UNIVERSITATEA DIN ORADEA Facultatea de Medicin i Farmacie Specialitatea Fiziokinetoterapie

TEMATICA EXAMENULUI DE LICEN 2004

TEMA NR. 1 Evaluarea pacientului n recuperarea medical: principii de diagnostic

privind relaia boal-disfuncie; incapacitate, infirmitate, handicap. Bibliografie:A. Nica, Compendiu de medicin fizic i recuperare,

Ed. Universitar Carol Davila, 1998 Paginile 10 - 16

1. ntre problemele cele mai importante de recuperare semnalm: A. Aspecte legate de capacitatea de micare, de desfurare a ADL-urilor i

desfurarea posibilitilor de comunicare. B. Desfurarea posibilitilor de comunicare C. Integrarea social D. Integrarea psihologic E. Toate aspectele semnalate la punctele 1, 2, 3, 4

Corect: E

2. Capacitatea de micare articular se apreciaz prin: A. bilan clinic B. istoricul bolii C. disponibilitile de comunicare D. bilan articular E. bilan muscular

Corect: D

3. Odat cu bilanul articular se pun n eviden: A. hipotrofii musculare B. laxitatea ligamentar care poate duce la hiperextensie

(ex. Genu recurvatum) C. contractura n flexie cu apariia unui flexum, care n stadiul

ireductibil face imposibil extensia. D. laxitate complex capsulo-ligamentar E. atrofii musculare

Corect: B,C,D

4. Bilanul articular se realizeaz: A. prin testarea forei musculare a muchilor adiaceni unei articulaii. B. cu ajutorul goniometrului. C. prin comparaie cu mobilitatea normal contralateral D. cu ajutorul artroscopului E. cu ajutorul goniometrului i/sau prin comparaie cu mobilitatea normal

contralateral

Corect: E

5. n analiza mobilitii articulare se apreciaz: A. gradul maxim de mobilitate B. unghiul funcional C. fora muscular D. spasticitatea E. gradul maxim de mobilitate i/sau unghiul funcional

Corect: E

6. Bilanul muscular apreciaz: A. tonusul, fora i rezistena muscular B. gradul maxim de mobilitate C. unghiul funcional D. spasticitatea unui muchi E. laxitatea ligamentar

Corect: A

7. Bilanul muscular are un sistem de cotare internaional. Sistemul are scala: A. 0-1 B. 0-5 C. 0-10 D. 0-100 E. 0-3

Corect: B

8. Nivelele de dependen sunt urmtoarele: A. independena, dependena B. independena, nevoia de control C. nevoia de control, nevoia de asisten D. independen, nevoia de control, nevoia de asisten, dependena E. independen, nevoia de asisten

Corect: D

TEMA NR. 2 Paraliziile periferice ale membrului superior (plex brahial, nerv circumflex,

radial, median, cubital): etiologie, tablou clinic, tratament i recuperare funcional

Bibliografie:J. Kiss, Fiziokinetoterapia i recuperarea medical n afeciunile aparatului locomotor, Ed. Medical, 1999 Paginile 183 - 188

9. Alegei rspunsurile corecte privind nervul circumflex: A Ramurile terminale inerveaz muchiul deltoid. B Ramurile terminale inerveaz muchii supra- i subspinos. C Acest nerv este afectat adesea n timpul unor traumatisme ale umrului. D Deficitul motor poate fi moderat sau total. E Deficitul motor este ntotdeauna total.

Corect: A, C, D

10. Alegei rspunsurile corecte referitoare la tratamentul chirurgical al nervului circumflex: A Tratamentul chirurgical al nervului circumflex se impune de la nceput. B Tratamentul chirurgical se impune dup 3-5 luni de recuperare motorie fr rezultat

clinic sau electric. C n caz de eec al tratamentului chirurgical se recurge la chirurgia paleativ. D n caz de eec al tratamentului chirurgical se trece direct la artrodeza umrului. E Artrodeza umrului este tratamentul de ultim instan, dup ce s-a ncercat i chirurgia paleativ.

Corect: B, C, E

11. Nervul radial asigur urmtoarele micri la nivelul minii: A Extensia pumnului, degetelor i policelui. B Flexia pumnului i degetelor. C Abducia policelui. D Adducia policelui. E - nclinarea radial a pumnului. Corect: A, C, E

12. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt false? Afectarea nervului radial se poate produce: A La nivelul braului prin compresiune prelungit pe faa posterioar a humerusului. B n momentul fracturilor la nivelul diafizei humerale. C n timpul manevrelor de reducere a focarului de fractur a diafizei humerale. D La nivelul braului, determinnd ntotdeauna deficit motor al tricepsului brahial. E La nivelul cotului, determinnd durere la nivelul regiunii epicondiliene, fr deficit motor al unuia din muchii extensori. F La nivelul antebraului n fracturile nalte ale radiusului.

Corect: D, E

13. Alegei rspunsurile corecte. Paralizia nervului radial: A Compromite extensia braului. B Compromite extensia antebraului pe bra. C Afecteaz prehensiunea prin pierderea posibilitii de a deschide mna. D Afecteaz prehensiunea prin pierderea posibilitii de a nchide mna. E Afecteaz prehensiunea i prin pierderea stabilitii pumnului.

Corect: B, C, E

14. n cadrul tratamentului fizical-kinetic al paraliziei nervului radial: A Procesul de recuperare al contraciei musculare se desfoar dinspre proximal spre distal. B Tonifierea lungului supinator se efectueaz din poziie cu cotul flectat la 100 grade. C Tonifierea scurtului supinator se efectueaz cu cotul n flexie i antebraul n poziie neutr. D Tonifierea extensorului comun al degetelor se ncepe cu cotul flectat i pumnul flectat. E Reapariia tabacherei anatomice confirm recuperarea lungului extensor, scurtului extensor i a adductorului policelui corect.

Corect: A, B, D

15. O singur afirmaie din cele enumerate mai jos este fals. Care? A Ortezarea minii n paralizia nervului radial se utilizeaz cu scop funcional. B Ortezarea se realizeaz permanent pe parcursul a 24 de ore. C Orteza menine pumnul n rectitudine i policele n abducie. D Orteza las liber faa palmar a minii i degetelor. E Programul de terapie ocupaional se realizeaz la nceput cu orteza funcional montat pe mn.

Corect: B

16. Alegei afirmaiile corecte. Nervul median: A Este un nerv mixt senzitivo-motor. B Nu are fibre vegetative. C La nivelul minii asigur flexia pumnului i a primelor trei degete i opoziia policelui. D La nivelul antebraului asigur supinaia. E Teritoriul senzitiv cuprinde pulpa policelui, indexului i mediusului.

Corect: A, C, E

17. Nervul median poate fi afectat: A De-a lungul ntregului su traseu. B Cel mai frecvent prin plgi la nivelul pumnului. C La nivelul pumnului, dei la acest nivel este foarte bine protejat. D La un nivel mai nalt, determinnd paralizia complet a flexiei indexului. E Printr-o atingere joas, fr a determina deficitul de for al vreunei micri.

Corect: A, B, D

18. n care dintre urmtoarele sindroame nu este afectat nervul median? A Sindromul rotundului pronator. B Sindromul de compresiune la nivelul arcadei lui Struthers. C Sindromul de loj Guyon. D Sindromul de canal carpian. E Sindromul defileului retro-epitrohlean.

Corect: C, E

19. Alegei rspunsurile corecte privind nervul interosos anterior: A Este o ramur motorie a nervului median. B Poate fi comprimat de inseria tendinoas a captului profund al rotundului pronator. C Comprimarea acestui nerv determin deficit motor al lungului flexor al policelui i al flexorului profund al indexului. D Comprimarea acestui nerv se asocieaz i cu tulburri de sensibilitate. E Tratamentul fizical-kinetic este suficient pentru a obine o recuperare funcional.

Corect: A, B, C

20. Sindromul rotundului pronator este o afectare a nervului median caracterizat prin: A Durere nedelimitat la nivelul antebraului. B Durerea este exacerbat de micarea de pronaie a antebraului efectuat mpotriva unei rezistene. C Nu sunt prezente tulburri de sensibilitate n teritoriul nervului median. D Atingerea musculaturii eminenei tenare este discret. E Tratamentul este fizical-kinetic, nefiind necesar un tratament chirurgical.

Corect: A, B, D

21. Sindromul de compresiune la nivelul arcadei lui Struthers se caracterizeaz prin urmtoarele: A Afecteaz ntotdeauna nervul median. B Nu afecteaz niciodat nervul cubital. C Interesarea nervului median la acest nivel este de cele mai multe ori traumatic.

D Aceast arcad este inconstant anatomic. E Arcada lui Struthers se gsete la nivelul epitrohleei.

Corect: A, C, D

22. Sindromul de canal carpian are urmtoarele caracteristici: A Reprezint afectarea nervului median prin compresiune. B La acest nivel, nervul median este afectat foarte rar. C Nu are ntotdeauna o cauz traumatic evident. D Nu se asociaz niciodat cu sindromul de loj Guyon. E n cadrul tratamentului recuperator se va pune accent pe recuperarea sensibilitii

Corect: A, C, E

23. Alegei rspunsurile corecte referitoare la nervul cubital: A Inerveaz muchii cubital anterior i flexor comun profund al degetelor. B Teritoriul senzitiv se ntinde pe marginea cubital a pumnului i minii. C La nivelul carpului traverseaz canalul carpian. D La nivelul carpului traverseaz canalul Guyon. E Dup traversarea carpului se divizeaz n dou ramuri, ambele motorii.

Corect: A, B, D

24. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt false? A Afectarea nervului cubital are rar o cauz traumatic. B Nervul cubital poate fi afectat n luxaii ale cotului. C Nervul cubital este lezat n fracturile extremitii superioare a humerusului. D Comprimarea nervului cubital se poate produce n gutiera epitrohleoolecranian. E Comprimarea nervului cubital n canalul Guyon se asocieaz frecvent cu comprimarea nervului median n canalul carpian.

Corect: A, C

25. Care sunt rspunsurile corecte referitoare la sindromul defileului retro-epitrohlean: A Apare prin comprimarea nervului cubital, mai frecvent prin traumatisme. B Frecvena este mai mare la brbatul adult. C Se manifest prin dureri la nivelul cotului, antebraului i minii. D Deficitul motor este ntotdeauna prezent. E Recuperarea funcional este dificil, chiar dac se intervine chirurgical.

Corect: A, B, E

26. O singur afirmaie din cele enumerate mai jos este fals. Care? Sindromul de loj Guyon: A Apare prin comprimarea nervului cubital la nivelul pumnului. B Apare rareori asociat cu sindromul de canal carpian. C Apare izolat n traumatisme prin cdere pe mn. D Are ca tratament principal, tratamentul chirurgical.

Corect: B

27. Alegei rspunsurile corecte referitoare la tratamentul paraliziei nervului cubital: A Tratamentul leziunilor traumatice ale nervului cubital este n principal chirurgical. B Tratamentul fizical-kinetic este util numai postoperator. C Tratamentul fizical-kinetic este prezent att preoperator ct i postoperator. D n paraliziile recente, obiectivul principal al tratamentului fizical-kinetic este prevenirea instalrii grifei cubitale.

E n paraliziile vechi, cu grif cubital instalat, programul fizical-kinetic nu-i mai are rostul.

