124816002 Norme Generale de Recoltarea

NORME GENERALE DE RECOLTAREA A PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

→ Scopul recoltărilor de produse biologice şi patologice:

~ Obţinerea de produse biologice sau patologice, lichide sau solide, pentru a putea fi supuse unor examene de laborator fizice, chimice sau bacteriologice.

→ Importanţa examenelor de laborator:

~ Completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective.~ Confirmă sau infirmă diagnosticul.~ Reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului.~ Confirmă vindecarea. Semnalează apariţia complicaţiilor.~ Permite depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni.

→ Rolul asistentei medicale:

~ Respectă orarul recoltărilor – dimineaţa pe nemâncate. Hemoculturile şi examenele hemoparazitologice se recoltează în timpul frisonului, când numărul germenilor din sânge creşte.

~ Respectă tehnica de recoltare.Informează corect şi concis pacientul.~ Asigură pregătirea fizică – repaus, dietă, aşezare în poziţie.~ Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare recoltărilor. Va preveni hemoliza sângelui prin folosirea de recipiente

uscate.Efectuează corect tehnicile de recoltare.~ Completează corect şi complet buletinele de analiză – numele şi prenumele pacientului, numărul salonului, patului,

natura produsului recoltat, analiza cerută, data recoltării, diagnostic, tratament.~ Etichetează corect, complet şi citeţ produsul recoltat.~ Asigură transportul produselor la laborator – în minimum de timp, în condiţii corecte, impuse de tehnică, corect

ambalate. În timpul transportului se vor evita trepidaţiile, recipientele nu vor fi răsturnate. Unele produse se transportă la temperatura gheţii, altele la temperatura corpului.

~ Produsele ce nu pot fi transportate imediat din motive obiective vor fi păstrate corespunzător – la frigider, termostat, temperatura camerei etc.

→ Observaţii:

~ Produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amestecă cu substanţe antiseptice sau fixatoare.~ Recipientele pentru recoltare se sterilizează la pupinel.~ Recoltarea produselor pentru examene bacteriologice se face în condiţii de asepsie perfectă – se evită suprainfectarea

produsului cu germeni proveniţi din aer, de pe instrumente etc.

RECOLTAREA SÂNGELUI

→ Definiţie:

~ Sângele realizează aportul la nivelul celular de substanţe energetice şi plastice (glucoză, aminoacizi, acizi graşi etc.), săruri minerale, apă şi oxigen. Totodată sângele transportă şi produsele rezultate din metabolizarea celulară – uree, acid uric, amoniac, CO2 etc.

→ Scopul recoltărilor:

~ Completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective.~ Confirmă sau infirmă diagnosticul clinic. Confirmă vindecarea. Reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului.~ Semnalează apariţia îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase purtătoare de germeni patogeni.

→ Examene din sânge:

~ Examene hematologice:o Hemoleucogramă cu formulă leucocitară. Hemoglobină (Hb). Hematocrit (Ht). o Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Timp de sângerare (TS). Timp de coagulare (TC). o Timp Quick (TQ sau indice de protrombină). Grup sanguin pentru determinarea grupelor de sânge.

~ Examene biochimice:o Glicemie. Uree. Fibrinogen. Creatinină. Acid uric.Ionograma.o Colesterol. Probe hepatice. Bilirubina. Lipemie. Fosfataza alcalină. Transaminaze. Rezervă alcalină.

~ Examen bacteriologic:o Hemocultura – pentru descoperirea bacteriilor din sânge când se suspectează o septicemie sau o bacteriemie.

~ Examen parazitologic:o Lama de malarie.

~ Examen serologic:o Reacţia Weill-Felix – tifos exantematic.o Reacţia de precipitare sau floculare – Citochol. Meinike.o Reacţia de microfloculare (VDRL) – sifilis.o Reacţia Bordet-Wassermann (BW) – sifilis.

o Reacţia de hemaglutinare.o Reacţia de fixarea a complementului.o Reacţia Valer-Rose –poliartrită reumatoidă.o Reacţia Vidal – febra tifoidă, febra paratifoidă.o ASLO – diagnosticul RAA, scarlatină.

→ Metode de recoltare:

~ Puncţie capilară – puncţia pulpei degetului, puncţia lobului urechii, puncţia halucelui sau a călcâiului la copil.~ Puncţie venoasă – frecvent venele de la plica cotului (cefalică sau bazilică) sau orice venă accesibilă.~ Puncţie arterială (artera femurală, humerală, radială, cubitală, carotidă).

→ Materiale necesare:

~ Pentru puncţia capilară:o Ace sterile. Tampoane de vată. Alcool 900. Hârtie de filtru.o Pipete Potain – pentru numărarea elementelor figurate.o Lame degresate şi lamele – pentru frotiuri.o Tăviţă renală. Mănuşi de protecţie.

~ Pentru puncţia venoasă sau arterială:o Ace şi seringi sterile. Tampoane de vată. Alcool. Garou sau bandă Esmarch.o Pernă elastică cu material de protecţie. Recipiente de recoltare.o Substanţe anticoagulante: heparină, citrat de sodiu 3,8%, oxalat de potasiu, fluorură de sodiu, EDTA.o Tăviţă renală.Mănuşi de protecţie.o Medii de cultură pentru examene bacteriologice (bulion citrat, geloză semilichidă).

→ Pregătirea bolnavului:

~ Pregătirea psihică:o Se anunţă cu 24 de ore înainte.Se explică necesitatea tehnicii.o Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltării.o Se solicită colaborarea.o Se urmăreşte înlăturarea stării de tensiune legată de examinările ce urmează a fi făcute – la indicaţia

medicului se poate administra medicaţie calmantă. Se asigură repausul pe timpul executării tehnicii.~ Pregătirea fizică:

o Se face în funcţie de examenul cerut şi de locul recoltării.o Uneori se impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială.o Pacientul nu trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.o Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncţie.o Hainele nu trebuie să împiedice circulaţia de întoarcere.o Pentru puncţia venoasă se aşează pacientul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, sprijinit pe pernă elastică.o Pentru puncţie capilară pacientul poate sta şi în şezut, pe scaun, cu braţul sprijinit în extensie şi supinaţie.

