1.14_Turism, recreere, sport.pdf

7/27/2019 1.14_Turism, recreere, sport.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/114turism-recreere-sportpdf 1/14

Primăria Municipiului Bacău 140

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău

CAPITOLUL 1 – AUDITUL SITUAȚIEI EXISTENTE

14. Turism, recreere, sport

Oraş cu trecut comercial, dezvoltat ulterior şi pecomponentele industrială şi de servicii, Bacăul îşietalează istoria într-un cadru natural valoros.Fără să reprezinte încă o atracţie turistică clar

definită, municipiul deţine un potenţial deatractivitate, în cea mai mare parte antropic.

Clădirile reprezentative ale oraşului aduc înprezentul comunităţii o istorie remarcabilă,valorile estetice şi ambientale generate de clădirişi spaţii purtătoare de memorie şi identitatecăutate de turişti. Pe de altă parte, cadrul urbanmodern, personalitatea comunităţii exprimatăprin cultură, evenimente ştiinţifice, dinamicaafacerilor constituie tot atâtea motive de

atragere a vizitatorilor.

Nu în ultimul rând, parcurile, grădinile şi luncaBistriţei întregesc un ansamblu urban armonios şipitoresc.

În prezent Bacăul este doar un nod de tranzit înreţeaua de circuite turistice naţionale. Suntnecesare eforturi de dezvoltare şi diversificare aserviciilor şi dotărilor de turism, a unei politici demarketing specifice care să aibă în centru unconcept solid privind abordarea turismului urban,precum şi araşamentul tuturor actorilor relevanţi în raport cu această cauză.

O primă categorie de obiective turistice oconstituie bisericile, majoritatea acestora datânddin secolele XVIII – XIX.

Obiective culturale

Biserica Precista

Biserica Precista, monument istoric deimportanţă naţională, este cea mai vecheconstrucţie din Bacău. Ctitorie a lui Alexăndrel,unul din fiii lui Ştefan cel Mare, a fost construităla sfârşitul sec. al XV-lea, din piatră, în stilulmoldovenesc. Împreună cu Turnul-locuinţă şiCurtea domnească formează Complexulmedieval, înconjurat de un zid din cărămidă, cepăstrează arhitectura feudală.Situl arheologic „Ansamblul Curţii Domneşti dinBacău" este un loc încărcat de istorie.Situat în curtea Bisericii „Precista” şi în împrejurimi, situl constituie o dovadă a prezenţeiumane în zonă încă din epoca bronzului (adicăacum peste 3300 de ani).






Biser ica Sf. Ierarh Nicolae

Biserica Sf. Ierarh Nicolae a fost construită înprima jumătate a sec. al XIX-lea de căminarulPavel Cristea şi de protoiereul Ioan EnachePetrovici. Paraclisul a fost zidit în 1871, iarpictura a fost efectuată în 1897 de un pictor necunoscut. În imediata vecinătate au fostdescoperite ruinele unei bisericuţe datând dinperioada lui Ştefan cel Mare sau din primeledecenii ale sec. al XVI-lea.

Catedrala Ortodoxă “Înălţarea Domnului” Aflată în prezent în construcţie CatedralaOrtodoxă”Înălţarea domnului” se constrituie celmai important obiectiv cultural- religios. Aflată îninima municipiului catedrala a fost începută în1991 şi va fii unul dintre cele mai mari lăcaşuri decult este- europene, situându-se pe locul patrudupă Catedrala Ortodoxă “Sfânta Sofia”,catedrala nouă din Moscova şi cea din Parnas(Grecia).

Biserica Catolică Biserica Catolică, monument de arhitectură,datând din prima jumătate a sec. al XIX -lea a fostconstruită de enoriaşii din Bacău cu ajutorulfinanciar din partea împăratului ImperiuluiHabsburgic. De o parte şi de alta a bisericii se aflăstatuile Sfântului Francisc de Assisi şi SfântuluiIosif. În prezent acest edificiu este completat denoua Catedrală, o prezenţă impunătoare, cu oarhitectură modernă.

Casele memoriale

Casele memoriale ale personalităţilor culturale şiştiinţifice Vasile Alecsandri (str. George Apostu,nr.3), George Bacovia (str. George Bacovia,nr.13), Nicu Enea (str. Nicu Enea, nr.31),povestesc despre societatea şi afaervescenţaintelectuală locală, despre importanţacontribuţiilor aduse de membrii săi în cadrulpatrimoniul naţional.

