Ghldul mdndstirilor din RomAnia este o lucrare destinati tuturor pelerinilortl lubltorilor de drumefii de la noi, o cdlduzi sigurd pentru turistul avizat, dar, inagald misuri, gi pentru publicul larg, doritor si descopere valorile autentice aleculturll romdnegti.

Drumul spre mindstiri reprezinti un drum spre noi ingine. Pentru romini,acest ltinerar pare un daf de Sus. 0ricit de departe ne-am afla de matricea spiri-tualltitli noastre, oricdt de mult am ritdci pe cirdrile acestei viefi, odatd $i odatdtot ne vom intoarce acasd... De parci drumul vietii noastre pdm0nte$ti ar fi tre-bult sd porneascd - firi nici o abatere - din tinda vetrelor pirintegti pdnd spresflntele porti ale Cerului, spre vetrele acestea de lumini: mindstirile 9i schiturilerom0ne$ti. Pe de altd parte, de la simplul pelerin p0ni la specialistul avizatin aleartol, drumul spre mindstiri se dovedegte a fi singurulin stare si ne purifice, sdno aducd atdt de necesara transfigurare duhovniceascd, ajutdndu-ne - aproapeln chlp miraculos - sd descoperim Calea, Adevdrul giViafa.

lnstriinarea de spatiul romdnesc - lucru intdlnit tot mai adesea astdzi - in-aeamnd, in primul rind, desprinderea de o matci spirifuali gi culturali unici.Pentru a rezista departe de Fre este un reazim sufletesc de nepr4uit sd podi cutlne in cuget Voroneful, Moldovifa, Sucevifa, Humorul, Curtea de Argeg, Trei le-rarhll de la lagi, Nicula, Sdmbita ori Hurezii...

Cartea de fata a inceput sd prindd contur in vara anului 2009. Autorii Ghidului-

polerini neobosifi eiingigi de ani buni - au pornit la drum spre sihdstrii 9i md-ndstlri gtiute ori mai pufin gtiute, minafi de un singur gdnd: acela de vi ajuta inpelerlnajele $i drumetiile dumneavoastrd. lntreprinderea s-a dovedit insi delocugoard. S-au parcurs mii de kilometri, bdtiindu-se la poarta a sute de ministiri gischlturi, multe descoperite din aproape in aproape. Fsttel, Ghidula ajuns si cu-prlndi zeci gi zeci de mdndstiri nedescrise vreodatd in alte indrumare. Cine $i-arfl putut inchipui, de pildd, cd in mijlocul Bdriganului, la Frdfilegti-Sudifi, existio ctitorie monahali in cel mai splendid conac de la noi din perioada interbelicd?Proprietarulconacului devenitastdzi mdnistire, agronomul ardelean Aurelian Pa-ni, ministru al agriculturiiin anii '40 ai secoluluitrecut, avea si moariin chinurigroaznice la Aiud, condamnat fiind de comunigti pentru ci indriznise sd introdu-cd in agricultura romdneasci... soia! Ministirea Cobia a fost, de asemenea, 0altd revela{ie: pur $i simplu, un Voronef al sudului Romdniei, rimas necunoscutp0nd astdzi multora, o bijuterie din cdrdmidd smdlfuita - albastru Siena, galben,ocru -, inaltata in 1572, cu sprijinul doamnei Jdrii Romdnegti, de origine italia-nd, Ecaterina Salvarezzo. l-a $inca Noud - o ministire redeschisi de curdnd, nudeparte de FigarCI -, sfintii de pe pereti, in haine de cuviogi ori mucenici, au cutolii capetele retezate, pirtagi parci la mucenicia bitr0nului ieromonah lsaia dela Bucirrm- care a fost decanitat la ordinul oeneralului Bucow.

uffopolla Muntenlel

lrhiepiscopia BucuregtilorVhiepiscop 9i Mitropolit Preafericitul Pirinte Patriarh DANIEL CIQBQTEAcuprinde municipiul Bucuregti, judefele llfov 9i Prahova)

ntrarea Patriarhiei, nr. 1, sect. 4, Bucuregti, 040163lel : +4021 3374957, Far: +4021 3374356, www. crestinism-ortodox. ro

rvruli lu ruvru vr i lruiluuuil psu[ts uulu 6-u uvtuli lut puUItu Uiltpututr suilttuli l tmal vechi ori mai noi, slhdstrllle de la marglnea pidurllor de salcflm dln cAmpitsau din singurdtatea stflncilor carpatine, sfinfi, rugitori gi duhovnici imbunitifitdin trecut $i de astizi se intdlnesc in paginile ghidului de fafi.

Am clutat sd punem la dispozitia pelerinilor gi a iubitorilor de drumetii cit mamulte informatii posibile, sistematizdnd materialul prezentat gi fdcdnd Ghidulac.cesibil, in felul acesta, tuturor celor care il vor consulta. Arhitectura locagurilor dtcult, importanta vetrelor monahale in istoria neamului gi a Bisericii noastre, in.estimabilele fresce bisericegti, moagtele sfinfilor gi icoanele fdcdtoare de minundin mindstiri gi schituri, hramurile, marile pelerinaje sunt subliniate in mod con.stant pe tot parcursul lucrdrii. Nu am trecut cu vederea insd nici partea practicd rfucrurifor, Ghidulconstituindu-se intr-o busold cdt mai exactd pentru pelerin. Prl0ngi telefon; cii de acces etc., au fost incluse, pentru o cdt mai bund orientaregi coordonatele GPS.

Fdrd sprijinul ierarhilor locului, al starefilor de mindstiri, al consilierilor cul.turali din eparhii, aceastd lucrare nu ar fi putut sd fie dusd la bun sfdrgit. Ajuto.rul primit din partea PS Galaction, Episcopul Alexandriei gi Teleormanului - carrne-a fost aldturi pe tot parcursul intreprinderii noastre gi cu a cdrui binecuvdntareapare noul Ghid al mdndstirilor din Romdnia- s-a dovedit, de asemenea, nespusde prefios. Ne-au fost aproape cu rugdciunea gi sfatul in toati aceastd perioa-di arhim. Nichifor Horia (Arhiepiscopia lagilor), pr. Eugen Drigoi (ArhiepiscopieDundrii de Jos), pr. Marian Puescu (Arhiepiscopia Tdrgovigtei), pr. Daniel Gligore(Arhiepiscopia Argegului), arhim. Visarion Joanti (Arhiepiscopia Sibiului), pr. Te.odor Bijec (Arhiepiscopia Covasnei gi Harghitei), arhim. Timotei Bel (EpiscopiaMaramuregului gi Sitmarului), protos. Antonie Pinta (Episcopia Salajului), pr. Va-sile-loan Pop (Episcopia Aradului), pr. Mihai Zorila (Episcopia Severinului $i Stre-haiei), pr. Casian Ruget (Episcopia Caransebegului), pr. Gabriel Basa (EpiscopiaHunedoarei), ierom. Benedict Mihalcea (starelul Mindstirii Sfdntul Fanurie, Te-leorman), stavrofora Emanuela Enea (starela Manastirii Dilhduti, Vrancea), dom-nul lon Badiln Oi multi al{ii. Tuturorfinem sd le aducem multumiri sincere, cerdnd,totodatd, cititorilor, pelerinilor gi turigtilor si aiba ingdduinta fata de unele scdderiale noastre. Agteptdm din partea cititorilor sugestii gi indreptari pentru edilia ul-terioari a Ghidului.

ln final, nu ne rdmdne decdt si exprimdm speranla cd acest cel mai cuprin-ritor ghid al ministirilor gi schiturilor din Rominia dintre cele apdrute pdndastlzi vi va fi de un real folos in pelerinajele gi in cdldtoriile dumneavoastri cdtretalnlca lume a vetrelor monahale romdne$ti.

Editorul

*loagtaSf. D{mirhceftrlsu,.pdffcsle dc ,aSt l {m@$"' rC fri;iffera, $, VasflecttMare,,$f.Gri$rh ,teiCogiil

, , ,

Pderiri#:Sf. {XmlfiecetItffi, pausntmuCure+tilor(27 ffit) ,

uale0rala ParlarnalaI 0 vl0tult(nl, vlitttl tkl ttlttilttHram: Sllntll lnrpilratl &lrslantltr $l l:lorra, SlCtrtul Dlnlltrlo col Ntlu (OalodralaPatrlarhald), SfAntul Gheorgtrc, SfAnta Cuvioasd Parascheva (ParaclisulPatriarhal)Adresi: Aleea Dealul Mitropoliei, nr. 25, 040163, sect. 4, BucurestiAcces: Catedrala Patriarhald se afld in imediata apropiere a Piefei Unirii dinBucure$ti; (GPS: 44'25'26.87'N, 26'5'50.25'E)Ministirea de cilugiri (Catedrala Patiarhald); Stare$ mare ecleziarh arhim.Tlmotei AioaneiMdnistirea de maici (Paraclisul Patriarhal); Stareti: stavrofora Hristofora RusuContact +4021 4067167, www.patriarhia.ro

ln cadrul Catedralei Patriarhale functioneazd doud mdndstiri: una decilugdri (pe ldngd Catedrala Patriarhald) $i una de maici (pe ldngd Re-$edinta Patriarhald). Hotdrdrea infiinfdrii a fost luati in noiembrie 2007,avandu-se in vedere faptul cd, la origine, catedrala a fost o veche mdnds-tire, ctitoritd in 1656 de voievodul Tirii Romdne$ti, Constantin $erban Ba-sarab (1654-1 658). Biserica Sf. lmpar4i Constantin $i Elena - construitedupi modelul arhitectural al bisericii Mdndstirii Curtea de Argeg - a fostsfintiti in 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei $i Mitropolitul $tefan alfdrii Romdnegti. Voievodul Radu Leon (1664-1 669), printr-un hrisov dom-nesc (1668), hotird$te ca mdnestirea sd devind re$edinti mitropolitand. in1925, odatd cu ridicarea Bisericii 0rtodoxe Romdne la nngul de Patriar-hie, Catedrala Mitropolitand capete statut de Catedrali Patriarhald. Picturamurald actuald a fost realizati de Dimitrie Belizarie, in anii 1932-1935, instil neobizantin. lcoaneleimpdrdtegtisunt lucratein emailde 0tilia Otetele-ganu (in anii 1 961 -1964). in partea dreapti a pronaosului se afld mormin-tele patriarhilor Miron Cristea (t1939), Nicodim Munteanu (t1948), JustinMoisescu (t1 986) 9i Teoctist Ardpaqu (12007). ln partea stAngd sunt aqe-zate moa$tele SffinUlui Dimitie Basarabov, ocrotitorul Bucure$tilor. Lardsdrit de catedr:ald se pdstrezd turnul-clopotnifd din 1698 al Sf. Constan-tin Brdncoveanu. De praznicul Sf. Dimitrie lzvordtorul de Mir, pe data de26 octombrie 2008, la 350 de ani de la ctitorire, a avut loc resfinfirea ca-tedralei, de cdtre PF Pirinte Patriarh Daniel. Paraclisul Sf0ntul Gheorghe,construit la aceea$i datd cu stiretia $i catedrala, reprezintd partea cea maiveche a actualului ansamblu patriarhal. in prezent se lucreazd la zidul deincintd al regedinfei patriarhale,

Ministirea Doamna Ghiajna 'bsteinrormare

Hram: Sfdntul loan lacob Hozevitul; Adresd: com. Chiajna, 077040, jud. llfovAcces: se afld la marginea cartierului Giulegti-Sdrbi din Bucuregti(GPS: 44"28'45.32'N, 25'59'53. 1 3"0; Staret ierom, Atanasie Bddulescu

Mdndstirea a fost inceputi in timpul domniei lui Alexandru lpsilanti(1774-1782l,tiind finalizatd sub domnia lui Nicolae Mavrogheni (1786-1790).Biserica, consfiuitd in stil neoclasic, are 43 m lungime gi 18 m indllime. inmdndstire nu s-a slujit niciodatd, fiind bombardati de cdtre turci cu pulin ina-inte de sfinlire. Turla bisericii s-a prdbugit la cufemurul din martie '1977.in2008, Arhiepiscopia Bucure$tilor a luat hotirdrea reactivdrii agezdmdntului.Demensurile de refacere suntingreunateinsd de fapful cd bisedca mdndstirii,rrrinati finr rreafi rlin 2010 nc lista mnnrrmentelor istorice-

Tumul-clopotnildal Sf. Constantin

Brencoveanu (1698)

lnana Sf. DinitrieBasarabov, ocrotitorul

Rnrcstilor

| | |Ana$i l feAAnl lm {}vlolrr l tor l ,v lrr l i r | r rohir lol ram; l ) t t t t t l t tk l r r l r t l r r ror l i l l r r l lk t t , l i l i l t t l r t l kr l t r r l r Mrrt l l t At t l l t l t lv l t t t i t t t t t lidt0sd: r i l r , Att l l t t t , r tr . 2{), (}401 1 1, r; t t t ;1, 4, l l l l ( l t l l (} l , i l lices: Mih{ritiroa Anlitn t;o irllli itt t;ttttlntl Caltilaltll, ittaproplerea Plelei)onlr l l tut lei ; (GPS: 44'25'34, 1 3'N, 26"5'37. /7'E)itarefi arhim, Mihail Stanciu; Contact +40213371304