→ Stabilirea locului puncţiei venoase:

~ Se alege braţul pentru puncţie. Se examinează calitatea şi starea vaselor de la plica cotului.~ Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.

→ Recoltarea sângelui prin puncţie capilară:

~ Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini. Îmbracă mănuşile de protecţie.~ Se aseptizează degetul inelar cu tampon cu alcool. Nu se freacă degetul. Se aşteaptă evaporarea alcoolului.~ Se înţeapă pulpa degetului perpendicular pe pliurile cutanate.~ Se şterge uscat (tampon uscat, hârtie de filtru) prima picătură de sânge.~ Se lasă să se formeze o nouă picătură din care se recoltează cu pipeta sau cu lama. Se şterge cu tampon cu alcool

→ Executarea frotiului din sânge:

~ La extremitatea unei lame de sticlă se aplică o picătură de sânge de 3-4 mm diametru.~ Se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 450 pe lamă – picătura de sânge se întinde prin capilaritate.~ Lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceiaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura fără a o fragmenta.~ Se agită lama pentru uscare. Se etichetează (sau se notează pe spatele lamei cu creion dermatograf). ~ Se trimite la laborator.~ Observaţii:

Un frotiu bun nu are goluri, este în strat regulat. Frotiul se execută numai din sânge proaspăt. Lama trebuie să fie perfect degresată.

→ Recoltarea sângelui prin puncţie venoasă:

~ Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini. Îmbracă mănuşile de protecţie. ~ Se aplică garoul. Se palpează locul puncţiei. Se dezinfectează cu tampon cu alcool.

~ Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el închis.~ Se puncţionează vena în condiţii de asepsie perfectă, pe direcţia axului longitudinal, împingând acul 1-1,5 cm în

lumenul venei. Se aspiră sângele în seringă, eprubetă, alt recipient etc.~ Se desface garoul şi se cere bolnavului să deschidă pumnul. Se aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei şi se

retrage brusc acul. Se menţine tamponul 1 cca. 10 minute fără a îndoi braţul. ~ Incidente şi accidente: Hematom. Perforarea venei. Ameţeli. Paloare accentuată. Lipotimie. Colaps.

→ Recoltarea sângelui pentru examene hematologice:

~ Se face dimineaţa pe nemâncate.~ Hemoleucogramă:

o Puncţie venoasă 2 ml sânge pe EDTA sau heparină.o Puncţie capilară – pulpa degetului. Aspirarea sângelui în pipete Potain.

~ Hematocrit – 2 ml sânge venos recoltat pe heparină sau EDTA.~ VSH – 1,6 ml sânge venos pe 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%.

→ Recoltarea sângelui pentru examene biochimice:

~ Se face dimineaţa pe nemâncate. Se recoltează prin puncţie venoasă, iar sângele se utilizează în totalitate sau numai plasma. Se recoltează 2-5 ml sânge fără anticoagulant pentru determinări de uree, acid uric, creatinină, bilirubină, colesterol, lipide, teste de disproteinemie, electroforeză, fosfataza alcalină, transaminaze, amilază, fosfor, calciu, sideremie (Fe seric), rezervă alcalină, ionograma (Na, K, Ca, Cl).

~ Pentru determinarea fibrinogenului sângele se recoltează pe citrat de sodiu.~ Pentru determinarea glicemie sângele se recoltează pe fluorură de Na sau pe heparină.

→ Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice - HEMOCULTURA:

~ Recoltarea se face în condiţii de asepsie perfectă. Sângele este recoltat şi însămânţat în mod steril pe medii de cultură.~ Se recomandă recoltarea în recipiente etanşe prin dop de cauciuc, direct pe mediul de cultură.~ Pentru însămânţarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloză semilichidă se încălzeşte la 37 0C în baie de apă, timp de

30 de minute. În timpul însămânţării, balonul sau eprubeta cu mediul de cultură se păstrează înclinată.~ Materialele necesare recoltării se sterilizează la pupinel.~ Hemocultura se recoltează la debutul bolii şi înaintea administrării antibioticelor.~ Hemocultura se poate completa cu coprocultura, urocultura etc.

→ Recoltarea sângelui pentru examene serologice:

~ Examenul serologic relevă prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului.~ Se folosesc pentru diagnosticarea bolilor infecţioase. Se recoltează 5-10 ml sânge prin puncţie venoasă.~ Recoltarea se face direct în eprubetă curată şi uscată. ~ După coagularea sângelui, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei şi după 30 de minute se decantează serul

direct într-o altă eprubetă sau prin aspirare cu pipetă Pasteur sterilă. Serul hemolizat are culoare roz. Serul lactescent are culoarea albă. Serul nehemolizat – corect recoltat – are culoare gălbuie.

→ Recoltarea sângelui pentru examene parazitologice:

~ Pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei, se recoltează sânge în PICĂTURĂ GROASĂ.~ Recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare.~ Pe fiecare extremitate a lamei de sticlă se recoltează 2-3 picături de sânge, cât mai apropiate între ele.~ Cu colţul lamei şlefuite se amestecă fiecare picătură, formând câte o pată circulară, cu diametrul de cca. 1 cm.~ Se continuă amestecarea până se formează un mic cheag – semnul defibrinării complete. Se notează lama recoltată.

→ Recoltarea sângelui venos prin sistem vacutainer:

~ Metoda asigură confortul bolnavului, calitatea probei recoltate şi securitatea personalului medical.~ Se foloseşte un tub holder la care se ataşează acul de puncţie prin înfiletare.~ La tubul holder se adaptează tuburi vaccuumtainer – cu dopuri de diferite culori convenţionale:

o Roşu şi portocaliu – pentru recoltări biochimice.o Negru – pentru VSH.o Bleu – pentru determinări de coagulare, fibrinogen, TQ.o Mov – pentru determinări hematologice.o Verde – cu heparină – pentru recoltări biochimice.

~ Recoltarea sângelui se face prin împingerea tubului în holder în aşa fel încât diafragma gumată a dopului să fie străpunsă. După recoltare tubul se înclină sau se răstoarnă pentru omogenizarea cu aditivul.

~ Se procedează la fel cu toate tuburile necesare recoltării.~ Ordinea de umplere a tuburilor:

o Tuburi fără aditivi.o Tuburi pentru probe de coagulare.o Alte tuburi cu diverşi aditivi.

