133363623 121255389 Recoltarea Produselor Biologice Si Patologice

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

INTRODUCERE

Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct

diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta

este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele

cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba,

sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei

recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista anumite teste

pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe

glucotest).

Importanta analizelor de laborator

-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective

-infirma sau confirma diagnosticul clinic

-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului

-confirma vindecarea

-semnaleaza aparitia unor complicatii

-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare

de germeni patogeni

Rolul asistentei

recolteaza analizele la indicatia medicului

respecta orarul recoltarilor

pregatirea psihica si fizica a pacientului

O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il

efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru

respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom

castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si

dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul

asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea

trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat

timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult

mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam

medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa

il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau

complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie.

Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea

totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele

necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea

recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege

exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei

inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii.

A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul

rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va

asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat

consimtamantul atunci cand este necesar.

pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2. Urocultor (Urocultura)

3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice

(capac rosu)

4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice

(capac galben)

5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice

(capac mov)

6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de

coagulare (capac bleu)

7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de

sedimentare a hematiilor (capac negru)

8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac

gri)

9. Coprocultor (materii fecale)

10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)

efectueaza tehnica cu professionalism

completeaza imediat si corect buletinul de analiza

etichetarea produsului

transporta la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)

Masuri de protectie:

Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Dupa

recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu

afecteze rezultatul.

Tipuri de laboratoare :

Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se

executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.

Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte

produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor.

Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor

infectioase.

Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic

recoltat.

Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in

corpul uman.

Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman

cu ocazia unei eventuale boli microbiene.

Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale

Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.

Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor

Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI

Sângele se recoltează pentru examene:

hematologice

biochimice

bacteriologice

parazitologice

serologice

Recoltarea se face prin:

punctie capilara

puncţie venoasă

puncţie arterială

PUNCTIA CAPILARA

Definitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator

Scop Recoltare -glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina

TS(timp de sangerare),TC(timp de coagulare),grup sanguin,Rh

Materiale

necesare

lanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de

unica folosinta

antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)

tampoane sterile

pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate),

hartie de filtru

lame de sticla,lamele(pentru frotiu)

benzi de testare

manusi de protectie,

tavita renala

Locuri de electie

pulpa degetului inelar sau mediu

lobul urechii,

fata plantara a halucelui si calcai, la copil

Pregatire pacient Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii

Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea

mainilor cu apa si sapun,se usuca corect

Tehnica

se spala mainile

se imbraca manusile

se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool

se asteapta evaporarea alcoolului

cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular

pe straturile cutanate

se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie

de filtru

se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se

recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange

pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe

lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura

groasa;

pentru determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite

)se utilizeaza pipeta Potain

Efectuarea

unui frotiu

la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm

diametru

se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu

lama (picătura se întinde prin capilaritate)

lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi

înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze

se agită lama pentru uscare

se etichetează şi se trimite la laborator

un frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat

Examenul in

picatura

groasa

pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub

formă de picătură groasă

se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături

cât mai apropiate între ele

cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o

pată circulară cu diametrul de aproximativ 1,5-2 cm

se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic

cheag – semnul unei defibrinări complete

uscarea frotiului se face prin agitarea lamei

numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se

înscriu direct pe lamă cu creion dermatograf

picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a

plasmodiilor malariei (recoltarea se face în cursul accesului

febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare).

PUNCTIA VENOASA

Definitie Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o

venă prin intermediul unui ac de puncţie.

Scop explorator

recoltarea sângelui pentru examene de laborator –

biochimice, hematologice, serologice şi bacteriologice

terapeutic

administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi

perfuziei intravenoase

recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale

executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui

sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut,

hipertensiune arterială.

Materiale

necesare

Materialele se pregatesc in functie de scop

tava medicala

garou sau banda Esmarch

manusi

Locul

punctiei

paduri cu alcool

tavita renala

holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder

vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza

ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina)

seringi+ace sterile

etichete

formular analize pentru laborator

recipient special de colectare si transportare a probelor de

laborator

solutii medicamentoase

materiale pentru perfuzie

materiale pentru transfuzie

bandaj adeziv pentru locul punctiei

recipiente pentru colectarea deseurilor

venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se

formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea lor

venele antebratului

venele de pe fata dorsal a mainii

venele subclaviculare

venele femurale

venele maleolare interne

venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici

orice vena accesibila

punctie subclaviculara

Pregatirea

pacientului

pregătirea psihică – se comunica pacientului ce i se va face,

i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne

asigura de cooperarea sa

pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului,

antebraţului:

o se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru

pacient, cât şi pentru persoana care execută puncţia

(decubit dorsal)

o se examinează calitatea şi starea venelor

o se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi

extensie,decliv

o se dezinfecteaza tegumentele

o se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra

locului puncţiei,

o se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele

devenind astfel turgescente

Tehnica

spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor

se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul

puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos

asupra ţesuturilor vecine

se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu

bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul degetelor;

se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în

direcţie oblică (unghi de 30 grade), apoi peretele venos –

învingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează

în gol;

se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;

se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu

seringa

se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase:

injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie

în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub

din polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul

rămânând legat de braţ

se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin

desfacerea garoului şi a pumnului

se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de

pătrundere a acului şi se retrage brusc acul

se comprimă locul puncţiei 2-3 minute, braţul fiind în poziţie

vertical

Puncţionarea venei femurale se va face în regiunea femurală

(sub nivelul ligamentului inghinal),

la circa 1 cm medial de artera femurală, reperată prin palpare,

cu pacientul aflat în decubit dorsal.

direcţia de pătrundere a acului va fi oblică în sus sub un

unghi de 60-70 de grade exercitând în permanenţă o aspiraţie

uşoară asupra pistonului seringii, până ce sângele venos

pătrunde în seringă.

După puncţie se va exercita o presiune moderată asupra

regiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui

hematom

Ingrijiri

post tehnica

se face toaleta locală a tegumentului

se schimbă lenjeria dacă este necesar

se asigură o poziţie comodă în pat

se supraveghează pacientul

Consideratii

speciale:

pentru evidenţierea venelor

o se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea

cubitală a mâinii pe faţa anterioară a antebraţului

o se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă

o tapotament la locul punctiei

pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în

decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne

prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere

Se utilizează numai materiale de unică folosinţă.

Se evita

puncţionarea venei din lateral

puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos

manevrarea incorectă a instrumentarului steril

atingerea produsului recoltat

flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului,

deoarece împiedică închiderea plăgii venoase, favorizând

revărsarea sângelui.

Accidente Intervenţiile asistentei

Hematom (prin infiltrarea

sângelui în ţesutul perivenos)

- se retrage acul şi se comprimă

locul puncţiei 1-3 minute

Străpungerea venei

(perforarea peretelui opus)

- se retrage acul în lumenul venei

Ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncţia, pacientul

se aşează în decubit dorsal fără

pernă, se anunţă medicul.

Recoltarea

cu sistem

vacutainer

Inaintea recoltarii sangelui,

desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.

inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija

sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)

asamblati acul la holder (3).

Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in

concordanta cu instructiunile de mai jos

a.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la

plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte.

b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a

penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii

drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.

c.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu

viteza proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului

imediat ce sangele a aparut in vacutainer,cu mana stanga ,sustinand

in continuare holderul

d.se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasand usor cu degetul

mare pe una din marginile holderului

e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu

anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului.

f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al

doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus .

.

Ordinea de recoltare a tuburilor:

1. recipientele pentru hemocultura;

2. tuburile fara aditivi;

3. tuburile ce contin citrat;

4. tuburile ce contin heparina;

5. tuburile ce contin EDTA

De respectat

utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient

caruia i se recolteaza probe de sange

evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;

dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui

tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari

circulare, din interior spre exterior

dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la

punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza

probei);

la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon

compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea

hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute);

formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar

cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii,

numele medicului care indica analizele.

fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele

pacientului

a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece

se poate produce hemoliza.

acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita

inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container

de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.

TIPURI DE VACUTAINERE

CULOARE

DOP

ANTICOAGULANT SAU

ADITIV

ANALIZE DE LABORATOR

ROSU Fara aditivi Biochimie,serologie

MOV EDTA Hematologie :Ht,Hb,HLG

NEGRU Citrat de sodiu VSH

ALBASTRU Citrat de sodiu Hematologie:factori ai coagularii-timp

Quik,APTT

VERDE Heparina Biochimie :ionograma,hormone,gaze

arteriale

GALBEN

Citrate de

dextroza=mediu de

cultura pentru eritrocite

Hemocultura

GRI Florura de sodiu Glicemie

Examene hematologice

Hemoleucograma completa( HGL)

Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:

RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange

WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange

HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange

PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite

HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange

exprimata in procente

numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)

o neutrofilele(NEU)

o eozinofilele(EOS)

o limfocitele(LY)

o monocitele(MO)

o basophile(BAS)

indici eritrocitari :

Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si

continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea

urmatorilor parametrii:

volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV);

hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH);

concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC);

largimea distributiei eritrocitare (RDW)

Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz – K3 EDTA;

RBC – Hematiile sunt celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand central

de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai

numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale

organismului, avand rol in ransportul O2 de la plamani la tesuturi si transferul CO2

de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei

continute in hematii). Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de

numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei

Globule roşii şi un limfocit văzute la microscop

Valori normale

-barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub

-femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub

poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite ; apare în

insuficienta respiratorie, bolile cardio-pulmonare, etc.

anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite, apare în

hemoragii,hemoliza, insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii,

iradiere, infectii, etc.

\

Eritropoieza - formarea globulelor rosii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Microscop

Reticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi

nucleici reziduali (ARN). Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in

circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde

stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului), timp in care pierd complet

capacitatea de sinteza proteica, iar sinteza de Hb inceteaza.Prezenta reticulocitelor

constituie un indicator al activitatii medulare.

Implicatii clinice

o Numarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in

cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur, cum ar fi

anemia hemolitica.

o Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei,

neoplasme osoase, anemia pernicioasa, etc.

Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in

transportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina).

Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi

de lanturi polipeptidice numite globinae, fiecare dintre acestea fiind conjugat de un

grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina).Fiecare

gram de hemoglobina poate transporta 1,34 ml oxigen per 100 ml de sange. In

circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina

(HHb), oxihemoglobina (O2Hb), carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina

(MetHb), toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total.

Valori normale

la barbati = 13-16 g la 100 ml sange

la femei = 11-15 g la 100 ml sange

scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei

cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si

policitemie).

Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumul

sanguin total. El depinde de masa de hematii, de volumul mediu al hematiilor si de

volumul plasmatic, astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala,

modificarile hematocritului le urmeaza pe cele ale numarului de hematii.

Valori normale

la barbati = 40-48%

la femei = 36-42%

Indicii eritrocitari

VEM indica volumul mediu al eritrocitului.

Valori normale: 80 - 100 μm3

Variatii patologice:

• valori mai mici decât 80 μm3 caracterizeaza microcitele (în cazul anemiei prin

deficit de Fe, microsferocitoza)

• valori mai mari de 100 μm3 caracterizeaza macrocitele (în cazul anemiei prin

deficit de acid folic si vitamina B12, anemia Biermer, anemia megaloblastica)

CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite.

Valori normale: 32 - 36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie).

Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia.

HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit.

Valori normale: 20 - 34 pg.

Variatii patologice: valori mai mici decât 20pg definesc hipocromia.

INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR

(RDW – RED CELL DISTRIBUTION WIDTH)

RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate la

VEM si se determina cu ajutorul histogramelor – curbe de distributie % a marimii

celulelor.

Valori normale: 11,5 - 14,5 %.

Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor defineste

anizocitoza(RDW crescut). Astfel, cu cât RDW va fi mai mare, cu atât anizocitoza

este mai marcata

Celule normale Reticulocitoza crescuta

WBC – Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule ale

sistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul de

boli infectioase si de corpuri straine.

Valori normale

la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub

la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub.

Leucocitoza (L>10000/µl

Leucopenie (L<4000/µL)

Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: Neutrofile

(PMN), Eozinofile (EO), Bazofile (BAS), Limfocite (LY), Monocite (MO).

PLT – Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol

important in procesul de coagulare. Daca un pacient nu are o cantitate suficienta de

trombocite in sange, poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si echimoze.

Valori normale

150 000-400 000/mm cub

cresterea numarului de trombocite conduce la trombocitoza

scaderea numarului de trombocite conduce la trombocitopenie care este cea

mai frecventa cauza de sangerare.

Timp de sangerare

Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac se

inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se

cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza.

Valori normale

3-4 minute.

http://www.medcenter.ro/pentru-tine/ghidul-sanatatii-tale/dictionar-de-analize-medicale/c/coagulare/

Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu

tendinta la hemoragie.

Timp de coagulare

Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau

in vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se

recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se

cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.

Valori normale

5-8 minute.

Cresteri anormale

Depasirea acestui timp (t.c. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu

intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii.

Scaderi anormale

Un timp de coagulare scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de

rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa

cum se intampla in unele infectii microbiene

Timp Quick

Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de

coagulare.

Valori normale

12-15 secunde sau 80-100%.

Un timp de protrombina prelungit se intalneste in deficienta de factori II, V,VII sau

X, deficienta de vitamina K, hemoragie, afectiuni hepatice, obstructie biliara,

terapie cu anticoagulante orale, absorbtie deficitara a grasimilor.

Dozarea timpului de protrombina ( timpul Quick) este o metoda de explorare a

factorilor coagularii din sistemul extrinsec ( I, II, V, VII, si X), in prezenta de

tromboplastina tisulara in exces. Determinarea timpului de protrombina se

utilizeaza pentru controlul terapiei anticoagulante orale si explorarea caii

extrinseci a coagularii

APTT

Timpul partial de tromboplastina activata ( APTT) este o metoda care masoara

activitatea totala a sistemului intrinsec de coagulare.

APTT prelungit apare in deficiente ale sistemului intrinsec de coagulare, terapie cu

heparina, streptokinaza, urokinaza, deficienta de vitamina K, hipofibrinogenemie,

afectiuni hepatice. Un APTT scazut apare in hemoragii acute, cancer hepatic etc.

Fibrinogen

Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii. Fibrinogenul este o proteina

globurala prezenta in plasma sanguina care, sub actiunea trombinei, este

hidrolizata partial rezultand o proteina insolubila, fibrina. Afectarea nivelului

plasmatic al fibrinogenului este expresia afectarii directe a diverse organe, intre

care a ficatului, ca sediu principal al sintezei sale.

Valori normale

200-400mg/dl

Cresteri ale valorii fibrinogenului au fost observate in inflamatii, infarct miocardic

acut, sindrom nefrotic, cancer, sarcina. Un fibrinogen scazut apare in afectiuni

hepatice, cance, disfibrinogenemie, hipofibrinogenemie congenitala etc.

anticoagulante orale si explorarea caii extrinseci a coagularii.

VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o probă care exprimă grosimea

statului de depunere a eritrocitelor (hematiilor), exprimat în milimetrii [mm], în

eprubetă, într-un interval de o oră [1h], 2 ore [2h] sau o zi [24h] .

După cum se ştie, în plasmă, eritrocitele se află în suspensie. După recoltarea unei

probe de sânge şi depunerea ei într-o eprubetă împreună cu o substanţă

anticoagulantă, are loc o sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care constă în

depunerea lor la fund, proces ce are loc simultan cu limpezirea, clarificarea probei

în partea ei superioară..

Mod de recoltare –punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru

sau

seringa de 2ml si ac de punctie venoasa;

pipete Westergreen cu stativul corespunzator;

citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila;

materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa.

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator.html#plasma

Tehnica

se aspira în seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa,

retinându-se 0,4ml;

se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira sânge în seringa pâna la

2 ml;

continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare;

proba se trece apoi într-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen

pâna la diviziunea 0, astfel încât coloana de sânge sa fie continua;

metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un

suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm

dupa 1 ora; in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta

nu furnizeaza informatii suplimentare

se plaseaza pipeta în stativ în pozitie perfect verticala;

citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima în mm coloana de plasma

separata de eritrocite în decurs de o ora (mm/ora).

Valori normale:

• barbat: 1 – 10 mm/ora;

• femeie: 2 – 13 mm/ora;

Variatii fiziologice:

• la femei, V.S.H.-ul creste în timpul menstruatiei;

• la femei, V.S.H.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni).

Variatii patologice:

• Cresterea V.S.H.-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii,

rheumatism articular acut, tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), în anemii,

infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc.

• Scaderea V.S.H.-ului apare în poliglobulii, etc.

Tabel cu analize hematologice

Test Mod de recoltar

Pv=punctie venoasa

Pc =punctie capilara

Valoare normala/unitate

de masura

Hemoleucograma cu

formula

leucocitara

pc

pv.cu holder+ac in

vacutainer dop mov

(contine EDTA)

sau

cu seringa 2ml-

2ml sange/EDTA

Hemoglobina(Hb)

―

B:13-17g/100mL

F:11-15g/100mL

Hematocrit (Ht) ― B:42-48%

F:40-43%

Eritrocite (H)

(hematii,globule rosii)

―

4 000 000-6 000 000/mmc

Leucocite (L)

(globule albe)

― 4000-10000/mmc

>leucocitoza

>leucopenie

Formula leucocitara ― Granulocite neutrofile

- nesegmentate(GNnesegm)=1-

4%;50-250/mmc

-segmentate(GNsegm)=50-

70%;2500-4800/mmc

Limfocite=25-

30/%;1200-2400/mmc

Monocite =4-8%;300-

640/mmc

Eozinofile =1-3%;100-

200/mmc

Bazofile =0,5-1/%;20-

40/mmc

Trombocite ― 150 000-400 000/mmc

VSH(viteza de

sedimentare a hematiilor)

pv fara staza;

vacutainer dop negru(cu

citrate de Na)

sau

cu seringa 2ml -

1,6mlsange/0,4ml citrate

de sodium 3,8%

F:1h=2-12mm;2h=12-20mm

B:1h=1-10mm;2h=7-15mm

Teste de coagulare:

APTT(activitate partial a

tromboplastinei tisulare

pv.vacutainer

dop bleu

25-35‖

Timp Quick

Timp Howel

―

sau

cu seringa de 5ml cu ac

sterile-4,5ml sange/0,5ml

citrat de sodiu

13-15‖

1-2minute

IP(Indice de

protrombina)

― 85-100%

Fibrinogen 200 -400mg/dl

Timp de sangerare –TS

este timpul care se scurge din

momentul inteparii lobului

urechii sau pulpei degetului pana

la oprirea sangerarii

pc 2-4minute

Timp de coagulare-TC

este timpul scurs de la

recoltare(punere pe lama) pana

la coagularea picaturii

pc 5-8minute

BIOCHIMIE- SANGE

Ureea

Ureea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor

Eliminarea ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului.

Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei diete hiperproteice,

al catabolismului crescut al proteinelor, dupa hemoragii gastrointestinale, deshidratare

medie, soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu

glucocorticoizi( uremie pre-renala). Uremia post-renala este cauzata de factori care

obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza, tumori sau hipertrofie a prostatei.Utilitatea

ureei ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei

plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali.

Creatinina

Creatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Cantitatea

produsa in fiecare zi este legata de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de

catre glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de

catre tubuli).

Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor

(perfuzie renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea

dializei renale.

Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii:

Functionare renala defectuoasa

Nefrita cronica

Afectiuni musculare( cauzate de gigantism, acromegalie, miastenia gravis,

distrofie musculara, poliomielita)

Afectiuni cardiace congestive

Soc

Deshidratare

Valori scazute apar in cazul:

Afectiuni ale ficatului avansate si severe

Dieta proteica inadecvata

Sarcina

Acid uric seric

Acid organic care se gaseste in urina si in sange, rezultat din arderea proteinelor.

Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina, hipoxantina,

guanina.

Patologia lui este in primul rand dominata de guta, boala specifica omului.

Nivelul acidului uric in sange se numeste uricemie.

Valori normale

In sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti;

Variatii fiziologice

Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor

in organism.

Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie, sex, varsta, factori

genetici, diferite stari fiziologice ( effort fizic, menopauza ).

Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce

alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml sange.

La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti, la barbati valoarea lui este

mai crescut decat la femei, dar e relativ constant de-alungul vietii.

La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa

aceasta, cand poate atinge valorile prezente la barbati.

Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in

urmatoarele cazuri:• Guta • Insuficienta renala cronica • Leucemie • Boli

infectioase • Poliglobulie • Procese insotite de degradari tisulare precum si

dupa radioterapie • Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice

• Terapie cu ACTH sau hidrocortizon • Toxicoza gravidica • Intoxicatiile cu

plumb si mercur

Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson

Glicemia

Glicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern, iar determinarea

sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al

hidratilor de carbon.

Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversia

glicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat, in principal, prin actiunea a doi

hormoni si anume insulina si glucagonul, insulina crescand permeabilitatea membranelor

celulare pentru glucoza, facilitand transportului glucozei in celule, stimuland formarea

glicogenului si reducerea nivelului glicemiei, iar glucagonul accelerand scindarea

glicogenului in glucoza, determinand cresterea glicemiei.

obiectiv glicemia<100mg/dl

Cresteri anormale

Valori crescute (hiperglicemia) sunt prezente in urmatoarele cazuri: • Diabetul de origine

pancreatica • Diabetul de origine hipofizara • Diabetul de origine suprarenala • Diabetul de

origine tiroidiana • Unele infectii • Intoxicatii (oxid de carbon, cofeina) • Unele tumori •

Accidente cerebro-vasculare

Scaderi anormale

Hipoglicemia estet prezenta in: • Insuficienta cortico-suprarenala (boala Addison) •

Insuficienta tiroidiana • Insuficienta antehipofizara • Insuficienta hepatica grava •

Administrarea unor doze mari de insulina

Hemoglobina glicozilata

Hemoglobina glicozilata este o forma de hemoglobina folosita in special pentru a identifica

concentratia plasmatica a glucozei de-a lungul timpului.

Se formeaza pe o cale non-enzimatica prin expunerea normala a hemoglobinei obisnuite la

niveluri crescute ale glucozei sanguine. Glicozilarea hemoglobinei este implicata in

neuropatia diabetului zaharat si in retinopatia diabetului zaharat. In ciclul de 120 de zile cat

traiesc globulele rosii, moleculele de glucoza se leaga de hemoglobina formand

hemoglobina glicozilata.

La persoanele cu diabet prost controlat se observa cresteri ale acestei hemoglobine

glicozilate. Odata ce o molecula de hemoglobina este glicozilata ea ramane asa.

Cresterea concentratiei de hemoglobina glicozilata din sange reflecta nivelul mediu de

glucoza la care au fost expuse hematiile in cursul ciclului vietii lor. Masurand hemoglobina

glicozilata putem determina eficacitatea tratamentului prin monitorizarea pe termen lung a

reglarii nivelului de glucoza serica.

Unii cercetatori sustin ca nivelul de hemoglobina glicozilata este proportional cu

concentratia medie de glucoza din sange pe parcursul ultimelor patru saptamani pana la trei

luni.

Valori normale

Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate- cele pe care le intalnim la persoanele

sanatoase sunt:

• 4%–5.9%

GGT

Gama glutamiltransferaza se gaseste in concentratii mari in ficat, in tubulii renali si in

intestine, desi este prezenta si in alte tesuturi cum ar fi pancreasul, prostata, glandele

salivare, veziculele seminale, creier si inima.Dozarea ggt este utilizata pentru a se detecta

disfunctia celulelor hepatice si pentru a detecta afectiunile hepatice induse de alcool.

Activitatea GGT este crescuta in oricare si in toate formele de afectare hepatica, cele mai

crescute valori aparand in cazul obstructiei biliare intra sau post hepatice. Niveluri crescute

sunt de asemenea observate la pacientii cu neoplasm metastazat al ficatului. Consumul de

alcool duce la aparitia unor valori crescute ale nivelurilor de GGT seric. In pancreatita si

anumite afectiuni ale pancreasului, activitatea enzimei poate fi moderat crescuta.

TGO,TGP

Prin masurarea transaminzelor se masoara afectarea ficatului. In mod normal

aceste enzimele se gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse

enzimele ajung in sange. Cele mai folosite enzime sunt TGO (AST) si TGP

(ALT). TGO inseamna transaminaza glutamica oxaloacetica sau

aminotransferaza aspartat (AST) iar TGP inseamna transaminaza glutamica

piruvica sau alaninaminotransferaza (ALT)

TGO se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusiv in ficat, muschi,

rinichi, inima, creier. Este eliberata in sange cand unul din organe este

afectat, deci nu este foarte specifica pentru afectarea ficatului

TGP in schimb se gaseste in majoritate in ficat. Se gaseste si in alte

oragane dar in general valori mari ale TGP in sange inseamna o afectare

hepatica. Este deci destul de specifica pentru afectarea ficatului.

Cele mai mari cresteri ale transminazelor se gasesc in hepatita A sau B,

supardoza de paracetamol, soc hipovolemic. Cresterile moderate ale

transaminzelor se intalnesc cel mai des. Sunt deseori descoperite intamplator in

cursul unor analize de rutina la persoane sanatoase. Cea mai comuna cauza a

acestor cresteri este depunerea de grasime in ficat, care poate fi cauzata de

alcool, diabet si obezitate. Hepatita cronica C este si ea o cauza de crestere

moderata a transaminazelor. Medicamente care cresc transaminazele ? • Acid

valproic • Aspirina• Diclofenac• Fenilbutazona• Fenitoin• Ibuprofen•

Naproxen• Carbamazepina• Fenobarbita• Tetraciclina• Sulfonamidele•

Izoniazida• Sulfametoxazol Trimetoprim• Nitrofurantoin• Statinele•

Amiodarona• Chinidina• Antidepresivele triciclice

Trigliceride

Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si acizilor grasi obtinuti din dieta sau

prin sinteza lor, in special in ficat.. Trigliceridele sunt transportate in plasma de

lipoproteine si sunt utilizate de tesutul adipos, de cel muscular, dar si de altele.

Functia primara este aceea de furnizor de energie pentru celule.

In organismul uman trigliceridele intra in constitutia lipoproteinelor cu

densitate foarte joasa ( VLDL ) 59 %, chilomicronilor 81-88 % si HDL ( 3 % ).

Determinarea in plasma sau ser a trigliceridelor este importanta, deoarece se

identifica cu determinarea factorilor de risc in ateroscleroza.

Valori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cauzate de afectiuni ale ficatului, diabet

zaharat, nefroza, hipotiroidism, alcoolism, hiperlipoproteinemie familiala de grad IV sau V,

precum si din alte cauze.

Valori scazute ale trigliceridemiei se intalnesc in α-β- lipoproteinemia congenitala,

malnutritie, sindrom de malabsorbtie, hipertiroidism etc.

Lipide totale

Lipemia repreznita detreminarea concentratiei lipidelor totale la o suta de mililitri de

plasma. Cunoasterea valorii lipemiei totale este utila in a orienta investigatiile in fata unei

hiperlipemii.