Muzeul Judeţean de Istorie Iulian Antonescu

Muzeul de Ştiinţele Naturii deţine mai multesecţii situate în mai multe amplasamente alemunicipiului: Secţia Ştiinţele Naturii (ParculCancicov), Observatorul Astronomic (str. Trotuşnr.8), Vivariul (str. Popa Şapcă nr.3); Expoziţiapermanentă de Artă (str. Nicolae Titulescu nr.23), Galeriile de Artă (str. Mărăşeşti, nr.12).Acestea ar putea constitui ele însele subiecte aleunui traseu turistic urban.

Teatrul George Bacovia

Teatrul George Bacovia se detaşează prin bogăţiaelementelor decorative, fiind dotat cu o sală despectacole cu o capacitate de 330 de locuri,

decorată în stil italian. ‘La 1852, se înfiinţa

pentru întâişsi dată, Teatrul...o mână de tineri,

unii trecuţi de 24 de ani, alţii mai mici, feceori de

oameni de bună societate.’

Biserica Precista

Biserica Sf. Ierarh Ni colae






Casa Memorială George Bacovia

Casa memorială George Bacovia este punctul de început al oricărui itinerar cultural băcăuan. înimediata vecinătate a monumentalei statui a luiŞtefan cel Mare. Atmosfera de oraş patriarhaleste păstrată de grădina casei, care poartăparfumul vremii peotului simbolist în prezentulunui oraş dinamic, cu o comunitate ataşatăvalorilor care au întemeiat-o şi, în aceeaşimăsură, ambiţioasă de a deschide noi căi înpropria afirmare.

Centrul de cultură şi artă George Apostu

Centrul de cultură şi artă George Apostu este ceamai tânără instituţie de artă din municipiu, alcărei scop declarat îl reprezintă promovareavalorilor culturale. Prin multitudinea activităţilorşi prezenţa în viaţa comunităţii, centrul constituieatât un factor activ de transfer cultural cât şi unexcelent agent de marketing pentru municipiu.

Centrul derulează un amplu program devalorificare a moștenirii culturale și a creativitățiicontemporane într-o concepţie integratoare șipluridisciplinară. Centrul reunește în jurul săuartiști și intelectuali de marcă atât din țară cât șidin străinătate, colaboratori renumiţi aiAcademiei Romane și Institutului de Filosofie alAcademiei Române, personalități din lumeateatrului şi muzicii contemporane, colaboratoriai Centrului Național al Creației Populare, aiOficiului Național Pentru Documentare șiExpoziţii de Artă, etc..

Natura în oraş şi contextul natural

Potenţialul turistic al oraşului e completat prinexistenţa parcurilor Cancicov şi Trandafirilor, aInsulei de agrement, a Parcului de la Gherăieştişi, mai recent, Parcul Catedralei şi Parcul Olimpic, pista de karting Selena Motor Sport,una din cele mai performante din ţară.

O zonă specială este aria naturală protejată LaculBacău II, sit Natura 2000, cu o suprafaţă de 202ha, ce adăposteşte peste 147 specii de păsări,zonă importantă în cadrul culoarului de migraţieest – european. Lacul are aproximativ 2300 mlungime şi 600 m lăţime în zona barajului şi 900m lătime la coada lacului. Aici se pot organizaexcursii, poate fi practicat pescuitul sportiv,birdwatching, ciclismul, canotajul, turismulecvestru, înotul, competiţii de orientare turisticăsau alte activităţi în aer liber.

Insula de Agrement din Bacău, unul dintrelocurile preferate de relaxare ale localnicilor, vatrece printr-un amplu proces de reabilitare șimodernizare. Lucrările, în valoare de 45 demilioane de lei, vor fi realizate atât din fondurieuropene, cât și de la bugetul local.

Casa Memorială George Bacovia

Biserica Catolică






Conectarea la circuitele turistice importante la

nivelul judeţului Bacău

Planul Regional de Acţiune pentru Turism Nord-Est structurează un pachet bogat de propuneri decircuite turistice îla nivelul judeţului Bacău. Încontextul în care municipiul doreşte dezvoltareaşi diversificarea serviciilor de turism, o mai mareatractivitate turistică, conectarea la reţeleleimportante în turism este vitală. În acest sens,sunt semnificative propunerile de trasee de mai jos:

Bacău - Măgura – Onești – Valea Cași nului

• Comuna Oituz, sat Oituz, Cimitirul Eroilor dinPrimul Rãzboi Mondial, Biserica romano-catolică, ridicatã în amintirea eroilor catolicidin Moldova cãzuti în rãzboiul din 1916 –1918,Monumentul Caval eriei ridicat în amintireaeroilor cãzuţi pe Valea Oituzului în timpulrãzboiului pentru întregirea neamului 1916 –1918, Obeliscul -medalion cu portretul

generalului Eremia Grigorescu, Centrul deolărit, Muzeul de istorie și etnografie"Gheorghe Grigore Caitar ";

• Comuna Oituz-sat, Ferăstrău - capela romano-catolica din 1780 – sat Harja - sat PoianaSărată - Biserica Neamului - 1922-1930,(inclusiv obiceiuri de Paşte și de Sânt Ilia) –Cimitirul Eroilor din Primul Rãzboi Mondial -vechile băi sărate din 1917- zăcământul deapă minerală de pe pârâul de la Brezoi – 10izvoare, muzeul etnografic;

• Comuna Ștefan cel Mare, sat Bogdana -Depresiunea Tazlău-Caşin – Deal Ouşoru/râulBogdana - Mănăstirea "Sf. Treime"-Bogdana"din 1660 (obiecte de patrimoniu) - Bisericamănăstirii, hramul "Sfantul Nicolae" și"Sfantul Ierarh Leontie de la Radauti";

• Comuna Ştefan cel Mare - comumna Caiuti –sat Pralea - păstrăvărie – Cabana de vânătoarePralea;

Bacău - Măgura – Onești – Tg. Ocna – Slănic Moldova

• Bacău - Măgura – Oneşti – Oraş Târgu Ocna -Valea Trotuşului – Masivul Măgura, Berzunți -râul Trotuș la confluenţa cu râul Slănic;

• Balnear - ape minerale ( afecțiuni digestive,

locomotorii, astm alergic), Sanatoriusubteran în salina;

• Cultura - mormântul scriitorului CostacheNegri, 1664; Istorie - muzeu, aşezareCucuteni - dava ;

• Ecumenic - Mănăstirea "Măgura Ocnei” 1653"Înălţarea Domnului, Sf. Gheorghe și BunaVestire" 1995, Mănăstirea "Raducanu" 1763,Biserica Mănăstirii "Raducanu" 1664 (pisaniacu text în limba franceză datând din 1762);

• Biserica din lemn "Cuvioasa Paraschiva-

Domneasca" 1725 – Biserica armenească din1808 – Biserica "Sf. Nicolae", Biserica dinlemn "Sf. Gheorghe-Tisesti" 1761;






• Oraș Târgu Ocna, sat Poieni - ValeaTrotuşului – Mv. Berzunți/raul Trotuș - Schitul“Poieni Târgu Ocna - Sf. Cv. Eftimie cel MareTitirez " construt în 2000;

• Orașul Slănic Moldova supranumit "PerlaMoldovei" – Munţii Nemira/râul Slănic –Balnear -izvoare ape minerale (12) indicate înafecţiuni digestive, metabolice, renale;buvete, băi ape minerale, reumatologie,ginecologie – climat de depresiuneintramontană, aer pur, aerosoli și ioninegativi;

• Primăria din 1870, Cazinoul din 1894,Mănăstirea "Ștefan cel Mare și Sfant - Slănic"1999.

Bacău - Măgura – Onești – Tg. Ocna – ValeaMuntelui

• Comuna Dofteana, sat Dofteana – 340maltitudine - Valea Trotușului – Munții Nemira,Trotuș - Oituz/râul Trotuș la confluența cuDofteana – balneo - izvoare minerale laPoiana Salariei, Ciunget și Cheile Dofteanei -Muzeu etnografic, Conac sec.19 - "Dofteana"rezervație de arini, Parc dendrologic"Haghiac" cu specii exotice;

• Dărmănești - Castelul familiei Ştirbei, Lacul

de acumulare "Poiana Uzului"; Lacul natural"Balatău"; Micul muzeu etnografic din curteabisericii "Sf. Ap. Petru și Pavel"; Rezervațianaturală de la Dărmănești;

• Comuna Asău, sat Ciobănuş – ValeaTrotuşului - Munţii Tarcău, Ciuc – DealCiobănuş/Trotuş la confluenţa cu Ciobănusş-rezervaţia "Pădurea Iedera";