~ Se etichetează tuburile şi se trimit la laborator.→ Determinarea glicemiei cu teste reactive:

~ Determinarea glicemie se poate face cu: teste reactive, bandelete reactive, stripsuri. Sunt metode enzimatice.~ Citirea se face vizual prin comparaţie cu o scară de culori sau electronic – Glucometru, Roflolux etc.~ Substanţele chimice imprimate îşi schimbă culoarea în contact cu zahărul.~ Picătura de sânge se aşează în centrul zonei mono sau bicolore. Depunerea picăturii se face prin atingerea uşoară a

capătului reactiv al bandeletei. Se evită frecarea pulpei degetului de babdeletă.~ Se cronometrază timpul până la îndepărtarea sângelui în funcţie de tipul testelor:

o 60’’ – pentru Hemoglucotest.o 30’’ – pentru Glucostix.

~ Îndepărtarea sângelui se face prin ştergere cu tampon, absorbţie cu hârtie de filtru, jet de apă.~ Se compară culoarea cu cea de pe panglica de control şi se obţine valoarea glicemiei respective.~ Se pot folosi şi aparate cu afişaj electronic – test rapid şi precis. Rezultatul se obţine în 45’’.

→ Îngrijirea bolnavului după recoltare:

~ Se şterg tegumentele. Se schimbă lenjeria murdară. Se asigură o poziţie comodă.~ Se aplică comprese reci la locul puncţiei în caz de dureri, hematom, inflamaţii.

RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR - VSH

→ Definiţie:

~ Sedimentarea reprezintă aşezarea progresivă a elementelor figurate din sângele necoagulabil, lăsat în repaus, spre fundul eprubetei. VSH – reprezintă rapiditatea cu care se produce depunerea hematiilor spre fundul eprubetei.


~ Material pentru puncţie venoasă. Seringă de 2 ml curată şi uscată. Citrat de sodiu 3,8% - 0,4 ml.~ Eprubetă. Stativ cu pipete Westergreen.


~ Se face pregătirea generală pentru recoltări.→ Tehnica:

~ Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini. Îmbracă mănuşile de protecţie.~ Aspiră în seringă 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%. Puncţionează vena fără stază venoasă. Aspiră în seringă 1,6 ml sânge.~ Retrage acul şi aplică tampon cu alcool la locul puncţiei. Amestecul de sânge citratat se scurge în eprubetă şi se

omogenizează lent. Se aspiră în pipeta Westergreen până la gradaţia 0. Se aşează în stativul Westergreen în poziţie verticală şi se lasă în repaus 1, 2 sau 24 ore.

EXAMENE HEMATOLOGICE DIN SÂNGE

→ Hematocritul:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml sânge pe anticoagulant – heparină sau EDTA.~ Valori normale: la bărbaţi 45%, la femei 42%. Valori patologice: > 45% - hemoconcentraţie, < 40% - hemodiluţie.

→ Hemoglobina:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă cu EDTA sau prin puncţie capilară cu pipeta Potain.~ Valori normale: la femei: 11,5 – 13,5 g %, la bărbaţi: 13 – 15 g %. ~ Valori patologice: < 11 g % - anemie, 15 g % - poliglobulie.

→ Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH):

~ Se recoltează prin puncţie venoasă în seringă de 2 ml - 1,6 ml sânge cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% .~ Valori normale: 3 – 5 mm / h, 5 – 10 mm / 2h, 20 – 40 mm / 24h.

→ Determinarea grupei sanguine şi a factorului Rh:

~ Recoltarea se face prin puncţie venoasă sau prin puncţie capilară.~ Determinarea se face în mod obişnuit prin metoda Beth Vincent.

→ Timpul de sângerare:

~ Se recoltează prin puncţie capilară. Valoarea normală este de 3-5 minute.→ Timpul de coagulare:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml sânge fără anticoagulant sau prin puncţie capilară (TCLW) sau se puncţionează lobul urechii. Valoarea normală 8-12 minute.

→ Timpul de protrombină:

~ Recoltarea se face prin puncţie venoasă – 4,5 ml sânge cu 0,5 ml oxalat de potasiu. Valoarea normală 100 % sau 12”→ Globulele roşii – eritrocite (hematii):

~ Recoltarea se face prin puncţie capilară şi prin puncţie venoasă~ Valori normale: la bărbaţi 5 mil. / mm3 sânge, la femei 4,5 mil. / mm3 sânge~ Valori patologice: sub 3,5 mil. / mm3 sânge – anemie, peste 5 mil. / mm3 sânge – poliglobulie.

→ Reticulocite:

~ Recoltarea se face prin puncţie capilară sau prin puncţie venoasă. Valoare normală 1%.

→ Globulele albe:

~ Recoltarea se face prin puncţie capilară sau prin puncţie venoasă pe heparină.~ Valoarea normală: 4.000-8.000 / mm3 sânge.~ Valoarea patologică: peste 10.000 leucocitoză, sub 4.000 leucopenie.

→ Formula leucocitară:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă sau puncţie capilară;~ Valori normale: Neutrofile 60-70 %. Eozinofile 1-3 %. Limfocite 20-30 %. Monocite 5-8 %. Bazofile 0-1 %.~ Patologic întâlnim plasmocite.

→ Trombocitele:

~ Recoltarea se face prin puncţie capilară şi prin puncţie venoasă~ Valoarea normală 150.000 – 350.000 / mm3 sg. Valorile patologice: cresc în trombocitopenii, scad în trombopenii.

EXAMENE BIOCHIMICE DIN SÂNGE

→ Glicemia:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml sânge cu 4 mg fluorură de sodiu.~ Valori normale: 60 - 120 mg % sau 0,65 – 1,1 g ‰. Valori patologice: > hiperglicemie, < hipoglicemie.

→ Fibrinogenul:

~ Recoltarea se face prin puncţie venoasă pe citrat de sodiu. Valoarea normală 200-400 mg %.→ Ureea:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă fără substanţă anticoagulantă.~ Valoarea normală este 20-40 mg %. Valori patologice: >hiperazotemie, <hipoazotemie.

→ Transaminazele:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă 10 ml sânge fără substanţă anticoagulantă. ~ Transaminaza glutaminpiruvică (TGP). Transaminaza glutaminoxalică (TGO). ~ Valori normale: TGO 1-18 UI/l. TGP 1-19 UI/l .

