SAPONIFICARE

1. INTRODUCERESaponificarea reprezintă procesul tehnologic de transformare a grăsimilor în săruri ale

acizilor graşi numite săpunuri. Grăsimile sunt esteri ai glicerolului (glicerina)

cu acizi graşi (acizi organici monocarboxilici cu un număr par de atomi de carbon),.

esteri numiţi trigliceride. Acizii graşi din trigliceride pot fi saturaţi (acidul palmitic

C16H32O2; acidul stearic C18H36O2) şi nesaturaţi (acidul oleic C18H34O2).

Acizii saturaţi predomină în grăsimile solide la temperatură obişnuită, ca de exemplu

tripalmitina şi oleopalmitostearina:

Oleopalmitostearina

CH2 OOC

CH OOC

CH2 OOC

C17H33

C17H33C17H33

Tripalminina

CH2 OOC C15H31

CH OOC C15H31CH2 OOC CH15H31

Acidul nesaturat, oleic, predomină mai ales în uleiurile vegetale.

CH2 OOC

CH OOC

CH2 OOC

C17H33

C17H33C17H33

Grăsimile se dizolvă uşor în eter, sulfură de carbon, derivaţi halogenaţi (CCl4,

cloroform, tricloretilenă) în hidrocarburi aromatice, benzen, toluen, benzină. În alcool

rece şi apă sunt insolubile.

Grăsimile neutre se întâlnesc în organismele animale (în citoplasmă) inclusiv la om ca

grăsimi de constituţie sau de rezervă. Grăsimile de rezervă constituie o sursă

energetică pentru organism deoarece prin oxidare pun în libertate o cantitate mare de

energie. Astfel un gram de grăsime pune în libertate 9,3 calorii pe când un gram de

zahăr numai 4,1 calorii.

Gliceridele au şi un rol plastic în organism, contribuie la formarea ţesutului

adipos aşa cum se observă în figura de mai jos.

Reacţia de hidroliză bazică constă în desfăşurarea simultană a două reacţii

Prima reacţie cea cu apa are drept produşi glicerina şi acizii graşi corespunzători

Cea dea doua etapă constă în neutralizarea acizilor graşi cu hidroxidul de sodiu şi

formarea sărurilor corespunzătoare, adică a săpunurilor.

Săpunurile au proprietatea de a scădea tensiunea superficială la interfaţă, astfel el este

o substanţă tensioactivă. Pe această bază se explică fenomenul de emulsionare

(formarea emulsiilor) care stă şi la baza procesului de curăţire a suprafeţelor.

2. SCOPUL SI PRINCIPIUL LUCRARII Scopul lucrării constă în obţinerea săpunului de sodiu din grăsimi animale prin saponificare.

3. MATERIALE SI METODAMateriale Grăsime animală, ulei, hidroxid de sodiu, 100 gL-1, NaCl, reşou

electricMod de lucru Se cântăresc la balanţa tehnică 5 grame de grăsime şi 2 g NaCl Se introduce grăsimea într-un pahar berzelius de 100 mL Se încălzeşte paharul pe reşou până când grăsimea devine semisolidă. Se adaugă cu grijă amestecând continuu, soluţia de hidroxid de sodiu. Se acoperă paharul şi se continuă fierberea încă 10 15 minute Se adaugă clorura de sodiu şi opreşte încălzirea. După ce se răceşte, se adună faza uşoară cu o racletă şi se filtrează. Se pun pe o lamelă de microscop câteva grămăjoare de grăsime. Se pun pe o lamelă de microscop câteva grămăjoare de săpun. Pe fiecare grămăjoară se picură astfel

O picătură de apă O picătură etanol

Se amestecă cu o baghetă şi se apreciază comparativ comportarea celor două materiale în prezenţa solvenţilor.

Cantitatea de săpun obţinută se dizolvă în mL de apă cu grijă să nu spumeze.

Jumătate din soluţie se pune în vasul dispozitivului de măsurare a tensiunii superficiale şi se măsoară tensiunea superficială.

In restul de soluţie se adaugă mL soluţie CaCl2 1%. Se aşteaptă 10 minute. Se notează observaţiile asupra limpezimii soluţiei

4. REZULTATE

Observaţiile se trec într-un tabel.

Întrebări

1. Scrieţi reacţia de hidroliza a tristearinei în mediu acid.

2. Explicaţi rolul clorurii de sodiu în reacţia de hidroliză.

3. Scrieţi reacţiile care au avut loc la adăugarea soluţiei de clorură de calciu.4.