Mdndstirea Antim este ctitoria Sf. lerarh Antim lvireanul. Hotdrd-ea indlfdrii noii mdndstiri este luatA pe data de 5 februarie '1713, de)raznicul Sf. Agata. A fost construitd in ,,mahalaua popii lui lvagco",)0 locul unei biserici de lemn, cu hramul Sf. Nicolae, fiind sfintitd in1715. Biserica, chiliile, paraclisul, clopotnita sunt executate dupd planuri-0 marelui ierarh de origine georgiand. Planul bisericii este unul treflat, co-oanele pridvorului monumental fiind bogat ornamentate cu motive florale.latapeteasma din piatrd, icoana Tuturor Sfinlilor gi icoana celor patru sfinti:\lexie, Nicolae, Antim gi Agata au fost lucrate de insuqi Sf. Antim, la fel cail u$a masivd de stejar de la intrarea in bisericd. incepdnd cu 1 71 5, in tipo-lrafia din ctitoria sa, cu hramul Tuturor Sfinlilor, Sf. Antim lvireanul va tipdrinai multe cdrti biserice$ti. Sub regimul fanariot, din cauza cilugdrilor grecinstalati in mdndstire, mdndstirea decade.ln 1910 incepe constructia pala-:ului Sf0ntului Sinod pe latura de N a chiliilor. Rdmasd fdrd obgte monahaldainceputul secolului trecut, ajunge filie a parohiei Bisericii Albe Postdvari,'n1927 Antimul devine parohie de sine stdtitoare. in anii 1938-1940, la;titoria MitropolituluiAntim se desfdEoard cursurile Academiei de muzicilisericeascd. in jurul lui loan cel Strdin (Kuldghin) de la 0ptina, personalitdtilrecum Sandu Tudor, Vasile Voiculescu, Paul Constantinescu, dar 9i mo-rahi, intelectuali, studentietc. vorinfiinfain 1945,laAntim, cerculisihastRugulAprins. in anii 1984-1986 chiliile dinspre collul NV al mdndstirii suntJemolate, clddirea Sfdntului Sinod fiind mutatd 20 m.ln anii 1988-1996 se:onstruiesc noi chilii pe latura dinspre E. Monumentalul mozaic de pe fron-rispiciul biseroieii, reprezentdndu-i pe sfin{iiAlexie, Nicolae, Antim giAgata,:a gi pictura sdlilor mari ale palatului sinodal, au fost executate de 0lga Gre-reanu gi pr. Sofia Boghiu. Ultimul staret al Mdndstirii Antim, pdrintele arhi-mandrit Sofian Boghiu, a conkibuit covdrgitor, in condilii deosebit de vi-lrege, la ceea ce credinciogii numesc astdzi ,,duhul Antimului"Ministirea Duminica Sfinfilor Rom0niU vietuitori, viatd de ob$teilram: Duminica Sfintilor RomAni, Sfdntul Teoctist, AcoperdmAntul Maiciilomnului; ftlresi: $os. 0ltenilei, nr. 255, 041334, sect. 4, Bucuregti{cces: in SE Capitalei, in imediata vecindtate a com. Popegti-Leordeni'pPS: 44"22' 56,45'N, 26'8'58.06"E)Starefi ierom, Petru Ungureanu; Contact +40213614756

Prin intemeierea mdndstirii inchinati Sfintilor Romdni s-a dorlt ca vatragi duhul Schitului Maicilor, demolatin perioada comunistd, si fie strdmuhtepe acest loc. Biserica, conceputd in stil brdncovenesc, a fost indlfatd in anii2003-2006, la inifiativa PF Teoctist. La demisol func[ionezd ParaclisulAco-oerdmdntul Maicii Domnului. Locagul este impodobit cu capiteluri, coloane 9iancadramente, recuperate de la biserici demolate din Bucure$i. Tdmosireahicorinii ci cfinlirpa nnmrrhri de nhilii s-arrfiir:rf in 20 or:tnmhrie 2006-

Moagte: pdrticelde la $fintii 40 deMuceilici,,$. Mucenlcl NeoJitqi Asachie, 'St. Mc. Paraschevi .

De vezut:r Muzeu: carteveche, icoane giobiecte bisericegtietc.. Biblioteca SfdntuluiSinod: peste 10000Cde volume, deschisdpublicului

in tinpul PinuluiRdzboi MondiaL laMdndstirea Antimdin Bucuregti au fostpdstrate cdteva lunimoa tele Sf. Filofteiade la Cuftea deArgeg,

Moage: pdriiceleoin moastele$f Andrei

.

Sf. Gheorgle, ,Si. Ambrozie,Sf. Dionisie

f-.ttui :peffi*iedlnl, i i i l : iffi:t.ffi#ffiiiflEinornanuf Oe laCalapde$ii1l0'iffifrn1d' ii:ri

MAnaSUfSA Unn$UAnA l{ivkr[rrl lonrrr, vlttr l rh obgtoHram: Pogoreroa Duhuhtl til{Irt, Sllrrlll Aposloll I'otrLr 9l l,uvol, Nu$toroa MulclDomnulul; Adresi:90s. Plpera, nr,49,014254, soct. 2, BucuregtlAcces: stafia de metrou Aurel Vlalcu, tramvalul 5, autobuz 135; 500 m N dinintersectia $oseaua Pipera cu str. Alexandru $tefdnescu(GPS: 44'29'2.1 1 'N, 26'6'16,24'E)Stareli: stavrofora Benedicta Chirobocea; Contact +4021 4908280

lnitiativa indlfdrii Mdndstirii Christiana a apadinut prof. univ. dr. PavelChiril6, la care se vor mobiliza, imediat dupd 1990, mai multi preoti $i me-dici din Bucuregti. in 1 992, PF Teoctist dd binecuvdntare pentru construireaunui Complex medico-ecleziastic ce urma sd cuprindd o policlinicd, clinicide specialitate gi o mdndstire (lucrdrile la policlinicd vor fi insd abandonate,clddireainceputd ajungdnd astezi sediu al Politiei Rutiere). in 1993 s-a puspiatra de temelie a noii mdndstiri. Se amenajeazd un corp de chilii, dupdplanurile arhitectului 0ctavian Neculai. in 2001-2005, substanfiale dona-lii ale doamnei Maria Liliana Vasilescu, ale familiilor loan $i Viorica Buzincu$i lon $i Adriana Chega vor contribui decisiv la indlfarea gi pictarea biseri-cii noului a$ezemant. 0 fostd hald de productie este tansformatd in cdminde bdtrdne. Biserica gi ansamblul mdndstiresc vor fi sfinlite in 2005 de PFTeoctist gi PS Sebastian - actualmente episcop al Slatinei. Altarul$i naosulbisericii sunt incorporate in clidirea cdminului, doar pronaosul gi pridvorulafldndu-se la exterior. ln iunie 2007 s-ainceput constructia unei noi biserici,mai incdpdtoare, pe un amplasament sfinlit in acest scop incd din 1993.in 2008 sunt reluate lucrdrile la celde-aldoilea corp de chilii. Din cele 16maici gi surori ale mdndstirii, doud sunt medici, iar 11 asistente medicale.

Mdnistirea Plumbuita rovietuitori, viatddeobeteHram: Nagterea Sf6ntului loan Botezdtorul; Adresi: str. Plumbuita, nr. 58,023637 , sect. 2, Bucuregti; Acces: autobuz 1 82, 282, tramvai 21 , foleibuz66, stafia Doamna Ghica; (GPS: 44'28'19.99'N, 26'B'5.87'E)Starefi arhim. Visarion Marinescu; Contact +40212421728Plumbuita - monument de referinfd pentru istoria gi arhitec-tura Bucuregtiului - este ctitorie a voievodului Petru cel Tdndr(1 559-1 568). inceputd in 1 560, va fi tdrnositd in vremea lui Mih-

nea Turcitul, domn ce va inchina Plumbuita Mdndstirii Xiropotamu, dinSfdntul Munte Athos. Biserica este reziditd din temelii in 1647 de MateiBasarab, prilej cu care voievodul va mai indlla o Casd Domneasce $i unputernic zid de apdrare. Turnul-clopotnifa este indltat in anii 1802-1806de egumenul Dionisie din lanina, fost staref la Xiropotamu. in 1573, laPlumbuita este infiintatd, de cdtre domnulAlexandru al ll-lea Mircea, pri-ma tiparnifi din Bucuregti; printre primele cd(iapdrute aici sunt un Ie-traevangheliargi o Psaltire.intimpul Revolu{iei de la 1848, mdndstirea vafi transformatd in inchisoare politicd. Dupd secularizare devine bisericd demir. ln 1940, maregalul lon Antonescu intentiona ca Plumbuita sd capetedestinafia de Panteon Nalional al eroilor romdni cdzuliin Primul RdzboiMondial, demardnd in acest sens ample acfiuni de restaurare (nefinaliza-te). in 1955, biserica mdndstirii va fi restauratd prin purtarea de grijd a PFJustinian. in incinta mdndstirii se afld atelierele Sectiei de Picturd, Resta-urare gi Patrimoniu din cadrul Facultdlii de Teologie, Bucuregti, un cabinetmedieal si n farmanie ncntnr nprqnanole dnfavnrizatp

iM0a,*telpa.rtscfe, ,gl.loastetelsl, Nrcoqe;

.. ,

sr, ehesrghe;St Panlegmon'Sf. loan cel Nou delasrpeava: :

De vdzut:. Muzeul amenajatin Casa Domneascd:cuprinde carteveche romdneascd,artd religioasd,1 30 de busturi aledomnitorilor romani,operd a staretuluiSimcnn Tairr

uanasrtrea Haou uooa0 vkrtul l(nl, vl i l ln (kr {)hit lo

lram: SfAnta Treimeldresd: str. Radu Vodii, nr.24 A,040275, sect. 4, Bucuregti\cces; in imediata apropiere a Pietei Unirii (metrou) Si a pasajului MdrdSeSti.I ramvaie 'l 5, 27, 30; autobuze: 104, 123, 124,312,385GPS: 44'25'26.65"N, 26"6'26.97'E)itarot arhim. Nectarie $ofelealontact www.manastirea-radu-voda.ro

Pe locul unde se ridicd astdzi Mdndstirea Radu Vodd s-au descoperitmportante vestigii arheologice datate din perioada paleoliticului. in vre-moa geto-dacilor, agezarea de pe colina din apropierea Piefei Unirii de as-ldzi dispunea de puternice fortificafii, constituindu-se intr-un punct stra-tegic de prim rang.

Prima bisericd de pe colina Radu Vodd este atribuitd domnitoruluiMlihnea cel Rdu (1508-1509), cea de a doua fiind ctitorie a domnitoruluiAlexandru al ll-lea Mircea (1568-1577), strdnepot al lui Vlad Tepe$. Fiulsiu, Mihnea Turcitul (1564-1601), va inzestra mdndstirea cu mogii, sa-le $i odoare de pre! - sporind prestigiul eiin Jara Romdneascd. ln timpuldomniei sale, in mdndstire este infiintatd prima bibliotecd din Bucu-ro$ti. ln 1595, Mdndstirea Radu Vodd va fi incendiatd de trupele lui Sin-m Pa$a, in retragerea acestora din calea armatei lui MihaiViteazul. Radui/odd Mihnea (1586-1626) reface din temelii mdndstirea, in 1625, inchi-ndnd-o Mdndstirii lviron din Athos. Patriarhul Macarie alAntiohiei Si PaulCe Alep, vizitdnd Mdndstirea Radu Vodd in 1 653-1 657, rdmdn profund im-presionati de arhitectura acesteia. Cutremurele din 1829 gi din 1838 ii vorproduce Mdfdstirii Radu Vodd mari pagube, fiind necesare ample lucririle refacere. in 1875, Titu Maiorescu, in acea vreme ministru alcultelor,rotdrd$te ddrdmarea unei pi(i insemnate din mdndstire - ca gi a altorncinte mdndstiregti gi hanuri din Bucuregti -, considerate clddiri insalu-bre. Biserica, turnul-clopotnitd Si o parte din chilii vor rdmdne totugi ne-lemolate. Dacd in perioada 1 839-1847 la Radu Vodd va functiona Semi-narul Mitropoliei, iar mai tdrziu, pentru o scurta perioadd, Liceul Francez,a inceputurile perioadei comuniste va functiona aici o gcoali de cadre departid. Clddirile Seminarului Teologic, aflate la sud de bisericd, dateazdlin 1893, fiind construite prin grija lui lon Scorteanu gi a sorei sale Ma-ria $chiopescu, ca internat al seminarului. in 1960, mdndstirea este des-liintata. PF Justinian va restaura biserica de la Radu Vodd intre anii 1969gi 1974, locagul fiind resfintitin 1979. Pictura bisericii aparfine pdrinteluirhimandrit Sofian Boghiu, in pronaos pdstrdndu-se totugi o parte insem-natd din pictura lui Gh. Tattarescu, Mdndstirea a fost reactivatd in 1998Je cdtre PF Teoctist.

in biserica Mdndstirii Radu Vodd se afld mormdntul PatriarhuluiJustinian Marina (11977).

{[oq$qis4ie4p:din"d'uu$eh'

'li ',Stl,htad6&r"- l . : - r : i I ! . : . , .H0fltflS: ":' "

Raclele cunoagtele SfilntuluiNectarie din Eghina

U|enesilroa ualdaru$anll l-r vkrtt l l lotl, vl it l t l tkt tt l t l l tt

lram: Sl0rrtul DLtntllnt (ltlsuticit tlll txttaltt),ifl|rrlul kran Evan0hellstttl (blserlca dln clmltlr),itfrrrll Varvara (clrnitirul ntirenllo0\draad: sat Llpla, com. Grulu, 077130, jud. llfovlceoa: dhr DN 1 Bucuregti-Ploiegti, pe DJ 101 Balotegti-ittr:lulall-Moara Vldsiei, apoi DJ 101 C spre Lipia, pAnd larrnrulstlre (40 km); 2. Bucure$ti- $tefdne$ti-Dascdlu, apoiX; ltl4 Dascdlu-Moara Vldsiei; din Moara Vldsiei, DJ 101 , DJ 101 C Mdndstirea Cdlddruqanil l l krn)( il'S: 44"40'32.56'N, 26"1 6'0.62'DStaret arhim. Lavrentie GAtd; Contact +40217940307; Cazare;25 locuri

Mdndstirea Cdlddru$ani este unul dintre cele mai importante monu-nente de arhitecturd bisericeascd din Jara Romdneascd. Dupd prima is-lorlografie a menestirii (1870), apa{inand lui Casian Monahul, a fost cti-torlti in 1638 de Matei Basarab (1632-1654). Domnitorul muntean, aflatin conllict cu Vasile Lupu al Moldovei, trecdnd prin aceste pdti, hotdrdq-lo s[ zideascd pe locul unui vechi schit de lemn o mdndstire din piatr6.Dcspre existen{a unei sihdstrii la Cdlddrugani inainte de 1637 mdrturi-Bo$te $i un hrisov din 1615, emis in cancelaria voievodului Radu Mihneal1 61 1 -1 61 6). Matei Basarab va ridica in mijlocul Codrilor Vldsiei o adevi-rate cetate, inconjurati pe trei laturi de un lac. Biserica mare a menAstirii,In plan treflat, cu treiturle, cu hramul Sf. Dimitrie lzvordtorulde Mir, poar-t6 aceeagi amprente arhitecturale ca $i biserica Mdndstirii Dealu gi cea aMldndstirii domnegti de la Curtea de Argeg. Paul de Alep, insotitorul Patri-ilrhului Macarie al Antiohiei in Tdrile Romdne, face, in 1653, urmitoareadescriere a mdndstirii: ,,Este inconjuratd de o apd fdrd sfdr$it Si fdrd fund,are hramul Sf. Dumitru gi se numegte Cdlddrugani..." Numele menasti-rll provine de la configuratia locului, care are aspectul unei cdlddri. Prinyestita sa gcoald de copigti, Cdlddruganiul a contribuit din plin in veacu-rlle trecute la crearea limbii romdne literare. Cea mai fecundd perioadddln istoria mdndstirii rdmdne totugi sfdrgitul secolului al XVlll-lea, cdnd,sub pdstorirea Sf. staref Gheorghe de la Gernica (canonizat in 2005),aceasta devine unul din principalele focare de duhovnicie 9i culturd alearealului romanesc. in 1834, tipografia Ungro-Vlahiei de la Bucureqti va fimutatd la metocul Cocioc al Mdnistirii Cdlddruqani, implinindu-se astfeldorinfa Sf. Mitopolit Grigorie Dascdlul (canonizat in 2006), nevoitor untlmp in aceastd mdndstire. In 1778 a fost infiintatd o gcoali de picturd,hecventatd $i de Nicolae Grigorescu in anii 1854-1855. Mdndstirea de!i-ne o bogatd pinacotecd, care are labazd coleclia de arti a MitropolituluiGhenadie Petrescu.

Uechea sali a tronului domnitorului Matei Basarab, din Mdndsti-rea Cdlddrugani, addpostegte acum Sala Tezaurului, Pictura bisericii marieste restauratd de Dimitrie Belizarie in 1 91 1 . intre 1950 Si 1 958 bisericamdndstirii a fost restauratd de PF Justinian Marina. incepdnd cu 1992, substdrdia arhim. Laurenliu Gdtd, se ridicd o noud stdrefie. in prezent, au locample lucriri de restaurare la clddirile aflate in afara cet[fii. Biserica dincimitir, cu hramul Sf. loan Evanghelistul, dateazd din 1804, fiind ctitoritddn fratii Tnma si Cnnstantin Cretulesctt.

Moa$tfi pa4lqqs,Uin moagtete t

.$f. Gtigbd0 .D*iaiutf

.

:' .

SJ, Dimitrig , r;:5i,'reoopqie,' .Sf. Artemie, . Isi. tivru, ,' ISf. Utaiqnq l$f" Iiifon, , :$f. Anastmialcoene@oarsdbrminunii tcoanallrhieif hmnului

De vazut. Muzeu:manuscrise, cdfiibisericegti, broderiide aur, argintdrie,icoane vechi gipicturi realizate deNicolae Grigorescu,Gheorghe TattarescuSava Henfiar Bibliotecd:manuscrise $i cdrlibisericegti in greacd,latind, italiand,romdnd etc.

0datd ajungi laCdlddru$anL nuuitali sd vd oprilipentru cAtevaclipe Ia mormAntulpdrintelui Sofian dela Antim, ,Duhovnia,Bucurestilor',

q1qpinarugere,.dehSf,&,4#{;'s 'np, futu; , : .Sf.PaEUiBDn; , .st, vir*tie m naart$ $f.llnralambie

De vizut:o Muzeu: colectiede obiecte vechibisericegti, unelerecuperate de labisericile ddrdmate inperioada comunistdSlujbele de laStavropoleos suntprintre cele maiindftdtoare din intregBucuregtiul - grupulpsaltic Stavropoleosfiind binecunoscuta6tin tard, cet $i instrdindtate.

La schitul Daruaris-au desfd$urat,Iainceputul anilor'90 ai secoluluitrecut, manifestdrilecultural-religioasecunoscute subnumele de SerileDaruari, la care aupafticipat renumiliduhovnici 6i oamenide culturd.

MAnafl rrsa Dravropotgo8/ vlululloato, vlalil rhr obtitu

Hram: Sfin{ii Arhanghell Mihail 9l Gavrill, StAntul Atanasie cel Mare,SfAntul lustln Martirul $i Filosoful, Sfdntul HaralambieAdresi: str. Stavropoleos, nr. 4, 030083, sect. 3, Bucure$ti(GPS: 44"25'54.80'N, 26'5'54.1 7"0Starefi: monahia Mihaela LuchianContact +402131347 47, wurw. stavropoleos.ro

Mdnistirea este consideratd 0 capodopere a arhitecturii romane$ti, fiincinclusdin patrimoniul UNESCO. Biserica mdndstirii, ce aparline ca stil epo-cii brdncovenegti, a fost ziditd in 1724 de cdtre arhimandritul grec loanichieStavropoleanul, in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (171 9-1730). In.cinta actuale s-a ridicat in 1897 dupd planurile concepute de arhitectul lonMincu. in anii 1 890-1 940 biserica a fost inchisd. Printre slujitorii de seamdde dupd 1940 amintim pe preotii Dumitru lonescu Palanca (care va petrec15 ani in inchisorile comuniste) 9i loan Ldncrdnjan.

Dupd 1991, sub administrarea ierom. lustin Marchig, mdndstirea in-cepe sd renasce. Au fost restaurate pictura, iconostasul $i exteriorul bise-ricii (impresioneazd, indeosebi, noua infdfigare a sculpturii pridvorulufl. lnincintd s-au amenajat o bibliotecd, o trapezd, 0 colectie de obiecte bise-ricegti, stdretia gi chiliile. Vietuitoarele mdndstirii restaureaze cd{ vechi,icoane, broderii etc. Va primi statutul de mdndstire - pierdut in 1826,cdnd a devenit parohie -in anul 2007.Schitul Darvari6 vietuitori, viatd de ob$teHram: Sfintii lmpdrati Constantin gi Elena, Sfinfii Arhangheli Mihail 9i GavdilAdresi: str. Schitul Darvari, nr.3,020473, sect.2, Bucuregti(GPS: 44"26'34,55'N, 26'6'24.65"8; Egumen: arhim. Teofil Andstdsoaie;Contact +402121 23247, +4021 21 1 5260, www.schituldarvari.ro

Este ctitoritin 1834 de familia cdminarului Mihail Darvari. in 1835 exis-hu o bisericufd din lemn, fdrd turld, cu hramurile invierea Sf. l-azdr, Sf.lm-pdra{i Constantin gi Elena gi Sf. Arhangheli Mihail 9i Gavriil, $i cdteva chilii, fi-ind aduse aici, pentru slujire, 1 2 cdlugdrile. in 1865, dupd legea secularizirii,schitul este inchis, iar monahiile trimise la mdndstirile Pasdrea gi Ciorogdrla.lncepdnd cu anul 1869 cdlugdrii de la Schitul Prodromul din Muntele Athosprimesc permisiunea familiei ctitorilor de a se caza la Schitul Daruari atuncicdnd veneau la Bucuregti pentu strngerea de ajutoare, ace$tia obligdn-du-se sd sdvdrgeascd sfintele slujbe in schit. l^a cererea Mitrop. GhenadiePetescu, familia ctitorului repard schitulin 1894.1n anii 1933-1934 schituleste restaurat de cite generalul de divizie Mihail Darvari, nepofulctitorului,biserica fiind pictatd in frescd de losif Keber. in 1959 schitul este inchis decitre autoritdtile comuniste, cdlugdrii fiind mutati la Cemica, locagul deve-nind bisericd de mir. Dupd 1989 este restaunti pictura de cdtre pdrinteleSoflan Boghiu. Patriarhul Teoctist, in 1996, refnfiinleazd schitul, primul shrefal acestuia fiind actualul episcop al Giurgiului PS Ambrozie Meleacd, provenitdin obgtea Mdndstirii Crasna, Prahova. in ultimiianiau avut loc ample modi-ficiri ale asezimf,nfitltti sr:hitrrl recinilf,ndrrsi slrihreirea de ndininari

s#Ht&$s#.,g*$sqttiiee'efR1,$[:!{laotffi.:,rl r,,edlirfltii&r., ,'i

Mena$ilrea Gornrca40 vlotultorl, vlutll rftr rrlriilrr

Hram: SfAntul Mare Muconlc (ilrrxrrglro (lisorlca dincetate); Sf0ntul Mare lerarh Nicolae (blsorlca de peostrov); Sfantul lerarh CalinicAdresi: com. Cernica, 077035, jud. llfovAcces: din DN 3, la E de Bucure$ti, ramificatie, dincom. Pantelimon (dupd 9,5 km), DJ 301 spre S (4 km)Mdndstirea se afld la 13,5 km de centrul CapitaleiRom0niei; (GPS: 44'26'13.81 "N, 26"17'6.90'E)Staret arhim. Macarie CiolanContact +4021 351 17379; www.cernica. go.ro;Cazare:40 locuri

Veche vatrd de spiritualitate, culture gi artd romdneascd, MdndstireaCernica, situatdin imediata apropiere a Bucuregtiului, este unul dintre ce-le mai atractive locuri de pelerinaj din Romdnia. Lacul Cernica inconjoardcele doue ostroave - 0strovul Sf. ler. Nicolae, care pdstreazd temelia bi-sericii ctitorite de marele vornic Cernica $tirbei, in urmd cu patru veacuri(1608), 9i Ostrovul Sf. Gheorghe, cu cetatea gi Biserica Sf. Gheorghe -,ambele ctitorii ale Sf. ler. Calinic de la Cernica (1320-1S50). in cimitirulmdndstirii se afle, de asemenea, o frumoasd bisericd cu hramul Sf. Lazdr,indlfata de cdtre Sf. Cuv. stard Gheorghe de la Cernica in anul 1 804 (informa actuald, ctitorie a Mitrop. Nifon,1863). Anul 1781, odatd cu veni-rea in mdndstire a starefului Gheorghe, destoinic ucenic al Sf. Paisie Ve-licikovski de la Neamf, poate fi socotit, pe drept cuvdnt, ca fiind cel de-aldoilea certificat de nagtere al Cernicdi. Gheorghe de la Cernica va refaceobgtea monahald, risipitd din pricina rdzboaielor $i a ciumei, ridicind dinruind mdndstirea. Astfel, in 1815, va fi reziditd din temelii Biserica Sf. Ni-colae din ostrov.

Pe Ostrovul Sf. Gheorghe se pdstreazd, destul de bine conservate, ca-sa starelului Gheorghe de la Cernica, casa Sf. ler. Calinic, casa in care alocuit in perioada 1 898-1 91 0 poetul Tudor Arghezi, casa in care a locu-it cunoscutul duhovnic llarion Argatu. Vechiul Seminar Monahal de laCernica a dat nenumdrate personalitdfi de seamd Bisericii noastre - sdamintim doar de PF Teoctist, care, vreme de opt ani, a invdtat la aceas-td gcoald.

Dupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, Cernica a gdzduit mai mulli ie-rarhi din Basarabia $i Bucovina - teritorii anexate de Rusia sovieticd. Tot laCernica se va refugia, din Rusia, intre 1943 gi 1946, gi pdrintele loan Ku-ldghin (n. 1885), sub indrumarea cdruia vor cunoa$te indeaproape prac-tica isihastd - ajutali Oi de textele celor doud volume ale Sbornicului de laValaan - mulfi dintre membrii Rugului Aprins de la Mdndstirea Antim.

Restaurarea mdndstirii s-a fdcutin principalin anii '60 ai secolului tre-cut, din inifiativa PF Justinian Marina. Pictura exterioard a incintei mdnds-tiregti este realizati de pirinble Sofian Boghiu, impreund cu ucenicii sei.Bogata biblioteci a Mdndstirii Cernica numdrd astdzi peste 20000 de vo-lume, dintre care peste 1000 au valoare de patrimoniu. Fintina Turculuigi Paraclisul Sf. Dimitrie larordtorul de Mir sunt alte doud importantenrrnnle de atranfie aln minietirii

S. Hafhffiinic,dehcdn{ i* ; , , , . ' i(tl aPr$b} ,, I :)e vizut:r Muzeu: obiecte de;ult cu valoare dentrimoniu (Sfinte/ase, chivoturi, Sfinte:vanghelii), vegminte,)e4i, manuscriseii hrisoave vechi,icturd - Theodor)allady, lon'uculescu

)imitirul mdndstiiiw constifuie intr-untdevdrat Panteonrl personalitdlilorri sericegti, cu ltu ral e,storice, precumeologul gi scriitorul)ala Galaction,vegedintele Sfa-uluifdrii dinTanrabia, dinr918, Pan Halippa,ndrtuisitorulemnilelor conunistetan lanolide, poetulregtin Daniel TurceaIttl

[anasrlroa P88ar8a4h vhrtillloilnt, vktttl tltt ttltiilttlram: til{]trta lrolttxr (trlsotk;a tttitnt), Adttrtttltttit Mak;ll lltttttttLtlttlrluurk;a dltt olmltlr)fdro8[: sat Pasdrea, com, Brdne$tl, 077032,jud. llfovEces: dln DN3 Bucure$tl-Constanta: 1. ramiflcafie ,,la Troi{d"pro Nt prln Cozieni pAnd la mdndstire (19 km); 2. ramificalie dinlr{lns$tl prin Pasirea pAnd la mdndstire (25 km)-din Bucure$ti;tiPS: 44'28'0.78"N, 26"1 9'6,70'E)itarel* stavrofora Mihaela Costache)ontact +4021 3 52421, -1407 23079563, www.manastireapasarea.ro

Mdndstirea a luat fiinti in anul 1 81 3, in timpul lui Caragea Vode (1 754-1844), ctitorul acesteia fiind staretul Timotei de la Mdndstirea Cernica, printldlroa unei bisericute din lemn cu hramul Sf. Treime $i a catorva chilii. lnrnll 1 81 6-1 828 Sf, Calinic de la Cernica va indlla in locul ei o biserici de zid:u hramul Sf. Nicolae (ddrdmatd la cutremurul din 1838). Tot Sf, Calinic va'l etltor gi al bisericilor cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1834-1838)pl Sf, Treime (1846-1844. Ultima a fost sfinfitd in timpul domnitorului Di-nltrle Bibescu (1804-1873), stareli fiind monahia Dionisia. intre 1967 9i1975 mdndstirea a fost renovatd cu binecuvdntarea Patriarhului JustinianVlarlna, pe cheltuiala Arhiepiscopiei Bucuregtilor. in mdndstire existe ate-lore de croitorie $i picturd. Mdndstirea patronezi Seminarul Teologic Sf.Fllofteia-Brdne$ti $i are sub supravegherea sa un cdmin de bdtrdni.Ministirea Sfintul Nicolae, Sitaru| 5 vleluitori, viaF de ob$tetlram: SfAntul Mare lerarh Nicolae[dresd: sat Sitaru, com. Grddigtea, 077111, jud. llfovlccesr din DN 1 Bucuregti-Ploiegti, pe DJ 101 Balotegti-Caciulati- MoaraVldsiei,Srddlstea-Sitaru, pdnd la mdndstire (46 km); 2. Bucure$ti- $tefdne$ti-Dascdlu,Uol DC 184 DaFcdlu-Moara Vldsiei; din Moara Vldsiei, DJ 101 Grddigtea-Sitaru-Vldndstirea Sitaru (43 km); (GPS: 44'40'48,12'N, 26'19'3.40'E)Itarefi ierom. Nathanael HaragaDontact +402432801 65, +4072091 5550; Cazarci 40 locuri (vara)

Ctitorul primei biserici de zid din sihdstria de la Sitaru a fost boie-rul Papa Greceanu, strdbunicul domnitorului Constantin Brdncoveanu. I\n1752 biserica va fi refdcutd ,,de iznoavd", dupd cum grdie$te pi-$ania, in vremea Mitropolitului Neofit al Ungro-Vlahiei, fiind pictati de,,Neacga ierei, Dima ierei, Grigorie, $erban, Constantin gi Constandache",in 1753. Dupd legea secularizdrii, in mdndstire vafuncliona o temnitd pen-lru minori.ln 1875, la Sitaru erau mai mul{i cdlugiri decdtinainte de secu-larizare (decembrie 1863). in 1 91 5 mdndstirea rdmane pustie. Abia in anul1928, doi cdlugdri din obgtea Cildiruganibr, Atanasie 9i Martirie, se mu-Hi la Sitaru, cdutdnd sd reinvie schitul. in 1944 sosesc aici 24 de cdlugdribasarabeni, refugiali de la Mindstirea Noul Neamt. Chiar 9i dupd decretulregimului comunist, de desfiinfare a mdnistirilor, din 1959, doi dintre vie-|uitori refuzd sd pdrdseascd mdndstirea. Dupi 1971 viala duhovniceascdla Sitaru incepe sd renascd, pdrinlii Damian Bogdan, Gherontie Ghenoiu 9iGherasim reugind sd adune in jurul lor o obgte numeroasd. in ultimii anio-arr nnnctrrrit rn nnrn de nhilii rrn arhnndarie n hihlioteci eic

Moa$ie :p{rthele de la sf, ;Pantdtimon$f. Mina,Y; aruiiuneicoanetidoare ,ge ffiinun{:iqoa# Maiciioomnului iCoanaMAntuitotutuipornnut minuna$ ,

De vdzut:. Muzeu: icoanevechi, broderii, carteveche, sculpturdLacul Pasdreagi PildureaPustincu fac dinMdndstirea Pasdreao binecuvAntatdoazd de linigte girugdciune,

Moaste:perticete Oin .rna$tsleSt. lprlnOrei,Sirnmlroae,Sf. Pantetimon,Sf

,|ov de taPoceae\r :

Mo$b; pArficatedin moagtele 'U. np. nrrdrei,,Si,$tehil, St, toaaSurd.eAui .St Sitvestu :

De vizut:. Muzeu: icoanegi carte vecheromdneascd, chivote,ve$mintePictorul NicolaeGrigorescu aintocnit, in 1870,un plan pentrupictarea MdndstiriiSamurcdgegti, cer1ndnaicilor 1000 degalbeni. Suma a fostinsd mult prea marepe ntru pos ib i I itrilil enandstiriL Aceastava fi pictatil deGheorghe Tattarescucontra sunei de 500de galbenl Lucrdrilede picturii s-auincheiat pe data de13 decembrie 1870.

lvlulluUl,l lou Dull luIGAFEFI|r frlUfUgAf lU4b vhrlulloaru, vla[d rlrr olriiluHram: Sldnta Trelme, Adormlrea Malcll Donulrlul, Ouvloasa ParaschevaAdresi: com. Ciorogdrla, 077055, jud. llfovAcces: din Bucuregti: A 1 (20 km de centrul ora$ului), apoi DJ 601 (5 km);ori din Al (15 km), apoi DJ602 (3 km), indicator spre CiorogArla, pdnd lamdndstire, aflatd in sat.; (GPS: 44"26'14,37'N, 25'52'37.95'DStarefi: stavrofora Lucia Bostan; Contact +40213147058

Mdndstirea este ctitoria vornicului Constantin Samurcag gi a soliei sa-le Zinca, din 1808. Plini de dumnezeiascd rdvnd, acegtia au hoterat se ri-dice ldngd pedurea Cotroceni, ce fecea parte din Codrii Vl6siei, o menAs-tire cu trei altare. Primele vieluitoare au fost doud nepoate cdlugirile alestar4ului Timotei de la Cernica (1807-1816), lntdiul document care ates-td existenfa Mdndstirii Ciorogdrla este o Hotdrilre a Divanului Jdrii Romd-ne$ti din 31 mai 1811. in 1845 clucerul Alexandru Samurcag, nepot defrate gi fiu adoptiv al ctitorului, face prima repar4ie a bisericii, care sufe-rise in urma cutremurului din 1838. Domnitorul Carol I va semna o rezo-lutie, in 1869, prin care Ministerul Cultelor va acorda mdndstirii o sumeconsiderabile pentru o noud repar4ie a bisericii. in 1814, in urma unui in-cendiu, vor fi distruse 30 de chilii. Dupd cutremurul din 1940 biserica gi oparte din chiliile reconstruite sunt grav avariate, locagul fiind ddrdmat dintemelii gi reconstruitintre 1941 gi 1944, prin contribulia generalului Teo-dor Ciurea, prefect al llfovului in acea perioadd. ln vara anului 1944, raclacu moa$tele Sfintei Cuvioasei Parascheva a fost adusd gi addpostiti in bi-serica Mdndstirii Samurcdge$ti, Din pictura bisericii vechi, care a apa{i-nut lui Gheorghe Tattarescu, s-au mai pestrat doar cdteva fragmente. incimitirul mdndstirii se afld biserica cu hramul Sf. imp. Constantin gi Elena,indltatd in anul 1 876. Aici sunt ingropate monahia Sofia, fiica lui lon Heli-ade Rddulescu, invdtdtoare $i staretd pentru o scurtd vremb la Samurcd-$e$ti, $i mama eroului Valter Maracineanu, Frosa Sarandi, printre primeleactrile de teatru din Romdnia. Pdnd in 1960, in mdndstire au existat ateli-ere de lesetorie gi covoare. Astdzifunctioneazdaici un atelier de tdmpld-rie gi deinrdmat icoane (primele ma$inifiind aduse de PatriarhulJustinianMarina, in 1961, din Germania).Schitul Vidraobgte in formareHram: Sfdnta Treime, Sfinfii Martiri BrAncoveniAdresi: com. Vidra, 077185, jud. llfovAcces: schitul este amplasat intre localitiifile Vidra gi Berceni, din Bucuregti pe DJ 401 ,7 km SV de la staiia de metrou IMGB; (GPS: 44'16'51 .18'N, 26'11'58.79'E)Egumen: ierom. Andrei Vizante

Schitul a fost construit $i donat Arhiepiscopiei Bucuregtilor de cdtreFundatia Tezaurul Sacru, patronatd de Marcela Ghiulbenghian. Pe un te-ren de cca 5 ha s-au construit un paraclis gi o clidire (chilii Si sediulfun-da!iei). Lainceputul anului 2008, PF Daniel hotdrdgte ca agezdmdntul do-nat sd devind metoc al Mindstirii Radu Vodd.

Mana8uroa unagov2 vlttlttllutl, vlitltl tltt ttltitlo

Hram: lntrann itt Blsorlcd a Mak;ll DtltttttttlttlAdroai: sat Slll$toa Snagovulul, com, Grulu, 077117, Jud, llfovAccoe: 1, dln Bucuregtl pe DNI (36 km), apol spre E dln Clolpanl ps DJ 1 01 C 8 kmpdnd lu dobarcaderul Sillgtea Snagovului; 2. pe DN1 din Bucure$ti (28 km), apoi,rlupd Sdftlca, spre E, pe DJ 101 B Ghermdnegti-Snagov-debarcader (13,5 lffi);(GPS: 44"43'46.88"N, 26'1 0'30,36'DStaret lerom. Varahii I Bdndfeanu ; Contact: +4021 491 0394, + 407 247 68941

Mdndstirea Snagov - vechi centru de spiritualitate gi culturd or-todoxd romdneascd - se numere printre ctitoriile de seamd ale voie-vodului Mircea cel Bdhdn (1386-1418). Este construitd din cdrdmidd, instll blzantin, athonit, fiind amplasatd pe 0 insuld din mijlocul lacului Sna-0ov. ln urma sdpdturilor arheologice s-a constatat ce prima a$ezare mo-nahale de aici dateazd din secolul alXl-lea. Turnul-clopotnitd al mdndstirii* pdstrat pdnd in zilele noastre - este ctitorie a domnitorului Mircea celBdir0n. Dupd traditie, la Snagov se afle mormantul lui Vlad |epeg, ucisln anul 1476. Biserica a fost recldditd din temelii de cdtre Sf. Neagoe Ba-larab, domnitorulJdrii Romdnegti. Prima picturd dateazd din 1563, dinvremea domniei lui Mircea Ciobanu $i apadine lui Dobromir celTdndr. LaSnagov, in vremea stdretiei Sf. Antim lvireanu (1694-1705) s-au tipdritmal multe cdrti biserice$ti in limbile romdnd, slavond, greacd gi arabd.Tot alci a fost tipdritd prima carte cu litere latinegti din fara Romdneascd,cunoscute sub numele: lrdnduiata sluibei lui Constantin gi Etena.in ultt-mllaniau avut loc ample lucrdride restaurare a mdnistirii. Se afldin con-structie un pod care va face mdndstirea mai accesibild pelerinilor.

Mdnistirea Jiginegti1 30 vlefuitoare, viap de obgteHramr Adormirg4 Maicii DomnuluiAdres6: com. Ciolpani, 077050, jud. llfovAcces: din Bucuregti DNI p0nd la Ciolpani (35 km), apoi 2 km V pdnd la mdndstire;(GPS: 44"43'44.57"N, 26'5'1.61 "E)Starefi: monahia Eufimia Popa;Contact +4021 2668216; +407643841 95; Gazare: 30 locuri

Mdndstirea Tigdne$ti nu a luat fiinfd dintr-o inifiativd ctitoriceascd, ciB-a nescut mai intii ca o sihestrie, afundatdin vechii codri ai Vldsiei. Esteatestate documentar printr-un act de donalie - din iulie 1780 - al lui Mateiflginescu gi al verigoarei sale Parascheva Cdplescu, care ina[e o biseri-cutd din lemn pentru nevoitoriisihdstriei.ln 1800, starelul MdnistiriiTigd-ne$ti, Dositei, sfdtuit de Mitrop, Dositei Filitti, hotdrdgte ca pustnicii sd fietansferati la Mdnistirea Cdlddrusani. Vor fi aduse in locul acestora cdlugd-rlte de la Schitul Turbali qi Schitul Maicilor din Bucuregti. in 1812 este con-struite biserica cu hramulAdormirea Maicii Domnului. Astdzi se pdstreazddoar urme de frescd din vechea picturd a locagului, biserica fiind repicta-tli in 1929 de Dimitrie Belizarie, in stil neobizantin. Mdndstirea a fost gravafectati de cutremurul din 1977. La Tigdne$ti functionezi ateliere de fe-sut covoare, broderie artisticd, tesdturi nationale -infiintate incd din 1923.ln uftimii ani s-au refdcut biserica (la exterior), chiliile, trapeza, muzeul,

De vdzut:. Muzeu: obiecte decult, icoane, broderiielc.

iilof,$ter pdrHaeledinfffiele,'jl$.fiffiffi#Eir:f

'S1#.1:sihasflt*:F.,E ii:;

ucn|Iut Moara Ytasnlfdrd obgtnHram: Sflntll lmpdrafi Constantin gi ElenaAdresi: com. Snagov, 0771 65, jud. llfovAcces: se afld in plin c0mp, in imediata apropiere a punctului nodal Snagov de pe viitoareaautostradd Bucure$ti-Brasov(GPS: 44"40'1 5.58'N, 26"1 2'29.40'D

Schitul Moara Vldsiei a fost infiintat din intiativa PF Daniel, PatriarhuBOR, in anul 2008, in jurul fostei bisericule a satului Vldsia, sat desfiinlalin anii '50 ai secolului trecut. Biserica cu hramul Sf. imparati Constantirgi Elena a fostindlfatd prin purtarea de grijd a staretului Mdnistirii Cdldd.ru$ani, Martinian Stoicescu, in anul 1927, cu sprijinul locuitorilor din co-muna Afumati. Grav afectat de cutremurul din 1977,locagul va fi repa.rat de gospoddria de partid, pe terenul cireia se aflain acea perioadd. lrprezent se fac demersuri pentru recuperarea terenului bisericii, urmdncca Tn scurt timp aceasta sd fie restaurati gi sd se inceapd zidirea unucorp de chilii.

Schitul Sfinfii Arhangheli, Gineasa3 vie{uitoare, viafd de obgte

Hram: Sfinfii Arhangheli Mihail 9i GavriilAdres6: com. Geneasa, 077100, jud. llfovAcces: din DN 3 Bucuregti-Constanla: 1, ramificalie ,,la Troifd" spre NEprin Cozieni pAnd la schit (21 km); 2. ramificafie din Brdnegti prin Pasdreapdnd la schit (29 km). Din Cozieni drum neasfaltat(GPS: 44'28'59,77"N, 26"1 7'8.82'E)Egumend: stavrofora Mihaela Costache (Mdndstirea Pasdrea)Contact +407 227 47 041, rr'nrrrw.schitul-sfintii-arhangheli.Sk.ro

Schitul Gdneasa - agezat pe malul lacului Pasdrea, intr-un incdntd-tor cadru natural - este ctitorie a familiei Sorin gi Mihaela Marin.lnd[areasfdntului locag incepe in 1 995, cu binecuvdntarea PF Teoctist.

Biserica -in stil brAncovenesc - a fost proiectatd de arhitectul Vladi-mir Popov, fiind sfinfitd pe data de 13 noiembrie 1 999 de cdtre ips teo-dosie, actualmente arhiepiscop al Tomisului. Primegte statut de schit dinanul 2000, in 2001 se supraetajeazd corpul de chilii gi se construiegte ofrumoasd trapezd.

Catapeteasma gi mozaicurile exterioare ale bisericii poane semneturacelebrului profesor lon Achitenie. Vitraliile au fost realizate de losif Cadarin 2002-2003, iar pictura (terminatd in 2008) apatine lui Alexandru Nico-lau. Biserica schitului Gdneasa este un veritabil sanctuar al sfintilor romdni,Sfdnta Filofteea, Sfdnta Teodora de la Sihla, Sfdntul Dimitrie Basarabov fi-ind zugrdvifi aici cu o mdieshie fdrd seamdn.

in cadrul schitului functioneazd un atelier de croitorie gi broderie.

Menesflroa EroDuFta ttltttltr

lram: l i l l tr l l l Atlrntti l l toll Mllt it l l l i l 0itvtl l lldr6rl: r;orrr. l lroht, 107100, lud. Prahovalccaa: llrrr:rrregLl-Plole$tl-Cdmplna pe DN 1/E 60, 95 km; CAmpina-Brebu,llt l t), l),1 102,12 km; Bra$ov-Cdmpina-Brebu DN 1/E 60 J100, DJ 102,I I krrr; ([iPS: 45"1 0'54.03'N, 25" 46' 4.72'E)Mmf nf strator: muzeograf Rdzuan Radu ; Contact + 40244357 7 31

Ansamblul arhitectonic Mdndstirea Brebu dateazd din anul '1640, fiind[na dlntre cele mai importante ctitorii din vremea domniei lui Matei Ba-Barab (1632-1654). Biserica domneascd, cu hramul Sf. Arhangheli Mihailpl Gavrlll, cu o grosime a zidului de 2 m, este consideratd unicat in TaraRom0neasci. Constructia mdndstirii a inceput in anul 1650, fiind desd-yArgltd de Constantin Brdncoveanu in 1689. Cutremurul din anul 1790 iitla produce mari stricdciuni. La Mdndstirea Brebu, Matei Basarab a ridicataldtud de chiliile monahilor o impundtoare case domneascd. Doud hri-Boavo datate din 24 februarie 1689 si 2 iunie 1690 scutesc de ddri 52 delocalnlci, pentru a ajuta la terminarea mdndstirii. A avut statut de mdnds-tlro pAnd in anul 1863, cdnd are loc secularizarea averilor mdndstiregti.Iransformatd in bisericd de mir, chiliile s-au ruinat, iar casa domneascia Intratin administralia Eforiei Spitalelor Civile, devenind, pe rdnd, sana-torlu, preventoriu, azil de bitrdni. intre 1957 9i 1959 monumentul istorica fost readus la forma sa inifiald prin lucrdri de restaurare, efectuate subpatronajul Direcliei Comisiei Monumentelor lstorice. Clopotnila mdndsti-rll oste una dintre cele mai frumoase din Muntenia. Zidul de incintd aregroslmea de 1 m giindlfimea de 5-6 m, conferind ansamblului o imaginedo fortdreald medievald. in prezent se fac demersuri pentru recdpdtareastatutului de mdndstire.

Mdnistirea Caraiman6 vlotultori, viald de ob$teHram: indlfarea Sfintei Cruci, Buna Vestire, Adormirea Maicii DomnuluiAdrosil str. Palanca, nr. 24, loc. Bugteni, 105500, jud. PrahovaAccos: se aflain apropierea hotelului Silva din Bugteni (Bucuregti 131 km qiBra$ov 30 km, pe DN l/E 60); se poate ajunge fie cu maqina, fie pe potecd 400 mds la hotelul Silva.(GPS: 45"24'25.88'N, 25'31'45.75"E)Starefi ierom. Gherontie Pui u ; Gontact + 407 27 2028Q 4, + 4021 351 1 7 37 ICazare: 50 locuri

Schitul Caraiman - unul din cele maitinere aqezdminte monahale dinArhiepiscopia Bucuregtilor * a fost infiinfat in anul 1998, cu binecuvdn-tarea PF Teoctist, de ierom. Gherontie Puiu. Dupd indltarea unui agheas-matar $i a unor chilii provizorii (1998), in 2001 este sfinliti, de PS Sebas-tlan (actualmente episcopulSlatinei), o biserici de lemn, cu hramulAdor-mirea Maicii Domnului. Lucrdrile la biserica de zid, cu hramulindllareaSflntei Cruci, incepute in 2001, sunt aproape incheiate. in ultimii ani s-aumaiindllat un impundtor corp de chilii, arhondaric, trapezd etc. Din 2008cap[td statut de mdndstire. in cadrul mdndstirii funclioneazd Centrul So-aial Daclnrol Qf Orr rna

De vizut:. Muzeu (istorie, artdfeudald), carte vecheromAneascd, obiectereligioase, brdulSf. Antim lvireanul

lmprejurimi:. Mdndstirea Cornu. Valea Doftaneir Casa memorialdNicolae Grigorescu,CAmpina

[toa$s: p,ffticeJe idin mm+iete' .Sf. Nimlae, ,S. lnton, :St. Paiascfreva,St CosrnasiPamian

imprejurimi:. Castelul ZamoraCantacuzino, Bugteni. MdndstireaSf Treimc Rrrsteni

De vizut:'

Muzeul de obiectebisericegti

lmprejurimi:r Mdndstirea Suzana

MAnailtrga uoprurafdrd obttoHram: Sflntll lmpdrall Constantln gl ElenaAdres* sat Ceptura de Jos, com, Ceptura, 107126, jud. PrahovaAcces: din centura de est a Ploiegtiului (68 km de la Bucure$ti pe DN j/E 60), DN1 B 25,5 km spre E, apoi DJ 1 02M spre N pAnd la Ceptura de Jos, 4 km(GPS: 45'0'35.69"N, 26'1 9'48,78'E)

Schit ctitorit in prima jumetate a secolului al XIX-lea de cdlugdrii de laMdndstirea Cdlddrugani - al cerei metoc va fi pdnd in anul 19S9. in urmaDecretului 410/1959, cilugdriisunt atungali din schit, A rdmas capaz-nic Aiingrijitor al bisericii doar un singur monah. Dupd moartea acestuia,locagul va fi ldsat in paragine, chiliile devenind addposturi pentru anima-lele unui GAS. Reinfiintarea Schitului Ceptura a fost aprobatd de SfdntulSinod incd din anul 1996, insd lipsa unui corp de chilii, a mijloacelor detrai gi a fondurilor pentru resturarea bisericii a fdcut ca pdnd in prezentsd se afle doarin administrafia centrului eparhial. ln 200g a fost ridicat larangul de mdndstire.

Mdnistirea Gheia9 viefuitori, viatd de ob$teHram: Sfdnta Treime (biserica mare), Adormirea Maicli Domnului(paraclisul)Adresi: loc, Cheia, com. Mdneciu, 107356, jud, PrahovaAcces: DN 1/E 60, DN 14, 1 33 km din Bucuregti; 67 km din Ploiesti; 47 kmdin Bragov.(GPS: 45'27'23.58'N, 25"57''l 6.09"DStarefi protos. Damian Toderifiicontact + 407 245 45432, + 4024 429 41 35Cazare:50 locuri

Dupd tradifie, primul agezdmdnt monahal de pe aceste meleaguri afost intemeiat de cdtiva ciobani din Sdcele, in jurul anului 1700, fiind dis-trus de turci in 1777. Schitul Adormirea Maicii Domnului, ridicat in anul1 790, va dispdrea gi el, mistuit de un incendiu in 1832. Biserica actuaE,avand hramurile Sf. Treime gi Adormirea Maicii Domnului, este indlptd in1835 de cdtre doi ieromonahi originari din Transitvania - Damaschin gilustin, cu metania la Cdldirugani, pe terenul donat de vel-vornicul MihailGhica. Biserica a fost sfinfitd pe data de 20 iulie i839, de cdtre episcopulChesarie al Buzdului.

Fresca aparfine pictorului Naum Zugravul. Catapeteasma, lucratii laViena, a fost donatd de episcopul Chesarie al Buzdului. lcoanele impirl-tegti sunt opera lui Gheorghe Tattarescu, fiind argintate de cdtre meg-terul Lazdr din Ploiegti. Paraclisul cu hramul Adormirea Maicii Domnuluia fost ctitorit intre 1924 gi 1927 de cdtre stareful din acea vreme GrigorieGeorgescu. Se distinge printr-un frumos iconostas, sculptatin lemn de ci-reg. ln naosul paraclisului sunt pdstrate patru icoaneimpirdtegti din anul1799, aparfindnd vechii biserici.

Minastirea Cheia a fost in trecut, prin numeroasele ei actiuni de ca-ritate gi prin prezenta monahilor ardeleni aici, unul din centrele misionareimnnrtente nenfrrr rnmAnii din Trancihrania

manaEuroa uraEn8lb vkrlultorl, vhrld rftr otr$tn

Inm: Stlntll lmpdrall Constantlrr gl Iona (blsorlca vocho], AcoperdmAntulilnkJl Domnulul (blserlca noud), SfAntul llls Tozvlteanul (altarul de vard),ifl trlll Romdnl (paraclisul)ldrosi: sat Schlulegtl, com, lzvoarele, 107326, jud. Prahovahcca: DN 1/E 60, DN 1A Bucureqti-Ploiegti-Chirilegti gpre Cheia, Vdleniilo Munto), apol DL pdnd la Schiulegti, 6 km. De la marginea satuluiir;hlulogfl incd 3 km pdnd la mdndstire (ultimii kilometri de drum sunt neasfaltati)OPS: 45"1 7'41 .25'N, 25'55'35.81'E)lbrltt arhlm. Nlcodim Dimulescu; Contact +40244292560: Cazare:50 locuri

A luat fiinfd in prima jumitate a secolului al )Mll-lea, fiind intemeiati,:cl mal probaUffjte cdtiva sihagtri din zona Vdlenii de Munte. Prima atesta-'c documenhri a vetrei monahale este un act de donalie, in care se menti-)neaze existenp unui schit cu o bisericutd de lemn, datat 1745, Proprieh-ul acostor locuri, postelnicul Dinu Conshntin Poflogea, fiul preotului Radurotlogea din lwoarele, hotirdgte, in 1828, zidirea unei biserici pentru satulldlenarl - satintemeiat dupd anul 1821 , din pricina ndvdlirii turcilor. Biseri-;a va fl sfintitdin 1828, de cdte episcopul Chesarie al Buzdului, fiind pichtdn 1834. Pilmul staref a fost chiar ctitorul, cdlugirit sub numele de Chesa-le, Va fl urmatin viafa monahali, la scurt timp, $i de fiul siu (monahul Nil).)upd secularizare, schitul decade, fiind inchinat Ministirii Cheia.ln 1920nal avoa un singur cdlugdr. lncepe sd renascdin 1964, prin osteneala sta-'afllor Ghedeon, Galaction (viitorul episcop al Alexandriei gi Teleormanului)il Nlcodim. Cahpeteasma bisericii vechi, lucratii la Viena, este acoperitii cublfi de aur. ln anul 1983, biserica veche a fost renovati. in 1991 va fi re-ilctatd, prin purhrea de grijd a PF Teoctist, de pictorul-reshuntor loan Chi-lac, Dupd 1989, prin osteneala PS Galaction, s-au construit un monumentil eroilor picht de loan gi Daniela Moldoveanu, un impunitor arhondaric Aim corp de chilii. S-a mai ridicat o noud bisericd de zid, ce inglobeazd gi unDnaclis. Capata statutul de mdndstire in 200'1.

tllinistirea ChiforaniI vlefultori, viap de obgtelram: Sfdntul Mare lerarh Nicolaeldres[: sat Chilorani, com. Bucov, 1 071 1 2, jud. Prahovatccss: din centura de est a Ploie$ului (68 km de la Bucuregti pe DN 1tEi0), DN 1B 6,5 km, apoi DL spre N pdnd la Chiforani, 1 ,5 km3PS: 44"58'26.32'N, 26"7'6.88"0itare$ protos. Casian Costache; Contact +40721070577

Biserica mand$rii dateazd de la sfdrgitul secolului al XIV-lea, fiindfltoria Tincdi Mdricineanca. Doui pietre de mormdnt agezate in dreap-a pronaosului - a protosinghelului Macarie, slujitor al bisericii gi ctitor,lln 1524, gi a doamnei jupdnite Stanca, 1756 - dau mdrturie de vechi-noa locafului. Ultimele restaurdri ale bisericii au avut loc in 1921, 1956t 2007. Biserica este din lemn, grinzile fiind imbinate, ca gi la bisericilelln Maramureg, in coadd de rindunicd. Tdrnositi in 2007 de PS Sebasti-rn actrralmcntc eniseonrrl Slatinni

lcg*nefaild#-q {rfrtr|ihffin:',Melglf frfl$i.iliiirrr;

La MdndstireaCrasna gi-au fdcutucenicia gase dintreinaftii ierarhi aiBisericii 0rlodoxeRomilne.

lmprejurimi:r Salina SldnicPrahovar Muntele de Sare -rezervafie naturald,Sldnic. Muzeul Serii, Sldnic

imprejurimi:r Ruinele cetdliiCapidava. Muzeul de artdDinu gi Sevastat/intild, Topalu

MAnASflfeA GApldavf, l,vlnlrriionrn, vlnla tln obstrrHram: Sflnfll Muconl0l Eplctot gl AstlorrAdres6: sat Capldava, com. Topalu, 907281, jud, CorrsturrlirAcces: din Cernavodd, loc, situatd la 59 km V de Constanla sl 1 70 km E deBucuregti, 20 km N pe DJ 223 pdnd la Capidava(GPS: 44'29'39. 1 2'N, 28'5'32.80'E)Stareti: monahia Mihaela Pantea: Contact +40733323596, +407 42650460

Sdpdturile pentru punerea pietrei de temelie a Mdndstirii Capidava, diniulie 2009, au coincis cu lansarea proiectuluituristico-arheologic CapidavaRedivivus, cehtea geticd Capidavainglobdnd 0 milenare bazilicd, sub careau fost descoperite sfinte oseminte de martiri. 0 contributie importantd laconstructia noului a$ezemdnt a avut-o ob$tea monahald de la MdndstireaSf. loan Casian, in frunte cu starqul lustin Petre. Pdnd in prezent s-auconstruit 0 case de lemn cu trei chilii, o trapezd $i un mic paraclis.

Ministirea Colilia7 viefuitoare, viafd de obgteHram: Intrarea Maicii Domnului in Bisericd, Sfdntul GheorgheAdresd: sat C,olilia, com. Cogealac, 907070, jud. ConstanfaAcces: DN 2ZEB7 Constanfa-M. Kogdlniceanu (24 km), apoi peDJ222MTdrgugor-Cheia-Grddina. Dupd satul Grddina, pe DL pietruit pOnd la mdndstire(25 km din Mihail Kogehiceanu); (GPS: 44" 36' 1 4.24" N, 28" 24' 44.95' qStareti: stavrofora Rafaela BroascdContact +407 27951620, +407 433421 51 : wun/\r.manastireacolilia.ro

La inceputul sec. al Xx-lea, in Dobrogea s-au stabilit mai multe gru-puri de etnici germani, in noile lor agezdri fiind conshuite locaguri de cultde rit catolic. in 1942, odatd cu retragerea colonigtilor in Germania, statulgerman va primi despdgubiri din partea statului romdn pentru casele con-struite pe aceste locuri, inclusiv pentru loca$urile de cult. ln 1945, locagulde cult din satul Colilia a revenit Bisericii Ortodoxe Romdne. incepdnd cu1963, populalia ortodoxd din sat incepe sd migreze spre localitdti maidezvoltate, biserica rdmdndnd in stare avansatd de degradare. Cu binecu-vdntarea IPS Teodosie, dupd 2001 , a fost infiinlatd in fosta localitate Coli-lia mdndstirea cu hramul Intrarea Maicii Domnuluiin Bisericd, Agezdmdn-tul monahal desfdgoard ample actiuni caritabil-sociale, Ridicarea centru-lui social s-a fecut cu sprijinul financiar al oamenilor de afaceri GeorgeBecali, Teia Sponte gi Gheorghe Goga, Biserica a fost sfinlitd in 2009.

Ministifea CfUCea 5 vietuitoare, viaid de ob$teHram: lzuorul Tdmdduirii, Sfdnta Teodora de la SihlaAdresi: com. Crucea, 907095, jud. ConstanfaAcces: DN2A /E60, 55 km NV de Constanla (p0nd in localitatea Crucea). Mdndstirea seafld situatd la 4 km de sat; (GPS: 44'30'23.94"N, 28'13'4.68"E)Starefi: stavrofora Teodora Tdbdranu; Contact +407 40823232

A fost infiintatd in 2005, in vecindtatea unui izvor tdmdduitor - ame-najat prin anii '30 de cdtre preotul din satul Beltdge$ti. Construclia Bise-ricii Sf. Teodora de la Sihla - de lemn, in stil maramure$ean - a inceputin 2005, fiind finalizatd in 2007 . S-a sfinlit in 2009 de cetre iPS Teodosie.S-att mai cnnstrrrit un corn dc chilii nlrenezl si rrn arhnndarie

Mgg$''tsl :,, : .ciiiui srlilli:do'lAiA'darnclf$i{eee;M

Ulinistlroa Dorventb vlntttltrrl, vlalil rh rrbi;lu

llam: luvorul Tdnrddulrll, Sl0nla I'arasr;lxtva (blsorlca nuro), SIAntulllwrt0lro (paracllsul), indllarea Sllntel Orucl (abslda paraclisului cerrl6lrrrrlogte Crucea de leac)ldroal: sat Gallta, com. Lipnila, 907224, jud. Constanlalccac: llN 3, Constanta-0strov; la 1 23 km SV de ConstanfaHl' l i : 44"6'30.28"N, 27'28'50.59'Dllerot arhlm. Andrei Tudoriontact +40241 857707; www.dervent.rolazaro: 60 locuri

ln timpul lui Diocletian (285-305), in Dobrogea (Scythia Minor)au fostnartlrlzali mai multi cre$tini: Evagrius, Benignus, Cristus, Sive, Cresto,qrostus, Sinidia, Rufus, Patricius, Zosim, toti acegtisfintifiind consemnatin Acta Sanctlrum, tdrd a se menliona insd locul martiriului lor. La Silis-lrn, in apropiere de Dbrvent, au primit mucenicia: Maximus, Quintilianus,Dadas, lulius, Secondo, Dasius. in acea perioadd, pe locul unde acum senfl6 blserica Mdndstirii Dervent, au fost martirizati patru cregtini, ale cdrornume nu ne sunt cunoscute, pdstrdndu-se insd patru cruci de piatra, cei:au dovedit a fitdmdduitoare de neputinte trupegti gi sufletegti- anumitiuarcetitori gi istorici considerand cd ar putea fi vorba de unii dintre mar-llrll amintiti mai sus.

Tradifia tixeazd la Dervent o bisericd de mdndstire (sec. Xl), distru-$ de pecenegi (1036 d. Hr.) odatd cu cetdfile Capidava gi Dervent. Du-pd Rizboiul de IndependenF (1877-1878), crucile - respectate chiar $ido sultanii turci - sunt redescoperite de cdtre un cioban surdomut care,adormind in apropiereaacestora, s-a trezit vindecat. in 1923, PS llarie Te-rdorescu alTomisuluiinfiinfeazd la Dervent o mdndstire pe terenul donatde familia Ahilreevici gi Paraschiva Gheorghiu, in 1934, paraclisul careadlpostea sfintele cruci va arde din temelii, icoanele rdmdndnd insd nea-llnse de foc. in 1936, PS Gherontie al Tomisului pune piatra de temelie aactualei biserici, ridicatd dupd proiectul arhitectului N. Sdndulescu 9i sfin-lltd pe 13 septembrie 1942, datd la care preacuviosul pdrinte Elefterie Mi-hail a fost numit staret al mdndstirii. in 1959, prin Decretul 410, mdnds-ilrea a fost inchisi timp de zece ani. Din 1970 a funclionat ca bisericd demlr a satuluiinvecinat, Galita, clddirile care au apa(inut mdndstirii fiindlolosite de IAS Ostrov pdndin anul 1990. Pe 2 februarie 1990, pdrinteleEletterie Mihail primegte binecuvdntarea de redeschidere a mdndstirii. inacelagi an, pe 12 mai, la vdrsta de 90 de ani, renumitul duhovnic dobro-gean se mutd la Domnul, fiind inmormdntat in partea dreaptd a SfdntuluiAltar. Mindstirea Dervent este astdzi una dintre cele maiinfloritoare din-tre Dunire gi mare.

in apropierea Mindstirii Dervent se afld cetatea bizantind Pdcuiul luiSoare (sec. X), considerati de cdtre mulfi cercetdtori ca fiind vechea ce-late Vicina, din care a fost adus in 1359 la Curtea de Argeg primul Mitro-oolit al Tdrii Romdne$ti, lachint.

Crucea de leac de laDeruent

M[r0p0lla Munrenlel

TirgovigteiSi Mitropolit inalt Preasfinfitul NIFON tttlHA|TA

(cuprinde judetul Ddmbovita)

str. MihaiBravu, nr.5-7, Tdrgovigte, 130004, iud' DdmbovitaTel +4024521 371 3, fax: +40245217606

jrre$ DtuTtb$maTrdi3tanl

min*iu-unturenj

Mitropolia MuntenieiArhiepiscopia Argegului gi MusceluluiArh iepiscop: inalt Preasf intitul CAL| NtC ARGATU(cuprinde judetul Argeg)

Bd. Basarabilor, nr. 1, Curtea de Argeg, 1 1 5300, jud. Argeg,T el: + 402487 2241 0, F u: + 4024821 0399 ; www. eparh iaa rgesu I u i. ro

-

Moff$t:'partilq$din moa$teb Sf. ,Acachii;

,$'rffi;;De vizut:o Muzeul: cartei/eche, icoane,cbiecte de cult etc.

Manasilrea Mugunoatetg4 vlulultorl, vlald do obgtoHram; Adormirea Maicii Domnu[,,Adres6: com. Fitionegti, 627135,jud. VranceaAcces: din Focgani, 1 8 km pe DN ZE 85 pdnd la Tigita; 1 2 km pe DJ 20bF pdnd laPanciu; 1 1 km pe DJ 205H Si DJ 205J pdnd la Fitionesti. Pe drum forestierincd 18km V; (GPS: 45"59'56.58"N, 27"2'2519'nStaref protosinghel Cleopa Nechita

Dupd tradilie, Schitul Mugunoaiele a fost intemeiat la sfdrgitul sec. alXYll-lea. Biserica din lemn din 1 839 putrezind, in 1943, sub pdstorirea pro-tos. Evghenie Hulea, se va indlB o bisericd de zid. Pictura dateazd din 1 951 .Schitul este desfiinfat in 1960, clddirile ajung in paragind. in 1 g84 ierom,Cleopa Nechita, fost paznic la schit intre 1959 Oi 1 984, adund o micd obste.Mdndstirea este reinfiintati in 1 991 . in ultimii ani s-au construit 3 corpuri declddiri din zid gi un paraclis (sfinfit in 1996) gi s-au renovat vechite chilii.

Ministirga SihaStru 20viefuitoare, viatddeob$teHram: Sfintii Apostoli Petru gi Pavel; Adormirea Maicii Domnului (paraclisul)Adres6: sat Ploscufeni, com. Homocea, 627179,jud. VranceaAcces: din Adjud 4 km N pe DN ZE 85, apoi 5 km E pe DN 1 1A; DL si DJ 252,1 0,5 km SE trecdnd prin Homocea pdnd la Ploscufeni. Din Ploscu{eni 3,5 km S(GPS: 46"2'54.42'N, 27'1 6'1 0.56"E)Starefi: stavrofora Maria Anghelinei, Contact +40237272313Hatmanul$endrea, in1474, construiegte prima bisericd de lemn aschitului. Dupd unii cercetdtori, schitul nu ar fi insd ctitoria acestuimare hatman (cumnat cu gtefan cel Mare), ci a lui Sandu $endrea,

hatman pe la 1748, vindecat cu buruieni de leac de sihastrul Sebastian (ca-re pushlcea pe aceste locuri), dupd o rand la picior cdpdtatd in luptele cu td-hrii. in 1836 Costache $endrea, urmagul ctitorului, nu va maiajuta schitul,conform legdmdntului fdcut cu agezdmdntul, acesta ruindndu-se.ln 1885se va incepe zidirea unei biserici de zid, sfinfitd in 1891. Schiil va fi rein-fiintatin anul'1903. Din 1955 devine mdndstire de maici, mutdndu-se aici20 de cdlugdrite de la Schitul Buciumeni. in perioada comunistd, in conditiideloc ugoare, agezdmdntul va reugi sd supravietuiascd. in anii 1 982-1 983va fi pictatd biserica mdndstirii de cdtre cunoscutul pictor bisericesc GrigorePopescu. Dupd 1 990 s-au construit un paraclis, chilii, trapezd etc.SChitUl oanCea 4 vietuitoare, viaF de ob$teHram: Sfdntul Gheorghe; Sfdntul Proroc llie; Adresi: Adjud, 6251 00, jud. VranceaAcces: din Adjud 4 km N pe DN 2AB 5, apoi 5 km E pe DN 1 1 A; DL si DJ 252 -j 0,S kmSE trecdnd prin Homocea pdnii la Ploscufeni. Din Ploscuteni 3,b km S pdnd la MdndstireaSihastru. Schitul 0ancea este situat la 800 m E de Mdndstirea Sihastru(GPS: 46'2'54.42'N, 27''16'10.56"E)Egumen6: monahia Anisia Ghiur; Contact + 40t 2897 0293

Ctitorit de lstrate Oancea din Buciumeni (1887-19S2), a fost sfintit in1936. Este format dintr-o bisericutd de lemn tencuitd la exterior. un micarhondaric ai 4 chilii pentru maici. Actul de donafie mai cuprindea: 3 hateren arabil, 7 ha de pddure $i fdneafd. Ctitorul este inmormAntat in sub-solul bisericutei. Anartine de Minisfirea Sihastrrr

Mitropolia Munteniei

Episcopia Alexandriei 9i Teleormanuluifu iscop: Preasfinlitul GAI-ACTION SfAUenm4rinde judetul Teleorman)

Sff. Carpati, nr. 15, Alexandria, 140059, jud. Teleorman,- d: +40247 326321, Fax: +40247 316654

$iff i

il

lpiscopia Giurgiuiplscop: Preasfinlitul AMBROZIE IUEURCAOuprlnde judelul Giurgiu)

ff, Portului, nr. 13, Giurgiu, 080015, jud. GiurgiuI sl: + 40246214079, Fax: + 4024621 4081, www. episcop iag i u rg i u I u i. ro

ililitropolia Munteniei

Iuscop: Preasfintitul VISARION eALTnfrm,,lurrinde judetul Tulcea)

Sr *lircea Vodi, nr. 6 A, Tulcea, 8201 34, jud. Tulceariu[,tax +4024051 51 45; www.episcopiatulcii. ro

rt

-

Mlnlstlrea Tlsa-Sllvestrl20 vletultoare, vlald de obste

Hram: Buna Vestlre, Schlmbarea la Fafd (paraclls)Adresa: sat Tisa-Silvestri, com. 0dobegti, 607560, Jud, BacduAcces: din Bacdu spre MdraSegti, pe DN2F,29 km, dreaptainTisa-Silvestri,3,B km(GPS: 46'39'20.62'N, 27'1 0'30.78'DStarefi:stavroforaTeoctistaUngureanu;Contact +40234223282,+40740314293

Atestati documentar pentru prima oare h 13 aprilie 1729, cdnd urrdzeg ddruiegte Mdndstirii Tisa o parte din satul Mdrmureni-Vaslui. lr186,t a fost desproprietiriti de mogie gi de pddure gi s-a desfiinfat. Dlr1895 existi mentiunea cd la Tisa fusese un schit de cdlugdri.

in 1990 s-a hotirdt reinfiinBrea mdndstirii. Credinciogii satului au donat pimdntul pe care s-a ridicat actualul agezdmdnt. in 1995 s-au construit paraclisul gi corpul de chilii.ln 1996 a devenit mdndstire de maicisub indrumarea duhovniceasce a pr. Emilian Panait. intre anii 1998 q2001.s-a mnstruit biserica mare, cu hramul Buna Vestire.

Ministirea Uermegti9 vietuitoare, viala de obgteHram: Sfifiiilmpdrafi Constantin gi ElenaAdresa: str. Doinei, Comdnegti, 605200, jud. BacduAcces: din Comdnegti, spre est, prin zona industriald, prin str. Verme$ti, 2 km(GPS: 46'25'8.53"N, 26"28'1 9.37'E)Stareti: monahia Serafima FeniciContact +4023437 4020, +407666530 75, wvvw.sfintii-imparati.trei.ro

Ctitorii mdnistirii sunt Cojocaru Conshntin $i solia sa, ElenaConstructia ainceput la 18 septembrie 2000. S-a sfinfit la 30 iunie 2002de cdtre PS loachim.

Ministirea Zeme$10 viefuitori, viald de obgteHram: lndlBrea DomnuluiAdresa: com. Zemeg, 607690, jud. BacduAcces: din Bacdu spre Comdnegti, pe DN2G, 32 km, dreapta in Moinegti, pe DJ1 1 7, prinZemeg, in Boldttiu, 26 km, apoi pe drum de piatri 3 km(GPS: 46'35'21 .1 2'N, 26"23'3.41 "DStaref protos. Emilian Ciobanu; Contact +407 40491252, +40788237878

Mdnistirea a fost ridicati in 1937. in 1956 biserica a ars $i a fost refd-cuti in anii 1957-1958, fiind desfiinFtd in urma Decretulului 410/1959. Ifost reinfiinpti cu ajutorul Schelelor de petrol Zemeg, in 1987. lerom. Na-tanail, ca prim viefuitor al mindstirii, ainceput reconstrucfia bisericii, carra fost sfinfiti in 1 993. in 2008 biserica de lemn a ars din nou, fiind distrusiin intregime.ln prezent se constuiegte o noud bisericd, din cdrdmidd.

pnnul Doamna (Ecl6$l- | al|au,It vlotultoaro, vlald do tilt(lltthfit: Acoperdmdntul Mak:ll Donttttthtl[lra: loc, Beregtl-Tazldu, 607050, Jud. BacdubOn: Oln Bacdu spre Onogtl po DN1 1/E574, 26 km, dreapta spre Comdne$ti peU lA, S km, dreapta pe deal 500 m; (GPS: 46"28'0.6'1"N, 26'39'34.92'Dfumenl: monahia Emanuela OumitraScu; Contact +407 44213931

Schitul Doamna este ridicat in sec. al XIX-lea, pe terenul donat dehultorii din Endchegti, sat aflat astiziin componenta comunei Beregti'l.au construit o bisericd de lemn, un corp de chilii 9i gospoddria'

JChitUl OitUZ 7 viefuitori, viati de ob$telnm: Na$terea Maicii Domnuluiffrsea: com. Oituz, 607365, jud. Bacdul0ces: din 0ne$ti spre Bragov, pe DN11/E574, 19km, dreaptain Ferdstrau-0ilu2, 3 km drum de munte; (GPS: 46'12'36.23'N, 26"34'38.20"E)leumen: ierom, Macarie Banu; ContacE +40742130709

Arhimandritul lsaia Tugurlan, de la Ministirea Bogdana, iud. Bacdu,lmpreuni cu patru ucenici ai sii au cumparatin 1998 un teren ldngd 0ituz.ffialinui vietuitorii au locuit intr-un vagon de tren, apoi s-au constrult un00rp de chilii qi un paraclis. intre anii 2000 Oi 2003, pe cheltuiala arhim.Eplfanie Bulancea, duhovnicul Mdnistirii Mdgura, s-a inilpt o bisericd dinlomn, cu hnamul Nagterea Maicii Domnului. Pdndin prezent s-au construitchlliile, trapeza, magaziile, gospoderia cu stttpi.

$chitul SfintulAndrei4 vletuitori, viati de obgteHram: Sfdntul Andrei; Adresa; cartier Podei, Comdne$, 605200' jud' BacduAcces: din Comdne$i peste pod, "spre sud, cartier Podei(GPS: 46'24'42.1 2'r'1, 26"26'33'36'E)Egumen: ierom. Mercurie Dominte; Contact +40740543566

Pe tocul unei troite ridicate de unii cdlugiri pe la 1700, a fost ctitoritun schit, in 1997, de citre o familie de credinciogi de ldngd Comdneqti,spre pomenirea fiului lor Andrei, plecat la Domnul de t6nir. A fost finalizatln 2000 qi sfinlit de PS loachim Bdcduanul.

Schitul Sfintul Eftimie cel Mare (Poieni)5 vieluitori, viafd de obgteHram: Slintul Eftimie cel Mare; Adresar cartier Poieni, Tg' 0cna, 605600' jud. BacduAcces: din Bacdu spre 0neqti pe DN1 1/E574, 50 km, dreapta in Onegti spre Cnmdnegtipe DN12A, prin Tg. 0cna, 1 5 km, stAnga in Cucuiefi, pe DJ1 16D' prin Haghiac 4 km,sEnga 3 km; (GPS: 46'2118.48"N, 26'49'36.51"E)Egumen: protos. Claudiu Pantiru; Contact +40745599851

Schitul a fostinfiintatin 2000, cu binecuvdntarea PF Eftimie. S-a ridicatin 2004 o bisericd de lemn, in stil maramureqan, de 22 m indllime. S-auconstruit mai multe clddiri care adipostesc chiliile, atelierul de tamplarie,trapeza, anexele, urmdnd sd se ridice un paraclis 9i arhondaricul. Este'alituri de Mdnistirea Migura 0cnei, un locag inchinat eroilor ce s-aujertfit in zoni in timpul Primului Rizboi Mondial'

1

De vizut:. in pronaos aparpictate chipurilemartirilor neamuluiromdnesc: Horea,Clogca, Crigan giAvram lancu.

imprejurimi:. castelul fortificat,din piatrd, amintitde Jules Verne inlucrareasa Casteluldin Camati

Manas$rea Gngan (vaca)1 5 vlelultorl, vlatd do ob$teHram: lzvorul Tdmdduirii, Duminica Sfin{ilor RomAni, Na$terea MaiciiDomnuluiAdres6: loc. Crigan, com. Ribifa, 337400, jud. HunedoaraAcces: DN76/E79 Deva-Brad, 40 km, dreapta pe DC 9, spre Ribi{a,1 km, ap0i dreapta spre mdndstire cca 1 km(GPS: 46'1 0'9.41'N, 22'46'46,90'BSfarefi arhim. Visarion Neag; Contact +40254683742

Mdndstirea este reinfiinfatd in 1992, dupd o intrerupere de aproapr200 de ani, in apropierea vechii mdnestiri din satul Vaca (azi Cri$ani)despre a cdrei existenfd avem date incd din secolele XVI-)ff||, cAnd locuitorii din Ribila 9i Vaca, rdmagi fdrd bisericd in urma accepterii Reformede cdtre familiile nobile din zona, $i-au construit propriul locag de cult. ir1 759 se mentioneazd cd mdndstirea se afla in ruine. A fost recledite, apocdlugirii s-au risipit in timpul ,,revolufiei antiuniate" a Sfdntului Sofronirde la Cioara, rimdndnd parasite pdndin 1772.

Complexul monahal actual cuprinde: biserica cu hramul NagtereiMaicii Domnului, un frumos corp de chilii, trapeza, paraclisul de iarnd crhramul lzvorul Tdmdduirii, $i altarul de vard, situat in pidure, cu hramuDuminica Sfintilor Romdni.SChitUl Biifa 2 vietuitoare, viafd de obeteHram: Acoperdmdntu| Maicii DomnuluiAdresi: com. Baita, 337045, jud. HunedoaraAcces: DN7/E69 Deva-Oradea 95 km, la Lunca dreapta pe DN 75 incd 1 1 km(GPS: 46"2'2.31 "N, 22"53'33.26'E)Egumeni: monahia Ecaterina Joldeg; Conbct +40254683104

A fost infiintat in 2003 de familia Haiduc Remus. Planul bisericii estrde cruce greace, avdnd un pridvor deschis $i turn deasupra pronaosului.Schitul Golf (Suseni-Gol!)3 viefuitori, viaf,i de obgteHram: Duminica Tuturor SfinfilorAdres6: sat Suseni, com. Rdu de Mori, 337389, jud. HunedoaraAcces: DN6B Hateg-Caransebes 1 4 km, apoi stdnga pe DJ 686, cca 4 km(GPS: 45'28'49.1 6'N, 22"52'1 8.62'DEgumen: protos. Calinic Teslevici; Cnntact +40722144688

Reinfiinpt in 1 994, schitul are ca loca$ de cult ctitoria cneziald a fami.liei Cdndea din secolulalXlV{ea.

inainte de aceasta, sunt dovezi cd in zond a existat viafi monahaldin sec. XVll cdlugirii au fost alungati din mdndstire de cdtre calvini, bise-rica rdmdndnd in paragind. Construitd din piatrd brutd, biserica este, dupiunele surse, anterioard Cetdlii de la Colf. in perioada comunistd ctitoriaCdndegtilor a fost folositd ca grajd pentru animate, ajungdnd intr-o staredeplorabild. Biserica este alcdtuitd dintr-o navd dreptunghiulari gi un al-tar rectangular, avdnd deasupra altarului un puternic turn fortificat. Pic-tura dateazi de la sfdrgitul sec. XIV gi a fost executatd de gtefan ,,Zograt",care a pictat $i bisericile din Ostrov gi Densug. ln bisericd s-au descoperilmoastele unui sfAnt necrrnoscut

EPTSC0P|ADEVET $t HUNEDoAREI /JUD, HUNEDoARA / 301Mdnistirea Prislop40 vietuitoare, viatd de obste

Hram: Sfdntul loan Evanghelistul, indlfarea Sfintei CruciAdresi: loc. Silvagu de Sus, 335503, jud. HunedoaraAcces: DJ687a Hafeg-Silvagu de Jos, 6 km, apoi stdnga spre Silvagu deSus pe DJ 687j, incd 7 km; (GPS: 45"37'55.22'N,22'51'6.59"0Starefi: monahia Pavelida MunteanuContact + 4025 47 7 1 00 4, + 4037 27 7 9206

Conform traditiei, mdndstirea este ridicatd de Sf. Nicodimde la Tismana in a doua jumdtate a sec. al XIV-lea. Se parece a existat in zond o a$ezare mai veche, ctitoritd de localni-ciidin Ciula, atestatd la anul 1300. Afost refdcutd din temeliein 1564de domnita Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Basarab, refugiatdaici dupd moartea tatdlui sdu. Domnila Zamtiraa impodobit bisericula cuo picturd noud in frescd, executatd de un zugrav din |ara Romdneascd,gi a ddruit bisericii o icoand a Maicii Domnului fdcatoare de minuni: mor-mdntul ei se aflein pronaosul bisericii. in 1762 mdndstirea este incendiatddin ordinul generalului Bukow. Viafa monahald a fost reluatd in 1770,cdnd sunt adugi aici cdlugdrii Varlaam gi Nichita. in sec. al XtX-lea a fostadministratd de cdtre preolii de mir din satele din imprejurimi. lntre anii1 91 1 gi 1948 minastirea a fost condusd de mai mul{i egumeni greco-ca,tolici, apoi a redevenit ortodoxd. Printre starelii mandstirii se mentioneazdloan, Mitropolit al Transilvaniei (1 585-1605), iar din 1948, pr. Arsenie Bo-ca, adus aici de iPS Nicolae Bdlan. Pdrintele Arsenie a reconstruit, reorga-nizat gi pictat mdndstirea, aducdnd-o la forma de astdzi, putdnd fi consi-derat altreilea ctitor al ei. in 1950 a dwenit m[nistire de maici. in urmaDecretului 410/1959, mindstirea a fost inchisi Ei transformati in cdminde bdtrdni, fiind redeschisd in 1976 ca mdndstire de maici. Din 1991 s-ainfiinpt in incinta mdnistirii Seminarul Teologic monahal Sf. Ecaterina.

Din punct de vedere arhitectonic biserica mdndstirii este de mici di-mensiuni, in plan triconc, cu o turli pe naos, singura de acest fel dinTransilvania. Pe parcursul vremii, in cadrul mindstirii a existat o gcoaldpentru cdntdreli gi viitori preoli. S-au pdstrat cdteva icoane vechi (din sec.XVI-XVlll), precum qi icoane pictate de pdrintele Asenie Boca.Schitul Grigcior8 vietuitoare, viatd de ob$teHram: Sfdnta Treime, Tdierea Capului Sfdntului loan BotezdtorulAdresi: com. Criqcior, 337200, jud. HunedoaraAcces: DN76/E79 Deva-Brad 36 km, apoi dreapta pe DN74, Criqcior 7 km, apoi dreapta3 km (cca 45 km din Haleg); (GPS: 46'7',1 5.75',N, 22'52'52.31 "E)Egumeni: monahia loana Vintild; Contact +40254616040

Aqezdmdntul a fost construit in apropierea vechii biserici, ridicati insecolul )ft/ de cneazul Balea. Construclia s-a realizatintre anii 1992 qi1994, iar mai tdrziu s-a ridicat qi un altar de vard inchinat inilfdrii Dom-nului, funclionOnd in forma actuald din anul 2001. Biserica are plan tri-conc cu abside laterale gi trei turnuri, doud deasupra pronaosului gi unuldeasupra naosului.

i=

in deatul de tAngdmdniIstire se afldcimitirul unde esteingropat pr. Arsenie,adevdrat loc depeleinaj pentrucredinciogL Mai susde cimitir, o Wtecdduce cdtre o peSterdsdpatdin stdncd decdtre Sf. lon de IaPrislop, numild pi,Casa SfAntului", locin care se retrdgeaadesea pentrurugdciune pr. ArsenElmpreiurimi:r pegterile de la0haba, Ponor,Cioclovinao cetatea Ddbdca'Parcul NationalRetezat. Castelul Hunizilor. Ulpia TraianaSarmizegetusar Cetatea Deva

De vizut:. Muzeul deEtnologie, Criscior. Troita ridicatd inmemoria iobagilorrdsculati in 1 784

EPTSCoPTADEVET $r HUNEDoARET /JUD. HUNED0ARA / 303

Schitul Straja3 viefuitori, viafd de obgteHram: lndl{area Sfintei Cruci, Sfintii lmpdrati Constantin gi ElenaAdres6: stafiunea Straja, orag Lupeni, 335600, jud. HunedoaraAcces: DN66/ E79 Petroqani-Lupeni, 1 7 km, apoi stiinga spre staliunea Straja(cca 5 km); (GPS: 45'1 9'9.73"N, 23"14'1 7.37'E)Egumen: ierom. Daniel Andrei; Contact +40722530332

Agezdmdtul a fost infiinfat in 1999 de citre familia Emil 9i Marce-la Pdrdu, in apropierea unei crud de metal, care este a$ezate pe pisculmuntos din apropiere, in amintirea ostagilor romdni cdzuti in cel de-alDoilea Rdzboi Mondial. Cuprinde o bisericd de lemn gi cdteva chilii. Intra-rea in schit se face printr-un tunel artificial de 57 m, ai cirui pereti suntpictati cu sfintii din Sinaxar, din toate cele 365 de zile ale anului.

ln Vinerea Mare se organizeazi un pelerinaj- Drumul Crucii- din Lu-peni pdnd la schit (10 km).SchitulVulcan2 vie{uitori, viap de ob$teHram: Sf0ntul lerarh NicolaeAdresi: loc. Vulcan, 336200, jud. HunedoaraAcces: DN66A Petrogani-Vulcan, 8 km, apoi stanga catre schit, cca 2 km(GPS: 45"22'1.85'N, 23"19'7,72"E)Egumen: ierom. Vasile Mocan; Contact +4072032099'l

Biserica de lemn a fost ridicati in anul 1 998, degi aprobarea infiintiriiagezdmdntului monahal dateazd din anul 1 992. Corpul de chilii s-aconstruitin perioada 2000-2003. Biserica mare de zid se afld in constructie.

#.lii{ii ffi:i.pE{eriffi}ul Drufnulfuidiinvt#rea.WEE:I:El:::

Descderea CIP a Bibliobcil l{afionale a RomdnieiGhidul ministidror din Rominia / Gheorghifi ciocioi, pr. gerban Tica, AmariaDragne,....- Bucuregti: Editura sophia, Aexandria, cartei ortooora, loioBibliogr.

lndexISBN 978-973-1 36-1 73-4 ; |SBN 978-606-b29_070_9

l. Ciocioi, Gheorghitill. Tica, gerbanlll. Dragne, Amalia

726.71(4981

Fotograf ii copertd: Laurentiu TdtulescuCoperta 1: Mdndstirea Brdncoveanu, Sdmbdta de Sus, jud. BragovCoperta 4: Mdndstirea Neam!, jud. Neam!

ilofi$e Mrticeb :,Ofn rma+td$. IEFictet qiA$bn,Sf; Panruttlplis;$..Guv-[ilc: de . .$'ffi'fi',Hozeva

imprejurimi:. Muzeul NicolaeGrigorescu, Cdmpina

MAt|UUIrrgA UOrnU1 0 vlu[ttltuaru, vlatd do otlstuHram: Sf0ntul loan Evanghelistul, SfAnta Cuvioasd EufroslnaAdresi: sat Cornu de Jos, com. Cornu, 1 071 80, jud. PrahovaAcces: Bucuresti-Ploiegti-Cdmpina, pe DN 1/E 60, 96 km; CAmpina-Cornude Jos, DJ 205G, 5,5 km ; Bragov-Cdmpina-Cornu de Jos DN 1/E 60, DC1, DJ 205G. 77 km.(GPS: 45'9'53.31'N, 25"42'55.53"0Sbrefi: monahia Parascheva Bdgu; Contact +40722390387

Mdndstirea Cornu se afld in localitatea cu acela$i nume, a$ezate pedealul Topgei-Podigor, loc din care se deschide o incdntdtoare priveli$-te asupra ora$ului Cdmpina gi a Vdii Prahovei. intemeietoarea Mindsti-rii Cornu este scriitoarea Aurora Cornu, fiicd a satului, stabilitd in prezentla Paris; mdndstirea a fost ctitoritd intru pomenirea pdrinlilor gi a sotuluiscriitoarei. in 2003 consiliul local Cornu a acordat in folosinfd gratuitd Ar-hiepiscopiei Bucuregtiului terenul pentru construcfia agezdmdntului. Lu-crdrile de construc{ie au inceput efectiv in 2006. Pdnd in 2008 s-au indl{ato bisericd provizorie gi un corp de chilii. Principala problemd cu care seconfrunte mdndstirea este cea legatd de alunecdrile de teren.

Ministirea Ghighiu50 viefuitoare, viald de obsteHram: lzvorul Tdmdduirii (biserica mare), Sfinfii Lazdr, Spiridon 9i Haralambie(biserica din cimitir)Adresi: sat Ghighiu, com. Bdrcdnegti, 107056, jud. PrahovaAcces: de la intrarea in Ploiegti dinspre Bucuregti 2 km pe centura de est aPloiegtiului pAnd la mdndstire, 58 km din Bucure$ti pe DN 1/E 60(GPS: 44'54'0.90'N, 26"3'54.83'E)Stareti: skvrofora Eupraxia Neac$u; Gontact +40244277 198

Cele mai vechi mdrturii despre Mdndstirea Ghighiu dateazd de la sfdr-gitul secolului al)Ul-lea, cdnd este mentionat pe aceste locuri schitul lo-gofdtului Coresi gi aljupdnilei Sldvifa, Urmete sihdstriei se vor gterge insdaproape tn intregime. Abia in 1817 Mdriufa Rdfoveanca impreund cu ma-ma sa Ana doneazd un teren gi o parte din averea lor pentru indl{area unuischit, la cererea monahului Agapie. Vor fi ridicate, mai intdi, o bisericufdde lemn gi cdteva chilii. Biserica mare a mindstirii a inceput a se zidi inanul 1858, prin purtarea de grijd a staretului Eftimie, fiind sfinfiti pe 31martie 1866. Pictura aparfine lui Gheorghe Tattarescu (1 S64). Mdnds-tirea a fost incendiatd in mai multe rdnduri; in 1922 arde valoroasa biblio-tecd a mdndstirii, in timpul Primului Rdzboi Mondial armata germand dis-truge o parte din chilii, alungd cdlugdrii gitransformd Mdndstirea Ghighiuin fabricd de conserve. Mdndstirea va fi bombardatd a doua oard in 1g44.Patriarhul Justinian Marina restaureazd din temelii, in anii '50 ai secoluluitrecut, intreg ansamblul monahal, transformdndu-lin mdndstire de maici(1952). La Ghighiu se afld o vestitd icoani ficdtoare de minuni a MaiciiDomnuhi, datatd din secolul al XVI-lea, ddruitd in anul 1 958 de episcopulVasile Samaha de Sergiopolis, Siria. Bisericufa cimitirului cu hramurile Sf.Lazdr, Sf. Spiridon gi Sf. Haralambie este datatd din anul 1832, fiind ctito-ritii de Panait si Fcatcrina Minrntpanrr

Msa$ter pqrticetedin npa$telSr Haraiambie, iSf: Ctement!

.

Sf. Trifun,Sf, tlimifie 'Sasar r ;teqnq ,#qiluniiiqrqip.ffisft [omilhild ' ,Sfihri:a :'

-

De vdzut:r Muzeu: icoanercchi, aftii religioasr{-TC.

MAnaSIlr0a lanculosu/ vlolttlttrl, vktlil tlo utt(tlttHram: lndltarea Sflntol Cnti (blserloa nrnro), Sl0ntLrl Maro Mucsnlc Mlna (blsorlca mlcd)Adresft com. $olmarl, 107560, jud. PrahovaAccos: 1, Bucure$tl-Plole$tl (pe DN 1/E 60)-Mdgurele (DN 1A), 85 km. lnalnte delntraroa in Mdgurele, ramificatie spre E pe DJ 1001, leze$tl; DJ 102M' Podu luiGulbon; DJ 100M, spre N, $oimari, 20 km. lnainte de intrarea in $oimari pe parteaalAngd 400 m, drum dale de piaVa, pdnd la mdndstire; 2. din Bucuregti pe DN 1/E(10 pdnd la Ploiegti (centura de est), 65 km; apoi spre E, pe DN 1B pdnd la Albe$ti-Pnleologu, 1 4 km; DJ 1 02C spre N, Urla$-Apostolache, DJ 1 02M' spre V, Podu luiGulbon, DJ 100M, spre N, Mdndstirea lanculeqti, 38 km(GPS: 45'9'43.03'N, 26'1 2'5.1 0'E)Staret ierom. Benedict ZbArndu; Contact +40244416461; +40721375345

Mdndstirea lanculegti este ctitorie a surorilor Eleonora $i Ecaterinalanculescu (2005). A funclionat la inceput ca schit al Mdndstirii Crasna.Prln Hotdrdrea nr.162/14 iunie 2005 a Sf0ntului Sinod al B0R, prime$testatutul de mdndstire. Biserica de lemn de la lanculeqti este o donatie aparohiei Lunca, jud. Hunedoara. in anii 2005-2006 s-au construit prime-lo doud corpuri de chilii gi o trapezd. Prin rdvna gi cu cheltuiala preotuluierbtlan Pru$an de la parohia Tdtdrani, jud. Prahova, in anul 2007 se varsallza pictura murale a bisericii, in tehnica fresco, de cdtre pictorii Adriannl Nicoleta Voicu, acela$i preot donand $i catapeteasma bisericii'

ln 2008, pe data de 14 septembrie, a avut loc tdrnosirea bisericii mari,eu hramullndftarea Sf. Cruci. in ultimii ani s-au mai construit un corp dechllll qi o anexd gospoddreascd.

Mdnistirea Jercilii4 vletuitori, viald de ob$tel{ram: Sfdnta Maria, Sfinlii Arhangheli Mihail 9i Gavriil (biserica veche), Sfdntul llie,StAntul Nicolae, Na$terea Sfdntului loan Botezdtorul (biserica noud)Adresi: str. Jbicdldi, nr. 1, Urlati, 106304, jud. PrahovaAcces: din Bucure$ti pe DN 1 /E 60 pdnd la Ploiegti (centura de est)' 65 km; apoi spreE, pe DN 1 B pdnd la Albe$ti-Paleologu, 1 4 km; DJ 1 02C, DJ 1 02E spre N incd 9 kmp0nd la mdndstire; (GPS: 45'1 '16.00"N, 26'1 3'27.23"E)Stardr arhim. Cleopa Florescu; Gontact +40244271458

Biserica de lemn a Mdndstirii Sf. Maria, Cricov a fost construitd in1731, fiind vreme de doud secole locag de inchindciune al satului Lue-rlu-Reghin, jud. Mureg. in anul 1932 a fost strdmutatd la Castelul Bran, caparaclis regal. in perioada comunistd, castelulfiind transformatin muzeu,biserica incepe sd se deterioreze. Vrednicul de pomenire Patriarh Justi-nlan Marina, la inceputul anului 1956, strdmutd biserica la Schitul Cricovdin Prahova, a cerui bisericd de zid se ruinase. Va fi sfinfitd pe data de Inoiembrie 1956 de cdtre episcopulTeoctist (viitorul Patriarh al Romdni-ei). in 1980 biserica fost supuse unor ample lucriri de restaurare' in ulti-mii ani s-a indllat o bisericd de zid, mult mai incdpdtoare, pentru a puteafi protejat locagul vechi.ln biserica noud se slujeqte din decembrie 2008'Este in curs de finalizare un depozit de carte 9i obiecte religioase, unicin judelul Prahova gi printre putinele de acest gen din fard, care va reunipeste 2000 de titluri de carte veche 9i 500 de icoane vechi.

lmprejurimi:. Vechea MdndstireApostolache(1 652), fdrd obpte,consideratd cea maifrumoasd mdndstiredin jud. Prahova

ffi'punci udgidelr"S:jlcoane$doqr*, idd:mihurtitMnan*aiciino*nutui, ',

lmprejurimi:. Conacul Belu, Urlal

$f, ilanfdtnhie

mprejurimi:, Castelul Zamora)antacuzino, Bugteni, Casa memoriald)ezar Petrescu,I ro lani

Manasurea MaHn$tl/ vlotultorl, vlatd ds ob$toHram: SfAntul Antonie cel Mare, SfAntul Mucenlc Fanurle, Nagtoroa StAntulul loanBotezdtorulAdresi: sat Mdldie$ti, com. Dumbrivegti, 107501, jud. PrahovaAcces: Bucuregti-Ploiegti (DN 1/E 60)-Zamfira (DN 1A), 83 km. Din Zamfira spre V,apoi spre N pe DJ 217, DJ 218 pAnd la Mdldiegtii de Jos 7 km. Mdndstirea SfdntulAntonie se afld la marginea de resdrit a sahilui MdldieSUi de Jos. Din Ploiegti pdnd lamdndstire, 26 km; (GPS: 45"6'34.21"N, 26"0'5.44'0Staret protos. Lazdr Nan; Gontact +40244226218; +40244226216ln urmd cu aproape 250 de ani, in pddurea Mdldiegtii de Jos a existat un

schit de cdlugdri ce apartinea de Mdndstirea Vdlcdnegti. Construc[ia nouluia$ezemant de la Miliieqti a fost inceputi de ieromonahul Antonie Litd dela Mdndstirea Crasna-Prahova (astdzi staret la Mdndstirea Sf. Pantelimon,Siligtea-Gumegti), lucrdrile continuand $isub ceidoishreticare i-au succe-dat (erom. Petu Ungureanu $i probs. lazdr Nan). Terenul pentru ?ndlBreamenestirii a fost donat de loan Guiu din Ploiegti. Piata de temelie a bisericiia fost agezatd pe data de 17 septembrie 1995, biserica fiind sfin|i6 pe 24iunie 2004, de PS Varsanufie Prahoveanul. Tdmpla de stejar este sculphEde me$eri din Humulegti, Neamt. S-au indlpt un corp de chilii gi o frumoa-sd clopotrifi, la o dishnfd de aprox. 70 m de biserici.

Mindstirea Parepa8 viefuitoare, viafd de obgteHram: Sf0nta Treime, lzvorul Tdmdduirii (biserica mare), Sfantul Nectarie (paraclisul)Adresi: sat Parepa-Rugani, com. Colceag, 1 07 1 7 2, jud. PrahwaAcces: 1 . din Ploiegti DN 1B spre E pAnd la Albegti-Paleologu, 23 km, apoi DN 1Dspre SE - 1 2 km; ramificatie spre NE, DJ 1 02N 3,5 km pdnd la Parepa Ru$ani; 2. dinUziceni (60 km NE de Bucure$ti pe DN ZE 85) pe DN 1D spre NV, 30 km, ramificafieNE, DJ 1 02N 3,5 km pdnd la Parepa Ru$ani.(GPS:,M"54'14.84'N, 26"2'1'36.86'E)Stareti: monahia Evghenia Dima; Contact +40244447086; +40724291475Mdndstirea a fostinfiintatdin martie 2003, biserica mdndstirii fiind in-

cepute incd din anul 1941, de cdtre Maria Petre (cunoscuti sub numelede ,,fecioara din Parepa"). S-au construit pdni in prezent un paraclis $i unarhondaric. Biserica mare - a cdrei catapeteasme este o adeverate biju-terie, sculptatiin lemn de stejar de me$teri din Tdrgu-Neaml- urmeaze afi pictatd gi mobilati, nefiind incd tAmosite. in prezent se lucreazi la ridi-carea unui corp de chilii pentru ob$tea maicilor gi la un zid imprejmuitor.

Ministirea Sfinta Treime, Bugteni2 viefuitoare, viatd de ob$teHram: Sfdnta TreimeAdresi: str. Ubertdtii, nr. 250, loc. Bu$teni, 105500, jud. PrahovaAcces: mdndstirea se afld in orag, la 1 50 m de iegirea spre Bragov, pe parteadreaptd @ucuregti 1 31 km $i Bra$ov 30 km, pe DN l/E 60(GPS: 45"25'1 7.46'N, 25"32'50.32'E)Stareti: monahia Megalusa Savu; Contact +40244320430Ministirea a fost infiintati in 2009, in incinta Casei de odihnd a pre-

olilor din Bugteni, care apartine Arhiepiscopiei Bucuregtilor. Se inten[io-ncaziinillarea rrnei hisarini ei a rrnrri nnrn de nhilii

Mene$ilrea Plsslota.l ? vkttultrxuu, vlulil tlu ult{ilrtHram: Na$tsrsa Malcll DornnululAdregl: com. Polonarli Burchll, 1 07430, Jud. PrahovaAccos: dln Potigrafu, localltate sltuatd pe DN 1 /E 60 la 41 km N de Bucuregti, DJ'101F spre V 8,5 km pAnd Poienarii Burchii;{GPS: 44'45'44,39'N, 26'1'7.97'E)Stareti: stavrofora lrina CdlinOontact +40244486302; +407 227 851 00; vurvw. manastirea.pissiota,r0

Mindstirea a fost ctitoritd in anul '1928 de cdtre Nicolae Pissiota(1860-1940)- om de aleasd culturd, de origine aromane -, pe mo$iacumperate de la generalul Gheorghe Anghelescu. Biserica poarH am-pronta rena$terii italiene, cu elemente bizantine autohtone. lmpodobireael Interioari a fost fdcutd de Costin Petrescu (1877-1954), artist ce a pic-tat gi frescele interioare ale Ateneului Romdn