• Municipiul Comăneşti – Munţii Tarcău,Trotuş – Oituz – Masiv Berzunți/râul Trotusş -Biserica "Sf. Spiridon" ctitor fam. Ghica sec.18,Biserica din lemn "Sf. Nicolae" sec.19;

• Ansamblul Palatului Ghica – Comănești, aziMuzeul de etnografie și artă „Dimitrie Ghica –Comăneşti” - Fostă reședință de vară afamiliei Ghica - Comăneşti a fost ridicată în1890 și poartă semnătura arhitectului AlbertGalleron (proiectant al Ateneului Român).Palatul este construit pe două nivele,aparținând eclectismului vremii care dominaspiritul Europei Occidentale la sfârșitul sec.XIX;

• Comuna Agăş, sat Cotumba - Valea Trotuşului – Mv. Cotumba/râul Trotuş la confluența curâul Cotumba - Mănăstirea"Cotumba"(Cotumbiţa) 1770;

• Comuna Agăş, sat Diaconeşti - ValeaTrotuşului – Munţii Trotuş, Tarcău/râul Trotuş – Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului –Diaconeşti” 1999;

• Comuna Agăş, sat Sulta - Valea Trotuşului -

Munţii Trotuş, Ciuc – Deal Dosul Sulta (761malt)/râul Trotuş la confluenţa cu Sulta - MasivFăltuianu, Stejăreşti, Cărunta (1517m alt.);

http://www.padureadepini.ro/ro/Atractii/Darmanesti.htm#castelul


http://www.padureadepini.ro/ro/Atractii/Darmanesti.htm#lacul1




http://www.padureadepini.ro/ro/Atractii/Darmanesti.htm#muzeu

















• Comuna Brusturoasa, sat Brusturoasa - 580malt. - Valea Trotuşului – Munţii Ciuc, Tarcău -Deal Brusturoasa/râul Trotuş la confluenţa curâul Brusturoasa - Biserica "Naşterea MaiciiDomnului" din 1856 - balneo-izvoare apeminerale/râuri Făgeţel, Gura Paloşului-Centrul de cusături populare;

• Comuna Brusturoasa, sat Camanca – ZonaCulmea Preluca Tâlharului – Munţii Tarcău –Mv. Paloşu Deal Camenca/râul Camanca -drumeţii pe Valea Camancăi spre obârşiaCamancăi, Vf. Grinduşu;

• Comuna Ghimeş Făget, sat Ghimeş Palanca(Pas) - Valea Trotuşului- Munţii Ciuc, Tarcau -Mv. Grindusu – Dealuri Biliboc, Ghimeş/râulTrotuş la confluenţa cu râul Santul - 684m alt.,trecerea Moldova – Transilvania;

• Comuna Ghimeş Făget sat Ghimeş - ValeaTrotuşului - Munţii Tarcău, Ciuc - Mv.Grinduşu, Culmea Stânşoara – Deal Ghimeş,Biliboc/râul Trotuș la confluența cu râulAldămaş - monumentul Emil Rebreanu,cetatea de granița-Rakoczi, Pas de inălțime(1170m alt) între Moldova și Transilvania;

• Comuna Ghimeș Făget, sat Faget - ValeaTrotuşului - Munții Tarcău, Ciuc – CoastaPalondraş/râul Trotuș – ruinele cetății Rakoczi

din 1780; • Comuna Palanca, sat Palanca - Valea

Trotuşului – Munţii Tarcău și Ciuc - Mv.Grinduşu/râul Trotuş la confluenţa cu râulCiugheş - Biserica din lemn "Tăierea Capului

Sf. Ioan Botezătorul" 1803, colecțieetnografică, târguri tradiționale;

• Comuna Palanca, sat Ciugheş – zona ObcinaRotundă - Munţii Ciuc, Trotuş-Oituz - DealTrecătoarea/răul Ciugheş - moara de apă șifierăstrău hidraulic cu adaptare a unei turbinehidraulice pentru producerea curentuluielectric;

• Comuna Ghimeş Făget sat Ghimeş - ValeaTrotuşului - Munţii Tarcău, Ciuc - Mv.Grinduşu, Culmea Stânşoara – Deal Ghimeş,Biliboc/râul Trotuș la confluența cu râulAldămaş - monumentul Emil Rebreanu,cetatea de granița-Rakoczi, Pas de inălțime(1170m alt) între Moldova și Transilvania;

