INVESTIGATII RUTIERE ASUPRA STARII RETELEI DE DRUMURI URBANE

Stabilirea strategiei optime in planificarea lucrarilor de intretinere , reparatii si modernizare a drumurilor urbane este posibila prin cunoasterea parametrilor de stare :

- parametrul de planeitate al suprafetei imbracamintii rutiere - parametrul de rugozitate al suprafetei de rulare ;- parametrul de portanta al complexului rutier ;- parametrul de degradare al structurii rutiere .

Caracteristicile de stare a drumurilor urbane pot fi determinate in cadrul programelor de urmarire a comportarii in timp a structurilor pe termen scurt , mediu si lung prin adaptarea normativelor si instructiunilor existente pentru drumurile nationale specificului acestei categorii de drumuri .

Determinarea rugozităţii SRT şi HS a suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere:

• Rugozitatea suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere este o caracteristică funcţională a drumului şi este caracterizată de valorile SRT măsurată cu aparatul şi HS determinare prin înălţimea de nisip.Acesta este un parametru care se refera la starea surpafetei si este direct legata de siguranta utilizatorului .

• Rugozitatea SRT şi HS se determină conform STAS 8849-83 Lucrări de drumuri.Rugozitatea suprafeţei de rulare.Metode de încercare. Acelaşi STAS conţine şi valorile limită admisibile ale rugozităţii suprafeţelor de rulare corespunzătoare unei: suprafeţe bune, care permite circulaţia cu viteze mai mari de 80 km/h, suprafete corespunzătoare care permite circulaţia cu viteze până la 80 km/h şi unei suprafeţe necorespunzătoare supusă pericolului de derapaj.In cazul drumurilor urbane valorile limita admisibile vor fi comparate cu valorile limita admise de circulatie .

• Valorile rugozităţii SRT şi HS folosite la evaluarea calităţii antiderapante a suprafeţelor de rulare, nu sunt hotărâtoare în aprecierea accidentelor datorită derapării, deoarece pentru aceasta este necesar să se ia în considerare şi alţi factori care intervin în acest caz, cum ar fi viteza vehiculelor, starea pneurilor, conditiile meteorologice, etc.

• Domeniu de aplicare:Metodele de măsurare a rugozităţii se aplică suprafeţelor de rulare executate cu lianţi bituminoşi de tipul îmbrăcăminţilor bituminoase sau a celor cu tratamente bituminoase, fiind obligatorie efectuarea ambelor determinări pentru caracterizarea rugozităţii suprafeţei.La îmbrăcăminţile din beton de ciment rugozitatea suprafeţelor se determină numai prin metoda înălţimii de nisip.Măsurările cu aparatul SRT sau prin metoda înălţimii de nisip se efectuează fie în laborator, pe plăci cu dimensiunile de 25 x 25 cm, confecţionate pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice, fie direct pe traseul rutier.

• Principiile metodelor de măsurare:Determinarea rugozităţii cu aparatul SRT constă în transformarea energiei cinetice a unui pendul în frecare , evidenţiată de înălţimea de ridicare a pendulului dincolo de punctul de contact cu suprafaţa îmbrăcăminţii rutiere.Determinarea rugozităţii prin metoda înălţimii de nisip constă în întinderea pe suprafaţa de încercare a unui volum dat de nisip fin, sub forma unei pete circulare.Cu nisipul se umple golurile îmbrăcăminţii, până la nivelul asperităţilor.Convenţional, înălţimea de nisip (HS) se stabileste raportând volumul de nisip la suprafaţa petei.

Determinarea stării de degradare:• Starea de degradare este o caracteristică structurală a drumului.• Starea de degradare a îmbrăcăminţii rutiere este caracterizată de indicele global de

degradare (IG) determinat conform normativului ind.AND 540-98 sau indicele de degradare (ID) determinat conform metodologiei din prezentele instrucţiuni şi instructiunilor ind.AND 547-99, adaptate sectorului drumurilor urbane.

• Examinarea vizuală a suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere se efectuează pe banda de circulaţie cea mai degradată, pe drumurile cu 2 benzi de circulaţie şi pe banda laterală cea mai degradată în cazul drumurilor cu 3 sau 4 benzi de circulaţie.