Corect: A, C, D

28. n paraliziile recente de nerv cubital, tratamentul fizical-kinetic: A Are ca obiectiv prevenirea instalrii grifei cubitale. B Urmrete stabilizarea articulaiilor MCF n flexie i reducerea aciunii flexorilor degetelor. C Urmrete ntinderea muchilor extensori ai degetelor. D La nivelul policelul, urmrete antrenarea abduciei. E Deasemenea, la nivelul policelui urmrete meninerea unei bune mobiliti n articulaia trapezo-metacarpian.

Corect: A, B, E

29. n paraliziile recente de nerv cubital un exerciiu terapeutic util pentru prevenirea grifei cubitale este descris de Bouvier. Una din afirmaiile de mai jos referitoare la acest exerciiu este fals. Care?

A Stabilizeaz degetele III, IV, V ntr-o poziie de flexie lejer. B Bolnavul extinde activ degetele. C Se pune n aciune extensorul comun al degetelor. D La nceputul programului de recuperare exerciiul se efectueaz cu pumnul n extensie. E Se realizeaz astfel ntinderea muchilor flexori lungi.

Corect: D

30. n parezele de nerv cubital aflate n cursul regenerrii nervoase programul fizical-kinetic: A Nu mai are ca obiectiv principal prvenirea instalrii grifei cubitale (ca n parezele recente). B Acord o atenie mai mare facilitrii contraciei musculare voluntare a muchilor n curs de reinervare. C Recomand pentru antrenarea musculaturii intrinseci a minii un exerciiu n care pumnul se menine un flexie i MCF n rectitudine. D n cadrul exerciiului de la punctul C, se va efectua o extensie activ a degetelor. E Prin acest exerciiu sunt puse n tensiune tendoanele flexorului comun al degetelor.

Corect: B, C, D

TEMA NR. 3 Paraliziile periferice ale membrelor inferioare (crural, sciatic, spi, spe)

Etiologie, tablou clinic, tratament i recuperare. Bibliografie:J. Kiss, Fiziokinetoterapia i recuperarea medical n afeciunile aparatului

locomotor, Ed. Medical, 1999 Paginile 183 - 188

1.Ct timp poate s dureze recuperarea funcional a unui nerv secionat traumatic la care s-a practicat cu succes neurorafia?

a. O lun b. 6 luni c. 1 an d. 1,5 ani e. 2 ani Corect: b,c,d,e

2. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic n cazul recuperrii paraliziilor de nervi periferici, pentru prevenirea complicaiilor?

a. Conservarea unui esut cutanat i subcutanat trofic, fr aderene, edeme, escare b. Cicatrici ct mai suple c. Profilaxia retraciilor capsulo-ligamentare d. Conservarea amplitudinii de micare n limite normale la toate articulaiile e. Conservarea tonusului muscular i a forei de contracie n grupele agoniste Corect: a,b,c,d

3.Evaluarea n timp a evoluiei unei leziuni traumatice a nervilor periferici se realizeaz prin:

a. Bilan repetat al funciei motorii b. Bilan repetat al funciei sensitive c. Bilan repetat al funciei vegetative d. Ecografie de pari moi e. Radiografie Corect: a,b,c

4.Din evaluarea clinic a leziunii traumatice a nervilor periferici nu vor lipsi:

a. Aprecieri asupra strii tegumentului i cicatricelor b. Aprecieri asupra vaselor sanguine arteriale i venoase c. Aprecieri asupra strii osului i articulaiei d. Aprecieri asupra durerii e. Aprecieri asupra forei musculare Corect: a, b,c,d

5. Cauzalgia este:

a. Durere cu caracter de arsur ce depete teritoriul nervului b. Durere cu caracter de arsur pe teritoriul nervului c. Durere declanat de atingerea superficial d. Durere influenat de profilul psihologic al bolnavului e. Durere de mic intensitate Corect: a,d

6. Examenul electric al nervului periferic cuprinde:

a. Electrodiagnosticul de stimulare cu cureni de joas frecven b. Examenul electromiografic c. Msurarea vitezei de conducere motorie i senzitiva a nervului d. Ecografia de pri moi e. RMN Corect: a, b,c,d

7. Electrostimularea selectiv a muchiului denervat se face cu :

a. Cureni excitomotori exponeniali de joas frecven b. Cureni excitomotori de medie frecven c. Impuls de 500-1000 msec cu panta de cretere>5-600 msec d. Impuls urmat de pauz n raport de 1/ 4

e. Parametrii orientativi Corect: a,d,e

8. n recuperarea neurologic sunt preferate tehnicile:

a. Kinetoterapie manual b. Tehnici de facilitare a contraciei musculare voluntare (Kabat) c. Autoantrenament muscular prin biofeed-back EMG d. Tehnici de facilitare ce se bazeaz pe iradierea influxului nervos e. Exerciii izometrice i izodinamice Corect: a, b,c,d,e

9. Nervul crural ia natere din rdcinile :

a. L1, L2 b. L2, L3 c. L3 d. L4 e. L3, L4 Corect: e

10. Nervul crural este un nerv:

a. Motor b. Senzitiv c. Mixt d. Ramur terminal a plexului lombosacrat e. Ramur din primele rdcini sacrate Corect: c,d

11. Ramura motorie a nervului crural inerveaz:

a. Faa anterioar a coapsei b. Faa intern a coapsei i a gambei c. Faa intern a genunchiului d. Muchiul tensor fascia lata e. Croitorul, cvadricepsul Corect: d,e

12. Ramura senzitiv a nervului crural inerveaz:

a. Tensorul fasciei lata b. Croitorul c. Cvadricepsul d. Faa anterioar a coapsei e. O parte din faa intern a coapsei i gambei Corect: d,e

13. Leziunea traumatic a nervului crural este iatrogen:

a. Lezarea n timpul biopsiei ganglionare sau a exciziei abcesului psoasului b. Comprimarea nervului cu deprttoarele n timpul artroplastiei oldului c. Comprimarea printr-un hematom n teaca psoasului d. Injecii intrafesiere e. Injecii intraarticular

Corect: a,b,c

14. Deficitul complet de for a cvadricepsului:

a. mpiedic mersul pe teren plat b. mpiedic mersul pe plan nclinat c. mpiedic mersul pe scri d. mpiedic mersul pe biciclet e. mpiedic mersul piticului Corect: b,c,d,e

15.Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie s insiste pe:

a. Tonifierea fesierului mijlociu b. Tonifierea marelui fesier c. Tonifierea adductorilor d. Refacerea forei i rezistenei cvadricepsului dup reinervarea lui e. Tonifierea tricepsului sural Corect: b,d,e

16. Nervul sciatic ia natere n micul bazin din:

a. Trunchiul lombo-sacrat b. Rdcinile spinale L5, S1 c. Rdcinile L4, L5 d. Rdcinile L5, S1, S2 e. Rdcinile L3, L4, L5, S1 Corect: a,b

17. Nervul sciatic inerveaz muchii:

a. Ischiogambieri b. Rotatori externi c. Ptratul crural d. Pectineu e. Tensor fascia lata Corect: a,b,c,d

18. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este diferit:

a. Fracturile bazinului b. Hematomul fesier c. Injeciilor intramusculare d. Chirurgia oldului e. Tratamentul recuperator Corect: a,b,c,d

19. Nervul SPE este lezionat prin:

a. Traumatism direct al regiunii poplitee b. Traumatism direct al marginii externe a 1/3 corpul gambei c. Compresiune d. Fractur e. Injecie i.m. Corect: a,b,c,e

20. Manifestarea paraliziei SPE d.p.d.v. motor :

a. Imposibilitatea eversiei piciorului b. Imposibilitatea inversiei piciorului c. Stepajul piciorului d. Grafia degetelor e. Mers pe clci / vrful degetelor, dificil sau absent Corect: c,d,e

21. Manifestarea paraliziei SPE d.p.d.v. senzitiv:

a. Hipoestezia plantei b. Hipoestezia gleznei c. Hipoestezia feei dorsale a piciorului d. Anestezia feei dorsale a piciorului e. Cauzalgie Corect: c,d,e

22. Compresiunea SPE poate fi :

a. Profund, la nivelul bicepsului crural b. Extern c. n plgile regiunii poplitee d. Profund, la nivelul arcadei muchiului lung peronier e. Aparat gipsat larg

Corect: a,b,c,d

23. Leziunea SPE poate fi prin:

a. Elongaia nervului n luxaii peroneo-tibiale superioare b. Entorsele grave ale genunchiului c. Entorsele oldului d. Luxaiile genunchiului e. Entorsele grave ale piciorului

Corect: a,b,d

24. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei SPE implic:

a. Mobilizri precoce pasive manuale b. Precocitatea tratamentului datorat tendinei de a dezvolta redoare c. Ortezarea nu e necesar d. Electrostimularea analitic a musculaturii dorsiflexoare i eversoare nu e necesar e. Durat de 9-12 luni Corect: a,b,e

25. Nervul SPI este localizat :

a. n fosa poplitee b. Pe faa intern a genunchiului c. Sub arcada tricepsului sural d. Faa extern a genunchiului e. Faa intern a gambei Corect: a,c

26. Nervul SPI inerveaz motor:

a. Muchii anteriori ai gambei b. Muchii flexori ai gleznei c. Muchii eversori ai piciorului d. Muchii inversori ai piciorului e. Muchii adductori ai coapsei Corect: b

27. Nervul tibial posterior deriv din SPI i inerveaz:

a. Muchii flexori ai degetelor b. Muchiul gambier posterior c. Muchii intriseci ai degetelor d. Muchii anteriori ai gambei e. Muchii laterali ai gambei Corect: a,b,c

28. Ramurile senzitive ale SPI asigur sensibilitatea:

a. Feei anterioare a gambei b. Feei posterioare a gambei c. Feei dorsale a piciorului d. Plantei piciorului e. Feei laterale a gambei Corect: d

TEMA NR. 4 Hemiplegia de cauz vascular: tablou clinic, program terapeutic i de

recuperare. Bibliografie: Neurologie - tratat, Editura Nationala 1997-Prof. Dr. C-Tin. Popa Paginile 183 - 188

1.Afeciunile cerebro-vasculare(A.V.C.) sunt determinate de urmtoarele procese patologice: a. embolia de origine cardiaca b. ateroscleroza c. malformatii congenitale ale vaselor sanguine cervico-cerebrale d. scaderea viscozitatii sanguine e. cresterea presiunii de perfuzie cerebrala Raspuns:a,b,c.

2.Accidentul ischemic tranzitor se caracterizeaza prin: a. deficit focal cu instalare brutala b. ireversibil c. durata de cateva minute pina la o ora d. regresiv in 72 ore e. regresiv in 48 ore Raspuns:a,c.

3. Accidentul ischemic tranzitor vertebro-bazilar se traduce prin: a. cecitate

b. diplopie c. dizartrie d. logoree e. surditate Raspuns:b,c.

4. Ischemia tranzitorie in capsula interna sau in fasciculul corticospinal in partea anterioara a protuberantei este reprezentata prin: a. afazie b. hemineglijenta c. hemipareza motorie pura interesand fata, membrul superior si membrul inferior d. durata scurta (12-24 ore) e. durata lunga (72 ore) Raspuns:c,d.

5. Sediul cel mai frecvent al proceselor aterosclerotice si aterotrombotice ce stau la originea accidentului ischemic tranzitor este: a. originea arterei carotide interne b. originea carotidei primitive c. segmentul trunchiurilor arterelor cerebrale anterioare d. segmentul trunchiurilor arterelor cerebrale medii e. artera subclaviculara Raspuns:a.

