7/23/2019 13 Fiziologia Aparatului Olfactiv

http://slidepdf.com/reader/full/13-fiziologia-aparatului-olfactiv 1/4

Fi  ziologia aparatului olfactiv 

Fiecare celulă receptoare este sensibilă la un singur miros. Cea mai nouă teorie este cea a spectroscopiei: când o substanţă

odorantă se fxează pe receptor se produce o vibraţie electronică cu

depolarizarea celulei.Fiecare celulă receptoare intră în rezonanţă la un anumit miros, aşadar

oamenii pot percepe până la !!!! de mirosuri. "a senzaţiile produse de

stimulii ol#activi se adaugă senzaţii

$timulul odorant se cuplează cu moleculele receptoare de membrană

şi activează o proteină % membranară, aceasta activează #ormarea &'(

ciclic care desc)ide canale ionice de mebrană *+ în citoplasmă pătrunde aşi Ca *+ depolarizarea celulei.

Creşterea concentraţiei calciului în citoplasmă desc)ide canalele de Cl

ast#el ca clorul părăseşte celula şi contribuie la realizarea potenţialului de

receptor.Prag olfactiv  reprezintă cea mai mică cantitate de substanţă

odorantă care produce senzaţii ol#active. -epinde de $ubstanţe pot f slab mirositoare sau puternic mirositoare/

Senzaţia olfactivă depinde de:

. Interacţiunea dintre stimulii olfactivi0. Factori interni1. Factori externi

1. Interacţiunea dintre stimulii olfactivia. Percepţia simultană: toate componentele unui amestec de substanţe

odorante sunt percepute ca un singur miros.b.  Amestec sunt percepute simultan toate componentele unui amestec.c. Supresie: o componentă cu miros puternic suprimă cu miros mai slab.d. Compensare: componentele unui amestec îşi suprimă reciproc

intensitatea senzaţilor ol#active produse.2. Factori interni:

a.  Vârsta: sensibilitatea ol#activă e maximă la 0! ani, după scade

progresiv.

7/23/2019 13 Fiziologia Aparatului Olfactiv

http://slidepdf.com/reader/full/13-fiziologia-aparatului-olfactiv 2/4

b.  Constelaţia pulmonară: #emeile au un simţ al mirosului mai dezvoltat

decât bărbaţii. mai ales în timpul ovulaţiei, sarcinii, deoarece

concentraţia de estrogeni e mai mare/.c.  Starea de nutriţie: malnutriţia #ace ca simţul mirosului să îşi scadă

acuitatea.3. Factori externi:

a.  Lumina: creşte intensitatea senzaţiei ol#activeb.  Temperatura optimă e între 12*13 °C.c.  Umiditatea creşte intensitatea senzaţiei ol#active.

daptarea simţului olfactiv

4eceptorii ol#activi sunt receptori fazici, adică se adaptează rapid.

 5ipuri:

•  Adaptare omogenă: dacă stimulul se păstrează, intensitatea senzaţiei

ol#active scade.•  Adaptare heterogenă: scade intensitatea senzaţiei ol#active şi pentru

alţi stimuli ol#activi.!olurile analizatorului

. 6dentifcarea )ranei70. Caracterizează substanţele din mediu71. 6n8uenţarea stării psi)ice.

Vorbirea(roducerea vocii este rezultatul a 1 procese:

. Fonaţia este emisia sunetelor în laringe.0. !ezonanţa modifcă şi amplifcă sunetele laringiene.1. rticularea produce sunete reconoscibile.

4ezonanţa şi articularea au loc în tractul vocal, adică în eta9ele

supralaringiene.1. Fonaţia

n partea superioară a laringelui, în porţiunea cea mai îngustă, se

găsesc cele 0 corzi vocale. Corzile vocale sunt 0 benzi de ţesut 8exibil,muscular, care se inseră anteriori în punctul

fx pe cartila9ul tiroid şi posterior pe cele 0 cartila9e aritenoide.

7/23/2019 13 Fiziologia Aparatului Olfactiv

http://slidepdf.com/reader/full/13-fiziologia-aparatului-olfactiv 3/4

Cartila9ele aritenoide îşi sc)imbă poziţia la nivelul articulaţiei

cricoaritenoidiene. (rin mişcările cartila9elor aritenoide, corzile vocale se

depărteazăabducţie/, se apropie adducţie/.

-epărtarea şi apropierea corzilor vocale se datorează contracţiei

muşc)ilor intrinseci ai laringelui. &ceşti muşc)i intrinseci mai au rolul de a

modifca tensiunea din corzile vocale, in8uenţând ast#el caracteristicile

sunetului emis.

n timpul respiraţiei corzile vocale sunt depărtate şi delimitează orifciul

glotic care are o desc)idere de cm0/ *+permite ventilaţia pulmonară.

Fonaţia în ma9oritatea limbilor are loc în timpul expirului, când corzile

vocale sunt menţinute pe linia mediană*+ mpiedică ieşirea aerului *+ aerul

se acumulează sub orifciul glotic şi presiunea sa creşte progresiv. "a o

valoare critică, corzile vocale sunt #orţate să se desc)idă*+ expirul unei

cantităţi de aer duce la

$căderea presiunii de sub glotă7 Corzile vocale se apropie iar7 ;xpirul e blocat.

(resiunea de sub glotă creşte până când atinge iar punctul critic cu

desc)iderea corzilor. (rocesul se reia pe toată durata expirului.

<ibraţia corzilor înc)iderea şi desc)iderea/, care întrerupe coloana de

aer ce iese din laringe este sursa vi"raţiilor sonore.

$unetul care iese din laringe e caracterizat de:

Frecvenţă: dată de numărul vibraţiilor pe secundă ale corzilor. 6ntensitate: dată de amplitudinea undei sonore.

n ceea ce priveşte vocea umană, #recvenţa prezintă valorile: 1! cicli=s pt un bas #oarte 9os 1!!! cicli=s pt o soprană #oarte înaltă

'a9oritatea generează o #recvenţă ăntre >!*0>! cicli=s.&mplitudinea undei sonore depinde de cantitatea de aer care trece prin

glotă cu fecare pu# ieşire de aer/.(entru o voce mai puternică, #recvenţa de vibraţie nu variază însă

creşte tensiunea în

corzile vocale şi creşte şi #orţa de expulzie a aerului.

7/23/2019 13 Fiziologia Aparatului Olfactiv

http://slidepdf.com/reader/full/13-fiziologia-aparatului-olfactiv 4/4

2. !ezonanţa#ste modi$carea %i cre%terea &n intensitate a sunetelor emise

de laringe. Se datorează intrării &n a rezonatorilor 'cavitatea

orală( cavităţile nazale( sinusurile( oasele "olţii cutiei craniene).

-epinde de: "ungimea tractului vocal Constituţia sa anatomică.

&cestea produc vocea reconoscibilă.3. rticularea

(roduce consoane şi vocale sunete articulate/.

&rticulatori:

Ficşi: palatul dur, dinţii. 'obili: limbă, buze, mandibulă, palat moale, #aringe. &ceştia iau o

anumită poziţie de moment care modifcă rezonanţa tractului vocal şiacţionează ca fltre de #recvenţă. n #uncţie de con#ormaţia de moment

se produce un anumit sunet.

!oluri:

. 'odelarea de consoane şi de vocale70. Con#eră vocii coloratura #onetică.