119072466-Capitolul-8 plati electronice

7/29/2019 119072466-Capitolul-8 plati electronice

1/6

Capitolul 8PLATILE ELECTRONICEProgresele deosebite realizate in domeniile infor maticii si telecomunicatiilor aurevolutionat societatea si au schimbat radical relatiile bancaclient si chiar conceptul desprebanca. Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de care beneficiazaconsumatorii de servicii banc are, cat si un suport pentru banci care incearca sa raspundanoilor cerinte.8.1 CONCEPTUL DE PLATI ELECTRONICE

Platile electronice sunt definite ca o forma electronica, complet informatizata si

automatizata, de organizare a relatiilor de plati intre participantii la o tranzactie, pe

baza unui set de reguli si proceduri operatorii. Intr-o varianta mai pragmatica, specialistiide la Banca Mondiala, considera ca operatiunile financiare electronice reprezinta utilizareamijloacelor electronice in scopul s chimbului de informatii, al transferului de simboluri saureprezentari ale valorii si a executarii de tranzactii intr -un mediu comercial. Acest conceptcuprinde patru canale: transferul electronic de fonduri, interschimbul de date electronice,transferul de instructiuni de plata si confirmarea platii.Legislatia romanesca (Regulamentul BNR nr. 4/2002), bazata pe cea comunitara,

considera ca o plata electronica reprezinta orice operatiune de plata initiata prinintermediul instrumentelor de plata electronic a prin care se pot retrage sume in

numerar, efectua plati pentru achizitionarea de bunuri sau servicii, plata obligatiilor

catre autoritatile administratiei publice si transferuri de fonduri intre conturi.

Instrumentele de plata electronica sunt de doua f eluri:- instrumente de plata la distanta (cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic);- instrumente de plata de tip moneda electronica (portofelul electronic)Instrumentele de plata la distantapermit detinatorului sa aiba acces la fonduril eaflate in contul sau bancar si mijlocesc efectuarea de plati catre un beneficiar sau alt gen detransfer de fonduri si care necesita un nume de utilizator si un cod personal de identificare, asacum este cardul de debit sau de credit. In aceasta categori e se includ si aplicatiile de tipinternet-banking si home-banking bazate pe cardurile clasice. Instrumentele de plata de tipmoneda electronicapermit accesul numai la un depozit electronic (deci nu direct la contulbancar) constituit in prealabil, instrumentul putand fi sau nu reincarcabil cu o anumita valoare(unitati valorice de moneda electronica). Instrumente de plata de tip moneda electronica pot fichip-cardul, memoria unui calculator (portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pecare sunt stocate unitati valorice de moneda din care se pot face plati catre alta entitate careaccepta aceasta modalitate de plata.In ansamblu, platile electronice cuprind totalitatea entitatilor, echipamentelor siprocedurilor de lucru care conlucreaza penrtu efectuarea platii tranzactiilor. In general, intru -un procedeu electronic de plata de sunt implicate: (a) trei entitati care interactioneaza,respectiv o banca, un vanzator si un cumparator; (b) mai multe echipamente hardware,software, o retea de transmi sie (cu unul sau mai multe centre de receptie, validare si

retransmisie), punct de vanzare (POS), distribuitor de bani electronici (cont -bani, credit bani,numerar-bani); (c) un set de protocoale de plata (instructiuni de lucru). Sistemele de platielectronice opereaza pe baza unor module de codificare/decodificare a operatiunilor de plati sifolosesc chei publice si chei private pentru a asigura integritatea si securitatea platilor.

Trasatura fundamentala a unui sistem electronic de plati consta in rapiditatea cu carecircula informatia-bani. Datorita infrastructurii ce integreaza sistemul de reglementare,sistemul informatic si cel de telecomunicatii, informatia ajunge sa circule aproape instantaneu,adica in timp real. Spre deosebire de sistemele clasice de plati fara numerar, la sistemele


