EMIL COUE

AUTOSUGESTIA

S N T A T EĂ Ă

prin

AUTOSUGESTIE

CONŞTIENTĂ»

NU VOIN AŢ ,CI IMAGINA IAŢ NE PUNE'N

MIŞCARE'INTRODUCERE

"Omul este ceea ce gîndeşte"

si nimic altceva >

Gândind într-un anumit fel, aşa cum arată Cou6, omui poate sa-şi p streze s n tateaă ă ă amenin at , sau s o redobîndeasc , completţ ă ă ă întotdeauna, dar, f r excep ie s şi-oă ă ţ ă îmbun t easc m car; poate s -şi dezvolteă ăţ ă ă ă considerabil spiritul de ini iativ ; poate s seţ ă ă vindece de obsesii primejdioase; poate s -şiă dezvolte încrederea în sine; poate sc pa chiar deă acel îngrozitor cancer al personalit ii,ăţ timiditatea; poate s dea puterii sale de muncă ă propor ii pe care nici nu le-a visat vreoţ dat ; dină trist poate deveni vesel; din descurajat, plin de speran e; din leneş, harnic; din mediocru, capabil;ţ din nenorocit, fericit ...şi din fat , b iat! întrerupeă ă desi-gur, cu cochet ria scepticismului,ă ra ionalistul atotştiutor; ad ugând înc , în ironie;ţ ă ă şi toate aceste minuni le poate face omul, numai repetând seara şi diminea a: "din zi în zi sunt totţ mai bine din toate punctele de vedere". Adev rată descântec!... Farmece!...

Şi cu toate acestea, lucrul este chiar aşa, cu o singur , mic , dar esen ial condi ie: Gândul cuă ă ţ ă ţ care spui formula, credin a ce pui în ea, s fie deţ ă

natur a provoă ca sugestiile urm rite. Atât: ba maiă este înc ceva: for-ă

1

mula deşi general , deşi prezentat de Coue caă ă suficient în toate cazurile, în orice fel de r u fizică ă sau moral, totuşi trebuie ajutat de sugestiileă speciale, în împrejur ri mai grele, sau când esteă necesar o anuă mit vindecare rapid şi chiar cuă ă pre ul neglij rii st rii ge-nerale. Dealtfel Coueţ ă ă însuşi a practicat sugestia specializat , paralel cuă aceea a formulei generale.

Aceia care au copil reasca şi prosteascaă preten ie de-a nu admite decât numai ceea ceţ cade sub modestele noastre sim uri şi intr înţ ă îngusta inteligen omeneasc , formeaz ,ţă ă ă împreun cu idio ii, categoria pe care Coue şiă ţ dup el Baudouinl (1 C. Boudouin, Profesor laă Universitatea şi la Institutul Rousseau din Geneva "Psychologie de la Suggestion") o declar cu totulă incapabil de a putea vedea binefacerile autosugă -estiei conştiente. într-adev r, aceşti autori spună c nu poate fi şi nu-i nici o deosebire între acelaă care nu poate în elege frazele ce le aude şi acelaţ care nu consimte s le în eleag .ă ţ ă

Coue, în elegând primejdia ra ionalismuluiţ ţ într-un domeniu atât de nebulos înc , cum esteă ştiin a sufletuţ lui, nu d nici un fel de explica ii şiă ţ declar c nici n-ar putea da; de la început îns ,ă ă ă loveşte cu fapte precise şi elocvente. Indiferent de calitatea bolnavului ce-i st tea în fa , omă ţă simplu, cultivat, sau civilizat, înainte de orice convorbire, sub numele de experienţă premerg toare tratamentului, îl f cea s fac ... oă ă ă ă minune. S cad din picioare f r voie, s nuă ă ă ă ă poat s -şi descleşteze degetele, s nu poată ă ă ă

AUTOSUGESTIA

ridica de pe mas un creion, sau propria lui mân ,ă ă în dispre ul celui mai tare efort de voin . Astfel,ţ ţă acela care a vrut s ridice creionul şi n-aă

2putut, numai fiindc în prealabil şi-a pus (sau i s-aă pus) în minte ideea c acel creion cânt reşte oă ă sut de kg, este un om convins c avem în noi oă ă putere superioar voin ei şi în elegerii noastre, şiă ţ ţ c ea ne conduce.ă

Acest pas f cut, omul cu adev rat în elept,ă ă ţ devine modest şi primeşte cu bun voină ţă explica iile şi sfaturile ce i se dau. Ba înc şi acelaţ ă cu care experien a n-a reuşit, dar a v zut sauţ ă citeşte, c a reuşit cu al ii, cade pe gânduri şiă ţ admite c nu stric s cread şi unele lucruri peă ă ă ă care nu le pricepe. îns omul în elept, acela careă ţ nu consimte s în eleag ceeş ce contrazice filoă ţ ă -zofia ce şi-a permis s -şi fac asupra vie ii, vaă ă ţ g si fenomenului o explica ie idioat , pentru a-lă ţ ă reduce dac nu chiar la o simpl scamatorie, dară ă la ceva f r imporă ă tan , fiindc ceea ce seţă ă cl deşte pe el este mai pu in palpabil decâtă ţ experien a îns şi.ţ ă

Omul cuminte îşi zice aşa: dac în urmaă sugestiei (pe care i-o faci singur, sau i-o face unţ ţ altul, fte şi prin hipnotizare este tot una) c ună creion cânt reşte o sut de kg, întreaga ta fiin ,ă ă ţă fizic şi psihic , se comport fa de creion ca şiă ă ă ţă cum într-adev r ar avea 100 de kg, de ce s nuă ă admit c orice alt sugestie, poate schimba totă ă atât de radical - şi de ce nu şi mai mult înc ? -ă func ionarea organelor şi atitudinea sistemuluiţ

nervos ? De ce s nu admit c ideea c suntă ă ă (adic sugestia), bolnav de ficat, va face muşchii,ă venele, arterele şi nervii din regiunea acelui organ, s func ioneze ca la omul bolnav? De ce să ţ ă nu admit c ideea, ideea sină cer , credin a (adică ţ ă sugestia) c ficatul meu bolnav func ioneaz înă ţ ă fiecare zi tot mai bine, poate determina o reală mai bun func ionare a acestui organ ? Am v zută ţ ă

3doar c sub influen a unei idei, muşchii unui atletă ţ nu pot ridica un creion, cu tot efortul s rmanuluiă voinic.

Şi gândul celui impresionat de "experien eleţ premerg toare" se duce la alte minuni v zute sauă ă auzite. La descântece şi farmece cu efecte precise. La faimoasele experien e ştiin ifice caţ ţ aceea a profesorilor Rapin şi Bonjour, f cut într-ă ăo clinic şi în prezen a stuă ţ den ilor (o femeie esteţ sugestionat s nasc la dat fix şi f r dureri).ă ă ă ă ă ă ă

Un fakir (om ca to i oamenii, se aşeaz cuţ ă capul pe un scaun şi cu picioarele pe un altul. I se pune pe pântece o scândur , pe care se urc şiă ă st în echilibru un c l re cu cal cu tot. O bar deă ă ă ţ ă fier s-ar îndoi, dar omul acesta nu se îndoaie. Ori, rezisten a fizic a oaselor, liţ ă gamentelor şi tendoanelor, experimentat în laborator, seă dovedeşte inferioar greut ii pe care totuşi oă ăţ suport fakirul. Explica ia nu-i decât una, sauă ţ m car aceast întrebare se impune: Nu cumvaă ă este în om o putere superioar materiei, c reia îiă ă comand , o transform şi care scap controluluiă ă ă ei ? şi atunci de ce s nu admitem ca aceeaşiă

AUTOSUGESTIA

putere, poate, în anumite condi ii s redeaţ ă elasticitatea unor muşchi de 30 de ani paraliza i.ţ

Sau: unii reuşesc, prin autosugestie sau hetero- sugestie, s aib , instantaneu, în oricareă ă parte a corpului, la alegere, o hemoragie. Atunci, trebuie admis, c aceeaşi putere misterioas subă ă influen a altei sugestii poate s provoace oţ ă acumulare de sânge, în orice organ, pentru vindecarea sau îmboln virea lui).ă

4... Şi gândul celui impresionat de

"experien ele premerg toare", dac este unţ ă ă credincios, şi se mai duce şi la cuvântul lui Dumnezeu, c prin credin te vei mână ţă tui, c prină credin se mut din loc mun ii...ţă ă ţ

Unii nu îndr znesc s cedeze eviden ei c înă ă ţ ă om este o misterioas putere superioar materieiă ă şi cu aparen e de atotputernicie, pe care totuşi arţ putea-o st pâni, de team s nu se fac vinova iă ă ă ă ţ de profanarea încercat de Titani. îns , cu maiă ă mult îndr zneal de gândire, aceste spirite deă ă ă adânc religiozitate, ar ajunge s admit că ă ă ă Dumnezeu n-a putut s se dea pe sine însuşiă omului drept ideal, pentru ca apoi s stea în caleaă perfect rii lui.ă

Oricât de sus s-ar în l a mintea şi puterileă ţ omului, Dumnezeul relgiei sale r mâne şi mai susă şi tot în afar .ă

Ştiin a sufletului oricât de departe ar merge,ţ nu s- ar putea opune nici unei religii, fiindc oriceă

ar face, n- ar putea s se ocupe decât de "cauzeleă secundare", ca toate încerc rile; oricare ştiin ,ă ţă vrând-nevrând, las fiec ruia posibilitatea s -şiă ă ă explice cum crede şi "cauza primordial " şi "via aă ţ în sine".

Dar oare Isus n-a îng duit, n-a poruncit chiară toate îndr znelile spiritului, când a spus:"Sufletulă este via a, nu materia?" ( Sf.ţ loan, cap. VI, V, 61).

Evident, nu aici ar putea fi dezb tut această ă ă mare problem şi de aceea vom atrage numaiă aten ia, pentru liniştirea unora, c preo i distinşiţ ă ţ nu v d c minunile sugestiei ar putea atingeă ă Biblia sau Evanghelia.

Acum un veac înc (sugestia este doar deă mult cunoscut , ca şi aurul în apa m rii, dar totă ă atât de pu in folosit . Coue n-a f cut decât sţ ă ă ă inventeze mijlocul de-

5a capta toat bog ia, transformând-o în...ă ăţ lingouri pre ioase), la Pere Gratry a spus: Vrei sţ ă dila i timpul ? F - i somnul s lucreze...ţ ă ţ ă preparându-i seara materialul necesar... Spiritul printr-un fel de fermenta ie ascuns , face s seţ ă ă dezvolte germenul pus în el... (Les Sources,. cap. UI.)

Biserica anglican , a adoptat însuşiă coueismul, din momentul în care Rev. Canon E. O. Barnes, l-a propov duit în chiar catedrala Londrei.ă

Englezii,care's cei mai parşivi oameni.

AUTOSUGESTIA

Poate nimic nu-i mai greu de în eles şi maiţ ales de primit, decât ideea sau fapta simpl , careă îns contraă zice prea direct şi prea energic idei şi fapte în prealabil admise ca definitive. Are un adânc în eles snoava cu Grecul care nu v zuseţ ă decât mori de ap şi c ruia dup ce i se ar t şi iă ă ă ă ă se explic o moar de vânt, spune: "Pricep eu că ă ă este o moar de vânt, dar nu v d pe unde vineă ă apa la dânsa".

Ce poate s izbeasc mai mult "bunui sim "ă ă ţ spun unii cu surprindere, decât ideea c dac teă ă doare ceva şi te gândeşti c nu te doare, î iă ţ trece ?... şi ceea ce este şi mai sup r tor, este c ,ă ă ă Coue nu are de loc mil , opereaz f r anestezie.ă ă ă ă Anestezia ar fi un volum de o mie de pagini îmbâcsit, savant şi întortochiat, fiindc citindă omul o lun , lovindu-se de contradic ii şi priă ţ -cepând numai pe jum tate, capituleaz maiă ă onorabil. Vanitatea îi este satisf cut c ci doară ă ă ideile lui cele vechi n-au putut s i le scoată ă autorul decât cu 5 kg de hîrtie şi cerneal , şi apoiă o carte mare trebuie s con ină ţ ă

6şi destule lacune, pentru ca cititorul s aibă ă satisfac ia, pe ici pe colo, c are şi el dreptate.ţ ă

O pild elocvent este Freud. şi el a venit cuă ă o genial descoperire în psihologie, dar ştiind s oă ă înnece într-un noian de volume, a fost acuzat de toate, numai de copil rie nu. C ci, "copil rii",ă ă ă "fleacuri", "jocuri de societate", sunt epitetele cele mai cu succes prin care se atac coueismul.ă Ce p cat c Coue n-a scris un volum savant (ar fiă ă

fost uşor de f cut), despre utilitatea înă autosugestie a şnurului cu noduri, pe care-l reco-mand f r nici o l murire? Cou6 s-a înşelată ă ă ă socotind c tot omul care vede minunea nu seă poate s nu cread ; pe când pare a fi maiă ă adev rat, c acela care nu crede în prealabil, nuă ă vede nici chiar ceea ce-i sare în ochi.

Coue s-a n scut la 26 februarie 1857 înă Troyes, într-o veche familie nobil ruinat , Coueă ă de la Touche; şi a murit la Nancy, la 2 iulie 1926. Chimist prin studii şi aplica ie intelectual ,ţ ă farmacist de meserie câtva timp, şi nicidecum autodidact în ale psihologiei şi medicinei, a descoperit noi şi fundamentale legi psihologice. Astfel, acelora care sus in c geniul nu este decâtţ ă munc îndelungat şi r bd toare, li se poate da,ă ă ă ă în Coue, pild c , cel pu in câteodat , geniul esteă ă ţ ă numai scânteie... genial .ă

Dar fiindc şi scânteia trebuie s aib oă ă ă leg tur cu ceva existent deja, putem spune că ă ă experien ele marelui Liebault au aprins scânteiaţ în spiritul lui Coue.

7Când mii de oameni de pretutindeni au

început s se perinde prin casa şi gr dini a luiă ă ţ Coue şi s duc în lume vestea mare a vindec riiă ă ă miraculoase şi faima bunului apostol care nu primea un ban de la nimeni, nici spiritul de rutin ,ă

AUTOSUGESTIA

nici invidia, nici prostia n-au mai avut curaj să dispre uiasc "metoda".ţ ă

în to i aceşti vreo dou zeci de ani în careţ ă Coue a practicat cu "metoda trebuie" definitiv fixat , din zecile de mii de persoane ce l-auă ascultat, n-a ieşit adversarul care s -i poată ă zdruncina opera. Desigur, au plecat de la el unii nevindeca i sau neconvinşi, dar mii şi mii i-auţ în eles "metoda" sau m car au beneficiat de ea.ţ ă

S ia aminte la aceste fapte, aceia careă citind cartea ar fi ispiti i, la unele pagini, sţ ă surâd , spunînd neân eleapta vorb "nu seă ţ ă poate".

Se poate!... şi se poate, pentru c în vremeă ce mul imea era cucerit , savan i, unii cuţ ă ţ reputa ie mondiţ al , consacrau valoarea ştiin ifică ţ ă a coueismului.

Ch. Baudouin, profesor la Universitatea şi la Institutul J. J. Rousseau din Geneva este acela care a f cut leg tura între empirismul lui Coue şiă ă ştiin . Prin lucr ri importante, Baudouinţă ă încadreaz coueismul în datele ştiin ifice pozitive,ă ţ construind admirabile teorii pentru "metoda" lui Coue. Studiile lui Baudouin au fost apreciate de profesorul de la facultatea din Kehl, F. Weinhandl, şi stau la baza lucr rilor medicilor Lestchinski şiă Lorie din Elve ia, F. Pierce (Anglia), Brooksţ (America).

Mai putem afirma c celebrul profesor şiă clinician de la Berlin, Lazarus, aprob şi utilizează ă coueismului. Deasemenea medicii Fauvel, Laenar, Proust, Viriot.

8Profesorul Klempner bine cunoscut clinician -

scrie dr. F. Klein din Stuttgart în revista Psyh - a spus într-o reuniune a Societ ii de medicin dinăţ ă Berlin, c Coue este o personalitate care merită ă cea mai înalt consiă dera ie.ţ

Cu ocazia mor ii iui Coue, presa din lumeaţ întreag i-a celebrat meritele. De pild TEclair"ă ă din Nancy sub isc litura d-rului Remy, în numeleă Institutului Coue din Paris spune: "Istoria va scrie c Cou6 înteă meind psihismul experimental a dat moralei şi fiziologiei ceea ce Napoleon numea temelia de granit".

Coueismul provoac , în rezumat, această ă întrebare: Cum se poate ca gândind - cu convingere, cu excluderea oric rui alt gând, f ră ă ă efort, dar în fine numai gândind - s influen m,ă ţă s ne modific m func iunea organelor şi apoiă ă ţ îns şi starea lor ?ă

S-au scris volume - (de cercetat mai ales prof. Baudouin) - pentru încadrarea coueismului în ştiin a ofiţ cial . Vom încerca, nu un rezumat ală teoriilor ce s-au alc tuit, ci o l murire a dateloră ă problemei.

De la început trebuie s renun m laă ţă concep iile materialismului clasic. Lucru destul deţ greu pentru genera iile crescute la umbraţ pozitivismului. Cei mul i, care, ca mine, auţ început s gândeasc într-o atmosă ă fer dominată ă

AUTOSUGESTIA

de Comte şi Buchner şi s-au l sat seduşi deă compara ia cu sufletul ceasornicului, ajung cuţ greu la animism, deşi sunt nevoi i s recunoascţ ă ă adev rurile coueismului. C ci, s nu ne speriemă ă ă de cuvinte: noua

9psihologie duce drept la animism, sau m car laă un neoanimism conciliant.

Secolul trecut, orbit de luminile pozitivismului, a f cut abstrac ie total de tot ceă ţ ă s-a gândit şi s-a încercat sub numele de animism, ca şi de ocultism sau alchimie, ca de tot ce nu putea fi matematic pip it. F r ecou r mâneauă ă ă ă argumentele celor care se îndoiau, ca şi afirma iaţ lui Bertbelot, c noile teorii asupra naturiiă materiei sunt profundele vederi ale primilor alchimişti. F r ecou aparent, c ci orice ideeă ă ă modific filozofia omenirii, m car atât cât fiecareă ă miligrad de c ldur mai mult moă ă dific presiuneaă aburului din cazan; dar nimic nu se vede, până când nu izbucneşte mişcarea sau explozia, sau pân când ideea nu s-a transformat în credin , şiă ţă atunci r stoarn idolii la care s-a închinat până ă ă ieri. Mintea - spunea Luther - este ca un om beat c lare: îl îndrep i într-o parte, cade în cealalt .ă ţ ă

O putere deasupra materiei, c reia s -iă ă schimbe legile pân acum arat coueismul, adică ă ă ceva care pare-a fi de alt origine decât materia,ă adic sufletul, s amintim c este ceva a c ruiă ă ă ă existen este admis de un gânditor din cei maiţă ă cu mult autoritate ast zi, de Bergson. într-ună ă interviu (citez din memorie) marele filozof

spunea: Sufletul depinde de creier ca o haină de cuierul ce-o ineţ . De unde nu rezult că ă haina c zînd din cuiul putrezit, n-ar mai existaă nici ea.

Prin urmare, de la mecanismul de ceasornic ajungem la scânteia divin , care se adaugă ă trupului şi face cu el... minuni. Dar, poate, numai de la o exagerare la alta.

Noua psihologie va avea la baz o r sturnareă ă

de 10valori: în locul inteligen ei, intui ia; în loculţ ţ voin ei, imaţ gina ia; în locul conştiin ei,ţ ţ inconştientul.

N-am putea arata mai bine care sunt propor iile ce se preconizeaz , decât pornind deţ ă la compara ia lui Renan c ţ ă inteligen a nu-iţ decât o spuma la suprafa a instinctelorţ şi amplificând-o dup cum urmeaz : ă ă Sufletul este o fiertur veche, de când este via a peă ţ p mânt, la a c rei suprafa , târziu de tot,ă ă ţă aproape de apari ia omuţ lui, a ieşit pu inţ ă spumă. Valoarea acestei spume este mi-nim , caă şi a aceleia ce se ridic într-un vas în care fierbeă dulcea de zmeur ; este de un alb murdar, areţă ă un gust acru şi con ine to i viermii fructului; totuşiţ ţ nu i se pot nega câteva calit i nutritive.ăţ

Pe aceste baze, când se vor trage cele mai îndep rtate concluzii, noua psihologie va cl di oă ă lume nou şi mai bun , iar numele Bergson şiă ă Coue vor fi acelea ale unor binecuvânta iţ precursori.

AUTOSUGESTIA

Coueismul dovedeşte superioritatea inconştientului asupra conştiin ei; capteazţ ă tezaurul de puteri nebănuite al inconştientului, utilizîndu-l în chip conştient; şi reduce inteligen aţ la o func ie oarecum mecanic de aparat care sţ ă ă declanşeze uriaşele for e inconştiente.ţ

Dar ce este inconştientul ?Un profesor de electricitate de la Paris,

celebru fizician, la o deschidere de cursuri spunea: Ar fi natural s începem prin a ne întrebaă ce este electricitatea. V voi r spunde c habară ă ă n-am! şi chiar dac b nuiesc ceva, nu prea ar fiă ă de folos s pierdem vremea c utând adev rulă ă ă acesta. S -i studiem mai bine însuşirile, maniă -fest rile, transform rile.ă ă

Evident, unor prea complicate cercet riă asupra

11inconştientului, li s-ar putea aplica ironia iui Anatole France la adresa teologiei al c rei obiect,ă spunea el, este de-a studia incognoscibilul cu o minu ioas exactiţ ă tate.

Reluând vechea compara ie c ţ ă sufletul ar fi ca un apartament cu dou camere, unaă Conştientul şi alta Inconştientul, vom spune c noua psihologie stabileşte între ele un mijlocă conştient de comunicare, cu următoarele binef c toare eluri: a) captarea imenselor puteriă ă ţ ale Inconştientului, pentru a fi conştient utilizate, adic st pânirea şi conducerea imagina iei ceeaă ă ţ ce se face prin autosugestia noii şcoli de la Nancy (Coueismul) şi b) Extirparea din Inconştient a

ceea ce este acolo morbid, otr vitor pentru via aă ţ psihic şi fizic a omului, ceea ce se face prină ă psihanaliz (Freudismul).ă

Inconştientul, prin marele simpatic şi prin nervii motorii, regleaz via a instinctiv aă ţ ă corpului. Aceasta este definitiv admis. O simplă reprezentare - recunoştea chiar Charcot - poate s fie cauza unei boli fizice. Iar Bernheim:ă sugestia lucreaz asupra organului prin interă -mediul func iei lui.ţ

Inconştientul l sat în pace îşi îndeplineşteă orbeşte func iunea lui de reglator al vie iiţ ţ vegetative şi atâta tot. Conştiin a are rolul de a-iţ da şi dânsa directive; dar personaj preten ios şiţ mai totdeauna copil r u şi needucat, adeseori i leă d haotic. Inconştientul, primind indica iileă ţ Conştiin ei le execut cu precizie dar, evident,ţ ă f r nici un fel de discern mânt. El este ca o sferă ă ă ă pe o tav , care simte cea mai uşoar înclina ieă ă ţ dat t vii şi odat direc ia luat , alunec pân seă ă ă ţ ă ă ă izbeşte de bordura ei. Dar cu orbeasc supunereă se întoarce din drum când

12d m t vii alt înclina ie, fie deasemenea abiaă ă ă ţ perceptibil ... şi de aceea nu pot fi oameni deă ac iune aceia cu spirite prea analitice.ţ

Aceia care judec , ezit , doresc, sper înă ă ă toate felurile posibile asupra aceluiaşi lucru, dau Inconştientului lor, aproape deodat - exactă deodat nu se poate, o lege psihologic se opuneă ă - zeci de ordine contradictorii, pe care acesta nu le poate executa, fiindc i se dau f r rost. Nu leă ă ă

AUTOSUGESTIA

poate executa, dar absolut pe toate le înre-gistreaz în vederea imperativului unei alte legiă care spune c orice imagine tinde s se realizeze.ă ă Le înregistreaz şi spre a lor înf ptuire îndreapt ,ă ă ă din umbr şi f r ca noi s ne d m seama, toată ă ă ă ă ă activitatea noastr , punînd în serviciul acestui el,ă ţ chiar func iile noastre vegetative. Astfel seţ realizeaz la întâmplare câte un ordin, nici celă mai potrivit, nici cel mai dorit. Mica sfer pe oă tav tremurân din toate p r ile, sfârşeşte totuşiă ă ţ prin a atinge o margine, dar la întâmplare. Aşa se explic anarhia unor vie i ce ar fi putut fiă ţ frumoase şi fecunde.

Sugestia este o idee care se transform înă act {Bernheim)1 (1 "Idee" este întrebuin at aiciţ într-un în eţ les mult mai larg decât al vorbirii curente, însemnînd "imaginea" psihologic . Iară imagine, imagina ie, în limţ baj psihic este de asemenea altceva decât filozofie, fiindcă înseamn : Tot ce este conştiin , adic tot ceă ţă ă ima-gin m (idee, no iune, imaginea vorbiriiă ţ curente) şi - dup cum s-a mai spus - tot ce seă confund cu memoă ria.

Este de re inut c în toate paginile ceţ ă urmeaz ă 13

vom întrebuin a cuvintele imagine şi imagina ieţ ţ numai în acest în eles psihologic, adic câteodatţ ă ă în loc de "idee- trebuie" şi nici odat în în elesulă ţ vag de "imagina ie" ca în vorbirea curent .) Sauţ ă şi mai bine: "Realizarea sub- conştient a uneiă

idei" (Baudouin). Acest autor adaug : sugestiaă astfel în eleas , este o form definitiv a actiţ ă ă ă -vit ii psihologice şi care astfel ia loc al turi deăţ ă formele clasice: instinct, obicei, voin . ţă Sugestia este fa de voin , ceea ce complexul esteţă ţă fa de sentiment şi intuţă i ia de inteligen .ţ ţă

Sugestia este de mai multe feluri:Sugestia spontan , care se produce de laă

sine şi de obicei când este mai pu in dorit . Deţ ă pild : Cunosc pe cineva care poâte sus ine înă ţ fran uzeşte şi f r greşeal , orice fel de discu ii;ţ ă ă ă ţ când îns ar fi în fa a uneia din acele persoaneă ţ ridicole, din înalta noastr societate pentru care oă geşal de limba francez declaseaz , atunci laă ă ă fiecare fraz face greşeli eleă mentare, pierzînd chiar accentul limbii, pe care dealtfel îl are foarte corect.

Sugestia provocat de cineva, cu prestigiuă firesc sau ocazional; sau de c tre medic prină hipnoz .ă

Sugestia conştient adic Autosugestia.ă ăOrice sugestie se reduce la Autosugestie.Numai o imagine acceptat declanşează ă

mecanismul de realizare. Acceptarea poate fi instantanee ca în sugestia spontan , poate fiă impus de un altul prin convingere sau ă fascinare, sau prin dezagregarea centrului 0 de poligon (somn hipnotic); mai poate fi conştient , adică ă autosugestia propriu-zis şi de care ne ocup mă ă aici.

14

AUTOSUGESTIA

Autosugestia se produce prin jocul urm toarelor legi psihologice:ă

1. Orice imagine tinde s se realizeze.ă Cel maimic gând nu se pierde, el las o urm înă ă Inconştient, care va lupta, cu iner ia, pân laţ ă moartea individului {poate şi dup ...), ca s -lă ă înf ptuiasc , înfrângând rezisă ă ten a gândurilorţ contrarii ce şi ele tind la realizare, şi dup cumă nici un om nu scap imaculat din lupta vie ii, totă ţ aşa, nimic imaginat nu se realizeaz nealterat deă lupta cu celelalte gânduri. Câteodat nu seă realizeaz decât cu totul transformat, sauă realizarea const numai în transformarea ce aă provocat în felul realiz rii celoră lalte idei. (Teoria sublim rii, a reful rii, etc.)ă ă

Dac am în eles bine spiritul acestei legi,ă ţ atunci ea nu este exact formulat . Cuvântulă "tinde", nu implic rapid realizare, c ci ceea ceă ă numai tinde, poate şi nici s ajung . Iar pe de altă ă ă parte, lipseşte ideea de transformare. De aceea aş prefera: orice imagine tinde s se realizezeă integral; şi oricât de pu in sau m car transforţ ă -mat , tot se realizeaz . Ca formul este poateă ă ă prea lung, dar s fim cel pu in l muri i c numaiă ţ ă ţ ă aşa trebuie în eleas legea.ţ ă

2. Se realizeaz imaginea care predomin înă ă spirit. Aceast lege este consecin a celeiă ţ precedente şi se explic mai bine în luminaă teoriei monodeismului lui Ch. Riechet.

3. Convingerea determin sugestiaă numai prin aceea c neutralizează ă sugestiile contrarii.

Sugestia prin convingere este sistemul celebrului dr. Dubois, care trateaz pe această ă cale neurastenia, şi

15cu mult succes. Din nenorocire sistemul este precar şi periculos: Când bolnavul nu poate fi convins, boala sa va fi considerabil agravat ; şiă apoi, nici nu sunt prea mul i aceia cu care seţ poate comunica.

Şcoala nou de la Nancy îns , a g sit şi peră ă ă -fec ionat urm toarele c i pentru neutralizatţ ă ă sugestiile contrarii.

O imagine poate fi f cut predominant înă ă ă spiritprin:

a) Concentrarea aten iei asupra ei.ţ însă concentrare f r efort, ceea ce se realizează ă ă printr-o fascinare artificial provocat : Izolare,ă destindere trupeasc , afiră mare cu monotonie a ideii date, destinderea spiritului într-un fel de apatie mental , şnurul cu noduri (vezi ă Coué pentru procedee şi Baudouin pentru explica iiţ ştiin ifice).ţ

b) Emo ia care ar înso i imaginea.ţ ţ Dorin a,ţ frica, speran a fac cu uşurin s predomine oţ ţă ă imagine, când nu fac s predomine imagineaă nereuşitei imaginii dorite, temute sau n d jduite.ă ă

c) Obişnuin a,ţ adic prin exerci iu repetat şiă ţ executat mereu tot mai pu in conştient.ţ

AUTOSUGESTIA

d) Imita ia.ţ Legile lui Tarde v zute în luminaă noii psihologii, cap t o surprinz toare amploareă ă ă pe care vom încerca s-o analiz m într-un studiuă special.

e) Repetarea. S-ar putea spune c repetareaă singur poate s aduc predominarea ideiiă ă ă propuse, fiindc , cu încetul, o face s intre înă ă spirit pe cale oarecum mecanic şi ea îi creează ă acolo celelalte condi ii neceţ sare.

Aceast lege este una din virtu ile prin careă ţ

16opereaz formula lui Coue ("în fiecare zi sunt totă mai bine şi din toate punctele de vedere"). Prin care a operat la Roma formula lut Caton ("Ceterum censeo Charthaginem esse deledam"). Este recomandat în c r ile sfinte ale vechii Indii.ă ă ţ în Japonia filozoful cunoscut în ştiin , Tu-Se-Ka-ţăRi, supranumit "marele preot al imagina iei", aţ recomandat o formul analog : "ast zi toate îmiă ă ă merg mai bine": Prin repetare triumf calomă nia, prin repetare se consacr gloriile, prin repetareă se falsific istoria, prin repetare se conducă popoarele.

Dar a face s predomine o imagine,ă înseamn a conduce imagina ia cu inteligen . Aă ţ ţă conduce o putere formidabil cu o alta foarteă bicisnic . Lucrul se poate totuşi, dup cum prină ă "trucuri" de, jiu-jitzu un copil poate doborâ un atlet. Descoperirea acestor trucuri şi sistem-atizarea lor este marele merit a lui Coue, după

cum încadrarea lor în ştiin va fi al psihologieiţă secolului acestuia.

4. Legea rezultatului opus efortului, sau cum onumeşte Baudouin, a efortului convertit. Această lege este principala, geniala descoperire a lui Coue. Este temelia coueismului şi prin în elegereaţ şi aplicarea ei pân în cele mai îndep rtateă ă consecin e, se va reface atitudinea omului înţ lupta vie ii, adic se va schimba aspectul lumii.ţ ă

Coue formulase astfel legea: când voin a şiţ cu imagina ia sunt în conflict, imagina ia învingeţ ţ întotdeauna, f r excep ie, puterea ei fiind înă ă ţ propor ie direct cu p tratul voin ei; iar când suntţ ă ă ţ de acord, puterile lor nu se adun , ci se multiplică ă una prin alta.

Prezentând legea cu atâta rigiditate matematică

17Coue a înlesnit critica, cu toate c a avut grij să ă ă spun singur, c formua nu-i decât un mod deă ă vorbi mai plastic şi nicidecum o adev rată ă precizie matematic . Totuşi r mâne în minteaă ă cititorului impresia de inexactitate şi mai ales din pricina cuvântului imagina ie, care esteţ amfibologie. Desigur nu-i vorba de conflictul dintre voin şi divag rile spiritului, vagiţă ă închipuiri, fantezii...; ci de imaginea psihologic ,ă de ideea izolat , de reprezentarea precis şiă ă dominant ce ne-am face-o, în sens contrar,ă despre exact acelaşi lucru pe care-l voim.

AUTOSUGESTIA

în clasicul exemplu cu ciclistul încep tor,ă acesta îşi imagineaz neputiin a evit riiă ţ ă bolovanului pe care doreşte s -l evite. Numaiă astfel de conflicte, bine limitate, ca dou lucruriă ce se suprapun perfect, are în vedere legea lui Coue.

S observ m îns c "imagina ia" în acestă ă ă ă ţ în eles, s-ar putea exprima mai clar în româneşte,ţ printr-un alt cuvânt vag, prin "credin ". Ciclistulţă "crede" c nu va putea evita bolovanul pe careă doreşte s -l evite. Aşa fiind, aforismul pe careă Coue l-a pus în fruntea c r ii lui, mi se pare că ţ ă trebuie în eles astfel: ţ "Nu voin a, ci credţ in aţ ne pune în mişcare". Ca formulare, este mult mai pu in ştiin ific, dar desigur mult mai l murit.ţ ţ ă

Sunt incalculabile urm rile legii lui Coue.ă Voin a! Nobila, voin este detronat ! Nu esteţ ţă ă decât o juc rie în puterea imagina iei. Câte se voră ţ explica de acum şi câte se vor îndrepta! Ceea ce cunoaştem sub numele de oameni de mare voin , nu sunt în realitate decât oameni de mareţă încredere în ei înşişi. Ceece vor, ei înf ptuiesc nuă pentru c doresc, ci pentru c şi numai dac , îşiă ă ă imagineaz în acelaşi timp c pot, c lucrul eă ă ă

18realizabil uşor pentru ei; şi atunci reuşesc chiar dac doresc cu indolen , sau nu sunt capabiliă ţă decât de eforturi mediocre de voin . Inconştientulţă înf ptuieşte, pe c i numai de el cunoscute, iar cuă ă opera lui se împ uneaz voin a. Aşa fiind, voină ă ţ ţă eroic , napoleoniă an , se poate g si şi la oameniiă ă care n-au reuşit mai nimic în via a lor; dar acelţ

pu in pe care l-au înf ptuit este o minune, dacţ ă ă inem seam c au fost chinui i de o imagina ieţ ă ă ţ ţ

difuz , de neâncredere în ei, de pesimism, deă scepticism, sau de fric etc.ă

De ce imagina ia înfrânge voin aţ ţ , Coue nu ne explic ; dar face mai mult, ne dovedeşte prină "experien ele premerg toare". Baudouin face oţ ă luminoas compara ie cu o conduct de gaz, careă ţ ă ar alimenta dou becuri, unul închis şi altul aprins.ă Oricât de mult gaz va împinge în conduct , nu se vaă reuşi aprinderea becului închis, ci din contr , se vaă m ri flac ra celui aprins. Tot aşa, eforturile de aă ă st pâni "râsul nebun" nu fac decât s m rească ă ă ă râsul.

"Râsul nebun" este un elocvent şi ironic r spuns dat acelora care n-au vrut s accepte legeaă ă lui Coue. Probabil c nici Napoleon nu şi l-a putută st pâni...ă

Explorând calea deschis de Coue, nou ni seă ă pare c "rezultatul opus efortului" este consecin aă ţ sl biă ciunii, grosol niei aparatului numit inteligen .ă ţă

Este stabilit c inconştientul este mai abilă decât conştiin aţ . Chiar dac geniul n-ar fi decâtă munc conştient acumulat , nu-i mai pu ină ă ă ţ adev rat c , cuvântul decisiv r sare în spirită ă ă deodat , îndite, din Inconştient. în domeniul fizică lucrul este evident la flecare gest: mişcarea reflexă este mai precis decâtă

19cea gândit .ă

Dar omul - în prostia lui - mândru de inteligen a lui, ambi ionîndu-se s -şiţ ţ ă

AUTOSUGESTIA

conduc conştient via a pân în cele maiă ţ ă mici am nunte, ignorând puterileă Inconştientului şi neputând s se laude cuă ele, fiindc nu-şi poate atribui nici un merită pentru abilitatea lor şi mai ales având o explicabil neâncredere în ceva atât deă nebulos şi de insesizabil cum este Inconştientul, este firesc ca vrând cu tot dinadinsul ceva de care i-ar atârna fericirea sau via a, s -şi încordeze arma pe care oţ ă poate manevra mai sigur, neglijînd pe aceea care, deşi mai bun , îi este mai str in .ă ă ă Să presupunem un primitiv, care ar vedea înaintând spre el, cu gând de omor, un civilizat cu o sub iric spad de duel în mân . Primitivul nu seţ ă ă ă va repezi, având alegerea, nici la o arm similar ,ă ă nici la un pistol despre a c rui întrebuin are habară ţ nu are, ci la un voinic ciomag noduros.

Când în noianul de imagini din Inconştient, ce-şi caut realizarea, dou opuse ajungă ă preponderente, va fi7 învins aceea în slujbaă c reia se pune inteligen a (voin a); fiindcă ţ ţ ă aceasta, neâncrez toare în mijloaceleă Inconştientului, îl va împiedica s o realizeze, f ră ă ă ca dânsa s o poat realiza. Voin a, luând frâneleă ă ţ realiz rii imaginii din mâinile Inconştientului,ă duce acea imagine la înfrângere sigur şi la oă victorie uşoar imaginea opus , şi n-ar putea fiă ă altfel, fiindc Conştiin a s-a apuă ţ cat de o meserie pe care n-o cunoaşte, iar Inconştientul r mâneă liber s -şi exercite meseria lui asupra imaginiiă opuse eliberat de concuren a celeilalte.ă ţ

S l murim teoria noastr asupra acesteiă ă ă legi, prin exemplul cu biciclistul încep tor. Acestaă nu-şi ima-

20gineaza propriu-zis c va da peste obstacol, ciă numai se teme c va da. Se teme şi atunci nuă vrea s -şi p r seasc soarta în mâinile unuiă ă ă ă personaj misterios: Inconştientul! - care îi pretinde pentru a-l servi, s renun e laă ţ "demnitatea lui de fiin conştient ". Se teme,ţă ă vrea s nu cad , vrea cu t rie, cu eroism, seă ă ă încordeaz şi încearc s -şi in un perfectă ă ă ţ ă echilibru calculând (risum teneatis!) cele mai fine nuan e de mişcare neceţ sare echilibrului.

Sau exemplul cu acela care merge pe o scândur , dar de pe aceeaşi scândur cade sigură ă dac ar fi ridiă cat la în l imea unei biserici.ă ă ţ (Pentru suprimarea discu iei asupra a ceea ceţ este ame eala pr pastiei, ne putem închipui caţ ă scândura este cuprins într-un plan de hîrtie careă împiedic vederea adâncimii, nu îns şi a c derii).ă ă ă S presupunem c scândura ar fi în l at trepă ă ă ţ ă tat. Omul nostru va trece pe ea cu pas sigur şi la jumătate de metru deasupra p mântului, şi la ună metru; dar de aici în sus siguran a va fi înţ propor ie cu teama, c derea devenind sigur deţ ă ă la în l imea de la care îşi va imagina că ţ ă pr buşindu-se, moartea este sigur , şi exact înă ă aceeaşi propor ie va creşte voin a şi efortulţ ţ intelectual de-a nu l sa Inconştientului, niciă mişcarea şoldului, nici a genunchiului, nici felul

AUTOSUGESTIA

de a pune talpa pe p mânt, nici echilibrul pe ună picior în efectuarea pasului, nimic, nimic...

Din toate acestea rezult pentru noi, că ă legea efortului convertit ar putea fi formulat maiă bine astfel:

Când dou imagini opuse predomin spiritul,ă ă fiecare tinzînd s se realizeze prin învingereaă celeilalte, va fi învins aceea ale c rei mijloaceă ă inconştiente de

21realizare vor fi paralizate de mijloacele conştiente pe care voin a le substituie celor dintâi.ţ

Inteligen a trebuie s fie redus la rolul de-aţ ă ă face s predomine în suflet ideea dorit , chiar şiă ă atunci când "ne spune inima" (!) c ce dorim esteă prea greu, când predomin ideea opus . Rol cuă ă aparen e modeste, îns fiind de oţ ă incomensurabil utilitate. Inteligen a s-ar puteaă ţ mul umi cu el. Adic prin trucurile inventate deţ ă Coue şi apoi printr-o cuminte atitudine mental ,ă inteligen a s fac s predomine în suflet imaginiţ ă ă ă bine alese, ca acelea de s n tate, de vindecare,ă ă de succes, de armonie, de veselie,etc., şi apoi să le lase pe seama Inconştientului., ea c utându-şiă de munca zilei. Inconştientul le va realiza, c ciă asta-i este menirea: s înf ptuiasc imaginileă ă ă predominante.

22

ST PÂNIREA DE SINEĂ

PRIN

AUTOSUGESTIE CONŞTIENTĂ

Doamnelor şi Domnilor,

Sugestia sau mai bine zis autosugestia este un subiect cu totul nou şi în acelaşi timp vechi de când lumea.

Nou, fiindc n-a fost înc bine studiat şi deciă ă este pu in cunoscut; dar este vechi, fiindc aţ ă ap rut pe p mânt odat cu omul. într-adev r,ă ă ă ă autosugestia este un instrument cu care ne naştem, un instrument, sau mai bine zis o putere incalculabil , şi care produce, dup împrejur ri,ă ă ă cele mai bune sau cele mai rele efecte.

Cunoaşterea acestei puteri este necesară fiec ruia.ă

Când ştim s o practic m în mod conştient,ă ă mai întâi evit m a provoca altora autosugestii aleă c ror urm ri pot fi dezastroase şi apoi, provoc mă ă ă în mod

23conştient altele bune, care aduc bolnavilor s n tatea fizic , şi pe cea moral nevroza ilor,ă ă ă ă ţ r t ci ilor, victimelor inconştiente ale unoră ă ţ sugestii mai vechi şi în acelaşi timp împingem pe

AUTOSUGESTIA

calea cea bun sufletele care aveau tendin e s -şiă ţ ă piard controlul.ă

Fiin a conştient şi fiin a incoştientţ ă ţ ă

Ca s în elegem bine fenomenele deă ţ sugestie, sau mai bine zis de autosugestie, trebuie s ştim c ă ă în noi sunt doi indivizi cu totul deosebi i unul de altulţ . Amândoi sunt inteligen i; dar unul este conştient şiţ cel lalt inconştientă . Existen a celui de al doilea,ţ este firesc, de obicei nu se observ , şi cu toateă acestea, existen a lui este uşor de constatat dacţ ă ne d m pu in osteneal s examin m uneleă ţ ă ă ă ă fenomene şi s gândim bine câteva clipe, lat ună ă exemplu:

Toat lumea cunoaşte somnambulismul, to iă ţ ştim c somnambulul se scoal noaptea, f r să ă ă ă ă se trezeasc , c iese din camer , îmbr cat sauă ă ă ă nu, coboar pe sc ri, etc., şi câteodat face oă ă ă munc a sa obişnuit , sau ceva cu totulă ă neobişnuit şi dificil, iar apoi se întoarce, se culcă şi a doua zi se minuneaz g sin- du-şi terminată ă un lucru început în ajun sau când i se spune c aă f cut o isprav .ă ă

C rei alte puteri s-a supus trupul lui, dac nuă ă unei puteri inconştiente, fiin ei sale inconştiente ?ţ

S ne mai gândim şi la cazul - din nenorocireă prea r spândit - al alcoolicului atins de deltriumă tremens. Parc apucat de nebunie pune mâna peă o arm , cu it, ciocan, secure, şi loveşte, d cuă ţ ă furie în cei care au

24nenorocul s se g seasc în apropierea lui. După ă ă ă ce i- a trecut accesul, nenorocitul îşi recap tă ă sim urile şi se uit cu groaz la m celul pe careţ ă ă ă nu-şi d seama c el la f cut, şi aici, nu-i totă ă ă inconştientul care a condus ?

Comparând fiin a conştient cu ceaţ ă inconştient , constat m c , în timp ceă ă ă conştientul este înzestrat cu memorie adeseori foarte nesigur , inconştientul,ă dimpotriv , este înzestrat cu o memorieă minunat , impecaă bil , care înregistreaz ,ă ă f r ştirea noastr , cele mai miciă ă ă întâmpl ri, cele mai neânsemnate fapte dină via a noastr .ţ ă Pe deasupra este încrez tor şiă primeşte f r s judeceă ă ă , tot ce i se spune, şi cum el este acela care prezideaz func ionareaă ţ tuturor organelor noastre prin mijlocirea creierului, se produce acest fapt, care poate p rea paradoxal, c dac acest inconştient crede,ă ă ă c un organ merge bine sau r u, sau c sim im oă ă ă ţ impresie sau alta, atunci, într-adev r, acel organă va func iona bine sau r u şi vom sim i în realitateţ ă ţ acea impresie pe care inconştientul o credea real .ă

Inconştientul nu numai c prezidează ă func iile organismului, dar prezideaz chiar laţ ă îndeplinirea tuturor ac iunilor noastre, oricare arţ fi.

Acest inconştient, noi îl numim imagina ie şiţ care, împotriva vechii teorii admise, totdeauna el ne pune în mişcare, chiar şi mai ales împotriva

AUTOSUGESTIA

voin ei, când între aceste dou puteri esteţ ă antagonism.

Voin şi imagina ieţă ţ

Dac deschidem un dic ionar şi c ut mă ţ ă ă în elesul cuvântului voin , vom g si aceastţ ţă ă ă defini ie: Facultateaţ

25de a se decide în chip liber la un act. Primim aceast defini ie jca adev rat , ca nediscutabil .ă ţ ă ă ă Ori, nimic nu-i mai greşit, c ci aceast voin , peă ă ţă care o invoc m cu atâta mândrie, cedează ă totdeauna pasul imagina iei. Este o regulţ ă absolut , care nu sufer nici o excep ie.ă ă ţ

Profanare! Paradox! - se va striga. Fals!. Este Adev r!... cel mai curat adev r!ă ă

Şi ca s ne convingem, s privim împrejurulă ă nostru şi s c ut m s în elegem ceea ce vedem.ă ă ă ă ţ Ne vom da seama atunci c nu-i vorba de o teorieă în vânt, scornit de un creier bolnav, ci expresiaă celei mat simple şi limpezi realit i.ăţ

S aşez m pe p mânt o scândur de 10ă ă ă ă metri lungime şi 25 cm l ime. Este neândoielnicăţ c oricine ar fi în stare s mearg pe ea dintr-ună ă ă cap t pân în cel lalt f r s pun piciorulă ă ă ă ă ă ă al turi. S schimb m condi iile experien ei,ă ă ă ţ ţ aşezând aceast travers la în l imea turnuriloră ă ă ţ unei catedrale şi nu mai este nimeni în stare să înainteze m car un metru pe acest îngust drum.ă Acela care ar încerca, ar începe s tremure după ă

doi paşi, cu tot efortul de voin ce-ar face, şi arţă c dea cu siguran .ă ţă

De ce nu cazi când este pe p mânt şi de ceă cazi când este sus? Numai pentru c , în primulă caz, î i închipui c -i uşor s mergi pân la cap tulţ ă ă ă ă scândurii, iar în al doilea, î i închipui c nu veiţ ă putea.

S observ m c oricât ai vrea s înaintezi,ă ă ă ă dac - i închipui c n-ai s po i, într-adev r î i va fiă ţ ă ă ţ ă ţ cu totul imposibil.

Dac tinichigii, tâmplarii pot face asemeneaă lucruri, este pentru c îşi închipuie c pot, cred că ă ă pot.

26Ame eala, n-are alt pricin decât imagineaţ ă ă

ce ne facem ca vom c dea; aceast imagine seă ă transform imediat în act, cu tot efortul nostru deă voin şi, cu atât mai repede, cu cât acest efortţă este mai mare.

S ne gândim ia o persoan care sufer deă ă ă insomnie; dac nu face efortul s doarm , va staă ă ă liniştit în pat; dac îns vrea s doarm , cu câtă ă ă ă ă efortul îi va fi mai mare cu atât va fi mai agitat .ă

Cine nu ştie c , cu cât te chinui maiă mult s - i aminteşti un nume, cu atât î iă ţ ţ fuge mai mult din minte, şi c îndat ce î iă ă ţ zici cu încredere "las , o s -mi revin ", într-ă ă ăadev r î i revine, f r nici un efort.ă ţ ă ă

Aceia care merg cu bicicleta, s seă gândeasc la primele lor încerc ri: Un drum largă ă înaintea lor şi ei încorda i pe biciclet st pâni i deţ ă ă ţ teama eşecului. Deodat , în dep rtare ună ă

AUTOSUGESTIA

obstacol, fie şi numai un pietroi. Toate eforturile de a-l evita sunt zadarnice, cu toate c şi laă dreapta şi la stânga este destul spa iu.ţ

Cui nu i s-a întâmplat s fie apucat de un râsă nebun, adic de acel râs care izbucneşte cu atâtă mai violent cu cât este mai mare efortul de a-l st pâni.ă

Care este starea spiritului în fa a tuturorţ acestor împrejur ri ? Vreau s nu cad, dar nu mă ă ă pot men ine; vreau s domn, nu pot; vreau sţ ă ă g sesc numele cutare, dar nu pot; vreau s evită ă obstacolul, dar nu pot; vreau s -mi st pânescă ă râsul, dar nu pot.

Dup cum vedem bine, în toate acesteă conflicte, imagina ia este totdeauna maiţ tare decât voin aţ , f r excep ieă ă ţ .

Şi în aceeaşi ordine de idei: Când şeful se repede înainte, trupa îl urmeaz , iar când cinevaă strig "scapă ă

27cine poate", panica este aproape sigur . De ce ?ă Pentru c în primul caz solda ii îşi închipuie că ţ ă trebuie s mearg înainte, iar în al doilea, îşiă ă închipuie c sunt învinşi şi c numai fuga îi maiă ă poate sc pa de moarte.ă

Aş putea cita mii de exemple, dac n-ar fi deă prisos. Totuşi, mai trebuie amintit un fapt, care arat , elocvent, colosala putere a imagina iei, sauă ţ cu alte cuvinte, a inconştientului când luptă împotriva voin ei. Sunt be ivi care ar vrea mult sţ ţ ă nu mai bea, dar nu se pot st pâni, cu toate că ă b utura îi dezgust , cu toate c ştiu r ul ce-şi facă ă ă ă

şi cu toate c fac mare efort de voin . Tot aşa,ă ţă sunt criminali f r voie, care întreba i de ce auă ă ţ comis crima, r spund: "Nu m-am putut st pâni,ă ă era ceva mai tare decât mine".

Şi be ivul şi criminalul spun adev rul; suntţ ă sili i s fac ceea ce fac, dar numai pentru c -şiţ ă ă ă imagineaz c nu se pot împiedica.ă ă

Deci noi suntem atât de mândri de voin aţ noastr , credem c facem în libertate tot ceă ă facem, nu suntem în realitate, decât nişte marionete de a c ror sfori trage imagina iaă ţ , şi nu încet m s fim marionetele imagina ieiă ă ţ decât când am înv at s o conducem noi pe ea.ăţ ă

Sugestie şi autosugestie.

Dup cele spuse pân aici, putem asem naă ă ă iman- ita ia cu un torent, ce car cu el nenorocitulţ ă care a c zut într-însul, cu toat voin a lui de-aă ă ţ ajunge la mal. Se pare c acest şuvoi nu poate fiă st pânit, totuşi, dac ştii ce s -i faci, îl po iă ă ă ţ întoarce din calea lui, îl po i duce la uzin şi acoloţ ă îi transformi puterile în mişcare ordonat , în c l-ă ă

28dur , în electricitate.ă

Cu o alt compara ie, putem asemuiă ţ imagina ia (nebuna c minului, cum a mai fostţ ă numit ) cu un cal s lă ă batic, care n-are frâu. Ce poate face c l re ul, decât s se lase dus undeă ă ţ ă vrea calul? şi, adeseori, cursa se sfârşeşte drept într-o râp . îndat ce c l re ul a pus frâu acestuiă ă ă ă ţ cal, rolurile sunt schimbate.

AUTOSUGESTIA

Acum, c ne d m seama de puterea enormă ă ă a fiin ei inconştiente, o s ar t m c aceastţ ă ă ă ă ă fiin ce se socoteşte c nu poate fi st pânit ,ţă ă ă ă poate fi, dimpotriv st pânit tot aşa de uşor caă ă ă un cal s lbatic sau un şuvoi de munte.ă

Dar, înainte de a p şi mai departe, trebuieă s definim cu grij dou cuvinte ce seă ă ă întrebuin eaz mereu f r s fie totdeaunaţ ă ă ă ă bineân elese. Acestea sunt sugestie şiţ autosugestie.

Ce este sugestia? Ar putea fi definită "ac iunea de-a impune o idee creierului unei alteţ persoane". Astfel de ac iune exist oare într-ţ ăadev r? Strict vorbind, nu. Sugestia nu exist prină ă ea îns şi; ea nu exist şi nu poate fi posibil ,ă ă ă decât cu condi ia sine qua non de a se transformaţ în autosugestie, şi atunci vom defini acest cuvânt astfel: "implantul unei idei în sine însuşi prin sine însuşi". Po i sugera orice cuiva; dacţ ă inconştientul acestuia nu a primit sugestia, dacă n-a digerat-o, ca s-o transforme în autosugestie, nu va produce nici un efect.

Mi s-a întâmplat s sugerez ceva destul deă banal unor subiecte foarte ascult toare de obicei,ă şi sugestia mea s nu reuşeasc . Explica ia esteă ă ţ c inconştientul acelor persoane a refuzat să ă primeasc ideea mea, adic nu a transformat-o înă ă autosugestie.

29

întrebuin area autosugestieiţ

Spuneam c putem st pâni şi conduceă ă imagina ia cum st pânim un torent sau un calţ ă s lbatic. Este de ajuns pentru aceasta, mai întâiă s ştim c aceasta-i posibil (ceea ce mai toată ă ă lumea nu ştie) şi apoi, s cunoaştem calea deă realizare. Acest mijloc este foarte simplu; este acela pe care, f r s vrem, f r s ştim, într-ună ă ă ă ă ă chip cu totul inconştient, îl întrebuin m zilnic deţă când suntem pe lume, dar pe care, din nenorocire pentru noi, ît întrebuin m adeseori r u şi înţă ă paguba noastr . Acest mijloc este autosugestia.ă

De obicei, ne autosugestion m în chipă inconştient, şi ar ajunge s ne autosugestion mă ă conştient, în modul urm tor: mai întâi să ă cânt rim bine cu judecata noastr ceea ceă ă trebuie s ne fie obiect de autosugestie, etc., şiă dup cum mintea r spunde da sau nu, s neă ă ă repet m de mai multe ori, f r s gândim laă ă ă ă altceva: "Un lucru se întâmpl , sau trece, va fiă sau nu va fi, etc., etc.trebuie" şi dacă inconştientul primeşte aceast sugestie, daca seă autosugestioneaz , vedem lucrul realizându-seă punct cu punct.

Astfel în eleas , autosugestia nu-i altcevaţ ă decât hipnotismul pe care-l definesc prin aceste simple cuvinte: Influen a imgina iei asupra fiin eiţ ţ ţ morale şi fizice a omului.

Dar aceast influen nu poate fi negat , şi,ă ţă ă f r s revenim la exemplele precedente, voi citaă ă ă alte câteva:

AUTOSUGESTIA

Dac te convingi singur c po i face ună ă ţ lucru oare-

30care, numai s fie posibil, ai s -l faci, oricâtă ă de greu ar fi. Dac î i imaginezi c n-ai s -lă ţ ă ă po i face, fie chiar cel mai uşor lucru dinţ lume, î i va fi imposibil s -l faci şiţ ă muşuroaiele devin pentru tine mun i deţ netrecut.

Acesta este cazul neurastenicilor, care crezîndu- se incapabili de cel mai mic efort, se g sesc deseori în neputin s fac m car câ ivaă ţă ă ă ă ţ paşi f r s simt o foarte mare osteneal , şiă ă ă ă ă aceşti neurastenici, când fac eforturi ca s iasă ă din triste ea lor, se înfund din ce în ce mai mult,ţ ă întocmai ca nenorocitul, care s-a înglodat într-o mocirl şi care se scufund cu atât mai repede,ă ă cu cât eforturile de a se salva îi sunt mai mari.

Tot aşa, ajunge s ne gândim c o durere seă ă duce, pentru a sim i într-adev r cum dispareţ ă încetul cu încetul, şi dimpotriv , este destul s neă ă gândim c ne doare, pentru a sim i imediat cumă ţ vine durerea.

Cunosc persoane, care anticipat ştiu c voră avea migren într-o zi, în anumite împrejur riă ă prev zute, simt migrena. Singure şi-au anticipată r ul, dup cum alte peră ă soane se vindec prină autosugestie conştient .ă

Ştiu c de obicei, treci drept nebun cândă îndr zneşti s formulezi idei cu care lumea nu-iă ă deprins . Ei bine !, cu primejdia de-a trece dreptă nebun, voi spune c , dac multe persoane suntă ă

bolnave moral şi fizic, este pentru c -şi închipuieă că sunt bolnave; dac unii sunt paralitici f r să ă ă ă aibe nici o leziune, este pentru c îşi imaginează ă c sunt paraliza i, şi printre astfel de persoane seă ţ produc vindec rile miraculoase.ă

Dac unii sunt ferici i şi al ii nenoroci i, esteă ţ ţ ţ pentru c îşi imagineaz c sunt ferici i sauă ă ă ţ nenoroci i, c ci dou persoane puse în aceleaşiţ ă ă condi ii, ar putea fi, unaţ

31perfect fericit şi cealalt de tot nenorocit .ă ă ă

Neurastenia, cleptomania, fobiile, unele paralzii, etc., nu sunt decât rezultatul ac iuniiţ inconştientului asupra fiin ei fizice.ţ

Dar dac inconştientul nostru este izvorulă multora din suferin ele noastre, el poate îns sţ ă ă ne şi vindece. El poate, nu numai s dreag r ulă ă ă ce-a f cut, dar chiar s vindece boli reale, atâtă ă este de mare ac iunea lui asupra organismului.ţ

Izoleaz -te într-o camer , aşeaz -teă ă ă într-un fotoliu, închide ochii şi gândeşte-te câteva minute cu totul exclusiv, c "ă un lucru este pe cale s treac , sau un lucru vineă ă ..."

Dac i-ai f cut autosugestia cu totă ţ ă dinadinsul, adic dac inconştientul şi-a însuşită ă ideea ce i-ai oferit, va fi minunat s vezi c ceeaă ă ce ai gândit se împlineşte. Este de re inut înţ special, c idea autosugestionat areă ă particularitatea de a fi în noi, f r ştirea noastră ă ă şi c nici noi nu putem şti c este şi lucreaz înă ă ă noi decât prin efectele ce produce. Dar mai ales, şi aceast recomană dare este esen ial ,ţ ă voin aţ

AUTOSUGESTIA

nu trebuie s se amestece deloc înă practicarea autosugestiei; c ci dac nu-i deă ă acord cu imagina ia, dac gândim: "vreau s seţ ă ă întâmple cutare lucru", şi dac imagina ia zice:ă ţ "Vrei, dar nu va fi", nu numai c nu ob ii ceea ceă ţ ai vrut, dar chiar ajungi tocmai la contrariul lucrului voit.

Observa ia aceasta este capital şi eaţ ă explic pentru ce rezultatele sunt aşa de pu ină ţ satisf c toare când, în tratamentul suferin eloră ă ţ morale, se încearc prin reeducarea voin ei.ă ţ Trebuie urm rit , dimpotriv , educareaă ă ă imagina iei, şi datorit acestei nuan e, metodaţ ă ţ

32mea adeseori a reuşit acolo unde al ii - şi din ceiţ mai importan i - au eşuat.ţ

Numeroasele experien e ce fac zilnic, deţ vreo dou zeci de ani, şi pe care le-am urm rit cuă ă scrupuloas grij , m-au dus la concluziileă ă urm toare, pe care le-am rezumat sub form deă ă legi:

1. Când voin a este în lupt cu imagina ia,ţ ă ţ totdeauna imagina ia învinge, f r nici oţ ă ă excep ie.ţ

2. în conflictul dintre voin şi imagina ie,ţă ţ puterea imagina iei este direct propor ional cuţ ţ ă p tratul voin ei.ă ţ

3. Când voin a şi imagina ia sunt de acord,ţ ţ ele nu se adun , ci se înmul esc între ele.ă ţ

4. Imagina ia poate fi condus .ţ ă

(Expresiile: "direct propor ional cu p tratulţ ă ă voin ei" şi "se înmul esc" nu sunt strict exacte:ţ ţ sunt numai imagini pentru l murirea acestei idei.)ă

Dup cele spuse, s-ar p rea c nimeni n-ară ă ă mai trebui s fie vreodat bolnav. Aşa este! Oriceă ă boal , ă aproape f r excep ie,ă ă ţ poate fi învins prină autosugestie; oricât de îndr znea şi deă ţă necrezut ar putea p rea afirma ia mea; nu spună ţ este totdeauna învins , dar c ar putea fi învins ,ă ă ă ceea ce nu-i identic.

Dar ca s aduci oamenii laă practicarea autosugestiei conştiente, trebuie s -i înve i cumă ţ s fac , tot aşa dup cum îi înve i s citeasc sauă ă ă ţ ă ă s scrie, etc.ă

Autosugestia este, dup cum am spus maiă sus, un instrument pe care-l avem în noi de la naştere şi cu care ne juc m în chip inconştientă toat via a, ca un copil cu juc ria lui. Dar este ună ţ ă instrument periculos, te poate r ni, chiar omorâ,ă dac umbli imprudent cu el. şi, dimă potriv , teă salveaz , când ştii s -l întrebuin ezi Tn chipă ă ţ

33

AUTOSUGESTIA

conştient. Se poate spune despre el, ceea ce Esop spunea despre limb : "Este cel mai bun şi înă acelaşi timp ceF mai r u lucru din lume".ă

lat acum ce trebuie f cută ă ca toat lumeaă s proă fite de ac iunea binef c toare aţ ă ă autosugestiei, aplicat în mod conştient.ă

Spunând "toat lumea" exagerez pu in, c ciă ţ ă sunt dou categorii de persoane la care este greuă de provocat autosugestia conştient :ă

1) Retarada ii, care nu sunt în stare sţ ă în eţ leag ce le spui, şiă

2) Acei care nu vor s în eleag .ă ţ ă

Cum se înva autosugestiaţă

Principiul metodei se rezum în acesteă cuvinte:

1) Nu putem gândi decât la un singur lucru deodată; adic , dou idei se pot juxtapune înă ă spiritul nostru, dar nu se pot suprapune.

2) Orice idee când ne ocup singură ă spiritul, devine adev r pentru noi şi areă tendin s se transţă ă forme în act.

Deci, dac reuşeşti s faci pe un bolnav să ă ă gândeasc , despre suferin a lui, c dispare, ea vaă ţ ă disp rea; dac ajungi s faci pe un cleptoman să ă ă ă gândeasc cum c nu va mai fura, el nu va maiă ă fura, etc.

Aceast educa ie care pare poate oă ţ imposibilitate, este, cu toate acestea, lucrul cel mai simplu din lume. O serie de mici experien eţ ne înva Abecedarul gândirii conştiente. Dacţă ă

urm m aceste experien e punct cu punct, putemă ţ fi cu totul încredin a i c vom ob ine unţ ţ ă ţ

34AUTOSUGESTIA

bun rezultat.Prima experienţă. Cerem subiectului de

experien s stea drept ca un drug de fier,ţă ă picioarele unite de la şolduri pân la c lcâie, dară ă cu glezna moale. Pozi ia aceasta bine luat ,ţ ă spunem subiectului s -şi închipuie c este oă ă scândur fixat într-o balama la baz şi care stă ă ă ă în echilibru; s -i atragem aten ia c dac atingemă ţ ă ă pu in scândura, ea se va pr buşi, f r cea maiţ ă ă ă mic rezisten , în direc ia împins ; apoi s -Iă ţă ţ ă ă prevenim c va fi tras înapoi de umeri şi s -iă ă spunem s se lase s cad , f r grij , c va fiă ă ă ă ă ă ă prins în bra e; dar c trebuie s nu-şi desprindţ ă ă ă picioarele de pe p mânt, c derea urmând s seă ă ă fac din gleznele-balamale. Atunci îl tragem pu ină ţ de umeri înapoi, şi dac experien a nu reuşeşteă ţ s o reâncepem, pân când va reuşi cât se vaă ă putea mai bine.

A doua experien .ţă Mai întâi, trebuie explicat subiectului, c pentru a vedea ac iuneaă ţ imagina iei, când, mai pe urm , va fi rugat sţ ă ă gândeasc "cad, cad pe spate...", nu va trebui să ă aib în minte decât aceast idee, c nu trebuie să ă ă ă fac nici un ra ionament, ca nu trebuie s seă ţ ă întrebe dac va c dea sau nu, sau dac se vaă ă ă lovi, etc., deasemenea c nu trebuie s cadă ă ă

numai ca s fac pl cere operatorului, dar nici să ă ă ă reziste atrac iei de c dere dac o va sim i.ţ ă ă ţ

Acestea bine explicate, operatorul roagă subiectul s ridice capul foarte tare, şi s închidă ă ă ochii, îi pune apoi pumnul drept în ceaf , şi mânaă stâng pe frunte şi îi zice: "Gândeşte: cad peă spate, cad pe spate, etc., etc.,", şi adaug , cuă hot râre în voce "într-adev r cazi, cu sigurană ă ţă cazi". în acelaşi timp, operatorul alunecă

35

mâna stâng de pe frunte spre stânga subiectuluiă pe deasupra urechii şi îşi retrage încet de tot, dar în chip continuu pumnul din ceaf .ă

Se simte imediat cum subiectul face o mişcare înapoi, pe care o va st pâni, sau vaă c dea pe spate. în primul caz s i se spun c aă ă ă ă rezistat, c n-a gândit c va c dea, c i-a fostă ă ă ă team c se va lovi. Experien a trebuieă ă ţ reânceput pe un ton de comand , ca pentru aă ă sili subiectul s asculte, şi repetat pân la oă ă ă reuşit m car în parte complet .ă ă ă

Operatorul s aib grij s se aşeze înă ă ă ă spatele subiectului, cu un picior bine întins înapoi ca s nu fie trântit de acesta în eventuala luiă c dere.ă

A treia experien .ţă Subiectul st în fa aă ţ operatorului, corpul drept, gleznele moi, picioarele unite şi paralele. Operatorul îi pune mâinile pe tâmple, f r s apese, îl priveşte f ră ă ă ă ă s clipeasc , fix, la r d cina nasului şi îi spune să ă ă ă ă gândeasc : "voi c dea, cad, cad înainte" şi îiă ă repet sacandând cuvintele: "Ai-s -cazi- înainte,ă ă ai-s -cazi-nainte! etc.".ă

A patra experien .ţă Subiectul este rugat s -şiă uneasc mâinile şi s -şi strâng degetele cât seă ă ă poate de tare, adic pân când începe să ă ă tremure. Operatorul îl priveşte fix ca şi în experien a precedent şi îi cuprinde mâinileţ ă încleştate în mâinile lui, ap sând uşor ca pentru aă i le strânge şi mai tare. în acelaşi timp, îi spune să gândeasc c nu-şi poate descleşta degetele, şiă ă

AUTOSUGESTIA

c el, operatorul, va murmura pân la trei, iară ă când va zice "trei" s încerce s -şi descleştezeă ă degetele, gândind îns mereu c nu poate, şi vaă ă constata c într- adev r aceasta-i este cu totulă ă imposibil. Dup acesteă

36explica ii, operatorul num r "una, dou , trei",ţ ă ă ă foarte rar, şi adaug , îndat , ap sând silabele:ă ă ă "Nu po i - nu po i, etc.". Dac subiectul ştie sţ ţ ă ă gândeasc bine şi exclusiv c nu poate, nu numaiă ă c nu-şi va putea descleşta mâinile, dar chiar i seă vor strânge şi mai tare, cu cât îi va fi mai mare efortul de-a le descleşta. Adic ob ine tocă ţ mai rezultatul opus aceluia pe care îl voia. După câteva secunde, operatorul zice: "acum gândeşte: "pot"" şi mâinile se vor desface.

Dac prima încercare nu a reuşit, s nuă ă credem c operatorul este de vin ; vinovatul eă ă numai subiectul. Nu a gândit cum trebuie "nu pot". S i se spun aceasta cu t rie şi s seă ă ă ă reânceap experien a.ă ţ

Trebuie întrebuin at întotdeauna un ton deţ comand care nu îng duie neascultarea. Nu esteă ă necesar o voce ridicat , ba chiar este mai bineă ă s se fac poruncile cu vocea obişnuit , dară ă ă ap sând fiecare cuvânt cu un ton aspru şiă hot rât.ă

Când a reuşit aceast experien , toateă ţă celelalte reuşesc, cu condi ia s fie rigurosţ ă respectate toate recomand rile de mai sus.ă

Unii sunt atât de sim itori pentru asemeneaţ experien e, încât nici nu mai este nevoie s li seţ ă

spun ce trebuie s gândeasc , fiindc ascult deă ă ă ă ă comand când este hot rât f cut . Este destul să ă ă ă ă li se spun , de pild , "închide ochii şi n-ai s -i maiă ă ă po i deschide", sau "n-ai s po i ridica acestţ ă ţ creion, oricât ai vrea", pentru ca într- adev r să ă r mân cu ei închişi, sau s nu poat ridicaă ă ă ă creionul pân la o nou comand , ca înă ă ă hipnotism.

în toate aceste experien e - nu este de locţ de prisos s mai repet - nu este vorba de oă sugestie ci de

37autosugestia provocat de sugestia operatorului.ă

Not . - Instruc iunile de mai sus, nu suntă ţ decât pentru terapeut.

Cum se face sugestia terapeutică

Când cineva a trecut prin experien eleţ enumerate, care totuşi nu sunt indispensabile, şi le-a în eles, este apt pentru sugestia curativ .ţ ă

Oricare ar fi boala, fizic sau moral , trebuieă ă procedat întotdeauna la fel, pronun ând mereuţ aceleaşi vorbe, bineân eles adaptate fiec rui cazţ ă în parte.

Exemplu: "Stai jos şi închide ochii. Nu vreau s încerc s te adorm; ar fi de prisos. Trebuie să ă ă închizi ochii, pentru ca aten ia s nu- i fie atrasţ ă ţ ă de lucrurile înconjur toare. Spune i acum, că ţ ă toate cuvintele pe care eu le voi pronun a, se vorţ fixa în creierul dumitale, se vor imprima, se vor grava, se vor încrusta, şi c f r s vrei, f r să ă ă ă ă ă ă

AUTOSUGESTIA

ştii, într-un chip cu totul inconştient din partea dumitale, organismul dumitale ca şi dumneta însu i ve i asculta. î i spun mai întâi, c în fiecareţ ţ ţ ă zi, diminea a, la prânz şi seara, la ora mesei, î iţ ţ va fi foame, adic , vei sim i acea pl cută ţ ă ă senza ie, care face s ne gândim: O, cu ce poftţ ă ă aş mânca! şi ai s m nînci, într- adev r, cuă ă ă pl cere, cu mare pl cere, dar nu prea mult. însă ă ă vei avea grij s mesteci mult şi bine. Astfel veiă ă digera bine şi nu vei sim i în stomac, nici înţ intestine, nici o greutate, nici o durere de nici un fel. Asimilarea se va face bine, şi organismul dumitale va profita de toate alimentele înghi iteţ ca s le transforme în sânge, în muşchi, în putere,ă în energie, în vitalitate".

38"Pentru c ai digerat bine, func ia de cur ireă ţ ăţ

se va îndeplini normal, şi, în fiecare diminea ,ţă când te scoli, vei sim i nevoia evacu rii şi f r sţ ă ă ă ă ai nevoie de a întrebuin a vreodat vreunţ ă medicament, sau vreun ajutor mecanic, vei ob ine un rezultat norma! şi satisf c tor".ţ ă ă

"Apoi, în fiecare noapte, din clipa în care ai dori s adormi, şi pân în aceea când vei dori să ă ă te trezeşti a doua zi, vei dormi adânc, liniştit, f ră ă vise obositoare şi urâte. Iar când te vei scula diminea a, te vei sim i s nţ ţ ă ătos şi vei fi vesel şi bine dispus".

"Dac se întâmpl vreodat s fii trist,ă ă ă ă întunecat, s te plictiseşti, de ast zi nu va mai fiă ă aşa, şi în loc s fii trist, întunecat, plictisit, ai s fiă ă

vesef chiar f r motiv, întocmai cum înainte i seă ă ţ întâmpla s fii trist f r motiv; ba mai mult înc ,ă ă ă ă n-ai s te mai plictiseşti şi n-ai s mai fii am rât,ă ă ă chiar dac ai avea cuvinte adev rate şi pută ă ernice pentru aceasta".

"Şi de asemenea, dac i se întâmplă ţ ă câteodat s fii ner bd tor sau s te înfurii, n-areă ă ă ă ă s i se mai întâmă ţ ple; dinpotriv , vei fi totdeaunaă r bd tor, totdeauna st pân pe tine, şi lucrurileă ă ă care te plictiseau, te sup rau, de acum te voră l sa cu totul nep s tor, liniştit, foarte liniştit".ă ă ă

"Dac eşti apucat, prins, urm rit de idei rele,ă ă nes n toase, de temeri, de spaim , de fobii, deă ă ă tenta ii, de ciud şi duşm nie, în eleg caţ ă ă ţ începând de ast zi, toate acestea s seă ă îndep rteze încetul cu încetul din imagina iaă ţ dumitale şi s se piard , s se topeasc parc ,ă ă ă ă ă într-un nor tot mai îndep rtat, nor cu care se voră duce cu totul. Dup cum se împr ştie un vis cândă ă te trezeşti, tot aşa te vor p r si toate aceleă ă închipuiri

39nes n toase".ă ă

"Mai adaug, c toate organele dumitaleă func ioneaz bine; inima bate normal, circula iaţ ă ţ sângelui se face bine; pl mânii func ioneaz bine;ă ţ ă stomacul, intestinul, ficatul, fierea, rinichii şi toate celelalte organe îşi îndeplinesc în chip normal slujba lor. Dac totuşi unul dintre eleă func ioneaz prost în momentul de fa , aceastţ ă ţă ă anomalie dispare în fiecare zi câte pu in, astfelţ

AUTOSUGESTIA

c , în scurt timp va disp rea cu totul, şi acestă ă organ îşi va relua func ia normal ".ţ ă

"Mai mult, dac este în vreunul din ele vreoă leziune, ea se va cicatriza din zi în zi tot mai bine şi repede se va vindeca. (Trebuie s l muresc că ă ă nici nu-i nevoie s ştim care-i organul bolnavă pentru a-l vindeca. Sub influen a autosugestieiţ "din toate punctele de vedere şi în fiecare zi sunt din ce în ce mai bine", inconştientul îşi exercit a i unea lui asupra acelui organ pe careă ţ singur îl descoper ".)ă

"Adaug, înc , ceea ce este de o covârşitoareă importan , c dac pân acum aveai fa de tineţă ă ă ă ţă însu i o neâncredere oarecare, te asigur, aceastţ ă neân- credere dispare pu in câte pu in, ca s facţ ţ ă ă loc încrederii în dumneata. Aceast încredereă este un lucru absolut necesar oric rei fiin eă ţ umane. F r încredere în sine, n-ajungi nici odată ă ă la nimic; cu încrederea în sine, se poate atinge orice scop. Vei începe deci s ai încredere înă dumneata şi încrederea î i va da siguran a c eştiţ ţ ă în stare s faci numai bine, dar chiar foarte bine,ă tot ce ai dori sa faci, cu condi ia s fie dorin eţ ă ţ rezonabile, precum şi toate lucrurile care sunt de datoria dumitale s le faci".ă

"Deci când doreşti s faci ceva, din domeniulă 40

datoriilor dumitale s te gândeşti c este un lucruă ă uşor. Cuvintele: greu, cu neputin , nu pot, esteţă peste puterile mele, nu m pot împiedica s ...,ă ă să dispar din limă bajul dumitale, din dic ionarulţ

dumitale, s nu le mai socoteşti vorbe româneşti.ă Considerând acel lucru ca uşor, el devine uşor pentru dumneata, în timp ce altora li s-ar p reaă greu, şi acel lucru îl faci repede, îl faci bine, şi îl faci f r osteneal pentru c îl faci f r efort.ă ă ă ă ă ă Dac îns l-ai socotit ca imposibil, i-ar fi devenită ă ţ chiar imposibil şi numai pentru ca l-ai fi considerat astfel".

Acestor sugestii generale, care multora le vor p rea poate prea lungi, şi chiar copil reşti,ă ă dar care totuşi sunt necesare, trebuie ad ugateă acelea care se aplic st rii specifice fiec ruiă ă ă bolnav, când aceasta stare este cu precizie cunoscut .ă

Toate aceste sugestii trebuie f cute pe ună ton monoton şi leg nat (ap sând totuşi cuvinteleă ă esen iale), ton care provoac dac nu un somn,ţ ă ă cel pu in o toroţ peal lipsit de gânduri.ă ă

Când şirul sugestiilor este^ terminat, ne adres m subiectului cu aceste cuvinte: "înă general, în eleg, c , din toate puncele de vedere,ţ ă atât fizic cât şi moral, s te bucuri de o s n tateă ă ă total , de o s n tate cei pu in mai bun decâtă ă ă ţ ă aceea pe care ai avut-o pân azi. Acum am să ă num r pân la trei şi când voi zice "trei" veiă ă deschide ochii şi vei ieşi din starea în care eşti şi vei ieşi liniştit; dar f r s r mâi amor it sauă ă ă ă ţ toropit, dimpotriv , vigă uros, tare, vioi, dispus, plin de via a; deasemenea vei fi vesel şi sub toateţ raporturile bine. Una, dou , trei!"ă

AUTOSUGESTIA

La cuvântul "trei", subiectul deschide ochii, totdeauna zîmbind, şi pe fa a lui se vedeţ mul umirea.ţ

41Odat terminat acest mic discurs, maiă

adaugi şi urm toarele:ă

Cum se practic autsugestia conştientă ă

în toate dimine ile când te trezeşti, şi searaţ când te-ai aşezat în pat, închide ochii şi f r să ă ă cau i s fii atent (a ceea ce spui, s pronun i dinţ ă ă ţ buze, destul de tare ca s auzi şi num rând pe oă ă sfoar cu dou zeci de noduri, fraza urm toare:ă ă ă

"Din toate punctele de vedere, zi cu zi, sunt din ce în ce mai bine l..".

Cuvintele "din toate punctelede vedere" se adreseaz la tot, şi este întotdeauna inutil s - iă ă ţ faci autosugestii specifice.

Aceast autosugestie trebuie f cut într-ună ă ă mod cât se poate mai simplu, mai copil resc, maiă mecanic, şi prin urmare f r cel mai mic efort.ă ă într-un cuvânt, formula trebuie repetat pe tonulă pe care se recit litaniile.ă

Prin acest mijloc o facem s p trundă ă ă mecanic în inconştient prin urechi, şi odat ce-aă p truns, ea singur se pune pe lucru.ă ă

Aceast metod care este şi preventiv şiă ă ă curativ trebuie practicat toat via a.ă ă ă ţ

Oricând, noaptea sau ziua, sim i o durereţ fizic sau moral , s - i spui c n-ai s contribui şiă ă ă ţ ă ă

în chip conştient la agravarea ei, dar c o vei faceă s dispar ; apoi s te izolezi, pe cât posibil, să ă ă ă închizi ochii, şi trecându- i mâna pe frunte, dacţ ă suferin a este moral , sau pe locul dureros dacţ ă ă suferin a este fizic , s repe i,ţ ă ă ţ

42din buze, cât se poate de repede, cuvintele: Trece, trece, îmi trece, trece, etc.", atâta timp cât este nevoie ca într-adev r s sim i c i-a trecut.ă ă ţ ă ţ Dup oarecare obişnuin , se poate ob ineă ţă ţ dispari ia durerii în 20-30 de secunde. Sţ ă reâncepi dac i se pare necesar.ă ţ

(Practicarea autosugestiei nu înlocuieşte tratamentul medical, dar este de un mare ajutor atât bolnavului cât şi medicului).

Astfel, ne putem uşor da seama de rolul celui care practic vindecarea semenilor s i prină ă sugestie. El nu-i un st pân care porunceşte, esteă un prieten, o c l uz , care conduce bolnavul pasă ă ă cu pas pe calea vindec rii, şi cum toate acesteă sugestii nu sunt f cute numai în interesulă bolnavului, inconştientul lui nu cere mai mult decât s şi le analizeze, şi s le transforme înă ă autosugestii. Când aceasta s-a f cut, vindecareaă vine sigur mai mult sau mai pu in repede, maiţ mult sau mai pu in complet.ţ

Superioritatea metodei

Aceast metod d rezultate cu totulă ă ă minunate, şi este uşor de în eles pentru ce. într-ţadev r, urmând recomand rile mele nereuşitaă ă

AUTOSUGESTIA

total nu este posibil , decât cu cele două ă ă categorii de persoane despre care am vorbit mai sus, şi care din fericire, nu reprezint decât ună procent de vreo 3%.

Dac îns , s-ar încerca vindecarea, aşaă ă deodat , f r explica ii, f r experien eleă ă ă ţ ă ă ţ preliminare ce au ca scop s îndrume pacientulă spre aceptarea sugestiei, pentru transformarea ei în autosugestie, nu se poate

43avea succes decât cu persoanele deosebit de sensibile, care în realitate, sunt rare. îns oricineă poate ajunge deosebit de sensibil la sugestie, prin obişnuin . Dealtfel educa ia prealabil peţă ţ ă care o preconizez se poate face în câteva minute.

Odat , închipuindu-mi c sugestia nu-şi faceă ă bine efectul decât în somn, încercam întotdeauna s adorm pacientul; dar constatând c nu eraă ă ceva absolut necesar, am renun at pentru a scutiţ pacientul de teama ce totdeauna i-o inspir ideeaă adormirii, team ce-l face, f r voia lui, s rezisteă ă ă ă somnului. Dac , dinpotriv , îi spui c nici nu teă ă ă gândeşti s -l adormi, c ar fi şi de prisă ă os, îi câştigi încrederea, te ascult f r fric , f r gândă ă ă ă ă ă ascuns, şi adeseori se întâmpl , dup câtevaă ă şedin e, c l sându-se leg nat de monotoniaţ ă ă ă tonului s adoarm adânc şi s se trezească ă ă ă minunat de a fi adormit.

Aceia dintre dumneavoastr care nu cred, nuă pot s le spun decât: "Veni i la mine şi ve i fiă ţ ţ convinşi v zînd faptele".ă

Totuşi, nu trebuie s v închipui i c numaiă ă ţ ă metoda expus aici este singurul mijloc de-aă sugestiona pentru determinarea autosugestiei. Sugestia poate fi f cut omului f r ştirea lui şiă ă ă ă f r nici o prepara ie. Când, de pild , un medic,ă ă ţ ă care prin prestigiul lui are în chip firesc o ac iuneţ sugestiv asupra pacientului, se apuc s -i spună ă ă ă c n-are nici o putere s -l vindece, c boala luiă ă ă este incurabil , provoac în sufletul acestuia oă ă autosugestie, care poate avea cele mai dezastroase urm ri. Când îns , i-ar spune ca deşiă ă are o boal grav , totuşi cu bun îngrijire, cuă ă ă încredere şi cu r bdare se va putea vindeca, vaă ob ine adesea rezultate de care ca medic,ţ

44se va minuna.

Dac citesc aceast carte medici sauă ă farmacişti, s nu m socoteasc ca duşmanul lor;ă ă ă dinpotriv , sunt prietenul lor cel mai bun. Maiă întâi, aş dori s v d intro- ducându-se înă ă programul facult ilor de medicin studiăţ ă ul teoretic şi practic al sugestiei, pentru cel mai mare folos al bolnavilor şi al medicilor; şi apoi, cred c , atună ci când un bolnav se duce la doctor, acesta trebuie s -i dea totdeauna o re et , chiară ţ ă dac n-ar fi nevoie. Bolnavul când se duce laă doctor, se duce ca s -i preă scrie doctoria care s -lă vindece. El nu ştie c de cele mai multe ori, îlă vindec igiena şi regimul c rora el nu prea le dă ă ă importan . Bolnavul vrea doctorie.ţă

Dac , dup p rerea mea, medicul prescrieă ă ă bolnavului numai un regim, f r medicament,ă ă

AUTOSUGESTIA

acesta va fi nemul umit şi îşi va zice c mai bineţ ă se ducea la alt doctor, ceea ce adeseori o va face chiar. Prin urmare, medicul face bine s deaă totdeauna şi re et şi pe cât se poate s nuţ ă ă prescrie din acele preparate, care de altfel adeseori nu valoreaz decât prin reclama ce li seă face, ci medicamente formulate şi combinate de el, care inspir bolnavului mult mai multă ă încredere decât hapurile x sau prafurile pe care bolnavul şi le poate procura singur f r re et şiă ă ţ ă dup indica ia reclamelor.ă ţ

Cum lucreaz sugestiaă

Ca s putem în elege bine efectul sugestiei,ă ţ sau mai bine zis al autosugestiei, este destul să ştim c ă inconştientul este marele director ai tuturor func iilor. ţ S -l facem deci s cread , cumă ă ă am spus şi mai înainte,

45c un organ care nu func ioneaz bine, trebuie să ţ ă ă func ioneze bine; instantaneu el îi va transmiteţ ordinul, c ruia organul se va supune şi imediat,ă sau lent, îşi va ameliora func ionarea.ţ

Aceasta ne ajut s în elegem simplu şiă ă ţ limpede, cum prin sugestie se pot opri hemoragii, învinge consti- pa ia, se poate face s disparţ ă ă fibroame, vindeca unele paralizii, leziuni, r niă varicoase, etc.

Voi lua ca exemplu un caz de hemoragie dentar , pe care l-am observat în cabinetulă

dentistului Gauthe la Troyes. O fat pe care oă ajutasem s se vindece de astm dup 8 ani deă ă suferin , îmi spune într-o zi c vrea s i seţă ă ă scoat o m sea, ştiind-o foarte sensibil , m-amă ă ă oferit s intervin s i se fac extrac ia f ră ă ă ţ ă ă durere. Neam dus la dentist. Acolo, stând în fa aţ pacientei îi spun: "Nu sim i nimic, nu sim i nimic,ţ ţ etc.", şi tot repetând sugestia, fac semn dentistului. Dup o clip m seaua este scoas ,ă ă ă ă f r ca d-ra 0... s fi sim it ceva. şi cum seă ă ă ţ întâmpl adeseori s-a declanşat o hemoragie.ă

Dentistului care voia s întrebuin eze ună ţ hemostatic, îi spun c vreau s încerc cuă ă sugestia; iar fetei îi cer s m priveasc drept înă ă ă ochi şi îi sugerez c pân în dou minuteă ă ă hemoragia se va opri singur . D-ra D... maiă scuip de câteva ori cu sânge şi atâta tot. îi spună s deschid gura şi constat m c înă ă ă ă cavitatea m selei se formase un mic cheag de sânge.ă

Cum s ne explic m acest fenomen ? înă ă modul cel mai simplu. Sub influen a ideii:ţ "hemoragia trebuie, s se opreasc ",ă ă inconştientul a trimis arterioielor şi venulelor ordinul s nu mai lase s curg sânge şi, cuă ă ă docilitate, ele s-au contractat în mod natural, dup cumă

46s-ar fi contractat în mod artificial în contact cu un hemostatic, ca de piid adrenalina.ă

Acelaşi ra ionament ne face s în elegemţ ă ţ cum poate disp rea un fibrom. Inconştientulă primind, ideea "fibromul trebuie s dispar ",ă ă

AUTOSUGESTIA

creierul porunceşte arterelor care-1 hr nesc s seă ă contracte; acestea se contract , astfel fibromulă nu mai primeşte hran şi moare, se usuc ,ă ă dispare.

Folosirea sugestiei pentru vindecarea suferin elor morale şi a viciilorţ

Neurastenia, atât de frecvent ast zi, seă ă vindec prin sugestie, practicat dup cum amă ă ă ar tat şi un timp mai îndelungat. Am avut noroculă s fi contribuit la vină decarea unui mare num r deă neurastenici, c rora li se aplicase zadarnic, totă felut de tratamente. Unul chiar stătuse un an într-un sanatoriu special din Luxenburg f r s ob ină ă ă ţ ă vreo îmbun t ire a tristei lui st ri. în şaseă ăţ ă s pt mâni prin metoda mea s-a vindecat cu totulă ă şi este ast zi cel mai fericit om, dup ce a fost celă ă mai nenorocit. şi nici nu va mai c dea vreodat ,ă ă fiindc l-am înv at s -şi fac autosugestieă ăţ ă ă conştient , pe care o practic într-un chipă ă minunat.

Sugestia fiind util pentru tratareaă suferin elor fiţ zice şi morale, ea devine binef c toarea societ ii, putând s transforme înă ă ăţ ă oameni cinsti i pe nenoroci ii din casele deţ ţ corec ie şi din închisori, care ast zi ieşind deţ ă acolo m resc num rul criminalilor.ă ă

S nu se spun c aceasta, este imposibil.ă ă ă Este posibil şi pot dovedi.

47

Voi cita urm toarele dou cazuri. Dar, maiă ă întâi, trebuie s deschid o parantez . Pentru aă ă face mai uşor în eles cum lucreaz sugestia înţ ă tratamentul viciilor morale, voi folosi urm toareaă compara ie: S ne închipuim cum creierul este oţ ă scândur în care sunt b tute cuie ce reprezintă ă ă ideile, obiceiurile, instinctele noastre din care decurg ac iunile noastre. Dac conţ ă stat m laă cineva o idee rea, un r u obicei, un r u instinct,ă ă adic un cui r u, lu m un altul, care este obiă ă ă ceiul, instinctul opus bun şi îl punem direct în capul cuiului r u şi d m o lovitur de ciocan, adică ă ă ă facem o sugestie. Noul cui se va înfige de un milimetru de pild , în timp ce vechiul va ieşi peă atâta. La fiecare lovitur de ciocan, adic laă ă fiecare nou sugestie, se va înfige mai mult cuiulă cel bun şi va ieşi cel r u, încât dup un oareă ă care num r de lovituri instinctul r u va fi înlocuit prină ă cel bun. Aceasta substituire f cut , pacientul esteă ă vindecat.

Revin la exemplele anun ate : Tân rul M...,ţ ă de 11 ani, domiciliat în Troyes, era, noaptea chiar şi ziua, victim acelor mici accidente ale primeiă copil rii; mai era şi cleptoman şi mincinos. După ă cererea mamei lui, i-am f cut sugestie. Chiară dup , prima şedin copilul n-a mai avută ţă accidente ziua, dar noaptea tot nu se putea ine.ţ încetul cu încetul, dup câteva luni, s-a vindecată de sl biciunea lui fizic , iar pân în şase luni niciă ă ă nu mai fura, nici nu mai min ea.ţ

AUTOSUGESTIA

Fratele acestui copil, b iat de 18 ani, purta oă grozav ur unui alt frate al s u. Când beat, cuă ă ă greu îşi putea st pâni o furioas poft de a-şiă ă ă înjunghia fratele. Sim ea c într-o zi tot va faceţ ă crima şi c apoi va plânge cu disperare peă cadavrul victimei sale.

48l-am f cut şi acestuia sugestie, cu rezultat,ă

într- adev r minunat: Vindecat de la primaă şedin . Ura a disţă p rut, f când loc unui sentimentă ă de bun voin , şi chiar de prietenie. L-am urm rită ţă ă mult vreme şi am constatat c vindecarea a fostă ă definitiv .ă

Când se ob in prin sugestie asemeneaţ rezultate, n-ar fi oare util, aş spune chiar absolut necesar, a o adopta şi a o introduce în şcolile de corec ie ? Sunt conţ vins c prin sugestii zilnică aplicate copiilor vicioşi, mai mult de 50% ar putea fi aduşi pe calea bun . Nu s-ar face oare un mareă serviciu societ ii înapoindu-i-se s n toşi, membriăţ ă ă atinşi de putreziciune moral ?ă

Poate, mi se va spune c r spândireaă ă sugestiei ar fi periculoas fiindc ar putea fiă ă întrebuin at cu acelaşi succes şi pentru r u.ţ ă ă Argumentul este slab, c ci, s-ar putea avea grijă ă de-a se încredin a practicarea sugestiei unorţ persoane bine alese, iar fiindc aceia care vor să ă fac r u, nu aşteapt autoriza ia nim nui.ă ă ă ţ ă

Dar admi ând c sugestia prezint oarecareţ ă ă primejdie, aş întreba, care este oare lucrul ce întrebuin m f r primejdie ? Este oare aburul ?ţă ă ă Este explozibilul ? Este trenul, corabia,

electricitatea, automobilul, aeroplanul ? Sau otr vurile din farmacie unde o clip de neaten ieă ă ţ la cânt rire poate ucide mii de bolnavi ?ă

49CE POATE AUTOSUGESTIA.

Câteva cazuri de vindecare.

D-şoara M. D., din Troyes, suferea de opt ani de astm, ceea ce o obliga s doarm în şezut maiă ă toat noaptea, chinuindu-se s -şi umple pl mânii.ă ă ă Experien ele preliminarii au dovedit-o foarteţ sensibil . Chiar din prima zi uşurarea esteă enorm , c ci a avut o noapte întrerupt de oă ă ă singur criz şi care n-a durat decât un sfert deă ă ceas.

D-nul M., domiciliat în Sainte-Savine, lângă Troyes, paralizat de doi ani din cauza unor leziuni medulare. Paralizia nu-i decât la picioare, unde circula ia sângelui abia se mai face şi de aceeaţ sunt congestionate, umflate şi învine ite. Diferiteţ tratamente, au fost aplicate f r rezultat.ă ă

Dup opt zile de sugestie şi de autosugestie,ă observ pu in mişcare în piciorul stâng. Dinţ ă

AUTOSUGESTIA

s pt mân în s pt mân progresul este tot maiă ă ă ă ă ă apreciabil şi ca mişcare şi ca înf işare aăţ membrelor bolnave. Dup 11 luni, pacientulă coboar singur pe scar , face 800 de metri peă ă jos, dup un an se întoarce la lucru şi de atun-ă

50ci nu s-a ar tat nici o urm a paraliziei.ă ă

D-nul A. G., din Troyes, suferea de mult de o enter- it pe care n-a vindecat-o nici ună tratament încercat Starea moral proast : d. G.ă ă este trist, întunecat, nesociabil şi urm rit deă gândul sinuciderii. Experien ele preţ liminare reuşesc uşor, iar sugestia d rezultate din primaă zi. Trei luni i-am f cut sugestii, la început zilnic,ă apoi tot mai rar. Dup acest timp, vindecareaă este complet : enterita dispare şi moralul devineă foarte bun. Doisprezece ani cât am urm rit peă acest pacient, n-am observat nici cea mai mică recidiv . D-l G. este un exemplu din cele maiă izbitoare pentru cei ce pot practica sugestia sau mai bine zis autosugestia. Atât sugestia din punct de vedere fizic, cât şi cea din punct de vedere moral, d. G., o primea foarte bine şi zilnic îi creştea încrederea în el. ştiindu-se bun lucr toră îndr zni s -şi procure pe credit o maşin deă ă ă tricotaj, f cu afaceri bune şi în scurt timp aveaă atelier cu şase maşini. Ins r mânea desigură ă simplu lucr tor, dac nu şi-ar fi dat, cu ajutorulă ă sugestiei, încredere în sine.

D-nul X., func ionar la poşta din Luneville,ţ pierde un copil. Durerea îi aduce o como ieţ cerebral , ce se manifest printr-un tremurată ă nervos. Unchiul s u mi-l aduce la începutul luiă iunie. îi fac experien ele preg tiţ ă toare şi o sugestie. Dup patru zile bolnavul vine şi-miă spune c n-a mai tremurat. Nou sugestie. N-aă ă mai venit, deşi îl rugasem s se întoarc dup optă ă ă zile. Dup câtva timp, unchiul îmi spune c aă ă primit o scrisoare de la nepot, care îi anun cţă ă este cu totul vindecat.

51Am fost informat c vindecarea s-a men inut.ă ţ

D-nul Y, din Nancy, neurastenic de mai mul iţ ani; are fobii, temeri, stomacul şi intestinele func ioneaz r u, somnul prost; este trist cu ideiţ ă ă de sinucidere; merge ca un om beat şi nu se gândeşte decât la boala lui. Nici un tratament nu i-a folosit şi din ce Tn ce se simte mai r u, cuă toate c a stat o lun şi într-un sanatoriu special.ă ă

D-nu Y, vine la mine la începutul lui Octombrie. Experien ele preg titoare destui deţ ă uşoare. Explic bolnavului mecanismul autosugestiei şi existen a în noi a fiin eiţ ţ conştiente şi a fiin ei inconştiente. Sugestie. D-nuţ Y., a fost neliniştit timp de câteva zile de explica iile ce i le-am dat; dar apoi, a în eles. îiţ ţ fac sugestie şi îşi face autosugestie, zilnic. Ameliorarea la început este înceat , dar după ă şase s pt mâni este complet vindeă ă cat. Fostul bolnav, care se credea omul cel mai nenorocit,

AUTOSUGESTIA

acum este fericit. Nu numai c nu i-a mai revenită boala, dar lucrul nici n-ar fi posibil, fiindc d. Y.ă este convins c n-ar mai putea c dea în trista luiă ă stare de mai înainte.

D-na T.( din Nancy. Neurastenie, dispepsie, nos- tralgie, enterit , dureri în diferite p r i. Deă ă ţ mul i ani se caut , f r nici un folos. Sugestie dinţ ă ă ă purtea mea, autosugestie dintr-a ei. Ameliorare din prima zi; progres neântrerupt pân laă vindecarea complet a st rii morale; iar dintreă ă suferin ele fizice n-a mai persistat decât enterit ,ţ ă mult atenuat .ă

D-na X., sora d-nei T. Neurastenie grav ; stă ă în pat

5215 zile pe lun , cu totul incapabil de a se mişcaă ă sau de- a lucra ceva; triste e, lips de poft deţ ă ă mâncare, aparatul digestiv func ioneaz r u.ţ ă ă Vindecare durabil , fiindc mult timp dup , n-amă ă ă constatat revenirea bolii.

D-na H., din Maxeville. Eczem generalizată ă şi deosebit de grav la piciorul stâng. Ambeleă picioare umflate, mai ales la glezne, merge greu şi cu dureri. Sugestie. în aceeaşi zi chiar, d-na H., face câteva sute de paşi f r osteneal . A doua ziă ă ă picioarele se dezumfl ; eczema dispare repede.ă Boala nu revine.

D-na P., din Laneuveville. Dureri în rinichi şi genunchi. Boala este veche de zece ani şi zilnic,

se agraveaz . Sugestie şi autosugestie.ă Ameliorarea începe imediat şi creşte progresiv. Vindecarea se manifest repede prin semneă neândoielnice şi se men ine.ţ

Sugestionarea copiilor când dorm

Vreau s v spun câteva cuvinte asupra unuiă ă procedeu foarte bun, pe care p rin ii ar trebui s -ă ţ ăl întrebuin eze în educa ia copiilor pentru a-'tţ ţ dezv a de defectele lor.ăţ

Dup ce copilul a adormit, unul din p rin i seă ă ţ apropie încet de pat şi de la o dep rare de ună metru repet murmurând, de 15 - 20 de ori,ă însuşirile ce le doreşte copilului s u, atât înă privin a s n t ii, a somnuţ ă ă ăţ lui, cât şi a lucrului, a h rniciei, a purt rii, apoi se retrage, încet, s nuă ă ă se trezeasc copilul.ă

Aceast metod , atât de simpl d rezultateă ă ă ă şi este uşor de în eles pentru ce. Când copilulţ doarme cor-

53pul şi fiin a lui conştient se odihnesc, sunt,ţ ă putem spune, anihila i, dar inconştientulţ vegheaz ; deci lui i se adreseaz p rintele.ă ă ă Primeşte tot ce i se spune, f r discu ie şi încetulă ă ţ cu încetul, copilul ajunge s fac ceea ce p rin iiă ă ă ţ doresc.

AUTOSUGESTIA

54CONCLUZIE

Aceast concluzie este foarte simpl şi seă ă poate exprima în pu ine cuvinte. Avem în noi oţ for de o putţă ere incalculabil , care mânuit înă ă chip inconştient, ne este adeseori d un toare.ă ă Dac dimpotriv o conducem conştient şiă ă cuminte, ne d st pânire de noi înşine. Astfel, nuă ă numai c putem îndep rta pe noi şi de al ii bolileă ă ţ fizice şi morale, dar chiar s tr im aproapeă ă ferici i, oricât de grele ar fi împrejur rile vie iiţ ă ţ noastre.

în sfârşit, şi mai ales, sugestia poate şi trebuie s fie întrebuin at pentru regenerareaă ţ ă moral a celor ieşi i de pe calea binelui.ă ţ

Câteva fraze din scrisorile adresate d-lui Coue.

..."Rezultatul definitiv al examenului de limba englez s-a dat de dou ceasuri şi mă ă ă gr besc s v informez cum am trecut. Am dat ună ă ă oral str lucit: înainte n-am avut mai de loc aceleă b t i de inim care îmi pricinuiau gre uriă ă ă ţ insuportabile. în timpul examenului m minunamă de liniştea mea şi d deam impresia c sunt cuă ă totul st pân pe mine. într-un cuvânt, tocmaiă ă oralul de

55

care m temeam mai mult, a contribuit mai multă la succesul meu. Am fost clasificat a doua şi vă ă sunt foarte recunosc toare, pentru c interven iaă ă ţ D-v. mi-a dat putin a superiorit ii asupraţ ăţ celorlalte candidate" etc.

D-şoara V., profesoar de liceu.ă

..."V mul umesc din toat inima pentruă ţ ă marele bine ce mi-a f cut metoda D-v. înainte deă a fi venit la 0- v., m în buşeam dup o sut deă ă ă ă paşi, pe când acum fac kilometri f r s obosesc.ă ă ă Fac de mai multe ori pe zi şi cu mult uşurin înă ţă 40 de minute drumul."

Paul C., rue Strasbourg, Nancy...."Nici nu ştiu cum s v mul umesc.ă ă ţ

Datorit D-v. sunt aproape complet vindecat.ă Aveam la fiecare picior câte o plag varicoas .ă ă Aceea de la dreptul, care era cât palma, este vindecat , ca prin farmec. Eram de mai multeă s pt mâni în pat, când am început s urmeză ă ă metoda D-v. în scurt timp ulcerul s-a închis şi am putut s m scol. Acel al piciorului stâng nu-iă ă vindecat de tot, dar este pe cale foarte bun .ă

Aşa fiind, spun seara şi diminea a, şi voiţ recita-o totdeauna, formula Dv. în care am totală încredere.

Trebuie s v mai spun c nici nu-mi puteamă ă ă atinge gambele de durere, care erau şi tari ca piatra. Acum nu m mai dor şi merg uşor. Ceă fericire !..."

AUTOSUGESTIA

D-na.L., Mailleroncourt-Charette (Haute-

Saône).

56AFORISME, CUGET RI, SFATURI.Ă

Omul este ca un rezervor care ar avea sus un robinet de înc rcare, iar jos un altul ceva maiă mare, de scurgere.

Ce se întâmpl dac robinetele suntă ă deschise în aceiaşi timp ? F r îndoial că ă ă ă rezervorul ar fi mereu gol. Dar ce se întâmplă dac robinetul de jos este închis ? Rezervorul seă umple cu încetul şi apoi debordeaz .ă

Prin urmare, aib grij fiecare s in închisă ă ă ţ ă robinetul de jos şi în acest scop, s nu şiă risipeasc puteră ile, s nu fac , ceea ce mul i fac,ă ă ţ adic o sut de mişc ri acolo unde nu-i nevoieă ă ă decât de una singur , s nu se gr bească ă ă ă niciodat , şi s cread uşor de f cut tot ce-iă ă ă ă posibil. Procedând astfel, rezervorul nostru de for e va fi mereu plin şi ceea ce va da afar , va fiţ ă mai mult decât destul pentru nevoile noastre, dac , ştim sa facem economie.ă

Nu anii fac b trâne ea, ci gândul că ţ ă îmb trânim; iunt oameni tineri la 80 de ani şi al iiă ţ b trâni la 40.ă

57Altruistul g seşte f r s caute, ceea ceă ă ă ă

egoistul caut f r s g seasc .ă ă ă ă ă ă

Cu cât faci mai mult bine altora, cu atât î iţ faci mai mult şi ie însu i.ţ ţ

Este bogat cel ce se crede bogat, şi s rac ceiă ce se crede s rac.ă

Cel ce are mare avere, ar trebui s fac multă ă bine.

Când dou persoane convie uesc,ă ţ concesiunile aşa zise mutuale, ie face totdeauna numai una din ele.

AUTOSUGESTIA

Vrei s nu te plictiseşti niciodat ? S ai maiă ă ă mul i cai de b taie. De te saturi de unul, încaleciţ ă pe altul.

58Ereditatea const mai ales în ideea ce neă

facem c urm rile ei sunt fatale.ă ă

Cel n scut bogat nu ştie ce-i bog ia; după ăţ ă cum cel care a fost totdeauna s n tos nu ineă ă ţ seam de ce comoar are parte.ă ă

Ca s te bucuri de bog ie, trebuie s fi trasă ăţ ă pe dracu de coad ; ca s te bucuri de s n tate,ă ă ă ă trebuie s fi fost bolnav.ă

Mai bine s nu ştii de ce nu- i este bine şi s -ă ţ ăi treac , decât s ştii şi s nu- i treac ,ţ ă ă ă ţ ă

Simplific mereu şi nu complica niciodat .ă ă

Stoicii ineau seam de puterea imagina ieiţ ă ţ când în ioc de "nu vreau s suf r", spuneau "nuă ă suf r".ă

59Nu putem avea de cât o singur ideeă

deodat în spirit; ideile se succed, nu seă suprapun.

Nu impun nimic nim nui, ci numai ajută oamenilor s fac ceea ce ar dori s fac , îns nuă ă ă ă ă se socotesc în stare s reuşeasc . Nu-i o luptă ă ă între ei şi mine, ci o tov r şie. Eu le ar t cum să ă ă ă se serveasc de for a care este în ei.ă ţ

Nu v îngriji i din pricina r ului, ci constata i-ă ţ ă ţi urm rile pentru a le face s dispar . încetul cuă ă ă încetul inconştientul va învinge şi cauza, dacă este posibil.

Cuvintele "aş vrea din toat inima", atragă întotdeauna: "dar nu pot", şi acestea din urm ,ă triumf .ă

AUTOSUGESTIA

Dac suferi, dac te doare ceva, nu spune:ă ă "Am s încerc s fac s -mi treac ", ci: "am s facă ă ă ă ă s -mi treac " , când este îndoial , nu-i niciodată ă ă ă rezultat bun.

60Cheia metodei mele st în recunoaştereaă

superiorit ii imagina iei asupra voin ei. Dacăţ ţ ţ ă merg amândou în aceeaşi direc ie, adic dac î iă ţ ă ă ţ zici "Vreau şi pot", este foarte bine. Altfel imagina ia este totdeauna mai tareţ .

Sa ne cultiv m caracterul, s înv m a vorbiă ă ăţă scurt, limpede, simplu şi cu liniştit hot râre; să ă ă vorbim pu in, dar l murit, s nu spunem decâtţ ă ă numai ceea ce trebuie.

S ne exercit m st pânirea de noi înşine. Să ă ă ă ne ferim de mânie; ea ne m nînc rezerva deă ă energie; ne sl beşte. Mânia nu ne duce niciodată ă Ia nimic bun; nu face decât s distrug şi esteă ă totdeauna o piedic în calea succesului.ă

S fim linişti i,ă ţ blânzi, pe deasupra să ştim s ne ce putem, să ă nu depindem

binevoitori, siguri de noi; şi mul umim cu ce avemţ şi cu de al ii.ţ

Inconştientul conduce totul în noi, şi fizicul şi

61moralul. El prezideaz func ionarea tuturoră ţ organelor şi chiar a celei mai mici celule, prin intermediul nervilor.

A- i fi team de o boal înseamn a-iţ ă ă ă înlesni evolu ia, a o provoca.ţ

A crede c nu mai ai iluzii este înc o iluzie.ă ă

Nu- i pierde vremea c utând bolile ce aiţ ă putea avea, fiindc procedând astfel î i f ureştiă ţ ă singur boala.

AUTOSUGESTIA

Când vrei s - i faci autosugestie conştient ,ă ţ ă f - i-o în chip natural, simplu, cu convingere, şiă ţ mai ales f r efort. Dac autosugestiaă ă ă inconştient şi care adeseori este rea, seă realizeaz cu atâta uşurin , este pentru c seă ţă ă face f r efort.ă ă

S ai siguran c vei ob ine ceea ceă ţă ă ţ urm reşti, şi vei ob ine; bineîn eles dac lucrulă ţ ţ ă este rezonabil.

62Ca s devii st pân pe tine, ajunge s teă ă ă

gândeşti, sincer, c eşti pe cale de a deveni... î iă ţ tremur mâinile, paşii î i sunt nesiguri, etc...ă ţ spune- i c toate acestea au început s dispar şiţ ă ă ă încetul cu încetul vor disp rea.ă

Nu trebuie s ai încredere în mine, ci în tineă însuti deoarece numai în tine este puterea ce te va vindeca Rostul meu nu-i decât s te înv camă ăţ sa te serveşti de acea putere.

Nu discuta niciodat lucruri pe care nu leă ştii, fiindc nu vei spune decât prostii.ă

Lucrurile ce- i par ciudate, au şi ele o cauzţ ă cu totul fireasc ; dac îns i se par astfel, esteă ă ă ţ pentru c n-ai prins acea cauz . Când o veiă ă cunoaşte, nu vei mai vedea nimic nenatural în ele.

Când este conflict între voin şi imagina ie,ţă ţ totdeauna imagina ia învinge. în acest caz, dinţ nenorocire prea obişnuit, nu numai c nu facemă ce vrem, dar facem

63tocmai opusul a ceea ce vrem. Exemplu: cu cât vrem mai mult s dormim, s ne amintim ună ă nume, s nu râdem,ă 3ă evit m un obstacol avândă gândul c nu vom putea, cu atât mai mult neă fuge din minte numele, nu ne putem st pâniă râsul, sau d m drept în obstacol.ă

Prin urmare; cea dintâi calitate a omului nu-i voin a, ci imagina ia; şi de aceea este o mareţ ţ greşeal s se recomande educa ia voin ei, cândă ă ţ ţ educa ia imagţ ina iei trebuie f cut .ţ ă ă

Lucrurile nu sunt pentru noi ceea ce sunt în realitate, ci numai ceea ce ni se par a fi: aşa se explic m ră ă turiile contradictorii f cute deă persoane de cea mai mare bun credin .ă ţă

AUTOSUGESTIA

Crezîndu-te st pân pe gândul t u,ă ă sfârşeşti prin a fi chiar.

Orice gândire, bun sau rea, seă concretizeaz , se materializeaz , devine într-ună ă cuvânt, o realitate, dac este din domeniulă posibilit ilor.ăţ

64Suntem ceea ce ne putem face singuri, nu

ceea ce soarta ne-a f cut.ă

Cine pleac în via cu ideea c va reuşi, înă ţă ă mod fatal reuşeşte, fiindc face ceea ce trebuieă s reuşeasc .ă ă

Duc n-are s treac decât pe lâng ună ă ă ă singur prilej, chiar dac acest prilej n-ar aveaă decât un fir de p r, îl va prinde de acest unic firă de p r. Mai mult, va face, inconştient sau nu, să ă se nasc prilejurile favoraă bile. Acela care, dimpotriv , se îndoieşte mereu n- ajungeă niciodat la nimic. Poate s înoate într-un oceană ă de oportunit i, nu le va vedea şi nu va fi în stareăţ s apuce nici una. Iar împrejur rile pe care le vaă ă

provoca el, vor fi toate împotriva intereselor lui. Deci nu învinui i soarta, învinui i-v pe voi.ţ ţ ă

Se predic mereu efortul; dar cine zice efort,ă zice voin ; iar cine zice voin , zice şi imagina ie,ţă ţă ţ care poate fi în sens contrar voin ei, şi atunciţ rezultatul este tocmai opus celui c utat.ă

65Trebuie considerat totdeauna uşor de f cută

ceea ce ai de f cut, bineân eles dac este iucruă ţ ă posibil. Lucrând în aceast stare de spirit, nu veiă cheltui din puterile tale decât numai ce-i necesar; dac îns ai socoti lucrul ca foarte greu, veiă ă cheltui de zece, de dou zeci de ori mai multă ă energie decât trebuie, adic o vei risipi.ă

Autosugestia este un instrument de care trebuie s înve i a te servi, cum înve i s umbli cuă ţ ţ ă oricare alt unealt .ă ă

Cea mai bun puşc d slabe rezultate înă ă ă mâini f r experien ; dar cu cât aceste mâiniă ă ţă devin mai îndemânatice, cu atât glon ul mergeţ mai uşor la int .ţ ă

AUTOSUGESTIA

Autosugestia conştient , f cut cu încredere,ă ă ă cu credin , cu statornicie, se înf ptuieşteţă ă matematic, bineân eles dac lucrul este posibil.ţ ă

Dac unele persoane nu ob in bune rezultateă ţ cu autosugestia, este sau pentru c sunt lipsiteă de încredere, sau pentru c fac efort. Pentru oă bun autoă sugestie este absolut necesar s nu faciă nici un efort. Efortul implic voin , iar voin aă ţă ţ paralizeaz autosugesă tia. Trebuie f cut apelă numai şi numai la imagina ie.ţ

66Sunt persoane care dup ce s-au îngrijit f ră ă ă

folos toat via a, aşteapt de la sugestie s leă ţ ă ă vindece instantaneu. Este o socoteal prea pu ină ţ în eleapt . Nu treţ ă buie cerut sugestiei decât ceea ce poate da, adic o progresiv îmbun t ire,ă ă ă ăţ care pu in câte pu in se va transforma înţ ţ vindecare, dac este posibil .ă ă

Toat arta vr jitorilor se reduce laă ă autosugestie; oricare le-ar fi procedeul, cuvinte, descântece, gesturi, preg tiri teatrale, ei n-au altă scop decât s provoace autosugestia deă vindecare.

Orice boal nu-i simpl ci dubl (afar doară ă ă ă dac nu-i exclusiv moral ). într-adev r, pesteă ă ă orice boal fiă zic se grefeaz şi una moral . Dacă ă ă ă d m aceleia fizice coeficientul I, cea moral poateă ă s aib coeficientul I, 2, 3, 10, 20, 50, 100 şi maiă ă mult. Dar partea moral a bolii poate disp reaă ă dintr-o dat , şi dac avea un mare coeă ă ficient, de pild 100, cum acel ai suferin ei fizice este I, nuă ţ mai r mâne decât acest unu, şi astfel iat cumă ă din suferin a total nu mai r mâne decât oţ ă ă sutime, şi aceasta se numeşte o minune, deşi, cum vedem, n-are nimic miraculos.

67împotriva p rerii generale,adevarul e ca suă gestia sau autosugestia poate vindeca leziuni organice.

Bolile fizice, împotriva p rerii admise, seă vindec , de obicei mult mai uşor decâtă suferin ele morale.ţ

Buffon zicea: "Stilul este omul". Noi zicem: "Omul este ceea ce gândeşte". Frica de nereuşită îl face, aproape f r excep ie, s nu reuşeasc ;ă ă ţ ă ă dup cum gândul succesului îl duce la succes,ă fiindc va putea învinge piedicile.ă

AUTOSUGESTIA

încrederea este tot atât de necesar celuiă care sugestioneaz , ca şi celui care vrea s ă ă fié sugestionat. Aceast încredere, aceast credin ,ă ă ţă duce la rezultatele care nu s-au putut ob ine prinţ toate celelalte mijloace încercate.

Nimeni nu ne poate da sugestii atât de puternice cum ne putem da singuri.

68

CÂTEVA P RERI AUTORIZATEĂ

Se credea înainte c hipnotismul nu putea fiă aplicat decât în bolile nervoase; cu toate acestea domeniul s u este mult mai întins. într-adev r,ă ă hipnotismul lucreaz prin intermediul sistemuluiă nervos; dar sistemul nervos domin întregă organismul. Muşchii sunt puşi în mişcare de nervi; nervii regleaz circula ia prin ac iunea lor directă ţ ţ ă asupra inimii şi prin ac iunea lor asupra tuturţ or canalelor din organism pe care le l rgeşte sau leă strânge. Nervii lucreaz asupra tuturor organeloră şi cu ajutorul lor putem lucra asupra tuturor organelor bolnave.

Dr. Paul Joire, preşedintele soc.

universale de studii psyhice.

Pentru înlesnirea unei vindec ri influen aă ţ moral are o valoare considerabil . Este un factoră ă de primul ordin, a c rui neglijare ar fi o mareă greşeal , fiindc în medicin , ca în toate ramurileă ă ă activit i omeneşti, totul este condus de for eleăţ ţ morale.

Dr. Louis Renon, profesor agregat la Facultatea din Paris, medic al

spitalului Necker.

69R bdarea şi st ruin a sunt singurele puteriă ă ţ

de care ar trebui s ne servim în via .ă ţăRené de Brabois.

Niciodat nu trebue pierdut din vedereă marele principiu ai autosugestiei: Totdeauna optimism, mereu optimism şi chiar când nu-l justific împrejur rile.ă ă

René de Brabois.

*

Sugestia, când se sprijin , pe încredere, esteă o putere formidabil .ă

Dr. A. l_, Paris.

Pentru a avea şi pentru a inspira o neclintită încredere, trebuie s po i merge cu siguran aă ţ ţ unei totale sincerit i; şi pentru a avea aceastăţ ă

AUTOSUGESTIA

siguran şi aceast sinceritate, trebuie s vezi,ţă ă ă dincolo de interesul t u, binele altuia.ă

"La force en noustrebuie", par Ch. Baudouin.

70SFATURI C TRE DISCIPOLIĂ

ŞlPENTRU TOAT LUMEAĂ

S fii sigur de tine şi s o ar i prin timbrulă ă ăţ vocii; s fii foarte simplu în manierile dumitale şiă în felul de exprimare, fiind totuşi foarte hot rât şiă cu aerul de a porunci bolnavului.

Sugestia mea general spus cu glasă ă uniform provoac bolnavilor o uşoară ă somnolen , care ajut vorbelor mele sţă ă ă p trund mai uşor în inconştientul lor.ă ă

S cau i ca prin vorbele dumitale s provociă ţ ă o total încredere şi raporturi amicale cuă bolnavul; astfel va aprecia experien eleţ preg titoare şi î i va da toat aten ia necesar .ă ţ ă ţ ă Dup ce vei fi n scut în el o atitudine mentală ă ă prielnic şi o bun dispozi ie, şi dup ce te vaă ă ţ ă considera prieten, vei reuşi cu uşurin .ţă

71Spune i c orice rol doreşti s împlineşti, eştiţ ă ă

capabil s -l împlineşti, nu numai bine dar în modă superior; cu condi ia bineân eles, s fie un rolţ ţ ă rezonabil.

Când pacientul î i va arunca o privire receţ sau nemul umit , sau dac vei sim i c nu-i eştiţ ă ă ţ ă simpatic, s nu te nelinişteşti; nesiguran a i-ară ţ ţ micşora mijloacele şi s - i spui: "Această ţ ă persoan c reia nu-i sunt simpatic, se va sim iă ă ţ totuşi atras c tre mine şi îi voi deveni simă ă patic". şi totodat vei r mâne indiferent oric rei maniă ă ă -fest ri duşm noase.ă ă

AUTOSUGESTIA

Ştii c unii martiri au murit cu zimbetul peă buze, f r s sufere, deşt erau omorâ i în celeă ă ă ţ mai îngrozitoare cazne. Privind cu ochii imagina iei coroana ce-i aştepta în cer, în loc sţ ă simt torturile, sim eau dinainte fericirea de careă ţ credeau c vor avea parte dup moarte.ă ă

lat o pild de cum trebuie vorbit bolnavului:ă ă "Eu nici nu spun cuvinte de prisos, nici nu îng duiă altuia s spun . D-ta eşti neurastenic; dar eu ştiuă ă mai bine în ce- i st r ul. Suferi multţ ă ă (neurastenicilor le face pl cere s le spui că ă ă sufer ), îns o s te vindec m.ă ă ă ă

72Pune i în cap c trebue s ajungi la unţ ă ă

rezultat şi vei g si drumul necesar, ba chiar f ră ă ă s -l cau i, ceea ce este, recunosc, ciudat înă ţ aparen . Dac crezi c ai avea datoria s aduciţă ă ă ă pe cineva la şedin ele d-tale, vei g si - fii sigur -ţ ă cuvintele hot râtoare.ă

Cu cât practic mai mult cu atât îmi dau mai bine seama c nu trebuie for at nici m cară ţ ă ă

aten ia, încerc s imit natura observând-o. Unţ ă precept este cu atât mai bun, cu cât este mai simplu şi mai scurt. S nu cau i sa faci sugestiiă ţ diferite. "Din toate punctele de vedere, zi cu zi, sunt din ce în mai bine", este formula care r spunde la tot.ă

Cineva avea pumnul închis de doi ani, cu toate tratamentele aplicate. Doctorul X., a f cută pe acea persoan s -şi întind mâna deschisă ă ă ă imediat punîndu-i în cap ideea : Pot.

Pacientul nu trebuie niciodat plâns, chiară dac trebuie s -i recunoşti c sufer .ă ă ă ă Comp timirea i-ar face r u.ă ă

73întrebuin ez inten ionat expresii, nuţ ţ

ordinare, dar familiare: au mai mult putere.ă

Vorbeşte cu vocea ap sat şi joas ca ceiă ă ă deprinşi s fie asculta i.ă ţ

AUTOSUGESTIA

Afirm c vocea este aşa cum ne-o cultiv mă ă şi c trebuie s ne-o cultiv m. Cine îşi dă ă ă ă osteneala necesar poate s dobândeasc oă ă ă bun voce.ă

Cineva vrea s fac cutare lucru,ă ă darînchipuindu- şi c nu-i în stare, face tocmaiă opusul.

Ame eala este o pild izbitoare pentruţ ă aceast afirma ie. Cineva merge pe lâng oă ţ ă pr pastie f r s -şi dea seama: deodat îi vineă ă ă ă ă gândul c ar putea c dea; dac are nenorocul să ă ă ă se uite tocmai în acel moment în jos, este pierdut. Imaginea c derii i se face în spirit, seă simte atras de o for nev zut , care îl va atrageţă ă ă cu atât mai tare, cu cât face mai mari eforturi s -iă reziste; în aceeaşi clip cedeaz , se pr buşeşte.ă ă ă Aceasta este cauza celor mai multe, accidente de munte.

Ceea ce se întâmpl în domeniul fizic, seă întâmpl şi în acel moral; gândurile nes n toaseă ă ă sunt ca o prăpastie; ele determin c derea celuiă ă ce nu ştie s se susă trag lor.ă 74

Influen a spiritului asupra trupului este oţ realitate; şi voi ad uga, c este desigură ă

neasem nat mai mare decât se crede. Esteă imens , incalculabil . Câteodat o vedemă ă ă pricinuind paralizii, care pot s fie trec toare, dară ă care pot s dureze şi toat via a, dac împrejur riă ă ţ ă ă speciale nu vin s schimbe starea psihic aă ă bolnavului.

Nu vreau s spun c voin a nu-i o for ..ă ă ţ ţă Dinpotriv , este o mare putere; dar ea seă întoarce, mai totdeauna, împotriva noastr .ă Trebuie s te pui în aceast stare de spirit:ă ă "Doresc cutare lucru şi sunt pe cale de a-l ob ine", şi dac nu faci efort, vei reuşi.ţ ă

S repe i de 20 de ori diminea a şi seara:ă ţ ţ "Din toate punctele de vedere, în fiecare zi sunt tot mai bine". Este un remediu unic pentru toată lumea şi atât de simplu, atât de uşor! chiar prea simplu ! Nu-i aşa ? şi totuşi nimic nu-i mai important decât aceasta: Dac ai gânduri deă boal ai s fii bolnav; dac te gândeşti că ă ă ă vindecarea a început, a venit, ea se va produce.