Pregatirea pentru recoltare consta in :

1. impunerea bolnavului la un regim echilibrat nutritiv , cu trei zile anterior efectuarii

dozarii lipemiei totale;

2. respectarea somnului de noapte ( cu 12 ore inainte recoltarii probei de sange, care se face

dimineata ; bolnavul nu va manca nimic )

Cresteri peste limita superioara a normalului sunt denumite hiperlipemii.

Scaderile valorilor lipemiei sub limita inferioara a normalului sunt denumite

hipolipemie

Colesterolul

Colesterolul este un steroid cu masa mare moleculara si cu structura de

cicolpentanofenantren. Colesterolul din hrana este partial absorbit si de asemenea sintetizat

de ficat si alte tesuturi. Colesterolul este transportat in plasma cu ajutorul lipoproteinelor.

Este excretat nemodificat in bila sau dupa transformarein acizi biliari.

Cresterea valorilor colesterolului total se asociaza in principal cu cresterea progresiva a

riscului aterosclerozei si a bolilor coronariene. Cresterea nivelului colesterolului total

apare si in alte tipuri de afectiuni cum ar fi: colestaza, afectiuni hepatocelulare, afectiuni

renale, hipotiroidism, alcoolism, diabet zaharat prost controlat, neoplasme, alcoolism,

obezitate, dieta bogata in grasimi.

Scaderi anormale-hipocolesterolemia este constatata in urmatoarele boli:• • Hepatite acute,

hepatite cronice ( numai colesterolul esterificat ) • Hipertiroidie • Infectii bacteriene (

pneumonie, difterie,lepra, tuberculoza, febra tifoida ) • Hemopatii severe ( anemie Biermer,

leucemii, boala Hodgkin, limfosarcom,). In aceste afectiuni este prezenta si o hipolipemie

concomitenta.

Bilirubina totala

Bilirubina este un reziduu derivat din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele

imbatrinaite sau afectate de diversi factori, ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale.

Dupa producere, bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. In interiorul

hepatocitelor, bilirubina este legata de acidul glucuronic si este excretata sub forma de bila

in vezica biliara. Anumite afectiuni innascute sau dobandite afecteaza producerea,

absorbtia, metabolismul si excretia bilirubinei, ducand la hiperbilirubinemie.

O alimentatie bogata in grasimi interfera cu dozarea bilirubinei. De asemenea, morcovii

influenteaza dozarea bilirubinei, datorita culorii caracteristice pe care-l da serului. Anorexia

creste nivelul bilirubinei.

Hiperbilirubinemia neconjugata este intalnita la nou-nascuti (icter fiziologic), in caz de

distrugere crescuta a eritrocitelor (anemie hemolitica, hematoame extinse), in eritropoieza

deficitara si in anumite afectiuni genetice rare .

Hiperbilirubinemia conjugata este asociata cu o excretie scazuta a bilei, datorata afectarii

ficatului( hepatita sau ciroza) sau datorita colestazei intra sau extrahepatice.

Icterul este o manifestare clinica a hiperbilirubinemiei, ce consta in acumularea de pigmenti

biliari la nivelul pielii, rezultand o culoare galbuie a pielii si mucoaselor

CK

Creatin kinaza este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau leziuni ale tesutului

cardiac. Dozarea creatin kinazei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor

striati.

Valori crescute ale CK infarct miocardic acut, contuzia cardiaca, angioplastie coronariana,

miocardita, colagenoze cu prindere cardiaca, necroza sau inflamatie a muschilor striati,

arsuri, hipotermie, travaliu etc. Valori scazute se inregistreaza in pierderea masei

musculare, boala Cushing, metastaze hepatice etc.

Creatinfosfokinaza serica

Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime:

• CK-MB

• CK-MM

• CK-BB

CK-MB se gasete la nivelul miocardului, CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si

al muschiului , iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos.

CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta.

CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 1-

2%.

In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%. Enzima intervine

in procesul de depozitare sau de mobilizare a energiei din celule.

Valori normale

Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare astfel:

• dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml

• dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml

Pentru a fi considerate semnificativ anormale , cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de

10-20 ori valoarea normala. Variatiile anormale serice pot ajunge pana la 1000-1500

mUi/ml ( vezi infarctul miocardic ).

Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt

urmatoarele:

• infarctul miocardic

• miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica , din disfunctiile tiroidiene, boala

Addison

• acidoza diabetica

• distrofii musculare

• traumatisme musculare

• iatrogene:dupa biopsii musculare, post infectii intramusculare, hipertermia maligna post-

operatorie

• afectiuni autoimune: dermatomiozita, polimiozita

• traumatism

• rabdomioliza

Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti de urgenta, sau la cei cu durere

toracica sau insuficienta renala acuta. Scaderi ale CK sunt un indicator al afectarii ficatului

de cauza etilica ( consum exagerat de alcool ) sau al poliartritei reumatoide.

LDL-colesterol

LDL- colesterolul ( lipoproteine cu densitate joasă) sunt bogate în colesterol, ele transportă

si facilitează depozitarea colesterolului în tesuturi, crescând riscul de ateroscleroză. Valorile

LDL- colesterol reflectă foarte bine nivelul de colesterol total si de aceea organizatiile

internationale utilizează LDL- colesterolul ca tintă primară în terapia hipolipemianta.

Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu

incidenta afectiunilor aterosclerotice, ce stau la baza infarctului miocardic si accidentelor

cerebrovasculare.

Sunt cateva afectiuni sau influente ale mediului de viata asociate cu niveluri crescute de

LDL colesterol: nefroza, diabetul, obezitatea, anumite medicamente si fumatul

Nivelul optim al LDL - colesterolului este mai mic de 160 mg/dl pentru adultul tanar, mai

mic de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai

mic de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.

HDL colesterol(colesterol bun)

Lipoproteinele cu densitate inalta ( HDL- colesterolul) sunt produse in special la nivelul

ficatului, rolul lor principal constand in indepartarea colesterolului din tesuturile periferice

prin transportul catre ficat si excretia ulterioara. Nivelele de HDL- C variaza in functie de

sex si varsta. Fumatul si consumul de alcool se asociază cu scaderea HDL - colesterolului

seric, iar după un infarct de miocard nivelul de HDL- colesterol ramane o perioadă de circa

3 luni scazut. HDL- colesterolul se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular.

Nivelul optim de HDL - colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55

mg/dl pentru femei.

Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL - colesterol este

sub 35 mg/dl.

Nivelurile plasmatice scazute de HDL-colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta

crescuta a afectiunilor aterosclerotice,a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare

cerebrale.

Fosfataza alcalina

Prezentare generala

Fosfataza alcalina catalizeaza hidroliza monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin.

Enzima este prezenta practic in toate tesuturile organismului, dar in special la nivelul

membranelor celulare, si apare in mod particular in concentratii mari la nivelul placentei,

epiteliului intestinal, tubulilor renali, osteoblastelor si ficatului.

Forma prezenta in serul adultilor normali deriva in special din ficat si oase.

Implicatii clinice

Valori crescute ale concentratiei serice a ALP au fost observate la pacientii cu afectiuni

osoase legate de cresterea activitatii osteoblastice( boala Paget, hiperparatiroidism primar si

secundar, tumori osoase, osteomalacie, fracturi osoase) si, de asemenea, la pacienti cu

afectiuni hepatobiliare ( obstructie biliara, hepatite, hepatotoxicitate cauzata de

medicamente, cancer hepatic). Modificari fiziologice, cum ar fi cresterea oaselor si sarcina

pot duce la cresterea nivelurilor serice ale ALP

Proteine totale serice

Proteinile serice sunt substante complexe formate din aminoacizi. Totalitatea proteinilor serice defineste

proteinemia ( 6,5 8,6 g/100 ml ser la adulti )

Proteinele plasmatice se impart in trei categorii:

- Albumine ( cca 4,5 g/100 ml ser )

- Globuline ( cca 3 g/100 ml ser )

- Fibrinogen ( cca 0,3 g/100 ml ser )

Cresteri anormale

Hipergamaglobulinemiile sunt prezente in urmatoarele stari anormale:

• Hemoconcentratii

• Insuficienta de aport lichidian

• Pierdere lichidiana ( diaree, vomismente, holera, acidoza diabetica )

• Mielomul multiplu

Scaderi anormale

Hipogamaglobulinemiile sunt constatate in:

• Hemodilutie ( prin hidratare indrumata necorespunzator )

• Denutritie ( prin carente alimentare sau insuficienta de absorbtie )

• Afectiuni renale ( sindroame nefrotice, nefrite glomerulare cronice )

• Ciroza hepatica

• Pierderi proteice

• Hemoragii

• Stari de soc

• Intoxicatii cronice ( benzen, fosfor, tetraclorura de carbo

Electroforeza proteinelor serice

Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni

proteinice.

Valori normale

Fractiunea proteica a

serului

Proportii inprocente Proportii in grame

Albumine 52-62% 3,64-4,34

Globuline

din care:

38-48% 2,66-3,36

alfa-1-globuline 2-5% 0,14-0,35

alfa-2-globuline 6-9% 0,42-0,63

beta-globuline 8-11% 0,56-0,77

gama-globuline 14-21%

Raportul albumin/globuline ( A/G ), daca se imparte valoarea albuminelor la

valoarea globulinelor se obtine un raport, care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5.

Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare, dar scaderea acestui raport sub

cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de

boli care cresc sinteza de globuline.

Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea

proteinelor totale.

Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline.

Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene

acute si cronice, in bolile virotice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in

bolile tumorale, in reumatism, boli de sange, dupa vaccinari etc.

In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se

intampla in hepatita cronica, cand cresc mult gamma-globulinele si

imunoglobulinele A (Ig A).

Magneziu seric

Magneziul ( Mg ) are rol important in glicoliza, respiratia celulara, transportul

calciului transmembranar. In celulele musculare Magneziul actioneaza ca antagonist

de calciu.

Mg are rol in reducerea contractiei musculare si a tonususlui vascular inhiband

disponibilitatea calciului intracelular in celula miocardica si in miocitele vasculare.

In mod natural Mg este un blocant de Ca.

Homeostazia Mg este reglata de absorbtia intestinala ( intestinul subtire ) dar in

special de secretia renala.

Scaderi anormale

Hipomagneziemia

Simptomele clinice sunt asemanatoare cu ale hipocalcemiei, iar homeostazia Mg este

adesea dereglata simultan cu cea a Ca.

Mg scade prin pierderi la nivel renal ( semnele clinice apar la valori ale Mg < 1,22

mg/dl ) datorita:

• unor medicamente nefrotoxice cisplatin, aminoglicozide, metrotrexat

• fortarea diurezei ( furosemid, thiazide )

• alcoolism, malabsorbtie intestinala

• tulburari endocrine hiperaldosteronism, hiperparatiroidie, hipertiroidie, cetoacidoza

diabetica

• hipomagneziemia familiala asociata cu hipermagneziuria si hipercalciuria

Cresteri anormale

Hipermagneziemia

• afectiuni renale acute si cronice

• aport excesiv de antiacide , sau preparate cu Mg

• simptomele clinice apar la valori de 6,08 mg./dl iar la valori de 12, 2 mg./ dl apare

paralizia muschilor respiratori

Calcemie ionica

Prezentare generala

Calciul este cationul predominant din organism, distribuit in cea mai mare parte in

oase(99%), dar se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele extracelulare.Concentratia

plasmatica este controlata de hormonul paratiroidian, de vitamina D si de calcitonina.

Ionul de calciu este important in transmiterea impulsurilor nervoase, in mentinerea

contractilitatii normale a muschilor, ca si cofactor in anumite reactii enzimatice, precum si

in coagularea sangelui

Valori normale2,1-2,65mmol/l

Deficit

tetanie

spasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute

hipotensiune

insuficienta renala

Exces

dezechilibru al activitatii muscular

atonie musculara si letargie

poliurie,polidipsie

Potasiu ( potasemie )

Determinarea valorilor serice ale potasiului.

Valori normale

3,5-5mmol/l

Scaderi anormale

• pierderi digestive ( diaree, voma )

• disgravidii

• stenoza pilorica

• diaree

• fistule digestive

• pierderi urinare

Cresteri anormale

• insuficienta corticosuprarenala

• distrugeri celulare cu alterari ale functiei renale

• insuficienta renala acuta sau cronica

Semnificatie clinica

Mineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. De aceea,

lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. In mod normal,

excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in

urina. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi ( insuficienta

renala,coma diabetica, boala Addison ), aceasta se aculumeaza in organism provocand

tulburari ale inimii.

Valorile potasiului sunt scazute in sange cand se consuma alimente sarace in acest

mineral ca: paine alba, dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza

de cortizon.

De asemenea, medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale

si cantitati mari de potasiu.

De aceea, cand se analizeaza potasiul, se va intrerupe tratamentul cu aceste

medicamente cu 48 de ore inainte de analiza.

Transpiratia abundenta, varsaturile si diareea, mai ales la copii mici, diabetul, postul

prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism. ( 40-400

mEq/L intracelular, citoplasma celulelor, musculatura striata, miocard, hematii

Deficit

slabiciune musculara

oboseala

crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie

ameteala,cofuzie,aritmii

Exces

crampe musculare

aritmii care pot genera stop cardiac

Clor

Clorul este un anion extracelular implicat in mentinerea echilibrului acidobazic.

Normal 95-103mmol/l

Valori serice crescute se intalnesc in: alcaloza respiratorie, acidoza tubulara renala (acidoza

metabolica hipercloremica), deshidratare, perfuzare de solutie salina in exces,administrare

excesiva de anticonvulsivante, etc

Valori serice scazute apar in: boala Addison, transpiratii excesive, varsaturi, arsuri,

insuficienta cardiaca congestiva, acidoza respiratorie cronica, nefrita cu pierdere de sare.

Sodiul seric – Na

Sodiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la

exteriorul celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic. Sodiul favorizeaza

excitabilitatea musculara.