• Comuna Ghimeș Făget, sat Faget - ValeaTrotuşului - Munții Tarcău, Ciuc – CoastaPalondraş/râul Trotuș – ruinele cetății Rakoczidin 1780;

• Comuna Palanca, sat Palanca - ValeaTrotuşului – Munţii Tarcău și Ciuc - Mv.Grinduşu/râul Trotuş la confluenţa cu râulCiugheş - Biserica din lemn "Tăierea CapuluiSf. Ioan Botezătorul" 1803, colecțieetnografică, târguri tradiționale;

• Comuna Palanca, sat Ciugheş – zona ObcinaRotundă - Munţii Ciuc, Trotuş-Oituz - Deal

Trecătoarea/răul Ciugheş - moara de apă șifierăstrău hidraulic cu adaptare a unei turbinehidraulice pentru producerea curentuluielectric.






Alte obiective de interes sunt:

• Valea Bistriţei- Valea Sârbului Str. Natura2000.

• Lacurile de Acumulare Buhuşi- Bacău-Bereşti

• Lunca Siretului Mijlociu

• Valea Caşinului cu Rezervaţia naturală şiCascada Bucieşi şi Mânăstirea Caşin.

• Situl Natura 2000- Creasta Nemirei

• Lacul Poiana Ursului

• Parcul dendrologic

• Complexul hipic Decebal

• Complex hipic- Club Parcul CaleaBârladului

• Pădurea Tamaşi.

Sport

Judeţul Bacău este recunoscut pe plan naţional şiinternaţional ca fiind judeţul de origine algimnastelor Nadia Comăneci şi Monica Roşu şi alatletei Doina Melinte. Municipiul Bacău şi-adezvoltat o tradiţie puternică în sport, susţinutăde o reţea de dotări de calitate.

Principalele amenajări pentru desfășurareaactivităților sportive din municipiul Bacău sunt:

• Stadionul Municipal, cu o capacitate de17.500 scaune și instalație nocturnă de1.600 lucşi;

• Bazinul Olimpic de Înot;

• Sala Sporturilor;

• Sala de Atletism;

• Insula de Agrement cu bază sportivăconstând în terenuri de sport, terenuripentru volei pe plajă; baza nautică, cu undebarcader, zona de plajă cu nisip, locuri de joacă pentru copii, spaţii comerciale.

Agrement şi recreere

Insula de agrement - Pe harta din 1816 ainginerului austriac Kuhnel figura actuală Insulãde agrement; procesul de amenajare în formaactualã a început în 1967. Suprafaţa insulei aflatã în mijlocul unui lac de acumulare de pe râulBistriţa este de aproximativ 12 ha. Aici suntamenajate o bazã nauticã, unul din cele maicãutate cluburi din Bacãu, zonã de plajã,terenuri de tenis, terase şi locuri de joacã pentrucopii

Parcul Trandafirilor , atestat ca grãdinã publicã încã din 1850, are o suprafaţã de 1 ha şi este celmai vechi parc din Bacãu. În centrul parcului esteamplasat bustul maiorului Constantin Ene, cãzut în bãtãlia de la Rahova din 1877. Plantat cu miide trandafiri multicolori, parcul adãposteşte şisalcia sub care a creat poetul George Bacovia,marcatã printr-o placã memorialã, precum şi unexemplar rar din specia Ginko biloba. Proiect de amenajare a insulei de agrement






Lacul Bacău II are o suprafaţă de 202 ha.Labirintul de insule şi stuf din coada laculuiconstituie zona de adăpost şi cuibărit pentrumajoritatea speciilor prezente aici: 147 de specii de păsări, identificate în această zonă, conferălacului statutul de arie de protecţie specialăavifaunistică.

Parcul Cancicov - amenajat în urma DecretuluiRegal din 09 mai 1938, parcul are o suprafaţãde 24 de hectare şi este cea mai importantã zonãverde din zona centralã a municipiului.

Bazinul de înot - înfiinţat la data de 01.mai 1986,bazinul a găzduit numeroase competiţii naţionaleşi internaţionale fiind prioritar pentru FederaţiaRomână de nataţie în organizarea de evenimente

sportive.Are în dotare două bazine de înot, unul de 50mlungime cu 8 culoare şi 2m adâncime si altul desărituri cu turn platforme la 3m; 5m; 7,5m;10m.Totodata bazinul de sărituri este prevăzut cu2 sisteme cu trambulină elastică. Capacitatealocurilor in tribunele amenajate pentru sportivieste de 300 locuri si tribunele pentru public de600 locuri. In clădirea bazinului funcţioneaza osauna mare cu o capacitate de 14 locuri, şi unamică de 7 locuri.