2/6

electronice de plati nu se inregistreaza o intarziere intre momentul emiterii instructiunii deplata si momentul in care are loc inregistrarea transferului de fonduri in conturile bancare,fiind eliminat riscul asociat intervalului de timp in care intermediarul sa dea curs instructiuniide plata, risc ce include eroarea, ratarea, neperformanta de acuratete, intarzierea. De exemplu,procesul de executare a unui ordin de plata in mediul electronic, instrumentul cel mai lar gfolosit, implica un lant de instructiuni grupate in mesaje de plata, precum si momente, acte sifapte de inregistrare a rezultatului schimbului de informatii intre cei ce dau si cei ce primescrespectivele instructiuni, astfel ca toate aceste etape se re alizeaza intr-un timp de catevasecunde si fara riscuri majore.Platile electronice au o arie foarte mare de aplicabilitate de la tranzactiile economice sifinanciare pana la compensari si decontarile finale. In acest domeniu vast se intalnesc situatiicare necesita ca platile sa se efectueze la momente diferite in functie de natura tranzactiei saude preferintele partenerilor. Ca urmare, efectuarea platii electronice poate fi in una dinurmatoarele situatii:- plata inainte de tranzactieun sistem de acest gen functioneaza in cazul avansurilorcare se acorda pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe undisc sau smart card din care se pot face plati la momentul convenit;

- plata concomitent cu tranzactianecesita accesul direct la baza de date a bancii si aofertantului de plata electronica, iar securitatea transferului trebuie sa fieimplementata mai strict (cardurile de debit, internetul bancar);- plata dupa tranzactiecea mai frecventa forma de plata si in care se foloses te cardulde credit.Indiferent de modul de plata, momentul platii este considerat numai atunci candbanii sunt inregistrati in evidenta bancii beneficiarului de fonduri . In functionarea sa,procedeul

electronic de plati produce efecte de natura juridica, economica, financiara, tehnica

si chiar psihologica, adica fenomenul increderii neintrerupte in moneda (fiduciaritatea) panala desavarsirea procesului de plata.Platile electronice au evoluat destul de rapid si s -au diversificat intru-un intervalrelativ scurt de timp, in special dupa anul 1990. In prezent, se cunosc mai multe modalitati deplata diferentiate din punct de vedere al tehnologiei folosite si a segmentelor de piata caraorase adreseaza. Platile electronice se pot clasifica dupa mai multe cri terii astfel:Dupa tipul de tehnologie:- plati bazate pe carduri;- plati bazate pe aplicatii modemin special pentru persoanele juridice careefectueaza plati de valori mai mari;- plati bazate pe aplicatii internet - in special pentru persoanele fi zice;- plati bazate pe telefonia mobilain special persoane fizice.Dupa volumul tranzactiei:- microplati (mycro payments), plati pentru produse si servicii oferite pe web si de

valori de pana la 5 euro/$;- plata de tip consumator (consumer paymen t) intre 5-500 euro/$ reprezentandcumparaturile de zi cu zi a bunurilor si serviciilor care poseda o valoare mai maredecat a microplatilor;- plata de tip afaceri (business payment) peste 500 euro/$ pentru cumpararea unorcantitati mai mari de bunuri si servicii, plati comerciant catre comerciant.Dupa natura informatiei:

- plati bazate pe valoarese transfera efectiv valoare in format electronic;


3/6

- plati bazate pe informatienumai informatia circula prin internt, iar tranzactiaefectiva are loc in afara conexiunii.Dupa natura monedei electronice:- plati bazate pe bani electronici de contimplica inregistrarea in conturile bancareale utilizatorului si comerciantului;- plati bazate pe bani elctronici semnvaloarea este incorporata intr -un soft existentpe un dispozitiv electronic, valoarea circuland de la un dispozitiv la altul fara nicio referinta la un cont bancar.Dupa instrumentele de plata oferite:- plati cu carduri bancare;- plati on-line (internet);- microplati;- plati prin cecuri electronice;

8.3 INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLATA

Instrumentele de plata folosite in sistemele de plati electronice sunt identice in cepriveste informatilile pe care le contin cu cele pe suport hartie, dar adaptate transmisieielectronice si au acelasi rol de a transmite informatia -bani de la partenerul platitor catre celbeneficiar prin intermediul sistemului bancar. Adapatrea la sistemul electronic consta intranspunerea informatiilor intr -un mesaj electronic care se poate cripta si d ecripta automat sisemna electronic. Instrumentele de plata electronica validate pana in preznt de practica suntordinul de plata electronic si cecul electronic.8.3.1 Ordinul de plata electronicOrdinul de plata electronic este o versiune a ordinului d e plata pe suport hartie cudeosebirea ca se dematerializeaza atuci cand intra in sistemul de plati electronice. Ordinul deplata electronic se prezinta sub forma unui mesaj electronic in care sunt cuprinse, intr -oanumita ordine, informatiile necesare efe ctuarii platilor.