→ Bilirubina:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă 5 ml sânge fără substanţă anticoagulantă,~ Valori normale: Bilirubina totală 0,5-1 mg %, Bilirubina indirectă 0,2-1 mg %, bilirubina directă 0,2 mg %.~ Valori patologice – bilirubina creşte în hemolize şi în anemia hemolitică.

→ Amilaza:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă 5 ml sânge fără substanţă anticoagulantă.~ Valori normale 230-2700 UI/l sau 8-32 uW. Valori sunt patologic crescute în ulcer gastric perforat, pancreatită.

→ Creatinina:

~ Se recoltează 5-10 ml sânge prin puncţie venoasă. Valoarea normală ±1 mg %

→ Colesterol:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă 4-5 ml sânge.~ Valoarea normală: colesterol total 180-230 mg %, colesterol esterificat este 2/3 din total.

→ Lipidograma:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă 10 ml sânge simplu.~ Valoarea normală: α lipoproteine 65-75 %, β lipoproteine 25-35 %, Lipide totale 500-800 mg %

→ Tymol:

~ Se recoltează 5-10 ml sânge venos; Valoarea normală 2-4 U.→ Fosfataza alcalină:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă 5-10 ml sânge Valoarea normală 2-4 U.→ Proteine totale:

~ Se recoltează prin puncţie venoasă sânge simplu.Valoarea normală 70-80 mg% sau 7-8,5 g %.→ Electroforeza proteinelor:

~ Recoltarea se face odată cu proteinele totale.~ Valori normale: Albumine 50%, Globuline 50%, α1 – 5 %, α2 – 10 %, β – 15 %, γ – 20 % Creşte în acidoză.

→ Fosfor, calciu, potasiu, sodiu, clor, fier seric:

~ Se recoltează sânge prin puncţie venoasă;~ Valori normale:P(fosfor) – 1,8-2,4mEq/l, Ca(calciu) – 135-150mEq/l sau 9-11mg%, Na(sodiu) – 135-150 mEq/l,

K(potasiu) – 3,5-5 mEq/l, Cl(clor) – 100 mEq/l, Fe(fier seric) – 100 γ %→ Rezerva alcalină (RA):

~ Se recoltează 2-3 ml sânge venos pe heparină sau fără substanţă anticoagulantă.~ Valoarea normală: 27 mEq/l sau 50-70 volume CO2

RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR)

→ Definiţie:

~ LCR este un produs de secreţie al plexurilor coroide , cu rol de protecţie a SNC, cu rol nutritiv şi excretor, care circulă în spaţiul subarahnoidian.

→ Scop:

~ Diagnostic: Diagnosticarea neuroinfecţiilor şi hemoragiilor meningiene în afecţiuni neurologice şi neurochirurgicale, în stări comatoase.

→ Locul puncţiei:

~ Puncţia lombară → D12-L1 sau L4-L5.~ Puncţie dorsală → D6-D7.~ Puncţie suboccipitală.


~ Muşama şi aleză. Mănuşi de cauciuc. Alcool, tinctură de iod. Tampoane.~ Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei. Recipiente necesare pentru recoltarea lichidului.~ Trocar şi seringi sterile. Medicamente – soluţii anestezice. Manometru Claude.


~ Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.~ Se asigură poziţia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu coapsele flectate pe abdomen, bărbia în piept →

poziţia spate de pisică sau poziţie şezând cu bărbia în piept, braţele încrucişate pe umeri, spatele arcuat.→ Execuţia puncţiei:

~ Puncţia se execută de medic cu ajutorul a 1-2 asistente medicale.~ Se spală şi se dezinfectează mâinile. Se îmbracă mănuşi de protecţie~ Rolul asistentei în efectuarea puncţiei :

o Protejează lenjeria de pat şi de corp.o Asigură poziţia bolnavului. Dezinfectează locul puncţiei.o Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte medicul cu anestezic şi materiale pentru puncţie

şi recoltare. Supraveghează pacientul în timpul tehnicii. Serveşte manometrul Claude. ~ Se observă presiunea de scurgere sau se măsoară cu manometru Claude.~ Se extrag 10-20 ml LCR – după ce se scurg câteva picături pe ac.~ Lichidul recoltat se repartizează în mai multe eprubete (a câte 4 ml fiecare).~ Se fac examinări citologice, bacteriologice, serologice, biochimice.

o Completează buletinele de analiză şi preia produsele recoltate. o Aplică un pansament la locul puncţiei. o Notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă, aspectul, eventualele incidente şi accidente.

→ Îngrijiri după tehnică:

~ Se asigură repaus la pat 24 ore în poziţie decubit dorsal fără pernă 6 ore. ~ După 6 ore pacientul se poate alimenta şi hidrata la pat. Se supraveghează funcţiile vitale. ~ Se informează medicul în cazul apariţiei de vărsături, greţuri, cefalee.

→ Incidente şi accidente:

~ Sindrom postpuncţional – ameţeli, cefalee, vărsături, rahialgii.~ Hemoragii pe ac în timpul puncţiei – fără importanţă.~ Dureri violente în membrele inferioare, determinate de atingerea ramificaţiilor cozii de cal sau măduvei spinării, cu

vârful acului. Şoc reflex – poate duce la sincope mortale; accidentul este foarte rar.→ Interpretarea rezultatelor:

~ LCR normal → soluţie apoasă, salină, limpede ca apa de stâncă.~ Volum 100-150 ml. D = 1005-1009, pH = 7,4-7,5. Tensiune = 10-20 cm apă în decubit, 20 cm apă în şezut.~ Albuminorahie 20-60 mg%, glicorahie 50-60 mg%.

→ Observaţii:

~ La pacienţii în stare foarte gravă se execută în decubit lateral.

~ Tehnica se execută în condiţii de asepsie perfectă. Materialele se aleg în funcţie de scopul puncţiei.~ Examinarea macroscopică se face imediat apreciindu-se culoarea, aspectul, presiunea lichidului – normal lichidul este

limpede, clar ca apa de stâncă, se scurge picătură cu picătură. În stări patologice, lichidul cefalorahidian poate fi hemoragic, purulent, iar viteza sa de scurgere poate creşte.

~ După câteva picături de sânge apare lichid clar – se recoltează lichid limpide pentru examene citologice, biochimice, bacteriologice fără a-l suprainfecta. Nu se evacuează cantităţi mari de lichid. Mandrenul acului trebuie menţinut steril până la terminarea tehnicii. Puncţia occipitală se poate executa şi în ambulator.

~ Nu se modifică poziţia bolnavului în timpul tehnicii → pericol de rupere a acului sau traumatizare a substanţei nervoasă.

RECOLTAREA SECREŢIILOR DIN PLĂGI

→ Definiţie:

~ Puroiul → este format din germeni, leucocite, elemente celulare, resturi de hematii, serozitate.→ Scopul recoltărilor:

~ Determinarea agenţilor patogeni. Stabilirea diagnosticului bacteriologic. Stabilirea tratamentului general.→ Materiale necesare:

~ Ansă de recoltare. Tampon pe porttampon. Pipetă Potain.~ Seringă cu ac sterile. Tampoane. Alcool, tinctură de iod. Tăviţă renală. Materiale pentru pansament.


~ Pregătirea psihică: Se anunţă bolnavul şi se explică tehnica şi necesitatea ei.~ Pregătirea fizică:

o Se aşează în poziţie comodă, dar evidenţiind bine locul de unde se face recoltarea.o Se dezveleşte regiunea – se îndepărtează pansamentul existent.o Se face toaleta tegumentelor intacte – în abcesul închis.

→ Locul recoltării:

~ De la suprafaţa pielii.~ Din grosimea pielii.~ De la nivelul osului.~ De pe mucoase.~ Din focarul de intervenţie chirurgicală.

→ Recoltare:

~ Recoltarea din abces sau colecţie deschisă: o Se recoltează cu pipeta Potain.o Cu ansă de recoltare.o Cu tampon pe porttampon.

~ Recoltarea din abces închis: o Prin puncţie cu ac ataşat la o seringă.

→ Transportul produsului recoltat:

~ Se transportă în maxim 1 oră de la recoltare. Se notează examenul cerut şi diagnosticul prezumtiv.~ Din produsele recoltate se fac frotiuri şi însămânţări pe medii de cultură.~ Obligatoriu → se face antibiogramă.

→ Interpretarea generală a rezultatelor:

~ Puroiul conţine germeni cu potenţial patogen sau fără.~ Puroiul nu conţine germeni când cultura rămâne sterilă în toate probele recoltate.~ Cultura poate rămâne sterilă pe medii uzuale, dar devine pozitivă pe medii selective.


~ Se face toaleta regiunii. Se aplică pansament sau faşă compresivă.→ Observaţii:

~ Şi candida poate determina formarea puroiului. RECOLTAREA SECREŢIILOR VAGINALE

→ Definiţie:

~ Secreţiile vaginale → sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce conţin celule epiteliale descuamate şi germeni funcţie de vârstă, sănătate sau boală.

~ PH-ul acid are rol de apărare contra infecţiilor. După menopauză flora vaginală este asemănătoare cu flora vulvară prin absenţa germenilor din grupul lactobacilus care menţin pH-ul.


~ Determinarea agenţilor patogeni. Stabilirea diagnosticului bacteriologic. Descoperirea proceselor tumorale.~ Stabilirea tratamentului general.


~ Valvă vaginală. Specul vaginal. Mănuşi de cauciuc. Tăviţă renală.~ Pipete Pasteur. Eprubete. Ansă de recoltare. Tampon pe porttampon. Lame de sticlă. Creion dermatograf.

→ Pregătirea bolnavei:

~ Pregătirea psihică:o Se anunţă bolnava şi se explică tehnica şi necesitatea ei.

~ Pregătirea fizică:o Se aşează în poziţie ginecologică. Se dezveleşte regiunea.o Cu 2-3 zile înaintea → repaus sexual şi terapeutic.o Se face toaleta genitală – fără substanţe dezinfectante.

→ Locul recoltării:

~ Colul uterin, fundul de sac Douglas.~ Orificiul glandelor Bartholin.~ Meatul urinar.

→ Recoltare:

~ Se îndepărtează labiile mari şi mici.~ Se fac recoltări câte 2 probe din fiecare loc, cu ansa de recoltare, cu tampon. ~ Se fac 2 frotiuri din fiecare produs recoltat → pentru examen citologic.~ Pentru examen bacteriologic se fac recoltări cu tampon steril.~ Pentru examen parazitologic (Trichomonas vaginalis) – recoltarea se face de pe mănuşi, după executarea tuşeului

vaginal.~ Pentru examen micologic se fac recoltări din depozitele albe, cremoase sau orice secreţie abundentă.~ Testul Papanicolau - diagnosticarea cancerului - se fac frotiuri vaginale.~ La fetiţe recoltarea se face cu ansa, iar în caz de difterie vulvară se prelevează trei tampoane de la nivel vaginal,

nazal, faringian.→ Pregătirea produsului recoltat pentru laborator:

~ Produsele recoltate trebuie examinate în maxim 1-2 ore. Se notează examenul cerut şi diagnosticul prezumtiv. ~ Din produsele recoltate se fac frotiuri şi însămânţări pe medii de cultură. Pentru gonococ, însămânţarea se face

imediat. Pentru examen bacteriologic imediat din secreţiile vaginale, se face un preparat nativ între lamă şi lamelă colorat gram şi cu albastru de metilen. Se observă la microscop mişcarea activă a protozoarului.

~ Obligatoriu → se face antibiogramă.→ Interpretarea rezultatelor:

~ Prezenţa leucocitelor confirmă procesul infecţios.~ Flora bogată fără leucocite poate coexista cu o mucoasă vaginală normală.~ Germeni frecvenţi:

o La nivelul colului → streptococ, escherichia coli, bacteroides species, clostridium.o La nivelul vaginului → Trichomonas, candida albicans, neisseria gonoreae.

~ Testul Papanicolau: o Celule normale → endocervicale, endometriale, leucocite.o Celule anormale → metaplazice, discariotice, tumorale.

~ Clasificarea rezultatelor pe 5 clase.o Absenţa celulelor anormale.o Citologie anormală fără evidenţă de malignitate.o Citologie sugestivă neconcludentă pentru malignitate.o Citologie puternic sugestivă de malignitate.o Citologie clar malignă.

→ Îngrijirea bolnavei după recoltare:

~ Se face toaleta regiunii.→ Observaţii:

~ Se folosesc materiale şi instrumente sterile.~ În timpul recoltării se evită atingerea vulvei sau a pereţilor vaginului.

RECOLTAREA URINEI

→ Definiţie:

~ Urina → este produsul de secreţie şi filtrare renală eliminat prin micţiune.→ Scopul recoltărilor:

~ Informare asupra stării funcţionale renale. Stabilirea diagnosticului clinic şi bacteriologic. ~ Stabilirea tratamentului general.

→ Examene efectuate:

~ Examen fizic. Se determină: volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea, pH-ul.~ Examen biochimic. Se determină: albumina, glucoza, creatinina, ureea, pigmenţii urinari, corpii cetonici,

ionograma, sedimentul urinar.~ Examen bacteriologic → urocultura.


~ Urinar. Recipiente pentru recoltare.~ Muşama, aleză – pentru protecţia patului.~ Material pentru toaletă genito-urinară.


~ Pregătirea psihică:o Se anunţă bolnavul şi se explică tehnica şi necesitatea ei.

~ Pregătirea fizică:o Se face toaleta locală. Să cere să nu urineze în timpul toaletei.o Se cere bolnavului să urineze fără defecaţieo Să recolteze numai în recipientele oferite.o Dacă recoltarea se face la pat se face protecţia patului cu muşama şi aleză, se aşează bazinetul sub bolnav şi

se dezbracă regiunea genitală. Se face toaleta şi se îndepărtează bazinetul.o Se recomandă o dietă săracă în lichide, în ziua examenului – pentru testul ADDIS – bolnavul va rămâne la

pat, în repaus.

→ Proba Addis-Hamburger.:

~ Determinarea cantitativă a elementelor morfologice din urină se face prin proba Addis Hamburger. Bolnavul îşi goleşte vezica şi rămâne în repaus 3 ore, după care urinează din nou în vas curat, uscat care se trimite la laborator. Se determină numărul de leucocite şi hematii pe unitatea de timp – minut.

→ Recoltarea urinei pentru determinări din 24 de ore:

~ Ora 7 → bolnavul urinează, urina se aruncă.~ În continuare bolnavul urinează şi adună urina în recipiente individuale – fără corpuri străine.~ Ora 7 a doua zi → bolnavul urinează, iar urina se adaugă la urina deja recoltată.~ Se trimit la laborator pentru determinări cca. 500 ml urină notând pe bilet volumul total de urină pe 24 ore, vârsta,

greutatea, sexul, dieta, analiza cerută, medicamentele primite.→ Recoltarea uroculturii:

~ Urocultura este examenul bacteriologic din urină. ~ Recoltarea se face în condiţii de asepsie perfectă – în recipient steril.~ Scop – depistarea germenilor – b. Koch, tific, colibacil etc.~ Metode de recoltare :

~ Direct – din mijlocul jetului urinar.~ Prin sondaj vezical – din mijlocul jetului.

~ Tehnica recoltării :~ Se recoltează urina de dimineaţă – când concentraţia de germeni este mai mare.~ Dacă recoltarea se face prin sondaj vezical → după executarea sondajului, se lasă să curgă primele picături în

tăviţa renală, apoi se recoltează urina în recipiente sterile.~ Însămânţarea : se face imediat după recoltare.~ Observaţii :

~ Nu se fac perfuzii înaintea recoltării. Pacientul nu va consuma cu 12 ore înainte lichide – pentru a nu dilua produsul. Nu va urina cu 6 ore înainte.

~ Nu se recoltează din punga colectoare. Se poate recolta prin puncţia sondei la bolnavul cu sondă permanentă. ~ Obligatoriu → se face antibiogramă.

→ Transportul produsului recoltat:

~ Se transportă în maxim 1 oră de la recoltare sau se menţine 24 ore la frigider.~ Se notează examenul cerut şi diagnosticul prezumtiv.


~ Se face toaleta regiunii.→ Interpretarea examenului sumar de urină:

~ Normal = albumină absent, glucoză absent, sediment – rare leucocite, rare celule epiteliale.~ Patologic, albumină prezent, glucoză prezent, în sediment corpi cetonici, pigmenţi biliari, sânge, puroi, calculi etc.

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

→ Definiţie:

~ Materiile fecale – scaunul – cuprinde resturile alimentare supuse procesului de digestie şi eliminate din organism prin defecaţie.


~ Explorator – depistarea germenilor patogeni responsabili de îmbolnăviri digestive.~ Depistarea purtătorilor de germeni. Depistarea tulburărilor de digestie alimentară. Stabilirea diagnosticului.

→ Examene efectuate:

~ Examen macroscopic – cantitate, formă, consistenţă, miros.~ Examen biochimic.~ Examen parazitologic.~ Examen bacteriologic – pentru depistarea de b. Koch, tific, dizenteric, salmonella, vibrion holeric.

→ Metode de recoltare:

~ Scaun spontan.~ Direct din rect cu tampon steril.~ Cu sondă Nelaton – la copii.


~ Bazinet. Tub recoltor cu linguriţă. Tampoane sterile. Coprocultor. Sondă Nelaton şi seringă de aspiraţie.~ Purgativ salin. Eprubete cu medii de cultură. Spatulă de os sau baghetă din lemn lustruită.

~ Muşama şi aleză pentru protecţia patului. Mănuşi de protecţie.→ Pregătirea bolnavului:

~ Pregătirea psihică: Se anunţă bolnavul şi se explică tehnica şi necesitatea ei.~ Pregătirea fizică:

o Cu o seară înainte se poate administra un purgativ salin (sulfat de Mg 20-30 g).o Se goleşte vezica urinară. Se instruieşte pacientul cum să folosească recipientele de recoltare.

→ Recoltarea din scaunul spontan sau provocat:

~ Se recoltează din bazinet cu linguriţa recipientului cca. 50 g fecale din diferite părţi suspecte, cu conţinut mucos sau cu puroi.

→ Recoltarea scaunului pentru coprocultură:

~ Se face din scaun spontan sau provocat captat în recipient steril. Direct din rect cu tampon steril.~ Prin rectoscop direct din colon. Scaunul recoltat este depozitat pe medii de cultură sterile – în coprocultor.

→ Recoltarea din rect cu tampon steril:

~ Se dezbracă bolnavul şi se aşează în decubit lateral stâng. Se îmbracă mănuşi de protecţie.~ Se depărtează fesele bolnavului. Se introduce tamponul steril prin mişcări de rotaţie prin anus în rect şi se şterge

mucoasa rectală. Se retrage tamponul şi se introduce în eprubeta sterilă. Însămânţarea se face imediat.→ Recoltarea la copii – cu sondă Nelaton:

~ Se introduce sonda Nelaton sterilă prin anus în rect la o distanţă de 10-15 cm.~ Se aplică la capătul exterior al sondei o seringă cu care se aspiră în sondă conţinutul colonului.~ Se îndepărtează sonda şi se descarcă conţinutul sondei prin insuflare într-o eprubetă sterilă.

→ Recoltarea scaunului pentru examen parazitologic:

~ Se recoltează în vase curate, în cantitate cât mai mare, în general după administrarea unui purgativ.~ Pentru ouă de paraziţi se recoltează prin raclare cu o spatulă de os sau o baghetă de lemn bine lustruită, înmuiate în

glicerină cu apă în păţi egale.~ Se raclează pielea din vecinătatea orificiului anal, în special pentru oxiuri ce se depun în acest loc.~ Raclarea se face la 2-3 ore după culcare sau dimineaţa devreme. După recoltare bagheta se introduce în eprubetă

curată, sterilă şi se trimite la laborator.~ La copii se recoltează şi mucus nazal şi depozit de sub unghie – se înmoaie marginea unghiei în hidrat de sodiu sau

potasiu 1%, după care se curăţă capătul proximal al unghiei cu un tampon sau o pensă . Materialul recoltat se introduce în eprubete şi se trimite la laborator.

→ Recoltarea scaunului pentru examen biochimic:

~ Se pun în evidenţă: bilirubina, acizii biliari, substanţele proteice (creatoree), acizii organici, sângele, grăsimile (steatoree), prezenţa puroiului etc.

~ Pentru punerea în evidenţă a fermenţilor digestivi şi pentru aprecierea capacităţii funcţionale a tubului digestiv, recoltarea materiilor fecale va fi precedată de un regim alimentar bogat în toate elementele regimului alimentar mixt → dieta Schmidt Strasburger:

o Dimineaţa – 500 ml lapte, 50 g pesmeţi.o Ora 10 – 500 g supă de ovăz, 10 g unt, 200 g lapte, 1 ou, sare.o La prânz – 125 g carne tocată cu 20 g unt, 250 g piure de cartofi (100 ml lapte, 10 g unt).o Ora 16 – la fel ca dimineaţa.o Seara – la fel ca la ora 10.

→ Recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte:

~ Scaunul se recoltează în vase curate şi uscate.~ Punerea în evidenţă a hemoragiilor oculte din scaun se face prin testul Adler.~ Pregătirea bolnavului:

o Cu 3 zile înainte se administrează o tabletă indicator (cărbune medicinal).o Se dă pacientului timp de 3 zile o dietă lacto-făinoasă – regim alb (lactate, paste făinoase).o Din alimentaţie se exclud carnea, sângele, vegetalele, alimentele ce conţin fier, precum şi medicaţia orală cu

fier. Recoltarea materiilor fecale se face din scaunul eliminat după scaunul marcat.~ Determinarea se face cu benzidrină.~ Interpretare:

o Culoare neschimbată → reacţie negativă, hemoragii oculte absent.o Culoare în diverse nuanţe de albastru → hemoragii oculte prezent.


~ Se face toaleta regiunii. Se îmbracă bolnavul şi se aşează comod. Se aeriseşte camera.→ Pregătirea pentru laborator a produsului recoltat:

~ Se etichetează tubul recoltor sau eprubetele.

~ Se completează buletinul de recoltare şi se transportă la laborator sau se păstrează la gheaţă.~ Se notează examenul cerut şi diagnosticul prezumtiv.~ Pentru punerea în evidenţă a virusurilor, peste materiile fecale recoltate din bazinet se adaugă câteva picături de

soluţie de penicilină 200.000 U.I./ 10 ml apă distilată şi streptomicină (1/1) 1 g / 10 ml apă distilată → pentru a preveni distrugerea virusurilor de către flora microbiană concurentă.

→ Observaţii:

~ Când recoltarea se face cu tampon, în soluţia nutritivă din eprubetă se adaugă 100 UI de Penicilină şi 25 mg de Streptomicină pentru evidenţierea virusurilor.

~ Recoltarea scaunului se poate face şi sub controlul vizual al rectoscopului.~ Nu se foloseşte acelaşi bazinet la mai mulţi bolnavi. Nu se întârzie trimiterea produsului la laborator.

RECOLTAREA SPUTEI

→ Definiţie:

~ Sputa → produs de secreţie provenit din căile respiratorii şi eliminată pe gură prin expectoraţie prin efort de tuse.→ Scop:

~ Explorator. Stabilirea diagnosticului.→ Examene efectuate:

~ Macroscopic.~ Citologic.~ Bacteriologic.~ Parazitologic.


~ Pahar conic. Recipient cu capac steril. Cutie Petri. Scuipătoare sterilă. Tampoane pe porttampon sterile. Vas gradat.→ Metode de recoltare:

~ Prin expectoraţie în urma unui efort de tuse.~ Prin spălătură gastrică din stomac – la bolnavii care nu expectorează, ci înghit sputa.~ Prin spălătură bronşică – la bolnavii care nu expectorează sau cu tuberculoză cavitară.~ Prin frotiu faringian – de către medic (se pătrunde sub controlul laringoscopic direct în laringe unde se recoltează cu

tampon).→ Pregătirea pacientului:

~ Se anunţă şi se explică tehnica şi necesitatea ei. Se instruieşte să nu înghită sputa.~ Se educă bolnavul: să tuşească cu gura închisă, să nu scuipe în jurul său, să nu arunce corpuri străine în scuipătoare,

să nu expectoreze în batistă sau şerveţel, să nu expectoreze spută cu salivă.~ Se ajută bolnavul să aibă o poziţie care să nu-l obosească în timpul expectoraţiei.~ Se cere bolnavului să-şi clătească gura şi faringele cu apă, înaintea recoltării.