• Examinarea vizuală a suprafeţei de rulare, se efectuează de catre o echipă de două persoane care parcurge pe jos sectorul de măsurare.Se recomandă ca sensul de parcurgere să fie invers direcţiei soarelui.Perioada cea mai favorabilă pentru examinarea suprafeţei drumului este imediat după ploaie, când suprafaţa stratului de rulare este în curs de uscare.

• Examinarea vizuală a suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere nu se efectuează pe sectoarele de drum pe care au fost executate lucrări de întretinere periodică şi a căror vechime este mai mică de 1 an.

Pentru îmbrăcăminţile rutiere bituminoase, starea de degradare se determină în conformitate cu normativul ind.AND 540-98 .• Evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase, conform

normativului AND 540-98 se efectuează pe tronsoane omogene, pe un număr de esantioane proportionale cu lungimea acestora şi functie de categoria drumului, observatiile fiind notate în formulare centralizate .

• Aprecierea cantitativă a degradărilor conform normativului ind.AND 540-98, se efectuează prin luarea în considerare a tipurilor de degradări, gravitatea, ponderea şi frecvenţa de apariţie a acestora, diferenţiat pentru degradările structurale şi de suprafată.

• Starea de degradare a fiecarui esantion este caracterizată prin valoarea indicelui global de degradare (IG) calculat cu relatia:

IG= I.E.ST * I.E.SU

In care:I.E.ST –indicele de evaluare structurala si reprezinta cat din suprafata

imbracamintii nu este afectata de degradarile structuraleI.E.SU – indicele de evaluare a suprafetei si reprezinta cat din suprafata

imbracamintii nu este afectata de degradarile de suprafata.• Modul de calcul al acestor indici este conform normativului

ind.AND 640-98.• Starea de degradare a fiecărui tronson omogen este caracterizată

prin indicele global mediu, reprezentând media valorilor indicilor globali ai eşantioanelor de pe tronsonul omogen de drum respectiv.

• Evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminţii rutiere bituminoase conform metodologiei se efectuează pe sectoare omogene .

• Aprecierea cantitativă a degradărilor se efectuează prin luarea în considerare a tuturor tipurilor de degradări şia ponderii acestora.

• Starea de degradare pe fiecare sector omogen este caracterizată de indicele de degradare (ID), calculat cu relaţia:

ID= __suprafata degradata (Sdegr. m 2 )___ suprafata benzii de circulatie(S,m2)

Sdegr=D1 + 0,7D2 + 0,7 x 0,5D3 + 0,2D4 + D5, m2

În care:D1=suprafaţa afectată de gropi şi plombe

D2=suprafaţa afectată de faianţări, siduri şi crăpături multiple pe direcţii diferiteD3=suprafaţa afectată de fisuri şi crăpături transversale şi longitudinale, rupturi

de margineD4=total suprafaţă poroasă, cu ciupituri , suprafata încreţită, suprafata şiroită,

suprafata exudatăD5=suprafată afectată de făgaşe longitudinale.Coeficienţii 0,7 şi 0,2 ţin cont de ponderea defecţiunii respective, iar

coeficientul 0,5 ţine cont de lăţimea pe care este afectată suprafaţa îmbăcăminţii de degradările tip D3, pentru a fi exprimate in m2.

• Starea de degradare pe fiecare tronson omogen este caracterizată de valoarea medie a indicelui de degradare, determinat pe sectoarele omogene de drum.

Pentru îmbrăcăminţile din beton de ciment, starea de degradare se determină conform metodologiei .

• Evaluarea stării de degradare se efectuează pe sectoare omogene de drum .

• Aprecierea cantitativă a degradărilor pentru îmbrăcăminţile din beton de ciment se efectuează prin luarea în considerare a tuturor tipurilor de degradări şi a ponderii acestora.