6. Ocluzia completa a arterei cerebrale medii determina: a. hemiplegie contralaterala b. hemianestezie c. tetraplegie d. parapareza e. hiperestezie contralaterala Raspuns:a,b.

7. Ocluzia arterei coroidiana anterioara in forma sa completa produce: a. hemianopsie homonima b. atrofie optica c. hemianestezie d. hemiplegie contralaterala e. paraplegie Raspuns:a,c, d.

8. Sindromul de crosa aortica presupune: a. prezenta pulsului carotidian si radial b. pierderi repetate de cunostinta c. cecitate definitiva d. disconfort la trecerea in ortostatiune e. disparitia pulsului la artera pedioasa Raspuns:b,d.

9. Angiografia cerebrala permite: a. detectarea stenozelor severe si formarea unui trombus mural la nivelul bifurcatiei carotidiene b. vizualizarea directa a leziunilor ateromatoase c. punerea in evidenta a circulatiei la nivelul cercului Willis

d. nu vizualizeaza ocluziile embolice ale ramurilor arteriale cerebrale e. masurarea directa a fluxului sanguin Raspuns a,b,c.

10. Riscurile principale ale angiografiei cerebrale selective sunt: a. insuficienta hepatica b. disectie aortica c. accidente vasculare embolice d. insuficienta cardiaca e. insuficienta respiratorie Raspuns:b,c.

11.Tratamentul anticoagulant a unui accident ischemic tranzitor in teritoriul carotidian se face cu: a. ibuprofen b. sulfinpirazona c. dipiridamol d. heparina e. indometacin Raspuns:d.

12. Contraindicatiile tratamentului anticoagulant sunt: a. ulcer evolutiv hemoragic b. hipertensiunea maligna c. hipotensiunea arteriala d. insuficienta hepatica e. virsta sub 40 ani Raspuns:a,b,d.

13. Tratamentul antiplachetar a accidentului ischemic tranzitor se poate face cu: a. aulin b. aspirina c. heparina d. ticlopidina e. ketoprofen Raspuns:b,d

14. Tratamentul accidentului ischemic tranzitor provocat de o stenoza severa a carotidei interne (diametrul arterei carotide interne < 2 mm) consta in: a. administrarea de anticoagulante b. administrarea de antiagregante plachetare c. endarteriectomie carotidiana d. anastomoza intre o ramura temporala superficiala a carotidei externe si o ramura corticala a arterei silviene e. administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene Raspuns:c,d.

15. Accidentul ischemic tranzitor prin insuficienta de artera vertebrala se manifesta prin: a. vertij b. parestezii in hemifata homolateral si a membrelor contralateral c. paraplegie d. diplopie e. polifagie Raspuns:a,b,d.

16. Sindromul Wallenberg rezulta din: a. ocluzie a arterei cerebeloase superioare b. ocluzie a arterei circumferentiala scurta c. ocluzie a arterei vertebrale ipsilateral in 70-80 % din cazuri d. ocluzie a arterei cerebeloase postero-inferioara in 20 % din cazuri e. ocluzia ramurilor paramediane din trunchiul bazilar Raspuns:c,d.

17. In sindromul bulbar median apare: a. paralizie si atrofie de hemilimba de partea leziunii b. sindrom Claude-Bernard-Horner c. paralizia membrelor de partea opusa leziunii d. afectarea tactila si proprioceptiva a hemicorpului de partea opusa leziunii e. paraplegie Raspuns:a,c,d.

18. In sindromul latero bulbar nu apare: a. cadere lateralizata de partea leziunii b. nistagmus de partea leziunii c. afectarea sensibilitatii termoalgezice a hemicorpului si uneori a fetei de partea opusa leziunii d. tetraplegie e. ptoza palpebrala Raspuns: d.

19. In sindromul lateral protuberantial mijlociu (artera circumferentiala scurta ) nu apare: a. sindrom Claude-Bernard-Horner b. paralizia muschilor masticatori de partea leziunii c. ataxia membrelor de partea leziunii d. tulburari termoalgezice ale membrelor si trunchiului de partea leziunii e. atingerea senzitiva a hemifetei Raspuns:a,d.

20. In sindromul protuberantial inferior lateral (ocluzia arterei cerebeloase antero-inferioare) apare: a. tulburari ale sensibilitatii termoalgezice la nivelul hemicorpului de partea leziunii b. nistagmus vertical si orizontal de partea leziunii c. paralizie faciala de partea leziunii d. hiperestezie in hemifata de partea leziunii e. paralizie de lateralitate de partea opusa leziunii Raspuns:b,c.

21. Cauza frecventa d e accident vascular la copil si adultul tinar este: a. disectia marilor artere extracraniene b. infarctul miocardic c. fibrilatia artriala d. policitemia vera e. hipotensiune arteriala Raspuns:a.

22. Boala Moya-Moya este data de ocluzia urmatoarelor artere: a. artera tibiala anterioara b. artera carotida interna c. trunchiul arterei cerebrale mijlocii si arterei cerebrale anterioare d. artera dorsala a piciorului

e. artera femurala Raspuns:b,c.

23. Urmatoarele procese sunt cauze de embolie cerebrala: a. mixomul atrial b. angiopatia diabetica c. prolaps de valva mitrala d. vegetatiile din endocarditele bacteriene acute si subacute e. tahicardie sinusala Raspuns: a,c,d.

24. Anumite sindroame neurologice nu evoca un mecanism embolic in teritoriul arterei cerebrale mijlocii: a. sindrom de opercul frontal b. monoplagie brahiala c. afazie Broca d. paralizie de verticalitate a privirii si ptoza bilaterala e. hemianopsie laterala homonima Raspuns:d.

25. Cauzele de hemoragie intracraniana non traumatica sunt: a. hipertensiunea arteriala b. malformatii arteriovenoase c. rupturile anevrismelor (saculare) d. arteriopatia obliteranta e. hipotensiune arteriala Raspuns:a,b,c.

26. Hemoragiile din hipertensiune nu survin frecvent in urmatoarele localizari: a. talamus b. protuberanta c. cerebel d. substanta alba centrala a emisferei e. putamen si capsula interna adiacenta Raspuns:d.

27. Etiologia hemoragiilor subarahnoidiene presupune: a. ruptura unui anevrism sacular intracranian b. malformatii arteriovenoase intracraniene c. hemoglobinopatii d. policitemia vera e. meningiom Raspuns:a,b.

28. Trombozele sinusului lateral nu apar in : a. infectii intracraniene (meningite) b. stari de hipercoagulabilitate (hemoglobinopatii) c. utilizarea contraceptivelor orale d. utilizarea antiagregantelor plachetare e. septicemie Raspuns:d.

29. Semnele clinice in hemoragia putamenala sunt: a. hemiplegie contralaterala b. Babinski absent c. vorbire prost articulata d. ochii deviaza de aceeasi parte cu hemipareza e. hemiplegie homonima Raspuns:a,c.

30. Deficitul neurologic major intr-o hemoragie occipitala este: a. afazie b. delir c. hemianopsie d. tulburari de sensibilitate localizata la un hemicorp e. cecitate Raspuns:c.

TEMA NR. 5 Paralizia de nerv facial . Etiologie . Tablou clinic. Program terapeutic si de recuperare

Bibliografie: Neurologie - tratat, Editura Nationala 1997-Prof. Dr. C-Tin. Popa Paginile: 589 - 608

1. Nervul facial inerveaza: a. Muschii mimicii b. Muschii sternocleidomastoidieni c. Muschii paravertebrali d. Muschi supraspinosi e. Muschii limbii

2. Nervul facial vehiculeaza sensibilitatea: a. Proprioceptiva b. Tactila c. Dureroasa d. Gustativa in 2/3 anterioara a limbii e. Exteroceptiva

3. Paralizia periferica a nervului facial se manifesta prin: a. Stergerea santului nazogenian, pliurile cutanate intinse, inchiderea pleoapelor este imposibila b. Accentuarea santului nazogenian, ridurile muschiului frontal se accentueaza c. Pleoapele sunt inchise d. Buza superioara ridicata e. Buza superioara coborata

4. Recuperarea in paralizia periferica a nervului facial se adreseaza in special urmatorilor muschi: a. Muschiului sternocleidomastoidian b. M. paravertebrali c. M. fetei si pleoapei d. M. deglutitiei e. M. limbii

5. Musciul frontal este: a. M. ridicator al buzei superioare b. M. ridicator al pleoapelor c. M. mirarii d. M. dilatator al narinei e. M. coborator al pleoapelor

6. Muschiul orbicular al ochiului are urmatoarea actiune: a. Declanseaza inchiderea pleoapelor b. Declanseaza deschiderea pleoapelor

c. Este muschiul mirarii d. Esta muschiul atentiei e. Nici una din variantele de mai sus

7. In paralizia faciala a frigore recuperarea functionala depinde de: a. Inaltimea leziunii; putand fi totala sau partiala b. Anotimp c. Boli asociate d. Varsta pacientului e. Nu este influentata de factorii anteriori mentionati

8. In faza flasca a paraliziei faciale periferice recuperarea cuprinde: a. Bai galvasnice b. Masaj cu gheata c. Caldura locala, masaj, kinetoterapie d. Bai termale e. Electrostimulare

9. Manevrele de masaj folosite in recuperarea paraliziei faciale periferice sunt: a. Efleuraj, frictiuni circulare b. Cernut c. Rulat d. Tractiuni e. Batere

10. In paralizia faciala periferica electrostimularea se realizeaza cu: a. Curenti exponentiali de joasa frecventa b. Curenti de medie frecventa c. Curenti de inalta frecventa d. Curenti de joasa frecventa cu impulsuri dreptunghiulare e. Ultrasunet

11. Pentru diagnosticul topografic al lezarii nervului facial se utilizeaza: a. Testul Schrimer b. Electroencefalografia c. Electrocardiografia d. Disparitia ridurilor frontale e. Nici una din posibilitatile de mai sus

12. Kinetoterapia eficienta in paralizia faciala presupune: a. Plasarea muschilor hemifetei paralizate in pozitie alungita b. Plasarea muschilor hemifetei paralizate in pozitie neutra sau in pozitie de scurtare c. Executarea rapida a exercitiilor terapeutice d. Activarea muschilor din inferioara a fetei atat timp cat se lucreaza muschii din superioara a

fetei e. Executarea lenta a exercitiilor terapeutice

TEMA NR. 6 Traumatismele cranio cerebrale

Bibliografie: Neurologie - tratat, Editura Nationala 1997-Prof. Dr. C-Tin. Popa Paginile: 589 - 608

1.Fracturile oaselor craniului se clasifica in: a)lineare

b)de baza de craniu c)complexe d)cominutive e)contuze

raspuns:a, b ,c, d

2.Fracturile oaselor bazei craniului sunt adesea insotite de urmatoarele semne:

a) hemotimpan b)echimoze tardive ale regiunii mastoidiene

c) sughit d) echimoze periorbitare e)echimoze toracice

raspuns:a, b, d

3.Nervii cranieni susceptibili de a fi lezati in cazul unei fracturi de baza de craniu sunt: a)nervii olfactivi b)nervii optici c)nervii oculomotori d)nervul trohlear e)nervul sciatic

raspuns:a, b, c, d

4.Comotia cerebrala este: a)o pierdere de lunga durata a constientei

b)o pierdere imediata, dar tranzitorie a constientei c)asociata cu scurte perioade de amnezie

d)asociata cu lungi perioade de amnezie e)pierderea definitive a constientei raspuns:b, c

