Prin mijloace specifice, Serviciul Traduceri, Decriptări, InPrin mijloace specifice, Serviciul Traduceri, Decriptări, In--terceptări şi Manele din cadrul cotidianului nostru a reuşitterceptări şi Manele din cadrul cotidianului nostru a reuşitdecodificarea în timp record a unor discuţii ambientaledecodificarea în timp record a unor discuţii ambientalepurtate la Moscova între şeful poliţiei (în foto cu papucipurtate la Moscova între şeful poliţiei (în foto cu papucimaro, şliţ semidesfăcut, ţinându-se de pahar), şi omul demaro, şliţ semidesfăcut, ţinându-se de pahar), şi omul deafaceri Simi, zis Simson, cunoscut drept ciomăgarulafaceri Simi, zis Simson, cunoscut drept ciomăgarulpoliţiştilor. Precizăm că sunetele suspecte, gen “hâc” şipoliţiştilor. Precizăm că sunetele suspecte, gen “hâc” şi“pleosc”, au fost eliminate din transcriere.“pleosc”, au fost eliminate din transcriere.

“Nu mi-e frică, nici ruşine, să mă afişez cu tine / Mă mândresc şi mă simt bine, că eşti lângă mine /

Cea mai mare bucurie, Doamne şi câtă mândrie / Se miră toată

lumea, de mine şi de tine (bis) ...”

Am putut reproduce doar rându- rile de mai sus pe motiv că, dupăce a confundat vaza cu sticla, undelegat a aruncat aparatura serviciilor secrete ruse înfrapieră...

Nu ştim cum e pe

la viloaca coman-

dantului Brăgaru,

ridicată în parcul

din Lupeni, dar noi,

cetăţenii municipiu -

lui Petroşani, care

ne ducem blugii la

scurtat, ne închi-

dem şliţul şi - în

general - evităm să

asortăm papucii

maro cu tricoul

colorat, suntem

realmente jigniţi

de anturajul

dumnealui.

Cu ce drept îşi per-

mite acest Brăgaru

să păteze imaginea

municipiului

Petroşani şi a

României în lume prezentân -

du-se la WISPA MOSCOW

2012 în halul în care îl vedeţi

în fotografie? Cu ce drept îşi

pemite acest individ să calce în

picioare imaginea Poliţiei

Române, prezentându-se la

Moscova însoţit de Siminel

Iordache, un individ care - dacă

nu ştiaţi - şi-a petrecut tinereţea

la puşcărie? Cu ce drept

urinează acest individ pe

onestitatea şi devotamentul

colegilor săi din Poliţia

Română invitând în delegaţia

României la WISPA

MOSCOW 2012 un individ

care, în luna noiembrie 2010,

l-a agresat pe poliţistul Geani

Goşa (culmea, subordonat al

lui Brăgaru), cel care l-a prins

pe omul de afaceri Siminel

Iordache, special guest-ul dele-

gaţiei, beat mort (a se citi uri-

nat pe el) la volan? Cu ce drept

îşi permite comandantul

Brăgaru să asocieze Poliţia

Română cu numele unui indi-

vid amendat pentru construcţii

ilegale, acuzat pentru partici-

parea la licitaţii măsluite şi

acuzat, de conducerea Apa

Serv, de furt de apă potabilă

din reţeaua publică?

Poliţiştii din România sunt

mult prea demni ca numele lor

să fie asociat cu al cuplului

Brăgaru - Iordache, iar faptul

că foştii pieţari Brăgaru

(reţinut, şi el, o noapte la

Poliţia Uricani pentru a dovedi

provenienţa unor mărfuri) şi

Iordache (reţinut pentru furt)

au ajuns să ne reprezinte în

lume e chiar culmea tupeului.

Cătălin DOCEA

CMYK

MARŢI7 august 2012

Anul VNr. 101212 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 06:16Apus: 20:49

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,5740 lei1$ = 3,7285 lei1₤ = 5,7589 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Autoservice Căsuţa Albastră

angajeazăMECANIC AUTO

Relaţii la telefon0723.347 852

Tel. 0254.564 914

(din Timişoara)

Având în vedere importanţa furnizăriiagentului termic înmunicipiile Văii Jiului, SC Electrocen-trale Paroşeni SA şi-apropus informareacorectă şi obiectivă,la zi, a populaţiei şi atuturor factorilor derăspundere implicaţi.

În acest sens SC Electrocen-trale SA Paroşeni comunicăfaptul că după publicareaanunţului din data de02.08.2012 referitor la progra-mul de reabilitare a magis-tralei de termoficare, lucrăricare trebuie coroborate cucele de reabilitare a străzilorpropuse de Consiliului Local alMunicipiului Petroşani înadresa nr.3888/28.02.2012 a fireabilitate în anul 2012, a fostdeclarat câştigător al exe-cuţiei lucrărilor de reabilitare

a magistralei de termoficareSC Termoficare SA Petroşani. Pentru definitivarea graficuluide execuţie al lucrărilor cucâştigătorul licitaţiei SC Termoficare SA Petroşani,SC Electrocentrale SA Paroşenia purtat discuţii cu reprezen-taţii administraţiilor care vorfi afectate de aceste lucrăride reabilitare a magistralei determoficare şi, datorită faptu-lui că lucrările în zonele şcoli -lor trebuie finalizate înaintede începerea cursurilor şco-lare, graficul de execuţie altronsoanelor a fost modificatdupă următorul program:

� în perioada 06.08.-10.09.2012 - tronson subterande pe strada 6 August - dinsprestrada 22 Decembrie şi tron-sonul de pe strada Şt.O. Iosif � în perioada 06.08.-30.09.2012 - tronson subterande pe strada General Dragalinadinspre str. Şt.O. Iosif şi pânăla intersecţia cu strada Tineretului� în perioada 06.08.-

10.09.2012 - tronson subterande pe strada 22 Decembrie -din spatele capelei Bobocupână la intersecţie cu strada 6 August � în perioada 06.08.-10.09.2012 - tronson subterande la căminul de racord PT 8în zona Liceului Economic, iartronsonul subteran de lapoarta Liceului Economic pânăla racordul punctului termicKeops vor fi finalizate până în30.09.2012.

Funcţie de stadiul lucrărilor,pe durata execuţiei acestorafurnizarea agentului termic vafi oprită începând cu data de13.08.2012, iar reluareafurnizării agentului termic vareîncepe cu data de01.10.2012. Atât data opririicât şi data reluării furnizăriiagentului termic vor putea fimodificate funcţie de stadiulexecuţiei lucrărilor de reabili -tare a magistralei de termofi-care.

Director general,ing. Doru VIŞAN

ORAŞUL LOR SRL

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 2012

www.zvj.ro

Conform ultimelor date oferite de Agenţia Judeţeanăpentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, faţă de luna iunie, rata şomajului înjudeţul nostru a crescut cu 0,48 puncte procentuale,atingând la sfârşitul lunii iulie nivelul de 5,26 la sută.Totuşi, în comparaţie cu luna iulie a anului trecut, seconstată o scădere cu 0,53 la sută.

În cursul lunii iulie, în evidenţele AJOFM Hunedoara au fost înre -gis traţi 2.921 de şomeri, dintre care 408 provin din disponibilizăricurente de personal. La finele lunii iulie, numărul total al şomerilordin judeţul Hunedoara era de 10.242, din care 4.482 şomeri indem-nizaţi şi 5.760 şomeri neindemnizaţi. Din numărul total de 5.760şomeri neindemnizaţi, la un număr de 2.376 de persoane s-au elibe -rat adeverinţe, fiind beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001,privind venitul minim garantat. În Valea Jiului sunt înregistraţi 3.015şomeri, respectiv aproape 30 la sută din totalul şomerilor din judeţ.

Mihaela PETROŞAN

Fluctuaţia şomajuluihunedorean este nesemnificativăJandarmii montani au fost sesizaţi vineri

cu privire la faptul că două persoane s-aurătăcit în zona Polatişte - Surpata. Cei doibărbaţi plecaseră să culeagă fructe de pă-dure, iar în jurul orei 10:00 au solicitatsprijin, printr-un apel la numărul de ur-genţă 112. Adică după maxim 4 ore demuncă. Jandarmii i-au contactat telefonic şi pe baza descri -erii făcute de cei doi au încercat să îi ghideze pentrua coborî. Aceste încercări au fost în zadar, cei doi re-fuzând să plece din acel loc şi solicitau în continuareprezenţa jandarmilor montani la faţa locului. Aşadarjandarmii s-au conformat şi s-au prezentat la faţalocului. În zadar! Cei doi erau pe drum, deci înniciun caz rătăciţi, la 150 de metri de microbuzul cucare au venit. Interesant de aflat ar fi fost dacă ceidoi veniseră cu microbuzul la fel de beţi, sau le-aufermentat afinele în stomac, şi s-au îmbătat instant.Au refuzat să mai coboare împreună cu jandarmii

când s-au prins că le rămâne microbuzul pe munte, şiar fi fost posibil să fie cercetaţi şi pentru conduceresub influenţa alcoolului. Cei doi bărbaţi, Alexandru de 29 ani şi Cosmin învârstă de 28 ani, ambii domiciliaţi în Vulcan, au re-fuzat să coboare însoţiţi de jandarmi către cursul Jiului, motivând că aşteaptă o altă persoană care săvină să îi ia din acel loc. Prea puţin impresionaţi, jan-darmii i-au sancţionat contravenţional pe cei doi băr-baţi cu amenzi în valoare totală de 200 lei, pentrusolicitarea intervenţiei jandarmilor la faţa locului,fără motiv întemeiat.

Alina PIPAN

Unor culegători de fructe de pădurele-a fermentat producţia prea

repede şi s-au ales cu sancţiuniAnul trecut a fost, fără doar şi poate,anul rătăcirilor pe munţi. Nu trecea binesăptămâna că mai aflam de câte unulsau doi culegători de fructe de pădurecum că s-au rătăcit pe creste. Unii,crezând că-i de şagă, aveau şi nesim -ţirea să dea telefon la 112 şi pretindă căsunt pierduţi, doar pentru a-i determinape jandarmi să urce cu autospecialeledupă ei şi ulterior să-i coboare, cu tot cucantităţile de fructe de pădure culese.Când s-au prins salvamontiştii şi jan-darmii, şi au început să ofere instrucţiunişi ghidaj telefonic, numărul apelurilor s-amicşorat. Un alt caz, am putea spuneilar, i-a pus pe drum pe jandarmi zileleacestea. De data asta, culegătorii eraualcoolizaţi.

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care unnumăr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurileorganizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şiMinisterul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu

Telefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

Dobandă fixă: 11,9%Perioada de creditare: 12-60 luniValoarea creditului: 1.000 - 20.000 RONVârsta solicitantului: 21-69 ani (72 ani)Venit minim: 600 lei - salariat (se includ bonurilede masă)500 lei - pensionar (pensie de boală,invaliditate) + indemnizaţii creşterecopilDocumente necesare:- fluturaşul de salariu / adeverinţa desalariu / talonul de pensie, copiaBI/CI, după caz decizia de pensio nare,factura de utilităţi, fişa fiscală.

TEL. 0737.550.812

CREDITEDE NEVOI

PERSONALE

În rest,pare-se că tot ce ţine deceremonialul de aducereaminte tinde să sederuleze tot mai în grabă.Nu tu slujbă religioasă depomenire a sufletelorcelor ucişi atunci şi, dacănu ar fi nici cele câtevarelatări la obiect despreeveniment, oferite de scriitorul Ioan Velica, ai rămâne cu impresiacă totul s-a derulat numai şi numai pentru ca acţiunea să fie bifatăca realizată.

Laboratorul de Metrologie al SC Apa ServValea Jiului SA Petroşani a trecut şi el prinmomente grele. În aprilie 2010 era în pos-tura în care trebuia să obţină o reautorizare.Funcţiona fără autorizare şi emitea buletinede verificare metrologică încă din octombrie 2009, atunci când autorizaţia expirase. Bănuim noi că, în cinstea reauto -ri zării, directorii Apa Serv au făcut ei omasă rotundă şi au decis să schimbe măcaruşa de la intrare, ca să nu le pice cu totul încap inspectorilor veniţi în control. Înainte cu peste o lună de data expirăriiacestei autorizaţii, SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani a depus o adresă, în-soţită de documentaţia necesară reautori -zării, la Direcţia Regională de MetrologieLegală (DRML) Timişoara prin care s-a so-licitat reautorizarea laboratorului. Li s-a so-licitat refacerea anumitor documente, însă

esteticul şi integritatea clădirii nu au fostsubiect de discuţie. Începând cu data de 11 octombrie 2010,laboratorul îşi reia activitatea. Victorie! Darasta se întâmpla în acelaşi sediu jerpelit. Tarifelepentru veri-ficareametrologicăa con-toarelor deapă receerau între26 şi 44 delei. Deci,orice ar fi,dacă unapometru nu este verificat, se ignoră citirealui şi se facturează în sistem pauşal. În de-cembrie 2011 activitatea este din nou între-

ruptă la laborator, probabil din cauza faptu-lui că angajaţilor le îngheţa şi sufletul veri-ficând apometre. Doar la sfârşitul luiianuarie 2012 s-a reluat activitatea. Înfiecare zi, de luni până joi, cetăţenii din

Vale se pot prezenta aici, dela ora 7:00 la ora 15:30, iarvinerea până la ora 13:00.Tarifele au rămas aceleaşi.La fel şi clădirea, la a căreireabilitare pare că nu s-agândit nimeni niciodată. Evident, directorii şi direc-toraşii din Apa Serv au avutgrijă ca fundul lor să stea înbirouri reabilitate, moderni -zate, cu mobilă din pal, tâm-

plărie PVC şi scaune tapiţate. Însăniciunuia nu i-a dat vreodată prin minte săreabiliteze sediul muncitorilor de rând.

Poate totuşi se autosesizează Biroul Urbanistic al Primăriei Petroşani, pentru căaceastă construcţie este un mare pericolatât pentru angajaţi, cât şi pentru cetăţeni.Nici pereţii nu arată bine, şi nici acoperişul.Această clădire ar merita o bulină roşie,precum cea care atârna odată pe fostulsediu al poştei. Măcar una a ruşinii, dacănu una care să ne anunţe că structura imo-bilului este absolut nesigură. DomnuleAvram, poate vi se face dumneavoastrămilă de acest sediu, şi îl veţi face să aratemai bine. Nu chiar ca vila domniei voastrede pe Maleia, ci cât de cât...

Alina PIPAN

Pentru cine nu ştia, după mintea baştanilorde la Apa Serv, un laboratorul de metrologiepoate funcţiona şi în baia publică de la gară

Suntem tot mai departe...Au trecut 83 de ani, s-a amintit în faţa Uzinei Lupeni,de la ziua în care, aici, au fost seceraţi minerii grevişti.Doar coroanele de flori depuse în fiecare an, pe vre-mea aceasta, fac să fie dusă mai departe amintireajertfei lor din acea zi de 6 august a anului 1929.

Noroc culansările de carte care se petrec aproape anual, în această zi, însala de raport a minei Lupeni. Ca şi cea de ieri, de altfel, careface subiectul unui alt articol de ziar, asemenea evenimente cul-turale aduc amănunte relevante fie despre ceea ce s-a petrecut lagreva din 1929, la cea anticomunistă din 1977 sau despre viaţadeloc uşoară care le este dată să fie trăită chiar şi azi minerilordin Valea Jiului. Fapt pentru care cartea scrisă de Marian Boboc"Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate" sau cea a lui Gheorghe Davidescu "Un drum atât de lung. Eu şi cărbunele"nu doar că merită să fie amintite în acest context, ci şi citite.

Gheorghe OLTEANU

Dacă nu ar scrie pe clădire că găzduieşte laboratorul de metrologie al SC Apa Serv Valea Jiului SA, n-ai ghici nici în ruptul capului că acolo trebuie să te prezinţi cu apometrele pentru verificare. Pentru că arată, dacă vă puteaţi închipui asta, chiar mai rău decât gara din Petroşani.

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 20124 SPORT

www.zvj.ro

Din ce în ce este mai sărac sportul din

judeţul nostru şi implicit cel din Valea Jiu-

lui. Noroc că din când în când mai scoatem

capul în lume cu rezultate de senzaţie, dar

care ascund în spate multe probleme,

drame sociale şi multe scandaluri interne.

Se întâmplă de ani buni la popice, acolo

unde în ciuda problemelor nu obosim să

urcăm pe podium, se întâmplă şi la fotbal

acolo unde juniorii merg la operaţii pe

banii părinţilor, iar când sunt scoşi la vân-

zare cluburile emit sume fabuloase fără

însă să investească mare efort în talentul

jucătorului. Se întâmplă şi la tir cu arcul,

unde sunt campioni pe bandă rulantă, dar

cu marea contribuţie a părinţilor care scot

bănuţ după bănuţ pentru ca celor dragi lor

să nu le lipsească vitamine, medicamente

şi cele mai bune cantonamente, ba mai scot

chiar şi bani pentru participarea la concur-

suri. „Este tragic ceea ce se întâmplă la

unele cluburi. Noi părinţii suntem princi-

palii sponsori ai copiilor noştri. De multe

ori cluburile nu investesc nimic, noi ducem

tot greul”, este semnalul de alarmă pe care

îl trag puţinii părinţi curajoşi să iasă în faţă

de teamă ca ai lor copii să nu fie traşi de

urechi. Sigur că speranţa rămâne îndreptată

tot spre factorii locali şi implicit spre

bugetele primăriilor care dacă ar mai

strânge puţin cureaua în ceea ce priveşte

manifestări de tot felul, şi cu rost şi fără

rost, poate că ar găsi o soluţie ca sporturile

care ne aduc atâtea satisfacţii să nu mai fie

la limita sărăciei. Popicarii, arcaşii,

şahiştii, luptătorii sunt doar câţiva dintre

sportivii care au nevoie de o mai mare

atenţie. Se aude, domnilor primari????

Tot mai mulţi sportivi mergîn cantonamente sau laconcursuri de anvergură

pe banii părinţilor, care se tem pentru viitorul copiilor lor.

Sărăcie lucie însportul din Valea

Jiului

Chinonso Ihelewere Henry, fotbalistul

nigerian al echipei Delta Tulcea, s-a

prăbuşit pe teren, ieri, în timpul meciului

amical cu FC Baloteşti. Sportivul a murit,

după ce medicii au încercat să-l resusciteze

timp de aproximativ o oră. "La un sfert de

oră după ce a intrat pe teren s-a prăbuşit

fără să-l atingă nimeni", a declarat căpi-

tanul echipei Delta Tulcea, Daniel Florea.

"Pacientul a fost tot timpul în stop car-

diorespirator. El a fost găsit în stop car-

diorespirator şi s-au făcut manevre de

resuscitare de la ora 12.05 până la ora

13.12. Echipajul de prim ajutor a ajuns la

3-4 minute de la apel", a declarat medicul

Ioana

Tănase,

medic

de la

echipa-

jul

SMURD sosit la faţa locului. Potrivit mar-

torilor, fotbalistul nigerian s-a prăbuşit pe

teren în repriza a doua, cu puţin timp

înainte de finalul meciului, la faţa locului

ajungând imediat un cadru medical. Jucă-

torul nigerian Chinonso Ihelwere Henry

avea 21 de ani şi evolua pe postul de ata-

cant. El fusese adus în România de tehni-

cianul Ion Marin.

Tragedie în fotbalul românesc

Gimnasta Sandra Izbaşa a câştigat medalia

de aur în finala la sărituri, a opta pentru

delegaţia României, la Jocurile Olimpice

de la Londra. Sandra Izbaşa a intrat ultima

în finala de la sărituri, având a doua notă în

calificări.

Izbaşa a fost notată în finală cu 15.383 la

prima săritură şi cu 15.000 la acea de-a

doua, iar cu media de 15.191 a obţinut

medalia de aur, care este a opta pentru

România la actuala ediţie a JO. Pe podium

au mai urcat McKayla Maroney (SUA,

15.083) şi Maria Paseka (Rusia, 15.050).

Sportiva canadiană Elisabeth Black, care a

fost notată cu 0.000 la prima încercare, din

cauza aterizării pe burtă, s-a accidentat şi

nu a mai putut efectua a doua săritură.

“Este o mare bucurie, o mare realizare pro-

fesională şi pentru Sandra, dar şi pentru

noi, antrenorii, care am convins-o cu greu

să facă sărituri de finală. S-a dovedit că a

meritat. Finalele pe aparate sunt finalele

nervilor tari. Sandra venea cu şansa a

doua, după americancă, dar ea a căzut în

fund şi Sandra a avut nervii tari să-şi facă

săriturile. A plâns de bucurie, nu se mai

oprea, încă nu am avut timp să vorbim, dar

ne bucurăm mult pentru ea. Le mulţumim

şi celor de acasă, pentru încurajări şi îi

rugăm să o facă până la capăt, dar şi să în-

curajeze toţi sportivii români, şi pe cei care

nu au astfel de rezultate, pentru că simpla

calificare la Olimpiada înseamnă enorm",

a declarat Mariana Bitang.

Gimnasta română a mai cucerit o medalie

la JO de la Londra, bronz, în competiţia pe

echipe. Sandra Izbaşa, în vârstă de 22 de

ani, mai are în palmares încă un titlu

olimpic, câştigat în 2008, la Bejing, la sol.

Celelalte finale individuale cu românce la

start sunt: sol (Cătălina Ponor şi Sandra

Izbaşa) şi bârnă (Cătălina Ponor, Diana

Bulimar), ambele programate astăzi.

Şi s-a făcut dreptateAURUL gimnastei Sandra Izbaşa ne-a redat respiraţia,dar căzătura gimnastei Moroney în fund, pe mine una,m-a făcut să râd în hohote... hohote de teamă ca nucumva arbitrele să ridice din nou gimnastele căzute înfund la rang de campioane... dar s-a făcut dreptate..

Sportiva Constantina Diţă, campioană

olimpică în 2008, a

încheiat pe locul 86

proba de maraton din

cadrul Jocurilor

Olimpice de la

Londra, în timp ce

cealaltă româncă din

concurs, Lidia

Şimon, a ocupat

locul 45. Constantina

Diţă a terminat mara-

tonul după două ore,

41 de minute şi 34 de

secunde. Şimon a

încheiat cursa în

două ore, 32 de

minute şi 46 de secunde, cea mai bună per-

formanţă a sa în acest sezon. Campioană

olimpică la maraton a

devenit etiopianca Tiki

Gelana, care a încheiat

proba în două ore, 23

de minute şi şapte se-

cunde, urmată de

sportiva din Kenya,

Priscah Jeptoo (2 h

23:12), şi de rusoaica

Tatyana Petrova

Arkhipova (2 h 23:29).

Gelana, în vârstă de 24

de ani, este nepoata lui

Gezahegne Abera, cam-

pion olimpic la mas-

culin la maraton, la

Sydney, în 2000.

Rezultate modeste la maraton

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 2012 5SPORT

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă,la cele mai bune preţuri de pe

piaţă, următoarele servicii:- măsurători topografice, trasăride construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelăricu statul român, înscrieri încartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garajela 5 euro/mp construit)(D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize,acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

www.zvj.ro

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

Restaurantul VENEZIA(Petroşani, Complexul Parâng)

organizează mese festive la preţuri corecte,

negociabile, pentru toate buzunarele,

începând de la 45 lei/ meniu/ persoană.

Relaţii la telefon

0761.195971

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Boxul e un sport aparte la Olimpiadă, iardin cauza scandalurilor dese legate de ar-bitraj s-a şi pus la un moment dat proble -ma scoaterii lui dintre disciplineleolimpice. În acest context putred, BogdanJuratoni este campionul sufletelor noastreşi merită respectul şi felicitările tuturor.Tânărul si talentatul pugilist devean amuncit onest şi titanic, a boxat frumos, in-teligent şi eficient şi merita un arbitrajcorect, în ciuda „războiului AIBA- FRB”.„Eu cred că am câştigat clar acest meci,toată lumea îmi spune asta, dar pe mine cuce mă încălzeşte? Am părăsit deja com-petiţia. Sunt trist. Am muncit degeaba”, adeclarat, cu tristeţe, Bogdan Juratoni.Antrenorul deveanului, Napoleon Gheorghe, spune că elevul sau a câştigatmeciul. „Cred că Bogdan a câştigat. Nu la

diferenţă mare, dar a câştigat! Dar ce să-ifaci dacă noi suntem vai de capul nostru,iar la AIBA sunt consideraţi duşmani”, aspus tehnicianul. „Boxerul Juratoni a fostmai bun decât adversarul său”, a spus şiOctavian Morariu, preşedintele COSR, şia adăugat că nu e normal ca Rudel Obrejasă se certe la infinit cu Federaţia Inter-naţională de Box.Pentru orice om cu bun-simţ scorul dat dearbitrii din Cuba, China, Ecuador, Coreeade Sud şi Marea Britanie este japcă la dru-mul mare. Iar pentru cei care cunosc situ-aţia boxului românesc, este evident cădecizia reprezintă plata unei poliţe a Fede raţiei Internaţionale de Box (AIBA)

pentru Rudel Obreja, preşedintele FRBox, cel care i-a acuzat public de hoţie şis-a judecat cu ei prin tribunale. Meciul cuAbbos Atoev a fost primul şi ultimul pen-tru Bogdan Juratoni la J.O., deoarece înprimul tur deveanul a avut tur liber, fiindcotat ca favorit trei al competiţiei. Să maiamintim că tot în optimi, la categoria 75de kilograme, campionul mondial ucraine -anul Ievgen Khytrov a fost eliminat cuscorul de 18-18 (la preferinţele arbitrilor)de anonimul reprezentant al gazdelor, Anthon Ogogo, care trebuia să se califice,şi avem o imagine clară a mizeriei de arbi-traj din competiţia de box de la J.O. Londra 2012.

A fost sau nu furat sportivulhunedorean Juratoni laOlimpiadă?Majoritatea specialiştilor susţin că arbitrii l-au eliminat pe ne-drept pe pugilistul devean Bogdan Juratoni (categoria 75kg), unicul pugilist român şi singurul hunedorean prezent laJocurile Olimpice de la Londra. Astfel, deveanul a fost de-clarat învins, scor 10-12 (r1: 4-6; r2: 4-3; r3: 2-3), deşi adver-sarul sau Abbos Atoev (dublu campion mondial, dinUzbekistan) nu a făcut altceva decât să fugă prin ring şi săîncaseze loviturile lui Bogdan. Lovituri care, după cum s-avăzut pe toate reluările oferite de televiziunea britanică, aufost clare şi dure.

S-a stabilit programul competiţional şi componenţa fi-nală a Ligii a III-a. FC Hunedoara şi-au aflat colegeledin seria a V-a. Din 96 de participante au rămas doar 78,cu 18 mai puţine decât în campionatul precedent. În ceeace ne priveşte cele două reprezentante ale judeţuluiHunedoara, Jiul Petroşani şi FC Hunedoara, rămân înseria a V-a însă au fost repartizate în zona de nord-vest aţării alături de alte 11 echipe din judeţele Alba, Cluj,Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad, „minerii”, fiind nevoiţi săbată sute de kilometri faţă de zecile de kilometri pe care lefăcea în sezonul trecut.

Federaţia Română de Fotbal a anunţat com-ponenţa celor 6 serii ale Ligii a III-a pentrusezonul 2012-2013 care va debuta vineri, 31august când sunt programate jocurile primeietape şi se va încheia anul viitor pe 31 maifără a avea stabilit în program nicio etapă in-termediară. Ultima etapă a turului este progra-mată în 23 noiembrie urmând ca returul să

înceapă în 8 martie 2013. Ţintarul seriilor va fi stabilitvineri, 10 august, la ora 11:00 la sediul FRF.

Componenţa seriei a V-aOlimpia Satu Mare şi Plimob Sighetu Marmaţiei(ambele Maramureş), Tricolorul Alparea (Bihor), FCZalău (Sălaj), Unirea Floreşti, Sănătatea Cluj, UnireaDej şi Seso Câmpia Turzii (toate din Cluj), Europa

Alba Iulia (Alba), FC Hunedoara şi Jiul Petroşani(Hunedoara), Naţional Sebiş şi Şoimii Pâncota (ambele

Arad).

Echipe puţine în Liga a III-a, dar Jiul se menţine în acest eşalon

Jiul, nevoită să străbatăţara în lung şi-n lat

CMYK

6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 2012

www.zvj.ro

Mulţi dintre locuitorii Văii au avut parte deieşiri în străinătate. Iar primul lucru pecare-l observă oricine merge spre Occidenteste lipsa cablurilor de pe stâlpi, a ţevilorde tot felul, care se întind pe orice stradă şiîncarcă inutil peisajul. Îmi aduc amintecum, un prieten care lucrează într-o altăţară decât a noastră, spunea că în Petroşanicel mai mult urăşte ţevile galbene de gazdin scări şi apartamente, şi nu înţelege dece în alte ţări ele pot fi mascate şi la noi ba. Cam aceleaşi lucruri le-a constatat şi dele-gaţia care a fost în schimb de experienţă înVarpalota, în rândul căreia s-au număratLucian Dragomir, Aron Dumitrescu,Daniel Vişan şi Eduard Wersanski, toţifuncţionari în cadrul primăriei. Cea maimare lecţie pentru cei patru a fost faptul căpentru această dezordine în peisajul urbaneste de vină, în primul rând, administraţialocală. Să nu uităm că executivul local,

prin Consiliul Local Petroşani,poate, dacă vrea, să schimbeestetica oraşului. Pentru că sepoate. Unul dintre lucrurileimediat remarcate de cei patrumuşchetari a fost faptul cătoate blocurile din Varpalotaerau anvelopate. Cu toate că arînsemna un efort financiardeloc de neglijat pentrucetăţeni, suntem siguri căavantaje de genul ,scutirea dela impozitul pe locuinţă a celorcare investesc în anvelopare”i-ar impulsiona pe unii să

susţină lucrările de anvelopare. Dacă pro-prietarului i-ar fi scutită această plată şiprimăria ar veni în întâmpinarea acestorproiecte cu costul proiectării, şi facilitareaobţinerii avizelor, oamenii ar fi mai în-crezători. Îngroparea cablurilor de pe stâlpise poate face şi ea, în timp, în tot oraşul.Doar că la acest lucru nu s-a gândit nimenipână la asfaltarea arterei principale dinPetroşani. Pe viitor va fi mai greu. Inspectorii merg zilnic în teren şi ra-portează problemele depistate. Probabil selasă şi cu sancţiuni, inclusiv pentru per-soanele fizice vinovate pentru distrugere.Să nu mai vorbim de sistemul de salu-brizare, care acolo este... parfum, iar la noieste varză. Aici tot autorităţile locale suntcele mai vinovate pentru că refuză să facăeforturi pentru funcţionarea sistemului decolectare selectivă.

Alina PIPAN

Buşitură între un gorjean şi un momârlan Duminică,la ora14:30, ungorjean învârstă de41 de ani,din Tg. Jiu,în timp ceconducea o autoutilitară pe DN 66A, peraza Vulcanului, pe direcţia de mersPetroşani-Lupeni, a tamponat un autotu-rism condus de un bărbat din Baru.Se vede că cei doi nu prea cunoşteau binelocurile. În timp ce gorjeanul manevra au-tospeciala prin Vulcan, ajuns la intersecţiastrăzii Nicolae Titulescu cu B-dul MihaiViteazu, nu a acordat prioritate de trecereautoturismului condus de şoferul din co-muna Baru, care circula regulamentar depe strada Nicolae Titulescu. În urma im-pactului a rezultat rănirea uşoară a con-ducătorului auto din Baru, iar gorjeanuls-a ales cu dosar de cercetare penală.

Alina PIPAN

Acesta va funcţiona în zonacuprinsă între OMV şi Lukoil, pesensul de mers Petroşani-Aninoasa. Credeţi că vorbim lamişto? Absolut deloc. Vă invitămîn teren să vedeţi. Ţevile magis-tralei de apă caldă ce străbatzona s-au fisurat acum câtevazile. Şi, din ele, curge apă într-oveselie. O fisură a apărut chiar înspatele staţiei OMV, alta chiar înspatele staţiei Lukoil. Angajaţi aicelor două staţii de carburanţispun că s-au făcut deja sesizări laParoşeni, dar nu s-a primit niciunrăspuns, iar băltoaca se extinde.În curând se va forma, de la celedouă defecţiuni, un lac de toatăfrumuseţea, cu populaţie debroaşte şi tot ce trebuie, un lacconcurent celui cu broaşte de laKeops.

Este adevărat, cam toţi angajaţii şi utila-jele societăţii lucrează de zor la înlocuireaaltei porţiuni din magistrală, în zona Şt. O.Iosif, unde, veţi vedea, deranju-i mare.Dar, cu toate acestea, intervenţia din Aeroport este absolut necesară. Acestesituaţii repetate, în care ţevile se totfisurează şi sunt peticite, scot la iveală unadevăr greu de evitat. Infrastructura de apăcaldă şi căldură este uzată, şi moral şi fizic,şi este nevoie de investiţii importante pentru a o reabilita.

Alina PIPAN

Mai este mult până în Ungaria? Cam 15 ani...

Comparativ cu prinţulVarpalota, Petroşaniul este doar un cerşetorDouă oraşe foste miniere, în curs de reprofilare, înfrăţite, dar atât de diferite. Care sunt diferenţeledintre cele două administraţii locale?

Electrocentrale Paroşeni SA amenajează un lac de agrement în zona Aeroport din Petroşani

Bineînţeles, titlul acordat atunci le-a fostînmânat de către primar, într-un cadru fes-tiv în sala de festivităţi a primăriei, acestorminunaţi oameni, care au poate cea maigrea meserie din lume, la fiecare inter-venţie ei riscându-şi viaţa.

29 de „îngeri” ai minerilor aufost recompensaţi cu titlul de„Cetăţean de onoare”

Sala a fost din nou plină, alături de pri-marul Tiberiu Iacob-Ridzi fiind prezentă şisoţia dumnealui, deputatul Monica Iacob-

Ridzi, dar şi viceprimarul Dorina Niţă, pre-cum şi aproape toţi consilierii locali,funcţionari, sau reprezentanţi ai unor insti-tuţii locale. Nu în ultimul rând, relatăm căîn sală au fost prezenţi şi mulţi prieteni de-ai celor 29 de salvatori minieri, rude,apropiaţi, precum şi reprezentanţi ai CNH-ului şi ai sindicatelor miniere dincadrul unităţilor care funcționează în ValeaJiului.„În primul rând vreau să vă mulţumesccelor care sunteţi prezenţi astăzi aici, la uneveniment foarte important pentru comuni-tatea noastră în general şi pentru mineri înmod special. Este 6 August, este ZiuaMinerului şi vreau să urez tuturor minerilorşi familiilor lor multă sănătate, putere demuncă, NOROC BUN şi La Mulţi Ani! Sădea Dumnezeu să fiţi ocrotiţi în fiecare zi şisă puteţi să aveţi grijă de noi, în general, defamiliile dumneavoastră, de copiii dum-neavoastră şi de toţi cei dragi. ZiuaMinerului, în ultima perioadă, din păcatezic eu, a devenit aproximativ o zi în calen-dar pentru unii, însă pentru noi cei din

Valea Jiului e mai mult decâtatât. Şi pentru dumneavoastră, cei care lu-craţi în subteranele Văii Jiului, cu siguranţăcă această zi înseamnă mult mai mult decâtpentru oricine altcineva. Meseria de miner,din punctul meu de vedere şi nu numai,cred că a rămas una dintre puţinele meseriidin România, care în zilele noastre are ungrad foarte mare de pericol, iar cei carepractică această meserie trebuie să aibănişte calităţi umane extraordinare. Suntpuţine meserii de acest fel, le putemnumăra pe degetele de la o mână. Din pă-cate, în zilele noastre sunt tot mai rari oa-menii care îşi riscă viaţa, acolo unde ei suntpuşi să-şi facă treaba. Iar dumneavoastră,salvatorii minieri şi minerii, în general, văriscaţi viaţa pentru asalva vieţi. Sunteţinişte oameni deosebiţişi când spun acestlucru mă refer la fap-tul că pentru a faceaceastă meserie ainevoie de ceva maimult decât curaj,ai nevoie de unsentiment pe careprobabil nu-l poţiexprima în cuvinte”, le-a spus printre al-tele, salvatorilor minieri prezenţi, primarulmunicipiului, Tiberiu Iacob-Ridzi.După înmânarea diplomelor de Cetăţean deonoare al municipiului Petroşani, s-a trecutla fotografia de grup, care va rămâne astfelîn istoria mineritului Văii Jiului, ca o patăde culoare pe altarul jertfelor aduse de aceşti oameni bravi şi demni, salvatori devieţi omeneşti în cele mai dificile cazuri.

Depuneri de coroane în Parcul „Carol Schreter”De la Sala de Marmură s-a trecut la

depuneri de coroane în cinstea minerilor căzuţi la datorie de-a lungul istoriei mine -ri tului. Sute de oameni se aflau în parculmare al municipiului, începând cu orele13:00. Un soare năucitor şi o temperaturăde peste 37 de grade a făcut ca mai toatălumea să se adăpostească pe alei, la umbracopacilor. Oficialităţile au găsit şi ele unstrop de umbră, sub coroana deasă a unorcopaci, lângă Statuia Minerului, acolounde s-au depus aceste coroane.Înainte de depunere, s-a cântat de cătrefanfara minerească Imnul de Stat şi Imnul Minerilor, după care au fost rostite scurtecuvântări cu privire la semnificaţia zilei şilaude aduse, pe bună dreptate, minerilor

noştri. Toate scurteşi la obiect, probabilşi din cauza călduriiexcesive. Rând perând, locotenent-colonelul în rezervăSile Pop i-a chematla microfon pe pri-marul Tiberiu Iacob-Ridzi, pe deputatulMonica Iacob-Ridzi,

pe senatorul Cosmin Nicula, pe vice -preşedintele Consiliului Judeţean - TiberiuBalint şi pe directorul general al CNH SA- Nicolae Drăgoi.Apoi, toate sindicatele miniere de pe razaPetroşaniului - şi nu numai, precum şireprezentanţi ai angajaţilor minieri, oficial-ităţile prezente şi reprezentanţi ai instituţi-ilor de pe raza municipiului au depus câteo coroană, în mod simbolic, pentru sufletulcelor dispăruţi pe altarul mineritului.Odihnească-se în pace cu toţii şi Dumnezeu să-i ocrotească sub paza Sa pe toţi!

Corneliu BRAN

CMYK

7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 2012

www.zvj.ro

Ziua Minerului la Petroşani - prilej de bucurie dar şi de aducere aminte

Zi emoţionantă în Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani şi apoi în ParculCentral „Carol Schreter” din Petroşani. Ziua Minerului a fost punctată foarte frumos şi laPetroşani, de data aceasta autorităţile locale întrecându-se pe sine. Şi spunem asta doarpentru că nu este un lucru simplu să faci 29 de persoane, toţi salvatori minieri cu mareexperienţă, „Cetăţeni de onoare ai municipiului”. Bine, acest lucru nu s-a întâmplat ieri, 6 August - zi de aleasă sărbătoare pentru cei care scot aurul negru din măruntaielemunţilor noştri, ci s-a întâmplat la recenta şedinţă de consiliu local, acum câteva zile.Unde, la propunerea primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, printr-un proiect de hotărâre, 29 desalvatori minieri au fost făcuţi cetăţeni de onoare.

Sute de cetăţeni, aflaţi în parc, au urmărit

festivitatea de depunere a coroanelor, sub

acordurile fanfarei minerilor

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi oferind

diplomele salvatorilor minieri

Sâmbătă, 4 august 2012, locuitorii satuluiJieţ, într-o tăcere semnificativă, au conduspe ultimul drum pe cel mai vârstniclocuitor al satului, pe numele său GălăţanNemeş Traian. Născut în anul 1917 (înaintede Marea Unire), în luna august atingeavârsta de 95 de ani şi era cel mai vârstnicdin satul Jieţ. În perioada copilăriei mele,în acest sat existau cel puţin zece persoanecare depăşiseră vârsta de 85-90 de ani.Treptat, numărul acestora a scăzut, ca acumnimeni să nu mai poarte pe umeri aceastăplăcere sau povară (depinde care jumătate apaharului o privim) a celor peste 90 de ani.Indiscutabil, numărul longevivilor de lasate a scăzut în ultimele decenii. Aşa dupăcum sublinia în predica sa preotul satului,Dimitrie Jura, „nenea Traian a plecat pedrumul veşniciei mulţumit şi împăcat cu

sine,mulţumitşi încreză-tor în vi-itorulurmaşilorsăi. FiulTrăienicăşi nora Mărioara au adăugat deja la stră-daniile părintelui lor noi construcţii, aran-jarea celor vechi, sporirea numărului deanimale, aşa că gospodăria rămâne pemâini bune, pe mâini harnice aşa cum îşidoresc toţi cei care îşi încheie socotelile cuaceastă lume la vârste înaintate”.Am remarcat încă o dată (dacă mai eranevoie) cât de benefic este faptul ca preotulsatului să fie localnic. Preotului DimitrieJura, localnic, nu i-a trebuit nicio fiţuică al-cătuită de familia defunctului pentru aevoca personalitatea dispărutului şi pentrua lua în numele lui iertăciunile. Ştia foartebine trecutul, prezentul şi îndrăznesc săspun chiar şi „viitorul” celui dispărut.Adică ceea ce îi va fi hărăzit la judecata deobşte, cunoscându-i faptele bune şi faptelerele, după viaţa de enoriaş pe care a dus-oîn parohie. Acelaşi lucru mi-a fost confir-mat cu ani în urmă şi de preotul Nicolae,momârlan din satul Cimpa, în împrejurimisimilare.Odată cu dispariţia lui „nenea Traian” dinconstelaţia figurilor de seamă a satului Jieţa mai căzut o stea. Dumnezeu să-i aibă înpază sufletul ostenit pentru a-şi putea găsiveşnica odihnă.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

8 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 2012

Studii universitare de licenţă

Cursuri ID

1. Facultatea de Ştiinţe Juridice

� Specializarea: DreptDurata: 4 ani2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei,

Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport

� Specializarea:- Pedagogia învăţământului primar şipreşcolarDurata: 3 aniInformaţii la telefon 0254-547.770.Acreditată prin Legea nr. 240/2002

Studii universitare de masterat

1. Facultatea de Ştiinţe Juridice

� Specializarea:1. Instituţii de drept civil şi procesual civilDurata: 3 semestre2. Instituţii de drept penal şi procesual penalDurata: 3 semestre2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei,

Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport

� Specializarea: Management educaţionalDurata: 4 semestre

Informaţii la telefon 0254-547.770.Acreditată prin Legea nr. 240/2002

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” AradCentrul tutorial ID Petroşani

www.zvj.ro

Credeam că numai James Bond, Batman şiSpiderman revin mereu în forţă, cu noi şinoi aventuri. Şi căldura se pare că are obi-ceiul să revină tocmai când începuserăm săne răcorim puţin. Nu lăsaţi garda jos, nereaminteşte Direcţia pentru Sănătate Publi -că (DSP) Hunedoara. Copiii, vârstnicii şipersoanele cu dizabilităţi sau boli cronicepot avea probleme, din cauza posibilităţiiapariţiei lipotimiilor, problemelor cardiacesau respiratorii.”Ieşitul din casă la orele prânzului, cândasfaltul frige şi aerul pare de nerespirat,este imprudenţă curată”, spun reprezen-tanţii direcţiei.Fără o hidratare corespunzătoare, care sămenţină temperatura corpului în jur de 37grade Celsius, pot apărea crampele de căl-

dură, insolaţie, epuizare sau şoc hiperter-mic.“Crampele de căldură apar la nivelul ab-domenului, braţelor, membrelor inferioare,mai ales atunci când transpirăm abundentîn timpul unor activităţi fizice solicitante.În aceste condiţii, orice activitate fizică vafi sistată, iar pacientul va intra în repaosîntr-un loc răcoros”, mai arată un comuni-cat al DSP Hunedoara. Insolaţia este datăde expunerea directă şi prelungită a capu-lui la soare. Se manifestă prin: dureri decap violente, somnolenţă, greaţă şi even-tual pierderea cunoştinţei, febră şi uneoriarsuri ale pielii. Riscul de insolaţie estemult mai ridicat la copii. Şocul hipertermiceste o urgenţă medicală. Apare ca urmare aincapacităţii organismului de a-şi menţinetemperatura normală, aceasta crescând re-pede, depăşind 40 grade Celsius. Pentru alimita efectele temperaturilor ridicate înlocuinţe, ferestrele expuse la soare vor fiînchise, fiind trase jaluzelele sau draperii.Ferestrele vor rămâne închise pe toată pe-rioada cât temperatura exterioară este su-perioară celei din locuinţă şi vor fideschise seara târziu, noaptea şi dimineaţadevreme, provocând curenţi de aer, pe pe-rioada cât temperatura exterioară este infe-rioară celei din locuinţă.

Alina PIPAN

În perioada 6-10 august 2012, un grup de40 de tineri, cu vârste cuprinse între 12 şi27 ani, desfăşoară o excursie în masivulRetezat. Tinerii sunt din zona Văii Jiului,iar excursia este organizată de Fundaţia„Noi Orizonturi”. Tinerii se vor deplasa petraseul Cheile Buţii – Cabana Buta –Poiana Pelegii şi retur, urmând să petreacăcâteva nopţi campaţi în zona montană.Alături de ei vor sta mereu jandarmii mon-tani. Membrii clubului au conceput în2005 un proiect de mediu constând în ame-najarea unei zone de campare destinatăcelor ce vizitează zona, în conformitate cu

normele de protecţie a mediului, ce are labază câteva principii comportamentalemenite să educe iubitorii de natură în sen-sul diminuării efectelor negative asupramediului. Tinerii au amenajat locul decampare în zona situată la intrarea în Par-cul Naţional Retezat, zonă aflată în afararezervaţiei propriu zise. Deoarece până înprezent nu s-a pus problema amenajăriiunui loc pentru campare sau a amplasăriide containere pentru depozitareadeşeurilor, ei au fost primii care au luat iniţiativa.

Alina PIPAN

Canicula se întoarce! Vara nuşi-a spus încă ultimul cuvânt

Săptămâna aceasta,

Fundaţia “Noi Orizonturi” organizează o

excursie în Retezat

A trecut în nefiinţă cel mai vârstnic momârlan din satul Jieţ

CMYK

9ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 2012

www.zvj.ro

Întrebarea din titlu şi-o puneîn aceste zile primarulTiberiu Iacob-Ridzi, caredoreşte să instaleze înPiaţa Victoriei, după finalizarea lucrărilor, o locomotivă. După aflarea veştii din media locală, mai

mulţi cetăţeni şi-au exprimat punctul de

vedere în legătură cu această locomotivă.

Au fost voci care au salutat ideea, în sensul

că vizavi de locul respectiv se află un

ansamblu istoric reprezentativ pentru

Petroşani, gara CFR, a cărei clădire de bază

a fost dată în funcţiune încă din anul 1870.

E drept, clădirea a ajuns astăzi o ruină, după

ce de 22 de ani ministerul de resort tot

amână sau tot promite reabilitarea. Alte

voci, mai vehemente, n-au fost de acord cu

această propunere, subliniind faptul că loco-

motiva respectivă n-ar avea de-a face cu

nimic reprezentativ pentru localitate, mine-

ri tul şi salvatorii minieri, relieful, flora şi

fauna, alpinismul sau parapantismul,

momârlanii şi tradiţiile popu-

lare sau urme ale dacilor şi ale

istoriei lor pe aceste meleaguri

fiind singurele teme care ar

putea avea creat un simbol în

centrul municipiului.

Aceeaşi discuţie a avut loc şi

în momentul în care primarul

Tiberiu Iacob-Ridzi a decis să

pună un avion utilitar, acum

câţiva ani, în intersecţia de

lângă spital, atunci primarul

motivând că pune avionul în mod simbolic,

la intrarea în Cartierul Aeroport, lucru care

va da bine din punct de vedere al imaginii.

Şi atunci au fost o serie de comentarii, pro

sau contra, dar şi destule bancuri pe tema

asta, iar pe internet au apărut mai multe fil-

muleţe cu „avionul de la Petroşani”, filmate

de şoferi aflaţi

în tranzit prin

zonă.

Cum primarul

Petroşaniului nu mai

doreşte o polemică

pe această idee, ne-a

declarat că va cere o

dezbatere publică în acest sens, o dezbatere

care va fi anunţată din timp în presa locală,

care va avea loc, probabil, la primărie, în

Sala de Marmură, unde cetăţenii vor putea

merge să-şi spună punctul de vedere. „Din

această dezbatere publică va rezulta ce vom

pune în Piaţa Victoriei. Eu rămân la opţi-

unea mea iniţială, o locomotivă, deoarece

avem una dintre cele mai vechi gări din

ţară, la fel şi linii ferate, vizavi de Piaţa Vic-

toriei. Dar dacă marea majoritate a oame-

nilor va dori altceva, bineînţeles şi ţinând

cont de bugetul local, atunci vom pune

acolo altceva. E bună şi ideea domnului

Docea, cu parapanta şi Munţii Parâng,

Tomy Coconea aducând rezultate ex-

cepţionale Văii Jiului, Petroşaniului,

României, m-am gândit la asta pentru un alt

scuar de la altă intersecţie, unde doream să

pun un ceas, dar poate vom pune ceva sem-

nificativ în acest sens, mai ales că ne dorim

un oraş turistic. E bună şi ideea cu dacii sau

cu mineritul, rămâne să vedem ce va fi după

dezbatere, mai bine spus ce idei rezultată

din discuţii”, ne-a declarat primarul Tiberiu

Iacob-Ridzi.

Corneliu BRAN

Ce să fie: o locomotivă, sau ceva reprezentativ?

SC Apa Serv Valea JiuluiSA Petroşani anunţă

restricţii în furnizareaapei potabile pentru

astăzi, 7 august 2012, înoraşul Petrila, între orele8:00-16:00, în cartierul

Lonea, Dobreşti, Cimpa,Valea Cimpei, Birăoni şiblocurile turn 12 – 27 de

pe str. Republicii. Motivul restricţiei îl

reprezintă cuplare reţeadistribuţie nouă din zona

Popi-Dobreşti la aducţiune.

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 201210 EVENIMENT

www.zvj.ro

EM Lupeni şi municipiul Lupeni nu se

dezmint! Anul acesta, ca de fiecare dată

în ultimii 22 de ani, în cel mai din vest

municipiu din Valea Jiului au fost organi-

zate ca la carte o serie de manifestări

dedicate Zilei Minerului. De altfel, Lupe-

niul şi municipiul Petroşani sunt locali -

tăţile care cinstesc prin acţiuni de înaltă

ţinută, an de an, această zi importantă

pentru cetăţenii de aici, o zi de comemo-

rare, cinstire şi de aducere aminte a celor

care şi-au pierdut viaţa pe altarul miner-

itului, una dintre cele mai grele şi mai in-

teresante meserii din lume. Dar şi o zi de

bucurie şi de mare însemnătate pentru

cei care trăiesc, dar care îşi aduc ori şi-au

adus contribuţia la scoaterea celei mai de

preţ comori din subteranele noastre,

huila.

Anul acesta, sala de protocol a EM Lupeni a fostdin nou plină, zeci de specialişti minieri şiapropiaţi ai lor, dar şi mulţi oficiali şi personali -tăţi politice hunedorene ţinând să participe laacţiunea dedicată Zilei Minerului. Cu aceastăocazie au fost lansate două cărţi, mai mult decâtinteresante şi despre care vom vorbi mai jos, darşi un videoclip cu Imnul Minerilor, interpretat defolkistul nostru de aur, lupeneanul Florin PaulCamen.Spuneam că a fost multă lume în sala de festivi -tăţi a minei, aşa cum se întâmplă de fiecare datăde Ziua Minerului, pe data de 6 August.Pregătită de sărbătoare, sala i-a „înghiţit” până laurmă pe toţi invitaţii şi, cum n-a mai fost loc pescaune, mulţi au stat şi în picioare.

Invitaţii au onorat cu prezenţa, în cinstea ortacilor noştri dragiCu cinci minute înainte de ora 10:00, ora destart, cam toată lumea era prezentă. Astfel, i-am putut zări în sală pe primarul Lupeniului,Cornel Resmeriţă, cu nelipsitul tricolor pe pieptla astfel de ocazii festive, dar şi pe viceprimarulCornel Lungan, precum şi o serie lungă de con-silieri locali sau judeţeni. Din partea Parlamentului României au fostprezenţi senatorul Cosmin Nicula, precum şideputaţii hunedoreni Laurenţiu Nistor şi Cristian Resmeriţă. Prefectul Sorin Vasilescu a răspuns din nouprezent, semn clar că nu se poate dezlipi de Valeşi de oamenii ei.Din partea partidelor politice din Lupeni au fostprezenţi în sală mai mulţi, reprezentanţi de latoate partidele, chiar şi de la cele care nu facparte din Consiliul Local Lupeni. Un semn bun,am zice noi, care demonstrează aprecierea faţăde mineri şi de munca lor grea.Până şi de la Petroşani am zărit o trupă a PSD-ului destul de consistentă, în fruntea eiaflându-se preşedintele organizaţiei, Ioan Rus, şi prim-vicepreşedintele Costel Postolache.Am lăsat la urmă ca să dăm Cezarului ce-i al lui.Sala a gemut de specialişti minieri şi de oamenidedicaţi acestei meserii. I-am văzut acolo pe directorul general al CNH, Nicolae Drăgoi, darşi pe fostul director general Constantin Jujan, actualmente director al minei Petrila. Pe post de amfitrion nu putea să lipsească directorul minei din Lupeni, inginerul SorinSandu, un om într-adevăr deosebit, care a orga-nizat totul ca la carte şi foarte decent. Directorulminei Uricani, Adrian Petrar, precum şi alţi di-rectori din cadrul CNH, inclusiv de la mai toateminele din Vale şi, bineînţeles, de la EM Lupeni,se aflau de asemenea în sală.Cam toate sindicatele miniere au fost şi elereprezentate, pe lângă liderii de la sindicatele dinLupeni i-am zărit şi pe liderii Ion Temneanu,Tiberiu Cozma, Adrian Jurca veniţi tocmai de la

Petrila, Lonea sau Petroşani - Livezeni împreunăcu alţi colegi din sindicatele pe care ei le reprezintă. Lucru oarecum curios, au lipsit reprezentanţi dinpartea sindicatelor „Muntele” sau LSMVJ, toc-mai cei doi lideri, Bebe Nica şi Zoltan Lacataş,altădată nelipsiţi de la astfel de acţiuni. DacăZoli Lacataş a declarat că „nu se duce unde nueste invitat”, Bebe Nica nu ştim de ce n-a fost însală, mai ales că acţiunea se petrecea exact lamina unde acesta activează.

Imnul Minerilor, în interpretarea folkistului Florin Paul Camen......a răsunat în sala de protocol a celei mai marimine de huilă din ţară. Timp de 50 de minute lucrurile s-au petrecut cu repeziciune, în sensulcă parcă timpul a zburat.După vizionarea clipului cu „Imnul Mineri lor”,interpretat extraordinar de Florin Paul Camen,un clip excelent, de înaltă ţinută şi pe care vă recomandăm să-l vizionaţi, a luat cuvântul „generalul” Nicolae Drăgoi. „Vă mulţumesc tuturor că sunteţi astăzi alăturide noi, de Ziua Minerului, o zi în care necomemorăm eroii noştri din grevele din Valea Jiului, precum şi eroii noştri căzuţi în acciden-tele de muncă în subteranele minelor noastre.Văzând acest videoclip sunt puţin emoţionat şicred că managementul Companiei, împreună cuConsiliul Judeţean Hunedoara şi cu toţi factoriipolitici, vor face tot ce este posibil pentru con-tinuarea activităţii şi un pas înainte pentrumineritul nostru. Vreau să vă citesc un pasaj dinaceastă carte, care ne va fi prezentată de domnulMarian Boboc, despre aceste două evenimentecare s-au produs la Lupeni: greva din `29, din 5-6 august, grevă la care şi-au pierdut viaţa30 de mineri şi greva din 1977, începută în 4-5august, cu maximul ei, din 6 august, cândpreşedintele de-atunci a fost în mijlocul mineri -lor. Greva minerilor, desfăşurată la Lupeni, înacele zile de august ale anului 1977, nu trebuieuitată. Ea a însemnat primul strigăt de libertateexprimat de zeci de mii de români într-un sistemînchis, opresiv. Prin urmare, greva minerilor afost nu doar o mişcare muncitorească, ci, prinzecile de mii de participanţi din toată Valea Jiului, şi una civică” (nota red.: pasaj din carteacolegului nostru, Marian Boboc, „Interzis înValea Jiului. Convorbiri uitate...”), le-a spuscelor prezenţi directorul general al CNH - Nicolae Drăgoi.

„Un drum atât de lung - Eu şi cărbunele”Cu acest cuvânt al „generalului” s-a făcut practictrecerea la partea a doua a evenimentului,lansarea celor două cărţi, ambele legate, printr-un fel sau altul, de minerit.„Un drum atât de lung - Eu şi cărbunele”, scrisăde inginerul minier pensionar Gheorghe Davidescu, apărută la Editura Măiastra din Tg.Jiu, este cartea care descrie lungul drum al unuiinginer minier, ajuns director, de la angajare şipână la pensionare, ea prezintă toţi paşii par-curşi de acesta până la maturizarea în meserie,precum şi aportul decisiv al specialistuluiminier şi al colegilor lui la realizarea ridicăriimineritului românesc din anonimat, prin intro-ducerea tehnicii miniere în abatajele minelornoastre, în special între anii 1975-1989. In-ginerul de care vorbim este tocmai GheorgheDavidescu, stabilit în Valea Jiului împreună cusoţia dumnealui, de pe hotarele Ploieştiului şiBucureştiului, acum 57 de ani. Această adouăsprezecea carte scrisă de inginerul pen-sionar Gheorghe Davidescu se poate numi, fărăsă greşim, cartea de căpătâi a autorului, o cartebine scrisă, cu multe sentimente amestecate, cumulte date care vor rămâne în istoria minerituluide-a pururi, apărută în condiţii grafice excelente.

Scriitoarea şi jurnalista AdrianaRadu Mocanu a făcut un scurt co-mentariu în sală, legat de aceastăcarte: „Rolul meu este mai multdecât copleşitor, acela de a spunecâteva cuvinte despre viaţa unui omabsolut excepţional, care a muncitalături de mineri şi a trăit alături deei mai mult de 50 de ani şi care şi-ascris viaţa în această carte (…). