Serviciul de asistenţă telefonică gratuită pentru copii 116 111

Raport anual de activitate

Ianuarie - Decembrie 2016

SUMARUL RAPORTULUI:

I. Profilul apelurilor recepționate, consiliate şi referite pentru asistenţă instituţiilor cu

competenţe în domeniul protecţiei drepturilor copilului

II. Profilul apelanţilor în funcţie de vârstă, gen, mediul de habitat. Sursa cunoaşterii

despre TC

III. Concluzii şi recomandări

I. Profilul apelurilor recepționate, consiliate şi referite pentru asistenţă instituţiilor cu

competenţe în domeniul protecţiei drepturilor copilului

Pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate 9 495 de apeluri. În fiecare trimestru al anului 2016

numărul apelurilor a fost în creștere în medie cu 100 de apeluri. Din numărul total de apeluri, unice

au fost înregistrate 8 031 şi apeluri repetate -- 1 464.

Diagrama 1. Raportul apelurilor recepţionate la TC în perioada ianuarie - decembrie

2016 (adulţi/copii)

Pe parcursul întregului an 2016, copiii sunt apelanţii fideli ai serviciului în număr de 6 590 de

adresări. Numărul apelurilor din partea adulților continua să scadă dat fiind faptul că serviciul

a fost mai des promovat în şcoli în rândul copiilor şi numărul de telefon 116 111 apare cu o

frecvenţa mai mare la postul TV Cartoon Network, prin intermediul căruia este difuzată una

1441

6590

Adulţi Copii

din campaniile de promovare a Telefonului Copilului din România, „Nu fi răutăcios, fii

prietenos!”.

Odată cu lansarea campaniei de informare „Spune Nu violenței în familie” susţinută de

Fundaţia Edelweiss, discuțiile cu copiii denotă asocierea acestora cu băiatul din spot, drept

rezultat copiii apelează la numărul 116 111. Adulţii sunt cei care au apelat în 1441 de sunete

(a se vedea Diagrama 1. Raportul apelurilor recepționate la TC, ianuarie - decembrie 2016

(adulţi/copii)).

Descrierea apelurilor recepţionate de la adulţi

470 de apeluri se includ în rubrica „Apeluri de informare”. Aceste apeluri includ solicitări de

informații referitor la tipul asistenței oferite de serviciul Telefonul Copilului (TC), ajutorul

financiar de care pot beneficia persoanele care au în grijă mai mulţi copii sau care au în grijă

copii cu necesităţi speciale, informaţii referitor la încălcarea drepturilor copiilor, precum şi

întrebări ce vizează aspecte de colaborare dintre specialiştii din teritoriu şi serviciul TC. În 31

apeluri, adulții s-au interesat despre stabilirea, respectarea sau modificarea graficului de

întrevedere cu copiii în situaţia în care părinții sunt în divorț. În 11 apeluri, adulților li s-a

comunicat despre serviciile alternative de protecție a copilului. În câteva apeluri părinţii au

întrebat unde, la ce instituţie, își pot lăsa copiii în cazul în care pleacă în străinătate. (a se

vedea Diagrama 2. Tipuri de informații solicitate de către apelanții adulți ).

Diagrama 2. Tipuri de informații solicitate de către apelanții adulți

În categoria apelurilor „ Altele” au fost înregistrate 257 de sunete.

Pe parcursul anului 2016, s-au înregistrat 589 apeluri în care apelanţii adulţi vorbesc despre

suspecte cazuri de risc în care se găsesc copiii (a se vedea Diagrama 3. Subiecte abordate de

către apelanţii adulţi). Continuă să prevaleze cazurile suspecte de violenţă cu 415 apeluri.

Pe parcursul anului a crescut şi numărul apelurilor în care se menţionează despre neglijarea

copiilor, au fost înregistrate 120 de cazuri suspecte de neglijare a copilului.

0 20 40 60 80 100 120 140

Încadrarea în instituții preșcolare

Scoaterea copilului din ţară

Asistenţă parental profesionistă

Copii cu nevoi speciale

Servicii tutelă-curatelă

Colaborarea cu grupuri profesionale

Regim de intrevedere

Informaţii despre drepturile copiilor

Solicitare de ajutor material

Informații oferite despre specificul TC

1

2

2

4

11

29

31

121

131

138

Pe parcursul anului au fost înregistrate 33 de apeluri care vizează copii implicaţi în cerşit.