Sodiul contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a musculaturii. Nivelul sodiului

existent in organism este reglat de rinichi, care creste sau scade excretia, in functie de

cantitatea ingerata. Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100 grame.

Valori normale135-145mmol/l

Scaderi anormale

• aport salin insuficient

• deshidratari globale

• ingestii scazute de lichide

• poliurii ( diabet zaharat )

• insuficienta renala cronica

• insuficienta corticosuprarenala

Cresteri anormale

• pierderi de lichide la nivel extrarenal ( transpiratii excesive, diaree, voma )

• pierderi de lichide la nivel renal ( diabet insipid, insuficienta renala )

• insuficienta cardiaca

• traumatisme cerebrale

Fosforemia

Fosforemia se refera la concentratia de fosfor din sange. Denumirea corecta medical a

nivelului sanguin al fosforului este in fapt de fosfatemie, deoarece in plasma ionul se

gaseste exclusiv sub forma acestui radical fosfat.

In organism ionul fosfor intervine in:

1. structura fosfoproteinelor, nucleoproteinelor si compusilor macroergici

2. metabolismul osos, impreuna cu calciul

Normal fosfati=0,9-1,3mmol/l

Principalele afectiuni asociind perturbarea homeostaziei fosforului :

• Hiperfosfatemia ( termenul reprezinta cresteri ale nivelului din sange de fosfos ):

o acromegalie

o gigantism

o hipoparatiroidie

o tubulopatii renale

o hipervitaminoza D

• Hipofosfatemia ( scaderi ):

o hiperparatiroidie

o intarzierile in crestere de diverse etiologii

Determinarea nivelului sanguin de fosfor este importanta alaturi de determinarea nivelului

sanguin de calciu in calculul raportului CA2+/PO4H2-, raport care prezinta indicii asupra

gradului de mineralizare a osului , deoarece intre cele doua exista o relatie de

proportionalitate directa.

De asemenea un rol important il are acidul fosforic a carui valoare normala in sange este de

aproximativ 10 mg . Rolul lui se observa in metabolismele muscular glucidic calcic :

• Creste excitabilitatea nervoasa

• Participa la anabolismul cat si la catabolismul osos

• Cresteri anormale

• travaliu muscular

• tetanie

• uremie

• catabolism proteic toxic

• coma diabetica

• exces de vitamina D

• dupa iradieri

Scaderi anormale

• osteita

• fibroosteita

• hiperfunctie paratiroidiana

• rahitism

• osteomalacie

• malabsorbtie

• diabet fosfatic renal

Sideremie

Sideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma.

Continutul de fier al sangeului circulant din organism se repartizeaza in doua sectoare: In

eritrocite, in structuram hemoglobinei

Valori normale 13-32micromol/l

Cresteri anormale

Cauzele hipersideremiei pot fi:

• Hepatita acuta virala

• Eritropoieza diminuata: anemii aplastice, anemie pernicioasa etc

• Anemii sideroacrestice (tulburari in distributia fierului etc)

• In primele zile dupa o hemoragie acuta

• Anemii hemolitice

• Lipsa de fixare a fierului in celule reticulare ( sindromul Shahidi Mathan Diamond )

Scaderi anormale

• Hiposideremia poate aparea in urmatoarele cazuri:

• Carenta generala de fier: cloroza ( anemia fetelor la pubertate ), anemia prematurilor etc

• Infectii si tumori maligne ( aspect relativ, prin focalizare in procesul lezional )

• Postoperator (in primele saptamani)

• Eritropoieza crescuta ( post-hemolize, post hemoragii cel mai frecvent cronice )

• Avitaminoza C ( scorbutul )

Amilazemie

Valori normale

20 - 140 UI ( provin din pancreas, gl. salivare, ficat)

Cresteri anormale

Se obserba cresteri anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta, ulcer

peptic perforat (posterior), colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic,

pseudochist pancreatic, ascita pancreatica, ocluzie intestinala, perforatie intestinala, infarct

intestinal, peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian,

coledocolitiaza, parotidita, oreion, traumatism de gl. salivare sau pancreas, infarct

pulmonar, arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut,

colangiopancreatografie retrograda endoscopica, macroamilazemia, Medicamente (Morfina,

Aspirina, diuretice tiazidice, corticosteroizi, Azartioprina, contraceptive orale), ciroza.

Scaderi anormale

Se obserba scaderi anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica in stadiu

terminal, insuficienta hepatica, hepatita severa.

RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA

GLICEMIEI

Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul

urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a

nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul

mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre

coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul

pacientului.

Materiale necesare

manusi

glucometru portabil

paduri alcoolizate

comprese tifon

bandaj adeziv

Pregatirea echipamentului:

se va verifica glucometrul si toate accesorile

acestuia( ace, reserve, banda de citire, baterie

etc)

Recoltarea:

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se

evita confuzia si a nu se lua analize la un alt

pacient).

se comunica pacientului ce i se va face, i se

va explica procedura pentru a-i reduce

anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.

se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul

urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut)

se spala mainile bine si se pun manusi

daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor,

se pot aplica comprese calde, umede timp de

10 minute

se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si

apoi se usuca cu o compresa

se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de

deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o

singura miscare scurta si rapida

dupa punctionare se va evita sa se faca

compresie sau sa se ―stoarca‖ locul, pentru a

evita amestecarea sangelui capilar cu alte

fluide tisulare.

Consideratii speciale:

se lasa sa curga picatura de sange pe banda

pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca

este suficienta pentru citirea rezultatului

dupa recoltare se mentine compresie pe locul

punctionarii pana se opreste sangerarea

dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj

adeziv.

se noteaza rezultatul , data si ora.

se va evita recoltarea din locuri edematiate,

cianotice.Daca nu se poate obtine sange

capilar, se va punctiona o vena cu seringa si

se va pune din seringa pe banda glucometrului

o picatura mare de sange

daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa

glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie

invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa

I se ofere si un ghid scris de folosire a

glucometrului.De asemenea va trebui sa stie

care sunt valorile glicemice anormale pentru

care va trebui sa vina la spital

TABEL CU ANALIZE DE SANGE -BIOCHIMIE

Test

Mod de recoltare

Valori

normale/unit.mas.

Uree p.v. vacutainer cu dop rosu

(fara anticoagulant)

15 -45 mg/dl

Creatinina ― 0,6 -1,2 mg/dl

Acid uric ― 1,5-7mg/dl

Glicemie ― 65 -110 mg/dl

ALT/TGP

TGP(transaminaza glutam piruvica)

ALAT/ALT(alaninaminotransferaza

)

AST/TGO

TGO(transaminaza glutam oxalica)

ASAT/AST(aspartaminotransferaza

― 9-52/U/L

14-36U/L

GGT-gama GT

― 0-40U/L

Ionograma(dozarea ionilor) ― Cl -98 – 107 mmol/l

K-3,5 -5,00 mmol/ l

Na -135 -145 mmol/l

Ca-85-110/mmol/L

Trigliceride ― 40-165mg/dl

Colesterol ― 120 - 200 mg/dl

HDL”colesterol bun”

LDL”colesterol rau”

F:45-65mg%

B:35-55mg%

<150mg%

Bilirubina totala

Bilirubina directa

Bilirubina indirecta

― 0-12mg/L

0-3mg/dl

0-11mg/dl

Fosfataza alcsalina ― 38-126/U/L

Magneziu ― 1.70-2.70mg/dl

Rezerva alcalina ― 22-29mmol/l

Amilaza ― 25-110/U/L

Electroforeza

-proteine totale

-albumine

-globuline

-raport albumin/globuline

A/G

-globuline

67-86g/l

53-65%;42-56g/l

34-47%;15-30g/1

1,13

Alfa1=2-5,5%

Alfa 2=6-12%

Beta =

Gamma=11-21%

ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE

Examenele serologice:

cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului.

se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor

dermato-venerice transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat

Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz.

ASLO

Prezentare generala

Anti-streptolizina O este anticorpul specific streptolizinei O, o enzima

extracelulara produsa de streptococul beta-hemolitic de grup A

(Streptococcus pyogenes).

Anticorpii impotriva streptolizinei O pot fi detectati in interval de la o

saptamana la o luna de la debutul infectiei streptococice

Implicatii clinice

Se recomanda in: infectii streptococice si monitorizarea tratamentului

acestora; afectiuni post-streptococice de tipul reumatismului articular acut

sau endocardita.

Crioglobuline

Prezentare generala

Crioglobulinemia se caracterizeaza prin prezenta crioglobulinelor in ser, care

precipita cand sunt racite sub temperatura corpului, fie in vitro, fie in

capilarele superficiale expuse la temperaturi scazute.

In ultimul caz, ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura, si

produc simptome de sensibilizare la rece.

Implicatii clinice

Crioglobulinele pot apare in diverse afectiuni, cum sunt : mielomul multiplu,

colagenoze, leucemii limfatice, poliartrita cronica evolutiva, lupus

eritematos diseminat, mononucleoza infectioasa etc.

Proteina C reactiva

Este o proteina ―clasica ― de faza acuta a inflamatiei , care apare cu raspuns

rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ, pneumococ

etc.) in inflamatii (reumatism), in infarctul miocardic, in tumori, etc.

Proteina C Reactiva este sintetizata in ficat si initiaza opsonizarea si

fagocitoza celulelor care patrund in organism , dar rolul ei principal rezida in

fixarea si neutralizare asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile

celulare.

Proteina C reactiva este o proteina care nu exista in mod normal in serul

uman.


Ea are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen.

Toate cele trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este marker al

inflamatiei).

Reactia prin care pune in evidenta proteina C reactiva este o reactie in urma

caruia are loc un fenomen de precipitare.

Proteina C reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser

specific in caz de boli inflamatorii.

Prin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca un pacient sa prezinte o

boala cardiovasculara.

Astfel daca el are o concentratie de sub 1mg/l atunci riscul este practic 0, iar

daca are peste 3mg/l atunci riscul este foarte ridicat.

Dozarea CRP e utila in:

• depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu exceptia lupusului eritematos

diseminat, si a rectocolitei hemoragice )

• aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios, sau antiinflamator

• detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al plagii ,tromboze,

pneumonie)

• diferntierea inter infectie si reactie de rejet dupa transplant de maduva osoasa.

Factor reumatoid

Prezentare generala

Factorul reumatoid este reprezentat de un grup de anticorpi IgM( desi au fost

descrise si IgG si IgA) orientati catre grupul Fc al moleculelor de IgG.

Implicatii clinice

Factorul reumatoid este prezent in special in serul pacientilor cu artrita

reumatoida, dar si alte afectiuni pot produce factor reumatoid: procese

inflamatorii cronice, boli infectioase cum ar di endocardita bacteriana

subacuta, malaria, sifilisul, lepra, tuberculoza precum si o varietate de boli

autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic

IgA

Anticorpii (imunoglobulinele) sunt capabili sa se combine necovalent, reversibil

cu antigenul specific, rezultatul fiind declansarea functiilor efectorii imune ce au ca

scop indepartarea antigenului. Anticorpii sunt implicati de asemenea la

imunomodulare fie amplificand, fie deprimand raspunsul imun, contribuind astfel

la cresterea capacitatii de epurare a antigenului declansator din organism si la

reducerea la minimum posibil a efectelor secundare asupra organismului gazda. Pe

baza structurii imunoglobuline au fost izolate cinci clase : A, M, G, D si E.

Imunoglobulina A ( IgA) este clasa majora de imunoglobuline prezente in

secretiile sero-mucoase. .

Valori crescute ale Ig A au fost observate in afectiuni hepatice, icter,

alcoolism, exercitii fizice, iar valori scazute s-au observat in gastroenteropatii cu

pierdere de proteine, deficit congenital, ataxia- telangiectazia, sarcina etc.

Ig E

Imunoglobulina E este un test extrem de util in depistarea alergiilor.

Cresterea nivelului de Ig E indica prezenta diverselor afectiuni parazitare sau

alergice.

Valorile Ig E depind de tipul de alergen, durata stimularii si de eventualele

masuri de desensibilizare.

Ig G

Ig G reprezinta 75- 80% din imunoglobulinele totale.

Ig G este singura imunoglobulina care traverseaza placenta si este raspuzator

de protectia nou nascutului in primele luni de viata.

Cresteri ale Ig G se intalnesc in infectii, boli hepatice, malnutritie severa,

disproteinemia, artrita reumatoida.

Ig G scade in agamaglobulinemia, deficienta selectiva de Ig G, proteinemia

Bence- Jones, leucemie limfoblastica cronica.

Anti HBs

Anti HBs - anticorpi specifici de tip Ig G, anti-antigene de suprafata a

virusului hepatitei B.

Cand testul este pozitiv, inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata

imunitate impotriva virusului hepatitei B


Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau

imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B.

Anti HBs sunt detectabili toata viata.

Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta.

In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului

vaccinarii anti HVB.

Anti HCV

Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C.

Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul

nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica.

Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor

de laborator.

Valori normale

Negativ

Semnificatia clinica

Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la aprox. 30 %

dintre persoane.

Dupa 3 luni de la infectare, anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele

infectate

doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice

si determina severitatea bolii, fiind necesara pentru evaluarea inceperii

tratamentului

Enzimele hepatice (GOT, GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange

cand celulele hepatice sunt distruse) sau pot fi normale, in functie de

perioadele de activitate sau inactivitate a bolii.

Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac), se poate determina

prezenta in sange a ARN-ului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta

virusului in sange

Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea

tratamentului.

Este utila si determinarea genotipului viral, anumite tipuri de virus

raspunzand mai bine la tratament decat altele.

Genotipul nu are insa legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate.

Este util de stiut genotipul viral doar pentru a putea face o evaluare a

raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral.

Astfel, studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel

mai rezistent la tratament.

Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns

sustinut dupa tratamentul asociat. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au

sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la tratament

in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si

prezenta factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs.

VDRL

Prezentare generala

Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema

pallidum.

VDRL si RPR- carbonul sunt teste de screening utilizate frecvent in

diagnosticarea infectiei simptomatice.

Testele se pozitiveaza la 7 – 10 zile de la infectare, iar un titru ridicat indica

o infectie acuta.

Implicatii clinice

Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.

TPHA

Prezentare generala

Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema

pallidum.

TPHA ( testul treponemic de hemaglutinare) este un test utilizat in

confirmarea, stadializarea si monitorizarea terapiei sifilisului.

Implicatii clinice

Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.

ANALIZE IMUNOLOGICE

Afectiunea Agent

etiologic

Test serologic Mod de

recoltare

Valori

normale

SIDA(sindromul

imuno-

deficientei

umane)

Virusul HIV ELISA Pv5-7ml

sange

Vacutainer cu

dop rosu

negativ

Sifilis (lues)

Treponema

palidum

VDRL,RPR,RBW

(Bordette

Wasserman)

Pv 5ml sange

fara

anticoagulant

negativ

RAA(Reumatism

articular acut)-

scarlatina

Streptococ

beta

hemolitic

ASLO

(antistreptolizinele

O)

Pv5-7ml

sange

Vacutainer cu

dop rosu

100-200ui

Hepatita A VHA Anticorpi

antiVHA

negativ

Hepatita B VHB Anticorpi

antiVHB

negativ

Hepatita C VHC Anticorpi

antiHCV

negativ

Alergii Diverse

alergene

Testul cu anticorpi

IgE

Testul RAST

Pv5-7ml

sange

vacutainer cu

dop auriu

negativ

Bruceloza Brucella

abortis/suis/

melitesis

brucela Pv7-10ml

sange

vacutainer cu

dop rosu

absent

Gripa Virusuri

gripale:A

AH1N1

AH1N5

Test sanguine

ELISA sau exudat

faringian

Pv5-7ml

sange

vacutainer cu

dop albastru

sau mov

absent

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE

HEMOCULTURA:

Definitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru

examen bacteriologic

Scop

identificarea bacteriilor prezente in sange cand se

suspecteaza

o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Koch-

bolnavul are febra ridicata cu oscilatii

mari,frison,stare generala alterata)

totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la

antibiotice si chimioterapice-se efectueaza

antibiograma

o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita

maligna subacuta

Materiale necesare:

garou

manusi sterile,masca faciala

paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod

seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml

pentru copil

camp decupat steril

3 sau 4 ace sterile

recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul

cu dop galben si unul cu dop albastru)

formular cerere analize laborator

recipient pentru transportat analizele

comprese

bandaj adeziv

etichete

tavita renala

Pregatirea echipamentului:

se va verifica data de expirare a recipientelor cu

mediile de cultura.

Recoltarea:

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita

confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).

se comunica pacientului ce i se va face, i se va

explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne

asigura de cooperarea sa.

se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe

de sange la intervale diferite de timp.

se spala mainile bine si se pun manusi sterile

se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa

pentru punctie

se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri

cu alcool iodat sau betadine .Curatarea zonei se face

dinauntru spre in afara pentru a se preveni

contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe

pielea din jur.

dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce

inainte de punctionare

se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult

si 2 pana la 6 ml pentru copil

se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de

cauciuc al recipientul cu mediu de cultura

se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata

sangele

se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de

cultura la adulti si 2 ml pentru copil

se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu

datele pacientului, data si ora recoltarii numele

medicului care a indicat , temperatura pacientului in

momentul recoltarii, specificarea oricarei

antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.

se transporta imediat la laborator

se descarca seringa, manusile si acele in recipiente

specifice, separate

se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a

produs hematom.In cazul in care s-a produs

hematom se va presa energic locul timp de 5 minute,

dupa care se aplica comprese calde.

Evaluarea

rezultatelor

o normal-hemocultura negative

o patologic –se identifica germeni patogeni;

o se efectueaza antibiograma

Consideratii speciale:

fiecare proba se va lua la intervale de timp

specificate si din locuri diferite

se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe

mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul

cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs

sepsisul.

principala complicatie a manevrei poate fi

hematomul

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa,

care poate suferi modificari in anumite stari patologice.

Analiza urinei cuprinde :

examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect

examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri

examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni

examenulchimicph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,elect

roliti( clor,sodiu,potasiu,calciu),proteine

RECOLTAREA

Examinări calitative-prima urină de dimineață

Examinări cantitative-urina de pe parcursul a 24 h(excepție prima urinăcare

se aruncă)

Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h

Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare

Proprietăți fizice

1.Culoarea-normal galben pai

-hematurie roșu

hemoglobinurie-ca zeama de carne

melanurie-neagră

albastru de metilen-albastru

antipiretice-portocaliu

2.Transparența-normal-transparentă

aspect tulbure-fosfați-nor alb sau roz

filamente de mucus

bacteria

leucocite sau hematii

Aspect tulbure fosfati

3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile

in prezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat

in cetoacidoza-acetona

Acetone hidrogen

EXAMENUL DE URINA

Determinarea se face cu stripuri

Se determina 10 parametri

Proprietăți fizice

pH-ul-rinichiul eliminăexcesul de acizi din organism prin acidifierea urinii în

tubul contort proximal

pH-ul normal:5-7

Măsurarea-cu strip-uri

Intervalul de măsurare de la 5-9

Zona indicatoare conține 3 substanțe:albastru de bromtimol,fenolftaleina și

roșu-metil

Culoarea virează de la galben portocaliu la albastru

pH alcalin-contaminarea urinii cu bacterii,leucocite

pH acid-cetoacidoza dar numai dacă rinichiul funcționează normal

DENSITATEA URINARĂ

Pentru evaluarea capacității de concentrare și diluție a rinichiului și starea de

hidratare a pacientului

Determinarea:-cu urodensitometrul

cu strip

Principiu-se determina concentrația ionică pe baza eliberării protonilor în

prezența cationilor cu care formeazăun complex care modificăculoarea

indicatorului albastru de bromtimol de la GALBEN la ALBASTRU

Normostenuria-1.015-1.025

Hiperstenuria-(>1.025)-diabet,proteinuria,transpirații abundente,aport

lichidian scazut

Hipostenuria(<1.010)-diabet insipid,aport lichidian crescut

Izostenuria-densitatea urinilor emise în 24 h este egala și în jur de 1.010-arată

incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC

densimetru

GLUCOZA

Principiu:reacție specificăpentru glucoză(glucoxidaza) care nu identifica și alte

zaharuri.Oxigenul eliminat din reacție modificăculoarea tetrametilbenzidinei în

albastru.

Glicozuria apare dacă:

-crește glicemia peste pragul renal de absorbție(170-180 mg/dl)

-scade pragul renal –sarcina

-în tulburari de transport a glucozei

CORPII CETONICI

Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezența corpilor cetonici

modificăculoarea zonei indicatoare în VIOLET

În urina normalăABSENTI!!!!!

Prezenți-dacă sursa principal de energie sunt AG-

cetoacidoza,inaniție,vărsături abundente,regim alimentar dezechilibrat,efort

intens.

PROTEINELE

Principiu:determinarea pe strip se bazeazăpe eroarea proteicăa indicatorilor de

pH;culoarea indicatorului vireazăde la galbenla albastru

În mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h și nu este

detectată prin această metodă

Proteinuria poate fi:-selectivă-se eliminănumai proteine cu GM mică

-semiselectivă-se adaugăIgA și G

-neselectivă-se pierd și proteine cu GM mare

PROTEINELE

Cauzele proteinuriei:

o -prerenală-crește RFG

o renală-se elimină0,30-2 g/24h

o postrenală-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mică(beta 2 microglobulina)

Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanțuri ușoare de Ig care precipită la încălzirea

urinii la 70 ºCși pp.dispare când se încălzește urina la 100ºC

UROBILINOGENUL

Principiu:reacția Ehrlich-sare de diazoniu care în prezența UBG în mediu acid

formeazăun compus ROȘU

În mod normal doar 1% din UBG ajunge în urină

Crește în:

-supraîncărcarea funcției hepatice

-anemii hemolitice,intoxicații,accidente transfuzionale

-alterarea funcției hepatice-hepatite acute și cronice,ciroză,tumori hepatice

BILIRUBINA

Normal nu apare în urină

dar daca este prezentăeste vorba de Bi conjugată(hidrosolubilă)

Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care în prezența Bi determină virarea

culorii indicatorului în VIOLET

Crește în obstrucția canalului biliar de către calculi,tumori,presiune

canaliculara extrahepatică, fibroza hepatică

ACIDUL ASCORBIC

Deși nu apare în mod normal în urinăprezența lui interferăcu determinarea

glucozei și hematiilor fiind un puternic agent reducător

Pozitiv-la persoanele care consuma cantități mari de vit.C și poate arăta o

predispoziție pentru formarea calculilor

NITRIȚII

Principiu:în urina în care există bacterii, nitrații sunt transformați în nitriți, care

împreunăcu o sare de diazoniu formeazăun derivat azo colorat în ROȘU

Intensitatea culorii este direct proporțională cu cantitatea de nitriți, dar nu și cu

severitatea infecției

LEUCOCITELE

Principiu:esteraza leucocitară împreunăcu esterul indolic aflat pe zona de test și un

derivat diazo formează un compus VIOLET

Pozitiv în:

-inflamații ale căilor urinare datorităbacteriilor,levurilor,paraziților

-contaminare cu secreții genitale

-leucocituria abacterianăîn pielonefrite cr.

HEMATIILE

Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb și Mb catalizează oxidarea

substanței indicatoare de către un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru

Testul este pozitiv dacă exista Hb dar și hematii-diferențierea pe baza

sedimentului cu condiția să fie efectuat imediat

Hemoglobinuria-boli hematologice, hemoliza intravasculara, hemoglobinuria

paroxistică nocturnă

Hematuria-leziuni ale rinichilor si căilor urinare,calculi,infecții

Sediment urinar

Definitie

Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina, care se

obtin prin centrifugare.

Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric, urati, carbonat sau

oxalat de calciu, fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii), iar mai rar sunt

prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucinei.

Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in

forme specifice, usor de recunoscut la microscop.

Sedimentul urinar calitativ

Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru

de metilen, eozina, violet de gentiana si Sudan III, reprezinta metoda de evaluare

calitativa a componentelor sedimentului urinar.

Sedimentul urinar cantitativ

Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din

sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis, Hamburger, Stanfeld-

Webb.

Se pot folosi pentru citirea sedimentului și cititoare automate care analizeazăîn timp

mai scurt un număr mai mare de probe și o cantitate mai mare de proba

LEUCOCITELE Majoritatea sunt PMN dar pot fi și monocite,eozinofile,macrophage

Prezente în ITU,contaminare cu secreții genitale,pielonefrite cr.

Normal se admit 0 - 5 leucocite/câmp microscopic.

Patologic ( >5 leucoci te /câmp): infecţ i i u r inare joase (c is t i tă ,

uret r i tă) sau înal te (pielonefrită).

HEMATII Prezente în :

-leziuni ale rinichilor sau căilor urinare

Calculi

infecții urinare

Normal se admit 0 - 2 hematii /câmp microscopic.

Patologic : hematurie - microscopică,>3 hematii /câmp- macroscopică, câmp

plin de hematii

CELULE EPITELIALE

-scuamoase-din segmentele inferioare ale căilor urinare(nu au importanță patologică)

-epiteliale renale-din tubii renali,în afecțiuni ale parenchimului renal

-tranziționale renale-din uroteliu,apar în procese inflamatorii

Normal -se admit 3 – 4 celu le epi te l ia le p la te / câmp microscopic ,

proveni te d indescuamarea epiteliului care tapetează tractul urinar.

Fiziologic : celule mari, plate, pavimentoase care provin din straturile superficiale

alevezicii urinare, celule cilindrice, alungite care provin din uretră şi uretere.

Patologic:creş terea numărului de celu l e epi te l ia le (5 – 10/câmp) în

inf lamaţ i i le tractului urinar.

CILINDRI HIALINI

-formați din proteinele care trec membrana bazalăși coaguleazăla nivelul tubilor

contorți distali și proximali

CILINDRI GRANULOȘI ȘI CEROȘI

Cilindri granuloși sunt considerați forma de degradare a cilindrilor hialini

Cilindri ceroși se formeaza dupa stagnarea îndelungata în tubi (afectare

tubulara cr.)

CILINDRI CELULARI

Pot fi formați din leucocite,hematii,bacterii,levuri

Arata o afectare tubularăacută

PARAZIȚI,LEVURI,BACTERII

Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis

Levuri-importanța patologică deosebită Candida

Bacterii-coci sau bacili mobili

coli trichomonas

candida

CRISTALE-ACID URIC

Cel mai frecvent întâlnite

CRISTALE-OXALAT DE CALCIU

Pot fi sub formăde mono sau dihidrat,birefringente

Apar în hiperoxalurie,intoxicații cu polietilenglicol

Pot arăta un risc de nefrocalcinoză

CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIAN

În urina depozitatănecorespunzător sau asociat cu infecții urinare

CRISTALE PATOLOGICE

TIROZINA

LEUCINA-în boli hepatice grave

CISTINA-în tulburări ale metabolismului proteic

tir leu

CRISTALE PATOLOGICE

Prezenţa cristalelor de colesterol este în mod normal însoţită de o proteinurie

masivă.

Cristalele de colesterol sunt foarte rare.

DETERMINĂRI CANTITATIVE

Ureea=15 - 35 g/24 ore

Patologic:

Valori crescute: - regim hiperproteic, diabet zaharat, hipertiroidism

Valori scăzute: - perioada de creştere rapidă, IRA faza de stare, IRC terminal

Creatinina urinară

Valori normale : 0,8 - 2 g/24 ore

Patologic:

Valori crescute: - după efort fizic, acromegalie

Valori scăzute: - în imobilizări prelungite, IRA şi IRC.(insuficienta renala

acuta si cronica)

Acidul uric urinar

Valori normale 0,3 - 0,8 g/24 ore.

Patologic:

Valori crescute: - gută, leucemii, tratament cu corticoizi.

Valori scăzute: - IRA şi IRC

Biochimie urina

Test Valori normale

albumina absent

glucoza absent

ph 5,5-6

densitate 1015-1025

corpi cetonici absent

hematii absent

leucocite absent

nitriti absent

bilirubuna absent

urobilinogen absent

Pathologic Prezenta albuminei-indica o afectiune renala

Prezenta glucozei—DZ

Elemente patologice in sediment :numeroase

leucocite,frcventehematii,cilindri,germeni,cristali,oxalati

Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita

virala(urina are culoare brun inchisa ca berea

RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA

Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale

Se recolteaza prima urina de dimineata

Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de

urina

La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala

Definitie o recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista

afectiuni renale,diabet zaharat prin prezenta

glucozei,elemente patologice,etc

Scop o explorator-diagnosticul afectiunilor renale,dozarea

glicozuriei,etc

Se recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internati

Materiale

necesare

urinar sau plosca daca este necesar

manusi

recipient de unica folosinta curat si uscat

etichete

formular cerere analiza laborator

recipient pentru transportarea analizelor la laborator

Pregatirea

pacientului

psihica-informare cu o seara inainte,explicarea tehnicii

fizica –se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu

apa si sapun

Efectuarea

tehnicii

se recolteaza dimineata de la prima mictiune

asigurarea intimitatii

i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa

urineze intr-o plosca/urinar;celui care nu este imobilizat i

se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru

a urina

se pun manusile

din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in

recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul; daca

diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urina se

va masura cu ajutorul recipientului gradat

daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai

recipientului se va spala si usca

se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data si

ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de

formularul de cerere a analizei

intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera

rezultatele finale ale probei

se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind

inlaturate de la patul pacientului

pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si

vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda la

fel ca mai sus

URINA DIN 24 ORE

Deoarece hormonii , proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici si

variabile in urina , probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a

avea o valoare diagnostica .

Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale, deoarece

sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada.

Obiective obtinerea datelor privind starea morfofunctionala

a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri

cunoasterea volumului diurezei

efectuarea unor analiza biochimice

urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta)

Materiale necesare recipient de colectare a urinii cu capacitate de

minim 2 litri

manusi

plosca sau urinar daca este nevoie

recipient gradat daca trebuie monitorizata

cantitativ diureza

etichete

formular de cerere analize pentru laborator

Pregatirea pacientului

psihica si fizica

se explica procedura pacientului si familiei pentru

a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a

preveni pierderile accidentale de urina in timpul

recoltarii

se pot monta etichete la baie prin care pacientul

sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina,

sau pe punga urinara daca pacientul este sondat

se vor explica pacientului restrictiile alimentare si

medicamentoase acolo unde este necesar

Recoltarea

confirmarea si verificarea identitatii pacientului

se cere pacientului sa urineze dimineata; aceasta

urina se arunca

in timpul zilei,al noptii si prima urina de a doua zi

dimineata se colecteaza in recipientul de colectare

curat si uscat

recipientul de colectare se pastreaza la rece pe

perioada colectarii(se eticheteaza)

a doa zi dimineata,se masoara exact cantitatea de

urina colectata,se omogenizeaza si se trimit la

laborator un esantion de 100ml

esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar

de urina pe eticheta caruia se va nota numele si

prenumele pacientului,volumul

urinar/24h,analizele cerute

Consideratii speciale :

daca pacientul are sonda urinara, se va mentine

punga urinara pe toata periada recoltarii intr-un

recipient cu gheta pus sub patul bolnavului

daca accidental se pierde una din probe, recoltarea

trebuie sa fie reluata integral

Test Addis Hamburger

Scop

studiul cantitativ al elementelor figurate din

urina hematiilor, leucocitelor si a cilindrilor din

urina .

Pregatirea bolnavului

psihica si fizica

informarea,explicarea necesitatii examenului

,obtinerea consimtamantului

se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea

probei

dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se

noteaza ora ;aceasta urina se arunca

din acest moment bolnavul este rugat sa ramana

culcat timp de trei ore

nu consuma lichide in tot acest timp

Pregatire

materialelor

se pregateste recipientul pentru recoltare

se pregateste materialul necesar pentru toaleta

organelor genitale externe

Recoltarea urinei dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor

genitale externe cu apa si sapun

se recolteaza intreaga cantitate de urina si se

masoara volumul

se trimite la laborator 50ml, intr-un recipient

pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va

nota numele si prenumele pacientului si volumul

urinar colectat

Interpretare

normal se elimina 0-1000hematii/min si 1000-

2000leucocite/min

patologic –eliminare>100000elemente/min

hematuria macroscopica apare cand se

elimina>300000H/min

Proba celor trei pahare

Se pune bolnavul să urineze în trei pahare diferite. În primul pahar se colectează

urina de la începutul micţiunii, în cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei, iar în cel

de-al treilea urina de .la sfârşitul micţiunii.

Se presupune că este vorba de o hemoragie reno-uretrală când hematuria

este prezentă în toate cele trei pahare (hematurie totală).

Hematurie prezentă numai în ultimul pahar (hematurie terminală) sugerează

o hemoragie vezicală.

Hematurie prezentă numai în primul pahar (hematurie iniţială) presupune o

hemoragie de origine prostatică sau uretrală.

BACTERIOLOGIE

Urocultura

Prezentare generala

Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare.

Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice !

Urocultura presupune izolarea si identificarea microorganismelor responsabile

pentru infectia tractului urinar.

Definitie examenul bacteriologic din urina pentru depistarea

germenilor patogeni

Scop diagnostic al infectiilor urinare, prin punera in evidenta a

germenilor patogeni

Material necesare -recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale pentru

toaleta organelor genitale externe

Pregatire pacient -psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea

ei,consimtamant

-fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si sapun

inainte de recoltare

Tehnica recoltarii se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel

putin patru ore de la mictiunea anterioara

se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu

antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin

7zile inaintea recoltarii

cu 12ore inainte nu va consuma lichide

nu va urina cu 6 ore inainte

se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a

organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de

uscare prin tamponare cu tifon steril

spalarea si stergerea se fac in sens unic,din fata in

spate ;la barbat dinspre meatul urinar spre santul

balanopreputial(glandul fiind decalotat)

stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si

racita

la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda

introducerea unui tampon steril in vagin si apoi

recoltarea probei

la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul

decalotat

la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor

genitale externe se fixeaza in jurul penisului sau vulvei

orificiul pungii speciale pentru recoltare

la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face

prin sondaj vezical sau punctie suprapubiana

se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a

intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din jetul

mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu

atinge gura acestuia de tegumente sau lenjerie

restul urinei se evacueaza la toaleta

recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa

nu se atinga interiorul capacului sau recipientului

daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai

recipientului se vor spala si usca

pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini

se va eticheta recipientul

trebuie mentionat daca pacientul este sub

antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza

se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient

si proba se va trimite la laborator imediat

Pentru sugari

Se spală zona urogenitală cu apă şi săpun şi se

tamponează cu, comprese sterile pentru a se usca.

Se fixează punguţa sterilă prin intermediul benzilor

adezive în jurul orificiului urinar.

Punga este bine fixată dacă orificiul urinar se află în

interiorul acesteia.

Se verifică fermitatea aderării benzilor de fixare la

tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei

pe lângă pungă şi contaminarea acesteia.

După recoltare, punga se dezlipeşte de tegumentul

copilului şi cele două benzi adezive se lipesc între ele

asigurându-se astfel închiderea pungii.

Pungă pediatrică de recoltare a urinei

Interpretarea

valorilor

normal urocultura este negativa

pathologic-prezenti germeni patogeni

Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt

cei din familia Enterobacteriaceae (Escherichia colli,

Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter,

Providencia).

Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si germeni

din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus,

Pseudomonas, Acinetobacter, Alcaligenes,

Acromobacter, Haemophilus.

dupa identificare se determina antibiograma

In situatii speciale, urina se poate recolta direct din

vezica prin punctie suprapubiana

Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala(« a

demeure »)

se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea

probei

se pun manusile;

daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular,

acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o

seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril

daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta

proba din cateter;

se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de

insertie cu tubul de drenaj;

se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce

apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;

se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)

recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se,

daca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul

nu se recolteaza din sacul colector

nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis

MASURAREA PH-ULUI URINAR:

Materiale necesare :

manusi

recipient de recoltare

benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar

cartela standard de citire

Masurare :

confirmarea si verificarea identitatii pacientului

se spala mainile si se pun manusile

i se explica pacientului procedura

i se da pacientului recipient si i se explica cum sa

colecteze proba de urina

se scufunda banda conform prospectului de

utilizare si apoi se citeste .

Consideratii speciale

se va utiliza o proba de urina recoltata in

momentul efectuarii testului, nu cu mult inainte,

deoarece o proba stand la temperatura camerei isi

modifica ph-ul .

se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea

ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul urinar diurn .

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

Definitie materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare

supuse procesului de digestie si eliminate prin

defecatie

Scopul

recoltarilor

depistarea germenilor patogeni responsabili de

imbolnaviri digestive

depistarea purtatorilor de germeni

depistarea tulburarilor de digestie alimentara

stabilirea diagnosticului

Examene

efectuate

examen macroscopic :cantitate,forma,aspect,miros,

consistenta

examen bacteriologic-coprocultura-permite

diagnosticarea bolilor infectioase,gastrointestinale prin

depistarea bacilului dizenteric,tific,tuberculos,vibrioni

holerici,salmonella

examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a

oualor de paraziti

examen biochimic-ofera informatii asupra procesului

de digestie si absorbtie,prezenta microscopica a

sangelui etc.

Metode de

recoltare

scaun spontan sau provocat

direct din rect cu tampon steril

cu sonda Nelaton-la copii

Materiale

necesare

material de protectie pentru pacient si pat

bazinet steril

material pentru toaleta perianala

coprocultor cu sau fara mediu de cultura

tub cu tampn sterile montat pe porttampon

sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie

banda adeziva transparenta‖scotch‖pentru oxiuri

port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda

adeziva

pentru sugari scutec sterilizat

purgative saline

etichete

formulare pentru analize laborator

Pregatirea

bolnavului psifica

si fizica

se informeaza pacientul

se va explica procedura pacientului pentru a ne

asigura de cooperarea sa si de corectitudinea manevrei

de recoltare

se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :

toaleta regiunii perianale

utilizarea de vas colector steril

interdictia de a urina in plosca

pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate

adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu

tamponul din rect

ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza

defecarea

se goleste vezica urinara

se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de

recoltare

pastrarea scaunului dupa eliminare la rece,atunci cand

prelucrarea nu se face imediat

Executie recoltare din scaun spontan sau provocat

colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie

pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la

pregatirea pacientului

se protejeaza patul cu musama,aleza

se aseaza bazinetul sub bolnav

se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale

din diferite parti suspecte cu continut de

mucus,puroi,sange ,

se introduce lingurita in recipient

in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu

lucreaza ,se recolteaza o portiune din materiile fecale

pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat

mai tarziu

recoltarea din rect cu tampon steril

se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a

ne asigura de cooperarea sa

se asigura intimitatea pacientului

se aseaza pacientul in decubit lateral stang

se imbraca manusi de protectie

se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun

se departeaza fesele bolnavului si se introduce

tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect

se introduce aplicatorul eprubeta

se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala

mainile

se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna

cu formularul

recoltarea cu sonda Nelaton-la copii

se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta

de 10-15cm

se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care

se aspira in sonda continutul

se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin

insuflare intr-o eprubeta sterila

produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in

2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant.

Transportul

Prelevatele de materii fecale destinate examenelor

microbiologice se transporta la laborator in cel mai

scurt timp (2 ore de la prelevare).

Daca nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea

mediului de conservare si transport

Interpretarea rezultatelor

Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba

coprologica examinata confirma fie starea de boala fie

de purtator

In mod obligatoriu se efectueaza si antibiograma

In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se

anunta urgent si organul abilitat pentru aplicarea de

masuri (Directia de Politie Sanitara).

recoltarea pentru examen coproparazitologic

o Examenul parazitologic al materiilor fecale vizeaza

decelarea prezentei parazitilor intestinali

o Examenul se efectueaza in conditiile regimului

alimentar obisnuit al pacientului.

o Recoltarea se face in recipiente curate. Sunt necesare

circa 3g de materii fecale

o Pentru examinarea oxiurilor,recoltarea o efectuam din

regiunea anala,pliurile anale iar la copii de sub

unghii(copii se scarpina in regiunea anala

pruriginoasa)

o Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu o

spatula de os sau o bagheta de lemn bine lustruita

inmuiata in glicerina cu apa in parti egale

o Se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal

o Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata

devreme

o Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si

sterile si se trimite la laborator

o La copii se recolteaza mucus nazal si depozit de sub

unghii-se inmoaie marginea unghiei cu hidrat de sodiu

sau potasiu1% dupa care se curata capatul proximal al

unghiei cu un tampon sau o pensa.

o Materialul recoltat se introduce in eprubete si se

trimite la laborator

Ingrijirea

ulterioara a

pacientului

Se efectueaza toaleta regiunii anale

Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod

Se aeriseste salonul

Examenul

biochimic

Se pun in evidenta bilirubina,acizi biliari,substante

proteice(creatoree),acizi

organici,sangele,grasimile(steatoree),prezenta

puroiului etc.