5.Contuziile la suprafata creierului apar: a)datorita fortelor mecanice ce deplaseaza creierul in raport cu craniul b)la deceleratia creierului impotriva fortei interne a craniului

c)spontan d)in urma unor traumatisme care antreneaza o pierdere de constienta prelungita e)toate cele de mai sus

raspuns:a,b,d

6.Semnele clinice provocate de contuziile cerebrale: a)depind de sediul si de talia acestora b)se exprima frecvent cu hemipareza c)se exprima frecvent cu deviatie a privirii

d)sunt totdeauna fruste e)se exprima frecvent cu paraplegie raspuns:a,b,c

7.Tabloul clinic al hemoragiilor mezencefalice cuprinde: a)coma b)midriaza

c)mioza d)diminuarea sau abolirea reflexelor oculoencefalice e)toate cele de mai sus raspuns:a,b,d

8.Hematoamele subdurale acute: a)devin simptomatice in minutele sau orele ce urmeaza traumatismului b)au un interval liber inaintea aparitiei comei

c)sunt de regula asimptomatice d)nu sunt niciodata insotite de cefalee e)nu se manifesta niciodata clinic raspuns:a,b

9.Traumatismul cranian minor cu prognostic bun are urmatoarele caracteristici clinice:

a)pacient alert si cooperant b)cefalee c)greturi si/sau un singur episod de varsaturi

d)coma e)toate cele de mai sus raspuns:a,b,c

10.Urmatorul sindrom clinic este specific contuziilor zonelor anterioare ale lobului temporal: a)cefaleea b)varsatura c)fotofobia

d)delirul asociat cu refuzul pacientului de a fi examinat sau agitatie e)sughitul

raspuns: d

11.Contuzia fetei inferioare a lobilor frontali si a polului frontal este caracterizat de: a)incetinirea activitatilor mentale si lipsa de interes (abulie) b)usoara irascibilitate c)pacientul face glume nepotrivite

d)pacientul e in coma profunda e)pacientul e in coma vigila raspuns: a,b,c

12.Urmatorul sindrom caracterizeaza leziunea cerebrala mediana sau de tija hipofizara: a)bulimia

b)diabetul insipid c)coma d)fotofobia e)toate cele de mai sus raspuns: b

13.Majoritatea pacientilor avand un traumatism cranio cerebral de gravitate medie: a)se amelioreaza in 1-6 saptamani

b)se amelioreaza in 1 ora c)in timpul primei saptamani vigilitatea, memoria, performantele mentale sunt fluctuante d)spontaneitatea si memoria se normalizeaza mai tarziu, adesea brusc e)se amelioreaza in 30 de minute

raspuns: a,c,d

14.La pacientii comatosi post traumatism cranio cerebral semnele clinice mai importante de urmarit sunt: a)profunzimea comei b)marimea pupilelor

c)miscarile membrelor d)diureza e)toate cele de mai sus raspuns: a,b

15.Celemai frecvente complicatii respiratorii ale traumatismelor cranio cerebrale sunt: a)hipoxia acuta b)pneumopatia de deglutitie c)sindromul de detresa respiratirie a adultului(SDRA) d)sunturi arteriovenoase severe e)astmul bronsic

raspuns: a,b,c,d

16.Embolia pulmonara:

a)este adesea o complicatie severa a traumatismelor cranio cerebrale grave b)poate fi prevenita prin compresie pneumatica intermitenta a moletilor c)poate fi prevenita cu doze mici de heparina

d)nu poate fi prevenita e)nu este o complicatie severa a traumatismelor cranio cerebrale grave raspuns: a,b,c

17.Hemoragiile digestive : a)pot complica starea pacientilor cu traumatisme cranio cerbrale severe

b)nu survin niciodata la pacientii cu traumatisme cranio cerebrale severe c)pot fi prevenite cu inhibitori de receptori-H2 sau cu antiacide

d)nu pot fi prevenite la pacientii cu traumatisme cranio cerebrale e)nu apar niciodata la pacientii cu traumatisme cerebrale severe raspuns: a,c

18.Emboliile grasoase cerebrale diseminate : a)pot aparea la pacientii cu traumatisme severe ale oaselor lungi b)pot fi prevenite printr-o buna rehidratare c)se insotesc la cateva zile dupa fracturi de agitatie, delir sau somnolenta, coma, epilepsie

d)nu pot fi prevenite e)pot fi prevenite raspuns: a,b,c,e

19.Traumatismele cranio cerebrale acute: a)pot antrena apnee tranzitorie b)se pot insoti de stop cardiac c)pot antrena o hipertensiune arteriala cu bradicardie

d)nu antreneaza complicatii cardiovasculare e)pot antrena complicatii cardiovasculare raspuns: a,b,c,e

20.Scala Glasgow pentru comele din traumatismele cranio cerebrale urmareste indicatorii: a)deschiderea ochilor b)cel mai bun raspuns motor

c)cel mai bun raspuns senzorial d)raspunsul verbal e)toate cele de mai sus

raspuns: a,b,d

TEMA NR. 7 Traumatisme vertebro medulare (cu sau fr manifestri neurologice): tablou clinic, evaluare, principii terapeutice i de recuperare Bibliografie: Compendiu de medicina fizica si recuperare 1998-Dr.Sarah Nica Paginile 146 - 153

1.Zonele afectate cu predilectie in traumatismele vertebro medulare sunt: a)zonele de tranzitie anatomo functionale ale coloanei vertebrale b)zona cervicala C1-C2 c)zona cervicala C5-C6 d)zona toracala T11-T12 e)zona lombaraL3-L4 raspuns:a,b, c, d

2.Sunt considerate fracturi stabile ale coloanei vertebrale:

a)cele care nu se deplaseaza dupa imobilizare b)cele cu evolutie favorabila c)cele care nu prezinta semne neurologice d)cele care nu sunt insotite de dureri e)toate cele de mai sus raspuns:a,b

3.Sunt considerate ca fracturi instabile ale coloanei vertebrale: a)fracturile cu dislocatii b)fracturile cu deplasare c)fracturile foarte algice d)fracturile cu complicatii neurologice severe e)toate cele de mai sus raspuns:a, b, d.

4.Bilantul clinico-functional al traumatismelor vertebro medulare analizeaza: a)integritatea pachetelor vasculonervoase b)tipul de afectare osoasa c)tipul traumatismului de parti moi d)intensitatea durerii e)starea de constienta raspuns:a, b, c

5.Traumatismele rahidiene cu complicatii neurologice pot genera: a)fenomene de compresie radiculara b)fenomene de compresie medulara c)fenomene de compresie mieloradiculara d)hipertensiune intracraniana e)coma profunda raspuns:a, b, c

6.Tetraplegia compatibila cu supravietuirea: a)se produce prin leziunu cervicale sub C4 b)se produce prin leziuni cervicale sub C7 c)se produce prin leziuni cervicale superior de C3 d)se produce prin leziuni la nivel toracal e)se produce prin leziuni la nivel lombar raspuns:a 7.Paraplegia: a)se produce prin leziuni la nivel cervical b)se produce prin leziuni la nivelul coloanei toracale c)se produce prin leziuni la nivelul coloanei lombare d)poate sa cuprinda sindromul cozii de cal e)se produce prin leziuni cervicale superior de C3 raspuns:b, c, d

8.Comotia medulara este definita ca: a)traumatism vertebro medular cu abolirea temporara a functiilor medulare cu remisiune completa b)traumatism vertebro medular cu abolirea permanenta a functiilor medulare si sechele post traumatice c)traumatism vertebro medular cu instalare brusca a deficitelor motorii invalidante d)traumatism vertebro medular fara substrat anatomo-patologic specific e)traumatism medular cu abolirea permanenta a functiilor medulare raspuns:a, d

9.Contuzia medulara este definita ca:

a)traumatism vertebro medular urmat de compromiterea functionala partiala sau totala a maduvei si dezvoltarea unor sechele post traumatice b)traumatism vertebro medular cu abolirea temporara a functiilor medulare cu remisiune completa c)traumatismul vertebro medular cu modificari anatomo-patologice variate d)traumatism vertebro medular fara modificari anatomo-patologice specifice e)traumatism vertebro medular fara expresie clinica raspuns:a, c

10.Compresia medulara poate fi: a)acuta b)progresiva c)tardiva d)mixta e)toate variantele de mai sus raspuns:a, b, c

11.Dilacerarea medulara: a)apare cel mai frecvent dupa fracturi-luxatii vertebrale toracale sau toraco-lombare b)nu determina sechele invalidante c)este substratul lezional al transsectiunii medulare ireversibile, invalidante d)apare cel mai frecvent dupa fracturi-luxatii cervicale e)determina sechele invalidante raspuns:a, c,e

12.Sindromul Brown-Sequard este caracterizat prin: a)apare in compresiile medulare cervicale si toracale b)sindrom piramidal de partea leziunii c)tulburari de sensibilitate profunda de partea leziunii d)tulburari de sensibilitate superficiala de partea leziunii e)sindrom extrapiramidal raspuns:a, b, c

13.Sindromul de compresie cervicala centromedulara poate prezenta: a)monopareza b)tetrapareza cu predominenta brahiala accentuata distal c)tulburari de sensibilitate termoalgezica si tactila d)tulburari sfincteriene e)hemiplegie raspuns:b, c, d

14.Sindromul de compresie cervicala centromedulara: a)apare mai frecvent la tineri b)apare mai frecvent la varstnici, pe fondul unor modificari degenerative discale c)in evolutie, se corecteaza intai parapareza la nivelul membrelor inferioare d)in evolutie, se corecteaza intai tulburarile motorii ale membrelor superioare e)in evolutie, se corecteza intai tulburarile sensitive ale membrelor superioare raspuns:b, c

15.Sindromul radiculomedular cervical acut se caracterizeaza prin: a)tetraplegie b)hipoestezie si hipoanalgezie sublezionala c)prezenta sensibilitatii profunde proprioceptive d)tulburari vasomotorii e)nici unul din raspunsurile de mai sus raspuns:a, b, c, d

16.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel lezional deasupra lui C5: a)functia respiratorie este sever compromisa b)functia respiratorie nu este afectata c)pacientul ramane total dependent fizic d)pacientul poate deveni independent in scaun rulant e)pacientul va folosi mersul in cadru ca mijloc de ambulatie raspuns:a, c

17.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel cervical C6: a)majoritatea pacientilor necesita asistenta partiala pentru autoingrjire b)deplasarea se realizeaza cu scaunul rulant electric c)deplasarea se realizeaza cu ajutorul ortezelor KAFO si cadru d)pacientii castiga independenta pentru hranire, scriere, condus masina e)deplasarea se realizeaza cu ajutorul ortezelor AFO si cadru raspuns:a, b, d

18.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel cervical C7, C8 si T1: a)initial sunt afectate gesturile de aotoingrijire, transferurile, condus masina b)pacientii pot deveni independenti in scaunul rulant c)pacientii sunt total dependenti de asistenta fizica d)pacientii nu pot realiza transferurile e)deplasarea se va realize cu ajutorul ortezelor AFO si carje raspuns:a, b