Au fost recepţionate şi consiliate 8 apeluri care denotă comportament deviant al copilului.

În 5 apeluri am fost informaţi despre 5 copii care practică vagabondajul. În 3 cazuri despre

situaţii suspecte de trafic de copii (fete de 14-15 ani din familii social vulnerabile, unde

părinţii consumă alcool au plecat/ fugit de acasă în compania unor bărbaţi adulţi care le-ar

impune să presteze servicii sexuale). În 2 apeluri am fost sesizaţi despre exploatarea prin

muncă a copilului şi, la fel, în 2 cazuri ni s-a solicitat intervenţia în situaţii de hărţuire

online a minorilor.

Un singur caz a fost categorizat ca suspect caz de dispariţie a copilului. Fata în vârstă de 14

ani provine dintr-o familie social vulnerabilă a fugit de acasă cu o prietenă de aceeaşi

vârstă, rudele au depus cerere de căutare la poliţie (a se vedea Diagrama 3. Subiecte

abordate de către apelanții adulți).

Diagrama 3. Subiecte abordate de către apelanții adulți

Analiza multiplelor apeluri de violență fizică și psihologică asupra copilului denotă că cel

mai des părinţi şi îngrijitori sunt cei care aplică violenţa. (a se vedea Diagrama 4 Relaţia

abuzator - copil în cazurile de violenţă ).Violenţa cel mai des se produce în familie. Mediul

în care la prima vedere copilul ar trebui sa fie protejat. În 415 apeluri persoanele apelante

ne-au raportat evenimente și comportamente crude faţă de copii. Violenţa fizică şi

psihologică este aplicată de către părinţi/îngrijitori în familie, de către cadrele didactice în

instituţii. Cuvintele umilitoarea sunt folosite pentru a evidenţia relaţia de putere.

0 100 200 300 400 500

Copil dispărut

Exploatare prin muncă

Hărțuire în mediu on line

Potențial trafic de copii

Vagabondaj

Comportament deviant

Copii implicați în cerșit

Neglijare

Violență

1

2

2

3

5

8

33

120

415

Diagrama 4. Relaţia abuzator - copil în presupuse cazuri de violenţă sesizate la telefonul

Copilului

Adulţii care telefonează şi menţionează despre incidentele de violenţă din partea cadrelor

didactice asupra copiilor, ezită să meargă la medicul legist pentru constatarea faptului de

violenţă asupra copilului în aşa situaţii cazurile rămân nesoluţionate. Prin urmare există riscul

că situaţia de violenţă se va repeta.

Părinte/

îngrijitor 205Adult-adult, 38

Cadru

didactic, 32

Primar, 1

Ofiţer de

poliţie , 1

Rude,

20

Vecin, 1

Cunoştinţe

(amic); 13

Între semeni,

10

Diagrama 4.1 Relaţia abuzator - copil în cazurile de violenţă fizică şi psihologică

9 din 23 cazuri de violenţă sexuală s-au produs în familie. Părinţii, îngrijitorii sau rudele

apropiate sunt abuzatori. Din 23 de cazuri, 3 s-au produs în instituţie (2 cazuri suspecte de

violenţă sexuală în şcoală şi alt caz suspect de violenţă sexuală s-a produs într-un internat

pentru persoane adulte cu dezabilități mintale). În ultimul caz persoana adultă a fost

încurajată să sesizeze cazul la poliţie şi la MMPSF, dat fiind faptul că internatul se află în

subordonarea Ministerului.

7 cazuri de violenţă sexuală s-au produs în afara familiei, abuzatorii sunt persoane cunoscute

copilului. În 2 din 23 cazuri este vorba de violenţă sexuală între semeni.

Părinte/

îngrijitor 58

Adult-adult, 3

Cadru didactic,

1 Rude, 8

Vecin, 1

Diagrama 4.2 Relaţia abuzator - copil în cazurile de violenţă

psihologică

Descrierea apelurilor recepţionate de la copii

Numărul apelurilor de verificare din partea copiilor se află în descreştere de la 3882 în anul

2015 la 3623 în 2016.

