1012

A părăsit PSD.

Cristina Baleia şi-adat demisia din toatefuncţiile deţinute în PSDFostul manager al Spitalului MunicipalVulcan, Cristina Baleia, a demisionat,vineri, din toate funcţiile deţinute în PSD,dar şi din partidul condus de Liviu Drag-nea. Fosta preşedintă a femeilor social-democrate din Vulcan spune cărepetatele abuzuri pe plan politic, dar şipe plan profesional, exercitate asupra eiau determinat-o să ia această decizie.

>>> pag. 5Amendă record pentruClubul Keops pentrugrave nereguliClubul Keops din Petroşani este record-man, până acum, la sancţiunile aplicatede reprezentanţii Inspectoratului pentruSituaţii de Urgenţă Huendoara (ISU).Pentru gravele nereguli, ISU i-a amendatpe reprezentanţii locaţiei cu 50.000 delei!

>>> pag. 7Iniţiativa România.

Patru politicienihunedoreni pe listaneagră a celor cuprobleme în justiţieIniţiativa România, organizaţie înfiinţatăîn urma protestelor de stradă, cere lider-ilor PSD, PNL, UDMR, UNPR, ALDE şiMP excluderea din partid a 128 de politi-cieni cu dosare penale sau condamnări,în special pentru fapte de corupţie. Pelista neagră se află şi patru politicienihunedoreni cercetaţi sau deja con-damnaţi.

>>> pag. 9Ministrul propus la Energie:

”Să nu ne mai jucămde-a ordonanţacorporatistă”Victor Grigorescu, ministrul propus deDacian Cioloş la Energie, este cel care laînceputul acestui an spunea că structuraenergetică hunedoreană nu poate existadecât dacă va fi aşezată pe o piaţă real-istă, gândită pe termen mediu şi lung,piaţă abordată corect din punct devedere profesional şi instituţional.

>>> pag. 11Şapte ani de la exploziilede la mina Petrila.

Minerii morţi în 2008,comemoraţi de o mânăde oameni

>>> pag. 13

A n u l V , n r . 1 0 1 2 ,A n u l V , n r . 1 0 1 2 , 16 p a g i n i , L u n i 1 6 n o i emb r i e16 p a g i n i , L u n i 1 6 n o i emb r i e 2 0 1 5 , P r e ţ 12 0 1 5 , P r e ţ 1 l e ul e u

15 noiembrie 2015, ora9 dimineaţa. Am pusmâna pe telefon şi amcăutat în agendă. Roşu.Aşa este salvat înaparatul meu telefonicfostul inginer şef de lamina Petrila, GheorgheRoşu, inginerul care înurmă cu fix şapte ani asimţit pe propria pielecum acele de la ceasor-nic pot fi dirijate şi însens invers.Iar timpul lui începând din acelmoment, momentul explozieidin subteranul minei Petrila, s-a scurs într-o altă sferă a exis-

tenţei şi a luptei continue cuviaţa.După câteva cuvinte am stabilitsă ne întâlnim. Deşi am vorbitde câteva ori la telefon după ces-a întors din cazarma Peniten-ciarului Bârcea era prima datăcând aveam o discuţie faţă înfaţă. Şi una deloc întâmplă-toare, una în care se împlineauexact 7 ani de la tragedia dinsubteranul Minei Petrila.

Fix acum 7 ani...... a început acel moment carei-a schimbat viaţa. Asta mi-aspus la un moment dat Gheo-rghe Roşu, privindu-şi ceasul.Ochii lui se luptau cu

secvenţele de atunci. Încet-încet am întrezărit "înămolirea"sufletului şi am simţit că amnevoie de aer. Am încercat sărespir fără să stric cursivitateaistorică. Am zărit două valenţeale morţii. Moartea fizică şi ceaemoţională. Amândouă şi-audat mâna atunci peste minaPetrila.Dincolo de cuvinte însă existăo zonă întunecată pe care nu olasă să fie citită de interlocutor.Nu m-am mişcat de pe scaunca să nu obturez raza de lu-mină pe care o doream aşezatăpe subteranul evenimentuluidin 2008.

Prin vizeta timpului, cu Gheorghe Roşu...

”M-am resemnat şi amcontinuat lupta cu mine"

>>> pag. 3

2222

Luni , 16 noiembrie 2015Luni , 16 noiembrie 2015Diverse

AnunţS.C. ZONA D S.R.L comercia lizeaza toate

tipurile de betoane si mixturi asfaltice la celemai avantajoase preturi. Pentru detalii si

comenzi, contactati-ne la telefon/fax0254/546080 sau email [email protected].

Luni , 16 noiembrie 2015Luni , 16 noiembrie 2015

08:00 Neata cu Răz-van şi Dani 10:55 Teleshopping 11:15 Mireasă pen-tru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasă pen-tru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observatorspecial 20:30 Şerifi deRomânia 23:30 Un showpăcătos 01:00 Şerifi deRomânia (R) 03:30 Observatorspecial (R) 04:00 Acces direct(R) 06:00 Observator

07:00 Ştirile Pro Tv 10:30 La Maruţă (R) 12:00 Vorbeştelumea 13:00 Ştirile Pro Tv 14:00 Vorbeştelumea 16:00 Lecţii de viaţă 17:00 Ştirile Pro Tv 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile Pro Tv 20:30 Masterchef 22:30 Las fierbinţi 23:30 Ştirile Pro Tv 00:00 Homeland:Reţeaua terorii 01:00 Jane şiMaura: Detectivi înBoston 02:00 Lecţii de viaţă(R) 03:00 Vorbeştelumea (R) 05:30 La Maruţă (R

07:00 Telejurnal matinal 08:00 Telejurnal matinal 09:00 Starea naţiei 10:00 Tot ce contează 11:00 Aventurile tânăruluiHercule 12:00 Teleshopping 12:30 Puterea binelui 13:00 Germana…la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:55 Vorbeşte corect! 17:00 Garantat 100% 18:00 Întrebări şi răspunderi 19:00 Emisiunea de luni 19:45 Vorbeşte corect! 19:55 Starea zilei 20:00 Telejurnal 21:00 Ediţie specială 21:55 Starea zilei 22:00 Starea naţiei 23:00 Nocturne 00:00 La taifas cu Europa 01:00 Emisiunea de luni 01:45 Expo Milano 02:00 Tot ce contează 02:50 Discover România 03:00 Telejurnal 03:50 Vorbeşte corect! 03:55 Întrebări şi răspunderi 04:45 Ediţie specială 05:34 Profesioniştii... cu Eu-genia Vodă 06:25 Teleshopping 06:55 Imnul României

07:15 Casa: construcţie şidesign (R) 08:20 Nimeni nu-i perfect (R) 09:00 Râzi şi câştigi (R) 09:30 Teleshopping 10:00 Mondenii (R) 11:00 Teleshopping 11:30 Constantin 60 (R) 12:30 Jurnalul STV Junior(R) 13:20 Teleshopping 13:50 Nimeni nu-i perfect 14:30 Teleshopping 15:00 Râzi şi câştigi (R) 15:30 Cireaşa de pe tort (R) 16:30 Focus 17:10 La TV (R) 18:00 Focus 19:30 Focus Magazin 20:15 Cronica cârcotaşilor(R) 21:00 Putere şi Glorie 22:00 Trăsniţi din NATO (R) 22:45 Focus din inimaRomâniei 23:15 Focus Magazin (R) 00:00 Secretele Labirintului(R) 01:00 Cronica cârcotaşilor(R) 02:00 Trăsniţi din NATO (R) 02:45 Nimeni nu-i perfect (R) 03:00 Cireaşa de pe tort (R) 03:45 Iubiri secrete 06:00 Focus (R) 06:45 Teleshopping

RRee ţţ ee tt ăă CCuu ll ii nn aa rr ăă

Crema f ina de lamaiecu zmeura

cu sediul în Hunedoara, Piaţa Iancu de Hunedoara nr.1, angajează:- SUDORI cu experienţă şi cunoştinţe desudare prin procedeul MIG-MAG.- LĂCĂTUŞI cu experienţă în lucrări deconfecţii metalice sau de întreţinere maşiniunelte.Asiguram cazare sau transport pentrunavetă.CV-urile se pot depune la sediul societăţiiRECOM SID SA in Hunedoara, prin fax la0254207022, sau prin e-mail: [email protected]. Informaţii supli-mentare se pot obţine la tel.0254207022.

S.C. RECOM SID S.A.

AnunţTraducător autorizat de Ministrul Justiţiei, cu oexperienţă de peste 7 ani in domeniul traducer-

ilor şi colaborare permanentă cu TribunalulHunedoara, efectuez traduceri pentru perechilede limbi Română – Engleză, Engleză – Română.Preţurile se negociază în functie de limbajul docu-

mentului şi termenul de predare. Contact: Monica-Magdalena Florescu

telefon: +0721172968 email: [email protected]

Mihaela MIHAI, Carmen COSMAN-PREDA,Amarildo SZEKELY, Sergiu BALABAN DUCKEditorialişti: Nicu TAŞCĂ, Ionuţ DRĂGOTESC

Lucian N. MURĂRESCU

Robert KACSO

Cotidian regional tipărit la Tipografia ProdCom Tg.Jiu

Ingrediente

Crema delamaie500 ml smantana

naturala pentrufrisca150 gr zahar75 ml suc de

lamaie (sucul de la 1lamaie mare)

Coulis dezmeura200 gr zmeura

(poate fi congelata)4 lingurite zahar

Preparare Se pune intr-o

craticioara sman-tana si zaharul. Seincalzeste pe focmic pana zaharul edizolvat complet. Seda focul putin maimare si se fierbe(compozitia sa bol-boroseasca usor petoata suprafata)

timp de 5 minute.Atentie, smantanacare fierbe da usorin foc, asa ca statilanga ea in acesttimp si dati foculmai mic daca vedetica se ridica foarterepede.Se ia craticioara

de pe foc.Se stoarce sucul

de lamaie si seadauga in sman-tana. Se amestecabine. Se lasa sa stea10 minute, sa se

racoreasca.Se imparte crema

in 4 pahare/cupetransparente. Sedau la frigider timpde 2-4 ore, panacrema e inchegatasi nu curge daca in-clinati paharul.Se pune zmeura la

fiert cu zaharul timpde 2 minute, doarpana zaharul ecomplet topit.Se mixeaza

zmeura in blenderpana devine piure si

apoi se trece printr-o sita fina. Se punesosul de zmeuraobtinut la frigider.La servire, se

toarna un strat sub-tire de zmeura pestecrema de vanilie. Seserveste cu tuiles (incare am inlocuitfulgii de migdale cucoaja rasa de la 1/2lamaie si i-am rulatca o tigareta lafinal), biscuiti spri-tati sau alti biscuitifini cumparati.

3333

Luni , 16 noiembrie 2015Luni , 16 noiembrie 2015Actualitate

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro ��

Prin vizeta timpului, cu Gheorghe Roşu...

”M-am resemnat şi am continuat lupta cu mine"Ştie în detaliu fiecaremoment. Fusese schimbulpatru în noaptea de 14 spre15 noiembrie şi plecaseacasă să se odihnească.Cred că a fost ultimul somnal liniştii dinaintea furtunii.Apoi a urmat acea luptă pecare a dus-o timp de 7 ani,în amfiteatrele vieţii. Aceaviaţă care aruncă în luptăoamenii pentu a-i căli, darnu de puţine ori uită să îi şirecupereze din focul experi-mental. Normele deSecuritate şi Sănătate înMuncă nu l-au salvat nici peGheorghe Roşu, chiar dacăel era şeful, inginerul şef peaceastă specializare în zonade risc profesional marcatpe harta mineritului în2008 la Mina Petrila.

"E greu să accepţi că celdin faţa ta are dreptatedacă nu ai curajul şibunăvoinţa de a facepaşi înspre adevăr.Vreau să aflu adevărulpentru că am nevoiede el ca să accept şi eucă sacrificiul meu şi alcolegilor mei nu esteunul în zadar. Nu, nuştiu care este adevăruladevărat chiar dacă oinstanţă de judecată arputea spune că a făcutdreptate. Singurullucru real, după acelmoment, este că noi 3(cei trei şefi de la MinaPetrila -n.r.) am fosttrimişi în puşcărie",spune Gheorghe Roşucu echilibrul emoţionalal omului care a rezistatsub presiunea stratuluide cărbune.

La insistenţa mea, inginerulşef explică acum - uitându-se prin vizeta timpului - cătehnic vorbind există doardouă explicaţii ale tragediei.Ori explozia a fost unaintempestivă, imprevizibilă,într-o zonă necontrolabilă,ori reprezentantul conduc-

erii minei Petrila aflat lalocul faptei (Iosif Brad -inginerul şef producţie careşi-a pierdut viaţa in primaexplozie -n.r.) nu a avutexperienţă suficientă şi nu aevaluat corect "înrăutăţireacondiţiilor" care i-a fostsemnalată de şeful echipeide salvatori, Marcel Alecsa. Trage aer în piept şi contin-uă.

"Credeţi cumva că Ioşca(Iosif Brad - n.r.) a fostkamikaze? Mai aveacâteva luni până lapensie. Nu cred că erasinucigaş", a continuatînainte de a trage aer înpiept, Gheorghe Roşu.

Apoi a respirat adânc,privindu-şi mâinile.

"Am ispăşit o pedeapsădată de Justiţia dreap-tă şi independentă,nu?!, aşa este numită,dar asta nu înseamnănimic. Port o etichetăpusă conjunctural depresă, de conducereasuperioară sau de insti-tuţiile statului românşi simt că e prea greapentru mine. Pot săfiu făcut vinovat, şi ampartea mea de vină,dar mă uit în jur şi văddoar trei nume: Roşu,Ungur şi Necula. Cumam fost selectaţi? Amfost traşi la ruletă sauau fost scoşi nişteiepuraşi din joben" ,mă întreabă inginerulşef SSM privindu-mă fixşi aşteptând parcărăspunsuri de la mine.

Încerc să plimb "lumina ade-vărului" de pe o faţă pealta a discului tragediei toc-mai pentru a observa exactfiecare detaliu. Mă între-rupe.

"Nu spun că nu ampartea mea de vină,dar dacă vedeam oechipă completă trasăla răspundere, pe

fiecare palier în parte,atunci acceptam că seîncearcă aflarea ade-vărului. Cui i s-a făcutdreptate?! S-a schimbatceva de la acelmoment?! Vi se parenormal ca cei de laITM, de exemplu, sănu aibă nicio respons-abilitate?! Vi se parenormal ca cei de laITM care cunosc per-fect realitatea sistemu-lui să se spele pemâini de parcă nu ar fivăzut niciodată MinaPetrila. A fost vinovatRoşu? Bine, a plătitRoşu. A fost satisfăcutun orgoliu, Roşu s-aîntors şi va merge maideparte, chiar dacăviaţa va curge în altritm. Dar familiileacelor colegi ai mei,mulţi prieteni, merităsă ştie adevărul.Pentru adevărul acelabrut ar fi trebuit sălupte urmaşii tuturorvictimelor. Acel adevărtrebuie căutat. Nu ade-vărul meu, nu adevăruldumneavoastră, ci ade-vărul acelui moment",îmi explică acelaşi Roşu.

Simt şi retrăiesc momenteledin sala de judecată în careJustiţia oarbă i-a lăsat să selupte între ei, oameni cuoameni. Acele momente încare şefii aflaţi în boxaacuzaţilor erau puşi lastâlpul infamiei de avocaţiipărţilor vătămate aflate subimperiul emoţiei colective şia durerii care nu poate ficuprinsă de cuvinte. Sesimţea mirosul de sânge, iarjudecătorii olteni nu au găşitşervetul potrivit pentru aopri sângerarea. Au gânditîn spirit propriu. Pentru 13morţi trebuiau găsiţi vinovaţiîn viaţă. Şi şi-au exercitatmeseria după cum au ştiutsau după cum au putut.

"Nu vă amintiţi că nune-au primit probe înapărare. Amintiţi-vă căştiţi bine câte elementedin probatoriu au fostignorate", îmi cereinginerul şef, făcândapel la memoria mea.

Aşa că m-am întors în timpşi am revăzut deficienţeleindividuale şi colective, din-colo de cele specificemineritului din zona VăiiJiului.Am rememorat discuţia cumedicul legist care îmi expli-ca atunci că alcoolemiaidentificată la unele victimenu era rezultantă a perioad-ei de timp scurse de lamomentul decesului până lamomentul recuperăriicadavrului. Mi-am amintit şicauza deceselor primilor optmineri: intoxicare, ceea cereliefa nerespectareanormelor de securitate şisănătate în muncă. Cummi-am amintit şi detăvălugul declarativ,antepronunţarea, de imediatde după accidentul colectiv.La fel de clar am revăzut şitendiţa evidentă de aascunde vinovăţii ale altorfactori responsabili dinstructura de conducere darşi din sfera inferioară.Nivelul tehnic şi nebuniaexploatării de cărbune cuorice risc sunt elemente pecare putem pune mâna şiacum.

"Aş spune că m-amîmpăcat cu mine, m-am împăcat cuDumnezeu, dar mă voilupta pentru a se facedreptate. Atât pot săfac, fiindcă pentrumine Mina Petrila afost casa mea.Oamenii care au pieritacolo erau colegii mei,cu unii eram chiarfoarte apropiat. Nupoate fi explicat în

cuvinte nimic din ceam trăit. Am stat dese-ori (la Bârcea -n.r.) şipriveam. Vedeam gar-dul de sârmă ghimpatăşi mă întrebam ce cauteu aici", puncteazăGheorghe Roşu şi seopreşte brusc.

I-am văzut atunci durereascăpată prin vizeta timpului.

"Da, m-am acomodatacolo pentru că trebuiasă lupt. Numai dingroapă nu te mai întor-ci, aşa că m-am resem-nat şi am continuatlupta cu mine", mai sil-abiseşte fostul inginerşef vădit marcat demomentul încarcerării.

7 ani. Şapte ani s-au scursde la momentul în caremoartea a primit numărmatricol la Mina Petrila.Acum după fix şapte ani,moartea s-a disponibilizat,iar perimetrul,minier va fiînchis.Roşu nu crede că aceaexplozie a decis închidereaunităţii miniere.

"Explozia a fost doar unpretext, le-a venitmănuşă. Trebuiauînchise mine. În Petrilaerau două mine.Analiza s-a făcut dinpunct de vedere social.Noi am lucrat mult laPetrila pentru păs-trarea locurilor demuncă şi există evi-denţe clare cu câtmaterial solicitam.Asta nu mai poate fiascuns. Deci nu arelegătura explozia cuînchiderea minei",conchide inginerul şef.

Fostul inginer şef SSM de laPetrila a fost condamnat lapatru ani de închisoare pen-tru explozia de la minaPetrila.

Ramona ROŞULESCU

4444

Luni , 16 noiembrie 2015Luni , 16 noiembrie 2015Actualitate

Gazeta de Dimineaţă


În prag de iarnă, cu silozurilegoale, războiul huilei continuă

Doar pentru trei zile...

Deşi reprezentanţii guvernului, chiarşi demisionar, susţineau, nu cu multtimp în urmă, că se va asigurastocul de cărbune pentrufuncţionarea termocentralelor de laMintia şi Paroşeni, Bogdan Ţîmpău,deputat liberal de Hunedoara, aafirmat duminică, într-o conferinţăde presă desfăşurată la Deva, căsituaţia nu este deloc roz."În momentul de faţă, la Mintia

stocul de cărbune este de maxim7.000 de tone. Pentru funcţionareaunui grup necesarul zilnic de huilăeste de 2.800 de tone. Dacă laMintia ar funcţiona toate cele cincigrupuri rămase, că al şaselea esteîn curs de dezmembrare, cărbunelear ajunge pentru cel mult 12 ore.La Mintia se funcţionează, înprezent, cu un cazan, adică o jumă-tate de grup, aşa că stocul actual arajunge doar pentru vreo trei zile", aspus Bogdan Ţîmpău. Deputatul a mai spus că, în situaţiaactuală, cu un cazan funcţional laMintia, costurile de producţie pen-tru apa caldă şi încălzire ajung pânăla 600 de lei pe Megawatt/oră, iardacă ar merge întreg grupul acesteaar fi de doar 370 de RON.Se închide Paroşeniul?Ţîmpău a mai precizat că producţiade huilă obţinută în Valea Jiului esteinsuficientă pentru acoperirea nece-sarului de cărbune pentru cele douătermocentrale din judeţ.

"Capacitatea de producţie dela cele şapte mine, aici fiindincluse şi cele considerateneviabile, este de cel mult4.500 de tone pe zi. La

Paroşeni este nevoie de2.200 de tone, iar la Mintiade 2.800. De aici rezultă undeficit de 500 de tone dehuilă pe zi. Diferenţa sepoate acoperi din importuri,dar încă nu au fostdeclanşate astfel de proce-duri, care durează în jur dedouă luni. Stocul de cărbunetrebuia asigurat la 1octombrie, ca în anii trecuţi,iar acum suntem la mijlocullui noiembrie. De exemplu,când s-a înfiinţat ComplexulEnergetic Hunedoara (CEH),la 1 octombrie 2013, stoculde huilă de la Mintia era de410.200 de tone, iar acum,repet, de circa 7.000. Cefacem? Închidem Paroşeniul?Nu este de dorit aşa ceva", amai afirmat Ţîmpău.

Noroc că încă nu e iarnă...

Parlamentarul hunedorean a maispus că, acum, la mijloc de noiem-brie, situaţia este încă bună,deoarece nu a venit frigul cu ade-vărat, s-a arătat extrem de pesimistîn legătură cu ce se va întâmpla lasosirea cu adevărat a iernii.

"La temperaturi mai mici deminus cinci grade cărbuneleîngheaţă pe trenurile care îladuc din Vale şi nu maipoate fi descărcat la Mintia.Pentru dezgheţare, existădouă tuneluri în care, înfiecare, se introduce câte ogarnitură, şi se suflă pesteacestea cu aer cald, operaţi-une care durează cam 48 de

ore. Dacă vine brusc un valde frig şi se continuă tot pejumătate de grup, ca acum,dezgheţarea va dura şi maimult. Mai mult, va fi foartegreu de asigurat şi producţiade cărbune de acum, aşadeficitară cum e, în condiţiileîn care în decembrie, chiardacă se lucrează şi sâmbăta,sunt şapte zile libere legale",a mai precizat deputatulBogdan Ţîmpău, care este şicopreşedinte al organizaţieijudeţene Hunedoara a PNL.

Acuze către adversarii politici...De asemenea, deputatul liberal cereexplicaţii de la cei aflaţi la putere înacest moment.

"În situaţia dată este vorba delipsă de responsabilitatemanagerială, din partea celorde la CEH, dar şi politică,aici fiind vorba de PSD şi ali-aţii acestuia. Aceste partideau susţinut managementulneperformant de la CEH. S-aîncercat muşamalizarea aces-tor aspecte, existând dorinţaca populaţia să nu cunoascăaceste probleme. Îi acuz deaceastă situaţie pe manageriide la CEH şi pe liderul

judeţean al PSD, LaurenţiuNistor, pentru această situ-aţie dramatică. De aseme-nea, somez aceleaşi persoanesă vină cât mai repede cusoluţii pentru rezolvareaacestei situaţii, mai ales că,toată vara, ne spuneau cătotul este în ordine la CEHşi la termocentrale", a maiafirmat Bogdan Ţîmpău.

Conform acestuia, în Deva benefici-ază de apă caldă şi termoficare înregim centralizat, de laTermocentrala Mintia, circa 7.000de familii şi în jur de 230 de agenţieconomici. Nici la Petroşani, deexemplu, municipiul fiind alimentatcu agent termic de la Paroşeni, situ-aţia nu este îmbucurătoare, munici-palitatea de aici începând, cu cevatimp în urmă, investiţii în regim deurgenţă pentru dotarea unităţilor deînvăţământ cu centrale pe gaz, caresă asigure alternativa în caz deavarie a sistemului centralizat determoficare.

"Aştept cât mai repederăspunsurile. Să deaDumnezeu să nu am eu drep-tate", a încheiat Bogan Ţîm-pău.

Amarildo SZEKELY

Deputatul liberal Bogdan Ţîmpăususţine că termocentralele dinjudeţ nu au asigurat stocul de căr-

bune pentru a funcţiona în iarna ce vaveni. Veştile venite dinspre sectorul defurnizare a agentului termic pentru popu-laţie, precum şi pentru unele firme, suntcontradictorii.

www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro ��

5555

Luni , 16 noiembrie 2015Luni , 16 noiembrie 2015ActualitateGazeta de Dimineaţă

A părăsit PSD.

Cristina Baleia şi-a dat demisia dintoate funcţiile deţinute în PSD

Cristina Baleia, preşedinta organi-zaţiei de femei a PSD Vulcan, ademisionat, vineri, din toate funcţi-ile deţinute în cadrul partidului,renunţând totodată şi la calitatea demembru PSD.Fostul manager al SpitaluluiMunicipal Vulcan, a declarat, pen-tru Gazeta de Dimineaţă, că deciziade a demisiona din funcţiile deţinuteîn cadrul PSD, dar şi din calitateade membru de partid a venit pefondul abuzurilor repetate la care afost supusă, atât pe plan politic câtşi profesional.Nu demult, Cristina Baleia a avutde dat explicaţii în urma unei plân-geri penale care i-a fost făcută pen-tru ”angajarea ilegală„ a lui MihaiAnghel la unitatea medicală pe careo conducea. Acuzaţiile aduse fostu-lui manager s-au dovedit a fi nefon-

date, procurorii negăsind probecare să demonstreze că CristinaBaleia a comis un abuz în funcţiesau că a prejudiciat unitatea med-icală prin angajarea lui MihaiAnghel. În aceste condiţii, rezoluţiaprocurorilor a fost NUP. Fostulmanager al spitalului din Vulcan,demis de primarul Gheorghe Ile, acontestat ordinele emise de primarprin care a fost schimbată dinfuncţie. Dosarul a fost înregistrat pe30 septembrie la TribunalulHunedoara şi urmează săprimească un termen de judecată.Cristina Baleia solicită repunereape funcţie, plata salariilor reactual-izate şi indexate, bonurile de masăşi daune morale.Cristina Baleia a făcut parte dintabăra lui Gheorghe Ile, la PSDVulcan, chiar susţinându-l pe pri-

marul în funcţie, şi ajutându-l, sădevină preşedinte al PSD Vulcan îndauna lui Marin Coltescu, cel care acondus social-democraţia dinVulcan timp de mai mulţi ani.Fostul manager al SpitaluluiMunicipal Vulcan a fost membruPSD încă din anul 2003. Un anmai târziu, Baleia a înfiinţat laVulcan clubul Femina, iar ani larând a fost preşedinta femeilorsocial-democrate din Vulcandeţinând funcţii de conducere atâtla nivel local cît şi judeţean în cadrulPSD. În ultima perioadă, deşideţinea funcţii importante în partid,Cristina Baleia nu a fost chemată laşedinţele de partid, neputând astfelsă îşi asume decizii ce nu i-au fostaduse la cunoştinţă. Cu toate că aîncercat să rezolve problemele,nimeni din conducerea PSDHunedoara, nu s-a arătat interesatde o mediere a divergenţelor exis-tente la Vulcan.La Vulcan, PSD-ul este împărţit îndouă tabere. Cea a lui GheorgheIle- ales preşedinte în urmă cu câte-va luni- venit în 2012 în PSD de laPDL cu aproape întreaga organiza-ţie democrat-liberală şi cea a lui

Marin Coltescu, fostul preşedintePSD Vulcan.După cum stau lucrurile, PSD-ul dinVulcan va fi rupt, pentru că MarinColtescu, după cum declara şiGheorghe Ile, îşi pregăteşte tre-cerea la UNPR. Şi Coltescu, dupăinformaţiile GDD, nu va pleca deunul singur în partidul condus deGabriel Oprea, ci cu o parte impor-tantă din membrii PSD Vulcan.

Mihaela MIHAI

”Am avut o discuţietelefonică cu ataşatuleconomic alRomâniei lareprezentanţa perma-nentă a României dela Bruxelles,Munteanu Claudia,care mi-a confirmat

că astăzi (vineri-n.r) aavut loc discuţiafinală în ConsiliulComisarilor, ultimulfor care mai trebuiasă avizeze aceastămodificare. ConsiliulComisarilor a aprobatmodificările la planul

de închidere aşa cumau fost solicitate deRomânia. Deciziaaprobată şi redactatăva ajunge la reprezen-tanţa permanentă aRomâniei în cursulsăptămânii viitoare,iar apoi va ajunge şila SNÎMVJ.Aprobarea notificării,înseamnă că pension-arii minieri vor primigratuităţile inclusivpe anul 2015„ , adeclarat, vineri, pentruGazeta de Dimineaţă,Laszlo Domokos,preşedinteleSindicatului Huila.

Conducerea SNÎMVJdeclara că pensionariiminieri vor putea beneficiade facilităţi dacă cei dinComisia Europeană îşi dauacordul pentru relocareasubvenţiei neutilizată în anii2011-2012.Societatea Naţională deÎnchideri Mine a fost înfi-inţată numai în noiembrie2012, astfel că în 2011 şiîn perioada ianuarie-octombrie 2012 societateanu a beneficiat de ajutor destat. După calculele direc-torului SNÎMVJ, pentru aachita în fiecare an facil-ităţile pensionarilor minieri,societatea are nevoie de

circa 8,5 milioane de leianual, sumă cu care seîncadrează în sumelecuprinse în notificarea CE.Pensionarii minieri îşiprimesc facilităţile(acoperirea costului energieielectrice pentru 3000kWh/pensionar/an şi treiraţii gratuite de 850 kilo-grame cărbune pentrufamilii şi două raţii pentrucei necăsătoriţi) prin inter-mediul Societăţii Naţionalede Închideri Mine ValeaJiului.Facilităţile pensionarilorminieri au fost sistate lafinele anului trecut.

Mihaela MIHAI

E oficial.

Comisia Europeană a aprobat acordarea gratuităţilorpentru pensionarii din minerit până în 2018

Fostul manager al Spitalului Municipal Vulcan, CristinaBaleia, a demisionat, vineri, din toate funcţiiledeţinute în PSD, dar şi din partidul condus de LiviuDragnea. Fosta preşedintă a femeilor social-democratedin Vulcan spune că repetatele abuzuri pe plan politic,dar şi pe plan profesional, exercitate asupra ei audeterminat-o să ia această decizie.

Notificarea trimisă de România pen-tru modificarea planului deînchidere a fost aprobată de ComisiaEuropeană, cea mai importantăveste fiind aceea că pensionariimineri vor beneficia în continuare defacilităţi la încălzire.

6666

LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155Diverse


HHoorroossccoopp

Faceţi impresie cu seriozitatea de care daţidovadă şi sunteţi căutat pentru sfaturi. Puteţi săvă faceţi planuri pe termen lung şi să vă gândiţila investiţii.Vă sfătuim să nu neglijaţi viaţa defamilie.

Sunteţi nevoit să vă ocupaţi de probleme finan-ciare mai vechi.Dacă vi se propune o colabo-rare, vă recomandăm să nu refuzaţi. Vă poateschimba viaţa.Ar fi bine să vă consultaţi şi cupartenerul de viaţă.

Astăzi sunt favorizate planurile de viitor şiinvestiţiile financiare.Este posibil să încasaţi baniipentru o lucrare încheiată recent.Vă reco-mandăm să vă menajaţi sănătatea şi să vă odih-niţi mai mult.

Vi se împlineşte dorinţa de a schimba ceva înrelaţiile parteneriale. Aveţi încredere în forţeleproprii şi voinţa de a acţiona.După-amiază văsimţiţi foarte bine la o întâlnire cu prietenii. Văsfătuim să nu monopolizaţi discuţia.

Aveţi un succes deosebit în afaceri. Puteţi săîncheiaţi contracte şi să semnaţi documente ofi-ciale.Relaţiile cu colaboratorii sunt foarte bune.Vă sfătuim să aveţi răbdare. Nu alergaţi dupărezultate imediate, ca să nu aveţi surprize!

Sunteţi foarte încrezător în forţele proprii şiputeţi avea succes în afaceri. Sunt favorizateîntâlnirile cu prietenii şi călătoriile în interes per-sonal.S-ar putea să vă reîntâlniţi cu un prietenvechi, care vă propune o colaborare avantajoasă.

Sunteţi hotărât să puneţi capăt unei situaţiineplăcute de la serviciu, care durează de câtevazile.Vă sfătuim să fiţi atent cum vorbiţi, pentru căsunteţi nervos şi riscaţi să fiţi înţeles greşit. Dacăvă păstraţi calmul, veţi avea numai de câştigat.

Aveţi un program foarte încărcat. La serviciu,este posibil să preluaţi o parte din sarcinile unuicoleg.Nu este cazul să vă faceţi griji. Puteţi săfaceţi faţă cu succes tuturor problemelor.S-arputea ca lipsa banilor să vă deranjeze.

Aveţi succes în activităţile intelectuale şi reuşiţi sădepăşiţi toate dificultăţile. Este o zi bună pentruexamene. Vă sfătuim să acordaţi mai multăatenţie familiei, care aşteaptă mai mult de ladumneavoastră.

Chiar dacă, în rest, simţiţi că vă merge excelent,vă sfătuim să vă găndiţi bine înainte de a trecela acţiune.Spre seară, este posibil să primiţi oveste neplăcută în legătură cu o schimbare lalocul de muncă.

Aveţi ocazia să obtţneţi căştiguri nesperate.Suntfavorizate şi călătoriile în interes personal.Aveţitendinţa să vă asumaţi prea multe riscuri. Vărecomandăm să fiţi mai prudent.Ascultaţi sfa-turile partenerului de viaţă!

O persoană mai în vârstă vă propune o colabo-rare de pe urma căreia puteţi câştiga foartebine.Dacă vi se oferă ocazia să plecaţi într-ocălătorie, vă recomandăm să nu ezitaţi. Puteţicunoaşte viitori parteneri de afaceri.


Salarile minerilor de la neviabile în pericol.

ANAF a blocat contul în care CEH vireazăbanii la SNÎMVJ

Situaţie critică în minerit. Datoriile acumu-late de Complexul Energetic Hunedoaraau creat un circuit în lanţ, astfel că şiSocietatea Naţională de Închideri Mine,unul din furnizorii complexului se luptă cucreditorii şi statul. Din cauza restaneţeloracumulate către stat, ANAF va executazilele acestea orice sumă va intra în contulminelor neviabile din partea CEH, singurasocietate de la care SNÎVJ primeşte bani.În atare condiţii, plata salariilor minerilorde la unităţile neviabile este pusă sub sem-nul întrebării.Informaţiile GDD arată că SocietateaNaţională de Închideri Mine Valea Jiuluiare restanţe către bugetul asigurărilorsociale în valoare de 3,3 milioane de lei,sumă pentru care ANAF a şi blocat contul.Pentru a putea achita salariile în cursulzilei de luni, SNÎMVJ ar trebui săprimească de la CEH 6.3 milioane de lei,bani care să acopere atât datoria cătrestat, dar şi suma necesară pentru a achitamunca prestată de angajaţi.Sursele GDD susţin că în cursul dimineţiide luni, conducerile de la CEH şi SNÎMVJvor purta discuţii pentru deblocarea situ-aţiei. Rămâne de văzut dacă societateacondusă de Emil Floruţ va avea de unde

achita peste 6 milioane de lei, astfel încâtminerii de la neviabile să nu rămână fărăsalarii.Complexul Energetic Hunedoara arerestanţe către Societatea Naţională deÎnchideri Mine Valea Jiului în valoare de40 milioane de lei. Pentru suma de 20 demilioane de lei, SNÎMVJ are şi ordonanţede plată obţinute în instanţă, aşa că înorice moment poate cere punerea în exe-cutare a ordonanţelor de plată.Datoriile CEH către SNÎMVJ suntreprezentate de facturile neplătite pentruhuila livrată de minele neviabile.Restanţele complexului către huila extrasăde la Petrila, Paroşeni şi Uricani suntvechi, de cel puţin doi ani, şi au fost, la unmoment dat, de peste 50 milioane de lei.Asta pentru că în ultimii ani, conducerilesocial-democrate de la CEH au preferat săplătească milioane de euro pentru huiladin import, în detrimentul cărbuneluiextras de minele neviabile din Valea Jiului.În total, în cei trei ani de funcţionare,Complexul Energetic Hunedoara a ajuns ladatorii de peste un miliard de lei. Numaicătre stat, datoriile societăţii energeticehunedorene depăşesc 555 milioane de lei.

Mihaela MIHAI

Salariile minerilor de la unităţile neviabile sunt în pericol de a nufi plătite, asta pentru că ANAF-ul a blocat contul în care CEHvirează banii către Societatea Naţională de Închideri Mine, dincauza restanţelor acumulate de minele neviabile la plataimpozitelor către stat. Orice sumă de bani ce intră la SNÎMVJ va fiexecutată de ANAF, condiţii în care dacă luni Complexul EnergeticHunedoara nu virează minelor neviabile peste 6 milioane de lei,salariile angajaţilor de la SNÎMVJ nu vor putea fi achitate.


7777

ActualitateLLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155

Tinerii care s-au distrat în ClubulKeops dn Petroşani – patronat deSiminel Iordache - au fost puşi, fărămăcar să bănuiască acest lucru, înpericol. Locaţia nu era nici măcarautorizată din punct de vedere alsecurităţii la incendiu, în timp cepersonalul tehnic din cadrul acestu-ia, cu atribuţii în domeniul apărăriiîmpotriva incendiilor, nu era instruitin domeniul situaţiilor de urgenţă.Practic, dacă în club izbucnea unincendiu, nimeni nu ştia să-i coor-doneze pe tineri care petreceauaici. Problema este, aşa cum sespune şi pe pagina oficială deInternet a Clubului Keops, că aicise organizează periodic tot felul depetreceri, la care sunt invitate numecunoscute din domeniu şi care atrag

o mulţime de tineri dornici de dis-tracţie. Aşa că exista riscul real alunei tragedii de proporţii. Pentruneregulile descoperite în timpulcontrolului, reprezentanţiiInspectoratului pentru Situaţii deUrgenţă Hunedoara au aplicat celorde al Keops o amendă contra-venţională de 50.000 de lei. O altăamendă consistentă, chiar dacăceva mai mică decât a celor de alKeops, au primit reprezentanţiiHotelului Palace din Petroşani, pro-prietatea omului de afaceri EnilBercea. Locaţia funcţiona fără săfie autorizată din punct de vedere alsecurităţii la incendiu, aşa căreprezentanţii lui au fost sancţionaţicontravenţional cu suma de 20.000de lei.

Pe de altă parte, reprezentanţiiHotelului Palace spun că nici vorbădespre lipsa autorizaţiei din punctde vedere al securităţii la incendiu,de care vorbesc reprezentanţii ISUHunedoara, autorizaţie pe care oau, pe societate. Aceştia spun că,în urma verificărilor ISU, s-ar fiaplicat o amendă pentru nereguli

privind lipsa unei lumini de sem-nalizare pe timp de noapte pentrucentrală.Reamintim că inspectorii ISU audemarat o serie de controale lasânge după tragedia de la ClubulColectiv şi după înăsprirea legislaţieiîn domeniu.

Carmen Cosman - Preda

Amendă record pentru ClubulKeops pentru grave nereguli

Persoană încarcerată la Vulcan în urmacoliziunii dintre două autovehiculeUn autoturism și o dubiță s-au ciocnit,vineri după-amiază, pe centuramunicipiului Vulcan, într-una dintremașini rămânând încarcerată o victimă.Dubița ar fi intrat pe contrasens undes-a lovit de un autoturism condus regu-lamentar din sens opus.Potrivit reprezentanților ISU, la loculaccidentului a ajuns un echipaj deAmbulanță dar și unul de descarcerare

”În urma unui accident rutier opersoană a rămas încarcerată,un echipaj de descarcerare inter-venind pentru a elibera

victima”, a spus, pentru GDD,Adrian Avram, comandantulDetașamentului de PompieriPetroșani.

În timp ce medicii acordau primul- aju-tor, pompierii descarcerau persoanarămasă captivă între fiarele contorsion-ate ale mașinii.Victima descarcerată, potrivit celor dela SMURD, era stare stabilă. Acasta afost preluată echipajul de peAmbulanță și transportată la SpitalulMunicipal Vulcan.

Mihaela MIHAI

Clubul Keops din Petroşani este record-man, până acum, la sancţiunile aplicate dereprezentanţii Inspectoratului pentruSituaţii de Urgenţă Huendoara (ISU).Pentru gravele nereguli, ISU i-a amendat pereprezentanţii locaţiei cu 50.000 de lei!

Vicepremierul desemnat,Vasile Dâncu, care ar urmasă preia şi MinisterulDezvoltării şi Administraţieia fost, pe rând, ministru alInformaţiilor Publice înguvernul Năstase, consilierdin umbră al lui LiviuDragnea, iar acum estepreşedintele casei de son-dare IRES. Totodată esteprofesor de sociologie la

Universitatea Babeş-Bolyai,profesor la AcademiaNaţională de Informaţii"Mihai Viteazul" a SRI, faceparte din Colegiul editorialal Revistei române de studiide intelligence a SRI şipredă şi la Şcoala politicăorganizată de UNPR,potrivit datelor publice. Deasemenea , Dâncu a deţin-ut un mandat de senator

PSD de Cluj în perioada2004-2008 şi a fosteuroparlamentar. De-a lun-gul vremii, Vasile Dâncu i-aconsiliat pe Victor Ponta,pe fostul şef SRI GeorgeMaior, pe Gabriel Oprea şipe Liviu Dragnea, actualulpreşedinte al PSD, motivpentru care a fost şi denu-mit în unele cercuri “strategdin umbră al PSD”. Submandatul de ministru alDezvoltării deţinut de LiviuDragnea, Dâncu a fostmembru al grupului deexperţi al ministerului pen-tru pregătirea procesului deregionalizare/ descen-tralizare.Presa centrală mai noteazăcă Vasile Dâncu şi tot"grupul de la Cluj" l-au

susţinut în 2005 pe MirceaGeoană să preia preşed-inţia PSD, în confruntarecu Ion Iliescu. Ulterior,Dâncu a avut mai multeconflicte cu MarianVanghelie, care devenisefoarte apropiat de MirceaGeoană, iar în 2007 ademisionat din funcţia devicepreşedinte al partidului,pentru ca în cele din urmăsă părăsească şi PSD.Carieră începută în ValeaJiului. Dacă activitatea lui lanivel central a fostîntoarsă, nu o dată, petoate părţile, mai ales înperioada în care a fost înprima linie a politicii, puţinisunt cei care mai ştiu că, defapt, Dâncu şi-a începutcariera în Valea Jiului, unde

a fost profesor de filozofiede la Liceul de InformaticăPetroşani şi ziarist la cotidi-anul ”Zori Noi”, devenitulterior ”Matinal”. În ValeaJiului a ajuns imediat dupăterminarea studiilor univer-sitare, după cum a recunos-cut chiar acesta într-uninterviu şi, după o perioadăîn care s-a aflat la catedră atrecut în branşa jurnaliştilorîn redacţia cotidianului“Zori Noi”, la pagina decultură.Din Valea Jiului, VasileDâncu a plecat în Cluj,unde mai întâi a devenitprofesor universitar, pentruca mai apoi să intre înpolitică, la PSD.

Carmen Cosman -PREDA


8888

LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155Actualitate


Vasile Dâncu – de la profesor de filozofie şi jurnalistîn Valea Jiului, la vicepremier în Cabinetul Cioloş

Sancţiunile aplicate dePoliţia Locală înLupeni pentru cei careîşi lasă animalele fărăsupraveghere pe dome-niul public sunt inefi-ciente. Sunt prea mici,susţine primarulLupeniului, CornelResmeriţă, însă nu afost luată nicio măsurăpentru majorarea lor.

Un consilier local din Lupeni,Cristian Roşu, a pus din nouproblema animalelor de pedomeniul public. Pe lângăcâinii comunitari, acum şi vac-ile par fără stăpân şi au pusstăpânire pe zonele unde maipot să pască ceva iarbă.

“Ca urmare a nemulţu-mirilor dumneavoastră,am solicitat amendareaposesorilor de animalelăsate libere pe domeni-ul oraşului Lupeni.După cum vedeţi, voceadumneavoastră şi a meaîn Consiliul Local con-

tinuă să fie sfidată, ani-malele pasc liniştite şialene în cartierulBărbăteni (ca de altfel întoate cartiereleLupeniului), aşa că nu-mi rămâne decât săanunţ deschiderea uneiexpoziţii de animale şisă invit copiii să lehrănească şi să facăfotografii cu ele.Deocamdată beneficiemde câini, vaci şi porum-bei, dar promitem să neextindem.Făcând haz de necaz,solicit în continuarePrimăriei Lupeni săpună în practică solic-

itările pe care ConsiliulLocal i le adresează”, s-aadresat Cristian Roşulocalnicilor din Lupenicare au reclamat aceastăproblemă.

Primarul Cornel Resmeriţăsusţine că poliţiştii locali dauamenzi celor care îşi lasă ani-malele pe domeniul public, darcuantumul amenzilor este preamic şi nu îi afectează pe pro-prietarii animalelor. Cu toateacestea, până acum edilul nu apropus consilierilor locali unproiect de lege privind majo-rarea acestor amenzi, care sărezolve problema.Carmen Cosman - PREDA

Neputinţă.

Vacile pasc liniştite în Lupeni, iar primarulResmeriţă spune că amenzile sunt prea mici

Vasile Dâncu (54 de ani) este ministrul propusde Prim Ministrul desemnat Dacian Cioloş pen-tru portofoliul Dezvoltării şi Administraţiei, darşi pentru funcţia de vicepremier. Dâncu esteunul dintre membrii "grupării de la Cluj" aPSD, grupare considerată multă vreme dreptaripa progresistă a PSD. Puţini ştiu însă că,înainte de a intra în lumina reflectoarelorpolitice, Vasile Dâncu a fost profesor de filo-zofie şi jurnalist în Valea Jiului.

Modernizări pe “drumulpelerinilor” de la PrislopDrumul judeţean care duce spre MănăstireaPrislop va fi modernizat, iar firma care executălucrarea s-a apucat deja de lucrările de lărgire aacostamentului, în mai multe puncte.Deocamdată, lucrările de modernizare seefectuează doar pe unele porţiuni ale şoselei,înă anul viitor şantierul va cuprinde întreguldrum judeţean spre Mănăstirea Prislop.În urma evaluării ofertelor pentru achiziţia delucrări la obiectivul de investiţii ”Modernizare DJ687K: DN 66 (Bretea Strei) – Silvaşu de Jos –Silvaşu de Sus – Mănăstirea Prislop, km 5+100– km 12+275”, lucrarea a fost atribuităasocierii S.C. STRADE Conscom SRL – liderasociere şi S.C. Sercotrans SRL, iar valoareacontarctului a fost stabilit la 8.480.646,45 lei(inclusiv TVA). Din suma totală, pentruproiectare este alocată suma de 396.800 lei(inclusiv TVA), în timp ce pentru partea de exe-cuţie 8.083.846,45 lei (inclusiv TVA), duratacontractului fiind de 23 de luni. Potrivit datelortehnice, după modrnizare drumul dintre Silvaşulde Jos şi Mânăstirea Prislop va avea o lăţimeminimă de şase metri. În plus, pe o porţiune deun kilometru, între km 10,4 şi km 11,4, drumulva avea o bandă suplimentară destinată traficu-lui greu, astfel încât lăţimea drumului va fi denouă metri.



9999



Iniţiativa România.

Patru politicieni hunedoreni pe listaneagră a celor cu probleme în justiţie

Mircea Ioan Moloţ – fost preşedinteal Consiliului Judeţean Hunedoara,Tiberiu Balint – fost vicepreşedinteal CJ Hunedoara, Mircia Muntean –deputat PSD şi Dan Radu Ruşanu –fost deputat PNL sunt cei patrupoliticieni aflaţi pe lista neagrăprezentată de Iniţiativa România,care cere liderilor politici excludereadin partid a tuturor politicienilorinculpaţi, trimişi în judecată, con-damnaţi nedefinitiv sau definitivpentru fapte penale grave, în specialde corupţie şi conexe, demisia aces-tora din funcţiile publice deţinute şiangajamentul public că niciunul din-tre aceste nume nu se va mai regăsipe listele partidelor la alegerile din2016. În total, lista neagră prezen-tată de Iniţiativa România cuprindeun număr de 128 de nume depoliticieni care au fost inculpaţi - 57de deputaţi sau eurodeputaţi, 26 desenatori, 28 de preşedinţi sauvicepreşedinţi de consilii judeţene şi17 primari ai municipiilor reşedinţăde judeţ- şi a fost realizată pe bazainformaţiilor din presă şi de pe site-ul DNA. Astefl, despre TiberiuBalint, fost vicepreşedinte al CJHunedoara, aceştia arată că esteurmărit penal pentru luare de mita,fals in inscrisuri si spalare de bani.Mircea Ioan Moloţ este urmăritpenal pentru trafic de influenţă,

luare de mita, folosirea influentei oriautorităţii în scopul obţinerii debani, bunuri sau alte foloase necu-venite, spălare de bani, conflict deinterese şi deţinerea fără drept aunui document ce conţine informaţiisecrete de stat.Deputatul Mircia Munteanu estecondamnat definitiv cu suspendarepentru abuz în serviciu şi urmăritpenal pentru conducerea unuiautovehicul sub influenţa alcoolului,în timp ce fostul deputat Dan Radu– Ruşanu (fost preşedinte ASF) estetrimis în judecată de DNA pentruconstituirea unui grup infracţionalor-ganizat, influenţarea declaraţiilor,favorizarea făptuitorului, folosireaau-torităţii pentru obţinerea de foloasenecuven.Un alt politician cercetat de DNApentru fapte de corupţie este pri-marul Lupeniului, Cornel Resmeriţă,dar acesta a fost omis de pe Listaneagră a paltformei IniţiativaRomânia. Primarul municipiuluiLupeni este cercetat într-un dosarde corupţie, disjuns de procuroriiDNA din celebrul dosar „GalaBute”, în care a fost deja trimisă înjudecată Elena Udrea. DNA a dispuspunerea lui sub urmărire penalăcupentru infracţiunea de abuz în servi-ciu cu obţinere de foloase necuven-ite pentru sine sau pentru alţii.

Scrisoare deschisă pentru liderii politiciReprezentanţii platformei civiceIniţiativa România au transmis oscrisoare deschisă prin care le ceracestora să ia toate măsurile, aşaîncât să demonstreze că au auzitmesajul străzii: “Corupţia ucide!”.

“Doamnă şi domnilor preşedinţi, Aţi declarat public că aţi auzitmesajul străzii “Corupţia ucide!”.Noi, cei 500 de membri aiIniţiativei România, platformăcivică născută din mişcările destradă după tragedia din Colectiv,am sperat că veţi demonstra că l-aţi şi înţeles şi că acţionaţi în con-secinţă. Preferaţi în continuareipocrizia şi minciuna, însă.Corupţia are nume şi prenume. Şifiecare dintre aceste nume a con-tribuit în mod direct la sărăciaromânilor, promovarea incompe-tenţei şi hoţiei şi, în cele dinurmă, moral, la uciderea a peste50 de tineri.Pentru că aţi continuat să fiţi surzişi orbi la cererile legitime aleromânilor, Iniţiativa România văpune la dispoziţie o hartă acorupţiei la nivelul ţării: numelefiecărui deputat, fiecărui senator,fiecărui preşedinte de ConsiliuJudeţean, fiecărui primar demunicipiu reşedinţă de judeţ sus-pectat de sau implicat încomiterea de infracţiuni (în bazadosarelor penale deschise de DNAsau PICCJ).Iniţiativa România vă cere:1. Excluderea din partidele dum-neavoastră a tuturor politicienilor

inculpaţi, trimişi în judecată, con-damnaţi nedefinitiv sau definitivpentru fapte penale grave, în spe-cial de corupţie şi conexe;2. Angajamentul public că nici-unul dintre aceste nume nu se vamai regăsi pe listele partidelordumneavoastră la alegeri;3. Demisia imediată a acestor per-soane din funcţiile publice pe carele ocupă.Îi invităm pe toţi cei care nesusţin, membri şi viitori membri,să ne aducă la cunoştinţă dacă amscăpat vreun nume şi să com-pleteze harta corupţiei politice înîntreaga ţară, până la nivel deconsilii.Îi rugăm pe români să nu maivoteze niciunul din partidele carevor continua să susţină în funcţiipublice fie şi doar un nume dinaceastă listă. Îi invităm pe românisă ni se alăture în iniţiativa noas-tră de a curăţa clasa politică, prinsusţinerea unor oameni compe-tenţi şi integri care să îşi asumeun serviciu public în beneficiulcetăţenilor.Lista Iniţiativei România(https://initiativaromania.wordpress.com/) cuprinde un număr de 128de nume de politicieni de la vârfulstatului şi partidelor care au fostinculpaţi: 57 de deputaţi saueurodeputaţi, 26 de senatori, 28de preşedinţi sau vicepreşedinţi deconsilii judeţene şi 17 primari aimunicipiilor reşedinţă de judeţ.Lista a fost realizată pe baza infor-maţiilor publice din presă şi de pesite-ul DNA”, se arară în scrisoareadeschisă la care facem referire.


Iniţiativa România, organizaţie înfiinţată în urmaprotestelor de stradă, cere liderilor PSD, PNL,UDMR, UNPR, ALDE şi MP excluderea din partid a128 de politicieni cu dosare penale sau con-damnări, în special pentru fapte de corupţie. Pelista neagră se află şi patru politicieni hunedorenicercetaţi sau deja condamnaţi.

11001100

ActualitateLLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155


Apelul angajaţilor CJ condamnaţi pentruabuz în serviciu, are termen în decembrie

În urmă cu o lună,Tribunalul Hunedoara i-acondamnat, pentru abuz înserviciu, pe Dan Daniel (fostsecretar al judeţuluiHunedoara), MonicaGeorgescu (fost directorgeneral al DirecţieiGenerale de AsistenţăSocială şi ProtecţiaCopilului Hunedoara), DanaElena Gîrjob (şef ServiciuControl Urmărire ÎncasăriCreanţe şi Executare Silităîn cadrul CJ Hunedoara) şiMihaela Dorina Ştefan (şefAdministraţie PublicăLocală în cadrul CJHunedoara). Acuzaţi deabuz în serviciu, angajaţiiCJ au fost condamnaţi laînchisoare cu suspendare.Dan Daniel, secretaruljudeţului, a fost condamnatla 3 ani de închisoare şi doiani interzicerea unor drep-turi, la fel ca şi MonicaGerogescu şefa de laAsistenţă Socială. MihaelaŞtefan – şeful serviciuluiadministraţie publică locală,relaţii publice – a primit 2ani şi 10 luni de închisoare,în timp ce Dana Elena

Gîrjob – şeful ServiciuluiControl Urmărire ÎncasăriCreanţe şi Executare Silită-a fost condamnată la 2 anişi 8 luni de închisoare.Pentru toţi cei patruinstanţa a dispus sus-pendarea executării pedep-sei sub supraveghere pe operioadă de supraveghereegală cu pedeapsa primităde fiecare.Potrivit rechizitoriuluiîntocmit de procurorii DNA,în cursul lunii iunie 2014,Agenţia Naţională aFuncţionarilor Publici a pub-licat anunţul privind organi-zarea, în data de17.07.2014, a concursuluide promovare pentru ocu-parea funcţiei publice deconducere vacantă, dedirector general al DirecţieiGenerale de AsistenţăSocială şi Protecţie aCopilului Hunedoara.Prin ordin al preşedinteluiAgenţiei Naţionale aFuncţionarilor Publici a fostconstituită comisia de con-curs, din care făceau parte,printre alţii şi inculpaţii DanDaniel, Ştefan Mihaela

Dorina şi Gîrjob DanaElena.La concurs s-a înscris o sin-gură candidată, MonicaGeorgescu, care era împut-ernicită în funcţia de direc-tor general al D.G.A.S.P.CHunedoara, fiind singuraagreată de conducereaConsiliului JudeţeanHunedoara.Procurorii anticorupţie aratăcă pentru concurs, fiecaremembru al comisiei deexaminare trebuia să prop-ună cel puţin trei subiecteiar, pe baza acestor prop-uneri se întocmeau minimdouă seturi de subiecte careurmau să fie prezentate

candidaţilor.

”Anterior datei orga-nizării concursului,inculpatul DanDaniel i-a cerut incul-patei GeorgescuMonica să formulezesubiectele şi baremelede corectare pentruîntrebările ce urmausă fie propuse demembrii comisiei deconcurs, din parteaConsiliului JudeţeanHunedoara. Ulterior,cu ocazia întruniriicomisiei de examen,aceste subiecte aufost propuse de

ceilalţi inculpaţi învederea stabiliriiîntrebărilor, trei din-tre acestea revenindu-i candidatei la probateoretică”, se arată înrechizitoriul DNA.

Cu subiectele servite şiîntocmite tocmai de ea,Monica Georgescu a câşti-gat concursul pentru con-ducerea DGASPCHunedoara cu un punctajfoarte mare ” aceastaanunţând cunoscuţilor reuşi-ta înainte de publicarearezultatelor oficiale”.

Mihaela MIHAI

Curtea de Apel Alba Iuliaa stabilit termen, înapelul formulat de

angajaţii Consiliului JudeţeanHunedoara la sentinţa prin careau fost condamnaţi deTribunalul Hunedoara, pentrudata de 10 decembrie.

Tavanul de la bucătăria ComplexuluiCasa de vis a luat focPompierii petroșăneni au intervenit,duminică, pentru a stinge unincendiu ce a cuprins tavanulbucătăriei Complexului Casa deVis. Din fericire, pagubele nu suntînsemnate, iar în urma focului nuau fost înregistrate victime.

Comandantul Detașamentului dePompieri Petroșani, Adrian Avram,a declarat, pentru Gazeta deDimineață, că totul a pornit de laun scurtcircuit.”Din cauza unui scurtcircuit la hotaaragazului s-a aprins o porțiune din

peretele fals. A ars totodată șimotorul hotei”, a spus, AdrianAvram.Potrivit sursei citate, incendiul a foststins în fază incipientă. La limitareapropagării flăcărilor au contribuit șiangajații complexului care au folosit

echipamentele din dotare în încer-carea de a stinge focul.În urma incendiului nu au rezultatpagube majore și nu s-au înregistratnici persoane intoxicate cu fum saurăniți.

Mihaela MIHAI


11111111

LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155ActualitateGazeta de Dimineaţă

Ministrul propus la Energie:

”Să nu ne mai jucăm de-aordonanţa corporatistă”

”Cea mai mare neîmplinire estelipsa strategiei energeticenaţionale. După ce, în 2014,Departamentul pentruEnergie, pe atunci, a supusdezbaterii publice două capi-tole din viitorul document, nus-a mai întâmplat nimic. Nuştim care a fost reacţia soci-etăţii civile la materialeleprezentate, iar despre paşiiurmători (scenariile de dez-voltare ale sistemului ener-getic, respectiv opţiunilestrategice ale României) nu s-aauzit nimic. Resping cu toatăconvingerea ideea că lipsaunei strategii este un lucrupozitiv. Că, spre exemplu, tre-buie să aşteptăm rezultatulconferinţei de la Paris, deanul viitor, cu privire la com-baterea schimbărilor climatice.E adevărat că deciziile de laParis vor schimba, potenţial,sectorul energetic în profunz-ime, pe termen lung. Vacreşte rolul producătorilor dinsurse regenerabile şi al indus-triilor cu emisii reduse de car-bon. A merge însă la Parisfără o strategie naţionalăînseamnă că ne ducem fărămandat clar la unul dintrecele mai importante eveni-mente internaţionale dinultimii ani. Ar fi cu adevărat oabordare păguboasă”, spunea,pentru Adevărul, săptămânatrecută, Victor Grigorescu.

Ministrul propus la Energie, mai afir-ma că lipsa strategiei, pune Româniaîn imposibilitatea de a judeca deciziilede politică publică ale momentuluisusţinând totodată că lipsec deciziilepentru companiile de stat din

energie.

”În ceea ce priveşte între-prinderile de stat, lipsesc încăsoluţii pentru cele trei soci-etăţi din sistemul energetic acăror situaţie s-a deterioratsemnificativ în ultimul an:Complexul EnergeticHunedoara, Regia Autonomăpentru Activităţi Nucleare(aflată în faza de oprire con-trolată a activităţii, cu un plande redresare care nu a datroade), şi, cel mai vizibil zileleastea, eşecul fuziunii Elcen –Radet (eşec care pune în peri-col alimentarea cu agent ter-mic a capitalei). Pentru acesteprobleme stringente nu s-auadoptat decât măsuripaleative, planuri de redresarecare nu au dat roade, cerericătre Bruxelles care vor fiaprobate în luni de zile. Ar fitrebuit adoptate decizii cura-joase, chiar dacă dureroase.Putem face şi altceva decât săascundem problemele subpreş!”, mai afirma ministrulpropus la Energie.

Victor Grigorescu dezaprobă şi elimplicarea politicului în managemen-tul companiilor.

”Să nu ne mai jucăm de-aguvernanţa corporativă, săcurmăm implicarea politiculuiîn decizii de afaceri ale com-paniilor unde statul esteacţionar şi să întărim luptaîmpotriva corupţiei, s-o ducemla nivelul următor. Cel mairău lucru este să ne menţinemun discurs duplicitar, în carepromitem una, iar mâinedimineaţă facem exact pe dos.

Este grav dacă inconsecvenţadevine abilitate politică debază sau trăsătură de con-ducător, responsabil cu des-tinele noastre, ale tuturor”,mai afirma Victor Grigorescu.

Propunerea lui Victor Grigorescu laEnergie este salutată de fostul min-istru, Răzvan Nicolescu.

”Mă bucură nominalizarea luiVictor Grigorescu ca ministrupentru Energie. Este un omtânăr, profesionist, integru şiluptător. El ştie ce îl aşteaptăacolo. Să îi ţinem pumnii luişi acestui Guvern care nu vaavea o misiune uşoarădeoarece aşteptările suntmari”, spune fostul ministru alEnergiei, Răvan Nicolescu.

Victor Grigorescu – fost expert sen-ior al Direcţiei Generale deAdministrare şi Privatizare Companiidin cadrul Departamentului pentruEnergie pe mandatul ministruluiRăzvan Nicolescu - afirma în ianuar-ie că structurii energetice hunedoreneîi poate fi oferită o şansă desupravieţuire şi chiar de dezvoltaredacă este acceptată o elasticitateinstituţională şi o abordare matură apartenerilor interesaţi să investeascăîn România.

”Este timpul să dăm şansa unoriniţiative reale, într-o altădirecţie şi să scăpăm de ten-taţia soluţiilor pe termenscurt, fără orizont, fărăviitor”, susţinea VictorGrigorescu.

Cărbunele era considerat de VictorGrigorescu esenţial pentru securitateaenergetică a României.

”Astăzi, există puţine surse deenergie cu un grad de susten-abilitate mai mare, în ciudacontroverselor legate de cos-turile de exploatare sau demediu. Dacă gazul nu maicurge prin conducte, dacă nubate vântul sau lacurile deacumulare sunt insuficient ali-mentate, cărbune avem cucertitudine. Putem produceenergie electrică, agent ter-mic, iar într-un orizont detimp rezonabil îl vom puteaprobabil gazeifica. Cărbuneleeste o alternativă de ultimresort. Am restructurat ani dezile sectorul minier românescîn sensul reducerii capac-ităţilor de producţie. Avemchiar un operator economiccare se ocupă exclusiv şicorect, de altfel, de închidereaminelor. După 25 de ani dedeclin, poate justificat, în sec-torul minier românesc, susţincă a venit vremea să dămşansa unor iniţiative reale,într-o altă direcţie şi săscăpăm de tentaţia soluţiilorpe termen scurt, fără orizont,fără viitor”, a completat VictorGrigorescu.

Victor Grigorescu a fost şi ataşatcomercial al României la UniuneaEuropeană înainte de a lucra în min-ister.

Mihaela MIHAI

V ictor Grigorescu, ministrul propus de DacianCioloş la Energie, este cel care la începutulacestui an spunea că structura energetică

hunedoreană nu poate exista decât dacă va fi aşezatăpe o piaţă realistă, gândită pe termen mediu şi lung,piaţă abordată corect din punct de vedere profesionalşi instituţional. În urmă cu câteva zile, VictorGrigorescu blama lipsa strategiei energetice naţionaleşi implicarea politicului în companiile de stat.

11221122 ActualitateGazeta de Dimineaţă

LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155


Consiliul de Administraţie al CEHnu a dat verde pentruSUA, dar le-a spus daucrainienilorDirectorul general al CEH, Emil Floruţ, a ratat odeplasare lungă, de circa două luni, în StateleUnite ale Americii, după ce membrii Consiliului deAdministraţie ”s-au chinuit” să-i refuze propunerea,dar era cât pe ce să să-şi expună patrimoniul CEHla o expoziţie din Kiev.Actualul director al Complexului Energetic Hune-doara, Emil Floruţ, este un iubitor de deplasăridupă cum arată cererile înaintate de acesta Consili-ului de Administraţie. Pe banii companiei aflată laun pas de faliment - şi cu Constantin Jujan impus”ca pachet„ pentru a nu comenta angajaţii cămerge singur, fără specialişti - Floruţ a vrut să pleceîn America. Nu mult, vreo două luni de zile ca săfacă… nimeni nu ştie ce exact. Probabil să cauteinvestitori, umblând pe străzile din SUA, sau par-ticipând la diverse ”evenimente„.Cum varianta cu SUA a căzut, Floruţ urmând să seîntoarcă în ţară abia prin ianuarie, directorul CEHs-a reorientat. A lăsat vestul pentru est. În momen-tul în care la CEH a ajuns o invitaţie pentru a par-ticipa la o expoziţie de utilaje, la Kiev - Ucraina,Floruţ a confirmat imediat. Ce utilaje urma să prez-inte Floruţ? Iar nu ştie nimeni, nu de alta, dar CEHnu produce echipamente miniere, ba mai mult areo lipsă acută de astfel de echipamente, activitateaextractivă desfăşurându-se ca la nivelul anilor 80.De circa două luni de când a preluat conducereaComplexului Enegertic Hunedora, Emil Floruţ s-aremarcat prin declaraţii şi deplasări. DirectorulCEH se laudă că a scăzut pierderile companiei cu30 la sută, că investitorii sunt atraşi de entitateaenergetică, cu roboţei ce scanează magistrala determoficare în căutarea spărturilor şi furturilor. Departea cealaltă, directorul CEH, venit în Valea Jiu-lui din Oradea, este mai mult pe drumuri. Dacă laînceput a spus că va circula cu trenul pentru a re-duce cheltuielile, Floruţ s-a răzgândit după numaiun drum de Bucureşti, şi ăla dus, aşa că bate ţara-nlung şi-n lat cu maşinile societăţii.În tot acest timp, în care măsurile imediate care săconducă la o anumită redresare a companieilipsesc, minerii se confruntă cu tot mai multe prob-leme în subteran, cele două termocentrale, în spe-cial Mintia, au probleme mari pentru că nuîndeplinesc condiţiile de mediu, motiv pentru careGarda de Mediu a şi dispus sistarea activităţii, iarCEH-ul – în ansamblul lui- se confruntă cu pierderice se adâncesc. Numai către stat datoriile societăţiidepăşesc 555 milioane de lei. În ceea ce priveşte relaţia cu partenerii de afaceri,CEH este asaltat de ordonanţe de plată, şi, cutoate acestea, Floruţ mai preia pe societate datoriipe care le are către furnizorii de echipamente,sora mai mică, Societatea Naţională de ÎnchideriMine Valea Jiului.

Mihaela MIHAI


11331133


Şapte ani de la exploziile de la mina Petrila.

Minerii morţi în 2008, comemoraţide o mână de oameni

O slujbă de comemorare în memo-ria victimelor care în 15 noiembrie2008 şi-au pierdut viaţa în subter-anul minei Petrila a avut loc, vineri,în sala de apel a unităţii miniere.Câţiva angajaţi ai minei Petrila, ceicare au mai rămas după ce activi-tatea extractivă a fost oprită lafinele lunii octombrie, au participatla slujba de comemorare, aprinzândo lumânare în memoria minerilor şisalvatorilor minieri care au pierit pealtarul cărbunelui.

”E un moment trist, de carene aducem aminte cu durere.Probabil e ultimul evenimentcare se desfăşoară la minaPetrila”, a spus, pentru GDD,Cătălin Cenuşe.

Minerii care s-au aflat, vineri, lamina Petrila, e vorba de cei carescot din subteran piese şi echipa-mente miniere, au ţinut un momentde reculegere, au aprins o lumânareşi au depus coroane de flori, latroiţa ridicată în curtea minei, înmemoria celor care şi-au pierdutviaţa în exploziile din 2008.Pe 15 noiembrie 2008, douăexplozii au zguduit subteranul celeimai adânci mine din România.Prima explozie, produsă în jurulorei 15:00 a surprins în subteranmai multe persoane. Echipa de sal-vare constituită pentru recuperareavictimelor a fost surprinsă şi ea deo a doua deflagraţie, în jurul orei18.00, bilanţul total al tragedieifiind de 13 morţi şi 15 răniţi. Ceicare au murit în acea zi în subteranau primit titlul de cavaleri sau auobţinut Medalia Naţională pentruMerit post mortem, distincţii prim-ind şi cei care au supravieţuit saucei care au participat la operaţiunilede recuperare a victimelor din sub-teran.

Inginerul Trandafir Vişan a fost dec-

orat cu Ordinul Naţional pentruMerit în Grad de Cavaler, iar AlexaMarcel, Elekes Attila, Fraţilă Daniel,Mateş Dan şi Puian Nicolae au fostdecoraţi de preşedintele TraianBăsescu cu Medalia Naţională pen-tru Merit.Inginerii care au participat în 15noiembrie 2008 la recuperarea vic-timelor, dar şi cei care au fost sur-prinşi în subteran de explozii aufost decoraţi cu Ordinul Naţionalpentru Merit în Grad de Cavaler.Este vorba despre Dan Vasile, IoanDăbuleanu, Mihai Dosa, SorinHolingher, Constantin Jujan şiAndrei Orban.

Medalia Naţională pentru Meritclasa a III-a a fost conferită salvato-rilor Nicolae Alecsa, Vasile Badea,Alin Băran, Nicolae Cristea,Constantin Grigoraş, Cristian Guţă,Daniel Ianc, Marius Ichim, MariusIonică, Alexandru Kantor, PeterKutasi, Petrică Leonte, VasileMurarasu, Ştefan Pena, LorandRotzik, Alexandru Socolescu,Anghel Stoian, Sorin Trăilă, FlorinŢîrle şi Călin Tipter.Fosta conducere a minei Petrila afost condamnată la închisoare cuexecutare.În urmă cu 7 ani, la mina Petrila s-au perindat o mulţime de politi-cieni, de la cei locali, la şeful statu-lui, promiţând condiţii mai bunepentru mineri. Realitatea demon-strează că şi acum în minerit selucrează în aceleaşi condiţii viaţaminerilor fiind într-un pericol con-tinuu.

Mina Petrila, 40 de morţi din 1982până în 201540. Acesta este numărul matricol almorţii care a lucrat la Mina Petriladin 1982 până astăzi. În 1982, 29 de ortaci au fost vic-time ale prafului de cărbune aprins.

14 nu au supravieţuit, ceilalţi aufost răniţi.În vara anului 1996, alţi trei minerişi-au pierdut viaţa. De data aceastanu a fost foc de mină. Cei treilucrau la un puţ de aeraj şi au căzutde la peste 40 de metri după ce s-arupt platforma pe care se aflau.Finalul aceluiaşi an a mai răpit doiortaci, prinşi într-o surpare. Alţi treicolegi de-ai lor au fost grav răniţi.Până în octombrie 1997 a fost lin-işte. Liniaritatea vieţii a fost între-ruptă însă de un stâlp metalic careîn căderea de pe un transportator l-a lovit, mortal, în cap pe un inginerminier.Peste numai 4 luni, o altă surpareaduce moartea în prima linie acâmpului minier. Atunci, în februar-ie 1998, un miner nu a scăpat cuviaţă de sub "greutatea" cărbunelui.Octombrie 1999 este luna în care ocădere în puţ, de la circa 30 demetri, îi incheie socoteala cu viaţaunui alt angajat de la Mina Petrila.Liniştea se aşterne până în 2002,an în care o explozie subteranăzguduie liniştea din rândurile anga-jaţilor. Niciun miner nu se afla atun-ci în locul în care cărbunele a trans-mis mesajul morţii. La numai o lunădistanţă, un miner moare într-oexplozie produsă în apropiereaacestui abataj. Alţi 6 colegi de-ai luiau suferit răni grave şi foarte grave. Aprilie 2003 este luna în care unangajat de 43 de ani îşi pierdeviaţa, căzând în puţ. Bărbatul încăr-ca tuburi de oxigen în colivie cândaceasta, în urma unei manevregreşite, a fost pusă în mişcare şibărbatul a căzut în gol.Mai 2004 - deflagraţie produsă lapeste 800 de metri adâncime.

Patru mineri au fost grav răniţi.Explozia a fost produsă de un anga-jat care a lovit cu târnăcopul ocapsă explozivă uitată de colegii dinalt schimb. La numai trei zile dis-tanţă, alţi doi mineri au suferitarsuri grave. Un arc electric a fostprodus atunci de lucrările efectuatela un transformator ce nu a fostdecuplat de la sursa de alimentarecu energie electrică. Peste alte 30 de zile, un ortacmoare prins între staţia deîntoarcere a unui transportator demină şi un stâlp de susţinere a aces-tuia.În iulie 2005, alţi doi mineri au fostscoşi fără suflare de sub mormanelede cărbune.Până în noiembrie 2008, viaţa afost suverană la Mina Petrila.Atunci însă a cedat luptei cumoartea şi a pierdut 13 mineri şisalvatori minieri, în cel mai gravaccident de muncă de la aceastămină din 1982 până atunci. 15 noiembrie 2008 este data încare o explozie in subteran omoară8 mineri dintr-o singură lovitură. 9colegi de-ai lor sunt grav răniţi înexplozia produsă la 900 de metriadâncime. Alţi 4 salvatori minieri,intraţi în subteran pentru a salvarăniţii, sunt răpuşi de o a douaexplozie izbucnită la scurt timp.Ultima victimă - a 13 a - îsi pierdeviaţa, câteva zile mai târziu, pepatul de spital. Alţi 15 ortaci ausuferit arsuri grave. Astăzi, în 15noiembrie 2015, moartea şi-a pre-dat numărul matricol. Nu mai esteangajată la Mina Petrila. Perimetrtulminier de aici va fi închis definitv.

Mihaela MIHAIRamona ROŞULESCU

13mineri şi-au pierdut viaţa, înurmă cu 7 ani, în subteranulminei Petrila, la slujba de

comemorare organizată la finele săp-tămânii trecute participând doar o mânăde oameni.

Oaspeţii, ceva mai buni înprima reprizăCNS Cetate Deva, locul 12 în seria aIV-a a Ligii a III-a de fotbal a întâlnit,pe teren propriu, liderul campionatu-lui, ASU Poli Timişoara, echipasuporterilor din capitala Banatului.Tribuna stadionului „Cetate” din Devaa fost foarte animată, suporteriiTimişoarei, făcând spectacol, ca laorice deplasare a lor şi câştigând, prinneprezentare. s-ar putea spune,duelul cu inexistenta galerie a gazde-lor. Pe teren, însă, nu s-a văzut difer-enţa de 11 locuri dintre cele douăcombatante. După un prim sfert deoră de tatonare, prima ocazie esteînregistrată în contul oaspeţilor, lideriicampionatului, totuşi, în minutul 17,când Vucea pătrunde pe dreapta şişutează din careu pe colţul scurt,Iancău respinge şi acelaşi jucător reiapeste poartă. Replica Devei vine înminutul 20, când Lintaru, lansat deŞaucă, pasează la bara a doua,Făgărăşanu recentrează în faţa porţii,dar mingea nu este reluată de nimeni.Balonul ajunge în posesia oaspeţilor,este trimis în terenul celor de la CNSCetate şi Giuricici şutează de la 16metri la colţul lung, puţin pe lângăpoartă. În minutul 23 Ghinescu, celmai bun jucător al Timişoarei, şuteazădin careul mic, dar Iancău respinge înbară. Gazdele încearcă, şi ele, o şarjăofensivă şi, în minutul 30, Şaucă,bine lansat în adâncime, ratează pre-luarea balonului dintr-o poziţie favora-bilă şi iroseşte o bună oportunitate dea deschide scorul. Acest lucru îl vorreuşi timişorenii, în minutul 33, cândIancău nu mai are ce face la şutulimparabil al lui Vucea, din careulmare, în urma unui serviciu foartebun al lui Ghinescu.Gazdele nu resimt şocul şi preseazăpentru a egala. Astfel, în minutul 38Lintaru îi întoarce cu capul lui Pribac,dar şutul acestuia, din afara careului şidestul de slab, este reţinut de Burtic.Apoi, câteva zeci de secunde maitârziu, Făgărăşanu centrează de pe

dreapta, iar Lintaru reia cu capul, dincareul mic, dar pe lângă poartă. Şi,totuşi, finalul primei reprize aparţinebănăţenilor care au ratatdespărinderea pe tabela de marcaj înminutul 44, când Ghinescu centreazăşi Giuricici reia cu latul la colţul lung,însă Iancău respinge, Timişoara,intrând, astfel, la cabine cu scorul de1-0.

Învinşi pe finalMitanul secund debutează cu gazdeleîn atac, iar şutul lui Pribac, puţin dinafara cerului mare, este reţinut deBurtic. Apoi, în minutul 49, s-a deru-lat cea mai controversată fază a jocu-lui, gazdele acuzând o poziţie afarădin joc. Atunci Tulcan îl lansează peGhinescu, care părea a fi scos din off-side de Doboş, iar mijlocaşulTimişoarei, singur cu Iancău, înscriesimplu din careu, pe colţul scurt,ducând scorul la 2-0 pentru oaspeţi.Şi, când mai toată lumea credea căva urma un galop de sănătate aloaspeţilor, devenii îşi revin, dominân-du-şi copios cotaţii adversari. În min-utul 53, Lintaru îi pasează lui Pribac,care şutează slab, balonul fiind reţinutde Burtic. Portarul oaspeţilor are şinoroc, în minutul 60, când bâlbâie ominge la un corner al Devei, darreuşeşte, până la urmă, să reţină. Vinapoi, patru minute de foc pentruapărarea Timişoarei, cei de la CNSCetate ratând tot atâtea ocazii. Înminutul 63 Şaucă scapă pe dreapta, îldepăşeşte în viteză pe adversaruldirect, şutează din unghi la colţulscurt, dar mingea trece puţin pe lângăpoartă. Apoi urmează un şut al luiFăgărăşanu, blocat de un fundaşadvers. La faza următoare Lintarualunecă în careu în momentul şutului,balonul ajunge, însă, la Făgărăşanu,care ratează ţinta dintr-o poziţie bună.În minutul 66 a fost o altă fază intere-antă. Şaucă centrează în careulmarem Lintaru, în duel cu adversarulsău direct, cade în tentativa sa de aajunge la minge, dar nu se acordăpenalty, deşi un arbitru care ar fi mers

pe obişnuitul „cinci la sută pentrugazde” ar fi pus balonul pe punctul cuvar. Inevitabilul se petrece în minutul70, după o fază de atac prelungită adevenilor. Pribac reia cu capul, Burticrespinge, Kelemen nu reuşeşte săînscrie cu poarta goală, mingeaajunge la Făgărăşanu, care de la 14metri înscrie cu un şut în colţul scurt,reducând din diferenţă. Gazdele nu selasă şi forţează egalarea. În minutul73, o lovitură liberă a lui Făgărăşanutrece puţin pe lângă poarta adversă,iar peste 120 de secunde centrareaaceluiaşi jucător, cel mai bun al Deveidin acest meci, nu a fost fructificatăde niciun coechipier de-al său. Apoi şiTimişoara mai arată că trăieşte fazaofensivă, şi, în minutul 75 Contescucentrează de pe dreapta, mingea tra-versează careul devean, iar Taub reiadin alergare la colţul lung, puţin pelângă poartă. În minutul 82 se pro-duce şi meritata egalare. Făgărăşanuexecută un corner, Suciu prelungeştepână la Kelemen, care reia cu capul,Burtic respinge, poate chiar de dinco-lo de linia porţii, dar nu se acordănimic, însă Lintaru urmăreşte faza pemai departe şi introduce mingea, totcu capul, în poartă, scorul devenind2-2. Şi, în minutul 89, când toatălumea se aştepta la un egal, oaspeţii

putându-se declara mulţumiţi de acestrezultat, Tulcan primeşte o minge încareu şi, talonat de un adversar,şutează de la 14 metri din vole, lacolţul lung, fără speranţe pentruIancău, aducând, astfel, o victorie nes-perată Timişoarei.

CNS Cetate Deva – ASU PoliTimişoara 2-3 (0-1)Stadion „Cetate”, spectatori: peste1.000Au marcat: Făgărăşanu (70),Kelemen (82) – Vucea (33), Ghinescu(49), Tulcan (89)Cetate: Iancău – Grunţă, Boldea,Dosan (76 Suciu), Doboş – Vajda(cpt), Buzducea (25 Kelemen) –Şaucă, Pribac, Făgărăşanu (85Şumuţiu) – Lintaru (83 Şoit). Rezerve:Mariş – Chelariu, Ungureanu.Antrenor: Marius SîrbuPoli: Burtic – Contescu, Gălan (cpt),Bilia, Taub – Stancu, Codrea(71Ţugui) – Vucea (63 Birău),Giuricici (57 Marin), Ghinescu -Bădăuţă (46 Tulcan). Rezerve: Fisteag– Ştefanovici, Damian. Antrenor:Sorin BrîndescuArbitri: Vlad Inoan (Floreşti) – CsabaAntal (Cluj), Sergiu Corb (Zalău)

Amarildo SZEKELY


11441144

LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155Sport


Fotbal.

Succes nemeritat al Timişoarei la DevaCel mai aşteptat meci de către microbiştii devenial turului de campionat, cel cu ASU PoliTimişoara, s-a desfăşurat vineri după – masă, pestadionul „Cetate” din municipiul de reşedinţă aljudeţului Hunedoara. Nu s-a văzut nicio diferenţăîntre Poli, liderul din Liga a III-a, şi CNS Cetate,echipă de subsolul clasamentului.

11551155

LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155LLuunnii ,, 1166 nnooiieemmbbrriiee 22001155Sport



Fotbal.

Ex-jiulistul Pintilii, convocatpentru meciul cu Italia

Doar unul din trei…

25 de fotbalişti a convocat AnghelIordănescu pentru partida amicalăde marţi, 17 noiembrie, pe careRomânia o va juca, în deplasare,pe stadionul “Renato Dall’Ara”din Bologna, cu începere de la ora21.45, cu Italia, joc de pregătirepentru turneul final alCampionatului European de fotbalde anul viitor. Printre ceiselecţionaţi se află şi fostul căpitanal Jiului Petroşani, Mihai Pintilii,jucător de bază al României înpreliminarii. În vârstă de 31 deani, pe care i-a împlinit de curând,pe 9 noiembrie, Pintilii, care adebutat în Liga I la Jiul Petroşani,evoluează, în prezent, în Israel, laHapoel Tel Aviv, mijlocaşul defen-siv mai jucând, de-a lungul timpu-lui, la Internaţional Curtea deArgeş, Pandurii Târgu Jiu, Steauaşi la Al Hilal, în Arabia Saudită.Mihai Pintilii, care are 26 demeciuri în echipa naţională, pen-tru care a înscris un gol, este sin-gurul jucător crescut sau originardin judeţul Hunedoara reţinut înlot. Privirile selecţionerului nu s-auoprit şi asupra lui Eric Bicfalvi, altjucător care a debutat în primaligă la Jiul. Mijlocaşul lansat în fot-balul mare la Petroşani are 26 deani şi o singură selecţie în echipanaţională, într-un joc amical, tot în

mandatul lui Iordănescu, înperioada când făcea furori în cam-pionatul Ucrainei, la Volyn Luţk,sezonul trecut fiind golfheterulacestei competiţii. Bicfalvi, careeste legitimat acum în China, laLiaoning Whowin, anterior maievoluând la Steaua şi GloriaBuzău, conform prevederilorFIFA, poate fi bun de joc pentruUngaria, mama sa fiind de originemaghiară, discuţii pe această temămai având loc anii trecuţi. Deasemenea, Iordănescu nu l-a con-vocat nici pe fostul portar al celorde la Minerul Lupeni, CristianBălgrădean. Acesta este a patraopţiune pentru postul de portar,după Tătăruşanu, Pantilimon şiLung junior, având şanse mici săprindă lotul pentru EURO.Jucătorul, legitimat acum la CSUCraiova, are, la cei 27 de ani aisăi, un singur joc în echipa naţion-ală, în 2011, pe când apăra poar-ta lui Dinamo.

…şi cam atât

Alţi hunedoreni nu mai au şansesă prindă echipa naţională, ieşind,din varii motive, din anturajulacesteia. Hunedoreanul BogdanLobonţ, care în ianuarie va împini38 de ani, este, acum, al patruleaportar al celor de la AS Roma,nemaijucând de o bună perioadăde timp vreun meci oficial. De alt-

fel, portarul crescut şi lansat deCorvinul, după care a mai jucat laRapid, Dinamo, Ajax şiFiorentina, şi-a anunţat retragereadin echipa naţională, ale căreibuturi le-a apărat de 85 de ori,participând la EURO 2000, cândnu a jucat, şi la întrecerea conti-nental din 2008, fiind titularulpostului atunci. Şi drumurile luiDacian Vargas pre echipa naţion-ală par a fi blocate. Talentatulmijlocaş născut în Petroşani şilansat în fotbal la Deva, fiul unuialt valoros jucător, Ioan Varga,care a evoluat la Mureşul, Jiul şiDinamo, este acum legitimat laultima clasată din Liga I, PetrolulPloieşti, fiind greu de crezut,indiferent de valoare, că un jucă-tor al “lanternei roşii” va fi convo-cat la lotul naţional. Dacărămânea la ASA Târgu Mureş, cucare a câştigat SupercupaRomâniei în acest an şi unde man-ager este un alt hunedorean, fos-tul internaţional Bogdan Mara,

născut în Deva, ar fi avut şansemai multe, dar aşa numărulselecţiilor sale în echipamentul“tricolor” va rămâne la patru,prea puţine pentru un jucător atâtde talentat, care are în palmares şiun titlu naţional, cucerit cu UnireaUrziceni. Departe de lotul naţionalrămâne şi Marian Pleaşcă, fostulfundaş dreapta al celor de laMinerul Lupeni din 2010.Apărătorul, în vârstă de 25 deani, are o selecţie la echipanaţională, în 2011, dar apoi oserie interminabilă de accidentăril-a ţinut departe de gazon.Fotbalistul, revenit la PanduriiTârgu Jiu, s-a refăcut, dar nu maiprinde prima echipă, fiind folositîn garnitura secundă a clubuluigorjean, care evoluează în Liga aIII-a, Pleaşcă evoluând în jocul dela Deva, cu CNS Cetate, câştigatde olteni. Iar dinspre judeţulHunedoara spre echipa naţionalănu mai vine mai nimic.

Amarildo SZEKELY

Selecţionerul echipei naţionale de fotbala României, Anghel Iordănescu, aanunţat lotul pentru meciul amical pecare “tricolorii” îl vor disputa în compa-nia Italiei. Partida amicală dintreRomânia şi “squadra azzura” se va des-făşura marţi, la Bologna.

11661166

Luni , 16 noiembrie 2015Luni , 16 noiembrie 2015 ActualitateGazeta de Dimineaţă

AAllaarrmmaanntt::

UUllttiimmuull PPeeiissaajj FFoorreessttiieerr IInnttaacctt ddiinn MMuunnţţiiiiRReetteezzaatt aa ddiissppăărruutt ssuubb ddrruujjbbeellee ţţaappiinnaarriilloorr

Reprezentanţii AgentGreen trag semnalul dealarmă: Exploatarileforestiere din ultimii ani dinmunţii Retezat, Godeanu,Ţarcu si Vilcan au condusla dispariţia ultimului PeisajForestier Intact (PFI) dinzona de climă temperată aEuropei. Activiştii de mediuau protestat, au realizat şipublicat studii stiinţifice, auinvestigat şi apoi au expusabuzurile asupra PFI şi astaîncă din anul 2009, dartotul pare acum în zadar.

“Am protestat laşantierul DN 66A şila minister, ne-amjudecat în instanţapentru a opri as-faltarea Retezatului,am atras atenţia căse exploatează pă-durile în Râu-Şes, laCâmpuşel şi în Do-mogled. Dar esteprea târziu. Corupţiaşi lăcomia au învins.Cel mai vast templual naturii din Europaa fost pierdut“ a de-clarat Gabriel Păun,preşedinte AgentGreen.

Agent Green susţine că pă-durea se taie şi din zoneprotejate, pentru că existăîntotdeauna un cumpărătorcăruia nu-i pasă e dauneleiremediabile adise.„Firma HolzindustrieSchweighofer a cumpăratlemn exploatat de firmeterţe în zona Râu-Şes şiCâmpuşel. La Câmpuşel,

firma austriacă chiar deţineteritorii din PFI care i-aufost vândute ilegal de com-posesoratul Câmpu luiNeag. Pădurea care este unamestec natural de fag şiconifere este certificatăFSC şi a fost exploatată sis-tematic începând cu anul2006 imediat după dupăachiziţie”, spun activiştii demediu.

O altă zona din PFI unde s-au pierdut teritorii semni-ficative, potrivit AgentGreen, este cea a munţilorGodeanu (Parcul NaţionalDomogled) unde, susţinsursele citate, firma gor-jeană Succes a exploatatsistematic masă lemnoasăîn ultimii ani.

“Cel puţin 78.601metri cubi de lemnau părăsit parcul în2013-2014. O partea fost extrasă şi pre-lucrată direct de Suc-ces iar alţi 53.525metri cubi au fostextraşi de compani-ile Trans Fag, Fag In-ternaţional, AlindoImpex, Mirona For-est şi Trans Exforcare vând masă lem-noasă tot companieiSucces care prelu-crează lemnul laGureni, judeţul Gorj.De aici cheresteauatrece pe la o fabricădin judeţul Argeş

pentru uscare şipleacă mai departecătre China”, aratămilitanţii ecologişti.

Pădurile virgine, înpericol

PFI Retezat a fost de-scoperit de cercetători în2006 şi confirmat de unnou studiu ştiinţific realizatde ICAS pentru MinisterulMediului în anul 2007. Gu-vernul României a ignorantacest studiu care a inclus şiun set de recomandări pen-tru protejarea prin lege aacestui tezaur naţional şiEuropean. PFI a fost con-firmat şi de studiul publicatde Agent Green în“Ocrotirea Naturii”, revistaAcademiei Române în mai2011.

“Conform criteriilorştiinţifice, un PFImăsoară cel puţin50.000 hectare desălbăticie şi arelăţimea de cel puţin

10 kilometri. În zonade climă temperată aEuropei nu mai ex-istă niciunul. PFIRetezat măsură101.000 hectareanul 2006. Deatunci el a fost sis-tematic ciopârţit. Nuînseamnă căRetezatul este com-plet distrus.Înseamnă că maipăstrează încă zonenaturale valoroase,chiar şi păduri vir-gine, dar că acesteanu mai au continui-tate fiind întreruptede exploatăriforestiere şi con-strucţii de infrastruc-tură”, a adăugatPăun.

Studiile Agent Green aratăcă, deşi PFI a fost pierdut,mai există încă în Româniaîn total 218.000 hectarede păduri virgine. Cele maimari abia dacă depăşesc cupuţin suprafaţă de 5000 dehectare şi se află în munţiiSemenic, Godeanu şi Vâl-

can. Doar aproximativ20% sunt bine protejateprin lege, în timp ce 80%sunt în pericol de dispariţieşia sta din cauză că ex-ploatările forestiere suntmult mai agresive.Pentru a proteja ce se maipoate, dar şi pentru a-ipedepsi pe vinovaţi, AgentGreen cere GuvernuluiRomâniei tragerea larăspundere a funcţionarilorpublici care se fac vinovaţide dispariţia PFI, protejareaprin lege, cel târziu până lasfârşitul anului 2016, a tu-turor pădurilor virgine con-form prevederilor din noulcod silvic, adoptarea unuimoratoriu în anul 2015prin care să interzică ex-ploatările forestiere în toatepădurile virgine aşa cum aufost ele identificate în anul2005 prin studiul VeenEcology, iar moratoriul sărămână în vigoare până larespectarea prevederilornoului cod silvic cu privirela pădurile virgine

Carmen Cosman -Preda

P ădurea virgină pentru care ac-tiviştii de mediu s-au luptat şi auîncercat chiar şi în instanţă să

blocheze construcţia DN66A UricaniHerculane nu mai există sau, cel puţin,nu în totalitatea ei. „Corupţia şi lăco-mia au învins!”, spun reprezentanţiiAgent Green, cei care în ultimii ani s-auluptat cu statul pentru „aurul verde”.

1012

Documents

Transcript of 1012