19.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel toracal T2-T6: a)initial sunt afectate gesturile care privesc igiena personala ,transferurile, imbracatul b)pacientul poate sa-si recapete independenta c)pacientul nu poate sa-si recapete independenta d)deplasarea se face in scaun rulant e)deplasarea se face cu ajutorul ortezelor AFO si cadru raspuns:a, b, d

20.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel toracal T7-T12: a)pacientul poate obtine o independenta completa pentru functiile sfincteriene b)pacientul este independent pentru transferuri, imbracat si sofat c)pacientul este independent pentru mers neortezat d)pacientul este independent in scaun rulant e)pacientul ramane toatal dependent fizic raspuns:a, b, d

21.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel L1-L4: a)initial sunt afectate mersul si functiile sfincteriene b)se recupereaza functiile sfincteriene c)este posibila recuperarea mersului biped d)este de preferat ca si economie de energie ambulatia in scaun rulant e)este de preferat ca si economie de energie mersul ortezat raspuns:a, b, c, d

22.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel L5, S1, S2: a)se obtine independenta functiilor sfincteriene b)se recupereaza mersul biped cu orteze de glezna si carje canadiene c)este absolut necesar scaunul rulant d)sunt afectate gesturile de autoingrjire e)este afectata functia respiratorie raspuns:a, b

23.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel S2-S4 a)sunt afectate mersul si gesturile de autoingrijire b)sunt afectate numai functiile sfincteriene c)este afectat numai mersul d)ambulatia se face in scaun rulant e)este afectata functia respiratorie raspuns: b

24.Traumatismele rahidiene fara complicatii neurologice sunt: a)entorsele b)luxatii si luxatii-fracturi c)traumatismele jonctiunii lombo-sacrate d)fracturile instabile si stabile e)traumatismele cranio cerebrale raspuns:a, b, c, d

25.In entorsele cervicale benigne: a)pot aparea dureri si contractura musculara la nivelul traumatismului b)poate aparea vertij, tulburari de memorie si concentrare c)poate aparea tetraplegia d)pot aparea fenomene vegetative post traumatice si modificari de flux sangvin in artera vertebrala e)poate aparea paraplegia spastica raspuns:a,b, d

26.In entorsele cervicale severe: a)se compromite stabilitatea rahisului prin ruptura ligamentelor b)se impune folosirea minervei c)se instituie programul kinetoterapeutic ce cuprinde contractii statice globale si metode de facilitare proprioceptiva d)nu se instituie program kinetoterapeutic in prima faza e)nu se impune folosirea minervei raspuns:a, b, c

27.In fracturile stabile ale coloanei vertebrale: a)recuperarea se realizeaza prin exercitii de mobilizare aotomata a segmentului, intretinerea si cresterea fortei musculaturii paravertebrale b)se poate aplica masaj decontracturant c)nu se aplica masaj decontracturant d)se incepe recuperarea amplitudinii rahisului dupa 3 luni de la traumatism e)se incepe recuperarea amplitudinii rahisului dupa 3 ani de la traumatism raspuns:a, b, d

28.Luxatiile si luxatiile-fracturi ale rahisului: a)pot dezvolta complicatii nervoase b)nu pot dezvolta complicatii nervoase c)necesita interventii ortopedico-chirurgicale sau neurochirurgicale d)necesita inceperea programului kinetoterapeutic in prima faza e)toate cele de mai sus raspuns:a, c

29.Fracturile stabile ale rahisului: a)sunt fracturi parcelare de corp vertebral b)sunt fracturi cu tasare de corp vertebral c)se trateaza chirurgical d)se pot trata conservator prin repaus si imobilizare e)nu se pot niciodata trata prin repaus si imobilizare

raspuns:a, b, c, d TEMA NR. 8

Scleroza multipl: tablou clinic i principii de tratament Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia i recuperarea medical n afeciunile aparatului

locomotor, Ed. Medical, 1999 Paginile 275 - 276

1. Scleroza multipl este: a. proces de demielinizare a substanei albe b. distrugerea tecilor de mielin cu conservarea cilindraxului c. proces de demielinizare a substanei albe a sistemului nervos central d. distrugerea substanei cenuii e. nici una din cele de mai sus

corect b, c 2. Principalele semne clinice ale sclerozei multiple sunt: a. spasticitatea b. oboseala i scderea forei musculare de la extremitile distale c. parestezii d. tulburri de echilibru e. nistagmus, diplopie

corect a, b, c, d, e

3. Notai afirmaiile adevrate de mai jos: a. scleroza multipl afecteaz adultul tnr, 20 30 de ani b. sechelele apar rapid c. n stadiul II apar semnele neurologice d. puseele evolutive apar la intervale neregulate de timp e. n stadiul II pacientul este semidependent

corect a, c, d

4. Obiectivele terapeutice n tratamentul fizical-kinetic al sclerozei multiple sunt: a. ntreinerea mobilitii articulare b. prevenirea atrofiilor musculare i conservarea supleei muchilor c. meninerea troficitii esuturilor moi d. contientizareapoziiei corecte a coloanei lombare e. conservarea ct mai mult timp a capacitii de deplasare a pacientului

corect a, b, c, e

5. Notai afirmaiile false legate de recuperarea pacienilor cu scleroz multilpl: a. tratamentul se va institui tardiv b. tratamentul va fi continuu pe toat durata bolii c. tratamentul va fi efectuat numai ntre pusele evolutive d. se vor recomanda cure balneare n staiunile de profil e. se va evita apariia oboselii

corect a, d

6. Notai afirmaiile adevrate legate de recuperarea pacienilor cu scleroz multilpl: a. n timpul puseelor evolutive, tratamentul se limiteaz la mobilizri articulare pasive b. n stadiul I se recomand masaj sedativ c. pentru a combate spasticitatea se aplic cldur local d. pentru a combate spasticitatea se aplic crioterapie local

e. se evit apariia oboselii corect a, c, e

7. recuperarea medical n scleroza multipl va urmri: a. s scad dificultile mersului b. s reduc spasticitatea c. s limiteze efectele ataxiei d. s realizeze independena total a pacientului e. s fie aplicat n puseu evolutiv

corect a, b, c TEMA NR. 9

Boala Parkinson: tablou clinic i principii de tratament Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia i recuperarea medical n afeciunile aparatului

locomotor, Ed. Medical, 1999 Paginile 136 - 174

TEMA NR. 10 Recuperarea medicala in sechelele posttraumatice ale membrului inferior ( sold, genunchi, complex glezna, picior) Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia i recuperarea medical n afeciunile aparatului

locomotor, Ed. Medical, 1999 Paginile 136 - 174

1.In fractura de col femural dupa practicarea osteosintezei, focarul de fractura nu este suficient de stabil pentru a permite sprijinul total timp de:

a. 6 luni b. 1 an c. 3 luni d. 1 luna e. 14 zile

2. In primele 2 saptamani dupa fractura de col femural cu osteosinteza se vor efectua zilnic 3, 4 sedinte de kinetoterapie constand din:

a. kinetoterapie activa b. contractii musculare izometrice ale muschiului cvadriceps si fesier mare c. kinetoterapie activa cu rezistenta pentru cvadriceps si fesier mare d. nu se incepe mobilizarea e. nici o afirmatie anterioara nu este adevarata

3. Tehnica cea mai corecta de incarcare progresiva a membrului inferior operat este cea care utilizeaza planul inclinat:

a. se incepe cu sprijin bipodal de 30 grade care asigura o incarcare a soldului cu 25% b. se incepe cu o incarcare a soldului de 10% c. se incepe cu o incarcare a soldului de 50% d. se incepe cu sprijin bipodal de 50 grade e. se incepe cu sprijin bipodal de 10 grade

4. Criteriul dupa care se stabileste progresivitatea incarcarii: a. varsta pacientului b. greutatea pacientului c. durerea d. tipul interventiei ortopedico-chirurgicale e. nu are importanta

5. Un bolnav cu soldul operat la care desi recuperarea s-a efectuat cu toate precautiile, schioapata in timpul mersului din urmatoarele motive:

a. durere, expresie a unei tendinite,inegalitate de lungime a membrului inferior, insuficienta muschiului fesier mijlociu

b. insuficienta muschiului fesier mare si cvadriceps c. instabilitatea genunchiul d. neutilizarea bastonului e. varsta pacientului

6. Crioterapia, laserterapia, se utilizeaza in tratamentul fizicalkinetic al soldului operat pentru: a. tonifierea musculaturii insuficiente b. tratamentul tendinitei c. tratamentul sindromului algoneurodistrofic d. tratamentul tulburarilor circulatorii e. nici una din variantele de mai sus

7. Dupa artroplastia totala de sold tonifierea muschiului fesier mijlociu se incepe dupa: a. 3 saptamani de la interventie b. imediat dupa interventie c. 6 saptamani de la interventie d. 2 luni de la interventie e. 6 luni de la interventie

8. Tonifierea analitica a muschiului fesier mijlociu se obtine prin: a. mobilizarea soldului operat b. exercitii izodinamice rezistive efectuate impotriva rezistentei manuale opuse de

fiziokinetoterapeut c. exercitii pasive executate de fiziokinetoterapeut d. exercitii izometrice e. mers pe plan inclinat

9. Scurtarea la maximum a perioadei de imobilizare la pat este necesara pentru: a. prevenirea flexumului de sold si genunchi b. prevenirea sindromului algoneurodistrofic c. cresterea stabilitatii soldului operat d. prevenirea scurtarii membrului e. nu este corecta nici una din afirmatiile anterioare

10. Punerea cat mai precoce in incarcare a membrului inferior operat depinde de: a. starea psihica a bolnavului b. tipul interventiei ortopedico-chirurgicale c. tipul fracturii d. stabilitatea fracturii, soliditatea montajului, greutatea bolnavului e. varsta bolnavului

11. Tratamentul fizicalkinetic al fracturilor de genunchi in timpul imobilizarii in aparat gipsat presupune: a. mobilizari pasive si active ale soldului si degetelor piciorului b. exercitii izotonice ale musculaturii coapsei c. verticalizarea bolnavului si mersul intre bare paralele d. recuperarea mersului cu o carja axilara sau canadiana e. hidrokinetoterapie

12.In fractura intercondiliana a femurului tratata chirurgical ( reducere si osteosinteza ) : a. consolidarea focarului de fractura se realizeaza intr-un interval de 130-150 de zile b. postura in flexie a genunchiului se poate incepe 7 zile postoperator c. masajul este permis in si la distanta de focarul de fractura d. hipotrofia musculara este combatuta prin provocarea contractiei musculare active cu ajutorul

tehnicilor de facilitare neuromusculare proprioceptive, exercitii izometrice si exercitii izodinamice fara rezistenta

e. nici o afirmatie de mai sus nu este corecta 13. In fracturile de rotula fara deplasare tratate ortopedic :

a. sprijinul pe membrul inferior este permis imediat b. nu se permit exercitii izometrice statice c. se permit exercitii active contra rezistenta maximala d. sprijinul pe membrul inferior este permis dupa 2 saptamani e. recuperarea amplitudinii de miscare a genunchiului se incepe prin mobilizarea rotulei in sens

vertical si transversal 14. Tratamentul fizicalkinetic, recuperator in fracturile de platou tibial operate presupune:

a. contractii izometrice ale cvadricepsului, precedate de contractii active facilitate neuromuscular b. incarcarea progresiva a genunchiului intre a 90-a si a 120-a zi c. mobilizarea genunchiului incepe din a 2-a zi d. tonifierea muschilor labei de gasca in fracturile compartimentului intern e. exercitii active contra rezistenta