În Diagrama 5. Probleme abordate de către apelanţii copii în care s-a oferit consiliere

psihologică, sunt prezentate apelurile în care copiilor li s-a oferit suport psihologic, în număr

de 1999 apeluri.

Aceste apeluri reflectă discuţiile cu copiii privind diferite probleme şi situaţii dificile prin

care trec, având nevoie de susţinere şi suport emoţional.

În număr de 1227 apeluri, copiii au cerut ajutor cu un sfat, având conflicte cu semenii sau

adulţii din jurul lor. În cadrul acestor discuţii copiii sunt încurajaţi, sprijiniţi să discute despre

faptul că supărările, certurile sunt şi ele normale pentru orice relaţie, inclusiv şi de prietenie,

iar un dialog în care interlocutorii se ascultă pe rând, nu se întrerup, exprimându-şi trăirile,

este un exerciţiu deloc uşor. Copiii manifestă lipsă de comunicare cu părinţii, rudele,

îngrijitorii sau prietenii, 722 apeluri.

În 29 din 1999 de apeluri, copiii se plâng pe comportamentul semenilor săi, invocând

diferite motive ce servesc drept temei pentru hărţuire - numele copilului, starea financiară,

notele, etc. (a se vedea Diagrama 5. Problemele abordate de către apelanții copii în care s-a

oferit consiliere psihologică )

Părinte/

îngrijitor ; 9

Adult-adult, 1

Cadru didactic,

2

Rude, 2

Cunoştinţe(ami

c), 7

Între

semen

i, 2

Diagrama 4.3 Relaţia abuzator - copil în cazurile de violenţă

sexuală

Diagrama 5. Problemele abordate de către apelanții copii în care s-a oferit consiliere

psihologică

Categoria „Apeluri de informare” include apelurile unde copiii se informează despre

specificul Telefonului Copilului, adresează întrebări referitor la drepturile copiilor, cum

aceste drepturi pot fi apărate şi care sunt responsabilităţile cele mai importante, la fel, cum

trebuie să-i fie asigurate fiecărui copil aceste drepturi. Copiii se mai interesează şi referitor la

posibilitatea de a li se oferi ajutor umanitar pentru sărbătorile de iarnă. (a se vedea Diagrama

6 Tipuri de informaţii solicitate de către apelanţii copii).

Diagrama 6. Tipuri de informații solicitate de către apelanții copii

Apelurile copiilor cu privire la situaţiile grave de încălcare a drepturilor lor sunt 71 la număr.

( a se vedea Diagrama 7. Subiecte abordate de către apelanții copii)

0 500 1000 1500

Probleme de relaţionare

Sexualitate

Comunicare defectuoasa cu parintii

Probleme sentimentale

Mulţumiri

Bullying

Lipsă de comunicare

Cere un sfat/ajutor

2

2

4

6

7

29

722

1227

843

4311

Informații oferite despre specificul TC

Informații despre drepturile copilului

Solicitare de ajutor material

Diagrama 7. Subiecte abordate de către apelanții copii

Vârsta copiilor care au sesizat cazuri de violenţă, neglijare la 116 111 variază de la 9 la 17

ani. Copiii obişnuiesc să abordeze în apelurile lor, situaţii de violenţă fizică şi psihologică

din partea părinţilor sau îngrijitorilor. Despre situaţia de violenţă copiii ne-au vorbit în 65

apeluri. Violenţă faţă de copii este percepută de către ei ca un act umilitor. Din cele

menţionate de către copii părinţii şi îngrijitorii sunt cei care îi educă aplicând forţa fizică.

Relaţia persoanei care aplica violenţa cel mai des este una apropiată, de încredere.

Diagrama 8. Relaţia abuzator – copil în cazurile de violenţă asupra copilului.

Situaţiile de violenţă din partea persoanelor cunoscute, indică conflictele copiilor cu

persoane din comunitate, vecini, cunoscuţi. Persoane din comunitate, neavând niciun drept

65

1

4

1

Violența

Copii implicați în cerșit

Neglijare

Hărțuire în mediu on line

Părinte/îngriji

tor , 34

Cadru

didactic, 6

Rude, 7

Cunoştinţe

(amic), 3

Între semeni,

3

Diagrama 8.1. Relaţia abuzator-copil în cazurile de

violenţă fizică şi psihologică

asupra copilului, aplică violenţă asupra acestora în semn de răzbunare sau ca metodă de

educare.

Dacă ne referim la instituțiile de învăţământ, atunci copiii au menţionat despre profesorii care

manifestă violenţă fizică, psihologică, chiar şi sexuală. La fel, au menţionat şi dificultatea

abordării subiectului dat în şcoală. De multe ori, atunci când destăinuiesc situaţii mai delicate

adulţii sau îi ignoră, sau îi învinovățesc că mint.( a se vedea Diagrama 8 Relaţia abuzator –

copil în cazurile de violenţă asupra copilului

Părinte/îngrijito

r , 6

Cadru didactic,

2

Rude, 1

Diagrama 8.2. Relaţia abuzator - copil în cazurile de violenţă

psihologică

Analizând în contunuare cazurile de încălcare gravă a drepturilor copilului. Într-un singur

apel, copilul ne-a vorbit despre un alt copil care cerşeşte în stradă, în 4 apeluri copiii au

raportat situaţii în care semenii lor sunt neglijaţi de către părinţi sau îngrijitorii săi. Problema

hărţuirii în mediul on line a fost abordată într-un singur apel.( a se vedea Diagrama 7.

Subiecte abordate de către apelanții copii)

Părinte-

îngrijitor , 1

Cadru didactic,

1

Cunoştinţe

(amic), 1

Diagrama 8.3. Relaţia abuzator - copil în cazurile de

violenţă sexuală

Apelurile din teritoriu continuă să fie în creştere, însă nu depăşesc apelurile recepţionate din Municipiul Chișinău. Situaţia este caracteristică atât

pentru apelanţii adulţi, cât şi pentru copii (a se vedea Diagrama 9 Geografia apelurilor la Telefonul Copilului ).

Diagrama 9. Geografia apelurilor la TC

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

An

enii

No

i

Bălț

i

Ba

sarab

easc

a

Bri

cen

i

Ca

hu

l

Călă

rași

Ca

nte

mir

Cău

șen

i

Cea

dâr-

Lu

nga

Ch

ișin

ău

Cim

ișli

a

Co

mra

t

Cri

ule

ni

Don

du

șen

i

Dro

chia

Du

băsa

ri

Ed

ineț

Făle

ști

Flo

reșt

i

Glo

den

i

Hîn

ceșt

i

Ialo

ven

i

Leo

va

Nis

poren

i

Ocn

ița

Orh

ei

Rez

ina

Rîș

can

i

Sîn

ger

ei

Șold

ăn

ești

Soroca

Ște

fan

Vod

ă

Str

ășe

ni

Ta

racli

a

Tel

eneș

ti

Tir

asp

ol

Un

gh

eni

Vu

lcăn

ești

Nu

/ș

30

30

2

13

32

25

1325

2

406

20

3

45

16 1716

40 24

27

22

29

27

18

34

17

49

23 1428

18

39 27

381

17

332

219

107

42

123

40

32

182

723

1

876

19

6

34

21 2734

27 18

86

9

105

44

12

150

5

85

18 1029

88

53 33

992

21

9225

33885

Copii

Adulţi

II. Profilul apelanţilor în funcţie de vârstă, gen, limba vorbită mediul de habitat.

Sursa cunoaşterii despre TC

Analizând profilul apelanţilor (a se vedea Diagrama 10. Profilul apelanţilor la Telefonul

Copilului), menţionăm că, pe locul doi, după copii (6 590 apeluri), sunt apelurile din

partea adulţilor, în persoana membrilor comunităţii – 705 de apeluri. De cele mai multe

ori, membrii comunităţii descriu situaţii de risc în care sunt implicaţi copii. Părinţii şi

îngrijitorii au sunat în număr de 448. Rudele şi grupurile profesionale au apelat de 213 ori

şi, respectiv 74 apeluri sunt înregistrate din partea specialiştilor. Specialiştii din categoria

grupurilor profesionale apelează în vederea conlucrării pe cazuri.

Diagrama 10. Profilul apelanţilor la TC

Paradigma apelurilor după vârsta copiilor vizați în apel

Pe parcursul întregului an de activitate, paradigma apelurilor după vârsta copiilor vizați în

apelurile recepţionate de la adulţi şi copiii rămâne relativ aceeaşi. Cei mai mulți apelanţi

adulţi vorbesc despre situația copiilor cu vârsta până la 6 ani, 579 apeluri, în doar 94 apeluri

sunt vizaţi copiii din categoria 16-18 ani. Adulţii manifesta sensibilitate la copiii de vârsta

mai mică. Cei de 16-18 ani în viziunea lor sunt deja maturi.

În 3 151 apeluri, telefonează copiii cu vârsta cuprinsă între 10 – 12 ani. Considerăm că acest

fapt se datorează specificului de vârstă al copiilor, ei fiind mai deschişi să vorbească despre

lucrurile care li se întâmplă și să adreseze întrebări la teme care îi preocupă la această vârstă.

Frecvent, copiii de vârsta 10-12 ani telefonează şi solicită să discute cu băiatul din spotul

video al campaniei de informare „Spune NU violenţei”, menţionând că vor sa se

împrietenească cu el. Un număr mai mic de apeluri se observă din partea adolescenților cu

vârsta cuprinsă între 16 – 18 ani, 186 apeluri. (a se vedea Diagrama 11. Profilul apelanților

conform vârstei). Copiii de vârsta 16-18 ani telefonează de cele mai multe ori în situaţia în

care ei nu mai suporta tensiunilor din familie sau în cazul în care au început să trăiască

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000

Mass-media

Grupuri profesionale

Rude

Părinți/îngrijitori

Membrii comunității

Copii

1

74

213

448

705

6590

separat de familie însa greutăţile cotidiene s-au dovedit a fi mult mai grele decât le-au

apreciat la prima vedere.

Diagrama 11. Profilul apelanţilor conform vârstei

Paradigma apelurilor conform genului apelanţilor

Apelanţii adulţi sunt cei mai mulți de genul feminin, 984 apeluri, dintre copii cei mai mulți

apelanți sunt de genul masculin 3 748 (a se vedea Diagrama 11. Profilul apelanților conform

categoriei de gen).

0

100

200

300

400

500

600

până la

6 ani

7-9 ani 10-12

ani

13-15

ani

16-18

ani

Nu se

ştie

579

265 279 246

94

35

Vârsta copiilor vizaţi în apelurile recepţionate de la

adulţi

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

până la 6

ani

7-9 ani 10-12 ani 13-15 ani 16-18 ani

427

1614

3151

1212

186

Vârsta copiilor vizaţi în apelurile recepţionate de la

copii

Diagrama 12. Profilul apelanților conform categoriei de gen

După cum s-a mai menţionat, în totalul apelurilor la TC, atât de la copii, cât şi de la adulţi,

prevalează cele din mediul urban (a se vedea Diagrama 13. Profilul apelanţilor în funcţie de

mediul de provenienţă).

Diagrama 13. Profilul apelanţilor în funcţie de mediul de provenienţă

TV este sursa numărul 1 a cunoașterii despre existența și funcționarea serviciului Telefonul

Copilului. Adulții, sună ca rezultat a spoturilor sociale difuzate la TV. În cazul copiilor, aflăm

că cea mai mare parte din ei continuă să se informeze de la semeni. Copiii cu ușurință se

informează reciproc privind posibilitatea de a suna la un serviciu destinat în special lor (a se

vedea Diagrama 14. Sursa cunoașterii despre Telefonul Copilului 116 111).