AUTOSUGESTIA

Ceea ce opereaz schimbarea, nu-i speran a,ă ţ ci numai siguran a.ţ

75Este foarte uşor pentru p rin i s fac să ţ ă ă ă

dispar defectele copiilor şi s fie înlocuite cuă ă calit i. Pentru aceasta trebuie s le repeteăţ ă noaptea când dorm, în şoapt bine accentuat ,ă ă tot ceea ce doresc de la dânşii. P rin ii trebuie să ţ ă considere aceasta ca o datorie fa de copiii lor;ţă este o hran moral tot atât de necesar ca siă ă ă acea fizic , şi dup cum au grij s le deaă ă ă ă mâncare...

Lauda este un îndemn, dar nu când este nesocotit . Reproşul este şi el un îndemn, dară prea mult repetat, paralizeaz . Eu întrebuin eză ţ fraze care s nu jigneasc , con inând reproşul înă ă ţ ele. Astfel nimeni nu se simte jignit, fiindcă în elege c inten ia mea nu-i s fac imputare.ţ ă ţ ă Reproşurile şi le face omul singur; f cute de altul,ă sup r . Eu nu fac reproşuri, ci numai constat.ă ă

76DARE DE SEAM ASUPRA ŞEDIN ELOR DE LAĂ Ţ

EMILE COUÉ.(de D-na Emil Léon.)

Numele Coué face s vibreze oraşul întreg,ă deoarce din toate p turile sociale vin suferinzii laă el şi to i sunt primi i cu o egal bun voin , ceeaţ ţ ă ă ţă ce pentru mul i este o prim îmb rb tare. Darţ ă ă ă ceea ce este adânc mişc tor, este ieşirea de laă şedin e: oameni care au venit întuneca i, crispa iţ ţ ţ şi aproape duşm noşi, (sufeă reau !) pleac linişti i,ă ţ mul umi i, câteodat încânta i, (nu mai sufer ).ţ ţ ă ţ ă

Cu o bonomie surâz toare şi puternic , careă ă este secretul s u, d. ă Coué ine în mân oarecumţ ă inimile tuturor celor care vin s -l consulte. Rândă pe rând se adreseaz tuturor, dup cum urmează ă ă :

"Ei. bine ! Doamn , ce ne doare ?".ă

."Oh !, d-ta cau i prea mult pentru ce şiţ pentru c : ce- i pas de pricina durerii? C teă ţ ă ă doare, nu-i destul ?... Am s te înv cum s faciă ăţ ă s -i treac ".ă ă

AUTOSUGESTIA

"Şi d-ta Domnule,... plaga varicoas v d c - iă ă ă ţ merge mai bine. Bine, foarte bine, pentru două şedin e numai; te felicit pentru rezultatul ob inut.ţ ţ Dac urmeziă

77s - i faci autosugestia cum trebuie, în curând o să ţ ă fii vindecat... Zici c plaga are vârsta de zeceă ani ? Ei şi ? Ar putea fi şi de dou zeci de ani şi seă va vindeca tot aşa de bine".

"Dar, d-ta?..., N-ai ob inut nici o ameliorare.,ţ ştii de ce? Numai şi numai pentru c n-aiă încredere în d-ta. Când î i spun eu c mergi maiţ ă bine, nu-i aşa c te sim i mai bine ? De ce ?ă ţ Pentru c crezi în mine. Crede şi în d-ta şi veiă ob ine acelaşi rezultat"...ţ

"O, Doamn ! Nu-mi da i, v , rog, atâteaă ţ ă amănunte. C utând am nuntele le creezi şi ară ă trebui o list lung s înscriem toate suferin eleă ă ă ţ d-tale. în rezumat, la d-ta moralul este bolnav. Ei bine!, pune i-v în cap ideea c este pe cale deţ ă ă vindecare şi se va vindeca. Am s v înv cum.ă ă ăţ Este de o simplicitate evanghelic ".ă

"Ave i crize nervoase odat pe s pt mân ?ţ ă ă ă ă Bine. De azi înainte f când ceea ce am s vă ă ă spun, n-o s le mai ave i".ă ţ

"Ai un glaucom. Vindecare nu- i pot promite,ţ fiindc nu sunt sigur. Aceasta nu înseamn îns ,ă ă ă c nu s-ar putea s te vindeci; lucru pe care l-amă ă v zut la o d-n din Cholon-sur-Saâne şi la alta dină ă Toul"...

"Ei bine Domnişoar !, fiindc de când ai fostă ă

aici 78n-ai mai avut ziinicile d-tale crize nervoase, înseamn c te-ai vindecat. Totuşi mai revin-o dină ă când în când, ca s te ajut s r mâi pe calea ceaă ă ă bun "...ă

"Sugestia s nu fie o piedic pentruă ă continuarea obişnuitului d-tale tratament... în ce priveşte pata de pe ochi, se vindec cu încetul:ă opacitatea şi m rimea ei scad zilnic",ă

Unei persoane ce se plânge de oboseal :ă "Parc eu nu ! Sunt zile în care primireaă

AUTOSUGESTIA

bolnavilor m oboseşte mult; totuşi primesc şiă primesc toat ziua. Nici nu trebuie s te gândeştiă ă m car: "Fac de nevoie, ce s fac? N-am încotro!"ă ă Vei învinge oboseala".

(Explica ie: Admi ând ideea oboselii neţ ţ atragem oboseala; pe când ideea unei datorii de împlinit, ne d puterea necesar ; spiritul poate şiă ă trebuie s r mân st pânul bestiei).ă ă ă ă

"Pricina care te împedic s mergi, ori careă ă ar fi, trebuie s dispar cu încetul. Cunoşti zicala:ă ă Ajut -te şi Dumnezeu te va ajuta. S stai zilnic înă ă picioare 2 - 3 ceasuri sprijinit de cineva şi în loc s - i zici c şalele î i sunt prea slabe şi c nu po i,ă ţ ă ţ ă ţ s - i zici din potriv , c vei putea, c po i".ă ţ ă ă ă ţ

"Ceea ce- i spuneam este cu totul adev rat;ţ ă a fost destul s te gândeşti c nu- i mai este r uă ă ţ ă pentru ca r ulă

79s treac . S nu mai crezi dar c ar putea reveni,ă ă ă ă şi nici nu va reveni".

Tot ce gândim devine pentru noi adev r.ă Deci nu trebuie s ne permitem s gândim r u.ă ă ă

Gândeşte: "îmi trece!" şi î i va trece, dup cum înţ ă experien a prelimiţ nar gândeai c nu po iă ă ţ deschide pumnul - şi nu, puteai.

Cu cât î i spui mai mult; nu vreau, cu atâtţ acel lucru se întâmpl mai sigur. Trebuie s spui:ă ă Aşa este şi s-o gândeşti.

Punctul esen ial al metodei este: Ca s - i faciţ ă ţ sugestia trebuie s elimini cu totul voin a şt s nuă ţ ă te adresezi decât imagina iei. Astfel înl turi luptaţ ă între aceste dou for e, lupt din care voin a ară ţ ă ţ ieşi cu siguran învins .ţă ă

Afirmând c puterile î i cresc cu anii, ară ţ putea p rea paradoxal: totuşi lucrul esteă adev rat.ă

"D-ta, pentru diabet s urmezi mai departeă tratamentul, medical: sugestie î i fac cu pl cere,ţ ă dar vindecare nu pot s - i f g duiesc. Totuşi amă ţ ă ă v zut cazuri şi mai extraordinare: Sugestiaă f când s scad chiar ă ă ă albúmina din urin şi apoiă s dispar cu totul!"ă ă

AUTOSUGESTIA

80A voi şi a dori nu-i deloc acelaşi lucru.

Dup aceste observa ii, îndemnuri, sfaturi, d.ă ţ Coué roag pe to i s se aşeze comod şi să ţ ă ă închid ochii, apoi le adreseaz micul discurs,ă ă reprodus mai sus. şi în fine spune fiec ruia câteă ceva relativ la cazul s u special.ă

* Celui I la rând: "D-tale, Domnule, fie că durerile ce ai sunt artritice, fie c sunt de altă ă natur , î i spun c de ast zi înainte inconştientulă ţ ă ă d-tale va face el ceea ce este novoie ca aceste dureri s dispar cu încetul. Disp rând cauza,ă ă ă durerile vor sc dea pu in câte pu in, pân când,ă ţ ţ ă în scurt timp, nu vor mai fi decât o amintire".

* Celui de al ll-lea: "Stomacul d-tale func ioneaz r u, este cam dilatat. Ei bine, dupţ ă ă ă cum spuneam adineaori, începând din acest moment, func iile aparatţ ului d-tale digestiv se vor face din ce în ce mai bine; şi adaug: dilata ia vaţ sc dea cu încetul. Organismul d-tale va reda, înă chip progresiv, stomacului, elasticitatea şi puterile pierdute şi astfel îşi va relua forma lui ini ial , executând mai uşor mişc rile necesareţ ă ă trecerii alimentelor.

* Celui de al Ml-lea:,, Oricare ar fi leziunile din ficatul d-tale, organismul face el ceea ce trebuie pentru a le micşora zilnic tot mai mult; şi cu cât aceste leziuni se vor cicatriza, cu atât simptomele de care suferi vor sc dea mereuă pân la dispari ia total . Prin urmare, pune i înă ţ ă ţ

81cap c ficatul d-tale func ioneaz din ce în ce totă ţ ă mai normal, c nu mai produce o fiere acid , ciă ă tot mai alcalin , şi care se scurge în intestin aşaă cum trebuie pentru o bun digestie".ă

* ..."B ie aşule, ascult şi în elege-m bine:ă ţ ă ţ ă Ori de câte ori vei sim i c - i mai vine vre-o astfelţ ă ţ de criz , vei auzi vocea mea care- i va spuneă ţ repede ca fulgerul, chiar în acea clip : Nu, nu, nuă scumpul meu, n-ai s ai criz ! şi criza va trece,ă ă f r s te fi apucat".ă ă ă

* ..."Zici c ai o hernie? Ei bine, ea se poateă vindeca, ea trebuie s se vindece. Inconştientul d-ătale va face în aşa chip ca ruptura ce ai în peritoneu s se cicaă trizeze pu in câte pu in.ţ ţ Gaura va deveni în fiecare zi tot mai mic pân seă ă va închide şi nu vei mai avea hernie".

AUTOSUGESTIA

*... .: "Boala d-tale de ochi este vindecabil şiă î iţspun c , începând de azi leziunile încep s seă ă vindece, şi pe m sur ce vindecarea va progresa,ă ă ochii d-tale vor vedea mai departe şi mai limpede".

*... .: "Sângele d-tale devine în fiecare zi tot maibogat, tot mai roşu, tot mai viu, rec p tând zilnică ă calit ile sângelui unei persoane cu totulăţ s n toas . în aceste condi ii anemia va disp reaă ă ă ţ ă şi cu ea tot alaiul ei de suferin e şi de sc deri".ţ ă

82*....."Dup cum i-am explicat, cum vei sim iă ţ ţ

c - iă ţrevin durerile, spune i imediat, imediat: Trece,ţ trece, trece..., spune- i repede ca un foc de baraj.ţ Trebuie s înve i cum s - i faci autosugestia şiă ţ ă ţ dup mai mite lec ii n-ai s mai ai nevoie deă ţ ă mine; afar de cazul, bineân eă ţ les, c vei crede că ă mai ai nevoie".

* ... "Cu d-ta au reuşit foarte bine experien ele preţ merg toare. Dac totuşi nu po iă ă ţ

dormi, este pentru c faci eforturi. Ar fi destul s -ă ăi spui: Adorm, îmi vine, somn, adorm... monotonţ

ca un zumzet de albin . Dac procedeul nu- iă ă ţ reuşeşte, este sigur c -l întrebuin ezi r u"...ă ţ ă

* ... "Tot ceea ce vine cuiva la date fixe, şi-a dat singur, artificial. Era o vreme când toate cucoanele aveau nevricale la zi fix , pentru c înă ă copil rie auzeau în cas : m tuşa G., vara D.,ă ă ă sufer de nevricale, Copila îşi f cea reauaă ă autosugestie c va avea şi ea nevricale când va fiă mare".

* ... "A spune: De-ar da D-zeu s n-amă migren , înseamn am s am migren .".ă ă ă ă

* ... "Eşti constipât pentru c te gândeşti că ă

eşti; 83AUTOSUGESTIAdac ai gândi c nu eşti şi c n-ai de ce s fii, n-aiă ă ă ă fi".

AUTOSUGESTIA

* ..: "Temerile şi fobiile d-tale copil reştiă trebuie s dispar ; ai doar în d-ta instrumentul deă ă vindecare. Nimeni pe lume nu poate s aibă ă influen asupra d- tale, decât cu consim mântulţă ţă d-tale".

S nu vii data viitoare s -mi spui c nu mergiă ă ă mai bine; trebuie s - i fie mai bine. şi apoi, s nuă ţ ă întrebuin ezi voin a; s nu pronun i vorba: vreau;ţ ţ ă ţ i-o interzţ ic, dac -mi pot lua libertatea s - iă ă ţ

interzic ceva".

*... : "Dac i-ai frânt un os, du-te repede laă ţ spital. Sugestia nu drege oase; ea îns ,ă influen eaz func ionarea organismului, careţ ă ţ des vârşeşte lucrarea chirurgului"...ă

*..: "P zeşti regimul pentru albumin ?ă ă- Nu-mi place laptele !- Ei bine!, închipuie- i, cu sinceritate I c - iţ ă ţ

place".

*... : "Vii pentru a treia oar pentruă mânc rime de piele; pune- i bine în cap c nu- iă ţ ă ţ vor mai reveni niciodat . Dac i-e team de ele,ă ă ţ ă se vor n pusti asupra d-tale ... şi mai vin-o pe aiciă

din când în când, ca s te sus in pe calea ceaă ţ bun ".ă

84* ... : "Tr ind "Metoda", n-ai nevoie s teă ă

oboseşti f când tot felul de eforturi"...ă

* ..: "Bomboanele pe care le ai în mân , î iă ţ vor linişti bronşita; dar sugestia va face s - iă ţ dispar mai repede leziunile bronhiilor".ă

* ... : "Urmeaz în totul, ce i-a prescris;ă ţ medicul: dar f - i în acelaşi timp şi o bună ţ ă sugestie: Una ajut pe cealalt ".ă ă

* ... "Oricare ar fi pricina durerilor d-tale de cap, organismul face aşa fel ca s le înl tureă ă progresiv; şi, bineân eles, pe m sura dispari ieiţ ă ţ lor, vei constata c , vor fi din ce în ce şi mai pu ină ţ violente, pân când nu le vei mai avea deloc".ă

"Dealtfel sim i - nu-i aşa ? - c de câte ori î iţ ă ţ trec mâna pe frunte, î i iau şi o parte din dureri.ţ Iar mai pe urm , când ai s deschizi ochii, veiă ă vedea c n-o s te mai doar deloc".ă ă ă

AUTOSUGESTIA

* ..: Pacientul: Când este cald mă în buş. ă Coué: Ai fost la medic?Pacientul: La zece. To i spun c este cevaţ ă

nervos, dar eu suf r.ăCoué: Da. Eşti nervos; îns o s te ajut m să ă ă ă

faci s - i treac "".ă ţ ă85

Dup ce a terminat cu fiecare, Coue le cereă s deschid ochii şi adaug : A i auzit sfaturile ceă ă ă ţ v-am dat. Ei bine, ca s se transforme în cevaă real, iat ce trebuie s face i: în fiecare dimineaă ă ţ ţă în clipa deştept rii, şi în fiecare sear când vre iă ă ţ s adormi i, închide i ochii, şi f r a c uta s , vă ţ ţ ă ă ă ă ă fixa i aten ia, s v spune i, destul de tare ca sţ ţ ă ă ţ ă v auzi i vorba şi num rând pe o sfoar cuă ţ ă ă dou zeci de noduri, s v spune i aceast fraz :ă ă ă ţ ă ă "Din toate punctele de vedere, în fiecare zi, sunt tot mai bine". Cuvintele "din toate punctele de vedere trebuie" fac inutil orice autosugestieă particular . Aceast autoă ă sugestie generală trebuie f cut în chip simplu, copil resc, şi cât seă ă ă poate de mecanic, adic f r nici un efort. Cuă ă ă acest procedeu o facem s p trund în chipă ă ă mecanic, prin urechi, in inconştient, unde odată intrat regleaz şi activeaz ac iunea acestuia".ă ă ă ţ

"Aceast metod trebuie urmat toat via a,ă ă ă ă ţ fiind un tratament şi curativ şi preventiv"

"Dac în cursul zilei sau noaptea, sim i oă ţ durere fizic sau moral , s - i afirmi singur, că ă ă ţ ă întrucât depinde de conştiin a, de gândul d-tale,ţ n-ai s -i adaugi nimic, ba înc o s o faci să ă ă ă dispar . Dup ce ai luat aceast atitudineă ă ă mental , s te izolezi pe cât posibil, s închiziă ă ă ochii, şi tot trecându- i mâna pe frunte dac -iţ ă vorba de ceva moral, sau pe partea dureroasă dac este ceva fizic, s repe i, cât de repede, dină ă ţ buze, încet dar s te auzi, acest cuvânt: "trece,ă trece trebuie", etc. Cu pu in deprindere şi cuţ ă încredere oarb sau adânc în elegă ţ ătoare, ajungi s faci s dispar durerea în 20 - 25 deă ă ă

86secunde. Reâncepi ori de câte ori sim i nevoia".ţ

Coue mai adaug ; "Dac pân acum când nuă ă ă ştia i cele ce a i înv at aici, era explicabil s vţ ţ ăţ ă ă face i autoţ sugestii inconştiente rele, de acum înainte acest lucru nu trebuie s vi-l mai ierta i, şiă ţ dac totuşi vi se mai întâmpl , s nu da i vinaă ă ă ţ decât pe D-v. şi b tându-v în piept s spune iă ă ă ţ "mea culpa, mea maxima culpa".

AUTOSUGESTIA

87COU£ LA PARIS ÎN OCTOMBRIE 1918 Şl ÎN APRILIE

1920.

(însemn ri de d-na E. Leoti)ă

L sând la o parte numeroşii bolnavi de totă felul care au v zut durerile lor sc zând şi chiară ă disp rând sub influen a binef c toarei ac iuni aă ţ ă ă ţ lui Coue, vom cita numai câteva înv minteăţă formulate de el în acest oraş, cu diferite ocazii.

întrebare: De ce eu cu toat credin a şiă ţ rug ciunile c tre Dumnezeu şi cu toate c practică ă ă metoda D-v., nu ob in rezultate mai bune?ţ

Cou6: Pentru c , probabil, în adâncul d-taleă mai st o inconştient îndoial , sau pentru că ă ă ă practici metoda cu efort. Ori, nu uita c efortulă vine de la voin şi când voin a este în joc,ţă ţ imagina ia intr şi ea; dar mult mai degrab înţ ă ă sens opus, de unde urmeaz c ajungi laă ă rezultatul tocmai contrar celui c utat.ăîntrebare:: Ce s facem când ceva ne plictiseşte ?ă

Coue: S ne repet m imediat: "Nu, nu, aceastaă ă nu m plictiseşte; de loc, absolut de loc, ba chiară îmi este pl cut". Adic s ne înc p ân m, s neă ă ă ă ăţ ă ă îndemn m în direc ia cea bun , în loc s ne d mă ţ ă ă ă

drumul pe cea rea. întrebare: Experien eleţ preliminare mai sunt nece-

88sare când s-ar amesteca un fel de orgoliu care îndeamn s le respingi ?ă ă

Cou6: Nu sunt niciodat Indispensabile, ciă sunt numai de foarte mare folos; c ci, cu toate caă unora li s- ar putea p rea jocuri copil reşti, sunt,ă ă dinpotriv , foarte serioase, fiindc dovedescă ă aceste trei lucruri:

1. C orice idee pe care o avem în spirită devine adev r, realitate pentru noi şi are tendin aă ţ s se transă forme în act.

2. C dac este conflict între imagina ie şiă ă ţ voin cea dintâi triumf totdeauna, şi deci seţă ă întâmpl tocmai contrariul de cum ne-am dorit.ă

3. C este uşor s ne punem în spirit, f ră ă ă ă efort, ideea ce dorim s avem, fiindc putemă ă gândi succesiv nu pot, şi îndat , pot.ă

Experien ele preliminare nu trebuieţ încercate de nimeni singur, acas , fiindc s-ară ă putea - împrejur rile şi condi iile nefiind toate şiă ţ bine observate - s nu reuşeasc şi atunciă ă încrederea este zdruncinat .ă

Întrebare: Cum s nu te gândeşti la durereă când suferi ?

Coue: S nu- i fie team de a gândi laă ţ ă durerea ce te chinuieşte; dimpotriv , trebuie să ă te ocupi de ea, îns numai pentru a-i spune: "Nu-ămi este fric de tine" Dac un câine se repedeă ă

AUTOSUGESTIA

l trând la d-ta, priveşte-l drept în ochi, şi nu te vaă muşca; dar dac î i va fi team de el, dac îiă ţ ă ă întorci spatele, îndat î i înfige col ii.ă ţ ţ

intrebare:Dar dac vreau s plec ?ă ăCoue: Pleac , privindu-l.ăfntrebare:Cum s realiz m ce dorim ?ă ăCou6: Repetând mereu ceea ce doreşti, de

pild :ă

89"câştig încredere în mine" şi o câştigi; "memoria mea se îmbun t eşte" şi se va îmbun t i;ă ăţ ă ăţ "devin cu totul st pân pe mine" şi devii. Dacă ă îns î i spui contrariul, contrariul se realizeaz .ă ţ ă

Ceea ce- i spui cu statornicie şi foarteţ repede, se produce (bineân eles în limita celorţ rezonabile).