15. Tratamentul fizicalkinetic, recuperator al redorii stranse de genunchi consta in: a. posturi de flexie, extensie, care se alterneaza la fiecare 3 ore, ziua si noaptea, ortezare b. aplicari de parafina c. mobilizarea pasiva din ziua a II- a dupa mobilizare sub anestezie d. tonifiere musculara cat mai tardiva e. exercitii izometrice

16. Metodologia tratamentului fizicalkinetic dupa meniscectomie presupune: a. zavorirea active a genunchiului in extensie si exercitii de tonifiere a cvadricepsului in prima

saptamana b. initierea sprijinului partial pe membrul inferior afectat insistand asupra derularii pasului c. solicitarea flexiei genunchiului in prima saptamana postoperator mai mara de 90 de grade d. kinetoterapie activa in lant kinetic inchis si refacera fortei musculare a cvadricepsului in primele

zile postoperator e. nici una din afirmatiile de mai sus nu este valabila

17. Recuperarea genunchiului dupa entorse: a. trebuie organizat pe o perioada de 6 luni pana la 1 an in functie de intinderea leziunilor si tipul

interventiei chirurgicale b. in entorsele simple tratamentul se deruleaza in 5 faze c. reluarea sprijinului si eliminarea atelei este permis dupa 12 saptamani d. kinetoterapia proprioceptiva statica in incarcare este permisa numai in perioada a IV-a e. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte

18. In entorsele benigne de glezna tratamentul recuperator presupune a. electroterapie antialgica, caldura locala b. repaus articular si crioterapie locala c. reluarea sprijinului bipodal din prima zi d. exercitii active contra unei rezistente manuale e. bicicleta ergometrica

19. In entorsa de glezna de gravitate medie: a. se prefera imobilizarea in aparat gipsat a piciorului in unghi drept pe glezna b. mersul este permis dupa o saptamana c. durata minima a imobilizarii este de 3 saptamani d. se indica repaus cu membrul inferior in pozitie decliva e. se practica mobilizare activa imediat dupa accident

20. In entorsa grava de glezna : a. tratamentul ortopedic necesita imobilizare timp de 3 saptamani dupa care se schimba cu un gips

pentru mers purtat alte 4 saptamani b. trastamentul chirurgical este urmat de o imobilizare in aparat gipsat 5-6 saptamani cu interzicerea

sprijinului

c. combaterea edemului residual presupune repaus nocturn cu membrul inferior in pozitie inaltata, bandaj elastic, masaj cu gheata, bai partiale alternante

d. combaterea edemului rezidual presupune bandaj elastic, aplicatii de parafina e. mobilizari active contra rezistenta

21. Mobilizarea articulara in entorsa de glezna presupune: a. mobilizarea active simpla in flexie, extensie a muschilor afectati b. mobilizarea activa contra rezistenta opusa agonistilor c. mobilizare active in prono-supinatie a piciorului d. posturi globale sau segmentare favorizante mobilizarii gleznei (stat pe vine, asezat pe calcai) e. mersul pe teren accidentat

22. Tonifierea musculaturii stabilizatoare a gleznei se adreseaza:

a. peronierilor laterali b. gambier anterior c. extensor propriu haluce d. triceps sural e. extensor comun degete

TEMA NR. 11 Recuperarea medicala in sechelele posttraumatice de membre superioare (umar, cot, pumn, mana) Bibliografie:J. Kiss, Fiziokinetoterapia i recuperarea medical n afeciunile aparatului

locomotor, Ed. Medical, 1999 Paginile 51 - 77

1. In recuperarea umarului posttraumatic primul obiectiv care se urmareste este: a. Prevenirea instalarii redorii articulare si corectarea ei cat mai precoce b. Cresterea stabilitatii articulare c. Cresterea fortei musculare d. Cresterea rezistentei musculare e. Nu se poate stabili un obiectiv prioritar Corect: a

2. In recuperarea umarului posttraumatic se respecta principiul nondoloritatii pe parcursul si dupa aplicarea programului recuperator?

a. Da b. Uneori c. Nu d. Nu este valabila afirmatia anterioara e. Nu se ia in considerare Corect:a

3. Care este pozitia de imobilizare a umarului cu risc maxim pentru dezvoltarea redorii articulare? a. Umarul imobilizat cu cotul lipit de trunchi b. Umarul imobilizat cu bratul in abductie c. Bratul imobilizat in esarfa d. Toate pozitiile dezvolta acelasi risc pentru redoarea articulara e. In imobilizarea umarului nu apare risc de redoare articulara Corect: a

4.Pentru rearmonizarea articulatiei glenohumerale si mobilizarea articulatiei scapulotoracice se utilizeaza exercitiile:

a. Williams b. Codman c. Klapp d. Rood e. Bobth Corect: b

5. Dupa incheierea programului recuperator al umarului posttraumatic, bolnavii raman cu un grad de: a. Scolioza lombara b. Grad de redoare articulara c. Scurtare a membrului superior d. Grad de hipotonie, hipotrofie musculara e. Cifoza dorsala Corect:b,d

6. Idealul recuperarii umarului posttraumatic este: a. Redobandirea unghiurilor utile pentru ADL-uri b. Redobandirea stabilitatii umarului c. Redobandirea performantelor motorii particulare pe care le avea bolnavul inainte

de traumatism d. Se asigura efectuarea gesturilor uzuale

e. Redobandirea mobilitatii centurii scapulare Corect: c

7. Ruptura traumatica a coifului rotatorilor umarului se rezolva: a. Chirurgical b. Se imobilizeaza in Dessault c. Se fixeaza bratul in abductie de 90 grade d. Nu se ia in considerare e. Se efectueaza programul kinetic Codman Corect: a

8. In recuperarea dupa ruptura coifului rotatorilor umarului operata, in stadiile initiale se vor evita urmatoarele miscari:

a. Abductia bratului b. Ducerea mainii la spate c. Adductia bratului d. Ducerea mainii la umarul opus e. Rotatia interna Corect: b,d,e,

9.In ruptura lungii portiuni a bicepsului brahial cu scurtarea tendonului ca urmare a suturii,se limiteaza miscarea:

a. De extensie a cotului b. De flexie a cotului c. De prono-supinatie a mainii d. De ridicare a umarului e. De rotatie externa a cotului Corect: a

10. In luxatia de umar,imediat postimobilizare, pentru recuperarea mobilitatii nu se practica miscari: a. Active b. Pasive c. Pasivo-active d. Activo-pasive e. Se pot efectua orice miscari Corect: b

11 In luxatiile de umar,exceptand luxatia posterioara se evita miscarile: a. Abductie, rotatie externa, retropulsie b. Abductie, rotatie interna, antepulsie c. Adductie, rotatie externa, retropulsie d. Adductie, rotatie interna, antepulsie e. Abducatie, rotatie interna, retropulsie Corect: a

12. In luxatiile posterioare de umar este interzisa: a. Rotatia interna si retropulsia b. Rotatia externa si antepulsia c. Rotatia interna si antepulsia d. Rotatia externa si retropulsia e. Adductia si rotatia externa Corect: a

13. Fracturile umarului se caracterizeaza din punctul de vedere al recuperatorului prin: a. Rapiditatea consolidarii osoase b. Intarzierea consolidarii osoase c. Posibilitatea instituirii precoce a programelor fizical-kinetice de recuperare d. Posibilitatea instituirii tardive a programelor de recuperare e. Nu se pot institui programe de recuperare Corect: a,c

14. In fracturile claviculei muschiul cel mai sensibil este: a. M. deltoid b. M. sternocleidomastoidian

c. M. dintat mare d. M. trapez e. M. pectoral Corect: c

15. Comolicatie precoce in fracturile extremitatii proximale a humerusului poate fi: a. Lezarea plexului brahial b. Lezarea nervului circumflex c. Lezarea nervului ulnar d. Nu intalnim complicatii precoce e. Alt raspuns

Corect: b 16. In perioada de imobilizare a articulatiei cotului posttraumatic , obiectivul terapeutic principal este :

a. prezervarea functiei normale a articulatiilor supra si subiacente. b. Prezervarea functiei normale a articulatiei subiacente c. Imobilizarea intregului membru superior d. In perioada de imobilizare nu se iau in considerare obiective terapeutice e. Prevenirea algoneurodistrofiei

Corect: a 17.In perioada de imobilizare a cotului posttraumatic, redoarea pumnului si degetelor se previne prin mobilizarea articulatiilor respective:

a. In pozitii declive ale mainii b. In pozitii antideclive ale mainii c. Atat in pozitii declive cat si antideclive d. Nu se ridica problema redorii pumnului si degetelor e. Oricum se instaleaza redoarea Corect: b

18. Dupa inlaturarea imobilizarii cotului posttraumatic se practica un program de kinetoterapie globala a membrului superior:

a. In lant kinetic inchis b. In lant kinetic deschis c. Atat in lant kinetic deschis cat si inchis d. Nu se practica program de kinetoterapie e. Programul Kinetic se incepe la o luna dupa indepartarea imobilizarii

Corect: b 19.Cea mai frecventa complicatie a fracturilor cotului consta in dezvoltarea de:

a. Algoneurodistrofie b. Redoare articulara c. Paralizie de membru superior d. Sindr.Volkmann e. Paralizia de nerv median Corect: b

20. In functie de gradele de libertate ale extensiei cotului redorile sunt considerate foarte grave intre : a. 0-30 grade b. 30-40 grade c. 40-50 grade d. 50-60 grade e. 70-90 grade corect: a

21 In functie de gradele de libertate ale extensiei cotului redorile sunt considerate moderate intre: a. 0-30 grade b. 30-60 grade c. 60-90 grade d. Peste 90 grade e. Peste 120 grade corect: c

22. In functie de gradele de libertate ale extensiei cotului redorile sunt considerate minore : a. peste 90 grade

b. 0-30 grade c. 30-60 grade d. 60-90 grade e. peste 120 grade corct: a

23. In fracturile de paleta humerala un numar de bolnavi nu scapa de redorile articulare: a. 100% b. 80% c. 45% d. 15% e. 10% corct: c

24.Cate saptamani se insista in kinetoterapia cotului posttrumatic pentru recuperarea mobilitatii cotului fara sa abandonam?

a. 1- 2 saptamani b. 2- 4 saptamani c. 3- 6 saptamani d. 8- 10 saptamani e. 10-12 saptamani corect:c

25. Daca dupa 6 saptamani de kinetoterapie a cotului posttraumatic nu s-a recuperat mobilitatea cotului, a. se continua programul kineto b. se practica artroliza chirurgicala c. se imobilizeaza din nou in atela d. se abandoneaza cazul e. se reia programul recuperator dupa 2 saptamani corect: b

26. Un cot posttraumatic cu redoare severa care nu s-a putut recupera prin program kinetic necesita artroliza. Post artroliza se practica kinetoterapie?

a. Da b. Nu c. Uneori d. Alt raspuns corect: a

27. In cotul posttraumatic operat cu rezectie de cap radial este instabilitatea articulara una din complicatii? a. Da b. Nu corect: a

28. Rezectia capului radial in cotul posttraumatic antreneaza urmatoarele modificari locale: a. Cubitus valgus b. Cubitus varus c. Subluxatia radiocubitala superioara d. Subluxatia radiocubitala inferioara e. Luxatia anterioara a bontului osului radial corect: a, d, e