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Adulţi Copii

457 3748

9842842

Feminin

Masculin

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Urban Rural Nu se ştie

644577

220

1978729

3883Copii

Adulţi

Diagrama 14. Sursa cunoaşterii serviciului telefonic 116 111

Structurile către care au fost referite cazurile identificate la Telefonul Copilului

În perioadă raportată au fost întocmite și expediate către autorități și instituțiile abilitate în

protecția drepturilor copilului 769 fișe de sesizare a cazurilor suspecte de violență, neglijare,

exploatare și trafic de copii, care implică 2, 3 şi mai mulţi copii pe un singur caz (a se vedea

Diagrama 15. Geografia fișelor de sesizare expediate în teritoriu).

Diagrama 15 .Geografia fișelor de sesizare expediate în teritoriu

0 200 400 600 800 1000 1200

Ziare

Seminare informative

Biroul de informare ( 1189)

Material promoţional

Radio

Nu se ştie

OG

ONG

Prieteni/cunoscuți

Internet

TV

2

2

9

12

15

32

39

49

84

139

1058

0

50

100

150

200

An

enii

Noi

Bălț

i

Basa

rab

easc

a

Bri

cen

i

Cah

ul

Călă

rași

Ca

nte

mir

Cău

șen

i

Ch

ișin

ău

Cim

ișli

a

Cri

ule

ni

Don

du

șen

i

Dro

chia

Du

băsa

ri

Ed

ineț

Făle

ști

Flo

reșt

i

Glo

den

i

Hîn

ceșt

i

Ialo

ven

i

Leo

va

Nis

pore

ni

Ocn

ița

Orh

ei

Rez

ina

Rîș

can

i

Sîn

ger

ei

Șold

ăn

ești

Soro

ca

Ște

fan

Vod

ă28

13 5 718 26

221

165

729

18 17 20 2313 15 17

29 2916

265

3522

621

1029

9

III. Concluzii şi recomandări

În 2016 se înregistrează a uşoară creştere a numărului de raportări din partea

membrilor comunităţii fapt ce denotă că oamenilor le pasă şi iau atitudine faţă de

problemele copiilor.

Cazurile de cerșit continuă să rămână nesoluţionate din cauza lipsei unui mecanism

eficient de intervenție şi nu în ultimul rând din cauza lipsei unei abordări complexe a

problemei. Intervenţiile în astfel de cazuri, sunt încă unilaterale, segmentare şi pe

termen scurt. În asemenea cazuri este necesară o abordare complexă, prin care

specialiştii să lucreze nu doar cu copiii care cerşesc dar şi cu întreaga familie din care

provin.

Grupurile profesionale continuă să solicite suport în asistenţa copiilor ce dau dovadă

de comportament deviant.

Apelurile repetate pe cazurile de încălcare gravă a drepturilor copilului, cum ar fi:

violenţa fizică, psihologică şi sexuală ne vorbesc despre lipsa serviciilor în teritoriu,

dar şi lipsa abordării complexe a cazurilor.

Violenţa sexuală asupra minorelor în vârsta de 12-14 ani este abordată prin prisma

stereotipului „fata a dat de băieţi ” ceia ce este absolut inadmisibil în cazul

specialiştilor care sunt obligaţi conform legii să intervină în asemenea cazuri.

Violenţa fizică şi psihologică aplicată copiilor în instituţii preşcolare şi şcolare

evidenţiază deficienţa cadrelor didactice în ceea ce priveşte aplicarea metodelor

educative constructive pozitive şi prietenoase copiilor.

Recomandări

Crearea de programe de lungă durată pentru copiii implicaţi în cerşit şi a copiilor cu

un comportament deviant. Lucrul cu familia şi creare unor competenţe specifice

specialiştilor necesare în lucru cu aceşti copii şi cu familiile lor.

Crearea programelor de detoxifiere de terapie de lungă durată pentru părinții

consumatori de alcool şi care îşi abuzează sau neglijează copiii pe fon de consum de

substanțe.

Organizarea unor ședințe de lucru sau a unor sesiuni de instruire în care specialiştii

sunt ghidaţi cum sa abordeze copiii abuzaţi sexual.

Elaborarea şi promovarea unor programe ce au la baza metode pozitive de educare a

copiilor atât în şcoala cât şi în grădinițe. Nu în ultimul rând elaborarea şi promovarea

la nivel de ţara a programelor de pozitive parenting şi educare pozitivă a copilului în

vederea asigurării interesului superior al copilului.