3

Universitatea tehnică de construcţii Bucureşti

Facultatea de instalaţii

Inspecţia instalaţiilor de încălzire şi a celor de

climatizare

-temă-

Studenti: Toderaşc Mihai Constantin

Giurgiuman Cristian

Anul II, EEIC 2, 2012

4

Memoriu justificativ

Obiectul lucrării

Scopul lucrării este proiectarea instalaţiilor de încălzire, ventilare si climatizare

pentru o clădire aflata în stadiul de proiect, ce urmează a fi construita în municipiul

Bucureşti. Clădirea serveşte drept spaţiu de producţie pentru produse de cofetărie,

având însa si încăperi cu alte destinaţii (birouri, depozite etc)

Construcţia reprezintă o extindere a unei fabrici de prăjituri deja existente.

Instalaţia climatizare

În vederea proiectării instalaţiei de climatizare s-au stabilit condiţiile de calcul

pentru perioada de vara, în luna iulie, cea mai calda luna a anului pe teritoriul tarii

noastre, rezultând:

*parametrii exteriori:

temperatura de calcul

conţinutul de umiditate a aerului

entalpia aerului

umiditatea relativa a aerului

*parametrii interiori:

temperatura de calcul

conţinutul de umiditate a aerului

entalpia aerului

umiditatea relativa a aerului

Pentru determinarea sarcinii termice de vara s-au luat în considerare aportul de

căldura exterior (prin elemente inerţiale si prin elemente vitrate) datorat radiaţiei

solare directe cât si diferenţei de temperatura dintre aerul exterior si cel interior,

aportul de căldura de la încăperile vecine neclimatizate si Degajarile de căldura de la

sursele interioare. A rezultat astfel, pentru încăperile climatizate, o sarcină termică de

vara egala cu .

5

Pentru preluarea degajărilor de căldura si umiditate de la sursele cu degajări

mari am hotărât ventilarea locala, cu hote amplasate în spatiile de producţie de la

parter, etajul 1 si etajul 2.

Debitul total de aer necesar preluării căldurii si umidităţii în exces este

.

Instalaţia de climatizare necesita importante cantitatea de energie termică sau

frigorifica pentru tratarea aerului. O parte din aceasta energie este eliminata odată cu

aerul evacuat. Pentru recuperarea unei parţi din energia consumata cu tratarea aerului

vom recircula o parte din debitul total necesar preluării surplusului de căldura si

umiditate din încăperi.

Debitul de aer proaspăt s-a calculat în conformitate cu „Normativul pentru

proiectarea, executarea si exploatarea instalaţiilor de ventilare si climatizare” (I5),

luând în considerare si aerul proaspăt necesar funcţionarii hotelor. Am stabilit astfel

debitul total de aer proaspăt necesar: . Pentru racirea acestui

debit de aer proaspat este necesar un flux de căldura egal cu ,

iar pentru incalzire .

Aerul proaspăt este transportat prin canale din tabla cu secţiune rectangulare si

refulat în încăpere prin grile de introducere.

6

Debitul de aer proaspăt

Debitul de aer proaspăt din condiţii de igiena

În încăperile cu persoane, debitul de aer pentru ventilare trebuie să asigure

calitatea aerului interior, pentru igiena, sănătatea şi confortul ocupanţilor. Debitul de

ventilare (aer proaspăt) se determină în funcţie de categoria de ambianţă, de numărul

şi activitatea ocupanţilor, precum şi de emisiile poluante ale clădirii şi sistemelor.

Exemplu de calcul pentru încăperea P01

– numărul de persoane din încăpere;

– debitul de aer proaspăt pentru o persoană;

(conform I5, tab 5.4.1), pentru categoria a II-a de ambianţă.

– aria suprafeţei pardoselii;

– debitul de aer proaspăt pentru un metru pătrat de suprafaţă

(conform I5, tab 5.4.2),

Debitul de aer proaspăt necesar funcţionării hotelor

Se vor utiliza hote cu inducţie. Caracteristic acestor hote este faptul că sunt de

tipul dublu flux ( introducere şi evacuare aer). Compensarea aerului se face astfel:

25% din aerul aspirat de hotă e compensat prin aerul din încăpere adus de sistemul de

ventilare şi 75% este introdus la nivelul hotei.

Debitul de aer proaspăt utilizat în calcul va fi valoarea maximă dintre debitul de aer

proaspăt necesar din condiţii de igienă şi debitul de aer proaspăt necesar hotelor.

}

7

Dimensionarea canalelor pentru aer proaspăt

Introducerea aerului proaspăt în încăperi se va face prin difuzoare de tubulatura,

aerul introdus având temperatura aerului din încăpere. Aerul este transportat prin

canale rectangulare.

Exemplu de calcul pentru încăperea P01.

Debitul de aer proaspăt introdus este:

vom utiliza patru difuzoare montate direct pe conducta, rezultând un debit de aer

pentru fiecare difuzor egal cu

Pentru acest debit găsim corespunzător unui nivel sonor mediu (30 dB) difuzorul

KDYa 4-18 cu următoarele caracteristici:

,

,

- înălţimea minima a canalului astfel încât sa se poată realiza montarea

difuzorului .

Viteza maxima pe canal înainte de primul difuzor alimentat pe tronson poate fi

de 5 [m/s]

Pentru modelul HDYa 4-12 se pot monta 4 difuzoare identice pe un tronson daca

diametrul canalului circular este D=400 [mm], rezultând o secţiune necesara:

Se vor utiliza canale rectangulare 400x350 [mm] (bxh)

8

Pentru celelalte încăperi, dimensionarea canalelor de aer se găseşte sub forma de

tabel in anexa 9.

Calculul pierderilor de sarcină

∑

- diametrul echivalent pentru canale rectangulare

R - pierderea de sarcină liniară unitară pe tronson (pag286 MÎV)

l - lungimea tronsonului

∑

- coeficient de pierdere locală de sarcină

Hote

Hotele sunt dispozitive de ventilare locala utilizate pentru captarea degajărilor

din imediata apropiere a locului în care acestea se produc.

În acest caz am prevăzut hote în următoarele situaţii:

încăperea P04, o hota multicompartimentată (3 compartimente) deasupra

dospitorului, cuptorului cu gaz şi cuptorului electric;

încăperea E1.04, cate o hota clasica având secţiunea de aspiraţie

dreptunghiulara, deasupra plitei electrice şi cuptorului electric;

încăperea E2.04, deasupra oalei de fiert creme;

Dimensionarea hotelor şi determinarea debitului aspirat

Exemplu de calcul pentru încăperea P04

a, b – laturile hotei, conform figurii;

– laturile sursei (a echipamentului) pentru care se montează hota

y – distanta dintre echipament şi sursa;

9

– diametrul echivalent

H – înălţimea hotei, conform figurii; H=0.7 [m]

– mărimi adimensionale

(conform MIV, fig. 9.7.2)

√

√

– viteza în centrul hotei

– se adopta în intervalul 0.15…0.35 [m/s] în funcţie de gradul de toxicitate al

degajărilor; admitem

Respectând unghiul de vârf al hotei de , rezulta:

– viteza medie în secţiunea de aspiraţie a hotei (conform MIV, fig. 9.7.1)

A – secţiunea de aspiraţie a hotei [ ]

Pe baza datelor impuse (H=0.7 [m], α= ) şi a celor stabilite pentru planul de

aspiraţie al hotei (axb=1.12x4.12) rezulta celelalte dimensiuni constructive

(prezentate în figura):

10

(√

)

(√

)