29. In prima perioada de recuperare a cotului posttraumatic operat cu rezectie de cap radial generator de instabilitate de cot, ce miscari se antreneaza?

a. Flexie- extensie b. Pronatie- supinatie c. Lateralitate d. Se continua imobilizarea in esarfa e. Alt raspuns corect: a

30. Cum se compenseaza deficitul de pronatie al antebratului in cotul posttraumatic ? Prin miscare combinata de :

a. Abductie-rotatie interna a umarului b. Abductie- rotatie externa a umarului c. Adductie- rotatie externa a umarului d. Extensie- rotatie externa a umarului e. Extensie, rotatie interna a umarului corect: a

31. Care este una din complicatiile severe ale cotului posttraumatic la copil in perioada de imobilizare in aparat gipsat?

a. Algoneurodistrofia b. Durerea c. Sindromul Volkmann d. Instabilitatea focarului de fractura e. Redoarea articulara corect: c

32. Care este prima masura luata in sindromul Volkmann aparut in timpul imobilizarii cotului posttraumatic la copil?

a. Administrarea de medicatie antialgica, vasodilatatoare b. Rezolvarea chirurgicala c. Indepartarea aparatului gipsat d. Pozitionarea bratului in pozitie antidecliva pentru favorizarea circulatiei

de intoarcere e. Tratament conservator corect: c

33.Recuperarea functionala a cotului posttraumatic presupune doar prevenirea si tratamentul redorii articulare,sau are si alte obiective?

a. Da,are si alte obiebtive b. Nu , nu are si alte obiective c. Uneori d. Se are in vedere doar asigurarea stabilitatii articulara e. Se lupta pentru cresterea fortei si rezistentei muschilor flexori ai cotului corect: a

34. In recuperarea cotului posttraumatic se folosesc tehnici de facilitare neuro-musculara din metoda: a. Bobath b. Kabat c. Rood d. Williams e. Brunstrom corect: b

35. In cotul posttraumatic,la inceputul programului recuperator mobilizarea pasiva trebuie facuta strict manual

a. Fara sa se ia in considerare durerea b. Gasindu-se sectorul de amplitudine indolor c. Se efectueaza mobilizare pasiva cu contrarezistenta d. Nu se efectueaza mobilizare pasiva e. Nici una din afirmatiile anterioare nu este valabila corect: b

36. Pentru mentinerea gradelor suplimentare de miscare obtinute prin program kinetic in cotul posttraumatic,se utilizeaza orteza statica?

a. Da b. Nu c. Uneori d. Ortopedul stabileste necesitatea de ortezare e. Este contraindicata

corect: a 37. Dintre mijloacele terapeutice specifice medicinii fizice,in recuperarea cotului posttraumatic imediat

postimobilizare se pot folosi: a. Parafina local b. Crioterapie local c. Unde scurte doze calde d. Ultrasonoterapie e. Pungi termice aplicate local

corect: b, d 38. Este hidrokinetoterapia utila in recuperarea cotului posttraumatic?

a. Da b. Nu c. Uneori, dupa ce s-au epuizat celelalte proceduri recuperatorii d. Dupa aplicatia de parafina se face hidrokinetoterapia e. Alt raspuns corect: a

39. Care este stilul de innot cel mai util in recuperarea cotului posttraumatic ? a. Bras b. Spate c. Delfin d. Crowl e. Nu are importanta corect: a

40. In cotul posttraumatic, recuperarea fortei si rezistentei musculare se face in paralel cu recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare?

a. Da, intotdeauna b. Nu, niciodata c. Se lucreaza in paralel pentru cresterea rezistentei musculare si a

stabilitatii articulare

d. Se are in vedere doar cresterea mobilitatii articulare e. Nici unul din raspunsuri nu este corect corect: b

41. In cotul posttraumatic pentru recuperarea fortei musculare a flexorilor bratului,care este sectorul cel mai convenabil de activitate?

a. 10 grade b. 30 grade c. 60 grade d. 90 grade e. 120 grade corect: d

42. In cotul posttrsumatic, pentru recuperarea fortei musculare a extensorilor cotului care este sectorul cel mai convenabil de activitate?

a. 0-30, 40 grade b. 30-50, 60 grade c. 50-70, 80 grade d. 70-90, 100 grade e. Nu are importanta corect: a

43. Dupa cate saptamani de la operatia de leziune de tendoane ale mainii vorbim de mobilizarea degetelor? a. 1-2 saptamani b. 3-4 saptamani c. 4-5 saptamani d. 6-7 saptamani e. 7-8 saptamani corect: c

44. Cand nu mai prezinta risc de ruptura la mobilizare tendoanele mainii operate pentru leziuni de tendoane? La:

a. 2 saptamani b. 4 saptamani c. 6 saptamani d. 8 saptamani e. 10 saptamani

de la operatie. corect: c

45.Obiectivele recuperarii in leziunile traumatice ale tendoanelor mainii operate sunt: a. recuperarea inchiderii complecte a pumnului si extensiei

degetelor b. forta si rezistenta la efort a flexorilor degetelor c. viteza de contrctie a extensorilor d. recuperarea inchiderii partiale a pumnului si extensiei degetelor e. Alt raspuns

corect: a,b,c 46. Se are in vedere ortezarea mainii in recuperarea leziunilor traumatice ale tendoanelor mainii operate?

a. Da, intotdeauna b. Da, numai atunci cand sunt mai multe tendoae interesate c. Da, numi atunci cand este numai un tendon interesat d. Nu e. Nu este valabil nici unul din raspunsurile anterioare corect: a

47. Cate stadii clinice si radiologice are sindromul algoneurodistrofic al mainii posttraumatice? a. 1 b. 2 c. 4 d. 5 e. 6 pag. 54

48. In primul stadiu de evolutie al algoneurodistrofiei la membrul superior dupa traumatismele de mana, cand fenomenele inflamatorii sunt explosive, vasodilatatia si edemul sunt evidente prin tumefactie locala, tegumentele sunt calde, de culoare rosie violacee, se are in vedere:

a. posturare inalta a mainii b. posturare joasa a mainii c. aplicatii locale de parafina d. aplicatii locale de rece e. unde scurte la nivelul mainii doze calde corect: a,d

49. Instabilitatea pumnului posttraumatic are mai multe cauze uneori intricate: a. instabilitatea ligamentelor carpului b. interesarea articulatiei radiocubitale superioare c. insuficiente musculare din sistemul muscular dorsal si

palmar d. imposibilitatea opozabilitatii policelui e. consolidarea vicioasa a fracturilor de epifiza distala radiala

corect: a, c 50. Deficitul de forta al stabilizatorior pumnului posttraumatic compromite:

a. circumductia pumnului b. prehensiunea globala de forta c. extensia pumnului d. flexia pumnului e. rotatia pumnului corect: b

TEMA NR. 12 Poliartrita reumatoid: etiopatogenie, diagnostic pozitiv i diferenial, program terapeutic i de recuperare Bibliografie: Compendiu de medicina fizic i recuperare Adriana Sarah Nica, Editura

Universal Carol Davila - 1998 Paginile 190 - 203

1. n care dintre urmtoarele capitole de patologie se indic postura de drenaj Moberg? A. coxartroz; B. fracturi de rotul; C. fracturi de bazin; D. luxaia de glezn; E. mna rigid din poliartrita reumatoid.

Rspuns corect: C.

2. Care dintre urmtoarele elemente ale programului de kinetoterapie prezentate mai jos este contraindicat pentru mna rigid din poliartrita reumatoid?

A. confecionarea i utilizarea de atele i orteze; B. posturi antideclive; C. mobilizri pasive i autopasive; D. mobilizri active; E. imobilizare prelungit.

Rspuns corect: E.

3. Printre criteriile ARA pentru diagnosticul poliartritei reumatoide se numr i urmtoarele: A. redoarea articular matinal de cel puin o or; B. artrit simultan la minim 3 arii articulare; C. artrit a articulaiile meta-carpo-falangiene sau interfalangiene proximale; D. artrit simetric bilateral simultan a aceleiai articulaii; E. durere lombar cu iradieri n fese.

Rspuns corect: A, B, C, D.

4. Care dintre urmtoarele simptome clinice nu constituie criteriu de diagnostic pentru poliartrita reumatoid?

A. artrit simetric bilateral simultan a aceleiai articulaii; B. prezena nodulilor reumatoizi; C. prezena seric de factor reumatoid; D. limitarea mobilitii cutiei toracice prin afectarea articulaiilor costo-vertebrale; E. creterea valorii reactanilor de faz acut n puseu.

Rspuns corect: D.

5. Pentru stadiul III sever al poliartritei reumatoide nu sunt caracteristice: A. osteoporoza i distrucia osului i cartilajului vizibile radiologic; B. deformaii articulare cu subluxaii, deviere ulnar sau hiperextensie; C. fibroza articular i anchiloz; D. atrofie muscular marcat i extins; E. noduli reumatoizi periarticulari.

Rspuns corect: C.

6. Corticoterapia n poliartrita reumatoid are indicaii: A. forme severe de poliartrit; B. poliartrit cu anemie sever; C. manifestrile articulare asociate cu poliserozit; D. la paciente peste 50 ani; E. la paciente sub 50 de ani.

Rspuns corect: A, B, C.

7. Care dintre procedurile antialgice folosite n poliartrita reumatoid au i efect de nclzire a structurilor n profunzime?

A. TENS; B. ultrasonoterapie; C. ionogalvanizri; D. cureni diadinamici; E. cureni interfereniali.

Rspuns corect: B.

8. n tratamentul recuperator al poliartritei reumatoide atela de repaus are ca scop: A. prevenirea deformrilor prin reducerea solicitrilor mecanice; B. ameliorarea fenomenelor trofice; C. efect antialgic; D. corectarea dezaxrilor severe la nivelul articulaiilor meta-carpo-falangiene; E. corecteaz anchilozele articulare.

Rspuns corect: A, B, C.

9. Poziia de repaus articular, n poziie funcional a minii, cuprinde: A. pumnul la 10 - 15 dorsiflexie; B. moderat flexie a interfalangienelor; C. hiperextensia falangei terminale; D. extensie a carpometacarpienelor; E. pumnul la 25 flexie palmar.

Rspuns corect: A, B.

10. Atela de repaus nocturn n P.R. este indicat n: A. mna dureroas, cu manifestri inflamatorii; B. mna dureroas, dar cu deformri minime; C. mna dureroas cu deformri ireductibile; D. mna cu anchiloze severe, cu deviaie cubital; E. mna cu deformaii severe n grif.

Rspuns corect: A, B.

11. n P.R. atitudinea vicioas la nivelul articulaiilor afectate se caracterizeaz prin: A. amiotrofie predominant pe extensori i abductori; B. contractur pe antagoniti; C. amiotrofie predominant pe flexori i adductori; D. contractur pe flexori i adductori; E. pstrarea amplitudinii de micare normal.

Rspuns corect: A, B.

12. n cadrul tratamentului recuperator kinetic al poliartritei reumatoide repausul n poziie funcional va cuprinde:

A. genunchiul n rectitudine cu sculei de nisip pe cvadriceps i gambier; B. genunchi cu suport de flexie n spaiul popliteu; C. genunchi n flexie i rotaie intern la 5; D. genunchi n hiperextensie; E. genunchi n flexie la 90.

Rspuns corect: A.