Baza sportivă “Letea” - are o suprafaţă de 4 ha şieste dotată cu un teren gazonat omologat pentrucompetiţii sportive, un teren de handbal cusuprafaţa bituminată, două tribune cu ocapacitate totală de 600 locuri.

Strandul ,,Letea” are o suprafata de 3ha şi estedotat cudouă bazine, unul mare pentru adulţi cudimensiunile de 40x20m şi unul pentru copii de20x10m. In cadrul ştrandului se afla un teren detennis- fotbal, un teren de volei pe nisip acesteacomportand multiple amenajari si imbunatatiri.Afluenta de public in sezonul estival este de35.000de persoane.

Baza sportivă “Lucreţiu Avram “ -are suprafaţa de500mp şi cuprinde : trei trerenuri gazonateomologate pentru competiţii, un teren sinteticminifotbal, tribune de mare capacitate (600locuri).

GETEX PARK – este un parc de distracţii dotat cu

terenuri şi spaţii amenajate pentru sporturi demasă şi de recreere: fotbal, patinoar, foosball, airhockez, tenis de masă, badminton, skateboard,role, wavwboard, trikke, trambulină, wii,simulator auto s.a.

Parcul Olimpic Bacău- este o investiţie recentă de2,38 milioane lei; aflat în curs de finalizare parculcuprinde un teren de sport multifuncţional, spaţiide recreere, două soaţii de joacă pentru copii s.a.






Oferta capacității de cazare

Oferta capacității de cazare turistică locală este împărțită pe trei tipuri de structuri de primireturistică: hoteluri, vile turistice/pensiuni șimoteluri. Astfel, Municipiul Bacău pune ladispoziția turiștilor un număr de 5 hoteluri, înregim de 2 și 3 stele: Hotel Karo, Hotel Bistrița,Hoel Dumbrava, Hotel Decebal, Hotel Moldova.De asemenea, oferta de cazare este completatăde 21 de pensiuni/vile turistice și două motelurisituate la intrarea în municipiu și în comuna învecinată, Filipești.

În privința numărului de înoptări și sosiri înhotelurile din municipiul Bacău, evoluția a fostoscilantă în perioada 2003-2008, așa cum reiesedin graficele alăturate.

Evoluţia numărului de înnoptări în structuri de primire

turistică în perioada 2003-2009

Numar innoptari

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Numar innoptari

Structuri de primire turistica Municipiul BACAU

Tip structura

turistica 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

hotel si hostel 3 3 3 3 3 3 3

han sI mostel 0 1 1 1 1 1 1

vile turistice 1 1 1 1 1 1 1

tabere scolare 0 0 0 0 0 0 0

campinguri 1 0 0 0 0 0 0

pensiunituristice 0 0 0 0 0 0 0

popasuri sicasute 0 0 0 0 0 0 0

Sursa datelor: Anuarul statistic al Judeţului Bacău, Ediţia 2011






Evoluția și potențialul turistic la nivelul

Municipiului Bacău și al zonei metropolitane

În coloana din stânga sunt prezintate o serie dedate statistice referitoare la evoluția număruluide turiști în municipiu.

Numărul de turişti are fluctuaţii, înregictrândvalori mai scăzute în anul 2005, dar cea mai marescădere este în ultimul an(2009).

Numărul de turişti cazaţi a înregistrat o scăderede 78,4% între anii 2008-2009.

Referitor la evoluția numărului de turiști este deremarcat o anumită fluctuaţie anualătrimestrială, în intervalul 2001-2008:

• În trimestrul I se înregistrează cel mairedus număr de turişti;

• În trimestrul al II-lea numărul turiştilordin municipiul Bacău creşte semnificativ;

• În trimestrul al III-lea numărul turiştilorse reduce;

• În trimestrul al IV-lea evoluţia devine

Potenţialul turistic urban trebuie luat înconsiderare şi în context teritorial, în primul rând în contextul zonei metropolitane. În coloana dindreapta paginii sunt evidenţiate obiectiveleantropice de turism şi evaluarea cadrului naturalla scara Zonei Metropolitane Bacău.

Numar turisti cazati

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Numar turisti cazati

Evoluţia numărului de turişti cazaţi în structuri de

primire turistică în perioada 2003-2009. Sursa

datelor: Anuarul statistic al Judeţului Bacău,

Ediţia 2011






Î

In tabelul alăturat este evidenţiată situaţia

comparativă a potenţialului natural, cultural-istoric,

respectiv a infrastructurii turistice şi tehnice în raport

cu reperele maxime dezirabile pentru scara şi nivelul

de importanţă a Municipiului Bacău.

Comparaţia indică o diferenţă de cca. 44% nivel de

dotare şi punere în valoare din punct de vedere

turistic a municipiului. Se impune formularea şi

abordarea unei politici de marketing structurată în

jurul unui concept de turism potrivit potenţialului

municipiului.






La scara Zonei Metropolitane Bacău sunt

relevante contribuţiile localităţilor membre ale

asociaţiei la potenţialul turistic al municipiului.

Tabelul din dreapta reflectă importanţa

asociaţilor teritoriali în punerea în valoare apotenţialului turistic al miezului urban şi, citit

împreună cu analiza aferentă municipiului,

structurează un pachet potenţial de turism.

Punctajul final obţinut de Zona Metropolitană

Bacău în urma evaluării potenţialului natural şi

cultural -istoric, al infrastructurii turisti ce şi tehnice






Istoria recentă

Crearea de spaţii de agrement şi petrecere a

timpului liber

Preocuparea pentru petrecerea timpului liber şi

sănătatea comunităţii locale s-a materializat în

următoarea suită de proiecte finalizate:

• Modernizarea Bazinului de Înot, la nivelde criterii FRN şi FIN;

• Amenajarea “Parcului Catedralei”, B-dulUnirii nr. 3;

• Proiectul de amenajare peisagistică şizonă de agrement a Complexului“Olimpic” Bacău;

• Amenajarea a 22 de locuri de joacă în

incinta a 15 grădiniţe şi în 7 spaţiipublice;

• Construirea a 32 terenuri de sport în Grupuri şcolare, Colegii Naţionale, Licee,Şcoli.

Tot în cadrul programului se înscriu:

• Reabilitarea şi modernizarea „Insulei deAgrement”, cu finanţare din POR, Axa 5;

• Construirea Centrului de Agrement şiTurism în Pădurea Tamaş, cu finanţaredin POR, Axa 5.

Implicarea ONG-urilor locale în proiectele de

sport

În perioada 2006-2010 au fost finanţate în baza

legii 350/2005 privind regimul finanţărilor

nerambursabile, 67 de proiecte în domeniulsportului, proiecte implementate de către ONG-

urile locale.

Sursa: Primăria Municipiului Bacău






Concluzii• Municipiul Bacău deţine calităţi şi un

considerabil potenţial turistic; • În perioada 2003 –2007 infrastructura

hotelieră din Municipiul Bacău a rămasneschimbată, în prezent structura turisticăprivată s-a diversif icat;

• În prezent infrastructura de cazare este relativredusă şi oferta necesită diversificare;

• Numărul total de înnoptări a înregistrat oscădere mult mai accentuată decât cel alsosirilor, acest lucru se datorează intensif icăriiturismului de business care se caracterizează

prin sejururi dese şi de scurtă durată; • Ca urmare a unei promovări şi dezvoltări a

informaţiilor cu privire la domenii de atracţiedin municipiu, localitatea ar putea beneficiaun număr mai mare de turişti români şistrăini;

• Creşterea numărului de turişti în MunicipiulBacău corespunde cu lunile foarte active dinpunct de vedere al organizării de târguri,expoziţii şi alte evenimente de business;

• În perioada 2008-2009 s-a înregistrat o

scădere importantă a numărului de turişti. • Absenţa unui organism instituţional

specializat sau a unei cooperări binestructurate între actorii locali relevanţi pentruturism, cu responsabilităţi de promovare aturismului local şi cu rol integrator: cultură,ştiinţă, sport, culte etc;

• Slaba promovare a potenţialului turistic alMunicipiului Bacău şi al Zonei MetropolitaneBacău, accesul dificil la informaţie și laprodusul turistic;

• Municipiul Bacău beneficiază de oinfrastructură de agrement care necesitămodernizare şi diversificare;

• În domeniul sportiv Municipiul Bacău esterecunoscut la nivel naţional.

1.14_Turism, recreere, sport.pdf

Documents

Transcript of 1.14_Turism, recreere, sport.pdf