→ Executarea recoltării:

~ Se oferă bolnavului vasul de colectare. Se cere să expectoreze după un efort de tuse provocat.~ Se colectează sputa (în funcţie de examenul cerut) matinal sau din 24 de ore.

→ Recoltarea sputei prin spălătură gastrică:

~ Se introduce sondă Einhorn în stomac, dimineaţa, pe nemâncate.~ Se introduc pe sondă 200 ml apă distilată, bicarbonatată şi se extrage cu seringa.~ Lichidul recoltat se trimite imediat la laborator.~ Dacă recoltarea se face pentru ÎNSĂMÂNŢARE sucul recoltat se neutralizează cu bicarbonat de sodiu.

→ Recoltarea sputei prin spălătură bronşică:

~ Se introduc în recipientul de aerosoli 5 ml ser fiziologic sau 4 ml teofilină 3% cu 1 ml soluţie de stricnină 1‰.~ Pacientul inhalează de câteva ori prin inspiraţii profunde, repetate, urmate de expiraţii scurte.~ Se face o scurtă pauză de 4-5 secunde şi se repetă până la terminarea întregii cantităţi de soluţie de aerosoli.~ După aspiraţii bolnavul tuşeşte (chiar dacă nu a tuşit înainte).~ Sputa expectorată se recoltează în recipient steril. Recoltarea se repetă timp de 4 zile în vase separate.


~ Se clăteşte gura cu apă. Se spală şi se dezinfectează mâinile.→ Pregătirea produsului pentru laborator:

~ Se acoperă vasul de colectare. Se etichetează.~ Se completează biletul de analiză cu datele bolnavului şi examenul solicitat.~ Se notează recoltarea în foaia de observaţie.

RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN

→ Definiţie:

~ Exsudatul faringian → lichidul produs printr-un proces inflamator faringian. → Indicaţii de recoltare:

~ Angine – inflamaţii amigdaliene, faringiene. Nefrite. Reumatism articular acut.→ Scop:

~ Explorator – depistarea germenilor patogeni Stabilirea diagnosticului. ~ Depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ beta hemolitic.

→ Pregătirea pacientului:

~ Bolnavul nu mănâncă şi nu bea înainte de recoltare. Nu se fac tratamente locale înaintea recoltării.~ Nu se fac dezinfecţii orale, nazale sau faringiene. Nu se face gargară. ~ Nu se administrează antibiotice înaintea recoltării. Nu fumează şi nu-şi face toaleta dinţilor înaintea recoltării.~ Se aşează pacientul comod, în poziţie şezând, cu gura deschisă


~ Tampoane pe porttampon sterile. Spatulă linguală. Eprubete cu medii de cultură. Lame şi lamele de sticlă.~ Mască de protecţie. Tăviţă renală.

→ Executarea recoltării:

~ Se observă regiunea de unde urmează să se recolteze. Se protejează asistenta cu mască şi mănuşi de cauciuc.~ Se deschide eprubeta cu tampon. Se apasă limba cu spatula linguală. Se cere bolnavului să pronunţe un „a” prelungit.~ Cu tamponul se şterge depozitul de pe faringe şi amigdale. Dacă este cazul, chiar se dezlipeşte o porţiune de

membrană falsă.→ Pregătirea produsului recoltat pentru laborator:

~ Produsul recoltat se întinde pe lame de sticlă pentru frotiuri colorate (la indicaţia medicului).~ Se fac însămânţări pe medii de cultură, succesiv, două eprubete din aceiaşi recoltare.~ Se etichetează eprubeta şi / sau lamele de frotiu.~ Se completează buletinul de analiză cu datele bolnavului şi examenul solicitat.~ Se transportă imediat la laborator.

→ Îngrijiri după recoltare:

~ Bolnavul nu necesită îngrijiri speciale.~ Se notează în foaia de observaţie recoltarea şi dacă s-au făcut sau nu însămânţări.

→ Observaţii:

~ Dacă nu este posibilă însămânţarea imediată pe medii de cultură, tamponul recoltat trebuie umezit cu ser fiziologic steril sau glicerină 15%. Timpul scurs de la recoltare până la însămânţare nu trebuie să depăşească 5-6 ore.

~ În timpul recoltării tamponul nu trebuie să se îmbibe cu salivă.~ Nu se ating dinţii cu tamponul pentru a nu obţine un rezultat eronat.

RECOLTAREA URINEI PENTRU DETERMINĂRI BIOCHIMICE

→ Definiţie:

~ Urina este un lichid secretat de rinichi caracterizat prin constante fizice şi chimice ce dau informaţii asupra stării funcţionale a rinichilor şi întregului organism

→ Examene din urină:

~ Volum. Aspect, culoare, miros. Densitate urinară.~ Examen biochimic:

o Albumina. Glucoza. Puroiul.o Urobilinogen. Pigmenţi biliari. Acetona. Corpi cetonici.o Amilaza. Ionograma. Ureea, creatinina, ionograma etc.

~ Sediment urinar.→ Materiale necesare:

~ Bazinet sau urinar. Recipiente – sticluţe, eprubete. Mănuşi de protecţie. Tăviţă renală.~ Urodensimetru → pentru determinarea densităţii.~ Albuminometru → pentru determinarea albuminei urinare.~ Hârtie indicatoare de pH.


~ Se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii. Se izolează patul cu paravan. Se dezbracă regiunea şi se aşează pacientul pe bazinet – când recoltarea se face la pat. Se cere bolnavului să colecteze numai urină în bazinet – fără fecale sau alte materiale (hârtie igienică etc.).

→ Tehnică:

~ Se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile. Se recoltează urina din bazinet.

~ Pentru unele determinări se captează urina din 24 ore, se trimit la laborator cca. 100-500 ml. Pe bilet se notează numele, vârsta, salonul, nr. patului, volumul urinar total, greutatea, înălţimea, dieta urmată, examenele solicitate, particularităţi de tratament.

→ Observaţii:

~ Bolnavul nu va urina în timpul toaletei dacă trebuie să adune urina pentru 24 ore sau trebuie să capteze urina pentru analize.

124816002 Norme Generale de Recoltarea

Documents

Transcript of 124816002 Norme Generale de Recoltarea