizarapid indicatorii-cheie ºi, în funcþie desemnalele oferite de aceºtia, poate realiza oanalizã de tip drill-down pentru a decelacauzele unui anumit efect semnalat deKPIs, sau poate iniþia o analizã de tipul„What if“, sau poate realiza analize com-parative în funcþie de diverse criterii etc.

Trebuie subliniat cã tehnologia dash-board-urilor real-time furnizate de apli-caþiile de tipul automated analytics estesensibil diferitã de cea a soluþiilor de tipAnalytical CRM sau BI, pentru cã instru-mentele automate de analizã funcþioneazãpe baza unor algoritmi pre-programaþi ºioferã seturi de indicatori-cheie (KPIs ºiKFIs), la rândul lor predefiniþi. Definirea

acestora se face în urma unui proces deanalizã internã, realizatã înainte de

startarea procesului de imple-mentare efectivã. Din aceastã

predefinire ºi pre-progra-

mare provine, însã, marea majoritate abeneficiilor pe care le oferã aplicaþiile detipul automated analytics. Dezavantajulinerent constã în faptul cã aceastã abordarenu permite analize predictive de profunz-ime, cum ar fi cele de decelare a tiparelorcomportamentale ale clienþilor, care sã per-mitã segmentãri mult mai precise ºi mai ra-finate, care rãmân încã „apanajul“ soluþi-ilor complexe de BI.

Conectarea insulelor de date

Sunt minusuri incontestabile, dar ma-rele merit al aplicaþiilor constã în faptul cãacest tip de aplicaþii aduce BI-ul la un nivelaccesibil ºi mai ales acþionabil, fãcând ac-cesibile în timp real informaþii consolidate,provenind din varii aplicaþii. Soluþiile detipul automated analytics reprezintã o re-zolvare ºi pentru provocarea reprezentatãde existenþa „insulelor de date“. Astfel seexplicã ºi de ce numeroase companii dincategoria large enterprise au optat pentruimplementarea unor astfel de soluþii, în locsã meargã pe calea bãtutã a integrãrii baze-lor de date, crearea de Data Warehouse etc.

CRM-ul este o soluþie care, la nivel teo-retic, ar trebui sã acopere în cadrul uneicompanii activitatea tuturor departa-mentelor care interacþioneazã cu clienþii.Dincolo de dificultatea integrãrii, utiliza-torilor CRM le sunt utile, însã, ºi alte infor-maþii, provenind din departamente care nuau o interacþiune directã. Cum ar fi, de exemplu, cel financiar - situaþia încasãrilor,a restanþelor la platã etc. pot reprezenta cri-terii importante în definirea ºi lansareaunei oferte. Informaþiile furnizate automatde sistemele de monitorizare a vizitelorclienþilor pe site-ul/urile companiei pot fi ºiele extrem de utile agenþilor de vânzãri.Prin intermediul soluþiilor de tipul auto-mated analytics accesarea acestor datedevine posibilã.

Pentru a fi cu adevãrat eficientã, osoluþie CRM trebuie sã permitã companieio abordare proactivã a relaþiei cu clienþiisãi. Respectiv sã asigure datele care sã per-mitã înþelegerea mult mai corectã a aces-tora, a comportamentului lor de achiziþie,a dorinþelor acestora, astfel încât compa-nia sã poatã gãsi rãspunsul optim. ((RR..GG..))


CRM


PACHETELE PRECUSTOMIZATE SCAD COSTURILEPROIECTELOR ERP

Una dintre tendinþele foarte evidente în piaþa ERP este de-mersul cvasigeneralizat al vendorilor pentru accelerareaproceselor de implementare. Obiectivele acestui demers

constau în scurtarea timpului de livrare a soluþiei ºi, implicit, a costurilor aferente customizãrilor. Prin

urmare, tot mai mulþi furnizori îºi „verticalizeazã“ soluþiileprin pachete precustomizate sau add-on-uri bazate pe cele mai bune

practici din sectoarele economice respective.

Demersul de verticalizare alsoluþiilor ERP s-a generalizatºi este prezent atât la furni-zorii internaþionali, precumSAP, Oracle sau Microsoft,

cât ºi la producãtori locali, ca TotalSoft.Accelerarea proceselor de implementarese face prin metodologia de proiect, darmai ales prin livrarea unor pachete defuncþionalitãþi deja definite pentrudomeniul de activitate al clientului.Gradul de precustomizare al acestor pa-chete poate ajunge ºi pânã la 80%.

Prin urmare, acolo unde clientuldoreºte sã se bazeze într-o mare mãsurãpe „cele mai bune practici“ existente îndomeniu, ºi mai puþin pe maparea înaplicaþie a propriilor sale procese, pa-chetele preconfigurate devin cea maibunã soluþie. Finalitatea o reprezintã re-ducerea cu pânã la 50%, conform celormai mulþi analiºti, a timpului de imple-mentare ºi a serviciilor aferente.

Dacã avem în vedere situaþia curentãdin piaþa ERP, în care, conform es-timãrilor fãcute de Panorama Consul-ting, 93% din implementãri dureazã maimult decât era estimat, iar 65% costã mai

mult decât era bugetat iniþial, utilizareaacestor pachete preconfigurate poateconta surprinzãtor de mult. Mai mult,conform aceloraºi analize, la nivel deservicii ºi efort de implementare, 25%din resurse sunt alocate instalãrii ºi con-figurãrii aplicaþiei, în timp ce restul de75% sunt consumate de redefinirea pro-ceselor de business ºi a fluxurilor delucru ºi customizarea acestora în cadrulproiectului.

În mod real, apariþia pachetelor pre-configurate a început încã din anii 90,când preconfigurarea era mai mult lanivel orizontal: financiar, comercial,operaþional, supply chain etc. Ulterior,au fost gândite ºi la nivel de verticale, cuprecãdere pentru sectoarele: producþie,distribuþie, retail, transport. Iar dupã2000, s-a mers la nivel de sectoare maiînguste ºi chiar niºe.

Metodologie la SAP

SAP a exploatat intens o metodolo-gie proprie pentru accelerarea proce-selor de implementare numitã ASAP -AcceleratedSAP, un joc de cuvinte ce

are la bazã abrevierea din limba englezãpentru „As Soon As Possible“. ASAP esteo metodologie step-by-step pentruscurtarea timpului de implementarepentru ERP-ul SAP.

Componentele aceste metodologii senumesc „acceleratori“ ºi au la bazã bunepractici colectate de SAP de la clienþidin întreaga lume, transpuse în ºabloane,chestionare, scenarii etc. ºi care ajutãutilizatorii sã-ºi fundamenteze ºi de-fineascã mult mai uºor cerinþele într-unastfel de proiect. Conform informaþiilorpublice, utilizarea metodologiei ASAPpoate reduce cu pânã la 50% timpul deimplementare a unei soluþii SAP.Aceastã metodologie este livratã gratuit,însã, cu siguranþã, necesitã unelecunoºtinþe specifice.

Add-on-uri la Microsoft

Microsoft se bazeazã foarte mult peadd-on-uri pentru implementãrilesoluþiilor ERP din categoria Dynamics,pe piaþa localã fiind disponibile NAV siAX. Add-on-urile sunt pachete softwarecare adaugã funþionalitãþi suplimentare


produselor amintite anterior, care suntspecifice unor verticale sau niºe. Add-on-urile sunt dezvoltate de parteneriiMicrosoft, validate centralizat ºi, ulte-rior, puse la dispoziþia întregii pieþe,printr-un AddOn Catalog.

Existã atât add-on-uri orizontale, câtmai ales verticale: retail, industrie ali-mentarã, producþie, servicii medicaleetc. Aceste add-on-uri sunt disponibileºi în România, existând ºi unele dez-voltate de parteneri din România. AgerSolutions este partenerul Microsoft carea dezvoltat ºi înregistrat oficial în 2006primul add-on românesc pentru soluþiaDynamics NAV, denumit „Efecte co-merciale“. Decizia dezvoltãrii a fost de-terminatã de solicitãrile clienþilorprivind extinderea funcþionalitãþilor Mi-crosoft Dynamics NAV. Add-on-ul estefolosit în mod curent de circa 15 clienþi.La nivel vertical, Net Brinel a înregistratîn 2007 add-on-ul NavPublic, dedicatAdministraþiei Publice Locale.

Business Accelerators la Oracle

Oracle are un portofoliu extins desoluþii verticale, pe care îl promoveazãinclusiv la nivel local. În România auprezentat interes domeniul financiar-bancar, cu soluþii de core banking, ope-ratorii de telefonie folosesc platforma debilling Oracle, iar entitãþi din sectorulpublic dispun de soluþiile de CRM dedi-cate acestui sector (Case Management).În zona SMB, strategia Oracle este de a

dezvolta soluþii de tip „accelerator“, princare partenerii sã poatã reduce timpul deimplementare (ºi, implicit, costurile aso-ciate) ºi sã reutilizeze experienþa dinproiectele anterioare desfãºurate înaceeaºi zonã de industrie. Conform in-formaþiilor oficiale, reducerile de timppe care le poate obþine un partener prinadoptarea/dezvoltarea unui program detip „accelerate“ sunt semnificative.

Pachete preconfigurate la TotalSoft

TotalSoft pregãteºte pentru Charis-ma Enterprise o serie de pachete pre-configurate pentru 4-5 verticale, dispo-nibilitatea comercialã a acestora fiindîn prima parte a anului 2012. În esenþã,compania a împachetat o serie de func-þionalitãþi definite în mai multe pro-iecte dintr-o verticalã, la care a adãugato serie de bune practici acumulate depropria echipã de consultanþã. Prin ur-mare, portofoliul bogat de funcþiona-litãþi, combinat cu know-how-ul debusiness, va permite livrarea unor pa-chete predefinite pentru anumite ver-ticale ºi derularea unor implementãride tip „blitz“.

Produsul va fi preconfigurat circa90% ºi vizeazã verticalele precum: lea-sing, retail ºi distribuþie, construcþii, ser-vicii medicale. Prin aceste pachete pre-definite, clientul va accesa o serie defuncþionalitãþi specifice industriei dincare face parte, precum ºi un catalog debest practices, ceea ce va face ca proiec-

tul sã nu fie luat de la zero. Astfel, seacoperã, parþial, atât cerinþele unor dez-voltãri personalizate, cât ºi nevoia uneiconsultanþe de business.

Concluzie

Cu siguranþã, pe piaþa localã procen-tele din analiza Panorama Consulting,amintite la începutul articolului, nu seregãsesc la aceleaºi valori, deoarece cus-tomizãrile sunt mai limitate, însã existãºi nu pot fi ignorate. Prin urmare, nicibeneficiile pachetelor precustomizatenu vor avea eficienþã maximã, însã, deasemenea, nu pot fi ignorate.

Într-un sondaj efectuat online, petema impactului utilizãrii unor pachetepreconfigurate ºi a unor acceleratori deimplementare, din 89 de respondenþi:

� 38% au considerat cã utilizareaacestor instrumente are un impactreal, însã moderat asupra reduceriitimpului de implementare

� 36% au estimat acest impact foartemare

� 13% au declarat cã impactul esterelativ limitat

� 3% nu sunt siguri� 8% nu cred cã existã asemenea pa-

chete preconfigurate, ci doar me-saje de marketing.

În concluzie, pachetele preconfiguratepentru anumite verticale pot fi o soluþieinspiratã, fãrã ca utilizarea lor sã garantezeautomat bunul mers al unui proiect ºi re-ducerea costurilor de implementare cuprocentele menþionate în broºurile demarketing ale vendorilor. Este evidentînsã cã orice metode care ajutã la simpli-ficarea ºi accelerarea acestor procese suntbinevenite. ªi cu siguranþã vor avea unimpact, mai mare sau mai mic, în funcþiede numeroase variabile ce trebuie luate încalcul. Dar, cu toate acestea, customizareaºi personalizarea sunt activitãþi inerenteoricãrui proiect ERP.

Market Watch va derula în lunile ur-mãtoare o serie de articole care vor apro-funda metodologiile ºi stilul specificfiecãrui vendor important în abordareaverticalizãrii la nivel de ERP.

� GABRIEL VAS ILE


ERP



CALL CENTER

Presiunea schimbãrilor demografice ºi aevoluþiei explozive a noilor tehnologii ºimijloace de comunicare complicã expo-nenþial ecuaþia interacþiunii companie-client ºi le obligã pe cele dintâi sã evolue-ze rapid sau, dacã nu, cel puþin sã se adap-teze din mers la noile tendinþe, în încerca-rea de a-ºi conserva avantajul competitivmajor al fidelitãþii clienþilor. Soluþia exter-nalizãrii serviciilor de Contact Center poatereprezenta un pariu câºtigãtor pentru com-paniile care nu deþin resursele financiareºi, mai ales, competenþele necesare.

Interacþiunea companiilor cuclienþii parcurge, în ultimii ani, otransformare rapidã ºi ireversibilã,sub presiunea schimbãrilor de-mografice ºi a evoluþiei explozive

a noilor tehnologii de comunicare.Pe de o parte, este vorba de ascensi-

unea – creºterea puterii de cumpãrare aGeneraþiei Y („Millenials“), alcãtuitã dinpersoanele nãscute dupã 1981 ºi pentrucare Internetul reprezintã un mediu familiar. Dar, cel mai important aspect,este acela cã pentru „Millenials“ on-line-ul reprezintã principala resursã deinformare ºi, cel mai adesea, cel mai uti-lizat mijloc de interacþiune cu alte per-soane. Pe de cealaltã parte, dinamicarapidã a dezvoltãrii noilor tehnologii ºimijloace de comunicare ºi de relaþionareîn mediul online pune în dificultatecompaniile care încearcã sã aibã o abordare proactivã a interacþiunii cuclienþii lor.

Complexitatea problemei este ampli-ficatã, însã, de încã un element impor-tant – schimbarea comportamentuluiclienþilor sub efectul crizei economice.Reducerea puterii de cumpãrare a modi-ficat semnificativ comportamentulcumpãrãtorilor, indiferent de meridian,astfel încât, la momentul actual, majori-tatea achiziþiilor importante nu se mairealizeazã fãrã o documentare atentã ºio analizã a contraofertei. Iar principalaresursã utilizatã este Internetul. Or, aiciintervine una dintre caracteristicileGeneraþiei Y ºi anume cã este mult maiintransigentã decât generaþiile ante-rioare. Aminteam în articolul anteriorun studiu realizat de Convergys Re-search în 2008, care demonstra cã 73%din membrii generaþiei Y nu au nicio ezitare în a renunþa la serviciile/pro-dusele unei anumite companii, dacã audoar o singurã experienþã neplãcutã curespectiva companie. Iar 85% din „Mi-llenials“ nemulþumiþi îºi fac publice ex-perienþele negative postându-le online,convinºi de faptul cã opinia lor conteazãºi poate fi relevantã pentru alþi potenþialiclienþi ai respectivei companii.

Se impune aici o precizare esenþialã –potrivit a zeci de studii de piaþã, expe-rienþa clienþilor cu interfeþele de comu-nicare ale companiilor (Centre de suportservicii clienþi – Call-Contact Centere)influenþeazã decisiv opinia acestora des-pre respectiva companie.

Provocãrile tehnologice

Sã revenim, însã, la provocãrile cucare se confruntã companiile ca urmarea evoluþiei tehnologice rapide din ul-timii ani. Conform unui studiu ForresterResearch („Welcome To The Multide-vice, Multiconnection World“ – ia-

nuarie 2011), aproximativ 60% din po-pulaþia adultã a Statelor Unite (117 mi-lioane de persoane) care utilizeazã Inter-netul deþine cel puþin douã device-uripentru a se conecta la Net. Iar peste 60de milioane de americani deþin cel puþinpatru device-uri! Creºterea gradului depenetrare a device-urilor mobile carepermit conectarea online de oriunde, înspecial a smartphone-urilor, tabletelor ºinetbook-urilor, face ca aplicabilitateastudiului Forrester sã nu se limiteze doarla Statele Unite. (De exemplu, la mo-mentul scrierii acestui articol, unul din-tre principalii operatori de telefonie mo-bilã din România anunþa includerea ser-viciilor de Internet mobil în întregportofoliul de noi abonamente.)

Modul în care se reflectã în practicãconcluziile studiului Forrester estedemonstrat de numeroase cercetãri depiaþã, care evidenþiazã faptul cã din ce înce mai mulþi clienþi preferã interacþi-unea non-verbalã cu companiile. Cumar fi utilizarea e-mail-ului, mesagerieiinstantanee, chat-ului ºi video-chat-ului– în special în zona de Web self service–, a SMS-urilor etc. Reiau, pentru exem-plificare, concluziile unui studiu Frost-Sullivan care analizeazã comparativ(2010 faþã de 2009) noile metode de co-municare (inbound) dintre clienþi ºicompanii:

� comunicarea telefonicã înre-gistreazã o scãdere de 5% în prefe-rinþele clienþilor în 2010 (de la 98%în 2009, la 93% anul trecut);

� email-ul creºte moderat cu 3 pro-cente (de la 82% în 2009, la 85% în2010);

� interacþiunile Web-based (care in-clud web self-service, chat, co-browsing etc.) cresc cu 9% (de la56% în 2009, la 64% în 2010);

Inevitabila evoluþie spre Contact CenterContact Center


� mesajele text/SMS înregistreazãcea mai mare creºtere, de 25% (dela 13% în 2009, la 38% în 2010);

� comunicarea video are cea de adoua mare creºtere, de 15% (de la5% în 2009, la 20% în 2010).

O transformare inevitabilã

În atari condiþii, evoluþia transfor-marea clasicelor Call Centere în mult-mai complexele Contact Centere apareca un fenomen inerent. Este o schimbareimpusã de necesitatea de a gãsi unrãspuns optim la cerinþele clienþilor dince în ce mai pretenþioºi ºi care renunþãcu uºurinþã la comunicarea prin telefon,alegând-o pe cea online non-verbalã.(Existã o tendinþã de creºtere acceleratãa volumului de clienþi care preferã co-municarea via social media.)

Însã, evident, nu toate companiilepot þine pasul cu aceastã evoluþie. Maiales cã noile cerinþe impun un grad de

complexitate mult mai mare, care pre-supune o seri de cerinþe specifice. Iatãdoar câteva dintre acestea, cel maifrecvent enumerate de specialiºti:

� integrarea aplicaþiilor de manage-ment al relaþiilor cu clienþii cu celede comunicare în timp real,desfãºurate pe toate canalele de in-teracþiune

� monitorizarea ºi înregistrarea tu-turor interacþiunilor unui client cuo companie, de orice naturã ar fiacestea (comunicãri telefonice,email, accesarea zonei de Web selfservice, efectuarea de plãþi etc.),evaluarea unui client nu doar pebaza istoricului contactelor/relaþi-ilor pe care acesta le-a avut cu ocompanie, ci ºi pe baza opiniilorexprimate de acesta în socialmedia, dar ºi a duratei de viaþã arespectivului client

� crearea unei platforme integrateKnowledge Management, care sã

asigure o abordare unitarã la ni-velul întregii companii

� posibilitatea escaladãrii rapide aunei solicitãri în funcþie de compe-tenþele specialiºtilor disponibili lamomentul respectiv

� necesitatea instruirii agenþilor dinContact Center, astfel încât aceºtiasã fie capabili sã poatã opera efi-cient atât interacþiuni verbale, câtºi non-verbale.

Toate aceste cerinþe pot reprezentaprovocãri insurmontabile pentru com-paniile care nu deþin resurse financiare,dar mai ales competenþele necesare.„Încãrcarea“ unui Call Center cu maimulte canale de interacþiune cu clienþiinu reprezintã o strategie câºtigãtoare,nici mãcar pe termen scurt. De aceea,externalizarea reprezintã, în era comu-nicãrii multi-canal ºi a social media, oopþiune care trebuie cântãritã cu atenþie.



CUM SÃ IDENTIFICI PARTENERUL PENTRU

IMPLEMENTIMPLEMENTAREA UNEI SOLUÞII DMAREA UNEI SOLUÞII DM

Alegerea ºi implementarea uneisoluþii de management al do-cumentelor în cadrul uneicompanii este un proces difi-cil, care implicã, adesea, un

efort susþinut din partea promotorilorproiectului. ªi asta pentru cã, pânã lamomentul alegerii ºi semnãrii contrac-tului, trebuie parcurse o serie de etapeobligatorii. Care nu pot fi „arse“, dacã sedoreºte o minimã garanþie a succesuluiimplementãrii.

DM – o „Cenuºãreasã” a soluþiilor IT?!

Dificultatea aferentã proiectelor deDocument Management, raportat la alteimplementãri de soluþii IT, nu provinedin complexitatea specificã (deloc negli-jabilã, de altfel), ci din modul în caresunt percepute aplicaþiile DM în cadrulorganizaþiilor ºi companiilor. Nu sepoate spune cã DM-ul este chiar o„Cenuºãreasã“ în ierarhia aplicaþiilor IT,dar nici nu se poate afirma cã este undomeniu de interes major, în care com-paniile investesc serios în specializãripentru a dobândi competenþe reale peaceastã zonã. Problema eficientizãrii„plimbatului hârtiilor“, chiar dacã estevorba de vehicularea acestora în formatelectronic, nu stârneºte frecvent intere-sul top managementului unei companii.

Care o considerã, adesea, o problemãmai mult de naturã birocraticã, fãrã unimpact semnificativ asupra core-busi-ness-ului, aºa cum are, de exemplu, unsistem ERP. Prin urmare, gãsirea uneisoluþii poate fi expediatã fãrã prea maribãtãi de cap în sarcina departamentuluiIT...

Asta dacã nu cumva la nivelul top-managementului se perpetueazã menta-litãþi de genul „Las’ cã merge ºi aºa!“ (saumai modernul „Don’t fix it if it aintbroke“), iar discuþia asupra eficientizãriieste nulã ºi neavenitã din start.

La fel de adevãrat este însã cã, din-colo de mentalitãþi ºi abordãri, soluþiilede Document Management nu se bucurãde o „imagine“ prea bunã. ªi asta pentrucã sunt percepute, în mod aprioric, dreptgreu de justificat din punct de vedere fi-nanciar, câºtigurile ºi economiile fiindlente. Iar randamentul investiþiei (Re-turn on Investment, RoI) unei soluþiiDM este considerat, din start, ca nufoarte consistent.

O altã idee preconceputã, frecventîntâlnitã, este cã implementarea unei

soluþii de management al documentelorreprezintã un proces perturbator lanivelul întregii organizaþii. ªi care nece-sitã un efort susþinut pentru creºterearatei de adopþie în rândul utilizatorilorfinali. Cu alte cuvinte, eficienþa lanivelul întregii organizaþii scade, în-cepând din perioada de „Go Live“, ºicreºte lent, cu stagnãri pe paliere, pânãsã ajungã la un nivel superior aferentmodului de lucru anterior (respectiv,gestiunea documentelor pe hârtie).

Nu în ultimul rând, un element carescade într-o mãsurã mai mare sau maimicã atractivitatea soluþiilor de Docu-ment Management este acela cã acest tipde aplicaþii nu reuºeºte sã elimine totallucrul cu documente în format fizic.Chiar dacã dezvoltã un sistem puternicºi eficient de arhivare electronicã, afe-rent soluþiei DM, marea majoritate acompaniilor continuã sã menþinã ºi oarhivã fizicã. Decizie justificatã pentrucã, pe de o parte, condiþiile legislativepentru trecerea integralã pe arhiva elec-tronicã impun un efort financiar consi-derabil. Prin urmare, este foarte frec-

Adesea, specialiºtii IT comparã alegerea unui partenerde implementare cu cea a unui mariaj. Potenþialul clienttrebuie sã cântãreascã cu grijã calitãþile ºi defectele viitorului partener. Sã punã în balanþã beneficiile, costurile ºi riscurile ºi sã facã alegerea corectã. În cazul vendorilor de soluþii de document management, decizia este ceva mai dificilã din cauza perisistenþei percepþiei eronate asupra acestui tip de aplicaþii.

ENTERPRISEA PPLICATIONS

ECM / DM

ventã situaþia în care, pentru a face faþãcerinþelor în cazul unui control ºi/sau alunui audit, se foloseºte arhiva electro-nicã pentru a identifica rapid ºi exact undocument pe hârtie în arhiva fizicã. Pede altã parte, schimbul de documente cualte companii (parteneri, furnizori,clienþi etc.) ºi/sau organizaþii se desfã-ºoarã, oficial, pe hârtie, iar omnipotentaºtampilã reprezintã dovada incontesta-bilã a autenticitãþii unui act. Semnãturaelectronicã mai are încã de aºteptat...

Primul pas

Pertinenþa criticilor enumerate maisus este intens combãtutã de vendorii desoluþii DM cu numeroase argumente,legate de economii, creºteri de eficienþã,îmbunãtãþiri ale relaþiei cu clientul finaletc. Numãrul implementãrilor de astfelde aplicaþii creºte constant pe plan local,astfel cã dovezile beneficiilor pe care osoluþie de management al documentelorle aduce pot fi probate din ce în ce maisimplu în practicã. Lucru pe care ven-dorii îl ºi fac, încurajându-ºi clienþii sã-ºi împãrtãºeascã experienþele ºi rezul-tatele obþinute în urma implementãriicu prospecþii aflaþi în cãutarea uneisoluþii DM adecvate nevoilor lor debusiness.

Însã, din perspectiva potenþialuluiclient, procesul de identificare a uneisoluþii DM nu poate fi redus doar lacãutarea ºi gãsirea de referinþe. Chiar dacãacestea provin de la companii similare cadimensiune ºi obiect de activitate. Aºacum aminteam, procesul alegerii uneisoluþii ºi a unui partener de implementareeste unul complex, care include mai multeetape ce nu pot fi „sãrite“.

Pentru început, nu trebuie uitat –chiar dacã sarcina este delegatã de topmanagement cãtre un departament saualtul – cã un astfel de proiect trebuievândut intern. Construirea clasicului„Business Case“ nu este doar o corvoadãbirocraticã, cum este adesea perceputãatunci când deja existã acordul top-ma-nagementului pentru achiziþie ºi imple-mentare. Ci are un rol important îndefinirea obiectivelor urmãrite prin im-

plementarea soluþiei, a echipei de pro-iect, a etapelor acestuia, în precizareaclarã a bugetului ºi intervalului de timpalocat etc. Nu sunt elemente lipsite deimportanþã, iar supunerea lor atenþiei ºidezbaterii are un efect benefic în sta-bilirea elementelor definitorii pentruidentificarea soluþiei de document ma-nagement adecvate.

Comunicarea cu restul membrilorechipei selectate, care trebuie sã cuprin-dã factori de decizie din mai multe de-partamente, are un rol esenþial în aceastãprimã etapã. Evident, este dificilã reuni-rea tuturor acestora într-o echipã uni-tarã, însã meritã efortul. Pentru cã in-put-ul pe care aceste persoane îl furni-zeazã, din perspectiva departamentelorpe care le conduc, este valoros, comple-tând viziunea tehnicistã a departamen-tului IT asupra procesului, prin inclu-derea de cerinþe reale de business. Pen-tru reuºita acestei etape, specialiºtii re-comandã desemnarea ca lider al proiec-tului a unei persoane din top manage-ment, care are autoritatea necesarãobþinerii informaþiilor dorite.

Stabilirea criteriilor de selecþie

Elaborarea „justificãrii“ unui proiectde Document Magement este utilã ºidintr-o altã perspectivã: cea a modului

în care poate fi rentabilizatã efectiv in-vestiþia. În contextul economic actual,enumerarea unor generice enunþuri degenul „reducerea costurilor cu consu-mabilele cu 50%“, „scãderea cheltu-ielilor cu spaþiul de arhivare cu 40%“ sau„creºterea eficienþei utilizatorului finalcu 30%“ nu va convinge niciun departa-ment (cu atât mai puþin cel financiar!),chiar dacã existã „aprobarea ºefilor“.

Astfel de argumente, împrumutate,de obicei, din panoplia vendorilor, tre-buie transpuse pe situaþia concretã acompaniei ºi pe necesitãþile de businessale acesteia. Chiar dacã nu toate be-neficiile pot fi direct cuantificate finan-ciar – cel puþin într-o primã fazã –, prinidentificarea corectã ºi analizarea efici-entizãrilor dorite se pot stabili o serie deindicatori-cheie care se doresc a fi îm-bunãtãþiþi. ªi, mai ales, se pot identificamodalitãþi concrete de monitorizare ºimãsurare a acestor indicatori.

Se face, astfel, trecerea de la obiec-tivele generice urmãrite a fi atinse prinimplementarea respectivei soluþii DM lacerinþe specifice. Care vor fi cu adevãratutile în cererea de ofertã pe care compa-nia urmeazã sã o realizeze, pentru a ini-þia dialogul cu vendorii/partenerii deimplementare.

Generic, cererea de ofertã trebuie sãincludã:



� Cerinþe de business specifice� Scenarii de business� Arhitectura tehnicã existentã� Complianþa cu anumite standarde

ºi cerinþe de securitate� Date definitorii pentru structura ºi

design-ul soluþiei� Rolul vendorului� Termenele de timp alocate proiec-

tului� Criteriile de evaluare.Nu sunt puþine elemente, iar fiecare

dintre acestea trebuie detaliat, fãrã însãca respectiva cerere de ofertã sã capetedimensiunile unui tratat ºtiinþific. Lucrucare nu ar fi util nici vendorilor, nicicompaniei client.

Abia în etapa ulterioarã, de selecþie pri-marã a vendorilor (nu face sens cernereaîntregii pieþe de soluþii de DM), referinþeleîncep sã aibã valoarea cuvenitã. Cu amen-damentul evident cã niciuna nu poategaranta identificarea soluþiei/parteneruluiperfect. De aceea, alte criterii importanteîn aceastã etapã sunt: vechimea în piaþã,localizarea geograficã a companiei, porto-foliul de tehnologii acoperit, numãrul despecializãri deþinut, experienþa cumulatãpe o anumitã tehnologie ºi/sau verticalã,referinþe asupra serviciilor de suport ºimentenanþã oferite etc. Pot fi adãugate ºialte criterii, însã ideal ar fi sã serveascã lacrearea unei liste care sã includã undevaîntre minim 5 ºi maxim 10 vendori.

Interacþiunea cu vendorul

Primul pas pe care o companie tre-buie sã-l facã în interacþiunea cu ven-dorul sau implementatorul soluþiei estesã se convingã de faptul cã acesta a înþe-les exact cerinþele ºi scenariile de busi-ness stabilite. Modul în care aceºtia îºimapeazã soluþiile pe cerinþele formulateeste esenþial. Specialiºtii recomandãatenþie deosebitã asupra acestui aspectpentru a preîntâmpina situaþia frecventãîn care structura de business este modifi-catã pentru a corespunde soluþiei, reali-zatã sub presiunea costurilor generate depersonalizãri. Evident, ºansa de a identi-fica o soluþie care sã corespundã perfecteste redusã, însã gãsirea unei aplicaþii

care sã reducã sensibil efortul de cus-tomizare nu este imposibilã. De aceea,demo-urile pot reprezenta instrumenteedificatoare în acest sens. Cu condiþia caacestea sã fie realizate pe scenariile con-cepute ºi sã nu fie „prezentãri din cutie“.

Dupã parcurgerea acestei etape, sepoate trece la „lista scurtã“ alcãtuitã din2-3 vendori care acoperã cerinþele for-mulate ºi ale cãror soluþii corespund celmai bine. Pentru a realiza aceastã redu-cere, fiecare demo, la care ar trebui sãparticipe întreaga echipã de proiect, tre-buie analizat ºi discutat în amãnunt. Oaltã recomandare utilã venitã din parteaspecialiºtilor este de a filma demo-urilerespective, pentru a putea fi analizate înamãnunt. Este foarte posibil ca vendoriisã nu agreeze soluþia, dar ea este utilã încazul unei comparãri directe.

Insistenþa recomandãrii de a respectascenariile de business concepute þine deunul dintre atributele definitorii alesoluþiilor de document management,respectiv crearea de fluxuri de lucru(workflow-uri). Pot fi fluxuri de apro-bare, pot fi scenarii de lucru colaborativ,cu opþiuni de versionare etc., toate însãsunt configurate conform structurii in-terne a companiei ºi a mecanismelor debusiness. De aceea, este utilã construireaunor scenarii care sã corespundã cât maiexact nevoilor reale ale clientului ºi caresã nu perpetueze modelul existent dejacare se doreºte a fi îmbunãtãþit, dar nicisã nu se muleze dupã structura soluþiei.Evident, însã, cã recomandãrile ven-dorului în sensul optimizãrii nu trebuierefuzate fãrã analizarea beneficiilor pecare le-ar putea genera acestea.