• Starea de degradare pe fiecare sector omogen este caracterizată de indicele de degradare (ID) calculat cu relaţia:

ID= _____număr de dale degradate___________Număr total de dale pe banda de circulatie

Nr. de dale degradate= D1+0,5D2+ 0,5D3xN +0,3D4 dale S

în care:N=numărul dalelor pe bandăS=suprafata sectorului de măsurare pe bandă (m2)D1=număr dale tasateD2=număr dale plombate şi faianţate

D3=suprafată afectată de fisuri şi crăpături transversale de colţ, longitudinale De formă neregulatăD4=suprafata exfoliatăCoeficienţii 0,5 şi 0,3 aplicaţi degradărilor tip D2 şi D3 ţin cont de ponderea

defecţiunii respective.Coeficientul 0,5 aplicat degradării tip D3, ţine cont de lăţimea pe care este

afectată suprafaţa îmbrăcăminţii de degradările D3 pentru a fi exprimate în m2.

• Starea de degradare pe un tronson omogen de drum este caracterizată prin valoarea medie a indicelui de degradare (ID) măsurată pe sectoarele omogene de drum.

Defecţiunile sistemelor rutiere

Defecţiunile îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase se datorează în general următoarelor grupe de cauze:

-exploatarea lor sub un trafic intens şi greu-capacitatea portantă a complexelor rutiere necorespunzătoare-calitatea necorespunzătoare a materialelor utilizate pentru construcţie-execuţia lucrărilor în condiţii de calitate îndoielnică-condiţii de exploatare agresive neluate în calcul la proiectare-lipsă de întretinere adecvată condiţiilor climaterice, de trafic şi duratei de

exploatare.Influenta diferitelor grupe de cauze asupra apariţiei unui anumit tip de

defecţiune conform “Normativului pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţile rutiere moderne” arată că calitatea materialelor, execuţia lucrărilor şi activităţile de întretinere, au o influentă mai mult sau mai puţin importantă asupra majorităţii tipurilor de defecţiuni.Pentru evitarea apariţiei defecţiunilor la îmbrăcăminţile rutiere bituminoase , în scopul asigurării unei viabilităţi corespunzătoare a drumurilor se impune ca la constructia şi întretinerea drumurilor să se urmărească:

-utilizarea unor materiale cu caracteristici corespunzătoare, conform normativelor în vigoare,

-executarea unor lucrări de foarte bună calitate, cu respectarea strictă a tehnologiilor prescrise de normative şi a parametrilor prevăzuti în proiecte,

-întreţinerea drumurilor prin lucrări de calitate, exectate la timp, urmărindu-se asigurarea unui caracter preventiv activităţii de întretinere.

În ceea ce priveste grupele de factori: trafic, capacitate portantă şi condiţii de exploatare şi mediu înconjurător, se remarcă influenta acestora îndeosebi asupra defectiunilor structurii rutiere şi ale complexului rutier.Pentru prevenirea degradarii drumurilor datorită acestor factori se impune:

-dimensionarea corespunzătoare a complexului rutier pentru asigurarea preluării în bune conditii a sarcinilor din trafic, în special din traficul greu în conditiile de exploatare date,

-protejarea straturilor rutiere şi a pământului din patul drumului de acţiunea apelor prin luarea măsurilor necesare pentru evacuarea acestora şi etanşarea îmbrăcămintei,

-asigurarea la îngheţ-dezgheţ,

-ranforsarea complexelor rutiere cu durată de exploatare depăşită,-controlul traficului din punct de vedere al tonajului.

BIBLIOGRAFIE:

Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne-Facultatea de Constructii si Arhitectura, Unversitatea “Politehnica” din Timisoara,

Ordinul Directorului General al A.N.D. nr.213/18.12.2000 privind “Normativul pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice” indic.PD 189-2000,

STAS 8849-83 –Lucrari de drumuri, Rugozitatea suprafetelor de rulare.Metode de masurare,

Expertiza pentru determinarea starii tehnice a retelei de drumuri sau strazi si de stabilire a ordinei de prioritate a lucrarilor de reabilitare-Search Corporation Bucuresti,

Infrastructuri eficiente pentru transporturile terestre –Simpozion Zilele Academice Timisene ,Editia a VI-a, Timisoara, 27-28 mai 1999.