13. n cadrul tratamentului recuperator kinetic al poliartritei reumatoide (posturi funcionale), care dintre urmtoarele enunuri este incorect?

A. la nivelul articulaiei coxo-femurale se evit rotaia extern;

B. la nivelul articulaiei coxo-femurale se permit 20 de flexie; C. la nivelul articulaie coxo-femurale se evit rotaia intern i adducia; D. la nivelul articulaie coxo-femurale se permit 40 de flexie; E. la nivelul articulaiei coxo-femurale se evit abducia.

Rspuns corect: C, D.

14. n cadrul terapiei ocupaionale n poliartrita reumatoid, pentru definirea penselor, care dintre urmtoarele enunuri este incorect:

A. pens terminal (prinderea unui ac); B. pens subterminal (prinderea unei foi de hrtie); C. pens subtermino-terminal (prinderea unui clete); D. pens tridigital (prinderea unei igri); E. pens laterolateral (prinderea unei bile).

Rspuns corect: D, E.

15. Programele de recuperare n poliartrita reumatoid , care s permit maximum de participare la activitatea cotidian (ADL) se organizeaz dup criteriile:

A. dup forma de evoluie a bolii (moderat, medie, sever); B. dup evoluia bolii sub tratament medicamentos; C. dup aciunea procesului inflamator asupra fibrelor musculare striate; D. avnd ca scop maximizarea gradului de activitate i abilitate al pacientului; E. n funcie de profesia pacientului.

Rspuns corect: A, B, C.

16. Obiectivele tratamentului recuperator n poliartrita reumatoid nu sunt: A. ntreinerea unui nivel funcional satisfctor al mobilitii articulare sau creterea

mobilitii articulare; B. ntreinerea i recuperarea forei musculare; C. stimularea programelor de coordonare i control motor; D. tehnici de miorelaxare; E. diminuarea procesului imuno-inflamator la nivel articular.

Rspuns corect: D.

TEMA NR. 13 Spondilartropatii seronegative (spondilita anchiloznt, sindromul Reiter, artrita psoriazic): etiopatogenie, diagnostic pozitiv i diferenial, program terapeutic i de recuperare Bibliografie: Compendiu de reumatologie E. Popescu, Editura Tehnic - 1997

Paginile 202216

17. n cadrul posturilor corectoare adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre urmtoarele este incorect:

A. decubit dorsal fr pern sub cap, cu o perni sub coloana dorsal, membrele superioare sub ceaf, coatele ating patul;

B. decubit dorsal pe pat tare fr pern, cu oldurile i genunchii flectate; C. decubit dorsal cu perni sub coloana toracal, sculei de nisip pe umeri i genunchi; D. poziia Sfinxului; E. decubit ventral cu pern sub torace, perni sub frunte, sculei de nisip pe coloana

dorsal i bazin Rspuns corect: B

18. Pentru meninerea i corectarea tonusului muscular la spondilitic, care dintre urmtoarele enunuri este fals:

A. se va tonifia musculatura erectoare a trunchiului; B. se va tonifia musculatura abdominal;

C. va fi promovat i aciunea psoasiliacului; D. n secundar se tonific musculatura fesier; E. exerciiile se vor performa n postur cifozant.

Rspuns corect: E

19. Care dintre urmtoarele obiective de kinetoterapie nu se aplic n S.A.? A. meninerea posturii i aliniamentului corect al corpului; B. meninerea supleei articulare; C. meninerea tonusului muscular paravertebral; D. meninerea volumelor respiratorii mobilizabile n limite normale; E. corectarea anchilozelor.

Rspuns corect: E

20. Criteriile de ncadrare n spondilartrite seronegative implic: A. predilecia pentru afectarea coloanei vertebrale i a articulaiilor sacroiliace; B. artropatii inflamatoare periferice, n sensul afectrii asimetrice a articulaiilor mari,

predominant la membrul inferior; C. afectarea inflamatorie frecvent a inseriilor fasciilor i tendoanelor pe os; D. prezena factorului reumatoid i a nodulilor reumatoizi; E. manifestri frecvente extraarticulare cutanate, mucoase, oculare, intestinale.

Rspuns corect: A, B, C, E.

21. Care dintre urmtoarele criterii de ncadrare n grupa spondilartropatiilor seronegative este greit enunat?

A. agregare strns, familial, cu inciden crescut a HLAB27; B. absena factorului reumatoid i a nodulilor reumatoizi; C. artropatii inflamatoare periferice, n sensul afectrii simetrice a articulaiilor mici,

predominnd la membrele superioare; D. predilecie pentru afectarea coloanei vertebrale i a articulaiilor sacroiliace; E. lipsa manifestrilor extraarticulare, cutanate, mucoase, oculare, intestinale.

Rspuns corect: C, E.

22. Leziunile patologice ale procesului inflamator cronic din S.A. debuteaz iniial prin hipervascularizaie i infiltraie cu:

A. limfocite; B. plasmocite; C. macrofage; D. eozinofile. E. monocite

Rspuns corect: A, B, C.

23. Durerea lombar n S.A. are urmtoarele caractere: A. debuteaz insidios n a doua jumtate a nopii; B. este nsoit de redoare matinal; C. durerea se agraveaz dup exerciiu i se amelioreaz dup repaus; D. este nsoit de radiculalgie sciatic, cu iradiere pn n spaiul popliteu; E. nu este nsoit de radiculalgie sciatic.

Rspuns corect: A, B, D.

24. Evaluarea disfunciei de mobilitate a coloanei cervicale n S.A. se poate realiza prin: A. manevra brbie-stern (n flexie i extensie); B. manevra occiput-perete; C. manevra Schober; D. micri de rotaie ale capului; E. indicele tragus-acromion.

Rspuns corect: A, B, D, E.

25. Afectarea mduvei spinrii n S.A. este urmarea: A. compresiei radiculare; B. compresiei medulare; C. mielita acut; D. chistelor medulare; E. infarctelor medulare.

Rspuns corect: A, B.

26. Sindroamele neurologice, compresive n S.A. au ca i etiologie: A. subluxaii vertebrale; B. fracturi vertebrale; C. arahnoidit cronic D. tumori benigne medulare E. tumori maligne medulare.

Rspuns corect: A, B, C.

27. Modificrile radiologice precoce la nivelul coloanei vertebrale n S.A. sunt: A. sindesmofitul; B. vertebra ptrat la nivel lombar; C. coloana de bambus D. osteofitul; E. osteoporoza ptat.

Rspuns corect: A, B.

28. Pentru diagnosticul pozitiv n S.A. pledeaz: A. durere lombosacrat cu durat mai mare de 3 luni neameliorat de repaus; B. durere i rigiditate a coloanei toracice; C. limitarea expansiunii toracice; D. prezena sindesmofitului; E. sacroiliita unilateral radiologic.

Rspuns corect: A, B, C, D.

29. Care dintre urmtoarele criterii este relevant pentru diagnosticul pozitiv al S.A.? A. sacroiliit bilateral radiologic; B. limitarea expansiunii cutiei toracice; C. irita sau iridociclita acut n trecut sau n prezent; D. durere lombosacrat cu o durat de o lun, neameliorat de micare E. durere toracal superioar cu o durat de o lun, neameliorat de micare.

Rspuns corect: A, B, C.

30. Factorii de prognostic sever n S.A. sunt: A. debutul la o vrst tnr al bolii; B. coxita cu debut n primii ani; C. prezena manifestrilor extraarticulare; D. debutul cu afectarea coloanei cervicale; E. debutul cu afectarea coloanei lombare.

Rspuns corect: A, B, C.

31. Sindromul Reiter const n asocierea: A. artrit reactiv; B. uretrit; C. cervicit; D. conjunctivit; E. pneumonie lombar superioar.

Rspuns corect: A, B, C, D.

32. Artrita din sindromul Reiter se caracterizeaz prin: A. debut brusc; B. este asimetric; C. cel mai frecvent oligoarticular; D. sunt afectate predominant articulaiile membrelor superioare; E. sunt afectate, mai frecvent, articulaiile interfalangiene distale ale minii..

Rspuns corect: A, B, C.

TEMA NR. 14 Boala artrozic: etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv i diferenial Bibliografie: Compendiu de reumatologie E. Popescu, Editura Tehnic - 1997

Paginile 223229

1) Boala artrozic nu se caracterizeaz prin : a) deteriorri ale cartilajului articular b) sindesmofii c) proliferare sinovial d) creterea activitii osului subcondral e) osteofii

corect: b,c 2) Factorii care intervin n declanarea bolii artrozice sunt: a) ereditatea b) leziuni ale cartilajului articular c) stress mecanic d) vrsta e) anomalii de static i mecanic articular corect: a,b c d e 3) Marcai afirmaiile false cu privire la patogenia bolii artrozice: a)colagenul secretat de condrocite este de tip I i II b) celulele sinoviale intervin n echilibrul metabolic al cartilajului prin secreia unor proteine mici c) la debutul bolii producia de proteoglicani este crescut d) tipul I de colagen determin un cartilaj rezistent i elastic e) hidratarea proteoglicanilor determin creterea rezistenei la presiune

corect: d,e 4) Marcai afirmaiile corecte cu privire la patogenia bolii artrozice: a) n boala artrozic pot apare n mod pasager reacii de tip inflamator la nivel articular b) microcristalele de hidroxiapatit eliberate din structura osoas pot induce o artrit nespecific c) enzimele litice nu sunt secretate de condrocitele normale d) integritatea cartilajului este meninut de proteoglicani ,substane puternic hidrofile e) osteofitele nu sunt acoperite de cartilaj corect: a,b,d 5) Boala artrozic localizat la nivelul coloanei dorsale poate afecta: a) articulaiile disco vertebrale b) articulaiile interapofizare c) articulaiile uncovertebrale d) pseudoartroza spinoas e) nici una

corect: a, b 6) Artroza interapofizar cervical nu determin:

a) spondilolistez b) tulburri vizuale c) radiculalgii d) hiperlordoz lombar e) vertij

corect:d 7) Durerea din spondilartroza cervical se poate datora: a)afectrii capsulei articulare b) afectrii periostului c) spasmului musculaturii vecine d) afectrii ligamentelor paravertebrale e) afectrii rdcinilor nervosoase corect: a,b, c, d, e 8) Boala Scheuermann se caracterizeaz prin: a) afectarea coloanei dorsale b) hiperostoz idiopatic difuz c) afectarea cu predilecie a sexului feminin d) debutul la orice vrst e) mici necroze n zona de cretere osteocartilaginoas al platourilor vertebrale

corect: a, e. 9) Spondiloza hiperostozant nu se caracterizeaz prin: a) sindesmofii b) afectarea a mai mult de patru vertebre c) absena afectrii cu predilecie a discurilor vertebrale d) afectarea cu predilecie a coloanei dorsale inferioare e) artroz interspinoas

corect: a, e.

10. Marcai afirmaiile false: Boala artrozic poate interesa la nivelul minii articulaiile:

a) interfalangiene distale b) articulaiile carpometacarpiene c) interfalangiene proximale d) boala artrozic nu determin niciodat la acest nivel fenomene inflamatorii e) boala artrozic determin deviaii ulnare sau radiale ale ultimei falange

corect: d. 11) Marcai afirmaiile adevrate: a) afectarea cotului de artroz apare mai ales n strile postraumatice la acest nivel b) deformrile genu var sau genu valgus pot fi secundare artrozei de genunchi c) articulaia scapulo-humeral este frecvent afectat de boala artr