În aceastã fazã, o atenþie deosebitãtrebuie acordatã costului, respectiv pre-cizarea clarã a ofertei standard ºi caremodule/add-on-uri impun cheltuieli su-plimentare. Evident, bugetul alocatproiectului are un rol decisiv în alegereasoluþiei ºi a partenerilor de imple-mentare. Un alt element care trebuieluat în calcul este cel al infrastructuriihardware aferente proiectului. Chiardacã soluþiile DM nu implicã cheltuielihardware majore, acestea nu sunt chiarinsignifiante, mãcar sub aspectul costu-

lui suportului de stocare al arhivei elec-tronice ºi al echipamentelor necesarecapturãrii/digitizãrii documentelor.

Etapa finalã

Pentru alegerea finalã, specialiºtii re-comandã, dupã discutarea în amãnuntcu vendorii a soluþiilor identificate decãtre aceºtia pentru a rãspunde cerin-þelor formulate, recurgerea tot la crite-riul demo. De aceastã datã, însã, cu per-sonalizare mult mai exactã pe scenariileºi nevoile de business ºi, mai ales, folo-sind date reale. Este o variantã maiscumpã, dar mai puþin costisitoare decâteºecul implementãrii.

În aceastã etapã, înainte de luareaunei decizii definitive se recomandã re-evaluarea ºi detalierea unor criterii dealegere amintite anterior, precum: credi-bilitatea, viabilitatea ºi stabilitatea ven-dorului; nivelul serviciilor de suport; co-munitatea de parteneri; strategia de dez-voltare a soluþiei etc. Totodatã, înþele-gerea corectã a structurii preþurilor esteesenþialã – de obicei, preþul licenþelor re-prezintã doar undeva în jur de un sfertdin costul întregului proiect (incluzândaici costurile de consultanþã, integrareaºi o parte din customizãri). Însã nu tre-buie uitat cã la acestea se adaugã ºi altecosturi, precum cele de training al uti-lizatorilor, costul serviciilor de suport,dezvoltãrile ulterioare, upgrade-urile etc.Identificarea cât mai exact posibil a unuicost total de proprietate (Total Cost ofOwnership, TCO), a unei perioade apro-ximative de amortizare a investiþiei ºi –de ce nu? – schiþarea unui calcul RoIsimplificat sunt cerinþe care se impun înaceastã etapã. Din care nu trebuie sãlipseascã, evident, negocierea finalã.

Poate pãrea un scenariu complicat, pecare puþini vendori par a fi dispuºi sã-lparcurgã. Însã nu trebuie uitat cã actualulclimat economic, care obligã companiilesã analizeze cu mare atenþie oportuni-tatea investiþiei într-o soluþie IT, acþio-neazã ºi asupra vendorilor. Care sunt dince în ce mai deschiºi ºi permisivi la cerin-þele clienþilor. Prin urmare, se poate.


ECM / DM


Mobi l i ta tea în bus iness , Mob i l i ta tea în bus iness , ma i actua lã ca n ic iodatãma i actua lã ca n ic iodatã

Cifra asta ne spune multe. Nespune, în primul rând, cã sun-tem nedespãrþiþi de telefonulmobil, care nu mai este demultdoar o simplã unealtã pentru

convorbiri telefonice, ci a fost transformatîntr-o platformã complexã de lucru.

Spre exemplu, cu smartphone-ul poþideschide televizorul acum, poþi lucra întimp real, cu alþi colegi simultan, la un do-cument Excel, folosindu-te chiar ºi defuncþiile complexe ale programului.

Avem ºi cifre oficiale, proaspete, oferitede cãtre Samsung România, care de la în-ceputul anului a ajuns la o cotã de 40% pepiaþa de smartphone-uri din România.Potrivit oficialilor acestei companii, peste600.000 de smartphone-uri se vor fi vân-dut pânã la sfârºitul anului la noi în þarã.

Mergând mai departe, într-un strat su-perior, avem la dispoziþie unelte care neajutã în viaþa de zi cu zi, în activitatea pecare o desfãºurãm la job sau care suntfolosite pe scarã industrialã. Cu alte cu-vinte, mobilitatea ne este conferitã, spreexemplu, de laptopuri, tablete PC, harduriminuscule pe care încap tera de informaþiesau proiectoare uºoare ca un laptop, pen-tru care nu ai nevoie decât de un stick dememorie ca sã-þi faci prezentãrile.

Mobilitatea la nivel de corporaþie

Lucrurile devin interesante cândtehnologia de acest gen este folositã pentrua deservi nu un om, ci sute de oameni. Mo-bilitatea este ca o gurã de oxigen pentrumarile corporaþii, care trebuie sã-ºi

adapteze rapid modul în care fac business,odatã cu schimbãrile pe care le impunepiaþa pe care activeazã.

Nevoia de mobilitate nu existã de azi,de ieri, ci de ani de zile. Avem un exem-plu. FAN Courier ese cea mai mare com-panie de curierat din România, care ad-ministreazã în toatã þara peste 60.000 deexpediþii ºi are o flotã auto de peste 1.500de maºini. Toþi angajaþii sãi, care merg peteren, sunt dotaþi cu dispozitive mobile, cuajutorul cãrora angajaþii transmit infor-maþiile cãtre un centru de date.

Mai nou, s-au inventat soluþii carecombinã mobilitatea pe care þi-o conferãtelefonia mobilã, cu mobilitatea de busi-ness, pe care þi-o conferã un cititor de co-duri de bare, spre exemplu. Un astfel dedispozitiv este HHoonneeyywweellll 66000000 SSccaann--PPhhoonnee,, ccoommeerrcciiaalliizzaatt îînn RRoommâânniiaa ddee ccoomm--ppaanniiaa SSmmaarrtt IIDD..

Device-ul acesta are la un loc maimulte tehnologii decât poate spera oricine.E smartphone, ºtie VoIP (voice over IP),are GPS ºi poate scana coduri de bare,având disponibilã tehnologia de introdu-cere a datelor în mod automat.

Nu doar producãtorii din telecom s-auadaptat cerinþelor pieþei, ci ºi producãtoriide echipamente de birou, care sunt nevoiþisã se reinventeze, practic. Un exemplu esteHP, unul dintre cei mai mari producãtoridin lume de echipamente de imprimare.

Imprimantele s-au înfrãþit cu cloud-ul

HP a lansat în urmã cu un an, ceea ceînseamnã cã pentru piaþa româneascã este

o tehnologie nouã, un nou tip de impri-mante, care pot fi folosite prin simpla tri-mitere a unui e-amail sau în mod wireless.

“Utilizatorul nu mai este legat de unanumit spaþiu fizic, de infrastructura IT saude echipamente pe care este stocatã infor-maþia pe care doreºte sã o imprime”, a de-clarat recent RRaadduu NNeeggooeessccuu,, LLEESS GGTTMMUULLeeaadd,, HHPP IIPPGG RRoommâânniiaa..

S-a ajuns atât de departe, încât noiletehnologii permit, spre exemplu, memo-rarea de cãtre imprimantã a tuturorsarcinilor de imprimare, venite pe Inter-net, prin intermediul e-mail-ului, ºi vali-darea lor, adicã imprimarea efectivã, numaidupã ce utilizatorul introduce un cod PIN.

Nu mai este nevoie de drivere specialepentru echipamentul hardware, totul seface din cloud. Imprimantele au devenitindependente de calculatoare, care suntprin definiþie puncte fixe de lucru.

Farmecul soluþiilor de imprimare dincloud este cã sunt accesibile oricãrui tip defirmã, de la cele mici ºi mijlocii, pânã lamarile corporaþii. Dacã un utilizator indi-vidual vrea sã-ºi cumpere un astfel deechipament, nu trebuie sã scoatã din buzu-nar decât aproximativ 300 lei. Evident, încazul unei corporaþii, vorbim de o soluþiededicatã de imprimare la nivelul com-paniei, care poate costa chiar ºi sute de miide euro.

Mobilitatea, chiar ºi la nivel de com-panii, a ajuns sã presupunã simultan douãlucruri esenþiale: ne miºcãm ºi în tot acesttimp se miºcã ºi lumea cu noi, direct influ-enþatã chiar de noi.

� EMIL IAN NEDELCU

Aproape 80% dintre români îºi verificã dispozitivul mobil înainte de a pleca de labirou, potrivit unui sondaj realizat de cãtrecompania Intel România, realizat în þaranoastrã ºi în alte 15 þãri din regiunea Europa, Orientul Mijlociu ºi Africa.


Angajatul mobil este angajatulhiperconectat. Are acces întimp real la toate aplicaþiile debusiness de care are nevoie,ERP, CRM, WMS, SFA,

WFMS etc. Poate emite/printa facturi in-stant, poate încasa facturi, poate executacomenzi ºi accesa stocuri, poate oferi in-formaþii comparative despre produselecompaniei ºi cele existente pe piaþã, poateinstrui în timp real forþa de vânzãri de peteren ºi poate rãspunde solicitãrilor prim-ite de la clienþi pe multiple canale de co-municare, poate verifica etapele echipa-mentelor aflate în mentenanþã, dacã ºicând au fost livrate piesele de schimb,când s-au facut reparaþii ºi verificãri aleunor instalaþii, cine ºi când a realizat o lu-crare pe teren, costurile totale de deþinerea unor echipamente, etc.

Trei echipamente mobile industriale deultimã generaþie, lansate ºi recomandate înultimele douã luni de specialiºtii companieiSmartID Dynamics , oferã o astfel de com-

plexitate ºi contribuie la creºterea produc-tivitãþii angajaþilor, la reducerea costurilorcu investiþiile ºi mententanþa echipa-mentelor.

MMoottoorroollaa EETT11 este prima tabletã indus-trialã cu android care rãspunde unei nevoide securitate absolutã a informaþilor dinorice business. Include funcþionalitãþispecifice mediului de afaceri, precum scan-ner de coduri de bare, cititor de benzi mag-netice, douã camere foto ºi are integratefuncþionalitãþi specifice echipamentelorcomerciale – telefon, email, etc. ET1 esteechipatã cu tehnologie de protecþie ºi accespe bazã de parolã ce permite folosirea aces-teia de cãtre mai mulþi membri ai uneiechipe. Parcul de echipamente al uneicompanii poate fi redus prin folosireatabletelor Motorola ET1 cu cca 40%.

HHoonneeyywweellll DDoollpphhiinn 66000000 este unsmartphone care combinã în mod inteli-gent funcþionalitãþile unui telefon mobil cucele ale unui computer mobil industrial cuscanner de coduri de bare integrat. Honey-

MEGATREND ÎN MOBILITATE– ANGAJATUL PRODUCTIV ESTE

MOBIL ªI HIPERCONECTAT

Pe mãsurã ce echipamentele industrialedevin din ce în ce mai complexe dinpunct de vedere al tehnologiilor dez-voltate ºi din ce în ce mai simplu defolosit din punct de vedere al funcþiona-litãþilor incluse, tot mai mulþi angajaþiajung sã fie hiperconectaþi. Graniþa din-tre echipamentele comerciale ºi echipa-mentele industriale s-a micºorat deja vizibil odatã cu nevoia ºi disponibilitateaangajaþilor de a accesa informaþii ori-unde ºi oricând este necesar. La fel audispãrut ºi graniþele tradiþionale dintrebirouri ºi operaþiunile din teren. Anga-jatul mobil, indiferent de domeniul încare lucreazã – în logisticã ºi transpor-turi, poºtã, sãnãtate, utilitãþi, telecom,producþie, vânzãri, servicii în teren – are nevoie de acces instant, rapid, eficient la o multitudine de resurse care îl ajutã sã rãspundã tot mai promptunor clienþi extrem de bine informaþi.

Motorola ET1


TECHNOLOGY

MOBILITATE

well Dolphin 6000 deþine toate instru-mentele necesare pentru automatizareaoperaþiunilor de colectare a datelor pe te-ren, este echipat cu cele mai noi funcþio-nalitãþi destinate colectãrii informaþiilor,imaginilor ºi comunicãrii în timp real, ceeace îl face extrem de util angajaþilor care lu-creazã în vânzãri, curierat, utilitãþi, securi-tate sau pe o parte de logisticã.

MMoottoorroollaa WWTT44009900 VVOOWW este un com-puter mobil, hands free cu control vocal,care permite angajaþilor sã transporte di-verse obiecte în timp ce interacþioneazãvocal cu echipamentul prin intermediulunor aplicaþii extrem de performante. Re-duce erorile specifice proceselor din indus-tria de logisticã ºi contribuie cu succes lareducerea costurilor ºi la creºterea produc-tivitãþii angajaþilor. Include funcþionalitãþide scanare a codurilor de bare 1D/2D, su-port pentru recunoaºterea vocii, motoarede transfer text-în-vorbire (text-to-speech), voice-over-WLAN (VoWLAN).

ZZeebbrraa RRWW 442200 este idealã pentru print-area facturilor ºi chitanþelor pe teren. Cuun design ergonomic, este extrem de uºoa-rã ºi are dimensiuni reduse. Este robustã,oferã o calitate a printãrii excelentã, per-mite o multitudine de opþiuni wireless,

cititor de carduri, accesorii integrate cumsunt suportul pentru maºinã ºi încãrcã-torul. Cu o interfaþã intuitivã, uºor defolosit, poate printa fiºe pentru service peteren, chitanþe POS, etichete de identifi-care a mijloacelor fixe, diverse etichetespecifice laboratoarelor, spitalelor ºi poli-cliniclor, tickete, legitimaþii temporare,citaþii etc. În plus, tehnologia de printaretermalã este o soluþie ieftinã ºi fiabilã pen-tru printarea pe teren.

O caracteristicã a acestor echipamenteeste aceea cã sunt construite pentru a fifolosite în medii dificile de lucru - cãldurãsau frig, noroi, praf ºi umiditate crescute,cãderi repetate de la mare înãlþime. Acestlucru înseamnã cã sunt mult mai rezistentedecât echipamentele comerciale, au o du-ratã de viaþã mult mai mare, costul total dedeþinere fiind mult mai mic. Sunt echipatecu baterii rezistente ce permit menþinereaproductivitãþii pe întreaga duratã a unuischimb de lucru. De asemenea, manage-mentul, actualizarea ºi diagnosticarea serv-ice-ului pentru echipamentele mobileaflate într-o reþea pot fi realizate central-izat, dintr-o singurã locaþie. Personalul ITpoate pregãti echipamentele ºi accesoriilepentru folosirea iniþialã, iar update-urilenecesare, complianþa cu politicile presta-bilite, monitorizarea ºi verificarea aplicaþi-ilor, precum ºi rezolvarea problemelor defuncþionare eronatã, pot fi realizate de ladistanþã.

Integrate cu aceste echipamente demare performanþã sunt aplicaþiile detrasabilitate, automatizarea proceselor delivrare ºi încasare facturi, curierat, manage-mentul activelor sau managementul de-pozitelor. “Cu ajutorul unei aplicaþii careautomatizeazã procesele de livrare ºi în-casare a facturilor unei tablete MotorolaET1 sau a unui smartphone HoneywellDolphin 6000 ºi a unei imprimante mobile,fie ea Zebra RW 420 sau QLN 320, un an-gajat poate emite facturi ºi chitanþe ºi poateîncasa pe teren sumele aferente unorabonamente, servicii de mentenanþã,livrãri la domiciliul clienþilor etc. Operaþi-unea este extrem de simplã. Soluþia SmartCash de la SmartID este instalatã pe un ter-minal mobil, automatizând complet fluxuloperaþional. Aplicaþia preia informaþiile

necesare direct din ERP, le stocheazã înbaza de date a aplicaþiei back-office, rea-lizeazã transferul informaþiilor cãtre termi-nalele mobile ºi înregistreazã livrãrile ºi în-casãrile cu ajutorul tehnologiei codurilorde bare. La final, informaþiile colectate suntanalizate ºi furnizate sub forma unorrapoarte referitore la ce/câte activitãþi audesfãºurat angajaþii de pe teren, ora de executare a activitãþilor, sau ce date aucules/introdus - încasãri, clienþi vizitaþi, ra-port borderou etc. O astfel de soluþie poatesuporta pânã la sute de utilizatori simul-tani, în timp ce contribuie la creºterea pro-ductivitãþii angajaþilor ºi a cashflow-uluicompaniei ºi la reducerea costurilor totalede deþinere a echipamentelor”, declarãRRoommeeoo IIaaccoobb,, MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr,, SSmmaarrttIIDDDDyynnaammiiccss,, RRoommâânniiaa..

Indiferent de ce nevoi de automatizarea operaþiunilor din teren ar putea avea ocompanie - de la planificarea, evaluarea,achiziþia echipamentelor, implementareade soluþii complexe de mobilitate ºi pânã lasuportul acordat echipelor interne - com-pania SmartID Dynamics poate oferi soluþiide mobilitate complete, cu suportul celormai avansate tehnologii mobile existenteîn acest moment pe piaþã. Rezultatul este osoluþie complet personalizatã, care creºteproductivitatea angajaþilor în timp ce re-duce agresiv costurile de achiziþie a echipa-mentelor ºi soluþiilor. Cu ajutorul soluþiilordezvoltate de SmartID Dynamics, parculde echipamente ºi costul total de deþinereal acestuia se reduce cu peste 40%.


Zebra RW 420

Honeywell Dolphin 6000

MARKET WATCH | 15 OCTOMBRIE - 15 NOIEM-30

Entitãþile de cercetare din România pãrã-sesc perioada romanticã, în care rezul-tatele R&D erau în principal vizibile prinafiºe ºi postere, ºi încep sã se conectezela principiile unui curent de tip realist,pragmatic, în care supravieþuirea ºi perfor-manþele lor depind de identificareapartenerilor potriviþi ºi de capacitatea deadaptare la necesitãþile concrete de dez-voltare ale mediul economic ºi social.Cercetarea româneascã a înþeles impor-tanþa valorizãrii dimensiunii antreprenori-ale ºi, la ediþia din acest an a Salonului,s-a prezentat aproape exclusiv cu produse,tehnologii ºi servicii ce au sau pot avea oaplicabilitate rapidã în plan comercial.

Cercetarea autohtonã nu puteasã reziste în sine prin ex-ploatarea cu preponderenþã a dimensiunii fundamentale.Noul context economic ºi-a

pus amprenta asupra instituþiilor cu ac-tivitate de cercetare, determinând o selecþie naturalã, vizibilã la nivelul

Salonului, oglindã destul de fidelã aschimbãrilor ºi reformelor din cer-cetarea româneascã. Astfel, institutelecare au pus în ultimii ani accentul pe partea aplicativã a cercetãrii sunt în picioare ºi au putut merge la Salonpentru a-ºi prezenta rezultatele ºi a gãsi parteneri noi, din rândul firmelorparticipante la TIB, în timp ce multealte entitãþi R&D ºi-au restrâns laminim spaþiul de expunere sau au dis-pãrut complet din peisajul târgului.

Cercetãtorii, îndemnaþi sã devinã antreprenori

Conºtient de faptul cã deschidereaentitãþilor de cercetare cãtre piaþã produce în mod cert rezultate ºi pro-gres, pprreeººeeddiinntteellee AAuuttoorriittããþþiiii NNaaþþiioo--nnaallee ppeennttrruu CCeerrcceettaarree ªªttiiiinnþþiiffiiccãã((AANNCCSS)),, DDrraaggooºº CCiiuuppaarruu, a accentuatîn deschiderea evenimentului necesi-tatea strângerii parteneriatelor cu in-dustria: „Salonul Cercetãrii este moment

Sa lonu l Cercetãr i i Sa lonu l Cercetãr i i s-a desch is cãt re economia rea lãs-a desch is cãt re economia rea lã

·La ediþia 2011 au fost expuse doar produsele ºi tehnologiile vandabile

Dragoº Ciuparu, preºedinte ANCS


CERCETARE

EVENIMENT

de bilanþ ºi, totodatã, o bunã oportunita-te pentru ca investiþia guvernului Româ-niei în cercetare ºtiinþificã sã se trans-forme în produse, tehnologii ºi serviciinoi cãtre piaþã, în prosperitate pentrueconomia naþionalã ºi pentru societate.La aceste expoziþii, cercetãtorii românivin cu cele mai interesante ºi avansateproduse dezvoltate în laboratoare ºi înatelierele de creaþie. Sperãm sã se întâl-neascã cu firmele prezente în cadrul Târ-gului Internaþional Bucureºti ºi sã creezerelaþii de parteneriat, de preluare a ino-vaþiilor cãtre diverse industrii ºi de pro-pulsare cãtre o piaþã a produselor cu va-loare adãugatã mare. Sperãm sã le vedemîn foarte scurt timp pe rafturi în maga-zine, în gospodãriile oamenilor, sub for-ma de bunuri de larg consum, care vordetermina crearea de noi locuri de mun-cã, venituri la bugetul de stat, închidereaciclului investiþiei publice în cercetare.”

Într-un interviu acordat revisteiMarket Watch dupã vizitarea Salonului,Dragoº Ciuparu a subliniat cã este vitalca Institutele de Cercetare ºi Univer-sitãþile sã-ºi dezvolte competenþeleantreprenoriale pentru a-ºi securiza viitorul.

Sunteþi inginer chimist. Aþi descoperit în laboratorul ANCSsubstanþa care poate lega cercetareade industrie pentru a duce mai repedepe raft rezultatele R&D?

Dacã multã vreme ANCS a aplicatalchimia pentru a gãsi aceasta formulã,acum avem o abordare pe principii ºti-inþifice pentru a ajunge unde ne dorim.Sigur cã o dozã de necunoscut, de riscexistã în continuare, încercãm în schimbsã o minimizãm, sã avem în permanenþãfeed back din comunitate, pentru avedea care sunt progresele înregistrate ºipentru a ne apropia de dezideratulcooperãrii reuºite dintre cercetare ºi in-dustrie. În acest sens, încercãm sã creãmun lanþ natural, prin finanþarea acelorproiecte care au interes direct, manifestºi susþinut financiar de beneficiarii dinzona industrialã, astfel încât, în cadrulProgramului Parteneriate, proiectelecare au o cofinanþare din zona industri-alã vor primi bugete mai mari.

Aþi fãcut turul Salonului. Ce v-a plãcut?

Mi-a plãcut cã oamenii sunt, în gene-ral, optimiºti, încep sã discute unii cu alþii

ºi cautã toþi parteneri pentru a-ºi transferarezultatele. Bunãoarã USAMV din Clujface gogoºi de mãtase ºi a descoperit cãINCD Textile ºi Pielãrie are o maºinã caretrage firul de mãtase din gogoºi de mãtaseºi produce firul folosit la confecþii… Sigurvor coopera în viitor. De asemenea, amconstatat cã tot mai multe entitãþi de cer-cetare au reuºit sã aplice rezultatele pecare le au, cum este de exemplu ICPE-CA,care are multiple transferuri în zona co-mercialã, dar ºi COMOTI, INCD Textileºi Pielãrie, USAMV Cluj etc. Este evidentcã se intrã într-o logicã a antreprenoria-tului, a marketingului, a valorificãrii lu-crului pe care îl facem.

Care este principalul mesaj pe caredoriþi sã-l transmiteþi cercetãtorilor?

Mesajul meu cãtre întreg mediul decercetare românesc este de a învãþa sã-ºidezvolte abilitãþile antreprenoriale, de aînvãþa sã valorifice ceea ce produce,pentru ca investiþia pe care statul o faceîn activitatea de cercetare ºi potenþialulideilor comunitãþii ºtiinþifice sã nu se piardã. ªcolitul într-ale afacerilor ºi marketing-ului este o direcþie impor-tantã de urmat.

CCoonnssttaannttiinn EEnnããcchhiiooiiuu,, ccoonnssiilliieerr AANNCCSSººii oorrggaanniizzaattoorruull eeddiiþþiieeii ddiinn aacceesstt aann aa SSaa--lloonnuulluuii CCeerrcceettããrriiii, a confirmat necesitateacuplãrii la aceastã tendinþã: „Pe lângã dez-voltarea departamentelor de marketing,instituþiile de cercetare trebuie sã formezeoameni care sã facã o cercetare a pieþeimai agresivã, orientatã cãtre a vinde sau acumpãra idei noi, cãtre stabilirea de noicontacte ºi consolidarea relaþiilor cumediul de afaceri. Majoritatea manage-rilor au înþeles aceastã paradigmã o datãcu scãderea finanþãrii de la buget. În con-secinþã, au încercat sã se deschidã cãtrepiaþã ºi sã gãseascã soluþii de a atrage in-vestiþii în cercetare din zona privatã. Deexemplu, toate produsele expuse la Salonde Institutul de Mecatronicã sunt dejavândute cãtre beneficiari, companii mari,

precum Dacia Piteºti sau Transgaz. Avemºi situaþia în care o serie de institute auproduse foarte bune, dar nu ºtiu sã le punãîn valoare, nu ºtiu sã-ºi vândã marfa sausã-ºi gãseascã partenerii de drum potriviþi.Este nevoie de culturã antreprenorialã, demai multe eforturi în aceastã direcþie“.

Format

În acest an, Salonul Cercetãrii a foststructurat pe nouã domenii: Energie;Nanomateriale, Nanotehnologii, Meca-tronicã; Viaþã, Sãnãtate; Alimentaþie,Agriculturã, Biotehnologii; Mediu, Dez-voltare durabilã; Tehnologia informaþi-ilor ºi a comunicaþiilor; Transporturi,Urbanism; Securitate, Spaþiu, Aeronau-ticã; Servicii pentru cercetare. Constantin Enãchioiu, consil ier ANCS


CERCETARE

EVENIMENT

La standuri au fost prezente InstituteNaþionale de Cercetare, Universitãþi,firme private de cercetare ºi firme incu-bate. Au fost ºi absenþe notabile, dinrândul universitãþilor de categorie A ºidin partea unor entitãþi cu rezultate re-marcabile, cum este Institutul VictorBabeº, ai cãrui cercetãtori au descoperitun nou tip de celule, telocitele, invenþieapreciatã în mod deosebit pe plan mon-dial.

Datoritã desfãºurãrii Forumului Ino-vãrii într-un pavilion alãturat, întâlnirilede brokeraj s-au desfãºurat în acest an încadrul acestui eveniment. De altfel, pen-tru a facilita schimbul de informaþii ºigãsirea de parteneri, ANCS a pus la dis-poziþia institutelor baza de date cufirmele prezente la TIB.

Organizatorii nu au impus ex-pozanþilor sã vinã doar cu produse dez-voltate în ultimul an, aceºtia expunândîn schimb produsele pe care le-au con-siderat cele mai atractive, în acest mo-ment, pentru a fi preluate, absorbite decãtre piaþã.

Noutãþi

La standul IINNCCAASS au existat o seriede noutãþi atractive pentru industriaaeronauticã. În primul rând, noua capa-citate de dezvoltare tehnologicã oferitãde pprriimmuull llaabboorraattoorr aaeerriiaann ppeennttrruucceerrcceettããrrii ddee mmeeddiiuu îînn rreeggiissttrruu cciivviill, careeste în momentul de faþã o aeronavã deultimã generaþie, ce deschide pentru in-

stitute o direcþie de dezvoltare foartenouã. „Tehnologiile care sunt îmbarcatepe o astfel de aeronavã reprezintã vârfultehnologiei în domeniu în lume. În Eu-ropa, doar România ºi alte 5 þãri au unastfel de echipament, ce este capabil sãfacã o serie de cercetãri unice”, ne-a in-format CCããttããlliinn NNaaee,, ddiirreeccttoorruull ggeenneerraallIINNCCAASS. Existenþa interesului pentrudezvoltarea unei aeronave de ºcoalã ºiantrenament de nouã generaþie a deter-minat INCAS sã prezinte un ddeemmoonnssttrraa--ttoorr aaeerriiaann ce poate deveni util pentrupoliþia aerianã. „Al treilea lucru de caresuntem mândri este o altã capacitateunicã pe care o avem ca institut. Estevorba de iinnssttaallaaþþiiiillee ddee eexxppeerriimmeennttaarree îînnddoommeenniiuull mmeeccaanniicciiii fflluuiiddeelloorr, ttuunneelleelleeaaeerrooddiinnaammiiccee. Teoretic, succesul INCASpe plan internaþional este asigurat înmomentul de faþã de exploatarea acestorinstalaþii experimentale, marea industrieaeronauticã cumpãrând servicii de lanoi, oferite pe baza acestor echipa-mente.”

Noutãþile IICCSSII RRmm.. VVââllcceeaa au fostlegate de dezvoltarea zonei de uuttiilliizzaarreeaa hhiiddrrooggeennuulluuii ccaa ssuurrssãã ddee eenneerrggiiee rree--ggeenneerraabbiillãã. Vizitatorii au putut vedeaun echipament care, prin utilizareaunui stocator de hidrogen, poateasigura independenþa energeticã a uneireºedinþe izolate, care are în compo-nenþã patru persoane, prin furnizareatimp de o lunã de energie electricã ºitermicã. „Perspectivele încurajatoaresunt cã vom produce o energie elec-tricã care va fi curatã, ecologicã ºi care,în 3-4 ani, va fi concurentã pentru en-ergia clasicã. La ediþia din acest an aapãrut interesul faþã de utilizarea ener-giilor neconvenþionale, existã o pre-ocupare comunã mai multor institutepentru a gãsi surse noi de energie, fieîn zona eolianã, fie în zona câmpurilorde celule fotovoltaice. În acest sensvom pune ºi bazele unui parteneriat cuun grup de experþi chinezi, sursele deenergie regenerabilã devenind o di-recþie importantã de dezvoltare pentru

noi”, a declarat IIooaann ªªtteeffããnneessccuu,, ddiirreecc--ttoorruull ggeenneerraall IICCSSII RRmm VVââllcceeaa.. Institu-tul a prezentat ºi ultimele noutãþi dinzona utilizãrii fuziunii ca sursã de energie, în principal soluþii pentruadoptarea unor scheme tehnologicemult mai fiabile, mult mai sigure.

Potrivit ddiirreeccttoorruulluuii ggeenneerraall WWiill--hheellmm KKaappppeell,, IICCPPEE--CCAA a expus cinciproduse complet noi. Un eelleeccttrroommaaggnneettsstteeeerreerr pentru producerea fascicolelorîncãrcate electric, produs cu care insti-tutul este în consorþiul FAIR ºi pe care îlva livra în urmãtorii ani în 60 de exem-plare, a cãror valoare se ridicã la 4,5 mi-lioane de euro. Al doilea produs nou esteun ffiillttrruu ddee ddiiooxxiidd ddee ccaarrbboonn,, capabil sãpurifice orice fel de gaz ºi sã se regene-reze imediat, putând merge în continuuprin regenerarea uneia sau a alteia dintrebaterii. Al treilea produs este un bbiioo--rreeaaccttoorr predat în producþie unei societãþi

Cãtãlin Nae, director general INCAS

Ioan ªtefãnescu, director general ICSI Rm. Vâlcea

Wilhelm Kappel, director general ICPE-CA


CERCETARE

EVENIMENT

comerciale, care îl oferã gospodãriilorþãrãneºti pentru a-ºi scãdea cheltuielilegenerate de cumpãrarea aragazului ºigazului necesar în bucãtãrie. A patranoutate este o mmaaººiinnãã ffaarraaddaayy uunniippoollaarrããcare genereazã intensitãþi mari de curentelectric la tensiuni relativ mici ºi carepoate fi folositã pentru generarea decâmpuri magnetice foarte intense. Ul-tima noutate, pentru care ICPE-CA aprimit pentru 2010 ºi premiul AGIRpentru transfer tehnologic, este un ccaauu--cciiuucc ffooaarrttee rreezziisstteenntt ddeessttiinnaatt uunnoorreettaannººããrrii llaa cceennttrraalleellee nnuucclleeaarree eelleeccttrriiccee,tehnologia fiind transferatã la Roseal dinOdorheiu Secuiesc, fabricantul acestorgarnituri pentru Cenavodã.

NNoouull ddiirreeccttoorr ggeenneerraall aall IIMMTT-- BBuu--ccuurreeººttii,, RRaalluuccaa MMüülllleerr,, a adus la Salon, cutitlu de noutate: uunn rreecceeppttoorr mmiiccrroopprreelluu--ccrraatt bbaazzaatt ppee tteehhnnoollooggiiii MMEEMMSS aallee ººiiGGaaAAss (cu integrare hibridã ºi respectivmonoliticã) utilizat în cadrul unui sistemde determinare a vitezei faþã de sol la au-tomobilele de teren; uunn rreezzoonnaattoorr ddee mmii--ccrroouunnddee capabil sã detecteze hibridizareaADN pentru o alarmã timpurie a unorboli severe; aanntteennee ddee uunnddee mmiilliimmeettrriicceeppee mmeettaammaatteerriiaallee ppee ssuubbssttrraatt ddee ssiilliicciiuurealizate în configuraþie CompositeRight/Left-Handed (CRLH), dintr-o com-binaþie de condensatoare interdigitale înserie ºi inductoare CPW, operând la 38GHz.

IINNCCDD TTuurrbboommoottooaarree CCOOMMOOTTII a cap-tat atenþia cu douã premiere: un ggrruupp eexx--

ppaannddeerr eelliiccooiiddaall -- ggeenneerraattoorr eelleeccttrriicc desti-nat producerii de energie electricã în in-stalaþiile proprii sau de alimentare a unorreþele zonale de distribuþie gaz natural(staþii SRM). Echipamentul va avea avan-tajele compresoarelor cu ºurub: eficienþaridicatã, costuri de întreþinere reduse da-toritã fiabilitãþii foarte bune, piese puþineîn miºcare ºi, nu în ultimul rând, preþcompetitiv; ccoommpprreessoorruull ccuu ººuurruubb ccuu pprree--ssiiuunnee mmaarree ddee rreeffuullaarree 4455 bbaarraa,, alt produsrealizat la scurt timp dupã ce COMOTI afost certificatã ca fabricant, sub licenþã, decompresoare cu ºurub tip CU, în aprilie2010.

În spijinul exemplificãrii conceptuluide agriculturã de precizie, IINNCCDD ppeennttrruuMMaaººiinnii ºi IInnssttaallaaþþiiii ddeessttiinnaattee AAggrriiccuullttuurriiiiººii IInndduussttrriieeii AAlliimmeennttaarree – IINNMMAA aprezentat o inovaþie menitã sã facã maiuºoarã viaþa fermierilor. INMA a creat oppllaattffoorrmmãã mmoobbiillãã ppeennttrruu ccaarrttaarreeaa ssoolluulluuii,,ce permite analiza în timp real a calitãþiiterenurilor agricole, pe bazã de spectrofo-tometrie (infraroºu apropiat), identificândcarenþele, elementele chimice existente -compoziþie, cantitate, proporþia în care segãsesc -, umiditatea etc, Fermierii îºi potda astfel seama ce tip de culturi sepreteazã pe solul respectiv, în ce perioadã,cu ce tip de resurse ºi îºi pot organiza unbusiness plan pornind de la elementelefoarte concrete, ºtiinþifice. “Pe baza ana-lizei generate de acest echipament perfor-mant se pot realiza hãrþi ale producþiei, sepoate estima producþia la hectar pentruun anumit tip de culturã, se poate estimanumãrul de maºini necesare recoltãrii,mãrimea depozitului necesar, numãrulpartenerilor pentru plasarea mãrfii etc.Acest sistem ajutã fermierii sã obþinã plusvaloarea doritã ºi sã poatã sã facã o rotaþiea culturilor de aºa naturã încât sã menþinãnivelul de conservabilitate a terenului”,ne-a explicat IIoonn PPiirrnnãã,, ddiirreeccttoorruull ggeenneerraallIINNMMAA. Institutul a expus ºi o soluþie deplantare rapidã a perdelelor de protecþie(arboreþi, tufiºuri) în calea curenþilor deaer, a nisipurilor sau îngheþurilor, curesurse minime, propunându-ºi sã rezolve

problema schimbãrilor climatice ºi amenþinerii calitãþii solurilor în urma de-friºãrilor ºi a dispariþiei perdelelor natu-rale de protecþie în sudul României.

Oportunitate

Salonul Cercetãrii se apropie de ozonã a normalitãþii. Nu este coloratã,este mai puþin orientatã cãtre aparenþe,defilare ºi imagine, dar este mult mai bo-gatã în ceea ce înseamnã urmarea in-stinctelor ºi principiilor de businesscorecte. Acelea de a reuºi, de a performa,de a-ºi atinge interesele de tip comercial,de a intra în rezonanþã ºi simbiozã cu di-versele industrii, cu economia realã. In-stituþiile de cercetare încep sã nu maivinã la expoziþii din obligaþii contrac-tuale faþã de o anumitã finanþare sauproiect, ci pentru cã au un plan de dez-voltare ºi doresc sã implice în activitãþilelor ºi alþi parteneri. Pentru cã încep sãdevinã tot mai mult axate pe capabi-litãþile pe care le pot dezvolta, pe multi-plicarea ºi valorificarea lor. Pentru cãvor sã aibã un viitor ºi îºi doresc sãprindã urmãtoarele ediþii ale Saloanelorde Cercetare, la care se prevede cã vorajunge doar instituþiile de elitã. Un tipde triere naturalã, determinatã de crizafinanciarã, a dus la dispariþia din peisajulSalonului a entitãþilor care nu au creatproduse vandabile. Gol care poate con-stitui o bunã oportunitate pentru a seface reforma în cercetarea româneascã.


Raluca Müller, director general IMT- Bucureºti

Ion Pirnã, director general INMA


DE LA INVENTIKINVENTIKaa 2011, 2011,

LA SCIENCE HALL OF FSCIENCE HALL OF FAME AME

Adoua ediþie a Salonului Tine-rilor Inventatori, INVENTIKa2011, a reunit proiectele a 40de elevi, studenþi ºi tineri cer-cetãtori din Bucureºti, Braºov,

Cluj-Napoca, Galaþi, Iaºi, Suceava, Timi-ºoara ºi Vâlcea. Invenþiile lor au adus înatenþie teme ºi domenii variate, de laprocedee de fosfatare a pieselor de fier lacarcasa ecologicã de calculator, softuri ºijocuri educaþionale, sisteme de simularein vitro a tractului gastrointestinal orisisteme de comandã ºi control al uneiaeronave fãrã pilot, super-magneþi, chi-rurgie, roboticã sau protecþia mediului.

Au fost prezentate mai multe in-venþii ca anul trecut. Vizita standurilora creat o stare plãcutã ºi nu puþini aufost cei care au spus cã parcã ºi viitorulpare mai sigur cu tineri ca ei. Poate cãde aceea Adrian Curaj, directorul ge-neral al Unitãþii Executive pentru Fi-nanþarea Învãþãmântului SuperiorCercetãrii Dezvoltãrii ºi Inovãrii,spunea la festivitatea de premiere cãsunt „cu adevãrat seminþe pentru vi-itor”.

Câºtigãtori au fost cei care au partici-pat, dar ºi cei care au avut ºansa sã le vadãinvenþiile. S-au ales învingãtorii ºi s-auacordat premii ºi menþiuni la douã cate-gorii de studii, liceale ºi universitare. Fie cãa fost vorba de bila care, pur ºi simplu,leviteazã pe baza proprietãþilor magneþilorputernici – invenþie realizatã de AmarieiCornel, Felix Liviu, Soare Rãzvan ºi Zam-fira Mircea, elevi la Liceul Internaþional deInformaticã Bucureºti, sub coordonareaprof. Graþiela Goruneanu -, de sistemul depilot automat cu care era dotat un avion demici dimensiuni - realizat de echipa for-matã din tinerii Anton ªtefan, Apopei Cor-neliu, Ciupercã Emilian, Drãguþ George,Gogu Ioana, Mihãilescu ªtefan, Sima An-dreea ºi Soltuzu Liviu, de la Facultatea deInginerie Aerospaþialã din cadrul Univer-sitãþii Politehnica Bucureºti, aflaþi sub co-ordonarea conf. dr. ing Petriºor-ValentinPârvu -, de epurarea mecano-biologicã aapei uzate cu mare încãrcare de poluanþi -invenþie realizatã de Mandiº Ioana Corinade la Universitatea Politehnica din Bu-cureºti -, de harpa invizibilã – invenþie re-alizatã de Iusan Andrei ºi Marinescu Liana,

sub coordonarea prof. Ionuþ Cotoi, de laCentrul de Creaþie Tehnicã pentru Tineret- sau de robotul care, în funcþie de untraseu stabilit, se opreºte în dreptul uneiplante ºi colecteazã date despre umiditateasolului ºi temperatura mediului ambiant -invenþie realizatã sub coordonarea prof.Stanca Cãtãlina de elevii Florescu Adrian-Cosmin ºi Borº Ana-Simona de la ColegiulNaþional “Al. I. Cuza” din Galaþi.

INVENTIKa 2011 a avut însã ºi un altfel de câºtigãtor: Ionuþ AlexandruBudiºteanu (17 ani), elev la ColegiulNaþional „Mircea cel Bãtrân” din Rm. Vâl-cea. Pentru cele trei invenþii cu care a par-ticipat a câºtigat patru premii: PremiulAsociaþiei Române pentru Transfer Tehno-logic ºi Inovare (AROTT), Premiul specialal Fundaþiei Dan Voiculescu, Marele Pre-miu INVENTIKa 2011 acordat de UEFIS-CDI ºi Premiul I la categoria studii liceale,distincþie acordatã tot de UEFISCDI, orga-nizatorul salonului împreunã cu ANCS.

Invenþia sa, numitã Brain ComputerInterface, a fost distinsã cu Marele Pre-miu. Pe scurt, este vorba de o lucrare careare drept scop punerea la punct a unuiencefalograf cu 16 canale, achiziþia ºiprocesarea informaþiei - cu ajutorul unuisoft creat tot de el - precum ºirecunoaºterea unor amprente ale sem-nalelor cerebrale corespunzãtoare unoracþiuni obiºnuite, de genul miºcãrii

CERCETARE

EVENIMENT

Amintindu-ºi de perioada de cãutare a celui mai potrivit material din care sã realizeze fila-mentul becului, Thomas Edison scrie cã l-a ales dupa testele realizate asupra a nu mai puþinde 6.000 de plante. Probabil cã acesta a fost sâmburele din care a încolþit celebra sa afir-maþie, potrivit cãreia geniul este 1% inspiraþie ºi 99% transpiraþie. Prin urmare, nu e greusã ai idei, ci sã le pui în practicã. Dupã 100 de ani de la invenþia becului, formularea sa paresã fi cãpãtat ºi dimensiunea ei dualã, în aºa fel încât amândouã formeazã un tot care dão mãsura a progresului în cercetarea ºtiinþificã. Prin urmare, schimbãm ordinea în care aparprocentele ºi, þinând cont de ambele formulãri, obþinem o foarte posibilã caracterizare a vi-itorului în ºtiinþã. Cel puþin aºa au arãtat tinerii inventatori participanþi la Salonul INVENTIKa2011. De aici ºi pânã la celebritate sunt mai mulþi paºi, dar cu certitudine unul dintre aceºtiapresupune saltul în The Science Hall of Fame, cum s-a întâmplat cu proiectul unui studentromân care studiazã la Harvard.

Ionuþ Alexandru Budiºteanu


CERCETARE

EVENIMENT

mâinilor, recunoaºterii pozelor sau aemoþiilor puternice. BrainPort – humancomputer interface, a doua sa invenþie,este o metodã care permite vizualizareadatelor captate de o camerã web pe o ma-trice senzorialã plasatã pe limbã. Dispo-zitivul prezintã mare potenþial de folosireîn cazul persoanelor cu deficienþe devedere. Pasionat de informaticã, îndrãgos-tit de carte ºi de învãþãturã, IonuþBudiºteanu dezvoltã ºi softuri edu-caþionale. Prin intermediul celui prezen-tat la târgul tinerilor inventatori - Electro-Tools – Soft Educational 2.0 - încearcã sãstudieze comportamentul circuitelor ele-mentare în curent continu ºi alternativ. Înplus, aplicaþia permite crearea denenumãrate exemple folositoare la apro-fundarea materiei care se predã la ºcoalã.

Realizãrile elevului Budiºteanu nu suntîntâmplãtoare. A mai câºtigat premii, însãseara premierii de la INVENTIKa 2011 afost a lui. A devenit cunoscut de cercetã-tori, inventatori, de reprezentanþi ai au-toritãþilor române ºi ai organizaþiilor profe-sionale din strãinatate ºi de ziariºti.

Proiectul românului despre care a scris Science

Spuneam cã Ionuþ Budiºteanu a fostun altfel de câºtigãtor. ªi asta pentru cãreuºita lui m-a apropiat de ideea cuan-tificãrii celebritãþii ºtiinþifice. Aºa amajuns cu gândul la proiectul unui alttânãr român inventiv ºi creativ, care stu-diazã la Harvard. Adrian Vereº s-a nãs-cut la Satu Mare, are cu doar puþin peste20 de ani, iar proiectul lui de mãsurare afaimei oamenilor de ºtiinþã a trezit in-teresul lumii întregi prin articolul publi-cat în revista Science despre ceea ce anumit The Science Hall of Fame (SHoF).Detalii despre The Science Hall of Fame

(SHoF) sunt disponibile la adresahttp://fame.gonzolabs.org/home

SHoF se doreºte a fi panteonul celormai faimoºi oameni de ºtiinþã din ul-timele douã secole. Pentru includereaîn acest top se mãsoarã de câte ori a fostmenþionat numele omului de ºtiinþã încãrþile publicate de-a lungul timpului.

De regulã, metrica impactului ºti-inþific se bazeazã pe citãri, pe numãrulde articole scrise de respectivul om deºtiinþã, care au fost evaluate în regimcolegial (Peer-review), pe factorul deimpact al revistelor în care a fost publi-cat articolul ºi de câte ori alþi oameni deºtiinþã au citat aceste articole. Acestmod mãsoarã însã doar impactul cerce-tãtorilor asupra colegilor sãi de breaslã.În cazul SHoF vorbim de un nou modde a cuantifica influenþa omului de ºti-inþã. ªi asta pentru cã surprinde am-prenta culturalã pe care a lãsat-o savan-tul în societate ºi în istorie.

O trecere în revistã a corpusului devolume din Google Books, publicate înperioada 1839-2000, aratã cã numele„Charles Darwin” apare de 148.429 deori în nu mai puþin de 69.048 de cãrþi.Altfel spus, numele întreg al lui Darwineste invocat de cel puþin o datã în peste2% din cãrþile publicate în limba en-glezã. Iar numãrul este în creºtere.„Charles Darwin” apare în aproape 4%dintre cãrþile publicate în limba englezãîn anul 2000.

Pentru a putea compara oamenii deºtiinþã între ei a fost nevoie de o unitatestandard a celebritãþii. Mai intâi s-augândit la Darwin, unitate definitã cafrecvenþa medie anualã de apariþie anumelui întreg „Charles Darwin” încãrþile scrise în limba englezã publicateîn perioada 1839 (anul când Darwinavea vârsta de 30 de ani) ºi anul 2000.Pentru cã ar fi fost o unitate de mãsurãprea mare s-a convenit cã mai utilã arfi a mia parte a acestei frecvenþe: mili-Darwin, prescurtat mD.

Pentru a crea acest top al cercetãto-rilor de-a lungul timpului, AdrianVereº a avut de rezolvat apoi douãchestiuni. Mai intâi, sã-i identifice petoþi cei care au fost oameni de ºtiinþã. Adoua provocare a fost sã calculeze

celebritatea pentru fiecare dintre ei,adicã sã afle valoarea mD.

Cei mai faimoºi oameni de ºtiinþã români

Surprinzãtor sau nu, câºtigãtorii pre-miilor Nobel nu dominã clasamentulScience Hall of Fame. Nici mãcar nu seaflã pe primele locuri, ci sunt împrãºtiaþiîn tot acest muzeu virtual al cele-britãþilor ºtiinþei. Sunt ºi excepþii. AlbertEinstein are o faimã de 878 mD, iar MaxPlanck o celebritate de 256 mD. Aproa-pe 80% din câºtigãtorii premiilor Nobelau mai puþin de 10 mD.

În cazul nostru, cel mai faimos om deºtiinþã în SHoF este Hermann Oberth,pãrintele zborului spaþial, ºi are cota de25mD. George Emil Palade, câºtigãtorulPremiului Nobel pentru Medicinã înanul 1974, are o cotã calculatã la 4 mD.Spiru Haret are o faimã de 3mD.

De la Salonul Tinerilor Inventatoriam ajuns la topul celor mai faimoºi oa-meni de ºtiinþã ai tuturor timpurilor,Science Hall of Fame. Acum pot spunecã ºi afirmaþia reciprocã e valabilã. Pen-tru a fi un om de ºtiinþã de succes tre-buie sã fii extrem de creativ, sã gândeºtimereu lucruri noi, dupã cum spuneAdrian Vereº. Adicã tocmai ceea ce auarãtat tinerii inventatori la INVENTIKa2011.

� CÃTÃL IN MOSOIA

�� INVENTIKa 2011, salonul tinerilorinventatori a fost organizat de UnitateaExecutivã pentru Finanþarea Învãþãmân-tului Superior, a Cercetãrii, Dezvoltãriiºi Inovãrii (UEFISCDI) ºi AutoritateaNaþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã(ANCS). Manifestarea gãzduitã de Com-plexul Expoziþional Romexpo s-a desfã-ºurat în perioada 5-8 octombrie 2011,simultan cu cele mai cunoscute mani-festãri expoziþionale dedicate tehnicii,ºtiinþei, cercetãrii ºi inovãrii din Româ-nia: Târgul Tehnic Internaþional Bu-cureºti, TIB 2011, Salonul Cercetãrii2011 - expoziþia realizãrilor cercetãriiromâneºti - ºi Salonul Internaþional deInvenþii, Cercetare ªtiinþificã ºiTehnologii Noi „INVENTIKA 2011”.

Adrian Vereº


O treime din lucrãrile ºtiinþifice publicateîn reviste ISI provin în ultimul deceniu dinpartea fizicii. Aproximativ 50% din totalulcitãrilor obþinute de publicaþiile cu autoriromâni vin din graniþele acestui domeniu.În plus, prezenþa fizicienilor noºtri în toateproiectele ºtiinþifice internaþionale de an-vergurã ºi punerea bazelor celei mai mariinfrastructuri de cercetare din Europa deEst, ELI, la Mãgurele, contureazã imagineaunei arii de cercetare cu rezultate ºipotenþial imens. Simbolic, fizica româ-neascã a fost, pânã în acest moment, o armatã de uriaºi ce luptau separat pe diverse fronturi ale cercetãrii. IFA, prin proiectul ESFRO - „Evaluarea potenþialului românesc de cercetare îndomeniul fizicii ºi elaborarea strategieinaþionale de cooperare internaþionalã”(www.ifa-mg/esfro)-, ºi-a propus sãuneascã aceste forþe prin intermediul unuiplan strategic ce are consensul comba-tanþilor. Într-o manierã integratoare, dr. Florin Buzatu, directorul general IFA, a coordonat acest proces de proiectare a unui viitor inteligent pentru fizicaromâneascã.

Vorbim, practic, de o premierã. IFA reuºeºte, pentru prima datã încercetarea ºtiinþificã din România, sã realizeze strategia unui domeniupe baze fundamentate ºtiinþific. Cum s-a creat cadrul care a permisridicarea unei astfel de construcþii?

Fizicienii, mã refer la cercetãtori,sunt prin esenþã constructori, dar de untip aparte: construiesc noi modele, con-struiesc noi experimente, îºi construiescchiar noi instrumente atunci când simtcã au nevoie pentru Construcþia la carelucreazã necontenit – înþelegerea Uni-versului. Fizicienii din România ºi-au„rupt” din timpul de lucru obiºnuit pen-tru o construcþie auxiliarã, dar absolutnecesarã în acest moment: un plan, oplatformã comunã, o strategie pentru unviitor cu multe provocãri, dar ºi incerti-tudini.

Cadrul necesar construcþiei, realizatîntr-un larg ºi reprezentativ parteneriat

(9 institute naþionale de cercetare-dez-voltare ºi 6 facultãþi de profil din princi-palele centre de cercetare ºi universitaredin þarã) a apãrut natural, din nevoiaunui fundament solid ºi a unei structurirezistente ºi flexibile. Evaluarea poten-þialului actual al cercetãrii de fizicã dinRomânia s-a bazat pe criterii recunos-cute internaþional ºi indicatori acceptaþide întreaga comunitate: performanþã ºti-inþificã (publicaþii), resurse (umane, in-frastructurã, fonduri atrase compe-tiþional prin proiecte) ºi impact socio-economic (doctoranzi, brevete, teh-nologii, servicii). Principalul element denoutate în ce priveºte evaluarea îl con-sider a fi elaborarea unei metodologii de identificare ºi chiar ierarhizare a celor mai active/vizibile arii tematiceîn cercetarea ºtiinþificã dintr-un anumitdomeniu.

Noi ne-am ocupat de fizicã, darprocedura, bazatã pe o schemã de clasi-ficare tematicã (Science Citation Index

CERCETARE

FIZICÃ

Prima strategie a cercetãrii de fizicã din România consolideazã

inteligent viitorul domeniului

Dr. Florin Buzatu, director general IFA


CERCETARE

FIZICÃ

Expanded - SCIE) adoptatã de princi-palele reviste de specialitate (celecuprinse în Web of Science – WoS,dezvoltatã de ISI Thomson Reuters) ºipe informaþiile furnizate de cãtre insti-tuþiile participante la proiect, poate fiaplicatã la fel de bine altor discipline,poate fi adaptatã sau extinsã prin in-cluderea unor alþi indicatori sau modi-ficarea ponderilor respective. Odatãpusã temelia (evaluarea, bazatã practicnumai pe statisticã, ceea ce îi conferãun puternic caracter obiectiv), am tre-cut la elaborarea unei strategii care sãþinã cont în mod calitativ ºi selectiv deexpertiza existentã (prin realizãri no-tabile ºi într-un spectru tematic multmai fin decât categoriile SCIE), deperspectivele domeniului la nivel in-ternaþional ºi de oportunitãþile des-chise României. Acest lucru s-a realizatîn cadrul a 11 grupuri tematice în careau participat direct peste 70 de experþiromâni, dintre cei mai reprezentativipentru domeniile respective. RolulComitetului de Coordonare al proiec-tului, alcãtuit din personalitãþi alefizicii româneºti contemporane ºi cubogatã experienþã de conducere, a fostdeterminant. Rapoartele elaborate aufost dezbãtute în cadrul instituþiilorparticipante la proiect ºi în ConsiliulReprezentanþilor, astfel cã putem vorbidespre un consens al cercetãrii de fizicãla nivel naþional.

Da, proiectul ESFRO reprezintãîntr-adevãr o premierã în cercetareaºtiinþificã din România: este pentruprima datã când cercetãtorii dintr-unanumit domeniu – ºi acesta este Fizica –se autoevalueazã ºi îºi concep o strate-gie. Fizica impune astfel un nou stan-dard în cercetarea româneascã ºi suntbucuros cã IFA a contribuit major laacest proces.

Internetul, cea mai mare bazã de datedin lume, este o revoluþie fãrã termende comparaþie, rod al cercetãrilor dinfizicã. În prezent IFA a creat primabazã de date complexã a fiziciiromâneºti. Este aceasta premisa unei

revoluþii în fizica autohtonã, a uneischimbãri de direcþie ºi de destin?

În primul rând, sper ca baza noastrãde date sã aºeze puþin lucrurile la locullor în ce priveºte evaluarea performanþeiºtiinþifice ºi a capacitãþii reale pe care oavem în diferite arii tematice de cer-cetare. Este important sã impunem stan-darde bazate pe criterii ºi indicatori deuzanþã internaþionalã, care pot oferi o„radiografie” corespunzãtoare a dome-niului. Baza de date realizatã în cadrulproiectului permite o prelucrare efi-cientã a datelor înregistrate ºi corelareadiferiþilor indicatori, astfel încât sã poatãfundamenta atât interpretarea „radio-grafiei” („diagnosticarea”), cât ºi opþiu-nile privind alegerea direcþiilor ºi prio-ritãþilor strategice („tratamentul”). Înacest sens, nu consider cã este vorba deo „revoluþie” în fizica autohtonã, ci maidegrabã de intrarea în normalitate. Spersã fie, desigur, o schimbare majorã înceea ce priveºte fundamentarea proce-sului decizional în strategia cercetãriiºtiinþifice, de fizicã ºi nu numai, dinRomânia.

Care sunt cele mai importante aspecte care au ieºit la suprafaþã în urma evaluãrii potenþialului fizicii din România?

Consider important faptul cã acumputem rãspunde documentat la câtevaîntrebãri doar în aparenþã simple, cumar fi: Ce categorii tematice, din celepeste 200 care apar în WoS, pot fi con-siderate ca fiind cele mai reprezentativepentru fizica („aparþinând” fizicii ºi nualtor domenii) din România? ªi putemindica 16 astfel de arii tematice. Caresunt principalele categorii tematice (nuneapãrat „de fizicã”) la care contribuiefizicienii din România? ªi putem indica25 de arii tematice, din care 10 nu suntconsiderate practic „de fizicã” (exem-plul cel mai relevant fiind Chimia Fi-zicã, aflatã chiar în topul primelor ºase,dar ºi alte ramuri ale Chimiei, ªtiinþaPolimerilor sau Ingineria Electricã ºi

Electronicã). Care sunt cele mai perfor-mante instituþii, din punct de vedere aloutput-ului ºtiinþific, în diferitele ariitematice? Interfaþa graficã a bazei dedate permite vizualizarea imediatã a„clasamentului”. Desigur, se ºtia cãcercetarea de fizicã din România stãbine, alãturi de chimie ºi matematicã,

�� ÎNCEPUT PROMIÞÃTOR

„Este remarcabil modul în care comu-nitatea ºtiinþificã din fizicã a înþeles sãse mobilizeze pentru acest proiect ºirezultatele obþinute sunt pe mãsurã.Desigur, constituie un foarte bun în-ceput pe care trebuie sã construim încontinuare ºi sã identificãm cu ade-vãrat acele zone ºi acele tematici încare România poate face diferenþa, nu faþã de cercetarea româneascã, cifaþã de cercetarea europeanã ºi ceamondialã. Aº vrea ca acele grupuricare sunt stimulate ºi ajutate sã-ºidezvolte capacitatea de cercetare sãajungã sã joace în Liga Campionilor lanivel internaþional ºi nu într-o com-petiþie regionalã a Europei de Est, aEuropei Centrale etc. Poate cã cele 11 domenii identificate ca fiind prio-ritare ºi cu potenþial major ar putea fi diferenþiate de o asemenea manierãîncât sã le selectãm pe acelea pe care într-adevãr sã le putem propulsaprintre astrele cercetãrii în fizicã.”DDrraaggooºº CCiiuuppaarruu,, pprreeººeeddiinnttee AANNCCSS


CERCETARE

FIZICÃ

comparativ atât cu alte discipline de lanoi, dar ºi cu fizica din alte þãri. Ana-liza efectuatã a permis însã evaluareacantitativã a acestui potenþial: pe lângãdatele menþionate de dumneavoastrã laînceput (peste 1/3 din publicaþiile ISI ºicirca 1/2 din citãrile atribuite Românieirevin fizicii), cercetarea de fizicã dinþarã, prin numãr de publicaþii ISI,ocupã locul 32 în lume (din 127 de þãri),în timp ce întreaga cercetare din Româ-nia ocupã locul 41; în ce priveºte numã-rul de citãri pe document, un indicatorcalitativ foarte relevant (la o statisticãcorespunzãtoare), fizica ocupã locul 43în lume, România situându-se peransamblu pe locul 77; poziþii mai bunela acest indicator, peste media fizicii ºicomparabil cu nivelul Europei de Vest,le au fizica nuclearã ºi a particulelorelementare ºi fizica suprafeþelor ºi in-terfeþelor. La nivel regional (Europa deEst) ºi ca numãr de publicaþii ISI, fizicadin România ocupã un lãudabil loc 5(din 23 de state), fiind întrecutã doar deRusia, Polonia, Ucraina ºi Cehia. Con-cluzia este cã Fizica Româneascã pãs-treazã în continuare un înalt standardinternaþional. Important este sã nemenþinem ºi sã devenim chiar mai per-formanþi, cel puþin în anumite direcþii.

Din 2008, prin noul statut, IFA ºi-aasumat misiunea de a deveni integra-torul fizicii româneºti. ESFRO esteprimul proiect în care IFA joacã acestrol cu succes, fãrã a avea o expe-rienþã similarã. Care sunt tipurile deenergie, legile fizicii care au pus înmiºcare acest vehicul al schimbãrii?

Uriaºii din metafora dumneavoastrãsunt rezultatul unui fenomen care ºi astãzise mai numeºte IFA ºi care sper cã nu s-aîncheiat. Nu este simplu sã întemeiezi ocomunitate ºtiinþificã puternicã ºi estepoate la fel de greu s-o menþii. Nu cred cãeste suficient sã avem „uriaºi” pentru arealiza ceva URIAª la nivelul domeniului.Fizica ne învaþã cã fenomenele macro-scopice se datoreazã în principal corelaþi-ilor dintre particule, miºcãrilor colectiveale acestora, coerenþei, ºi mai puþinpropagãrii libere, neinteractive, ale con-stituenþilor. Provocãrile actuale ale ºti-inþei depãºesc graniþele instituþionale sauunidisciplinare; performanþa la nivel

�� MOMENT PRIELNIC

„Un domeniu matur, cum este cercetarea de fizicã din România,bazatã pe o ºcoalã solidã, cu o presti-gioasã tradiþie ºi cu o prezenþã activã înlume, are bineînþeles nevoie de o strate-gie de dezvoltare. Fizica din România nueste la prima strategie, însã este primadupã schimbãrile din 1989 în care s-adeschis faþã de restul lumii.ESFRO apare la momentul potrivit. Dupãvicisitudinile perioadei de tranziþie dinanii ’90, în ultimii 5-6 ani situaþia fi-nanþãrii cercetãrii ºtiinþifice s-a stabilizatºi s-a îmbunãtãþit considerabil. S-auasigurat astfel salariile cercetãtorilor, iar infrastructura de cercetare a fostmodernizatã pânã la standardele inter-naþionale. Ca o consecinþã, mulþi tineritalentaþi, inclusiv o parte dintre cei careºi-au fãcut studiile doctorale ºi postdoc-torale în mari centre de cercetare dinlume, ºi-au început activitatea în insti-tutele de fizicã din România. Mai mult, în2010 România a devenit membru fonda-tor al FAIR – Darmstadt, infrastructurã învaloare de peste 1.5 mld. de euro, ºi ºi-a început oficial perioada de 5 ani pen-tru a deveni membru al CERN – Geneva. În concluzie, acum este un momentprielnic pentru a elabora Strategia Dezvoltãrii Fizicii în România, întrucât se pot aborda realist cele douã compo-nente esenþiale: program puternic<<acasã>> de cercetãri de vârf ºi anco-rare puternicã în marile colaborãri inter-naþionale. Consider cã Strategia Fiziciieste un document de referinþã în dez-voltarea acestui domeniu in România.”NNiiccoollaaee ZZaammffiirr,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraall IIFFIINN--HHHH

�� PUNCTE FORTE ªI AMENINÞÃRI

„În urma evaluãrii potenþialului actual alcercetãrii de fizicã din România, cred cãprincipalele puncte forte ale domeniuluisunt, în ordine: producþia ºtiinþificã bunã,peste media naþionalã a cercetãrii; tradiþiaîn domeniu, inclusiv existenþa unor ºcoli îndomeniu active pe perioade lungi; cooperãrile internaþionale intense; infrastructurade cercetare modernã, de nivel european, achiziþionatã în ultimii ani; accesul lamarile infrastructuri de cercetare existente sau în curs de realizare în Europa.În acelaºi timp, acest domeniu de mare vizibilitate se confruntã cu o serie de“ameninþãri” care pot periclita nivelul atins în prezent. Aº menþiona câteva pe carele consider esenþiale: numãrul redus de absolvenþi ai facultãþilor cu un grad depregãtire la standardul necesar începerii unei cariere în cercetare; accesul limitat ladocumentare (reviste ºtiinþifice ºi baze de date), în special în ultima perioadã; acce-lerarea uzurii fizice ºi morale a dotãrilor, în lipsa unor finanþãri ritmice de întreþinereºi modernizare; eventuala înþelegere insuficientã de cãtre factorul politic a impor-tanþei strategice a educaþiei ºi cercetãrii în domeniu; finanþarea greoaie ºi incon-stantã a cercetãrii.” FFlloorriinn VVaassiilliiuu,, ddiirreeccttoorr ººttiiiinnþþiiffiicc IINNCCDDFFMM


CERCETARE

FIZICÃ

macro necesitã o concentrare a eforturilorîn anumite direcþii (focalizare tematicã),un plan comun, o coerenþã în acþiuni. Pede altã parte, dificultãþile cu care ne con-fruntãm, cum ar fi atragerea din ce în cemai greu a tinerilor cãtre domeniu, scãde-rea numãrului de absolvenþi de facultatecu pregãtire corespunzãtoare pentru in-trarea în cercetare, un sistem care încã nuîncurajeazã suficient anvergura ºi stabili-tatea cercetãrii pe termen mai lung,impun o „strângere a rândurilor”, oresponsabilizare pentru viitor. Pe scurt,dacã vrem sã continuãm tradiþia ºi fizicasã rãmânã un standard al cercetãrii româ-neºti, avem nevoie de o strategie. IFA deastãzi ºi-a asumat rolul de integrator alfizicii româneºti tocmai în acest scop –dezvoltarea domeniului, obiectiv carepoate fi însã atins numai cu consensul ºiimplicarea „combatanþilor”, aºa cum aþiremarcat ºi dumneavoastrã la început.