Întrebare: Din punct de vedere religios g sesc nedemn din partea Atotputernicului să ă fac sa depind supunerea noastr la voin a Luiă ă ă ţ de ceece numi i o dibţ ăcie mecanic : autosugestiaă conştient .ă

Coué: Vrând nevrând, imagina ia ne dominţ ă voin a când este cu ea în conflict.ţ

Putem îndrepta imagina ia pe calea ceaţ buna arătat de judecat , întrebuin înd în chipă ă ţ conştient procedeul mecanic pe care îl

întrebuin m inconştient penţă tru a apuca adeseori calea cea rea.

Autosugestia conştient are puterea s neă ă elibereze de piedicile ce singuri ne f urim şi careă pot fi o perdea între Dumnezeu şi noi...

întrebare.Ce trebuie f cut pentru aă determina pe cineva care sufer s -şi facă ă ă binef c toarele autosuă ă gestii ?

Coué: S nu st ruieşti, s nu cau i s faciă ă ă ţ ă moral . S -i aminteşti numai - dar mereu - că ă ă autosugestia f cut cu încredere duce laă ă rezultatul urm rit.ă

întrebare: Cum s - i explici, şi cum să ţ ă explici" altora, c repetarea aceloraşi vorbe:ă "adorm"... "trece".., etc., pot avea vreun efect şi înc atât de puternic şi durabil.ă

Coué: Repetarea aceloraşi vorbe sileşte s leă gândeşti, şi când le gândeşti, ele devin adev ră pentru

90acela ce le gândeşte, şi atunci se înf ptuiesc.ă

întrebare:Cum s - i p strezi o l untrică ţ ă ă ă st pânire ? ă Coue: Ca s fii st pân pe tine esteă ă destul s o gândeşti; şi ca s gândeşti această ă ă

idee trebuie s i-o repe i mereu, dar f r efort...ă ţ ţ ă ă Fizicul se st pâneşte tot aşa ca şi moralul.ă

AUTOSUGESTIA

Un altul afirm : Când nu- i faci datoria esteă ţ drept s fii neliniştit sau trist; deci autosugestiaă nu trebuie s împedice o suferin dreapt .ă ţă ă

Couâ: (foarte serios şi hot rât); Desigur, f ră ă ă îndoial , n-ar trebui s fie aşa... dar aşa este.ă ă

întrebare: Pentru ce acest bolnav acum vindecat avea mereu crize grozave ?

Cou6: îşi aştepta crizele şi le aştepta cu fric .., deci le provoca. Dac acest bolnav îşiă ă pune temeinic în suflet c nu va mai avea crize,ă nu le va mai avea; dac îns va gândi c le vaă ă ă avea, le va avea!...

întrebare: întru cât metoda D-v. este diferit deă altele ?

Coue: Deoarece eu spun c nu voin a ne conă ţ -duce, ci imagina ia.ţ

întrebare: Vre i s -mi face i un rezumat alţ ă ţ "Metodei" pentru d-na R., care se ocup de oă important oper de binefacere ?ă ă

Coue: Spre deosebire de ceea ce se spune, nu voin a ne ac ioneaz , ci imagina ia (aspect alţ ţ ă ţ inconştientului). Dac se întâmpl câteodat să ă ă ă facem ceea ce voim, este numai pentru c înă acelaşi timp gândim c putem. în cazul contrar,ă lucr m exact invers de cum am vrea.ă

Trebuie s c ut m s ne conducem imagina ia,ă ă ă ă ţ91

deoarece ea ne conduce; în chipul acesta ajungem s fim cu uşurin st pâni atât pe fiziculă ţă ă cât şi pe moralul nostru.

Cum se atinge acest rezultat? Practicând autosugestia conştient .ă

Autosugestia conştient se întemeiaz peă ă acest principiu: Orice idee avem în spirit devine pentru noi adev rat şi are tendin a s seă ă ţ ă înf ptuiasc .ă ă

Prin urmare, dac doreşti ceva - bineân elesă ţ rezonabil - îl vei ob ine dup un timp mai multţ ă sau mai pu in lung, repetându- i mereu c acelţ ţ ă ceva se preg teşte, vine, se înf ptueişte. Astfelă ă câştigi o calitate sau pierzi o meteahn , fizic sauă ă moral , întocmai cum ai dorit.ă

Şi totul se cuprinde în forniula generat :ă"Din toate punctele de vedere, sunt tot mai

bine".întrebare: Dar acei trişti,... acei chinui i deţ

dureri ?Cou& Cât vreme ai s gândeşti: sunt trist,ă ă

n-ai s po i fi vesel. Dar pentru a gândi cevaă ţ anumit, este destul s gândeşti, f r efort:ă ă ă gândesc acest ceva, îns şi duă rerea, oricât de violent , scade, dispare prin acelaşi proă cedeu.

AUTOSUGESTIA

Soseşte unul, gîrbov, târându-se cu greu, sprijinit în dou be e, cu înf işarea trist ...ă ţ ăţ ă

Coue dup ce îi pune câteva întreb ri,ă ă adaug : Cu toate c reumatismele d-tale auă ă vârsta de 32 de ani, n-avea grij , nu vor maiă d inui mult.ă

Apoi, dup ce-l supune unora din aceleă experien e preliminare, îi spune: închide ochii şiţ repet repede,ă

92foarte repede : îmi trece, îmi trece.., (în acelaşi timp Coué, timp de vreo jum tate de minut, îşiă trecea tot atât de repiede mâna pe genunchii pacientului), şi imediat, cu energie: Ei, acum nu te mai doare ! Scoal şi mergi ! (Bolnavul merge) -ă Mai repede ! mai iute !, şi mai iute ! (Bolnavul merge repede) - Iar acum pentru c mergi aşa deă bine, ai s alergi. Alearg !, alearg Domnule !ă ă ă (Bolnavul alearg , vesel, întinerit, spre marea luiă mirare şi a numeroasei asisten e).ţ

Lucrul acesta s-a petrecut la Paris, în şedin a de la 27 Aprilie 1920, în clinicaţ

d-ruiui Bériilon.

O doamn din asisten declar : So ul meuă ţă ă ţ de mul i ani suferea de astm în aşa grad, c seţ ă aştepta la deznod mântul fatal. Medicul curant l-aă

p r sit spunând c nu mai are ce-i face. Dup oă ă ă ă singur vizit ă ă la d. Coué a fost vindecat aproape radical.

Se ridic o Doamn şi mul umeşte lui Coue înă ă ţ termeni mişc tori. Medicul s u, care oă ă întov r şea, explic asisten ei c întrebuin ândă ă ă ţ ă ţ toate tratamentele obişnuite n-a putut nici m cară s -i amelioreze o anemie cerebral de careă ă suferea de mult. Boala totuşi a disp rut ca prină minune cu ajutorul autosugestiei conştiente.

Din diferite p r i ale s lii izbucnescă ţ ă manifesta ii de recunoştin din parteaţ ţă persoanelor care au fost vindecate de Coué.

93Un medic: Arma vindec rii este autosugestia.ă

Coue este un geniu.O doamn în vârst : Este foarte pl cut cândă ă ă

eşti b trân şi şubred s te sim i înviorat dup oă ă ţ ă lung stare de total şi general indispozi ie.ă ă ă ţ Lucrul s-a întâmplat cu mine şi rezultatul e trainic, d inuieşte de mult şi îl datorescă "Metodei".

AUTOSUGESTIA

Coue afirm şi repet c fiecare se vindecă ă ă ă singur, ad ugând la orice ocazie: "N-am nici ună fluid... nici un fel de vraj ...; N-am vindecat peă nimeni niciodat ... Discipolii mei ajung la aceleaşiă rezultate ca şi mine... Bolnavii se vindecă singuri".

Şi în parte este adev rat; deoarece, maiă târziu, când vocea cald a lui Couâ se va stinge,ă pre ioasa lui Metod , oper nemuritoare, vaţ ă ă continua s mângîie şi s vindece, tot mai mult,ă ă tot mai bine, fiindc formulele ei simple vor fi totă mai adânc în elese...ţ

"Sunt tot mai bine!""Trece!!"

94

MINUNEA.

(Extras din "Renaissance politique, littéraire et

artistique" 18 Déc. 1920).

Omagiu lui E. Coué.

în Septembrie 1920 am deschis pentru întâia oar cartea ă lui Ch. Baudouin, profesor ta institutul J. J. Rousseau din Geneva. Aceast lucrare seă numeşte "Sugestie şi Autosugestie" şi este închinat lui "Emile ă Coué în semn de adâncă recunoştin ".ţă

Cartea con ine expunerea unei m re e opereţ ă ţ umanitare, rezemat pe o teorie ce ar puteaă p rea copil reasc , atât de mult este laă ă ă îndemâna oricui. Dar dac fiecare ar practica-o,ă ar declanşa cel mai mare bine pentru înteaga omenire.

Sunt mai mult de dou zeci de ani de cândă Emile Coué, fost discipol al lui Liébeault; p rinteleă doctrinei sugestiei, se ocup de aceast doctrină ă ă şi în special cu propaganda pentru autosugestia conştient .ă

La începutul veacului Coué îşi ajunge scopul cercet rilor precizeaz puterea imens şiă ă ă general a autosugestiei. Dup nenum rateă ă ă

AUTOSUGESTIA

experien e asupra multor mii de persoane, aţ reuşit s arate ac iunea subă ţ conştientului în cazuri organice. Lucru nou, şi marele merit al acestui savant atât de modest este de a fi g sit leaculă unor suferin e.ţ

95EDUCA IA AŞA CUM AR TREBUI S FIEŢ Ă

Lucrul ar p rea poate paradoxal, dară educa ia copilului trebuie s înceap înainte deţ ă ă naşterea lui. într- adev r, dac o femeie, care aă ă conceput de câteva s pă t mâni, îşi face în spirită imaginea fizic şi moral a copilului ce va naşte,ă ă cu sexul şi cu însuşirile ce doreşte s aib , şi esteă ă în stare s între in aceast imagine cu încredereă ţ ă ă şi st ruin tot timpul sarcinii, atunci esteă ţă probabil c copilul va corespunde acelei imaginiă mentale.

Femeile Spartane nu f ceau decât copiiă voinici, care ajungeau r zboinici straşnici, fiindcă ă erau st pânite exclusiv de speran şi deă ţă siguran c vor da rii astţă ă ţă fel de oameni. în acelaşi timp, la Atena, femeile aveau copii intelectuali.

Copilul odat n scut trebuie crescut subă ă influen a unor bune sugestii, pe care el s leţ ă transforme în autosugestii, şi care mai târziu îi vor determina purtarea în via . Nu trebuieţă

pierdut din vedere c toate cuvintele şi toateă actele noastre nu-s decât rezultatul unor autosug-estii pricinuite în ceJe mai multe cazuri, de actele şi vorbele v zute şi auzite la al ii.ă ţ

Ce trebuie s fac p rin ii şi profesorii pentruă ă ă ţ a

96evita autosugestiile rele şi s provoace în copiiiă lor pe cele bune? S fie mereu cu ei într-o bună ă dispozi ie sufleteasc şi s vorbeasc blând, darţ ă ă ă hot rât. Astfel îi facem s asculte, f r ca s aibeă ă ă ă ă m car tenta ia s reziste,ă ţ ă

Mai ales, s nu fie brutaliza i, fiindc li s-ară ţ ă putea determina autosugestia de fric şi chiară dublate de ur .ă

în fa a lor s nu fie nimeni vorbit de r u,ţ ă ă lucru obişnuit. în chip fatal, copiii vor c lca peă aceste urme, ceea ce mai târziu poate fi izvor de adev rate caă tastrofe.

S trezim în ei dorin a de-a cunoaşte naturaă ţ şi s - i interes m dându-le l muriri limpezi, într-oă ă ă form vesel şi amical . Prin urmare, s li seă ă ă ă r spund cu bună ă ăvoin şi niciodat în felulţă ă acesta: Las -m , m plică ă ă tiseşti, vei afla mar târziu.

Sub nici un motiv s nu se spun unui copil:ă ă Eşti un leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost,

AUTOSUGESTIA

etc., fiindc aceasta creeaz în el cusurul ce i seă ă reproşeaz .ă

Dac un copil este leneş şi nu face decâtă teme rele, trebuie s -i spui într-o zi: "Ah I, ast ziă ă este mult mai bine, bravo dragul meu"; şi chiar dac n-ar fi deloc aşa. Copilul m gulit de lauda cuă ă care nu-i deprins, va lucra mai bine şi încetul cu încetul, datorit încuraj rilor bine chibzuite, se vaă ă îndrepta.

S evita i de a vorbi fa de copii despreă ţ ţă boal , fiindc aceasta poate aduce boala. S -iă ă ă înv a i c starea normal este s n tatea, căţ ţ ă ă ă ă ă boala este o anomalie, un fel de dec dere ceă poate fi evitat tr ind cumpă ă ătat şi cu rost.

S nu facem s se nasc în ei defecteă ă ă deprinzîn-

97du-i s se team , ba de frig, ba de ploaie, ba deă ă vânt, etc.; omul este doar f cut ca s le suporte,ă ă toate, f r primejdie, f r s sufere şi f r s seă ă ă ă ă ă ă ă plâng .ă

S nu speriem copiii cu idei de strigoi, mamaă p durii, lup, etc., deoarece s-ar putea s r mână ă ă ă fricoşi.

Prin urmare, aceia care nu-şi cresc singuri copiii, trebuie s aleag bine persoanele c rora îiă ă ă încred in eaz . Nu-i destul ca guvernanta sţ ă ă

iubeasc copiii, mai trebuie s aib şi calit ile ceă ă ă ăţ dorim copiilor noştri.

S trezim în ei dragostea de munc şi deă ă învăţătur uşurându-le eforturile, dându-leă explica ii, pe cât posibil, într-o form atât deţ ă distractiv , încât s doă ă reasc ora lec iei.ă ţ

S li se bage în cap, mai ales, c munca esteă ă indispensabil omului, c acel om ce nu lucrează ă ă este nefolositor, c orice munc procur oă ă ă satisfac ie adânc şi s n toas ; pe când leneaţ ă ă ă ă naşte plictiseala, neurastenia, dezgustul de viaţă şi conduce la destr b lare şi chiar la crim , peă ă ă aceia care n-au avere ca s -şi satisă fac poftele.ă

Copiii s fie înv a i a fi totdeauna politicoşiă ăţ ţ fa de toat lumea, s respecte b trâne ea, sţă ă ă ă ţ ă nu râd de defectele nim nui. S fie deprinşi aă ă ă iubi omenirea, a ajuta pe cel nevoiaş, a gândi mai mult la al ii decât la ei înşişi. în sfârşit, s fieţ ă f cu i s în eleag , c în chipul acesta se ob ine oă ţ ă ţ ă ă ţ mul umire l untric pe care egoistul o caut , darţ ă ă ă n-o g seşte.ă

S le dezvolt m încrederea în ei, înv îndu-iă ă ăţ c înainte de a face un lucru trebuie s -lă ă cânt reasc bine; iar c dup ce au chibzuit,ă ă ă ă hot rârea trebuie luat repede şi c nu va maiă ă ă putea fi schimbat , decât dacă ă

98

AUTOSUGESTIA

se prezint dovada sigur c socoteala a fostă ă ă greşit .ă

Copiilor trebuie explicat, mai ales, c fiecareă trebuie s porneasc în via cu ideea precis ,ă ă ţă ă hot rât , c va reuşi şi c sub influen a acesteiă ă ă ă ţ credin e va reuşi cu siguran . Va reuşi, nu însţ ţă ă aşteptând pasiv evenimentele, ci f când ceea ceă trebuie, dup îndemnul credă in ei în reuşit . Astfelţ ă va şti s profite de ocazii şi chiar de unica ocazieă ce s-ar prezenta; ba înc , va şti s provoace, şiă ă chiar în mod inconştient, naşterea ocaziilor potrivite. Dup cum cel care nu crede în succes,ă îşi atrage, în chip inconştient, împrejur rileă nefavorabile planurilor lui. Dar înainte de toate, p rin ii şi profesorii trebuie s dea pild . Copilulă ţ ă ă este foarte sugestibil. Tot ceea ce vede f cându-ăse, face şi el; deci trebuie s i se dea numaiă exemple bune.

îndat ce copilul a început s vorbească ă ă bine, trebuie înv at s repete, seara şi diminea aăţ ă ţ formula : "Din toate punctele de vedere în fiecare zi sunt tot mai bine". Aceast practic între ine oă ă ţ excelent s n tate fizic şi moral .ă ă ă ă ă

Pentru a dezvolta în copil calit i şi a face s -ăţ ăi dispar defectele, este foarte folositor s i seă ă fac noaptea sugestii în chipul ar tat mai sus. înă ă sfârşit, ar fi de dorit s se fac copiilor sugestie înă ă

fiecare diminea . Dup ce ii se spune s închidţă ă ă ă ochii şi s stea linişti i, li se ine acest mic discursă ţ ţ : "Scumpi prieteni, aştept de la voi s fi iă ţ totdeauna politicoşi cu toat lumea şi ascult toriă ă fa de p rin i şi profesori, primind poruncile şiţă ă ţ observa iile lor f r nemul umire. Nu ve i maiţ ă ă ţ ţ socoti de ast zi înainte c observa iile suntă ă ţ plictisitoare, ci ve i în elege c sunt spre bineleţ ţ ă vostru, şi astfel ve i iubi cu atât mai mult peţ

99aceia ce vi le fac".

"Ve i avea dragoste de munc , deocamdatţ ă ă de studii şi mai ales de acelea care nu v pl ceauă ă pân acum. Prin urmare, în clas , ve i da toată ă ţ ă aten ia voasţ tr numai la lec ie, f r s b ga i înă ţ ă ă ă ă ţ seam prostiile camarazilor".ă

"în aceste condi ii, fiind inteligen i, c ciţ ţ ă sunte i inteligen i, ve i pricepe uşor şi ve i ineţ ţ ţ ţ ţ minte tot atât de uşor. Cele ce ve i înv a se vorţ ăţ înmagazina în memoria voastr şi vor r mâneă ă veşnic acolo, de unde cu uşurin le ve i scoate laţă ţ nevoie".

"Deasemenea, când v ve i face singuriă ţ lec iile, aten ia voastr va fi toat numai la lucrulţ ţ ă ă ce face i; astţ fel îl ve i îndeplini bine, asigurându-ţv note bune".ă

AUTOSUGESTIA

Aceste sfaturi date cu socoteal vor contribuiă mult la dezvoltarea calit ilor fizice şi morale aleăţ copiilor.

E. Cou6

Not . -ă în flecare zi primesc scrisori de la persoane care, descriin- du-mi pe larg suferin eleţ lor, m întreab ce trebuie s fac .ă ă ă ă

Aceste scrisori sunt de prisos.Metoda mea fiind general şi prin urmareă

adresându-se la tot, n-am ce sfaturi particulare să dau în nici un fel de caz.

Singurul lucru de f cut este - urmândă totodat tratamentul prescris de medică -practicarea riguros exact şi minu ios aţ instruc iunilor date aici. Bine urmate, se ob ineţ ţ tot ceea ce este omeneşte posibil de ob inut.ţ

Trebuie s adaug, câ nici eu nu ştiu până ă unde se întind limitele posibilit ilor.ăţ

Copiilor, repet, este bine s li se facă ă sugestie în timpul somnului, în chipul ar tat înă aceast broşur .ă ă

Fie binecuvântat memoria lui Cou6!ă Înv îndu-ne s punem libera şi atotputernicaăţ ă imagina ie în locul efortului ivit, întotdeaunaţ supus hot rârilor ascunse ale subconştientului,ă Coue n-a f cut nimic mai pu in, de cât s neă ţ ă adapteze legilor fundamentale ale firii

100de care ne-am îndep rtat şi s ne deschidă ă ă

por ile Naturii fecunde.ţAlphonse de Chîteaubriant

Acela care se teme de boal , face s nască ă ă în el principiile bolii şi printr-o secret lege deă atrac ie cade victima ei... Cel care crede cu t rieţ ă în vindecare, care se gândeşte la ziua de mâine ca mai bun , acela se vindec , deoareceă ă provoac în organismul lui un processus deă vindecare prin energia gândirii, ce determin celă mai ascuns schimb molecular din corpul omenesc.

E. Peters

Formula "trece, trece..,", va fi la ad post deă interpret ri false, când va fi bine în eleas .ă ţ ă în elesul ascuns sub extraordinara ei simţ plicitate este c goneşte gândurile opuse care neă paralizeaz : şi mai înseamn c ne pune sufletulă ă ă în stare s fac s intre în ac iă ă ă ţ une agen ii pozitivi,ţ stânjeni i de durere când ne l s m copleşi i deţ ă ă ţ ea.

D-r Keim medic neurolog.

AUTOSUGESTIA

101