Pentru punerea in evidenta a fermentilor digestivi si

aprecierea capacitatii functionale a tubului

digestiv,recoltarea materiilor fecale va fi precedata de

un regim alimentar bogat in toate elementele regimului

mixt-timp de 3 zile(dieta Schmidt Strasburger)

Recoltarea

scaunului

pentru

hemoragii

oculte

Prezentare generala

Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in

fecale este un test des utilizitat pentru screeningul

sangerarilor digestve.

Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru

descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale), pentru

diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena.

Anumite medicamente cum ar fi fierul, bismutul, pot innegri

scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena.

De asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru

depistarea precoce a cancerelor colorectale, deoarece 80% din

pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. Pe de alta

parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare

gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru a putea fii

considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intr-

o perioada anume, timp in care pacientul va respecta o dieta

specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.Cu

toate acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu indica

neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare

gastrointestinala provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc.

Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de

anumite substante (sau a unei hartii impregnate cu substanta

respective) peste proba de scaun , aparand aproape imediat o

coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin

scaun este mai mult de 5 ml pe zi.

Aceste analize sunt foarte importante deoarece

sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici, indepistabile

ochiului uman, dar repetandu-se , potduce la anemii severe.

Materiale necesare

Manusi

bazinet

recipient colector

substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta (

din kitul de testare)

Pregatirea bolnavului

timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainos-

regim alb

nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau

daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente

se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare

sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de

carne

nu se fac extractii dentare inainte de recoltare

se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii

pentru a nu se obtine rezultate fals pozitive

Recoltare

se confirma identitatea pacientului

se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de

recoltare a probelor din scaun

se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem

kitul de recoltare, se va respecta intocmai prospectul de

utilizare

se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este

imobilizat

se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei

albastre sau verzi pe hartia testului

Consideratii speciale

ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu

urina, solutie sapun, hartie igienica apoi o testam

conform indicatiilor de utilizare a kitului

testul se face din portiuni diferite ale scaunului

deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal

superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea

din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in

prima portiune a scaunului

se va verifica data expirarii kitului de testare

pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in

fibre, fara carne, fara peste, fara napi, gulii etc pt ca

toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie

tinuta intre 48-72 ore inaintea testului

de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va

intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier,

potasiu indometacin, steroizi)

daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui

instruit cu atentie in ceea ce priveste procedura

unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru

depistarea sangerarii oculte este testul intitulate

―colorcare‖. Este indicat pentru pacientii care isi fac

singuri testarile, nu necesita recoltarea probei de scaun

si este foarte usor de testat si interpretat.

Astfel, pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72

ore inainte de testare.

Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant

de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea

dezinfectantului de toaleta.

Dupa defecare, este instruit sa nu arunce hartie igienica

in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece

continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul.

In cele 5 minute imediat dupa defecare, va desface

kitul de testare si va arunca testerul in toaleta, care va

pluti pe suprafata apei din toaleta.

Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde.

Daca scaunul are sangerari oculte, testerul se va colora

in albastru sau verde. Pacientul va trebui sa repete testarea la

trei scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte

medicului.

RECOLTAREA SPUTEI :

Definitie

Sputa reprezintă totalitatea secreţiilor ce se

expulzează din căile respiratorii prin tuse.

Scop Analize de laborator:

citologice-determinarea celulelor maligne atipice

in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare

bacteriologice-determinarea germenilor patogeni

,b.Koch

parazitologice-determinarea parazitilor(taenia

echinococus care produce chistul hidatic

pulmonar)

micologic-determinarea ciupercilor(candida

albicans)

Materiale

necesare

recipient din plastic cu capac de unica folosinta

cutie Petri sterila

aerosoli

masca faciala,manusi

tavita/punga pentru voma

pahar cu apă

şerveţele sau batiste de unică folosinţă

Pregatirea pacientului se anunţă şi i se explică necesitatea executării

examinării

nu mananca,nu fumeaza

se instruieşte să nu înghită sputa

să nu o împrăştie

să expectoreze numai în recipientul dat

să nu introducă în vas şi saliva

Tehnica recoltarii

Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei

este expectoratia, care uneori poate necesita nebulizare

in prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai

putin folosita este aspirarea traheala si, foarte rar,

bronhoscopia.

Aspiratia traheala este contraindicata imediat

postprandial, la pacientii cu varice esofagiene,

laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu

atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agrava

aritmiile.

pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea

patului in pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica

patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin

ridicati (pozitia Fowler)

se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa

simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru

a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu

flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si

sa expectoreze in recipientul steril

se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru

depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv

se pun manusile

se ataseaza capacul recipientului etans si se curata

exteriorul acestuia daca este cazul

se arunca manusile la deseuri contaminate

se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, ,

data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca

pacientul este febril sau sub antibioterapie

se trimite proba imediat la laborator

Recoltarea sputei prin

frotiu faringian si

laringian

Material necesare

tampon faringian montat pe porttampon

spatula linguala

apa distilata sterila

Tehnica recoltarii

se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată

sterilă

se apasă limba cu spatula

se introduce tamponul în faringe cerând

pacientului să tuşească

sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care

se introduce imediat în eprubeta sterilă

frotiul laringian se recoltează de către medic

pătrunzând cu tamponul în laringe sub control

laringoscopic


spalatura gastrica

se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica

la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa

se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în

stomac, dimineaţa, pe nemâncate

se introduc prin sondă 200ml apă distilată,

bicarbonatată2%, călduţă, care este evacuată

imediat sau extrasă cu seringa

lichidul recoltat se trimite imediat la laborator

pentru că germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau

mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului

gastric

dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi

lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obţinut

poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na


spalatura bronsica

se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu

expectorează

se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă,

care nu apar în mod obişnuit în spută

se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser

fiziologic si teofilină

pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii

adânci, repetate, urmate de expiraţii scurte

se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la

aerosolizarea întregii cantităţi de lichid

după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar

dacă nu a tuşit niciodată

sputa expectorată se recoltează înrecipientul steril,

recoltarea se repetă zilnic, în următoarele 4 zile, în

vase separate

Consideratii speciale: o se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a

evita expectorarea de saliva in loc de sputa

o pentru a stimula secretia de sputa se poate face

drenaj postural inainte de recoltare

o sputa recoltata prin expectoratie este contaminata

cu flora normala din gura de aceea aspiratia

traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a

sputei, dar este o manevra invaziva care este

folosita doar la pacientii care nu pot expectora.

RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN

Definitie Exudatul faringian este un lichid rezultat în

urma unui proces inflamator faringian

Scop Explorator

Depistarea germenilor patogeni de la nivelul

faringelui în vederea tratamentului

Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de

germeni

Indicatii de recoltare

Examenul microbiologic al exsudatului faringian

se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si

anginelor streptococice, confirmarea

diagnosticului de difterie, depistarea purtatorilor

de S. pyogenes, diagnosticul unor viroze

respiratorii.

recoltarea se face nu numai în angine , ci şi în

alte boli care pot fi declanşate de o infecţie

faringiană (nefrite, RAA),scarlatina

Materiale(de Masca ,manusi

protectie,sterile ,

nesterile)

Spatulă linguală

Eprubetă cu tampon faringian

Eprubete cu medii de cultură

Ser fiziologic sau glicerină 15%

Tăviţă renală

Tava medicala

Sursa de lumina

Bilet de trimitere la laborator

Pregatirea pacientului Pregătire psihică

Se explică necesitatea recoltării

Se anunţă şi i se explică tehnica

Pregătire fizică

Se anunţă să nu mănânce, să nu bea apă,sa nu

fumeaze.

Să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas,

să nu facă gargară

Nu se administreaza antibiotice inaintea

recoltarii

Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare

Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta

gurii, gargarisme sau ingestia de alimente

Se aşează pacientul pe un scaun cu gatul in

usoara extensie, faringele bine expus prin

iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator

de limba steril

Efectuare

asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu

alcool,pune manusile de protectite

işi pune masca de protecţie

invită pacientul să deschidă gura si sa pronunte

vocala ―a‖

deschide eprubeta cu tamponul faringian

apasă limba cu spatula lingual

tamponul se introduce fara a atinge limba sau

palatul si se tamponeaza ferm orice zona

inflamata, zonele purulente sau ulcerate.

in faringitele eritematoase se sterg atent

faringele posterior si ambele amigdale.

dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când

este cazul)

introduce tamponul faringian în eprubeta

la indicaţia medicului, întinde produsul obţinut pe

lame de sticlă

pentru frotiuri colorate se însămânţează imediat

pe medii de cultură, succesiv două eprubete din

aceeaşi recoltare

se spală pe mâini cu apă şi săpun

Pregătirea produsului

pentru laborator

Transportul probelor si insamantarea trebuie

realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se

utilizeaza medii de conservare si transport si in

maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu

se accepta din teren prelevate uscate, fara mediu de

transport.

dacă nu este posibilă însămânţarea la patul

bolnavului, tamponul se umezeşte în prealabil cu ser

fiziologic sau glicerină 15%

Se reoraganizează locul

Notarea în foaia de

observaţie

se notează data recoltării

dacă s-au făcut însămânţări sau nu

Consideratii speciale înainte de recoltare se inspectează regiunile de

unde urmează să se recolteze

se evita imbibarea tamponului cu salivă si

atingerea dinţilor

RECOLTAREA VARSATURILOR

Definitie

Vărsătura reprezinta un reflex de evacuare a continutului

gastric pe gura

Scop

se fac examinări macroscopice , bacteriologice, chimice

pentru stabilirea diagnosticului

stabilirea bilantului hidric

obtinerea de informatii privind continutul gastric

Material

necesare

2 tăviţe renale curate şi uscate

pahar cu apa aromată

muşama , aleza

prosop

Pregatirea

bolnavului

psihica si fizica

va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii

se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul

întors lateral

se aşează sub cap sau în jurul gâtului un prosop

se protejează lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau

traversă

Tehnica se îndepărtează proteza dentară dacă există

tăviţa renală se oferă pacientului sau este susţinută de către

asistentă

asistenta sprijină fruntea bolnavului

după vărsătură se îndepărtează tăviţa

dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale, va fi

sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie

se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (scuipă în altă

tăviţă)

Ingrijiri dupa

tehnica

se şterge gura pacientului

se îndepărtează materialele folosite

se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă

se aeriseşte salonul

se supraveghează pacientul în continuare

in funcţie de observaţie se notează aspectul macroscopic,

cantitatea

Simptome ce

insotesc

varsatura

dureri abdominal

greata-salivatie

cefalee

vertij

transpiraţii ,tahicardie

deshidratare

emisie fără efort ,în jet,fara greata,fara legatura cu

alimentatia in hipertensiunea intracraniana

RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE

Secreţiile purulente se recoltează de pe suprafaţa tegumentelor, din plăgi supurate,

ulceraţii, organele genitale, conjunctiva oculară, leziuni ale cavităţii bucale şi din

conductul auditiv extern.

Scop

explorator

- depistarea florei microbiene generatoare şi efectuarea

antibiogramei

terapeutic

- evacuarea şi tratarea secreţiilor purulente

Materiale

- eprubete, ansă de platină

- 2-3 lame de sticlă bine degresate

- seringi şi ace

- ser fiziologic

- alcool iodat

- tinctură de iod

-betadine

- pipete Pasteur

Pregătirea

pacientului

psihic:

se anunţă şi i se explică necesitatea

efectuării examinării

fizică:

se aşează în poziţia adecvată

Recoltarea din

vezicule , pustule ,

ulceraţii

se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor,

pustulelor,ulceraţiilor

se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se

aşteaptă să se răcească

se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă

sau de la marginea ulceraţiilor

materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă

sterilă

se efectuează frotiu

Recoltarea din

papule , noduli sau

alte leziuni

inflamatoare

se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod

se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la

seringă

se plimbă acul în mai multe direcţii până se

obţine serozitate la aspirare

se spală seringa cu ser fiziologic sau mediu de

cultură

se introduce lichidul într-o eprubetă sterilă

Recoltarea puroiului

din abcese,

flegmoane, colecţii

abcesul, flegmonul este deschis

-se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur, flambată şi

răcită sau cu o ansă de platină

când abcesul este închis

-recoltarea se face cu seringa prin puncţionare

- transportul produsului se face în cel mult 2 ore, iar

pentru anaerobi se anunţă laboratorul cu o oră înainte

pentru regenerarea mediilor

- examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama

colorată May-Grumwald-Giemsa

RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE

Material

necesare

manusi

eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe

porttampon

etichete

formulare pentru laborator

Efectuare confirmarea identitatii pacientului

se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne

asigura de cooperarea sa

se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau

voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut

se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-

un scaun cu fata la asistenta

se cere pacientului sa-si sufle nasul

se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar

pe cealalta si invers. Se va introduce tamponul de

recoltare pe nara pe care respira mai bine

se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce

cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5-10 cm tinand

capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repede

tamponul si se scoate

alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de

limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele

valului palatin rotindu-l repede

se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura

se arunca manusile si se spala mainile

se etichetaza probele, se completeaza formularele de

laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator

RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE

Materiale necesare:

manusi

solutie normal salina

comprese de tifon

tub cu tampon steril

tub steril cu mediu de transport

otoscop,specul auricular

etichete

seringa de 10 ml, ac steril

formular analize laborator

Recoltare:

se spala mainile si se pun manusile

se curate cu blandete excesul de secretii din urechea

pacientului cu solutie normal salina si comprese de

tifon

se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se

roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului,

pentru a nu leza timpanul

se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si

alte suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu

de transport

se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la

laborator impreuna cu formularele de laborator

recoltarea din urechea medie se face de catre medic,

dupa toaletarea urechii externe cu ser fiziologic si

comprese, prin punctionare si apoi aspirarea

lichidului cu o seringa

proba se trimite imediat la laborator

RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE

Materiale

necesare:

manusi sterile

solutie sterila normal salina

comprese

eprubeta cu porttampon

Recoltare:

se spala mainile si se pun manusi sterile

se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal

salina si comprese de tifon, dinaunru inspre afara

se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul

conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu

tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si

alte suprafete

se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat

perpendicular, pentru a prevenii iritatiile corneene

datorita miscarilor bruste

daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va

face de catre medic, utilizand un dispozitiv special cu

inel

se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel

in tubul cu mediul de transport


se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna

cu formularele

Consideratii

speciale:

nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a

preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatului

probei

daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se

va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul

nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile

oculare datorita miscarilor bruste

RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA

Materiale necesare:

manusi sterile, camp steril

paduri cu alcool, betadina

pense sterile

tampoane sterile

seringa de 10 ml

ac steril

tub steril pentru cultura cu mediu de transport

etichete

tub de cultura pentru germeni anaerobi

comprese sterile pentru repansarea plagii

formulare analize laborator

Recoltare

se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun

manusile sterile

se inlatura pansamentul cu o pensa sterila

se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina

pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu

bacterii din zona adiacenta plagii

pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu

capat din bumbac, se introduce in plaga, se roteste

bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture

aerobice

se trimite proba imediat la laborator


se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii

RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

Definitie Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei

vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate si

germeni in functie de varsta,sanatate sau boala

Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor

dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare

cu flora vulvara prin absenta germenilor din

grupul lactobacillus care mentine Ph-ul

Scop - determinarea agentilor patogeni

- stabilirea diagnosticului bacteriologic

- stabilirea tratamentului

- descoperirea proceselor tumorale

Material necesare

pregatirea mesei ginecologice-se asterne un

cearsaf sau aleza de unica folosinta

se pregateste trusa de examinare:valve

vaginale,speculum vaginal,pense,

tampoane de vata

porttampon,lame

manusi de protectie,

vaselina,antiseptic

tavita renala

sursa de lumina

creion dermatograf,

formular- analize laborator

Pregatirea bolnavei

psihica si fizica

se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta,

si inofensivitatea tehnicii

cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual

pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in

pozitie ginecologica pe masa ginecologica

toaleta organelor genitale externe cu apa calduta,

evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului !

Locul recoltarii colul uterin,fundul de sac Douglas

orificiul glandelor Bartholin

meat urinar

Efectuare Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog

Asistenta medicala –pregateste

materiale,pacienta,serveste medicul cu materiale

necesare

spalarea pe maini cu apa si sapun

se imbraca manusile de protectie

se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga

se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat

din vagin, uretra si colul uterin

recoltarea se face cu valve si specule,produsul recoltat

din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii

vaginului ( acesta are flora proprie)

se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs

recoltat

Ingrijirea bonavei dupa

tehnica

bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa

ginecologica

sa se imbrace

va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod

in pat

Pregatirea

produsului

pentru

laborator

se completeaza buletinul de analiza,se noteaza

examenul cerut, provenienta produsului recoltat

produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore

se transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare

din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe

medii de cultura

examinarea bacteriologica

cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentru

fiecare produs recoltat – trimise la laborator

notare pe lama : provenienta produsului ( secretie

vaginala sau secretia colului uterin, ultima este

sterila in mod obisnuit)

lamele insamantate se trimit la laborator ptr

efectuarea examinarii dupa diferite coloratii

insamantari pe medii de cultura direct la locul si

in momentul recoltarii ( medii cultura functie de

germenii cautati)

Examen microscopic o Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)

o Tip II – epitelii, lactobacili, rari bacili gram-

negativi sau leucocite

o Tip III – epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi

bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si

negativi,frecvente leucocite

o Tip IV – rare epitelii, lactobacili absenti, f.

frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta ,

Trichomonas vaginalis prezent.

Examen bacteriologicc Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provocat

o infectieBTS(boli cu transmitere sexuala)

se fac recoltari cu tampon steril in eprubete

din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii

de cultura

punerea in evidenta Trichomonas vaginalis

– se utilizeaza secretiile ramase pe manusa

de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele

din fundul de sac vaginal)

se executa frotiuri uscate la aer daca se pot

examina imediat – se fac preparate native intre

lama si lamela , lama fiind preincalzita

daca secretia este prea vascoasa = produsul

de pe varful ansei se amesteca cu o picatura

de ser fiziologic – in mediul fluid protozoarul

se misca mai activ = mai usor recunoscut

Examinari

micologice

recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect

de pseudomembrane / orice secretie abundenta

recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si

examinari directe intre lama si lamela

Evaluarea

rezultatelor

patologic :Trichomonas vaginalis,Candida

Albicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc

TESTUL PAPANICOLAU

Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea

doctorului roman Aurel Babes, care a preconizat depistarea precoce a

cancerului genital feminine prin examinarea frotiului citovaginal) este o

analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi

fixarea lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai

des folosita, testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor

colului vaginal si endocervicale.

Materiale

necesare :

Specul vaginal

manusi

Pap stick

applicator cu tija si pat din bumbac

3 lame de sticla pentru citire microscopica

fixative

lampa ajustabila

camp

formulare cerere analize laborator

Recoltare:

confirmarea identitatii pacientei

se explica procedura pacientei

se spala mainile

se explica pacientei importanta relaxarii

musculatorii perineale pentru a usura efectuarea

examinarii si recoltarii

se cere pacientei sa mictioneze inainte de

efctuarea procedurii de recoltare

se asigura intimitate si se cere pacientei sa se

dezbrace de la brau in jos

este acoperita cu un halat de unica folosinta si

ajutata sa se aseze pe masa ginecologica

se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in

zona genitala

se inlatura halatul din zona genitala

se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu

se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu

interfera cu rezulatul testului. Se poate uda

speculul cu apa calda pentru a usura insertia.

se anunta pacienta cand i se introduce speculul

pentru a preveni tresarirea si incordarea

musculaturii

se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire

adanc in timpul introducerii speculului.

dupa introducerea specului acesta este largit

pentru expunerea cervixului si apoi blocat pentru

inceperea recoltarii

se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta

necesare recoltarii celulelor din diferitele zone.

Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si

se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care

se va pune imediat un fixator pentru prevenirea

uscarii celulelor

lamele microscopice vor fi marcate diferit in

functie de zonele din care s-au recoltat celulele.

La un test complet, medicul va recolta celule din

zona cervicala, endocervicala si a polului vaginal.

dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi

scos evitand ranirea peretilor vaginali

este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de

examinare

se completeaza formularele de laborator cu datele

pacientei, inclusiv data ultimei menstruatii, apoi se

trimit probele la laborator

interpretarea rezultatelor :

clasa I-celule normale

clasa II-celule cu modificari minore benigne

clasa III-pot aparea celule anormale,dar nu este

sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare

si alte examene pentru stabilirea diagnosticului)

clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic

clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase

sau grupate

Consideratii

speciale :

inainte de efectuarea testului, pacienta va trebui

invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore

ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale

recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de

menstruatie sau la 1 saptamana dupa

Precauţiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a

proteja personalul medical de riscul contaminarii cu organisme patogene

cunoscute/necunoscute.

Se aplica tuturor pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe

baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale

acestuia

Standardele deosebesc reguli pentru:

decontaminarea mainilor

echipament de protectie personala

siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase)

Decontaminarea mainilor

Personalul medical trebuie:

sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital

toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate

acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale

pielii pentru a preveni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme

patogene

unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential

patogene

inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului

spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa

ingrijirea pacientilor pentru a preveni contaminarea acestora sau a

personalului medical

Tehnica spalarii

Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului

transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in

altul de acelasi pacient.

umeziti mainile sub jet de apa

aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-15 secunde pana se

face spuma,asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor

o atentie deosebita se acorda policelor,varfurilor degetelor,interdigital si sub

verigheta

clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma

indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre varful degetelor

spre incheietura

pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca

nu folositi un prosop de hartie

mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre

incheietura

aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi,ridicand capacul cu pedala de

picior,NUcu mainile curate !

Echipament de protectie

Mănuşile

Purtarea mănuşilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor.

Considerentele pentru care trebuie purtate mănuşile sunt:

o mănuşile constituie o barieră de protecţie care previne contaminarea mâinilor

când acestea vin în contact cu sângele, alte fluide ale organismului, secreţii,

excreţii, mucoase sau piele cu leziuni de continuitate;

o mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe mâinile

personalului medical pacienţilor în timpul procedurilor medicale care

presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluţii de continuitate;

o mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la

altul prin intermediul mâinilor personalului medical.

Reguli de bună utilizare a mănuşilor

Se indică utilizarea mănuşilor la:

- efectuarea de injecţii;

- recoltarea de sânge şi a altor produse biologice;

- manipularea produselor biologice;

- montarea cateterelor venoase;

- efectuarea de puncţii venoase sau alte puncţii;

- examinarea clinică cu atingerea de sânge.

Se recomandă:

- alegerea mănuşilor trebuie adaptată fiecărei utilizări: sterile (in intervenţii care

presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (în examinări

curente); una sau două perechi.

- schimbarea mănuşilor dupa fiecare utilizare, între doi pacienţi,între două îngrijiri,

în caz de întrerupere a actului medical, în caz de rupere;

- niciodată după utilizare nu se spală mănuşile;

- nu se poartă aceeaşi pereche mai multe ore sau de mai multe ori.

Este important de ştiut că personalul medico-sanitar care utilizează mănuşi trebuie să

aibă unghiile tăiate scurt şi să nu poarte bijuterii în timpul

manevrelor medico-chirurgicale.

Purtarea a două perechi de mănuşi nu scade frecvenţa accidentelor

prin expunere la sânge, dar divide cu 3 riscul de contact cu sângele sau un produs

contaminat.

Mod de folosire

schimbare dupa fiecare pacient;

dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se

indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in

containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin

interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la

indemana;

dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar

daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii

incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata,

dezinfecteaza;

Halate

Se utilizează în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului şi la contactul

tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenţial contaminate.

În funcţie de tipul de expunere (stropire cu sânge sau alte fluide ale organismului,

secreţii, excreţii sau asigurarea protecţiei mucoaselor ochilor,nasului, gurii) trebuie

selectat tipul de echipament care urmează a fi purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate

singure sau în combinaţie.

Măştile

Asigură protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei sau înghiţirii lichidelor

contaminate.

Ele trebuie să acopere integral nasul şi cavitatea bucală.

Utilizarea corecta a mastilor

verificati masca,astfel incat partea dura sa fie fixate pen as

modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca

fixate linia superioara deasupra urechilor

pozitionati masca cu inglobarea mentonului

fixate linia inferioara sub ureche

Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se

apreciaza ca se pot produce picaturi,stropiri cu sange si alte fluide biologice

Protectoare faciale

Trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele, mucoasele bucală,

nazală, oculară.

Echipamentele de resuscitare

Protejează mucoasa bucală în timpul instituirii respiraţiei artificial

EXPUNEREA PROFESIONALA

- prin inoculari percutane:

- intepare;

- taiere.

- contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate;

- contaminarea mucoaselor.

- in timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente

ascutite;

- manipularii de produse biologice potential contaminate;

- manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in

activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.

prin intermediul:

- instrumentelor ascutite;

- materialului moale;

- suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare;

- reziduurilor din activitatea medicala

METODE DE PREVENIRE

obiecte ascutite:

- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;

- colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,

amplasate la indemana si marcate corespunzator

- pregatire in vederea utilizarii;

- distrugere;

- evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.

-manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential

contaminate cat mai putin posibil;

-sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate;

- colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator

- evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare;

- asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.

- curatenie si decontaminare:

- folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau

tesuturi;

- decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta

care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate;

- dezinfectie cu solutie germicida;

- uscarea suprafetei prelucrate;

- folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii,

decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului,

veselei, sticlariei, tacamurilor,

- reziduuri infectante

- neutralizare prin ardere sau autoclavare

colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin

culoare si etichetare.

igiena personala:

spalarea mainilor

spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse

biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate;

evitarea activitatilor cu risc de expunere:

existenta de leziuni cutanate;

prezenta unui deficit imunitar;

graviditate

Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala

DESEURI NEPERICULOASE

Deseurile menajere:ambalajele materialelor

sterile,hartie,ghips,ambalaje din material plastic

se colecteaza in saci gri sau negri, se depoziteaza in pubele si se

transporta la platforma pentru deseuri menajere.

Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu

expunere la materiale contaminate sectia de unde provin.

DESEURI PERICULOASE

Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame

de bisturiu de unica folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care

se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de

culoare galbena de unica folosinta

Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara

ac,tubulatura trusei de perfuzie ,pungi care au continut

sange,plasma(dupa transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.

Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena

prevazuta cu saci galbeni,marcati cu pictograma „pericol biologic‖

Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de

tesuturi,placente,biopsii etc

Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti,de

culoare galbena marcate cu pictograma‖pericol biologic‖prevazute in

interiot cu saci galbeni

Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri

expirate,rezidurile preparatelor citostatice,reactivi,substanteutilizate in

laboratoareetc.

Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj

adecvat pericolului-„toxic‖,‖coroziv‖,‖inflamabil‖

Deseuri radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin

materiale radioactive

Se colecteaza in containere speciale

133363623 121255389 Recoltarea Produselor Biologice Si Patologice

Documents

Transcript of 133363623 121255389 Recoltarea Produselor Biologice Si Patologice