Strategia reprezintã rodul consultãriituturor actorilor-cheie din fizicaromâneascã, este un plan asumat la nivelul întregii comunitãþi. Cât de importantã este realizareaunitãþii în diversitate, devizã ºifenomen sub care funcþioneazã, de altfel, ºi Uniunea Europeanã?

Când diversitatea poate acþiona ca ounitate spunem cã avem un organism, ocomunitate, o naþiune etc. Deºi extremde important, un plan asumat nu în-seamnã încã realizarea unitãþii în acþi-une, ci numai începutul drumului cãtreacest deziderat, drum care poate fi lungºi anevoios. Efortul trebuie întreþinut,necesitã sacrificii, dureazã; procesul tre-buie sã decurgã „adiabatic” (oarecum„natural”), diversitatea trebuie sã simtãtreptat-treptat avantajele unitãþii, altfelplanul se destramã. Consider cã strate-gia noastrã constituie un bun început dedrum, rãmâne ca viitorul sã-i confirmeviabilitatea.

Metaforic vorbind, IFA ºi-a propus sã (re)construiascã podul care leagã

cercetarea româneascã de fizica internaþionalã prin elaborarea uneistrategii dedicate cooperãrilor internaþionale. Care vor fi principalii piloni care vor susþinepodul colaborãrilor externe?

Principalii piloni ai podului cãtrefizica internaþionalã sunt institutelenaþionale de fizicã împreunã cu facul-tãþile de fizicã din marile universitãþi.Un ingredient esenþial îl constituiedezvoltarea ºi implicarea mediuluitehnologic/industrial. Marile cola-borãri internaþionale reprezintã opor-tunitãþi extraordinare pentru eco-nomie ºi este meritul cercetãtorilor cãau deschis aceste „porþi”. Cimentareapodului necesitã o finanþare consis-tentã ºi stabilã. Dar, înainte de toate,mai trebuie lucrat la proiect, stra-tegia elaboratã constituind, sã spu-nem, planul general, care depindeparametric de condiþii externe dome-niului.

Este binecunoscutã relaþia dintre alocarea fondurilor ºi rezultate, dintre input ºi output. Cum rezolvaþi

problema resurselor financiare pentrua asigura succesul strategiei?

În cadrul proiectului am fãcut o esti-mare a resurselor financiare (ca ºiumane, de altfel) necesare realizãriiobiectivelor propuse. Sperãm într-o fi-nanþare direcþionatã cãtre aceste obiec-tive; vom face apoi tot ce putem pentruoptimizarea folosirii fondurilor alocateºi obþinerea unui output pe mãsurainput-ului. Direcþionarea fondurilor sepoate face prin organizarea de competiþiicu tematicã impusã (top-down), fapt ceva contribui cert la concentrarea efor-turilor ºi creºterea performanþei ºtiinþi-fice în direcþiile respective.

Cum va arãta fizica româneascã în2020 pornind de la elementele ºiobiectivele pe care le aveþi cuprinseîn strategie în acest moment? Scena-riul pesimist ºi scenariul optimist.

Prefer un scenariu realist: întrevãd ofizicã mult mai... interdisciplinarã!


�� BUN NAÞIONAL

„Proiectul ESFRO aduce informaþii solide ºi remarcabile asupra celui mai vizibildomeniu de cercetare din România, fizica. Baza de date scientometrice elabo-ratã ºi analiza ºtiinþificã a acestor datesunt bunuri naþionale, cu valoare adãu-gatã. Aceastã bazã a putut evidenþiadomeniile cele mai active în cercetãrile de fizicã din România, marile colaborãri internaþionale în care vom continuacercetãrile noastre (Extreme Light Infrastructure, CERN, EURATOM, ESA º.a.)ºi experþii care pot elabora strategia ºi ghidarea acestor cercetãri. Strategia de Fizicã elaboratã este capabilã sa concentreze finanþarea cercetãrii dinRomânia (în prezent modestã faþã de cea din þãrile europene dezvoltate) pe direcþiide forþã, care pot sã ne propulseze pe locuri mai avansate în cercetarea internaþio-nalã. Aceastã strategie, elaboratã cu mijloace ºtiinþifice moderne, este un alt bun cu valoare adãugatã ºi un exemplu pentru alte domenii de cercetare din România.”AAccaadd.. VVaalleennttiinn VVllaadd,, vviicceepprreeººeeddiinnttee AAccaaddeemmiiaa RRoommâânnãã


CERCETARE

FIZICÃ

Unul dintre cele mai importanteevenimente ale anului 2011 înfascinantul domeniu al fiziciienergiilor mari ºi a particulelorelementare s-a desfãºurat în in-

tervalul 7-20 septembrie 2011 în România,la Cheile Grãdiºtei: a 19-a ediþie a ESHEP,ªcoala Europeanã de Fizica EnergiilorÎnalte, patronatã de CERN Geneva, Elveþiaºi IUCN (Institutul Unificat de CercetãriNucleare) Dubna, Rusia (http://physic-school.web.cern.ch/PhysicSchool/ESHEP/ESHEP2011/default.html), organizator dinpartea României fiind Institutul Naþionalde Fizicã ºi Inginerie Nuclearã „Horia Hu-lubei” (IFIN-HH), partenerul român cu ceamai importantã participare în colaborareaRomânia-CERN.

ESHEP este una dintre cele mai renu-mite ºcoli de fizicã, cei selecþionaþi pentrua participa fiind cei mai talentaþi tinericercetãtori din domeniul fizicii nucleareºi a particulelor elementare, absolvireaacesteia deschizând drumul spre cer-cetarea de înalt nivel.

ESHEP 2011 s-a bucurat de un mareinteres internaþional, toate cele o sutã depoziþii rezervate participanþilor fiind ocu-pate prin concurs, urmare a unui proces deselecþie riguroasã a peste 200 de aplicaþii.

Cei 100 de doctoranzi selecþionaþi pentrua participa la ESHEP (printre care 10români) au provenit din 31 de þãri. 25 depersonalitãþi de prim rang ale comunitãþiiinternaþionale de fizicã au susþinut unamplu program de conferinþe, seminarii ºireuniuni de lucru pentru participanþi.

ESHEP 2011 a oferit un antrenamentintensiv – 32 de lecþii de câte 90 deminute, dintre care ultimele 15 au fostdedicate întrebãrilor ºi discuþiilor. Au fostprogramate în plus sesiuni speciale de dis-cuþii (discussion sessions) în aproape toatesesiunile de dupã amiazã ale ªcolii. Tot-odatã, s-a organizat o sesiune de postere,ocazie cu care participanþii ºi-au prezentatrealizãrile cele mai recente ºi mai impor-tante.

La ESHEP 2011 s-au abordat ºapte ca-tegorii mari de subiecte: Flavour Physics,Neutrino Physics, Beyond the StandardModel, Cosmology, Heavy-Ion Physics,Practical Statistics for Particle Physicists,LHC Results. Toate aceste domenii sunt di-rect ºi profund legate de programarea ex-perimentelor la LHC, precum ºi de inter-pretarea ºi înþelegerea rezultatelor acestorexperimente. În acelaºi timp, ele prezintã omare importanþã pentru cercetãrile dez-voltate la IFIN-HH, organizatorul român al

ESHEP 2011regãsindu-seatât printretematicileabordate la ora actualã în instituþiileromâneºti participante la colaborareaRomânia-CERN, cât ºi în recent elaboratastrategie a domeniului fizicii în România.

La încheierea lucrãrilor, participanþiila ESHEP 2011 au fost prezenþi ºi la Bu-cureºti, pentru un adevãrat Science Show,ocazionat de conferinþa publicã a profe-sorului Rolf Heuer, directorul general alCERN, precedatã de o conferinþã de presã(foto). Aceste evenimente remarcabile auavut loc la Biblioteca Centralã Universi-tarã Carol I (BCU), instituþie care a gãzduittotodatã, pe toatã durata lunii septembrie(29 august-3 octombrie 2011) Expoziþia„LHC - Cunoaºtere fãrã frontiere“(http://outreach. web.cern.ch/outreach/expos/mini_expo.html).

Expoziþia CERN la Bucureºti a fost de-dicatã prezentãrii marelui accelerator departicule de la CERN ºi contribuþiei cerce-tãtorilor români la marile colaborãri legatedirect de LHC - ALICE, ATLAS, LHCb ºiGRID - precum ºi la alte douã importantecolaborãri IFIN-HH la CERN: DIRAC ºiISOLDE ºi a fost vizitatã de peste 1.500 depersoane interesate din Bucureºti ºi din în-treaga þarã.

A 19-a ediþie a ªcolii Europene de Fizi-ca Energiilor Înalte ESHEP 2011, precumºi Expoziþia CERN „LHC – Cunoaºtere fãrãfrontiere“, au constituit evenimente mediacu totul remarcabile, reuºind sã impunã uneveniment ºtiinþific major drept ºtire depresã, arãtând cã ºtiinþa poate fi un ade-vãrat eveniment mediatic ºi cã ºtiinþa prac-ticatã/trãitã în România e meritorie, sincronã cu marile aventuri ºtiinþifice alemomentului.

� IOAN URSU

SECRETAR ªTI INÞ IF IC IF IN-HH

ªcoala Europeanã de Fizica Energii lor Înalte, în România

CERCETARE

MATERIALE AVANSATE


Dezvoltarea metodelor de func-þionalizare a nanotuburilor decarbon (NC) a permis obþinereade noi materiale compozite pen-tru aplicaþii în domeniul stocãrii

hidrogenului, supercapacitorilor, bateriilorreîncãrcabile cu litiu, etc. În ultimii zeceani, grupul de Opticã din Laboratorul deProcese Optice în Materiale Nanostruc-turate (LPOMN) al Institutului Naþional deCercetare Dezvoltare pentru Fizica Materi-alelor (INCDFM) ºi-a focalizat efortul pefuncþionalizarea NC cu polimeri conjugaþiprecum polianilina, poli 3,4-etilen dioxi-tiofenul (PEDOT), poli difenilamina(PDPA), poli N-vinil carbazol (PVK) etc.Principalele metode de funcþionalizarefolosite au fost polimerizãrile chimice ºielectrochimice ale monomerilor în pre-zenþa NC. O metodã opticã frecvent folo-sitã pentru evidenþierea proceselor defuncþionalizare a NC cu polimeri conjugaþieste spectroscopia Raman. În prezent, INCDFM dispune de cea mai complexã in-frastructurã în domeniul spectroscopieiRaman, compusã dintr-un spectrofo-tometru Raman T64000, Horiba JobinYvone, echipat cu laseri cu Ar ºi Kr (Fig. 1a) ºi un spectrofotometru FTRamanBruker RFS 100 echipat cu un laser YAG:Nd (Fig. 1b).

Pentru o mai bunã înþelegere a inte-racþiilor chimice care au loc între cele douã

entitãþi careformeazã ma-terialul com-pozit, în ulti-mii ani mem-brii grupuluide Opticã dinLPOMN, încolaborare cucercetãtori dela Institut des Materiaux Jean Rouxel,Nantes, Franþa, au dezvoltat studii com-plexe de spectroscopie Raman în domeniulStokes ºi anti-Stokes, cu element de origi-nalitate spectroscopia Raman excitatã prinplasmoni de suprafaþã.

Un domeniu recent abordat vizeazãdemonstrarea utilizãrii materialelor com-pozite bazate pe polimeri conjugaþi ºi NCîn domeniul stocãrii energiei, o atenþie de-osebitã fiind datã bateriilor reîncãrcabile cuioni de litiu. Utilizând compozite bazate peNC cu un singur perete (single walled car-bon nanotubes - SWNTs) ºi polimeri detipul PVK, PEDOT ºi PDPA ca materialeactive pentru electrodul pozitiv al celuleireîncãrcabile având ca electrolit LiFP6,testele de încãrcare-descãrcare indicã va-lori ale capacitãþii de descãrcare specificãde ca. 45, 218 ºi respectiv 245 mA h g-1.Pentru înþelegerea progresului realizat înutilizarea polimerilor ºi, respectiv, a com-pozitelor de tip polimeri conjugaþi/NC ca

materiale active în electrozii pozitivi ai bateriilor de litiu reîncãrcabile, în Fig. 2sunt prezentate testele de încãrcare-descãr-care realizate pe celulele (-)Li/compozitPDPA-SWNT (+) ºi (-) Li/PDPA(+).

Analiza Fig. 2 indicã o descreºtere a ca-pacitãþii în timpul primelor 10 cicluri deîncãrcare-descãrcare de ca. 40 ºi 50% încazul celulelor (-)Li/compozit PDPA-SWNT (+) ºi (-)Li /PDPA(+). Prin creºtereanumãrului de cicluri se observã cã, în cazulcelulei (-)Li/compozit PDPA-SWNT (+),valoarea capacitãþii ramâne neschimbatã,în timp ce pentru celula (-)Li/PDPA(+) seobservã o diminuare a capacitãþii între ci-clurile 20 ºi 28. Absenþa unui astfel de com-portament în cazul celulei (-)Li/compozitPDPA-SWNT (+) este rezultatul efectuluiinhibitor al NC asupra reacþiei de descom-punere chimicã a suprafeþei electrodului.La finalul celui de al 35-lea ciclu de încãr-care/descãrcare pentru celulele (-)Li/PDPA(+) ºi (-)Li/compozit PDPA-SWNT(+) sunt înregistrate capacitãþi de ca. 35 ºi, respectiv, 245 mA h g-1. Valorile supe-rioare raportate în cazul celulei (-)Li/com-pozit PDPA-SWNT (+) sunt corelate cuformarea unor compuºi rezultaþi în timpulproceselor de descãrcare, care conduc laformare SWNTs dopate cu ioni de Li+.

� MIHAELA BAIBARAC, IOAN BALTOG

INST ITUTUL NAÞ IONAL DE CERCETARE

DEZVOLTARE PENTRU FIZ ICA MATER IALELOR

Funcþionalizarea nanotuburilor de carbonpentru aplicaþi i în domeniul stocãrii energiei

Fig. 1 Spectrometrele Raman T64000 Jobin Yvone (a) ºi FTRaman RFS 100 Bruker (b)

Fig. 2 Evoluþia capacitãþi i specifice cu numãrulde cicluri pentru celulele

(-)Li/ compozit PDPA-SWNT (+) (a) ºi (-) Li/PDPA(+) (b)


CERCETARE

PROGRAME EUROPENE

Una dintre cele mai importante acþi-uni întreprinse la nivel european înscopul sprijinirii mobilitãþii cercetãto-rilor este înfiinþarea reþelei EEUURRAAXXEESSSS–– CCeerrcceettããttoorrii îînn mmiiººccaarree,, iniþiativã co-munã a Comisiei Europene ºi a þãrilorparticipante în cadrul programelor decercetare din Uniunea Europeanã.

EURAXESS - Researchers in Motionreprezintã la ora actualã soluþia optimãpentru cercetãtorii care, dorind sãavanseze în cariera ºi dezvoltarea per-sonalã, decid sã îºi desfãºoare activitateade cercetare în alte þãri.

Pe lângã informaþiile privind opor-tunitãþile de angajare ºi instruire con-tinuã, posturile vacante în spaþiul UE ºiprogramele de burse de cercetare, actu-alizate constant, EURAXESS oferã toto-datã informaþii practice legate decondiþiile de viaþã –– profesionalã ºi so-cialã –– din þãrile respective.

Portalul dedicat reþelei EURAXESS(http://ec.europa.eu/euraxess) este con-struit în jurul a patru mari piloni:

� EEUURRAAXXEESSSS JJOOBBSS – un instrumentde recrutare, netaxabil.

Aici, orice cercetãtor îºi poatedepune CV-ul, prin crearea unui cont, ºipoate realiza o cãutare pentru jobul doritîn funcþie de câteva criterii relevante,cum ar fi: þara de destinaþie, domeniul

de cercetare sau organizaþia gazdã. Deasemenea, tot aici, orice companie sauorganizaþie de cercetare poate afiºa gra-tuit locuri vacante ºi poate cãuta CV-urile unor cercetãtori internaþionalide prim rang. Toate aceste date sunt sal-vate într-o bazã de date unicã, europeanã.

� EEUURRAAXXEESSSS SSEERRVVIICCEESS –– o reþea cecuprinde peste 200 de centre situate în37 de þãri, care oferã asistenþã cercetãto-rilor ºi familiilor acestora în planificareaºi organizarea ºederii într-o þarã strainã.Acest serviciu personalizat, oferit înmod gratuit, ajutã în abordarea as-pectelor ce þin de mobilitatea transna-þionalã a cercetãtorilor (formalitãþi deobþinere a vizei, permise de muncã, taxe,asigurãri sociale ºi îngrijire medicalã, re-cunoaºterea calificãrilor, cazare, cursuride limbi strãine, ºcoli pentru copii, opor-tunitãþi de finanþare º.a.m.d.).

� EEUURRAAXXEESSSS RRIIGGHHTTSS –– oferã toateinformaþiile legate de CCaarrttaa EEuurrooppeeaannãã aaCCeerrcceettããttoorriilloorr ººii CCoodduull ddee CCoonndduuiittãã ppeenn--ttrruu RReeccrruuttaarreeaa CCeerrcceettããttoorriilloorr.. Carta sti-puleazã drepturile ºi obligaþiile cercetã-torilor, precum ºi ale instituþiilor decercetare ºi finanþare. Codul vizeazãasigurarea unui tratament egal pentrutoþi cercetãtorii din Europa ºi sporeºtetransparenþa în procesul de recrutare aacestora. Un numãr mare de organizaþiide cercetare de vârf au subscris deja laCartã ºi la Cod.

� EEUURRAAXXEESSSS LLIINNKKSS – este o reþeadedicatã cercetãtorilor europeni care lu-creazã în afara Europei, oferind infor-maþii privind cercetarea în Uniunea Eu-ropeanã, politicile de cercetare ale Uni-unii, oportunitãþi de dezvoltare a cari-erei, de colaborare internaþionalã ºi demobilitate transnaþionalã. În acest mo-ment EURAXESS Links figureazã înSUA, Japonia, China, Singapore ºi India.

Pe lista þãrilor care fac parte dinreþeaua EURAXESS se numãrã: Austria,Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Dane-marca, Estonia Finlanda, Franþa, Germa-nia, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Litu-ania, Luxembourg, Malta, Marea Bri-tanie, Olanda, Polonia, Portugalia,România, Slovacia, Slovenia, Spania,Suedia, Ungaria (state membre ale Uni-unii Europene) ºi Croaþia, Elveþia, Is-landa, Israel, Liechtenstein, Norvegia,Serbia, Turcia (state din vecinãtateaUniunii).

Ca stat membru al Uniunii Eu-ropene, România participã la pro-gramele destinate cercetãrii ºi, în special,dezvoltãrii resursei umane în domeniu,susþinând iniþiativele europene privindstimularea mobilitãþii cercetãtorilor.

Autoritatea Naþionalã pentru Cer-cetare ªtiinþificã (ANCS) ºi UnitateaExecutivã pentru Finanþarea Învãþãmân-tului Superior, a Cercetãrii, Dezvoltãriiºi Inovãrii (UEFISCDI), ca instituþii res-ponsabile cu dezvoltarea domeniuluicercetãrii româneºti, au preluat imple-mentarea iniþiativei EEUURRAAXXEESSSS ––CCeerrcceettããttoorrii îînn mmiiººccaarree, dorind sã asigureo cât mai bunã promovare ºi informareasupra beneficiilor EEUURRAAXXEESSSS RRoommâânniiaaîn rândul publicului þintã.

Astfel, în data de 3 martie 2010, afost lansat Portalul EURAXESS România(www.euraxess.ro).

Extensie naþionalã a EEUURRAAXXEESSSS --CCeerrcceettããttoorrii îînn mmiiººccaarree,, Portalul EURAXESS România are, în prezent,peste 20.000 de vizitatori. Peste 17.000CV-uri sunt depuse în Portal ºi peste5.000 de locuri de muncã disponibile.

Pentru orice detalii ºi informaþii su-plimentare privind serviciile EURAXESS,Centrele de Servicii ºi Punctelor de con-tact din România pot fi contactate aici:hhttttpp::////wwwwww..eeuurraaxxeessss..rroo// rroo//sseerrvviicciiii--eeuu--rraaxxeessss//cceennttrree--ddee--sseerrvviicciiii..hhttmmll..

REÞEAUA EURAXESS ROMÂNIA


CERCETARE

PROGRAME EUROPENE

Proiectul „Discover Europe”, deru-lat în cadrul Programului Cadru 7,este un proiect finanþat de cãtreComisia Europeanã în vederea sti-mulãrii cooperãrii transnaþionale, lanivel operaþional ºi strategic, întrecentrele de mobilitate ºtiinþificã EURAXESS din Uniunea Europeanã.

România a coordonat proiectul„Discover Europe” prin intermediulInstitutului de Chimie Macromolecu-larã «Petru Poni» Iaºi (ICMPP), avândca parteneri în cadrul consorþiuluiAutoritatea Naþionalã pentru Cerc-etare ªtiinþificã (ANCS) Bucureºti;Universitatea Tehnicã din Sofia(TUS); Centrul Universitar Inter-naþional - Biroul de Primire aCercetãtorilor Strãini (CIUP-BACE),Paris; Institutul de Cercetare Funda-mentalã Tehnologicã din Varºovia(IPPT PAN).

Centrele de mobilitate din douãnoi state membre (România ºi Bul-garia), alãturi de cele din Franþa ºiPolonia, ºi-au propus pe parcursulproiectului sã valorizeze competenþe

diferite ºi sã genereze un potenþial deexploatare în beneficiul tuturorstatelor membre în EURAXESS.

În pofida disparitãþilor existente,inevitabile având în vedere nivelul deexperienþã ºi startul diferit al acestoraîn desfãºurarea activitãþilor de spri-jinire a cercetãtorilor strãini în pro-pria þarã, proiectul a facilitat îm-bunãtãþirea calitãþii serviciilor oferiteprin intermediul centrelor de mobili-tate, precum ºi dezvoltarea unor in-trumente comune care sã asigure înviitor o bunã operare ºi un schimbpermanent de bune practici întreparteneri.

În luna mai 2011, la invitaþia Cen-trului Român de Mobilitate, centreleEURAXESS din Franþa, Polonia, Aus-tria, Serbia, Muntenegru, Slovenia ºiBulgaria au vizitat România în cadrulunei acþiuni ample intitulate „Dis-cover Romania”, care s-a desfãºurat înBucureºti, Timiºoara ºi Iaºi ºi care a

contribuit cu siguranþã la creºtereavizibilitãþii potenþialului ºtiinþific dinRomânia.

Prin abordarea sa regionalã, acþi-unea de tip caravanã a vizat nu numaicentrele EURAXESS, ci ºi câtevaobiective ºtiinþifice reprezentative(Institutul de Fizicã ºi Inginerie Nu-clearã „Horia Hulubei“ Bucureºti-Mãgurele, Universitatea de ªtiinþeAgricole ºi Medicinã Veterinarã a Ba-natului, Universitatea PolitehnicaTimiºoara, Universitatea de Medicinãºi Farmacie din Timiºoara, Universi-tatea „Alexandru I. Cuza“, Universi-tatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“, In-stitutul de Chimie Macromolecularã„Petru Poni“ Iaºi), astfel încât invitaþiiau avut ocazia de a interacþiona localcu echipele de cercetãtori ºi, în spe-cial, cu tinerii doctoranzi strãini carederuleazã proiecte de cercetare înRomânia.

„DISCOVER EUROPE“ –– consolidarea reþelei EURAXESS


Sub egida Autoritãþii Naþionale pentru Cer-cetare ªtiinþificã ºi în organizarea Institutu-lui Naþional pentru Cercetare-Dezvoltarepentru Tehnologii Criogenice ºi IzotopiceRâmnicu Vâlcea, s-a desfãºurat, în peri-oada 16-21 octombrie 2011, primulworkshop cu participare româno-chinezã:“Oportunitãþi de cercetare pentru autove-hicule electrice ºi hibride - potenþialul ºi ca-pabilitãþile de cercetare-dezvoltare pentruafaceri viitoare”.

Departe de a se dori o manifestarecu caracter exhaustiv, eveni-mentul s-a configurat în sensuldeterminãrii unui punct de exis-tenþã ºi implicare a cercetãrii din

România ºi China în noile tendinþe detransformare a industriei auto ºi de tranzi-þie cãtre aºa-numitul “autovehicul verde”.

Workshop-ul face parte dintr-o seriede manifestãri de sondare a posibilitãþilorde cooperare româno-chineze, stabilite lanivelul ANCS ºi al Ministerului ªtiinþei ºiTehnologiei din China, ce vor continua peparcursul anilor urmãtori cu evenimentesimilare, pe topici stabilite.

Institutul Naþional de Cercetare-Dez-voltare pentru Tehnologii Criogenice ºiizotopice Râmnicu Vâlcea, prin Centrulsãu Naþional pentru Hidrogen ºi Pile deCombustibil, a fost desemnat sã organizezeaceastã manifestare în virtutea unei ante-rioare implicãri a sa în domeniul noilor sis-teme de propulsie pentru autovehiculeleviitorului, în special prin implementareapilelor de combustibil cu combustibil hi-drogen în cadrul autovehiculelor electrice.

Trebuie subliniat cã un astfel de concepthibrid autovehicul electric – pile de com-bustibil cu hidrogen este în funcþionare ex-perimentalã în cadrul acestui Institut încãdin 2009.

Organizat la Hotel Ramada, evenimen-tul a fost deschis de cãtre preºedintele Au-toritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþi-ficã, prof. Dragoº Ciuparu, ºi s-a bucurat deo largã audienþã, formatã dintr-o nu-meroasã delegaþie de cercetãtori chinezi(aproximativ 20 de persoane au fãcut de-plasarea la Bucureºti) ºi din cercetãtãtoriromâni ce activeazã în diferite centre deprofil din þarã. În plus, evenimentul s-abucurat ºi de prezenta domnului LiamBreslin, ºef Surface Transport Unit dincadrul Directoratului Cercetare al ComisieiEuropene (vezi fig.1). De altfel, trebuiemenþionat cã domnia sa a þinut douãprelegeri ample prin care a împãrtãºit din

experienþa sa în cadrul programelor eu-ropene de cercetare din domeniul „GreenCars” ºi a prezentat strategia viitoare decercetare cu aceastã topicã din cadrul pro-gramelor viitoare „Horizon 2020”.

În discursul sãu de inaugurare a work-shop-ului, domnul Jianzu Wang, repre-zentant al Ambasadei Chinei la Bucureºti,a subliniat interesul pe care oficialitãþilechineze o acordã acestor manifestãri, înspiritul unei lungi perioade de cooperãriromâno-chineze în diverse domenii, pre-cum ºi dorinþa delegaþiei chineze de a uti-liza aceste oportunitãþi de a intra înparteneriate pe proiecte europene.

În discursul de inaugurare a work-shop-ului s-a subliniat importanþa pe carefactorii de decizie din România ºi China oacordã unor astfel de manifestãri pentrugãsirea unor puncte comune de interes,atât prin prisma unor viitoare proiecte de

CERCETARE

PARTENERIATE

Cercetãtorii români ºi chinezi vor sã coopereze pentru def inirea noilor

sisteme de propulsie a automobilelor

Fig.1. Prezidiul ºedinþei de deschidere a workshop-ului „Oportunitãþi de cercetare pentru autovehicule electrice ºi hibride - potenþialul ºi capabil itãþi le de cercetare-dezvoltare pentru afaceri viitoare”. De la dreapta spre stânga: Prof. Ioan ªtefãnescu, domnul Jianzu Wang,

consil ier ºti inþif ic al Ambasadei Chineze din Bucureºti, prof. Dragoº Ciuparu, preºedintele Autoritãþi iNaþionale pentru Cercetare ªtiinþif icã, domnul Liam Breslin, ºeful Surface Transport Unit,

Comisia Europeanã, dr. Mihai Varlam, ºef Centrul de Cercetare pentru Hidrogen


CERCETARE

PARTENERIATE

cercetare bilaterale, dar ºi în cãutareaunor oportunitãþi de a participa împreunãîn cadrul proiectelor europene.

Desfãºurat pe parcursul a patru zile,evenimentul a fost structurat în douã etape;prima a fost dedicatã prezentãrilor partici-panþilor ºi s-a încheiat cu o masã rotundã,prin care s-a cãutat sumarizarea concluzi-ilor ºi stabilirea detaliilor pentru poten-þialele parteneriate; cea de-a doua a fostgânditã sub forma unor vizite la institutede cercetare de profil din Bucureºti ºi aunei vizite de socializare la Castelul Peleº.Sesiunea de prezentãri a fost marcatã de olargã prezenþã activã din partea cercetãto-rilor români ºi chinezi, dar ºi de interesulacordat de oamenii de afaceri din Româniapentru a colabora pe aceastã temã.

Au fost subliniate în special realizãrilespecialiºtilor de la Centrul Naþional pentruautovehicule Electrice de pe lângã Univer-sitatea din Shanghai (vezi fig.2), dar ºi celeale Institutului pentru Cercetãri ºi Proiec-tãri Electrice ICPE SA, care este un promo-tor al autovehiculului electric în România.În plus, au fost prezentate rezultate dindomenii colaterale acestui vast domeniu,inclusiv cercetãri de materiale pentru re-alizarea bateriilor electrice de tip Lithiu-Polimer, precum ºi cercetãri de aplicare apilelor de combustibili cu hidrogen, pen-tru extinderea autonomiei de parcurs.

Pe parcursul discuþiilor a apãrut ºi do-rinþa ambelor pãrþi de a continua acest tip

de manifestãri ºi s-a stabilit de comunacord ca urmãtoarele manifestãri sã fiededicate Energiilor Regenerabile ºi imple-mentãrii acestora. Aceste workshop-uri aufost propuse sã aibã loc atât în România, câtºi în China, urmând ca datele de desfã-ºurare a acestora sã fie stabilite ulterior.

De asemenea, s-a subliniat faptul cãpartea românã a înþeles ºi apreciazã cali-tatea ºi valoarea investiþiilor fãcute înChina în cercetarea în domeniul autove-hiculului electric, care au determinat avan-sul tehnologic pe care China îl are în acestdomeniu. În contrapartidã, delegaþiachinezã a apreciat experienþa ºi implicareacercetãtorilor români în domeniul pilelorde combustibil, a materialelor avansate ºi asistemelor de control electric, acestea fiindºi domeniile pe care le considerã intere-sante din punct de vedere al cooperãrilorulterioare.

În ultima parte a lucrãrilor, delegaþiachinezã a venit cu o propunere concretã decooperare. Domniile lor au subliniat faptulcã þara lor dispune de tehnologii mature,ajunse la stadiul comercial, de imple-mentare pe autovehicul existent a unor alimentãri complementare cu gaz natural,ceea ce aduce douã tipuri de avantaje sub-stanþiale – cel economic, prin costuri de ru-lare scãzute, dar ºi cel legat de emisiilescãzute de noxe. De altfel, un întreg oraº,Chengdu City, este operat cu autobuze ºitaxiuri de acest tip pentru a demonstra ca-

pabilitãþile ºi avantajele acestor implemen-tari. Propunerea chinezã a fost de a oferiasistenþã completã pentru un oraº din Ro-mania care doreºte sã implementeze unastfel de sistem de transport public bazatpe alimentare cu gaze naturale, inclusivprin realizarea unor staþii de alimentarespecifice.

În ultima zi a manifestãrii a avut loc oceremonie oficialã de semnare a unuiMemorandum de concluzii, ceremonie ce(vezi fig. 3 si 4) a avut loc înaintea dineuluide închidere a workshop-ului. Memoran-dumul a stipulat principalele concluzii aleevenimentului ºi a sugerat viitoare cãi decontinuare a cooperãrilor, atât prin pu-nerea în practicã a celor stabilite în dome-niul autovehiculelor electrice, precum ºiprin identificarea unor posibile alte topicide cooperare.

� IOAN ªTEFÃNESCU,

D IRECTOR GENERAL ICSI RM. VÂLCEA

Fig.2. Prezentarea prof. Gu Liqiang de la Universitatea din Shanghai – Centrul Naþional pentru autovehicule electrice.

Fig.3 Pozã de grup de la momentul oficial de semnare a Memorandumului de concluzii

ale workshop-ului

Fig.4. Momentul semnãrii Memorandumului de concluzii ale workshop-ului „Oportunitãþi

de cercetare pentru autovehicule electrice ºi hibride - potenþialul ºi capabil itãþi le de

cercetare-dezvoltare pentru afaceri viitoare” de cãtre prof. Ioan ªtefãnescu, directorul general

al INCDTCI Râmnicu Vâlcea, ºi prof. Li Jinsong,vicepreºedintele Universitãþi i Shanghai


CERCETARE

SEMICONDUCTORS WORLD

În perioada 12-16 septembrie 2011, Infi-neon Technologies România a participat înHelsinki, Finlanda, la cea de-a 41-a ediþie a„European Solid-State Device Research Con-ference” (ESSDERC) ºi la cea de-a 37-a ediþiea „European Solid-State Circuits Conference”(ESSCIRC). Scopul principal al conferinþeloreste de a avea un forum anual de prezentãriºi discuþii pentru cele mai recente dezvoltãri ºidescoperiri în materie de dispozitive semicon-ductoare ºi circuite electronice integrate.

Îmbucurãtor a fost faptul cã, dupãfoarte mult timp de absenþã, o lucraredin România a fost acceptatã pentru afi prezentatã în cadrul sesiunilor delucru a ESSCIRC. Autorii lucrãrii in-

titulate „An Area Efficient Multi-ChannelHigh Side Switch Implementation” sunting. Andrei Danchiv, ing. Marian Hulub ºiing. Diana Manta, toþi angajaþi ai InfineonTechnologies România. Acest lucru a fostposibil, deoarece în Infineon inginerii auacces la tehnologiile moderne de realizare acircuitelor integrate ºi beneficiazã de tot su-portul companiei în realizarea de proiecteinovatoare. În aceastã direcþie, Infineonîncearcã sã propunã o colaborare cu mediulacademic pentru realizarea unei platformecomune universitare, în care doctoranzi ºistudenþi la master sã aibã acces la o plat-formã modernã de realizare fizicã a circui-telor integrate pe termen lung, astfel încâtsã fie posibilã o participare mult mai con-sistentã a specialiºtilor din România la con-ferinþele ESSCIRC/ESSDERC.

România organizeazã ediþia 2013

Participarea româneascã la conferinþãvizeazã, de fapt, un aspect mult mai larg. O

serie de recunoscuþi cercetãtori ºi profesoriromâni, care îºi desfãºoarã activitatea încelebre companii ºi universitãþi din în-treaga lume, participã cu regularitate laaceste conferinþe la toate nivelurile dereprezentare (în comitetul director, încomitetul tehnic, cu prezentãri în plenare,tutoriale sau workshop-uri). În baza aces-tui fapt, dr. ing. Michael Neuhaeuser,Manager General al Infineon TechnologiesRomânia a propus, în urmã cu doi ani, la sesiunea din Atena, candidatura Românieipentru organizarea la Bucureºti a sesiuniiESSCIRC-ESSDERC din anul 2013, iarpropunerea a fost acceptatã de comitetuldirector.

Acceptarea României în calitate de or-ganizator al ESSCIRC/ESSDERC 2013 esteo mare realizare, dar ºi un mare angaja-ment din partea comunitãþii ºtiinþificeromâneºti. Consorþiul de organizare al con-ferinþei de la Bucureºti este alcãtuit din:Universitatea „Politehnicã” din Bucureºti,Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” dinIaºi, Institutul Naþional de Cercetare înMicrotehnologii ºi Infineon TechnologiesRomânia. Personalitãþi ºtiinþifice din acesteinstituþii, împreunã cu personalitãþi ºtiinþi-fice româneºti din întreaga lume vorîncerca sã aducã la Bucureºti, pe lângã co-munitatea de specialiºti consacratã dinþãrile vestice, cât mai mulþi participanþi culucrãri valoroase din estul Europei, astfel

încât specialiºtii din aceastã zonã sã se bu-cure de o mai bunã vizibilitate în mediulºtiinþific legat de dezvoltarea semiconduc-torilor.

ESSDERC – ESSCIRC, conferinþe cu acoperire planetarã

Chiar dacã numele celor douã confe-rinþe este legat de Europa, participarea afost, ca ºi în trecut, deschisã pentru toateþãrile lumii. Japonia, Brazilia, SUA, Africade Sud, Rusia, India, Corea de Nord, China,Germania, Finlanda sunt doar câteva din-tre þãrile de unde au venit participanþii.

Locaþia aleasã de comitetul de organi-zare pentru desfãºurarea celor douã con-ferinþe din acest an a fost „Finlandia Hall”,un modern centru de conferinþe care afãcut ca cei peste 700 de participanþi din în-treaga lume sã petreacã o sãptãmânã deforum într-o ambianþã deosebitã, specificãstilului finlandez.

Comitetul de organizare a încercat ºi areuºit sã împartã într-un mod constructivactivitãþile forumului, oferind participan-þilor, pe lângã activitãþile consacrate deja – sesiuni de lucru, ºedinþe comune ESSCIRC-ESSDERC ºi sesiuni de postere -posibilitatea de a participa la sesiuni prac-tice „Tutorials”, ateliere de lucru „Work-shops”, întregind astfel atracþiile oferite deforum. �

I n f i neon Român iaIn f ineon Român ia ,

prezenþã activã la ESSDERC – ESSCIRC 2011


Institutul Bancar Român (IBR), în partene-riat cu Asociaþia Românã a Bãncilor, Ca-mera de Comerþ ºi Industrie a MunicipiuluiBucureºti, Federaþia Sindicatelor din Asi-gurãri ºi Bãnci, VAPRO OBV BV Olanda ºiSCIENTER Soc. Consortile a R.L. Italia, aimplementat proiectul „Dezvoltãri insti-tuþionale în formarea profesionalã con-tinuã în sistemul financiar-bancar –DEFIN”. Emil Dinga, coordonator proiectDEFIN ºi director cercetare IBR, ne-a datmai multe detalii despre acest proiect.

Care au fost obiectivele proiectului?Acest proiect este co-finanþat prin

Programul Operaþional Sectorial pentruDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, pe Axa prioritarã 1: „Educaþie ºiformare profesionalã în sprijinulcreºterii economice ºi dezvoltãrii soci-etãþii bazate pe cunoaºtere”, Domeniulmajor de intervenþie 1.4: „Calitate înFormarea Profesionalã Continuã”. IBReste, din punct de vedere instituþional,un furnizor de formare profesionalãcontinuã pe sectorul serviciilor finan-ciar-bancare. În acest context, s-a simþitnevoia implementãrii unui proiect careare douã componente: de cercetare ºi ocomponentã practicã, de dezvoltare in-stituþionalã a formãrii profesionale con-tinue. Partea de cercetare a proiectuluis-a finalizat cu douã studii de cercetare.Primul studiu a vizat identificareanevoilor de training în sectorul servici-ilor financiar-bancare, þinând seama ºide caracteristicile sistemului financiar-

bancar din România, ºi anume cã pon-derea cea mai mare a capitalului bancareste datã de capitalul strãin. Am încer-cat sã identificãm ce ocupaþii din dome-niul financiar-bancar ar putea fi accesatede cãtre personalul din bãnci sau decãtre bãncile comerciale. S-a identificatun numãr de asemenea ocupaþii pentrucare s-au desfãºurat activitãþi de analizãocupaþionalã, s-au elaborat standardeocupaþionale, care s-au introdus în COR.Prin al doilea studiu am vizat realizareaunei cercetãri privind metodele interac-tive de predare în training. Este vorbadespre un algoritm care are capacitateasã formuleze o metodã din module,adecvatã grupului þintã, oricare ar fiacesta. Menþinând caracterul interactival predãrii, aceastã metodã este particu-larizatã la parametrii grupului þintã. A doua componentã este cea de dez-voltare instituþionalã a formãrii profe-sionale continue în domeniul financiarbancar. Am înfiinþat în cadrul IBR uncentru de evaluare a competenþelor pen-tru cei care doresc sã primeascã certi-ficãri în domeniul ocupaþiilor lor pecompetenþele dobândite în mod infor-mal. De asemenea, am început dez-voltarea celor 8 centre regionale de for-mare profesionalã continuã în domeniul

financiar-bancar. Proiectul ºi-a propusdezvoltarea ºi integrarea lor într-o reþeanaþionalã care sã comunice nu numai cuIBR, ci ºi între ele.

Când estimaþi cã va fi operaþionalcentrul de evaluare a competenþelor?

Centrul a început sã funcþioneze la 1octombrie. Vom avea ºi o întâlnire cuevaluatorii pe care i-am identificat dejaºi care vor face parte din corpul nostrude evaluatori. Acest centru de compe-tenþe poate sã fluidizeze evoluþii încariere pentru persoanele care deþin defapt competenþele necesare, dar nu au ocertificare formalã.

Cum vã gândiþi sã dezvoltaþi acest proiect în viitor?

Pentru a realiza obiectivul de suste-nabilitate a proiectului, vom solicita o fi-nanþare ulterioarã, care sã dezvolte cen-trul de evaluare a competenþelor în celpuþin douã direcþii care în România încãnu sunt implementate. Este vorba despreo evaluare în sistem organizaþie virtualã.Vom înlocui evaluarea clasicã pe bazã dechestionare, grile sau lucrãri elaborateprin observarea ºi evaluarea persoanei înpostul în care lucreazã, simulând prin-tr-un soft specializat decizii, situaþii cucare el se poate întâlni. O a doua direcþieîn care o eventualã nouã finanþare arputea fi utilã este aceea de a dezvolta aºanumitul concept de profesor virtual. Noifolosim e-Learning-ul, dar concluzia lacare am ajuns este cã prezenþa profesoru-lui sau trainerului în faþa studenþilor estede neînlocuit. Proiectul nostru mai arecirca un an de zile pânã sã fie deplin im-plementat, prin urmare ne gândim cumsã putem asigura sustenabilitatea lui.

� LUIZA SANDU

Emil Dinga, coordonator proiect DEFIN

ºi director cercetare IBR

IBR a implementat proiectul DEFIN


Pentru administraþiile locale sau alte insti-tuþii care intenþioneazã sã achiziþioneze osoluþie geospaþialã într-un viitor mai multsau mai puþin îndepãrtat ne-am gândit sãvã oferim în numãrul de luna aceastacâteva informaþii cu privire la ce sã vãaºteptaþi atunci când decideþi sã imple-mentaþi o astfel de soluþie în instituþia încare vã desfãºuraþi activitatea, precum ºirãspunsuri la câteva întrebãri frecvente pecare un viitor beneficiar ºi le pune in-evitabil înainte de demararea unui astfelde proiect.

Ce este un sistem geospaþial?

Un sistem geospaþial poate fi descrisca un sistem de gestiune a unei baze dedate, care prezintã utilizatorului dateleîntr-un mod grafic interactiv ºi intuitiv.O componentã esenþialã a sistemuluieste abilitatea de a produce date graficeatât pe ecran, cât ºi pe hârtie, oferindrezultatele analizelor oamenilor de de-cizie care alocã resursele. Pentru a fi efi-cient ºi util, un sistem geospaþial trebuiesã se integreze în strategia de business aorganizaþiei ce va implementa acest sis-tem informatic. În mod ideal, baza dedate geospaþiale ar trebui sã fie unaunicã, din care sã se „hrãneascã” cu datetoate celelalte sisteme sau aplicaþii aleinstituþiei care comunicã între ele fãrãconversii manuale sau hopuri, astfelîncât toate informaþiile sã curgã fluent

pe fluxurile de lucru, între departamenteºi la orice nivel.

Cum pot finanþa un astfel de proiect?

Nu este necesar ca banii pentru osoluþie geospaþialã sã provinã din buge-tul propriu, nici total, nici parþial. In-formatizarea geospaþialã este deja pe listastandardelor obligatorii cerute de Uni-unea Europeanã, iar directiva INSPIREpune un accent suplimentar pe dotareatuturor organizaþiilor publice care ges-tioneazã informaþie geospaþialã cu astfelde aplicaþii. De aceea, existã nenumãratefonduri de finanþare pentru proiecte degenul acesta, multe dintre ele neram-bursabile. Introduceþi în motorul de cãutare Google cuvintele cheie „sursede finanþare proiecte geospaþiale” ºi veþi avea un bun punct de pornire. De asemenea, pe site-uri precum:hhttttpp::////wwwwww..aaddrrnnoorrddeesstt..rroo//iinnddeexx..pphhpp??ppaaggee==ccaattaalloogg__ssuurrssee__ffiinnaannttaarree;; hhttttpp::////wwwwww..aaddrrcceennttrruu..rroo//DDeettaalliiuu..aassppxx??tt==PPFFCCaattaalloogg;;hhttttpp::////ffoonndduurrii..mmccssii..rroo//??qq==nnooddee sau puteþigãsi liste utile ale surselor de finanþaredisponibile pentru instituþiile publice dinRomânia.

E important caietul de sarcini pentru succesul proiectului meu?

Caietul de sarcini este crucial. Ar tre-bui dedicatã o serie de articole pentru aatinge mãcar cele mai importante as-pecte ale întocmirii unui bun caiet desarcini. Ne vom opri aici doar la câteva.

O analizã detaliatã a tuturor func-þionalitãþilor pe care doriþi ca aplicaþia sãle ofere va mãri ºansele de succes aleproiectului. Dacã organizaþia nu dispunede specialiºti care sã poatã realiza aceastãanalizã, o idee bunã poate fi ºi angajareaunei firme de consultanþã care sã facãasta pentru dumneavoastrã. Dacã acestlucru nu e posibil, încercaþi cel puþin sãincludeþi o listã cât mai detaliatã a pro-blemelor pe care vi le doriþi a fi rezol-vate de sistem ºi acordaþi o atenþie spe-cialã experienþei furnizorului de soluþiegeospaþialã.

Este esenþial ca implementatorul sãnu fie un simplu dezvoltator software, cio firmã care sã fie capabilã sã înþeleagãmodelul de business al clientului, fluxu-rile de lucru ºi obiectivele finale ale im-plementãrii. Un furnizor care se aflã dejaîn partea de sus a curbei de învãþare pe

LUMEA GEOSPAÞIALÃ

ÎNTREBÃRI FRECVENTE

DIN CULISELE DIN CULISELE SOLUÞIILSOLUÞIILOR GEOSPOR GEOSPAÞIALEAÞIALE

�� INTEROPERABILITATECapacitatea sistemelor sau a componentelor de a face schimb de date cu altecomponente sau sisteme sau de a funcþiona în mai multe medii. În domeniulgeospaþial, interoperabilitatea este necesarã pentru ca un utilizator carefoloseºte o aplicaþie de la un vendor sã poatã studia date compilate cu o apli-caþie geospaþialã provenitã de la un vendor diferit. Acest aspect trebuie cuprinsîn caietele de sarcini. Aplicaþia care urmeazã a fi implementatã trebuie sã satisfacã standardele moderne de interoperabilitate nu doar pentru cã nu vã „þine legat” de un furnizor anume, dar ºi pentru a putea utiliza date din celemai variate surse fãrã consum suplimentar de timp ºi/sau alte resurse.

domeniul dumneavoastrã nu numai cã vaavea soluþiile cele mai bune pentru pro-blemele cu care vã confruntaþi, dar va ºiscurta considerabil timpul necesar pentrupunerea pe picioare a proiectului. În ca-ietul de sarcini, aceastã filtrare a furnizo-rilor se poate face prin solicitarea de ex-perienþã specificã fie în industrie, fiechiar în implementãri de soluþii similare.Cereþi descrieri de proiecte, recomandãride la client ºi orice alte referinþe care vãpot ajuta sã vedeþi cât de bine cunosc par-ticipanþii la licitaþie domeniul dumnea-voastrã. Dacã organizaþia dumneavoastrãnu e unicã, unii furnizori pot avea soluþiiîntregi deja configurate pe specificul flu-xurilor de lucru pe care le utilizaþi deja.

Cu ce populez baza de date? Îmi trebuie date noi sau pot folosi ceea ce am?

De cele mai multe ori rãspunsul este:„Amândouã”. Un furnizor bun de soluþiigeospaþiale îºi va ajuta beneficiarul sã uti-lizeze toate datele pe care le are deja ºi vagãsi cele mai eficiente soluþii de introdu-cere a acestora în baza de date, indiferentdacã este vorba de date din Autocad, Ex-cell, Word sau alte aplicaþii similare oripur ºi simplu sunt pe hârtie. Evitaþi aceifurnizori care vã încurajeazã sã aruncaþi

la gunoi datele vechi ºi sã culegeþi altelenoi pe motiv cã cele vechi sunt incompa-tibile cu noile aplicaþii. Alegeþi unpartener care are mai mult respect pen-tru timpul ºi bugetul dumneavoastrã. Existã soluþii pentru aceste probleme, iarfurnizorii cu experienþã le cunosc.

Ce fel de instruire îmi este necesarã?

Desigur, sesiunile de instruire suntsolicitate/cuprinse în orice proiect. Demulte ori, însã, sunt necesare sesiuni su-plimentare de instruire pentru angajaþinoi sau pentru aducerea la zi a celorvechi. Nu vã sfiiþi sã solicitaþi/prevedeþisesiuni de instruire pentru utilizatoriisoluþiei dupã o vreme de utilizare, în plusfaþã de cele obligatorii de la predareaaplicaþiei. De cele mai multe ori, dupãcâteva luni de utilizare, apar multe as-pecte noi, iar o instruire organizatã vãpoate ajuta utilizatorii sã atingã normenoi de eficienþã în timpi mult mai scurþidecât dacã s-ar descurca singuri.

Am nevoie de mentenanþã?

Despre mentenanþã am mai scris decurând, însã, cum subiectul este pe câtde neglijat, pe atât de important, o sã

reamintim câteva aspecte ºi aici. Înaintede a lua o decizie pe acest subiect, discu-taþi cu funizorul ales condiþiile contrac-tului de mentenanþã standard ºi analizaþicu grijã serviciile incluse. Un contractbun de mentenanþã vã poate proteja decheltuieli suplimentare semnificative ºide multã bãtaie de cap, chiar în lipsaunor probleme ale aplicaþiei. Unele con-tracte de mentenanþã includ chiar up-grade-uri la licenþele folosite ºi vã potajuta pe termen lung.

Ce fac mai departe?

Nu vã temeþi sã acceptaþi cã aveþinevoi geospaþiale suplimentare, chiardupã ce proiectul a fost implementat.Mulþi manageri de proiect pleacã dincapul locului de la aceastã premisã ºi îºifac planuri în etape, pe termen lung, di-vizând resursele ºi efortul în mai multeetape, în mai multe proiecte. Fiþipregãtit sã concepeþi proiecte noi care sãrãspundã cerinþelor noi ale organizaþiei,ale economiei, ale legislaþiei. ªi, dacãprimul proiect implementat a fost con-struit pe o arhitecturã deschisã ºi re-spectã toate standardele moderne de in-teroperabilitate, nu vã va fi greu sã îlcontinuaþi fãrã sã fie nevoie sãrefaceþi/reconstruiþi/înlocui prea mult.

� LUIZA SANDU

LUMEA GEOSPAÞIALÃ

ÎNTREBÃRI FRECVENTE

�� LICENÞÃ GEOSPAÞIALÃDreptul de utilizare a unei aplicaþiigeospaþiale acordat de companiadezvoltatoare. Licenþele pot fitemporare (cele de evaluare, acor-date gratuit pentru utilizare timpde 30 de zile) sau definitive (acor-date contra cost pe viaþã). Nueste necesar sã cumpãraþi o li-cenþã pentru a vedea dacã agreaþio tehnologie sau alta. De cele maimulte ori, companiile furnizoarede tehnologie geospaþialã vã potoferi aplicaþiile dorite în regim deevaluare, adicã le puteþi instala ºiutiliza o perioadã pentru a vã daseama dacã vã satisfac cerinþele.De obicei, este necesarã doar ocerere la firma furnizor pentru aprimi aplicaþiile.

15 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2011 | MARKET WATCH 49


De ce apeleazã companii le

româneºti la managed serv icesmanaged serv ices?

Managed services este un concept caredevine tot mai utilizat ºi pe piaþa localã,chiar dacã se ascunde în sau sub formeprecum externalizare, outsourcing saumentenanþã. Dacã iniþial, principalul motivpentru care companiile apelau la managedservices era reducerea costurilor, pe mã-surã ce piaþa de profil se rafineazã, iartipurile de servicii se extind, clienþii desco-perã, în astfel de contracte, numeroasealte beneficii.

Realizarea unui top al mo-tivelor care stau la bazacontractãrii unui pachet demanaged services este difi-cilã, atât pentru cã abor-

darea diferã în funcþie de tipul clientu-lui ºi domeniul de activitate, cât ºi pen-tru faptul cã pentru beneficiarii înºiºieste complicat sã facã o astfel de prior-itizare. Totuºi, tendinþa care se înre-gistreazã, inclusiv pe piaþa localã, esteca accentul sã se mute de la reducereacosturilor cãtre îmbunãtãþirea perfor-manþei mediului IT, asigurarea dispo-nibilitãþii sau reducerea riscurilor. Prinurmare, un top ad hoc al motivelorpentru care clienþii apeleazã la ma-naged services ar arãta astfel:

� Îmbunãtãþirea performanþelormediului IT/acces la resurse cal-ificate

� Creºterea disponibilitãþii/produc-tivitãþii

� Reducerea costurilor/control maibun asupra costurilor

� Reducerea riscurilor asociate IT-ului/asigurarea complianþei

Îmbunãtãþirea performanþelor me-diului IT/acces la resurse calificate

În ciuda discuþiilor despre comodi-tizare, tehnologiile IT devin tot maicomplexe. Echipamentele ºi soluþiileevolueazã constant, conceptele seschimbã periodic, ameninþãrile de se-curitate se anunþã tot mai periculoaseetc. Îmbunãtãþirea performanþelormediului IT într-un astfel de contextnu mai poate fi asiguratã decât cu per-sonal foarte calificat ºi conectat per-manent la ultimele tendinþe din in-

dustrie. Personalul IT certificatpreferã sã lucreze în medii care stim-uleazã evoluþia profesionalã ºi care potasigura o recompensã financiarã pemãsurã. Prin urmare, va fi dificil pen-tru o companie micã sã pãstreze astfelde resurse sau sã ºi le poatã permiteintern.

Creºterea disponibilitãþii/productivitãþii

În foarte multe companii, între dis-ponibilitatea sistemelor IT ºi produc-tivitatea muncii existã o relaþie de 1 la1. Dacã nu funcþioneazã serviciul de e-mail, conexiunea la net sau desktop-

MANAGED SERVICES

BENEFICII

�� „Am început o colaborare cu un furnizor extern (BitSolu-tions) în anul 2005, când s-a pus pentru prima datã problemaexternalizãrii serviciilor IT. S-a dovedit, de-a lungul anilor, oalegere potrivitã. Odata cu creºterea volumului de activitate, aucrescut ºi cerinþele pentru servicii IT, atât din punct de vedereal volumului, cât ºi al varietãþii acestora. Pe lângã serviciilecontractate iniþial, am adãugat ºi altele: pânã anul acesta amlucrat în paralel ºi cu un furnizor din Statele Unite pentru servi-ciul Microsoft Share Point, însã am trecut ºi aceastã activitateîn contul partenerului din România. Ne-am dorit un astfel decontract deoarece, pentru o ºcoalã de afaceri, conexiunearapidã ºi facilã la Internet, rezolvarea oricãrei probleme tehnice în sala de curs, ma-nagementul sistemului de videoconferinþe, asistenþa în cadrul sãptãmânilor reziden-þiale cu studenþii Executive MBA (când cursurile au loc în locaþii de training în afara Bucureºtiului), toate reprezintã factori-cheie ai activitãþii noastre, astfel cã un contractbine pus la punct urma sã ne protejeze de neplãceri apãrute în timpul cursurilor pecare le oferim, fapt care s-a ºi întâmplat. Ne-am orientat cãtre externalizare, pentru cãîn acel moment ne plecase administratorul IT. Ne-am gândit cã astfel nu vom mai finevoiþi sã ne confruntãm cu fluctuaþia de personal. Dat fiind cã era doar o persoanãangajatã, plecarea, îmbolnãvirea sau concediul acesteia însemna privarea noastrã desuport tehnic. În sãptãmânile rezidenþiale, când complexitatea problemelor creºtea,era nevoie de personal IT pregãtit, care sã poatã rezolva orice probleme în cel maiscurt timp. Atunci am înþeles cã o echipã este mai bunã decât o singurã persoanã ºiam înþeles ulterior cã alegerea unui furnizor extern a fost o mutare inteligentã.“

BBiiaannccaa IIooaann,, DDiirreeccttoorr MMaarrkkeettiinngg,, AASSEEBBUUSSSS -- IInnssttiittuuttuull ddee AAddmmiinniissttrraarree aa AAffaacceerriilloorr


urile sunt virusate, activitatea stag-neazã sau este încetinitã considerabil.Disponibilitatea este asiguratã de oechipã IT competentã, însã „omul de laIT“ se poate îmbolnãvi, are deplasãri,concediu, schimbã compania etc. ºi,prin urmare, continuitatea suportuluiIT nu poate fi asiguratã întotdeauna curesurse interne. Externalizarea eliminãaceste fluctuaþii, furnizorii de serviciiavând resurse redundante. Mai mult,unui furnizor i se pot impune princlauze contractuale ferme, eventual curãspundere financiarã, anumiþi timpide rãspuns sau un nivel de disponibili-tate considerat satisfãcãtor.

Reducerea costurilor/control mai bun asupra costurilor

Având în vedere evoluþia econom-icã din ultimii doi ani, cheltuielile

alocate IT-ului s-au diminuat con-stant, achiziþiile de echipamente ºiaplicaþii noi au fost amânate, iarechipele de IT s-au micºorat. Pe dealtã parte însã, cerinþele în ceea cepriveºte funcþionalitatea sistemelor ITau rãmas aceleaºi sau chiar au crescut.Managed Services permite, însã, com-paniilor sã-ºi reducã din costurile fixegenerate de administrarea mediuluiIT, fãrã sã facã un compromis la nivelde calitate ºi disponibilitate. Un furni-zor, pe baza principiului „economy ofscale“, îºi va permite sã plãteascãresurse umane de calitate, pentru cã lepoate asigura un nivel optim de încãr-care prin alocarea acestora cãtre unnumãr mai mare de clienþi. Mai mult,nu vor exista costuri ascunse sau indi-recte, iar pe baza unei facturi lunare,IT-ul va deveni o cheltuialã transpar-entã ºi uºor de previzionat. Chiar dacã

pe termen scurt un astfel de contractpare o durere de cap în plus, pe ter-men lung îºi va arãta cu adevãrat eficienþa.

Reducere riscuri/asigurare complianþã

Tot mai multe companii suntconºtiente de nivelul critic al IT-uluiºi de imposibilitatea derulãrii activ-itãþii în lipsa suportului IT. Mai mult,existã domenii unde complianþa cuanumite reglementãri legislative estenecesarã ºi este imposibilã de asiguratfãrã un sistem IT performant. Oper-aþiunile din categoria back-up saucontinuitate operaþionalã sunt doaraparent simple, însã, în realitate, aunevoie de o abordare cu un ridicatnivel profesional.

� GABRIEL VAS ILE


CLOUD COMPUTING

VIRTUALIZARE

VIRTUVIRTUAL DESKTAL DESKTOPOP, un pariu neconfirmat încã?

Potrivit previziunilor optimiste ale vendorilorºi ale analiºtilor de piaþã, „Anul Virtual Desk-top“ reprezintã o realitate iminentã. Însã, nici2010 ºi nici 2011 nu au confirmat acest ver-dict, deºi argumentele enunþate la acel mo-ment erau pertinente. Cauzele sunt nu-meroase ºi þin, dincolo de climatul economicdificil, de provocãrile care însoþesc proiectelede tipul Virtual Desktop. La fel de adevãrateste, însã, cã pleiada de beneficii pe careaceastã tehnologie le oferã reprezintã o bazã solidã pentru menþinerea acestei pieþepe creºtere.

Previziunile analiºtilor asupraevoluþiei gradului de penetrareal tehnologiilor ºi soluþiilor detip Virtual Desktop au fost ºi semenþin optimiste.

La începutul anului 2009, cabinetulGartner previziona cã piaþa Virtual Desk-top Infrastructure (VDI) va ajunge în 2013la un volum de 49 de milioane de unitãþiîn întreaga lume, de la 500.000 de unitãþi(cât era evaluatã în urmã cu doi ani). Afe-rent, estimarea cabinetului era cã valoareapieþei va evolua de la 1,5 miliarde de dolari(valoare estimatã pentru 2009 ºi carereprezenta circa 1% din valoarea pieþei PC-urilor profesionale la acel moment) la 65,7miliarde de dolari, peste patru ani. Ceea ce,conform Gartner, ar fi însemnat aproxima-tiv 40% din piaþa PC-urilor profesionale.

Previziunile optimiste s-au menþinut ºiîn urmãtorii ani, respectiv 2010 ºi 2011. Deexemplu, anul trecut, IDC publica o ana-lizã de piaþã, conform cãreia volumul pieþeiVDI va creºte de la 3,8 milioane de unitãþi(cât era estimat pentru 2010), la 8,3 mi-lioane de unitãþi în 2015, valoarea crescând

ºi ea de la 1,3 miliarde de dolari, la 2,2 mi-liarde în aceeaºi perioadã.

Anul acesta, un studiu Forrester Re-search („The Client Virtualization Impera-tive - IT Leaders Embrace Virtual DesktopsThat Require Hybrid Tools, Skills AndManaged Services“), preconizeazã cã nu-mãrul desktop-urilor virtuale va creºte dela 27% (raportat la numãrul PC-urilor pro-fesionale) la 46%, în decurs de doi ani. ªitot anul acesta, ABI Research a publicat unstudiu conform cãruia valoarea pieþei VDIva atinge o valoare de 5 miliarde de

dolari în2016. Specia-

liºtii ABI argu-menteazã cã, în urmãtorii cinci ani,

creºterea va fi susþinutã de interesul din ceîn ce mai mare al companiilor ºi organiza-þiilor mari din Europa ºi SUA, care dorescsã-ºi scadã costurile de mentenanþã ºi man-agement, respectând standardele de securi-tate ºi complianþã existente ºi asigurândperformanþã ºi eficienþã optimã la nivelulutilizatorului final,

Opinia pesimiºtilor

Deºi estimãrile pozitive abundã, dupãcum se poate vedea din succinta enume-rare de mai sus, existã voci care susþin cãVirtual Desktop Infrastructure reprezintã,încã, un pariu neconfirmat.

Verdictul „pesimiºtilor“ se bazeazã pedeclaraþiile excesiv de optimiste fãcute denumeroºi jucãtori din piaþa VDI, care de-

cretau în 2009 cã anul urmãtor va fi „AnulVirtual Desktop“. Apoi, la finalul lui 2010,previziunile s-au „reportat“ pentru anul încurs.

Premisele care au stat la baza acestorpreviziuni – dincolo de beneficiile inerenteadoptãrii tehnologiei Virtual Desktop – s-au bazat, în principal, pe lansarea ºiadoptarea Windows 7 ºi necesi-tatea dotãrii cu calcula-toare capabile sãruleze noul

sis-tem deoperare de laMicrosoft, pre-cum ºi pe ne-voia stringentãa upgrade-uluiparcurilor decalculatoare, caurmare a amânãriirepetate a acestei ope-raþiuni în perioada de vârf a crizei econo-mice (2008-2009 ºi chiar ºi în 2010).

Premise care, însã, nu au fost respec-tate. Pe de o parte, Windows 7 nu a reuºitîncã sã fie motorul capabil sã asigurecreºterea acceleratã a pieþei VD. (Windows7 a reuºit sã depãºeascã sistemul de operareXP abia spre finalul acestui an.) Pe de altãparte, deºi studiile de piaþã au relevat fap-tul cã din ce în ce mai multe companii sedeclarã interesate ºi atrase de tehnologiilede tip virtual desktop, soluþiile de tip VD


CLOUD COMPUTING

VIRTUALIZARE

devenind din ce în ce mai stabile, eficienteºi mature, interesul nu s-a materializat. Cadovadã, anul acesta, previziunea actualizatãa cabinetului Gartner este cã în 2014 piaþava ajunge la un volum de 40 de milioane dedesktop-uri virtuale. O ajustare în minus avolumului de 49 de milioane de virtualdesktop-uri care trebuia atins încã din 2013(conform estimãrii fãcute în 2009).

Concret, creºterea este încã sub aºtep-tãri ºi, prin urmare, „Anul Virtual Desktop“mai are de aºteptat.

Argumentele pro-creºtere

Previziunile de creºtere nu sunt totalnefondate ºi au la bazã, dincolo de argu-

mentele conjuncturale, beneficiileconcrete pe care adoptarea soluþi-

ilor de Virtual Desktop le oferãcompaniilor. Panoplia aces-

tor avantaje este

vastãºi se ex-

tinde constant,odatã cu maturizarea

soluþiilor ofertate pe piaþã. Iatãcâteva dintre cele mai frecvent invo-cate beneficii pe care adoptarea unei in-frastructuri le poate asigura:

• costuri scãzute la achiziþia echipa-mentelor (deºi sunt mai ieftine, ter-minalele de tip „thin client“ au o du-ratã mai mare de viaþã, de 2-3 ori,decât a PC-urilor clasice);

• reducerea efortului de mentenanþã ºiscãderea costurilor de suport, prinposibilitatea realizãrii unui manage-ment centralizat al sistemelor de op-erare. Totodatã, pentru orice nou uti-lizator instalarea unui nou post delucru ºi configurarea acestuia se poate

realiza mult mai rapid (utilizându-se oserie de profiluri de utilizator precon-figurate);

• posibilitatea monitorizãrii ºi eficienti-zãrii activitãþii angajaþilor prin creareade profiluri dedicate pe tipul de acti-vitate ºi limitarea accesului la aplica-þiile care nu sunt necesare activitãþiicotidiene;

• asigurarea unui nivel superior de se-curitate a datelor, prin faptul cã up-date-urile de securitate pot fi realizatecentralizat ºi în mod automat, iar încazul utilizatorilor mobili nu existãdate la „purtãtor“, datele fiind stocateîntr-un centru de date;

• posibilitatea dezvoltãrii facile a unormedii-platforme de lucru colaborativ;

• un grad superior de flexibilitate ºielasticitate, care permite integrarearapidã ºi managementul centralizat aldevice-urilor mobile (tablete, smart-

phone-uri, notebook-uri etc.);

• asigurarea unui nivel superior dedisponibilitate a datelor ºi a continu-itãþii afacerii.

Sunt argumente reale, direct cuantifi-cabile financiar, ºi care sunt demonstrateîn practicã de numeroasele companii careau dezvoltat o infrastructurã de tip VirtualDesktop.

Balanþa costurilor

Dupã cum se poate observa, beneficiilesunt numeroase ºi consistente. Dar, cumorice lucru bun are un preþ, existã ºi o par-te mai puþin popularizatã: cea a provocãri-lor pe care adoptarea, implementarea ºidezvoltarea unei infrastructuri de tip Vir-tual Desktop le implicã.

Iar principala provocare o reprezintãcosturile. Studiile demonstreazã cã o com-panie cheltuie, în primul an de imple-mentare, pentru a crea o infrastructurã vir-tual desktop complet funcþionalã o sumãaproape egalã cu cea a clasicului upgrade alsistemului de operare ºi al PC-ului. Cos-turile nu sunt puþine: cele ale terminalelor„thin client“, ale serverelor suplimentarenecesare, ale soluþiilor de stocare în reþea –SAN –, ale noilor licenþe etc. (Specialiºtiisusþin, de altfel, cã soluþiile de tip Virtual

Desktop oferã un ROI semnificativ maimic ºi mai lent decât cel obþinut prin virtu-alizarea serverelor.)

Costul, mai ales în actualul context eco-nomic, reprezintã un contra-argumentsolid, însã nu trebuie pierdut din vedere unaspect esenþial: costul de suport este, con-form statisticilor, între 3 ºi 5 ori mai maredecât preþul desktop-ului clasic, raportat ladurata de viaþã a respectivului PC. Rezultã,deci, concluzia evidentã cã, pentru a real-iza economii consistente, care sã poatãcompensa o bunã parte din investiþia ini-þialã, proiectele de tipul Virtual Desktopfac sens doar atunci când este vorba de par-curi mari de calculatoare.

O concluzie pertinentã, dar care tre-buie nuanþatã – nu se poate aplica acelaºi„tipar“ pentru absolut toþi end-user-ii dincadrul unei companii, nevoile ºi activitãþilezilnice ale acestora fiind diferite. De aceea,specialiºtii insistã asupra necesitãþii creãriide profiluri adecvate principalelor categoriide utilizatori. Însã, înainte de a face acestpas, companiile trebuie sã realizeze o ana-lizã atentã a nevoilor reale care justificãadoptarea ºi implementarea unei infra-structuri de tip virtual desktop.

Deºi eficienþa maximã a unui astfel deproiect este atinsã atunci când acoperã unvolum mare de posturi de lucru, specialiºtiiinsistã asupra faptului cã trebuie acceptatãdin start ideea gestionãrii unei infrastruc-turi hibride, care sã cuprindã atât desk-top-uri virtuale, cât ºi PC-uri clasice ºi, mainou, device-uri mobile. Altfel, dacã seîncearcã aducerea la un numitor comun atuturor end-user-ilor existã riscul real descãdere drasticã a eficienþei acestora. Decealaltã parte, deºi crearea de profiluri deutilizatori este soluþia optimã, diversifi-carea ºi înmulþirea fãrã limitã a acestora înîncercarea de a rãspunde fiecãrei necesitãþispecifice riscã sã anuleze exact avantajulscãderii costului de suport.

Concluzia este evidentã: ca oriceproiect IT, ºi adoptarea unei infrastructuride tip virtual desktop impune cântãrirea cuatenþie a costurilor ºi beneficiilor care sedoresc a fi obþinute. ªi, mai ales, analizareamijloacelor concrete prin care pot fiobþinute acestea.



La nivel european, România ocupã poziþiifoarte bune în ceea ce priveºte numãrulabsolventelor de facultãþi cu profil tehnicsau IT ºi care urmeazã o carierã în acestedomenii. Cu toate acestea, la nivelnaþional nu existã statistici despre numãrulfetelor care urmeazã cursurile unor fa-cultãþi cu profil tehnic.

Pentru ciclul de studii univer-sitare de licenþã, Ministerul Ed-ucaþiei, Cercetãrii, Tineretuluiºi Sportului a alocat instituþiilorde învãþãmânt superior de stat,

pentru anul universitar 2011-2012, o cifrãde ºcolarizare de 62.850 de locuri. Aceastaeste repartizatã pe fiecare instituþie de în-vãþãmânt superior de stat.

Politehnica Bucureºti a avut pentruacest an 4.700 de locuri subvenþionate dela buget ºi 1.150 de locuri cu taxã. Facul-tatea de Automaticã ºi Calculatoare a pusla bãtaie 650 de locuri (buget ºi taxã), iarFacultatea de Electronicã, Telecomuni-caþii ºi Tehnologia Informaþiei tot 650 delocuri (buget ºi taxã). Pentru anul 2010,inserþia pe piaþa muncii a absolvenþilorUniversitãþii Politehnica din Bucureºti îndomeniile de specializare a fost de 85%.

La Facultatea de Automaticã ºi Calcu-latoare, la domeniul Calculatoare ºiTehnologia Informaþiei, din cei 275 decandidaþi admiºi la locurile fãrã taxã, 80sunt fete; la domeniul Ingineria sistemelordin cei 226 de candidaþi admiºi la locurilefãrã taxã, 54 sunt fete.

Facultatea de Matematicã ºi Informat-icã din Cluj Napoca a alocat 282 de locurila buget ºi 198 cu taxã, pentru spe-cializarea Informaticã ºi 30 de locuri pen-tru Calculatoare ºi tehnologia Informaþiei.

Universitatea Tehnicã din ClujNapoca a alocat 51 de locuri pentru Facul-tatea de Automaticã ºi Calculatoare ºi 87de locuri pentru Facultatea de Electron-icã, Telecomunicaþii ºi Tehnologia Infor-maþiei. Fetele au o pondere redusã în to-talul candidaþilor admiºi.

Lucrurile stau mai bine în cazul Acad-emiei de ªtiinþe Economice Bucureºti.Dacã în anul 2009, la ciclul de Licenþã, dintotalul studenþilor înmatriculaþi 50,4%erau fete, în acest an ponderea a crescutla 54,5%, 274 din cei 503 studenþi admiºiîn acest an fiind fete. Situaþia este similarãla programele de Masterat unde o ponderede 42,8% dintre studenþii admiºi în urmãcu un an erau fete, în acest an aceastã pon-dere crescând la 45,8%.

„În acest moment, în cadrul Facultãþiide Ciberneticã, Statisticã ºi InformaticãEconomicã, sunt înmatriculaþi un numãrtotal de 2.305 studenþi la programele deLicenþã ºi Masterat, 48,95% dintre ei fiindfete. Aceastã pondere ridicatã a fetelorvine în sprijinul ideii cã domeniul IT&Ccu aplicaþii în economie atrage aproape înaceeaºi mãsurã ºi fetele ºi bãieþii, inclusivpentru o viitoare carierã didacticã. Un as-pect interesant îl reprezintã în acest sensstructura pe sexe a corpului profesoral alfacultãþii CSIE, din totalul de 136 de cadredidactice 48% fiind femei, 2 din cei 5membri ai conducerii facultãþii (decan,prodecani ºi cancelar), fiind femei. Dinperspectiva corespondenþei dintre profiluldomeniului de studiu ºi cel al locului demuncã ocupat ulterior absolvirii facultãþii,studenþii noºtri sunt privilegiaþi. Faptul cãtrãim în societatea ºi economia digitalã ºine îndreptãm cert cãtre o societate bazatãpe cunoaºtere face ca utilizarea calcula-torului ºi a aplicaþiilor dedicate sã fie in-dispensabilã pentru orice tip de organiza-þie din orice domeniu de activitate eco-nomico-social. Ca urmare, absolvenþii

noºtri au oportunitatea de a valorifica lamaxim cunoºtinþele acumulate în facul-tate, indiferent de compania în care vorlucra. În plus, metodele cantitative deanalizã ºi fundamentare a deciziilor careconstituie baza pregãtirii în facultateanoastrã conferã universalitate, rigoare ºivaliditate pe termen lung cunoºtinþelor pecare absolvenþii noºtri le primesc în fac-ultate. Acest lucru le oferã absolventelornoastre nu doar posibilitatea de a alegeorice domeniu de activitate pentru vi-itoarea carierã, dar ºi pe aceea de aschimba locul de muncã atunci când se-sizeazã o nouã oportunitate mai atratctivãºi mai potrivitã cu dorinþa lor de dez-voltare profesionalã”, spune PPrrooff.. DDrr.. VViirr--ggiinniiaa MMããrrããcciinnee,, DDeeppaarrttaammeennttuull ddee IInnffoorr--mmaattiiccãã ººii CCiibbeerrnneettiiccãã EEccoonnoommiiccãã –– AASSEEBBuuccuurreeººttii,, PPrrooddeeccaann aall FFaaccuullttããþþiiii ddeeCCiibbeerrnneettiiccãã,, SSttaattiissttiiccãã ººii IInnffoorrmmaattiiccãã EEccoo--nnoommiiccãã..

Conf. univ. dr. George Cãruþaºu,Prodecan al Universitãþii Româno-Ame-ricane, Facultatea de Informaticã Mana-gerialã a declarat cã în cadrul facultãþii nus-a fãcut pânã acum o statisticã referitoarela numãrul fetelor care urmeazã sau auurmat cursurile acestei facultãþi ºi cã nicinu s-a pus problema realizãrii unei astfelde statistici. Acest lucru a fost subliniat ºide alþi reprezentanþi ai universitãþilor cucare am discutat.

Concluzia este însã cã facultãþile cuprofil tehnic sunt cãutate încã, poate maimult de cãtre angajatori decât de cãtretineri, ºi cã numãrul fetelor este cu multmai mare decât în urmã cu 10 ani. Acestlucru este îmbucurãtor, iar facultãþile cuprofil tehnic, deºi nu au strategii deatragere a fetelor în cadrul lor, recunoscvaloarea pe care acestea o aduc în dome-niu dupã absolvire.

� LUIZA SANDU

FEMEI ÎN TEHNOLOGIE

EDUCAÞIE

Câte fete sunt în universitãþi tehnice?


EDUCAÞIE


În acest an, Ministerul Educaþiei, în partene-riat cu Asociaþia Universitãþilor Europene, asupus universitãþile din România unui ampluproces de evaluare a calitãþii activitãþii de în-vãþãmânt ºi cercetare. La finalul acestui pro-ces, Academia de Studii Economice din Bu-cureºti (ASE) a ocupat un loc binemeritat înprima categorie, cea a Universitãþilor de cer-cetare avansatã ºi educaþie, Facultatea deCiberneticã, Statisticã ºi Informaticã Econo-micã (CSIE) ocupând locul I în cadrul proce-sului de clasificare pe domenii de studiu.

Facultatea de Ciberneticã, Statis-ticã ºi Informaticã Economicãpregãteºte specialiºti capabili sãutilizeze ºi sã dezvolte metodecantitative de analizã ºi prelucrare

a informaþiilor, inclusiv sisteme ºi produsesoftware, pentru generarea cunoºtinþelor ºifundamentarea deciziilor, prin procedeeproprii ciberneticii, statisticii ºi informaticiieconomice. Din aceastã perspectivã, CSIEeste cea mai tehnicã facultate a ASE-ului ºi,ca urmare, apreciatã ºi ca cea mai dificilãdintre cele 11 facultãþi ale universitãþiinoastre. Aparent, aceste elemente sunt denaturã sã schimbe structura pe sexe a stu-denþilor noºtri faþã de celelalte facultãþi, ori-entând-o net în favoarea studenþilor de sexmasculin. Este oare aºa?

Dacã analizãm datele ºi evoluþia aces-tora în timp, constatãm cã ponderea fetelorîn total studenþi a crescut în fiecare an. Da-cã în anul 2009, la ciclul de Licenþã, din to-talul studenþilor înmatriculaþi 50,4% eraufete, în acest an ponderea a crescut la54,5%, 274 din cei 503 studenþi admiºi înacest an fiind fete. Situaþia este similarã laprogramele de Masterat, unde o pondere de42,8% dintre studenþii admiºi în urmã cu

un an erau fete, în acest an aceastã ponderecrescând la 45,8%.

În opinia mea, cel mai important aspectcare demonstreazã faptul cã în facultatea deCiberneticã orice student, indiferent de sex,este încurajat, poate ºi reuºeºte sã urmeze ocarierã în IT&C vine din zona performanþeila învãþãturã ºi în activitatea de cercetare.În cadrul fiecãrei festivitãþi de deschidere aanului universitar, Facultatea CSIE premi-azã studenþii care au obþinut cele mai bunerezultate la învãþãturã în anul universitaranterior, precum ºi ºefii de promoþie ai ci-clului de Licenþã. Dacã analizez cifrele dinultimii 4 ani, din totalul de 113 studenþipremiaþi, 88,5% sunt fete, doar doi bãieþireuºind în aceastã perioadã sã câºtige pre-miul I, unul singur împãrþind în 2010 titlulde ºef de promoþie al Specializãrii Informa-ticã Economicã la egalitate de medie cu oabsolventã a aceleiaºi specializãri. Toateaceste date spun multe despre potenþialuldeosebit al fetelor de a fi cel puþin la fel deperformante ca ºi bãieþii în orice domeniude studiu sau activitate, despre ambiþia lormaterializatã în reuºite remarcabile ºi de-spre seriozitatea cu care ele privesc in-vestiþia de efort pe care trebuie sã o punã labaza viitoarei lor cariere. În acelaºi timp,aceste informaþii ne spun nouã – conduc-

erea Facultãþii CSIE – cã avem o strategiecorectã în privinþa scopului ºi a rezultatelorprocesului educativ pe care îl coordonãm.Aceastã strategie îi trateazã pe studenþiinoºtri în mod egal, indiferent de gen. Per-sonal, sunt convinsã cã studentele din Fac-ultatea CSIE nu au nevoie de discriminarepozitivã pentru a se remarca, pentru a (se)promova ºi pentru a fi performante; ele tre-buie doar sã nu fie discriminate negativ înfuncþie de sex. În acest sens, conducereaFacultãþii, întregul corp profesoral ºi per-sonal didactic auxiliar trebuie sã previnãorice acþiune sau atitudine care ar puteaduce la apariþia „plafonului de sticlã” cu carenu puþine dintre femeile din România ºi dinlume se confruntã astãzi în majoritateadomeniilor de activitate.

Privind în urmã la momentul în caream ales sã studiez ºi mai apoi sã predau înFacultatea CSIE, le pot spune actualelor stu-dente ºi absolventelor noastre cã sunt doardouã lucruri pe care le pot face pentru a pu-tea reuºi în carierã, indiferent de domeniulales. Sã îºi descopere mai întâi adevãrata„chemare”, iar apoi sã o urmeze cu încre-dere, cu convingere, cu bunã credinþã ºi,mai ales, cu dragoste; pânã la urmã este vor-ba de propria lor viaþã trãitã ºi prin muncã.

� VIRGIN IA MÃRÃCINE

Virginia Mãrãcine

Ponderea fetelor la Ciberneticãcreºte de la an la an


Evoluþia în carierã nu înseamnã doar sã urcipe treapta ierarhicã. Poþi urca aprofundândun domeniu, o arie, astfel încât sã devii ex-pert. În ultima vreme, se vorbeºte foartemult despre leadership. Existã ºcoli ºi cursuri de leadership pentru tinerii absol-venþi, cursuri de leadership ºi antrepreno-riat pentru adulþi, cursuri dedicate femeiloretc. Astfel de cursuri sunt foarte utile ca sãînveþi sã defineºti prioritãþi, sã înveþi sãcreezi strategii pentru realizarea prioritãþilor ºi sã ºtii sã lucrezi cu o echipãpentru execuþia acelor strategii.

Existã însã o confuzie la nivel depercepþie între termenii „lea-der” ºi „manager”. Aceastã con-fuzie este întreþinutã ºi de curricula cursurilor de leader-

ship predate la facultatea de manage-ment, unde termenul „leader” este stre-curat ici, colo.

Seth Godin (unul dintre cei mai vân-duþi autori de cãrþi de afaceri ºi un apre-ciat orator) explicã destul de simpluaceastã diferenþã: managerii au subordo-naþi, iar „leaderii” au persoane care îi/leurmeazã. Pentru cã aceastã diferenþã nueste bine prezentatã de academiile deorice fel, tinerii îºi stabilesc diversejaloane: pânã la 25 de ani trebuie sã ajung

pe cutare poziþie, pânã la 30 de ani tre-buie sã ajung pe o poziþie ierarhicã ºi maimare, iar la 35 de ani trebuie sã câºtigprimul milion… Pentru cã, nu-i aºa, astaînseamnã leadership!

Când eºti femeie, esti învãþatã de micãdespre faptul cã trebuie sã te strãduieºtimai mult, dacã vrei sã urmezi acesttraseu. Pentru cã sunt puþine femei pepoziþii de management, pentru cã existãdiscriminare, pentru cã femeile nu ajungatât de repede pe poziþii înalte, pentru cã,dacã ajung, renunþã în favoarea familieietc. Nu se vorbeºte însã ºi despre multi-plele exemple de femei leader, care suntexperþi în anumite domenii. Îmi permitsã le menþionez aici pe Hilde Corbu, spe-cialist consultant în Project Management,Angela Dobrea, trainer, Paula Janusz-kiewicz, specialist în securitate, YvonneAdele (aka Ms Megabyte) ºi, din altã arie– Aneta Bogdan, specialist în branding.Sunt persoane cunoscute pentru spe-cializarea lor, nu pentru cã au condus sauconduc echipe.

Poate cã aceastã confuzie între ceea ceînseamnã leader ºi ceea ce înseamnãmanager opreºte multe fete sã se înscrie lafacultãþi cu profil tehnic – STEM-D (Sci-ence, Technology, Engineer, Math, De-sign): cã nu este clar definit un traseu decarierã, în sus, în sensul comun înþeles de„în sus”, pentru femeile din IT. ªi pentrucã, la aproape fiecare interviu pentru an-gajare este pusã întrebarea: unde te vezipeste cinci ani?

Aº trece în revistã câteva particula-

ritãþi, în funcþie de etapa de carierã încare ne aflãm: fie la început de drum, fieîn plinã ascensiune.

La început de carierã: când începi sã urci spre vârf

Vorbeam mai sus despre curajul de aîncepe o carierã în IT, primul pas în acestsens fiind înscrierea la o facultate tehnicã.Job Sabah spunea: „Nu este nevoie sã fiimare ca sã începi, dar trebuie sã începi casã fii mare”. Aºadar, orientarea spre o fa-cultate de profil tehnic deschide drumulspre o carierã în management IT, trainingIT, consultanþã, operaþiuni, chiar jurna-lism IT, marketing pentru companii IT.Suferim ºi din alte percepþii greºite, pre-cum: un loc de muncã în IT înseamnãdoar poziþie de dezvoltatorsau administrator de sis-tem, marketing în ITînseamnã dat „bun de tiparpe broºuri de produs”, PRîn IT înseamnã traducereaunui comunicat de presãetc.

Jill Abramson, prim-a femeie executive edi-tor la New YorkTimes, dã unele sfa-turi fetelor ºi fe-

Loredana Panait, Director de marketing pentru audienþe

tehnice Microsoft România


LEADERSHIP

Ce înseamnã leadership? E diferit, dacã eºti femeie?

Dar dacã lucrezi în IT?



meilor care vor sã îºi ducã pasiunea spresucces. Am selectat dintre aceste sfaturi peacelea care se pot aplica în acest domeniuîn care nu avem încã un numãr relevantde reprezentante – IT:

� „Fii pionier!” Aº comenta eu: Nu teteme sa spui „da” oportunitãþilor careapar. Nu te gândi cã nu a mai fãcut nimeniînaintea ta un anumit job. Nu te gândi cãsunt puþine fete care se înscriu acum lafacultãþi tehnice. Gândeºte-te cã este ooportunitate pentru tine, de fapt, sã dai unexemplu ºi sã faci diferenþa.

� „Ascultã-þi inima!”. Mediul încon-jurãtor ne încurajeazã, mai degrabã, sãurmãm o facultate care ne pregãteºte pen-tru o meserie „bãnoasã”, „care se cautã”.Dacã nu acolo este însã chemarea noastrã,cu greu vom excela în acel domeniu. Sauvom avea succes profesional, dar vomvrea mereu sã umplem golul respectiv cualtceva.

� Nu îþi ascunde creativitatea: dome-niul tehnic este, poate, cel care are partede cea mai multã inovaþie. Doar într-unastfel de domeniu creativitatea nu poateavea limite.

Zig Ziglar definea succesul sub formaunor scãri care urcã în vârf. Sunt ºaptescãri spre vârful piramidei, spune el:

1. Imaginea de sine2. Relaþiile cu ceilalþi3. Scopurile/Obiectivele/Motivaþia 4. Atitudinea5. Disponibilitatea de a munci6. Dorinþa de a reuºi7. Rezultatele/succesul.Pe fiecare treaptã trebuie sã te asiguri

cã incluzi ceea ce are sens pentru tine, înacord cu pionieratul, cu ceea ce îþi spuneinima ºi cât de creativ eºti.

La mijlocul carierei: când continui sau continui sã schimbi

Toate cele ºapte trepte de mai susrãmân de urcat, zi de zi. Pentru cã succesulse construieºte zi de zi, aºa cum spuneaJohn Maxwell.

Când eºti la mijlocul carierei, nu maieºti junior, lucrurile pot fi chiar mai com-plicate decât atunci când eºti proaspãt ab-solvent. Sunt experienþe pe care le-am trãitºi care ne influenþeazã deciziile viitoare, aufost eºecuri pe care le-am trãit ºi succese pecare le-am repurtat ºi care ne pot împiedicaatât sã ajungem mai sus, cât ºi sã facem oschimbare.

Legat de eºec, tot Ziglar ne învaþã cãeºecul este un fapt, nu o persoanã. ªi cã tre-buie sã învãþãm din nereuºitele noastre. Deaceea avem parte de ele în viaþã.

De exemplu, dacã aplici pentru o pozi-þie mai înaltã ierarhic ºi nu eºti tu persoanaselectatã, acest lucru poate fi considerat uneºec. ªi poþi cãdea în capcana de a învino-vãþi pe cineva, cel mai adesea pe potenþialulangajator („hm, sigur avea altã persoanã înminte”, sau „nu m-a plãcut pentru cã...”).Se întâmplã sã dai vina chiar pe tine („nuam fost la înãlþimea aºteptãrilor”, „nu amfost în formã” etc). Eºecul, în acest caz, estedoar un fapt: profilul cãutat era altul.Aºadar, poziþia respectivã oricum nu þi sepotrivea. Sau, dacã nu ai avut toate aptitu-dinile pentru acel loc de muncã, faptul estecã trebuie sã te pregãteºti corespunzãtor. Oastfel de gândire îþi va oferi o abordare con-structivã ºi, la urmãtoarea încercare deacest gen, vei reuºi cu siguranþã ceea ce þi-ai propus.

În ceea ce priveºte succesul, acestapoate fi, dacã nu învãþãm din ce reprezintãel pentru noi ºi de ce am trãit aceastã ex-perienþã catalogatã de noi (sau de cãtreceilalþi) drept succes, chiar cel mai mareduºman al succeselor ulterioare. Avem des-pre noi impresia cã suntem (mult) mai bunidecât suntem în realitate. Asta ne poateîmpiedica sã ne facem aºa numita autocrit-icã. Nu mai suntem obiectivi cu noi înºine.

Pe de altã parte, tot succesul ne poateîmpiedica sã facem o schimbare majorã încariera noastrã. Poate cã femeile, prin do-rinþa de siguranþã specificã, sunt mai reti-cente la schimbãri. Rosa Luxemburgspunea: „cei care nu se miºcã, nu îºi vãdlanþurile”. Suntem tentaþi sã rãmânem în-tr-un loc, pentru cã acolo pãrem sã avemsucces ºi acela pare sã fie locul nostru. Esteaºa numitul sindrom al elefantului de circ.

Vã invit sã rupeþi lanþurile nevãzuteºi sã spuneþi „da” oportunitãþilor de cari-erã ce vi se potrivesc cel mai bine: fie cãvreþi sã urcaþi pe scara ierarhicã, fie cãvreþi sã vã specializaþi într-un domeniu,fie cã vreþi sã fiþi prima persoanã care lu-creaza într-un domeniu, fie cã vreþi sã

faceþi lucrurile altfel. �

LEADERSHIP


INDUSTRY WATCH

DISTRIBUÞIE-RETAIL

Activitãþile de naturã logisticã ocupã o pon-dere mare în totalul costurilor suportate deo companie de distribuþie, iar eforturile deeficientizare a acestora sunt canalizate, înprimul rând, cãtre rentabilizarea lor. Econo-misirea timpului, o resursã importantã încontextul actual, atrage, implicit, ºi redu-cerea semnificativã a costurilor. În cifre,asta poate reprezenta un beneficiu sub-stanþial, de exemplu:

Un depozit de dimensiuni medii(3.000 – 5.000 mp), care esteoperaþional 24/7, poate avea peschimb 20-30 de operatori. Laun numãr zilnic mediu de 2.000

de comenzi, o economie de 1,5 minute lapregãtirea unei singure comenzi asigurã unbeneficiu de 1.000 min/om/schimb = 16,66ore/om/schimb = 2 operatori/schimb. Astaînseamnã la 20 oameni/schimb, oo eeccoo--nnoommiiee ddee 1100%% aa ccoossttuurriilloorr ddee pprreeggããttiirree aaccoommeennzziilloorr. Pe lângã acest lucru, se reducecostul de management aferent admin-istrãrii personalului ºi creºte calitatealivrãrilor, prin eliminarea erorilor umane.

Pentru a obþine rezultatele dorite nueste suficientã gestionarea mai bunã a tim-pului, ci este necesarã alegerea acelorsoluþii care corespund obiectivelor com-paniei ºi duc la eficientizarea întregii ac-tivitãþi logistice.

Alternative în optimizarea costurilor logistice

O primã opþiune poate fi reprezentatãde oouuttssoouurrcciinngg--uull acestor operaþiuni, încazul în care existã un operator logistic ca-

pabil sã ofere servicii de calitate cel puþinsimilarã cu cea deja existentã, la un preþcompetitiv. În lipsa unui astfel de opera-tor, se poate opta pentru ddeezzvvoollttaarreeaa ppaarr--ccuulluuii llooggiissttiicc îînn vveeddeerreeaa ooffeerriirriiii ddee sseerrvviicciiiissppeecciiaalliizzaattee ccããttrree eexxtteerriioorr.

Cea de-a treia variantã este ooppttii--mmiizzaarreeaa uuttiilliizzããrriiii ppaarrccuulluuii llooggiissttiicc eexxiisstteennttprintr-o serie de ajustãri. În principal, estevorba de reorganizarea depozitelor (marfãºi personal), administrarea eficientã a par-cului auto, fluidizarea procesului deaprovizionare ºi redistribuþie marfã întredepozite, crearea unor proceduri eficientede lucru în vederea organizãrii preluãriicomenzilor de la clienþi ºi a urmãririi sta-diului livrãrilor acestora. Practic, pentrua eficientiza costurile logistice, este nece-sarã o operaþiune complexã de ajustare lanivelul întregii companii.

Procesul de optimizare presupuneexistenþa unui sistem informatic capabilsã automatizeze fluxurile de lucru ºi sãmonitorizeze costurile operaþionale. Îndomeniul automatizãrii depozitelor, cazulideal este acela al „depozitelor digitale”,complet automatizate. Pentru realizareaacestui tip de depozit, este necesarã o in-vestiþie iniþialã substanþialã în soft ºiechipamente. În cazul în care companianu este pregãtitã pentru un astfel de cost,existã calea de mijloc a implementãriiunui sistem WMS. În ceea ce priveºte ur-mãrirea costurilor, un modul avansat de

controlling, integrat cu modulele finan-ciar contabile ºi operaþionale reprezintãinstrumente de lucru ºi analizã necesare.

Având în vedere faptul cã, în gen-eral, gradul de rotaþie a forþei de muncãaferente operãrii unui depozit este ridi-cat, un sistem eficient de gestionare adepozitului ppooaattee rreedduuccee mmaajjoorr ttiimmppuullddee iinntteeggrraarree aa ppeerrssoonnaalluulluuii nnoouu aannggaajjaattºi creeazã o rreedduucceerree aa iimmppaaccttuulluuii rroottaaþþiieeii ddee ppeerrssoonnaall aassuupprraa pprroocceesseelloorrllooggiissttiiccee. Nu mai este necesarã cu-noaºterea în detaliu a produselor pentrua putea pregãti o comandã, deoarece sis-temul va indica sursa produselor ºi vaverifica pe baza codurilor de bare corec-titudinea colectãrii. Deci un nou angajatpoate deveni operaþional chiar dinprima orã de lucru.

O reducere de costuri logistice poateproveni ºi dintr-un pprroocceess ddee aapprroovvii--zziioonnaarree aaccuurraatt. O supraîncãrcare cu marfãgenereazã costuri suplimentare de depo-zitare ºi manipulare, iar o lipsã de stocgenereazã livrarea de comenzi incomplete,deci o diminuare a eficienþei livrãrilor.

În ceea ce priveºte mmaannaaggeemmeennttuullppaarrccuulluuii aauuttoo, observãm douã compo-nente: administrarea costurilor de ope-rare a flotei ºi eficientizarea utilizãriiacesteia. Prima parte presupune analizaºi previziunea costurilor ºi activitãþilordesfãºurate, iar a doua componentã im-plicã integrarea cu alte module ca sursede date: comenzi de clienþi, caracteris-tici articole, ºoferi, rute de livrare, diviziietc. Integrarea implicã în mod evident,un proces desfãºurat de cãtre mai multedepartamente, cu reguli ºi responsabi-litãþi clare. O bunã imple-mentare a unei astfel deintegrãri þine atat de cali-tatea sistemului informa-tic, cât ºi de maturitateaorganizaþiei.

Ce înseamnã o economieeconomie de un minu t º i j umãtateun minu t º i j umãtate per comandã

la 2.000 de comenzi pe zi?


INDUSTRY WATCH

RETAIL

Fidelizarea prin îmbunãtãþirea experienþeicumpãrãtorului reprezintã un dezideratpentru toate marile reþele de retail. Unadintre soluþiile cu rezultate garantate înacest sens este utilizarea sistemelor de tipPersonal Shopping Assistant. Beneficiile,deºi numeroase, sunt contrabalansate,însã, de valoarea semnificativã a investiþiei.

În actualul climat economic, retai-lerii de pretutindeni se confruntãcu un nivel de concurenþialitate încreºtere ºi o scãdere constantã amarjei de profit, în paralel cu

modificare radicalã a comportamentuluide achiziþie, datoratã, în bunã parte,scãderii puterii de cumpãrare aclienþilor.

În atari condiþii, dezideratul marilorretaileri de a atrage noi clienþi ºi de a-ifideliza pe cei existenþi este din ce în cemai dificil. Mai ales cã strategia deloializare bazatã pe mixul promoþii-car-duri de fidelitate nu reprezintã întot-deauna o soluþie câºtigãtoare. Principalacriticã adusã acestei strategii este aceeacã preþul nu mai poate funcþiona ca unicavantaj competitiv ºi element diferenþi-ator important, în condiþiile în caretoate marile reþele de retail practicãpolitici de discount.

Transpunerea tehnologicã

Din aceste motive, specialiºtii insistãpe importanþa îmbunãtãþirii experienþeicumpãrãtorului, soluþia care oferã celemai radicale creºteri ale nivelului de sa-tisfacþie a clientului fiind Personal Shop-ping Assistant (PSA). Practic, PersonalShopping Assistant reprezintã o trans-punere tehnologicã a conceptului de

asistent personal de cumpãrãturi, res-pectiv personalul specializat care oferãclienþilor servicii diverse, de la cele deghid, pânã la recomandãri asupra pro-duselor la modã.

Versiunea tehnologicã a asistentuluipersonal de cumpãrãturi este un devicemobil (care poate fi ataºat la coºul decumpãrãturi sau poate fi detaºabil), in-terconectat la infrastructura (WiFi,RFID etc.) magazinului ºi la sistemelebackoffice ale acestuia. Clientul poateutiliza acest dispozitiv doar introducândun cod pin sau scanând un card de fideli-tate al respectivului magazin. Mãsura nueste neapãrat una de securitate, ci arerolul de a permite sistemului magazinu-lui sã identifice respectivul client ºi sãacceseze datele aferente acestuia ºi is-toricul sãu de achiziþii.

Beneficiile PSA

Lista avantajelor pe care le oferãcumpãrãtorului utilizarea device-urilorPSA este una extinsã, acestea îm-binându-se cu beneficiile obþinute de re-tailer.

Astfel, de la început, prin identifi-carea cumpãrãtorului, sistemul poateemite automat, pe baza istoricului deachiziþii al clientului, promoþii person-alizate. Nu doar în funcþie de produselecumpãrate anterior, ci ºi pe baza valoriimedii a achiziþiilor, în corelaþie cu unsistem prestabilit de discount-uri.

Clientul poate încãrca pe PSA listade cumpãrãturi, manual sau online (ac-cesând un cont de client) ºi poate veri-fica, din start, disponibilitatea pro-duselor dorite, precum ºi preþul acestora.În cazul în care un anumit produs nueste disponibil sau preþul nu corespundeaºteptãrilor clientului, acesta poate cãutape display oferte alternative. PSA-ulpermite realizarea de interogãri multi-

ple, oferind o varietate extinsã de infor-maþii despre respectivul produs (de exemplu, în cazul produselor ali-mentare: preþ, provenienþã, valoare nu-tritivã, compoziþie, perioadã de valabil-itate, alte recomandãri asociate, reþeteculinare etc.), dar ºi instrumente spe-ciale, precum convertoare de unitãþi demãsurã, calculatoare de suprafeþe etc.

O altã funcþionalitate importantã asistemului PSA este aceea cã permiteclientului sã localizeze rapid ºi exactprodusele în cadrul magazinului, in-dicând ruta optimã. În plus, dacã alteproduse aflate în promoþie se aflã înproximitatea clientului, sistemul le sem-naleazã pe PSA.

Folosirea de cãtre client a scaneruluide coduri de bare inclus în PSA eliminãnecesitatea verificãrii preþurilor ºi per-mite verificarea permanentã a costuluitotal. Auto-scanarea poate fi utilizatã ºipentru simplificarea procedurilor deplatã, unii retaileri folosind sisteme deself-check-point, în paralel cu moda-litãþile clasice.

Aºa cum spuneam, PSA-ul oferã oserie de beneficii semnificative ºi re-tailer-ului. Dincolo de sistemul de pro-moþii personalizate, mult mai eficientdecât strategiile în masã, magazinul rea-lizeazã economii importante în ceea cepriveºte timpul de realizare a in-ventarelor (sistemul înregistreazã au-tomat produsele luate din raft), încãr-carea pe casele de marcat, reducereanumãrului de furturi din magazin etc.Sunt beneficii reale ºi importante, însãla fel de adevãrat este cã investiþia în-tr-un sistem PSA nu este deloc neglija-bilã, iar efortul de implementare, inte-grare ºi dezvoltare este unul consistent.Rãmâne, însã, de vãzut cât de mult con-teazã clientul în aceastã ecuaþie.


Persona l Shopp ing Ass is tan t ,Persona l Shopp ing Ass is tan t ,factor diferenþiator esenþial pentru marii retaileri


Piaþa româneascã de comunicaþii este extrem decompetitivã ºi agresivã, au declarat ºi încã mai de-clarã majoritatea specialiºtilor ºi analiºtilor care ac-tiveazã în acest sector. De altfel, acest lucru e foartevizibil pentru toatã lumea, iar competiþia este acerbãnu numai pe segmentul rezidenþial, ci ºi pe cel busi-ness. Ofertele de comunicaþii ºi servicii de date alecompaniilor româneºti sunt extrem de variate, iarpreþurile la fel.

Cum alege o companie din multitudineade oferte, pe cea care i se potriveºte celmai bine? Dacã în urmã cu câþiva aniunul dintre primele criterii era preþul,în prezent, deºi a rãmas în continuare

foarte important, acesta este „depãºit” încet-încetde tehnologiile care stau în spatele soluþiilor, destabilitatea ºi fiabilitatea lor, de renumele com-paniei furnizoare ºi politica faþã de clienþi acesteia.

Ce oferã piaþa româneascã?

Operatorii mobili pun la bãtaie oferte extremde variate pentru segmentul business, atât pentruîntreprinderile mici ºi mijlocii, cât ºi pentru com-panii medii ºi mari. Pachetele includ soluþii de co-municaþii de date, servicii internet sau telefonie.

Vodafone oferã soluþia Vodafone Office Con-nect, care include într-un singur abonament accesfix la internet pentru mai multe calculatoare/lap-top-uri ºi servicii de telefonie fixã.

Pe lângã serviciile de bazã, acces fix la inter-net ºi voce fixã, pachetul cuprinde ºi servicii adi-þionale opþionale: PC Protection – protecþie pen-tru computer, Fax2Email – fax direct din adresade mail personalã, IP Fix – aceeaºi adresã IP pub-licã de fiecare datã când se realizeatã conexiuneala Internet. Vodafone recomandã serviciul pentru:Persoane Fizice Autorizate, birouri individuale deavocaturã, cabinete notariale, cabinete medici fa-milie ºi stomatologice, birouri de consultanþã fi-

nanciar-contabilã, mici întreprinzãtori, puncte delucru temporare (construcþii, evenimente, târguri,expoziþii) etc. Abonamentele disponibile oferãtrafic inclus lunar de 5 GB, 12 GB sau 20 GB. CuVodafone Office Connect se pot folosi pânã la 5conexiuni simultane la Internet, soluþia suportândun numãr maxim de 36 dispozitive.

Orange România împarte ofertele pentrucompanii ºi în funcþie de numãrul de angajaþi.Printre ofertele pentru companiile cu pânã în 49de angajaþi se numãrã: Internet mobil pentru lap-top, pentru mobil, pentru smartphone. Pentrucompaniile cu mai mult de 49 de angajaþi, Orangeoferã BlackBerry Enterprise Solution (e-mail; ca-lendar, agendã, tasks; internet ºi intranet; telefonmobil, SMS).

Software-ul BlackBerry Enterprise Server seinstaleazã pe un server în reþeaua internã de cal-culatoare a firmei, în spatele Firewall-ului. Soluþiafuncþioneazã cu servere de mail de tip MicrosoftExchange, Lotus Notes ºi Novel GroupWise.

Serviciul IP VPN oferã toate facilitãþile uneireþele de date private, utilizând infrastructuraradio ºi fibrã opticã Orange. Prin intermediul aces-tui serviciu, angajaþii au acces permanent la apli-caþiile rulate în intranetul companiei, putândtransfera în timp real fiºiere de date, aplicaþii videosau voce. Serviciul IP VPN reprezintã o soluþie viabilã pentru companiile cu activitate intensã ºicu puncte de lucru în diverse locaþii din þarã ºi an-gajaþi mobili.

Serviciul de Linii Dedicate (linii închiriate) seadreseazã companiilor care doresc sã asigure co-municarea între locaþiile din teritoriu cu ajutorulconexiunilor de date configurate ºi alocate exclu-siv. Resursele reþelei Orange sunt rezervate pentrufiecare client în parte. Soluþia de Linii Dedicateeste recomandatã pentru aplicaþiile care ruleazã întimp real, având ca parametri critici timpul derãspuns ºi securitatea informaþiei. Accesul Dedi-cat Internet reprezintã o soluþie pentru compani-ile care doresc sã utilizeze în permanenþã interne-tul, pe baza conexiunilor alocate exclusiv.

Romtelecom Business Solutions oferã soluþiipersonalizate de internet ºi date. Companiile potalege internet broadband cu vitezã de pânã la 30

INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII

Competiþie ascuþitã în piaþa comunicaþii lor de date


INDUSTRY WATCH

Mbps, internet mobil nelimitat, precum ºi soluþiiavansate de internet premium.

Clicknet Everywhere este o soluþie care îm-binã internetul fix ºi internetul mobil. Cu ClicknetEverywhere o companie beneficiazã de: trafic ne-limitat (fãrã taxare ºi reducerea vitezei); vitezã deacces la internet de pânã la 6 Mbps download ºi 1Mbps upload; IP Static (pentru internetul fix ºimobil); modem gratuit; garantarea calitãþii servi-ciului de internet fix (SLA); acoperire broadbandîn peste 2.300 de localitãþi. Pentru a beneficia deserviciul Clicknet Everywhere este necesar sã fiedeja instalatã o linie telefonicã fixã de la Romtele-com sau sã se contracteze un nou abonament devoce, odatã cu serviciul.

Serviciile de Internet Premium de la Romtele-com Business Solutions oferã conectivitate garan-tatã de mare vitezã de pânã la 2 Gbps în internetprin reþeaua de fibrã opticã subteranã a Romtele-com ºi acces în reþelele de internet dinRomânia. Datoritã lãþimii de bandã disponibile înmod garantat, serviciile de Internet Premium aleRomtelecom sunt preferate de mulþi utilizatori, dela distribuitori media pânã la birouri locale alecompaniilor strãine. Romtelecom oferã tuturorclienþilor sãi juridici garantarea prin SLA (ServiceLevel Agreement) a calitãþii serviciilor furnizate.

Compania Adnet Telecom considerã cã sediferenþiazã de competiþie în primul rând prinproactivitate. În plus, compania completeazã ser-viciul de acces la internet ºi cu alte servicii nece-sare unei companii: telefonie VoIP, servicii au-dio/videoconferinþã, colocare, servere dedicate.Adnet Telecom oferã urmãtoarele servicii de date:conexiuni dedicate de internet; servicii de IP-uri;VPN (Reþele Virtuale Private); linii închiriate;buclã localã, IP Peering.

Pachetele de bazã alcãtuite de Adnet Telecompentru companii sunt:

• PPaacchheettuull BBaassiicc – 110 euro + TVA (4 mbpsmin garantat up to 10 mbps; 100 mbps metropo-litan; 1 set-top box IPTV; Telefonie VoIP - o linieinclusã);

• PPaacchheettuull BBaassiicc PPlluuss – 160 euro + TVA (8mbps min garantat up to 15 mbps, 100 mbps me-tropolitan, 1 set-top box IPTV, Telefonie VoIP - olinie inclusã);

• PPaacchheettuull LLaarrggee – 220 euro + TVA (15 mbpsmin garantat up to 30 mbps; 100 mbps metropo-litan; 1 set-top box IPTV, Telefonie VoIP - 2 liniiincluse);

• PPaacchheettuull EExxttrraa LLaarrggee – 350 euro + TVA (5mbps min garantat up to 50 mbps, 100 mbps me-

tropolitan, 2 set-top box-uri IPTV, TelefonieVoIP - 2 linii incluse).

UPC Business oferã Fiber Power: vitezã depânã la 120 Mbps download ºi pânã la 6 Mbps up-load; modem Wi-Fi gratuit, în custodie, pentrucontracte semnate pe 2 ani; antivirus Smartguardgratuit pentru contracte semnate pe 2 ani; 20 deadrese e-mail ºi gãzduire spaþiu web pânã la 500MB; IP Static gratuit; instalare gratuitã. Oferta seadreseazã IMM-urilor care nu sunt încã clienþiUPC Business. Pentru companiile mari, UPCpropune Corporate Internet, UP 2 Internet ºi In-ternet Naþional.

Prin Corporate Internet se asigurã utilizareainternetului, acces la e-mailul companiei, down-load de fiºiere mari, transmisii audio ºi videostreaming sau colaborãri online.

Up 2 Internet este recomandat companiilor cuuna sau mai multe locaþii, care au nevoie de accese-mail ºi internet de mare vitezã cu un minimgarantat de lãþime de bandã.

Internet Naþional se adreseazã companiilorcare folosesc cu precãdere spaþiul IP românesc înderularea propriei afaceri (pagini web, servere,banking, streaming, downloading).

De asemenea, UPC oferã IP VPN ºi DataLeased Lines – serviciu de transport date care oferãconexiuni la viteze foarte mari.

La nivel naþional, Euroweb România poatefurniza servicii de acces la Internet în cele maimari 40 de municipii (oraºe în care existã ºiprezenþã tehnicã), inclusiv în Bucureºti, benefici-ind de reþeaua naþionalã de fibrã opticã bazatã petehnologie SDH ºi IP (Ethernet). Euroweb Româ-nia este cel mai mare furnizor local de linii închiri-ate internaþionale, fiind principalul furnizor pen-tru piaþa naþionalã wholesale Internet ºi transmi-siuni de date. Principalul avantaj competitiv al Eu-roweb România este cã se numãrã printre puþiniifurnizori de pe piaþa româneascã ce deþine, caparte a infrastructurii sale, patru puncte cross bor-der (Nãdlac, Borº, Giurgiu, Vama Veche), spunreprezentanþii companiei.

Un alt serviciu, FiberClass, se adreseazã în spe-cial companiilor mici ºi mijlocii. Necesitãþile aces-tor companii pot fi satisfãcute prin intermediulunor pachete de servicii bazate pe reþeaua de fibrãopticã deþinutã de Euroweb România.

� LUIZA SANDU

NNoottãã:: ÎÎnn aacceesstt aarrttiiccooll nnuu ssuunntt pprreezzeennttaattee ttooaattee ooffeerrtteelleeppee ccaarree ccoommppaanniiiillee tteelleeccoomm llee ppuunn llaa ddiissppoozziiþþiiaa

sseeggmmeennttuulluuii bbuussiinneessss.. CCiittiiþþii vvaarriiaannttaa iinntteeggrraallãã ppeewwwwww..mmaarrkkeettwwaattcchh..rroo..


INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII

Dezvoltarea continuã a reþelei In-ternet ºi creºterea rapidã avitezelor de acces pentru utiliza-tori au condus la multiplicareacazurilor de atacuri informatice

asupra site-urilor ºi serviciilor online,bazate pe supraîncãrcarea aplicaþiilor cusute de cereri invalide sau, cel mai frecvent,pe transmiterea unui volum mare de trafic(de ordinul Gbps), care satureazã banda deacces a clientului final, ducând la imposi-bilitatea accesãrii oricãrui serviciu.

În faþa atacurilor de acest tip, majori-tatea furnizorilor de internet aleg cametodã de protecþie ttrraaffffiicc bbllaacckkhhoolliinngg.Mai exact, adresele IP atacate suntanunþate în mod automat furnizorilor denivel superior, care blocheazã în totalitatetraficul spre acestea pentru un interval detimp. Metoda este simplã, protejeazã restulcapacitãþii de acces internet, atât a clientu-lui, cât ºi a furnizorului, însã serviciile depe serverele atacate rãmân indisponibile petoatã durata aplicãrii acestor filtre (existãcazuri în care atacurile dureazã zile în-tregi).

Necesitatea asigurãrii continuitãþii ser-viciilor a fãcut ca un numãr în creºtere defurnizori sã adopte metode de tip ttrraaffffiicccclleeaanniinngg - filtrare a traficului de tip floodºi livrarea cãtre client doar a traficului legitim. Practic, în momentul detectãriiunui atac cãtre o adresã IP, traficul esteredirecþionat prin echipamente specializateaflate în data center-ele furnizorului, undese identificã tipul atacului ºi se aplicã filtrecare îl blocheazã sau îi reduc intensitatea.Durata acestor operaþii este de ordinul a câ-torva secunde, iar impactul asupra utiliza-torilor serviciului este minim, de multe oriinsesizabil.

Acest tip de protecþie implicã, însã, in-vestiþii importante din partea furnizorului.Pentru a putea susþine atacuri de intensitãþimari (de ordinul Gbps), furnizorul de in-

ternet trebuie sã îºi supradimensioneze ca-pacitãþile de acces metropolitane ºi inter-naþionale, pentru a lãsa loc vârfurilor detrafic care apar în astfel de situaþii. Un altcost important este cel al echipamentelorde protecþie care, în funcþie de capacitateafiltratã, tipurile de atacuri recunoscute ºiposibilitãþile de upgrade pot ajunge lapreþuri de zeci sau sute de mii de euro.

Soluþia AdNet Telecom

Pentru a veni în ajutorul clienþilor,AdNet Telecom a introdus AAddnneett PPrrootteecctt,un serviciu de monitorizare ºi curãþare atraficului în cazul atacurilor DOS/DDOS(Distributed Denial of Service). Dupã acti-varea acestui serviciu, nivelul de traficcãtre adresele IP ale clientului este moni-torizat în permanenþã, iar în cazul detec-tãrii unui atac traficul este redirecþionatprin echipamentele de curãþare.

Soluþia aleasã se bazeazã pe echipa-mente hardware performante, dotate cuinterfeþe de reþea specializate. În ceea cepriveºte software-ul, s-a pornit de la soluþiiopen source, la care s-au adãugat moduledezvoltate de cãtre propriul departamentde R&D. Capacitatea de filtrare a atacurilorse ridicã la 10G bps ºi aproximativ 3 Mpps,

aceasta putând fi mãritã prin instalarea deechipamente suplimentare. Sunt recunos-cute majoritatea atacurilor bazate pe traficcrescut (ex. TCP SYN, TCP ACK, ICMP,UDP flood, cu adrese IP sursã fixe saualeatoare) ºi o parte din atacurile asupraaplicaþiilor, bazate pe semnãturi (ex. DC++connection flood).

„Am ales aceastã soluþie datoritã posi-bilitãþilor de extindere în faþa unor noitipuri de atacuri, a scalabilitãþii crescute ºi,nu în ultimul rând, a avantajelor competi-tive generate de costurile mai scãzute. Pen-tru atacurile de tip flood cu trafic crescutîntâlnite cel mai frecvent putem asigura unnivel de protecþie identic cu soluþiile re-cunoscute existente pe piaþã”, a declaratCCããlliinn VVeelleeaa,, mmaannaaggeerruull ddeeppaarrttaammeennttuulluuiiRR&&DD AAddNNeett TTeelleeccoomm.

În plus, pentru tipuri mai puþin întâl-nite de atacuri, clienþii pot beneficia deasistenþa unui specialist AdNet Telecom însecuritate, care va analiza log-urile detrafic ºi va implementa soluþii de protecþiepe platforma proprie sau va recomandaclientului metode de limitare a efecteloratacului.

„Suntem proactivi, întotdeauna pre-ocupaþi de nevoile clienþilor noºtri ºi nu neoprim aici. Platforma este în continuã dez-voltare, pe viitor se are în vedere extin-derea protecþiei la atacurile asupra aplicaþi-ilor, bazate pe reþele botnet care genereazãmii de cereri aparent legitime, cu un nivelde trafic relativ scãzut, care duc, însã, lasupraîncãrcarea resurselor serverelor ata-cate”, precizeazã LLiivviiuu TTããnnaassee,, CChhiieeff OOppeerraattiinngg MMaannaaggeerr AAddNNeett TTeelleeccoomm..

Pentru detalii suplimentare sau dacãserviciile dvs. sunt în prezent þinta unoratacuri ºi aveþi nevoie de protecþie, vãrugãm sã contactaþi departamentul devânzãri AdNet Telecom.

ssaalleess@@aaddnneetttteelleeccoomm..rroowwwwww..aaddnneetttteelleeccoomm..rroo

Asiguraþi-vã continuitatea afacerii în faþa atacurilor informatice cu serviciul

AdNet ProtectAdNet Protect

Liviu Tãnase, COO AdNet Telecom

INDUSTRY WATCH

IT & C


HP a dezvoltat în România o reþea largãde parteneri locali pe care continuã sã oextindã ºi sã o optimizeze. În acest mo-ment, HP România colaboreazã cu peste4.000 de parteneri la nivel naþional. Înacelaºi timp, are peste 100 de partenericertificaþi care ajutã compania sã ofere unpachet complet de soluþii, de la hardwareºi software la servicii de planificare, imple-mentare, întreþinere ºi suport.

În cadrul HP România existã treidivizii, împãrþite în funcþie deprodusele pe care le comercia-lizeazã fiecare dintre cele trei di-vizii: ESSN (Enterprise Servers,

Storage and Networking Group), PSG(Personal Systems Group) ºi IPG (Ima-ging and Printing Group). ESSN seocupã cu comercializarea de soluþii detip enterprise, atât hardware, cât ºi soft-ware, PSG se ocupã cu comercializareade produse de tip desktop, notebook,staþii grafice, handheld, POS, iar IPG deechipamentele de tip periferic, impri-mante, scanere, multifuncþionale ºisoluþiile adecvate pentru acestea.

Mugur Pantaia conduce divizia PSGChannel a HP România ºi spune cã, deºiexistã tipuri de programe de parteneriatcu care fiecare divizie adreseazã

partenerii, existã totuºi un numitorcomun.

„Mã refer la programul de partener-iat de tip <<Preffered>>, prin careadresãm cea mai mare parte a partener-ilor HP. Astfel, unul dintre cele mai im-portante beneficii pe care le punem ladispoziþia partenerilor noºtri este posi-bilitatea de a se perfecþiona ºi a de se cer-tifica prin programul HP Certified Pro-fessional, care vizeazã douã tipuri de ac-tivitãþi, sales ºi respectiv presales, ºi carediferã în funcþie de tipul de echipamenteºi soluþii HP comercializate de partener.Aceste certificãri atestã competenþeleechipei de specialiºti ai partenerului ºi îipermit acestuia sã foloseascã titulaturade <<HP Preferred Partner>>. Urmãtorulnivel de parteneriat, în acelaºi timp ºi celmai complex, este <<HP Preferred Part-ner Gold>>, care prevede o specializaresuplimentarã pentru anumite soluþii HP,susþinând astfel dezvoltarea activitãþiipartenerului prin accesul la proiecte maicomplexe. Aceste specializãri, aproxima-tiv 15 la numãr, sunt ºi ele repartizate pediferitele tipuri de echipamente ºi soluþiiHP comercializate de parteneri, fiecaredivizie din cadrul HP (atât IPG, PSG, câtºi ESSN) având propria schemã de spe-cializãri”, explicã MMuugguurr PPaannttaaiiaa..

În prezent, existã în jur de 100 departeneri „Preffered”, dintre care spe-cializaþi sunt aproximativ 30, pe toatecele trei divizii. Fiecare dintre divizii arepropriile specializãri de tip Gold: în

cadrul PSG sunt 4 specializãri de tipGold, la ESSN sunt 6-7, la IPG 3-4.

„Pe departamentul pe care îl repre-zint sunt specializaþi în momentul defaþã în jur de 6 parteneri ºi mai avem încurs de calificare încã 4; în viitorulapropiat vor fi în jur de 10-15 parteneri.Pânã în prezent, peste 100 de specialiºtidin România deþin certificãri HP, de lacertificãri de vânzare a echipamentelorde volum, cum ar fi imprimante sau cal-culatoare personale, la certificãri pentrusoluþii mai complexe, pentru proiecte deinfrastructurã convergentã sau imple-mentãri High Performance Computing.Aº vrea sã precizez cã noi nu ne pro-punem sã certificãm persoane care nusunt angajaþi ai partenerilor noºtri. Suntcompanii care au asfel de abordãri, dar nu e cazul nostru”, adaugã MMuugguurrPPaannttaaiiaa..

HP România asigurã constant acce-sul partenerilor la resursele de care aunevoie pentru a se dezvolta, fie online –prin accesul la site-uri HP specializate –fie offline, disponibile prin centrele detraining pe care compania le opereazãatât în þarã, cât ºi în strãinãtate.

Astfel, sistemul de parteneriat dinRomânia este similar cu sistemul imple-mentat de companie la nivel mondial.

„Acest program a fost introdus acum6 ani, iar în mod cert valoarea adãugatãse vede ºi în România, pentru cã amreuºit sã creºtem numãrul de parteneriîntr-un mod accelerat de la an la an ºi,

EEccoossiisstteemmee ddee ppaarrtteenneerriiaatt:: HHPP RRoommâânniiaa

„CREDEM CÃ AVEMACOPERIREA CEA MAI BUNÃ

PE CANALUL DE PARTENERI”


INDUSTRY WATCH

IT & C

mai mult decât atât, prin specializarealor am reuºit sã avem partenerii carevând în permanenþã soluþiile care au im-portanþã majorã pentru HP. Considerãmcã avem acoperirea cea mai bunã pecanalul de parteneri în momentul defaþã. Pe lângã acest tip de program departeneriat, fiecare dintre þãrile în careHP este reprezentatã încearcã sã mai im-plementeze ºi programe locale. În per-manenþã avem parteneri pe care dorimsã-i atragem în programul <<PrefferedPartner>>, în permanenþã ne propunemsã atragem noi parteneri de tip <<Pre-ffered>> sau <<Gold>>, aºa cã probabil vaexista întotdeauna un procent de 10%din totalul partenerilor pe care îi vomavea într-un proces de accedere la pro-gram. În acelaºi timp, din lista departeneri incluºi în program la un mo-ment dat, pot exista parteneri care sã numai întruneascã condiþiile necesarepãstrãrii statutului de <<Preffered Part-ner>>; putem spune cã programul nos-tru este un organism viu”, mai spuneMMuugguurr PPaannttaaiiaa..

HP România organizeazã anual oserie de training-uri, seminarii ºi confe-rinþe în þarã pentru parteneri, pentru ase asigura cã aceºtia sunt la curent cutoate noutãþile din portofoliul de pro-duse ºi soluþii HP.

�� GGEENNEESSYYSS SSYYSSTTEEMMSS

Compania Genesys Systems a fostcertificatã ca partener Preffered Gold laînceputul anului 2011, prin efortul a treioameni de vânzãri ºi trei din departa-mentul tehnic. Specializarea aleasã a fostServers ºi Storage.

„Nu cred cã mai trebuie menþionatfaptul cã, pe parte tehnicã, inginerii cer-tificaþi trebuie sã aibã ºi certificãriconexe pe sisteme de operare ºi de virtu-alizare, Microsoft, Linux, VMware, Ci-trix. Pentru a putea capta încredereaclienþilor companiei, este absolut nece-sar sã te poþi prezenta cu o carte de vi-zitã, care, în acest caz, este nivelul departeneriat dintre cel care propunesoluþia ºi producãtorul acesteia. Rolul de

integrator asumat de cãtre Genesys Sys-tems atrage dupã sine necesitatea certi-ficãrilor pe soluþii diverse, iar HP fiindun producãtor cu un market share mareîn România, am considerat absolut nece-sar acest parteneriat”, spune AAnnddrreeiiZZiicchhiissaannuu BBDDMM aanndd PPrreessaalleess SSuuppppoorrttEEnnggiinneeeerr GGeenneessyyss SSyysstteemmss..

În prezent, existã circa 8 persoane cucertificãri atât pe vânzarea, cât ºi pe in-tegrarea produselor HP, iar companiaeste în curs de obþinere a statutului deservice autorizat HP.

„Investiþiile într-un parteneriat nu sunto povarã pentru nicio companie, cu atâtmai mult în cazul de faþã, în care HP facetoate eforturile de a compensa în proporþiedestul de mare efortul financiar al parte-nerului sãu, fiind convins cã printr-o bunãreprezentare are nevoie de parteneri com-petenþi. Participarea la training-uri ºi cer-tificãrile la un centru autorizat necesitã o investiþie de aproximativ 6.000 de euro”,adaugã AAnnddrreeii ZZiicchhiissaannuu..

Cel mai recent proiect în care a fostimplicatã compania ºi în care a fostnevoie de expertizã pentru soluþii HP afost un proiect de infrastructurã pentruaplicaþii IO intensive, în care au fostlivrate blade-uri ºi storage HP pentru unclient din sectorul public.

�� BBRR II NNEELL

HP este unul dintre partenerii strate-gici ai companiei clujene Brinel. Brinel

este HP Gold Preffered Partner, deþi-nând specializãri pentru oferirea uneigame variate de soluþii care includ: ser-vere (atât cele standard utilizate în in-dustrie, cât ºi din gama business critical),soluþii de stocare, networking, virtu-alizare, printing, sisteme de calcul de tipPC, calculatoare portabile, staþii de lucrugrafice ºi, nu în ultimul rând, service ºisuport pentru produsele achiziþionate.

De asemenea, Brinel este prima com-panie din România care a primit statutulde HP / Microsoft Frontline Partner.

Programul HP/Microsoft Frontlineeste o iniþiativã strategicã susþinutã deHP ºi de Microsoft, lansatã în aprilie2008 ca parte din alianþa mondialãHP/Microsoft Frontline.

Programul HP/Microsoft Frontlinepromoveazã ºi recunoaºte parteneriicare au cel mai înalt nivel de compe-tenþe în ambele tehnologii, fiind certifi-caþi Microsoft Gold ºi Parteneri preferaþiHP Gold cu cel puþin o specializare En-terprise Servers and Storage.

„Prin intermediul programului departeneriat cu HP avem acces la o gamãdiversã de resurse tehnice ºi echipa-mente demo, beneficiind în acelaºi timpºi de suportul necesar atât în fazele deproiectare, implementare, cât ºi în ceade funcþionare a produselor livrate. Unavantaj major pentru clienþii noºtri estereprezentat de posibilitatea de a aveaacces la diverse promoþii, dar ºi de a be-neficia de condiþii financiare particula-rizate pentru fiecare proiect în parte”,precizeazã RRããzzvvaann IIoonneessccuu,, HHPP BBuussiinneessssDDeevveellooppeerr BBrriinneell..

Compania are în jur de 30 de spe-cialiºti certificaþi HP, în urmãtoarelearii: vânzãri, presales, integrare, tehnic.

„Avem 20 de ani de experienþã în re-alizarea ºi implementarea soluþiilor lacheie, prin integrarea de software, hard-ware, echipamente de reþea ºi comuni-caþii. Cu sediul central în Cluj Napoca,avem încã 4 puncte de lucru în þarã, lo-calizate în Bucureºti, Timiºoara, Oradeaºi Sibiu. Oamenii din echipã reprezintãpunctul nostru forte, chiar dacã soluþiileºi serviciile pe care le oferim clienþilornoºtri sunt, la rândul lor, purtãtoare de

Andrei Zichisanu, BDM and PresalesSupport Engineer Genesys Systems


INDUSTRY WATCH

IT & C

valoare. Am utilizat cu succes soluþii HPîn proiectarea de soluþii de tip e-admi-nistraþie, e-learning ºi e-sãnãtate, pre-cum ºi în proiectarea de soluþii pentrumanagementul universitar. În zonasoluþiilor de infrastructurã IT, am con-solidat centre de date ºi de disaster re-covery ºi am mãrit numãrul soluþiilor destocare ºi virtualizare”, încheie RRããzzvvaannIIoonneessccuu..

�� CCRREESSCCEENNDDOO

Crescendo este partener HP încã de laînceputurile activitãþii celor douã com-panii pe piaþa din România. Astfel, com-pania a stabilit douã niveluri diferite departeneriat: HP Gold Preferred Partner ºiHP Software Gold Business Partner – celemai înalte niveluri de certificare/încre-dere oferite de HP pentru vânzarea ºi im-plementarea de soluþii de InfrastructurãHardware, respectiv Software.

„Beneficiile obþinute sunt pârghiile pecare noi le utilizãm pentru a ne îndepliniobiectivul asumat: accesul în permanenþãla know-how specializat (atât în zonatehnicã, vânzãri, cât ºi marketing). HPpune anual la dispoziþia partenerilor oserie de training-uri, seminarii, confe-rinþe în þarã ºi în afara þãrii, programe deco-marketing, ce au ca focus câºtiga-rea/dezvoltarea de noi proiecte ºi retenþiaclienþilor noºtri importanþi. Astfel, echi-pele noastre (sales, pre-sales ºi tehnic)sunt în permanenþã la curent cunoutãþile din portofoliul HP ºi nunumai. Toate aceste activitãþi sunt co-finanþate de cãtre HP prin fondurile de-numite: Marketing DevelopmentFunds (MDF). Avem acces la discount-uri ºi la echipa/resursele HP, ceea ce neajutã sã rãspundem ºi sã ne adaptãmrapid la solicitãrile clienþilor noºtri”,menþioneazã CCrriissttiiaann MMiieerrlleeaa,, BBuussiinneessssUUnniitt MMaannaaggeerr,, IITT IInnffrraassttrruuccttuurree SSoolluu--ttiioonnss CCrreesscceennddoo..

Specializãrile ºi acreditãrile HPHardware obþinute de echipa Cres-cendo acoperã domeniile procesãrii ºistocãrii datelor prin trei zone detehnologie, aºa cum sunt ele definite

în accepþiunea HP: ISS (Industry Stan-dard Servers) – cuprinzând servere dingama DL ºi ML, bazate pe procesoareIntel Xeon ºi AMD, inclusiv corespon-dentele lor în tehnologie blade; BCS(Business Critical Systems) – cuprinzândservere din gama Rx (entry-level ºi mid-range) ºi Superdome (high-end), bazatepe procesoare de tip Intel Itanium, pre-cum ºi cores-pondentele lor în tehnolo-gie blade; StorageWorks – cuprinzândsoluþii de stocare (MSA(P2000), Left-hand (P4000), EVA(P6000), XP(P9000),3PAR (P10000) ºi salvare a datelor (suitade librãrii de benzi MSL EML, ESL,soluþii de back-up pe disc RDX,D2D,VLS), împreunã cu programele

corespunzãtoare de management ºi apli-caþia de backup (HP DataProtector).

În ceea ce priveºte HP Software, cer-tificãrile acoperã douã mari suite soft-ware HP: IT Performance Suite (fostulBTO) ºi Information Management.

„În plus, prin intrarea în programulHP – Service Intergrator (SVI), cel maiînalt nivel de colaborare dintre HP ºiparteneri, ce se adreseazã numai acelorparteneri care au competenþe dovediteºi capabilitatea de a oferi servicii de su-port pentru produsele software HP, ga-rantãm clienþilor noºtri cã deþinem com-petenþele, infrastructura ºi profesiona-lismul pentru a livra soluþiile softwareHP în concordanþã cu nevoile afacerii”,adaugã CCrriissttiiaann MMiieerrlleeaa..

În prezent, în Crescendo existãaproximativ 25 de oameni certificaþi peproduse ºi tehnologii HP.

„Principalul nostru diferenþiator estereprezentat de capabilitãþile de casã desoluþii - integrator specializat de soluþiiºi servicii IT&C. În aproape toate proiec-tele dezvoltate alãturi de HP folosim ex-pertiza echipei noastre, atât în zona devânzare-implementare, cât mai ales înzona de suport. Din punct de vedere cro-nologic, ultimul proiect reprezintã o so-luþie de infrastructurã completã, pentruuna dintre aplicaþiile cu care beneficia-rul îºi gestioneazã fluxurile de business”,încheie reprezentantul Crescendo.

� LUIZA SANDU

Cristian Mierlea, Business Unit Manager,

IT Infrastructure Solutions Crescendo

�� SCOP COMPUTERS, DUBLU-PREMIAT DE HP ROMÂNIA

Compania SCOP Computers a primit din partea HP România, în cadrul evenimentuluiNew Product Introduction (NPI), care marcheazã încheierea anului fiscal HP 2011, douã premii importante: The Best ESSN Distributor 2011” ºi „Best Run Rate PSG Distributor in 2011”. „Acordarea acestor distincþii reprezintã recunoaºterea faptului cã SCOP Computers activeazã în piaþã cu cea mai largã gamã de produse HP PSG ºiconfirmã încã o datã poziþia sa de lider în piaþã pe segmentele de servere, storage, networking, dar ºi personal computing. Eforturile noastre pentru poziþionarea în piaþã ca Value Added Distributor încep sã-ºi arate rezultatele. Am reuºit sã ne pãstrãm ºi sã ne consolidãm poziþia într-o piaþã care a suferit schimbãri semnificative datoritãcondiþiilor economice, ceea ce dovedeºte cã direcþiile abordate au fost cele potrivite. Totodatã, dorim sã mulþumim HP România, pentru suportul ºi încrederea acordate, ºi partenerilor SCOP Computers, care au avut o contribuþie importantã în realizãrile noastre ºi, fãrã de care, eforturile depuse ar fi fost inutile”, a declarat CCrriissttiiaann SSttaann,,MMaannaaggeerr PPrreessaalleess && EEnntteerrpprriissee SSoolluuttiioonnss SSCCOOPP CCoommppuutteerrss..


Dacã cele mai multe companii IT&C dinRomânia sunt prezente în Bucureºti, acestlucru nu se poate spune ºi despre centreleR&D deschise de unele dintre aceste com-panii în þara noastrã. Majoritatea centrelorde cercetare-dezvoltare se aflã în provin-cie: Timiºoara, Cluj Napoca, Braºov. Locaþi-ile nu sunt întâmplãtor alese, oraºelemenþionate fiind importante centre univer-sitare, adevãrate pepiniere de talente pen-tru sectorul IT&C.

De altfel, unul dintre princi-palele motive pentru careRomânia a fost aleasã ca lo-caþie pentru aceste centre afost nivelul superior de pre-

gãtire tehnicã al studenþilor români.

Alcatel-Lucent deþine cel mai vechi centru R&D din România

Alcatel-Lucent ºi-a început activi-tatea în România în anul 1991 ºi, pe par-cursul celor 20 de ani, a dezvoltat o seriede activitãþi de cercetare ºi dezvoltarestrategice pentru companie. În prezent,compania are în Timiºoara un importantcentru de R&D specializat pe tehnologiawireless de ultimã generaþie LTE (LongTerm Evolution).

Pe lângã activitatea de R&D petehnologia LTE, în Timiºoara existã oechipã specializatã în reþele ºi integrareasistemelor cu specificaþii, sau perso-nalizarea soluþiilor oferite de terþi, con-

figurare, testare, instalare pe site, suportpentru clienþi, integrare. În plus, echipacare lucreazã în acest centru R&D dez-voltã platforme ºi instrumente pentru a oferi suport în managementul deproiect.

Cea de-a treia echipã R&D dinTimiºoara îºi desfãºoarã activitatea îndezvoltarea de soft pentru serveremedia, aplicaþii media digitale, serverede difuzare conþinut video, aplicaþii demanagement al conþinutului ºi plat-forme de testare end-to-end pentru apli-caþii.

Echipa de R&D LTE din Româniaface parte din organizaþia globalã deR&D pentru aceastã tehnologie ºi estespecializatã în integrarea ºi validarea desoftware LTE, susþinând astfel operaþiu-nile LTE ale Alcatel-Lucent la nivelglobal, fiind implicatã atât în implemen-tãri comerciale, cât ºi proiecte pilotstrategice. Echipa lucreazã în strânsã co-laborare cu celelalte cinci echipe R&Dspecializate în tehnologia LTE ale Alca-tel-Lucent la nivel global din Franþa,Germania, Marea Britanie, China ºiSUA. De exemplu, ingineri experþi dinRomânia sunt implicaþi ºi susþinproiectele în derulare pentru clienþi dinSUA, Rusia, Italia, Spania, Slovenia,Emiratele Arabe Unite.

„Pe platforma din Timiºoara,replicãm reþeaua de la client ºi expe-rienþa consumatorului final în diversemoduri. Ca urmare, soluþia noastrã LTEcompletã ºi pre-integratã eliminãriscurile pentru clienþii noºtri în ceea cepriveºte tranziþia reþelei lor existentecãtre IP ºi le permite sã fie mai repedeprezenþi în piaþã”, declarã RRaaoouull RRooss,,ccaarree ccoonndduuccee aaccttiivviittããþþiillee AAllccaatteell--LLuucceennttppeennttrruu EEuurrooppaa ddee SSuudd--EEsstt..

În Alcatel-Lucent România lucreazãaproape 1.600 de angajaþi, dintre carepeste jumãtate sunt implicaþi în activitãþiR&D într-unul din cele trei centre. Alþipeste 500 de ingineri, parte din CentreleGlobale de Operare a Reþelelor (GlobalNetwork Operations Centres – GNOC),sunt implicaþi în activitãþile de operarede la distanþã pe reþelele operatorilor dinEuropa ºi SUA cu care compania Alca-tel-Lucent are astfel de contracte.

În 2010, Alcatel-Lucent a angajatpeste 350 de noi ingineri ºi a deschis noiactivitãþi de R&D ºi linii de business înconformitate cu noua strategie a Alca-tel-Lucent, precum: LTE, aplicaþii, ser-vicii de administrare reþele ºi activitãþiderulate în colaborare cu LaboratoareleBell, motorul cercetãrii ºi inovaþiei încadrul companiei, dar ºi unul dintre celemai importante organisme de inovaþie lanivel global.

Centru R&D Siemens la Braºov

CCoonnssttaannttiinn SSuucciiuu a absolvit Facul-tatea de Electrotehnicã din Braºov ºi lu-creazã de 10 ani în compania Siemens:

INDUSTRY WATCH

IT & C

Provincia surclaseazã

capitala la nivel de centre R&DR&D

Raoul Ros


INDUSTRY WATCH

IT & C

„Centrul Siemens de cercetare-dez-voltare din Braºov face parte din diviziaglobalã Siemens Corporate Technology.Unul dintre rolurile semnificative aleCorporate Technology este de a susþineprin servicii software de nivel înalt en-titãþile Siemens care dezvoltã produse ºiimplementeazã proiecte la clienþi, pecele 4 mari axe de activitate, în sec-toarele: Industrie, Infrastructurã, Energie ºi Medical. O activitate de im-portanþã strategicã a CT este cercetareaºtiinþificã, care asigurã concernuluiSiemens o poziþie de lider tehnologic peaxele sale de activitate”.

În centru lucreazã 135 de specialiºti,care provin în mare majoritate din rân-dul absolvenþilor de matematicã, infor-maticã, electrotehnicã, electronicã, au-tomaticã.

În cadrul centrului din Braºov acti-vitatea de dezvoltare este concentratã pedouã direcþii: medical ºi energie.

„În zona medicalã, centrul dinBraºov are o contribuþie semnificativã launul dintre cele mai bune sisteme demanagement al informaþiei în cadrulspitalelor: SOARIAN. Pe de altã parte,în Braºov, existã know-how de nivelînalt în ceea ce priveºte monitorizarea ºicontrolul software al sistemelor detransmisie ºi distribuþie a energiei elec-trice. De asemenea, suntem o prezenþãactivã la nivel global în implementareade proiecte SCADA în sectorul Oil&Gas,proiectul NordStream fiind doar un exemplu în aceastã direcþie. Siemens arepeste 400.000 de angajaþi, având

acoperire consistentã la nivelul fiecãruicontinent. În acest context, centrul dinRomânia se aflã în compania selectã aaltor 8 þãri din «lumea» Siemens (Ger-mania, SUA, China, India etc.), în caresunt acoperite ambele componenteR&D: cercetare ºi dezvoltare. Acestlucru subliniazã poziþia de top a centru-lui din România în cadrul Siemens. Pelângã aceasta, un numãr semnificativ decercetãtori români activeazã în locaþiileSiemens din SUA, Germania sau Austria,iar o parte dintre ei deruleazã activitãþide business development pentru diviziadin România, identificând oportunitãþinoi de afaceri. De subliniat este faptul cãîn România existã un centru în care sepoate lucra pe teme de nivel înalt, în-tr-un mediu profesionist. Obiectivulnostru este de a pãstra în þarã specialiºtiicare doresc sã performeze, oprind astfelhemoragia de materie cenuºie din þaranoastrã spre alte meridiane”, menþionea-zã CCoonnssttaannttiinn SSuucciiuu..

ACI Worldwide Timiºoara producesoftware în domeniul bancar

La nivel global, ACI Worldwide arepeste 35 de ani de experienþã în livrareade sisteme informatice pentru bãnci,procesatori ºi retaileri.

MMiirrcceeaa VVeelliicceessccuu,, VViiccee PPrreessiiddeennttGGlloobbaall AApppplliiccaattiioonn DDeevveellooppmmeenntt AACCIIWWoorrllddwwiiddee TTiimmiiººooaarraa,, lucreazã în do-meniul software pentru industria ban-carã încã din timpul facultãþii. Începândcu anul 2003 a avut responsabilitatea dea conduce operaþiunile din România încadrul Electronic Payment Systems ºiapoi ACI Worldwide începând cu 2006.

„Pe piaþa din România, în general,deciziile ºi contractele IT încheiate debãncile româneºti se fac la nivelul bãn-cilor mamã, ºi nu la nivel local, ºi aici mãrefer la genul de produse IT pe care lecomercializeazã ACI Worldwide. Dinaceastã privinþã, aº putea spune cã 100%din activitatea din centrul de R&D dinTimiºoara este adresatã pieþii externe,parte din aceastã activitate fiind înschimb folositã ºi de cãtre unele bãncidin România, prin folosirea infrastruc-

turii bãncilor mamã. În prezent, ACIWorldwide deþine un singur contract lanivel local cu o bancã din România”,precizeazã MMiirrcceeaa VVeelliicceessccuu..

Centrul din România face parte dindepartamentul Application Develop-ment, alãturi de centre din Omaha SUA,Boston SUA, Watford Marea Britanie,Bangalore India, Kuala Lumpur Mala-iezia. Momentan, în jur de 23% dinresursele R&D ale companiei se aflã înRomânia.

ACI Timiºoara are 155 de angajaþi,care, în general, lucreazã la douã mariproduse, o soluþie pentru autorizareatranzacþiilor bancare ºi o soluþie anti-fraudã în domeniul plãþilor electronice.Cifra de afaceri anualã a centrului în2010 s-a situat în jurul a 5 milioane deeuro, iar în 2011 va fi de aproximativ 6milioane de euro.

„Este destul de greu de calculat va-loarea adusã de centrul R&D din Româ-nia, deoarece echipele de proiect suntmixte, conþinând ingineri atât din cen-trul din România, cât ºi din alte centrede dezvoltare ale ACI. Pur matematic, sepoate calcula valoarea ca fiind undeva la80 milioane de dolari anual”, spuneMMiirrcceeaa VVeelliicceessccuu..

„Începând cu 2012, va începe dez-voltarea viitoarei generaþii de softwareenterprise anti fraudã. De asemenea, vorcontinua investiþiile în produselecurente ale ACI. ACI Worldwide este ocompanie în creºtere, atât organicã, câtºi prin achiziþii. Recent, ACI a achi-ziþionat S1 Corporation. Prin acesteConstantin Suciu

Mircea Velicescu


INDUSTRY WATCH

achiziþii, vor apãrea noi oportunitãþipentru angajaþii noºtri de a lucra pe pro-duse noi, cu colegi noi din alte centreR&D”, menþioneazã MMiirrcceeaa VVeelliicceessccuu..ACI Worldwide a investit în R&D, lanivel global, în 2010 65 de milioane dedolari, în 2011 73 de milioane de dolari,iar în 2012 va investi aproximativ 100 demilioane de dolari.

Nokia pleacã, HP rãmâne în Cluj Napoca

În 2007, HP a preluat compania desoftware OPSWARE, preluând astfel ºisubsidiara localã a acesteia ºi inaugurândprimul centrul de cercetare ºi dezvoltarede software al HP din România. De-alungul celor 4 ani de existenþã, centruldin Cluj-Napoca a devenit unul dintrecele mai apreciate centre de acest feldeþinute de HP în lume.

„România este recunoscutã pentrunivelul înalt de profesionalism al spe-cialiºtilor din domeniul informatic, deaceea HP a îmbrãþiºat imediat ideea de adezvolta mai departe echipa despecialiºti care lucrau deja în centrul dela Cluj. Mai mult, motivaþia acestora dea inova, precum ºi nivelul ridicat decunoaºtere a limbii engleze au reprezen-tat o combinaþie cu adevãrat câºtigãtoarepentru prezenþa companiei în România”,spune AAcchhiimm KKaaeemmmmlleerr,, SSiittee MMaannaaggeerrHHPP RR&&DD CClluujj--NNaappooccaa..

În acest moment, în centrul de cer-cetare-dezvoltare al HP de la Cluj-Na-poca sunt peste 110 dezvoltatori de soft-ware. Produsele dezvoltate în centrusunt parte a efortului integrat al echipeiglobale de cercetare a HP ºi suntadresate clienþilor care doresc sã-ºi muteinfrastructura IT în Cloud. Astfel, mulþidintre clienþii HP se regãsesc în topulcelor mai mari 500 de companii dinlume întocmit de revista Forbes.

„HP Software considerã România uncentru investiþional de interes, iar faptulcã intenþionãm sã dublãm dimensiunilecentrului din Cluj-Napoca este o dovadãcã HP considerã cã specialiºtii din Clujse numãrã printre cei mai buni infor-maticieni din lume. Dezvoltatorii noºtri

acoperã toate aspectele dezvoltãrii desoftware. Avem, de asemenea, ºi echipededicate asigurãrii calitãþii sau suportu-lui tehnic. Produsele la care lucrãm încentrul de la Cluj-Napoca sunt HPServer Automation, HP Operations Or-chestration, HP Universal CMDB, HPLive Network ºi HP Database and Mid-dleware Automation. Suntem extrem deentuziasmaþi de echipa de profesioniºticu care lucrãm aici, în România. Avem omulþime de ingineri tineri, care sunt ocombinaþie excelentã de educaþie defoarte bunã calitate, atitudine pozitivã ºiun nivel de cunoºtinþe de limba englezãridicat, plus multã pasiune pentru pro-gramare ca profesie. Datoritã niveluluifoarte ridicat de calitate a muncii în cen-trul nostru, avem numeroase proiecte înplin proces de dezvoltare, ca urmare in-tenþionãm sã ne dublãm numãrul de an-gajaþi pânã la finalul anului 2012”, a sub-liniat AAcchhiimm KKaaeemmmmlleerr..

Intel alege Bucureºtiul pentru centrul sãu R&D

MMoonniiccaa EEnnee PPiieettrrooººaannuu s-a alãturatechipei Intel în luna iulie 2011, în cali-tate de Country Manager al Centrului deDezvoltare Software de la Bucureºti. Re-sponsabilitãþile sale la Intel constau însupravegherea activitãþilor centrului,identificarea unor noi oportunitãþi debusiness, precum ºi dezvoltarea relaþieicu cei mai importanþi jucãtori din indus-tria IT.

„Centrul de dezvoltare software Inteldin Bucureºti îºi concentreazã momen-tan activitatea pe trei direcþii majore:platforme ºi soluþii mobile, analiza per-formanþelor pentru optimizarea hard-ware/software ºi soluþii software pentrudata centere”, spune MMoonniiccaa EEnneePPiieettrrooººaannuu..

Centrul are momentan mai mult de60 de angajaþi. Intel a investit dinnoiembrie 2010 pânã în prezent maimulte milioane de euro în Centrul deCercetare-Dezvoltare Software de la Bu-cureºti. În noiembrie 2011 echipa cen-trului R&D Intel se va muta într-unsediu nou.

„Strategia Intel în direcþia atrageriide resurse este de a oferi oportunitãþiunice tinerilor din România, de a seforma la cele mai înalte standarde deprofesionalism. Dorim sã contribuim laaccelerarea inovaþiei în þara noastrã ºi sãsporim prestigiul ºi competitivitateaeconomiei româneºti în acest fel. În esenþã, ne dorim ca talentele pe care leformãm sã rãmânã în România ºi sãaducã valoare adãugatã industriei IT lo-cale. Centrul din Bucureºti se bucurãdeja de o reputaþie foarte bunã în inte-riorul companiei, la nivel global. Softiºtiiangajaþi de Intel la Bucureºti fac partedin echipe internaþionale ºi colaboreazãdirect cu colegii din alte centre de cer-cetare ºi dezvoltare software pe diferiteproiecte”, a precizat MMoonniiccaa EEnneePPiieettrrooººaannuu..

În viitorul apropiat, Intel îºi propunesã iniþieze mai multe proiecte comunecu universitãþi de profil IT&C.

„Centrul va continua sã creascã în ritmalert, aºa cum s-a întâmplat ºi pe parcur-sul primului an de la lansare. Ne vom con-centra pe extinderea activitãþilor de cerc-etare-dezvoltare, precum ºi pe creºterea ºidiversificarea proiectelor existente. Deasemenea, succesul parteneriatelor dinzona academicã se va materializa înproiecte de cercetare comune”, a încheiatMMoonniiccaa EEnnee PPiieettrrooººaannuu..

În primele ºase luni ale anului 2011,compania Intel a investit la nivel mon-dial 4,3 miliarde de dolari în activitãþi decercetare ºi dezvoltare.

Monica Ene Pietroºanu

IT & C

iQuest are trei centre de dezvoltare

CCoorrnneelliiuuss BBrrooddyy eessttee ffoonnddaattoorr ººii CCEEOOaall iiQQuueesstt GGrroouupp.. Compania are sediulcentral la Frankfurt am Main ºi deþine treicentre de dezvoltare în Cluj-Napoca,Braºov ºi Sibiu.

„iQuest ºi-a definit o direcþie propriede cercetare - dezvoltare - inovare (C-D-I) încadratã în strategia de dezvoltare agrupului, care sã-i permitã diversificareaactivitãþii prin crearea de tehnologii ºiproduse proprii atât în þarã, cât ºi în afaraei. Astfel, s-a creat o echipã de cercetarecare a produs, de-a lungul timpului, maimulte tehnologii ºi produse ce ºi-au gãsitaplicabilitatea în piaþã. În acest scop, s-auutilizat fie finanþãri din fonduri publice,fie finanþãri proprii. Domeniile în care s-au creat tehnologii ºi produse sunt: zonainstrumentelor de comunicare, de planifi-care ºi execuþie de strategie ºi în meteo-rologie”, spune BBrrooddyy..

În acest moment, centrul de cer-cetare iQuest numãrã 15 specialiºti pro-prii. „Cea mai importantã contribuþie acentrului de cercetare la dezvoltareagrupului este accelerarea ºi impulsio-narea procesului de inovare, proces fun-damental pentru companii care audepãºit cel puþin o etapã de masã criticã.Importanþa acestui proces este datã defaptul cã este principala componentã asustenabilitãþii business-ului, mai ales încondiþii de constrângeri ºi agresivitatesemnificativã a mediului de afaceri. Existã douã categorii de resurse care neintereseazã: cercetãtorii cu experienþã ºirezultate ºi tinerii”, adaugã BBrrooddyy.

Printre parteneriatele stabilite în cursul activitãþii de cercetare-dezvoltarese numãrã cele cu Universitatea TehnicãCluj-Napoca, Universitatea Babeº-BolyaiCluj, Universitatea Tehnicã Bucureºti,Academia de ªtiinþe Economice Bucu-reºti, Universitatea de Medicinã-Farma-cie Tg. Mureº, Agenþia Naþionalã de Me-teorologie.

Posibile investiþii

Presa IT a semnalat în acest an o posi-bilã investiþie a companiei IBM într-uncentru de cercetare ºi dezvoltare în Româ-nia. Conform autoritãþilor din Târgu-Mureº, care s-au întâlnit cu oficiali ai com-paniei americane, proiectul IBM ar urmasã fie dezvoltat în parcul IT „Digital Mu-reº”, ce va fi construit pe o suprafaþã de 100de hectare, pe terenul unui fost aerodrom.

Dacã se va construi, centrul IBM arurma sã aibã activitate în cercetare în do-meniul sãnãtãþii, farmaciei, nanotehnolo-giei, ºtiinþelor vieþii ºi smart cities.

În decembrie 2009, Valentin Tomºa,directorul general al SAP România, anunþaîntr-o întâlnire cu presa cã SAP va des-chide în prima jumãtate a lui 2010 un cen-tru de cercetare în România, pentru careangajeazã cercetãtori. Valentin Tomºa nua dorit sã spunã de câþi oameni are nevoienoul centru ºi nici nu a oferit alte detalii.Însã nici centrul nu s-a materializat.

Deºi românii poate cã „suferã” dupãplecarea Nokia de la Cluj, nu trebuie sã uitecã încã mai sunt companii IT&C care aucentre de cercetare-dezvoltare în România,care se gândesc încã sã le extindã activi-tatea, ba, mai mult decât atât, sã deschidãaltele noi. ªi chiar dacã nu au centre R&Dla noi în þarã, corporaþii precum Microsoft,Oracle sau IBM investesc masiv în acestdomeniu, pe de o parte pentru a descoperinoi talente, iar pe de alta pentru a impul-siona activitatea de cercetare-dezvoltare înþara noastrã.

� LUIZA SANDU

NNoottãã:: VVeerrssiiuunneeaa iinntteeggrraallãã aa aacceessttuuii aarrttiiccooll ppooaattee ffii cciittiittãã ppee wwwwww..mmaarrkkeettwwaattcchh..rroo..

Cornelius Brody

INDUSTRY WATCH

Centru R&D Alcatel-Lucent Romania

Centru R&D ACI Worldwide

IT & C


Compania româneascã Evolio a semnat uncontract de colaborare cu Nav and Go, com-pania producãtoare a softului de navigaþie I-GO. Colaborarea vizeazã implementareacelor mai noi tehnologii pentru GPS-urilemarca Evolio, pentru a oferi utilizatorilor o

experienþã deosebitã în ceea ce priveºteconfortul ºi rapiditatea în operare, precum ºio rutare optimã în condiþii reale de trafic. Cele douã companii au lansat Hi-Speed 4 siHi-Speed 5, GPS-uri de 4, respectiv 5 inchi,bazate pe softul de navigaþie IGO PRIMO –cel mai avansat soft de navigaþie din punctde vedere tehnologic.GPS-urile Hi-Speed se remarcã prin faptul cãsemnalul de satelit este recepþionat înnumai 9 secunde din momentul aprinderii,iar autonomia GPS-ului (în lipsa încãrcãtoru-lui) este de minim 2 ore. În funcþie denevoie, se pot selecta modurile Auto, Bicicletã sau Pieton.O noutate a GPS-urilor Hi-Speed o reprezintãposibilitatea monitorizãrii consumului decombustibil ºi alegerea rutei de navigaþiecare oferã un consum minim de carburant.Datoritã graficii 3D îmbunãtãþite, vizualizareareliefului, a pasajelor, a trecerilor de nivel, ºia clãdirilor este foarte realistã. În timpul de-plasãrii, grafica este cursivã, fãrã întreruperi.Platforma hardware a GPS-urilor Hi-Speed

este bazatã pe procesorul Centrality Atlas V,Dual-Core, de 533 Mhz, fiind completatã deo memorie RAM de 128 MB, DDR2, ºiNAND Flash de 4GB.Evolio dezvoltã, în colaborare cu IGO, ºitehnologia Intuitive Navigation, ce oferã opþi-unea selectãrii de rute alternative în condiþiide blocaj în trafic. De asemenea, IntuitiveNavigation transmite locaþia radarelor fixe ºia celor mobile. Pentru o mai bunã ghidare,tehnologia Intuitive Navigation oferã ºi posi-bilitatea accesãrii de fotografii din satelit.

Netbook-ul Acer Aspire One Happy se remarcã prin culorile salepastel, fiind disponibil în albastru, verde, roz ºi mov.Am avut în teste un netbook roz, care a venit cu sistemul de operare MeeGo pentru netbook. Sincerã sã fiu, am dat maimultã atenþie sistemului de operare, decât netbook-ului propriu-zis, însã am remarcat ca puncte tari ale netboook-ului Acer:ecranul bun, tastatura excelentã, durata ba-teriei, touchpad-ul comod de utilizat. Tas-tatura este spaþioasã, dacã luãm în cal-cul standardele gamei de calculatoareportabile. Netbook-ul cântãreºteaproximativ 1kg, are un hard disk de250GB, conexiune Wi-Fi, Bluetooh,cititor de carduri.Sistemul de operare, Linpus Litepentru MeeGo, este bazat peLinux. Pentru a deschide sauînchide sistemul, trebuie sãapãsaþi pur ºi simplu bu-tonul power. Nu existã înLinpus meniul shutdown.Lucrul cu acest sistem deoperare a fost destul degreoi. Îþi ia ceva timp sã teobiºnuieºti ºi, chiar dacã se bazeazãpe Linux, nu este la fel de uºor de utilizat. Dacã

aveþi documente Word, de exemplu, pe care vreþi sã le transferaþi printr-un stick pe calculator, sã nu vã aºteptaþi sã le ºi puteþi vizualiza. Ca interfaþã, este interesant ºi altceva decât Windows, dar doar dacã vreþi sã navigaþi pe Internet ºi sã scrieþi pe reþelele de socializare. Pentru activitãþi maicomplexe, instalaþi Windows.

Prima aplicaþie care apare atuncicând porniþi sistemul este Myzone,care vã oferã acces instant la calen-dar, întâlniri, aplicaþii favorite.

Bara de unelte este ascunsã în parteade sus a ecranului ºi este alcãtuitã din

douã secþiuni: partea stângã include Myzone, Zones, Apllications, Status,

People, Internet, Media ºi Device Manager;în dreapta sunt iconiþele pentru Tastaturã,

Reþea, Datã&Timp ºi Power.Status vã permite sã postaþi instant mesaje

pe reþelele de socializare. Peopleafiºeazã toate contactele

într-un singur loc. Linpus Lite pentruMeeGo are un browser

încorporat, bazat peMozilla Firefox.

� LUIZA SANDU

MARKET REVIEW

�� UN NETBOOK INTERESANT: ACER ASPIRE ONE HAPPY

�� EVOLIO ªI I-GO ÎªI UNESC FORÞELE PENTRU A CUCERI PIAÞA ROMÂNEASCÃ DE GPS-URI

139

Documents

Transcript of 139