Spre deosebire de Timisoara, la Oradea schimbarea proogramului de arhitectura destinat a fi adapostit in cladirile din Piata Unirii nu s-a realizat decat in cazuri exceptionale. Astfel, cea mai mare parte a constructiilor din Piata isi pastreaza inca functiunea initiala, functionand in parametrii optima. Problematica reabilitarii si conservarii acestor cladiri preesupune interventii minime, datorita intretinerii curente de care acestea au beneficiat. In unele cazuri se impun lucrari de rennovare a fatadelor in spiritual epocii edificarii sau de refacere a unor detalii.

Ca o concluzie, comuna celor doua ansambluri analizate, se poate remarca faptul ca un spatiu gandit sa adaposteasca un numar mare de persoane (in acest caz -Piata), va atrage dupa sine prezenta unor institutii publice.

Totodata, pentru ca patrimoniul construit sa traiasca, el trebuie sa fie folosit, chiar daca pentru aceasta este reinventat, prin schimbarea functiunii.

Piata Unirii, Timisoara

Piata Unirii din Timisoa Piata Unirii din Timisoara este cea mai importanta piata din oras, fiind proiectata incepand cu anul 1733. A fost gandita ca un centru burghez, de mari dimensiuni -110x150, fiind ammplasata in interiorul cetatii fortificate si gandita dupa principii baroce. Rigiditatea planului rectangular este diminuata prin dispunerea relativ libera a dominatelor, evitandu-se simetria. Piata este limitata de cladiri ridicate in special in perioada baroca sau la inceputul secolului al XX-lea: Biserica Ortodoxa sarbeasca, Vicariatul Ortodox sarb muzeu, Casa Comunitatii Ortodoxe, Casa cu Lei, Scoala cu clasele I-VII Nicolaus Lenau, fostele locuinte ale canonicilor iar mai apoi ospatarii (azi tot locuinte, cu spatii comerciale si de alimentatie puublica la parter), Domul Romano-Catolic, cladirea fostei Banci Agricole si a Uniunii Agricultorilor din Banat, MuAgricole si a Uniunii Agricultorilor din Banat, Muzeul de Arta, casa Bruck, fostul han La Elefant, cladirea fostei Banci de Scont. Ca tipologie, aceste cladiri descriu in plan forme rectanguulate, prezentand curti interioare, cu cursive in care accesul se realizeaza prin ganguri acoperite cu spatii boltite. Masive la subsol si parter, zidurile de caramida erau acoperite cu bolti a vella tot din caramida, in timp ce la etaj se foloseau plansee din lemn. Inaltimea lor nu depaseste P+2, decat in cazuri rare. Desi initial Piata a fost gandita ca un pol administrativ si religios, fiind capabila sa primeasca un numar mare de oameni, cea mai mare parte a cladirilor si-au schimbat in timp functiunea initiala. Acest lucru nu a fost greu de realizat, dat fiind dispunerea planimetrica a constructiilor din Piata si a