Mesajul electronic se editeaza de emitent daca dispune de infrastructura necesara (PC,echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/ decriptare si cheile private sipublice pentru semnatura elctronica), iar in cazul in care emitentul nu dispune de acesteechipamente se poate emite un instrument de plata pe suport hartie care se transfoma in mesajelectronic de catre banca emitentului. La banca emitenta, ordinul de plata electronic sevalideaza (verificarea autenticitatii semnaturii si a disponibilului in contul curent de catreadministratorul de cont) si se supervizeaza de o alta persoana (seful de serviciu sau contabilul

sef), conform principiului bancar al celorpatru ochi, dupa care se transmite centralei banciicomerciale pentru lansarea in sistemul de plati interbancare.Circuitul ordinului de plata electronic este similar cu cel al ordinului de plata pe suporthartie cu deosebirea ca este mai rapid, datorita posibilitatii tehnologice de transfer si procesareautomata si apoi de decontare in timp real.8.3.2 Cecul electronicCecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezinta sub forma unui mesajelectronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe suport hartie. Cecul electronica aparut dupa legiferarea semnaturii electronice (1998 -2000) si este folosit in special in SUAin relatiile cu Trezoreria Statului.Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul traditional al cecului pe suporthartie. Astfel, debitorul genereaza un cec elec tronic (un mesaj electronic specific pentru cec)


4/6

folosind un smart card dupa care il semneaza electronic si il transmite beneficiarului prininternet (e-mail). Beneficiarul primeste eCheckul, verifica semnatura debitorului, andoseazacecul pe numele bancii lui, il semneaza electronic si il trimite bancii lui pentru constituireaunui depozit. Banca beneficiarului verifica semnatura acestuia si il introduce in compensare.Banca debitorului verifica semnatura acestiua, debiteaza contul si confirma casei decompensatii acordul de plata. Dupa compensare, banca beneficiarului intra in posesia sumei sicrediteaza contul acestuia. Circuitul cecului electronic se prezinta astfel:1 Plata2 Transmiterea3 Compensarea4 Debitarea

5 Creditarea cont cecului contIn aceasta varianta (cecul virament) toate entitatile implicate trebuie sa dispuna deinfrastrucura necesara pentru criptare/decriptare, semnatura electronica si retea de transmisie.In varianta cecului numerar, beneficiarul se adreseaza direct bancii debitorul ui si solicita fiebanii in numerar sau transferul acestora la banca sa.

Avantajele acestui sistem constau in validarea automata, decontarea rapida,eliminareariscului pierderii atat pentru client cat si pentru banci, eliminarea riscului uman de procesare ,folosirea standardelor internetului de transmisie si securitate. Dezavantajele ar fi costurilepentru investitii in echipamente, tipice internetului si o perioada de timp de acomodare autilizatorilor si a bancilor.8.4 SEMNATURA ELECTRONICA

Tranzactiile dintre parteneri efectuate prin mijloace electronice trebuia sa se finalizezeintr-un mod care sa asigure forta juridica a rezultatului negocierii si sa pastreze anonimatulparticipantilor. De cele mai multe ori partenerii nici nu se cunosc si instruct iunile date careangajau transferuri de active si de proprietate trebuia sa fie insotite de o certificare aidentitatii. Astfel a aparut semnatura electronica a carei functie era de certificare a identitatiipersoanei.

In Romania, cadrul juridic este asigurat prin Legea nr. 455/2001 privind semnaturaelectronica si prin Hotararea de Guvern nr. 1259/2001 privind Normele tehnice simetodologice de aplicare a dispozitiilor legale. Aceste reglementari au fost elaborate inspiritul Directivei UE/98/98 privind s emnatura electronica si Directicvei UE/51/96 privindcomertul electronic. Legea romana are acelasi scop ca si reglementarile internationale, adicasa consacre forta juridica a semnaturii electronice, similara cu cea olografa, si sa creezepremisele necesare pentru desfasurarea comertului electronic si a tranzactiilor bancarePotrivit legii,semnatura electronica este rezultaul imaterial al asocierii intre maimulte elemente tehnice si dispozitive hardware si software, coroborate cu exercitareaatributiilor furnizorului de servicii de certificare. Semnatura electronica poate fi asemanata cuun cod personal care se ataseaza la un e -mail sau alt document trimis electronic de la un

calculator la altul, fie prin internet, fie printr -o retea de calculatoare. Codul este emis defurnizorul de servicii de certificare si poate fi folosit de catre o singura persoana. Avantajelepe care le confera semnatura electronica in domeniul bancar se refera la comunicarea rapidacu clientii, asigurarea confidentialitatii dat elor, siguranta si usurinta in utilizare, precum si omai buna circulatie a informatiilor intre centrala si unitatile bancareCheia privata si cheia publica. Semnatura electronica poate fi simpla sau extinsa.Semnatura simpla reprezinta o combinatie aleat oare de date electronice (o criptare) specificiceunei singure persoane si este cunoscuta sub numele de cheie privata. Cheia se emite de oentitate legala care pentru autentificare atribuie un nou cod, specific acestei institutii, denumit


5/6

cheie publica. Combinatia dintre cheia privata si cea publica reprezinta semnatura electronicaextinsa care se utilizeaza pentru semnarea documentelor. Potrivit legii, semnatura electronicaextinsa tebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: este legata in mod unic desemnatar, asigura identificarea semnatarului, este creata prin mijloace controlate exclusiv desemnatar, este legata de datele in forma electronica la care se raporteaza in asa fel incat oricemodificare ulterioara a acestora este identificabila.O institutie financiara utilizeaza infrastructura cheilor publice pentru a asiguraautentificarea clientilor, integritatea si confidentialitatea datelor si reducerea riscurilor derepudiere a tranzactiilor. Infrastructura cheilor publice este asigurata de un sistem de hardweresi softwere, care pe baza unor proceduri asigura criptarea si decriptarea informatiei carecircula intre banca si client. De regula, bancile folosesc tehnologia criptarii simetrice (cheiaprivata) pentru a securiza mesajele si tehnolo gia criptarii asimetrice (cheia privata si publica)pentru a le decripta. Mecanismul certificarii electronice cu chei publice se prezinta astfel:- clientul detine o pereche de chei, o cheie privata si una publica, corespondente printr -o relatie matemetica intr-un algoritm de criptare;

- cheia publica este pusa la dispozitia celor care verifica identitatea clientului; cheia

privata se afla doar in posesia clientului, fiind confidentiala si este protejata cuparola si PIN si stocata in text criptat, fie in memoria computerului, fie pe un altsuport cum ar fi cardul smart;- cheia privata genereaza o semnatura electronica ce identifica electronic, in mod unic,pe detinatorul sau si care nu poate fi citita si autentificata decat cu cheie publicapereche;- mesajul expeditorului este automat criptat cu cheia sa privata, cunoscuta numai de el,insa odata trimis mesajul poate fi citit numai cu cheia publica a expeditorului; inacest fel, destinatarul care detine cheia publica a expeditorului poate decriptamesajul si totodata are certitudinea ca mesajul a fost trimis de detinatorul de dreptal semnaturii electronice.Avantajul cheilor publice consta in faptul ca reduce riscurile asociate parolelor si PIN -

urilor care trebuie protejate si tinute secrete, iar deza vantajul il constituie faptul ca procedeuleste mai greoi si mai costisitor de implementat.Autoritatea de certificare. Cerintele pentru securizarea informatiilor prin internet aucondus la dezvoltarea pietelor de chei publice si private dar si la apariti a autoritatilor decertificare, ca entitati de verificare a identitatii in spatiul electronic. Autoritaea de certificareautentifica cheia publica prin distribuierea ei odata cu un certificat calificat semnat digitalcare face legatura dintre un nume de pe rsoana si o cheie publica. Aceste servicii de certificarese ofera de diverse categorii de furnizori ca: agentii guvernamentale, furnizori din domeniul

tehnologiei informatiei, operatori in telecomunicatii sau chiar entitati financiare, banci,denumiti generic furnizori de servicii de certificare .

Certificatele digitale emise de o entitate autorizata atesta faptul ca cheia publica sicheia privata corespondenta sunt atribuite unei persoane. De fiecare dat cand clientulstabileste legatura cu banca se transmite semnatura electronica iar banca verifica dacacertificatul este valid, identifica si autorizeaza clientul si valideaza operatiunea bancara.Certificatul digital se elibereaza pe o perioada de un an dupa care se poate reinoi. Incadrul acestei perioade, certificatul se poate revoca in situatia in care cheia privata a clientuluia fost compromisa sau prin inchiderea contului clientului. Deci, banca verifica validitateacertificatului prin incadrarea in perioada de valabilitate si confruntarea cu lista c elor revocate.In literatura de specialitate, procedura de eliberare a unei semnaturi electronice se compara ca


6/6

finalitate si fluiditate cu procedura de eliberare a unui act de identitate in care rolul institutieipublice care elibereaza actul este indepli nit de furnizorul de servicii de certificare.

119072466-Capitolul-8 plati electronice

Documents

Transcript of 119072466-Capitolul-8 plati electronice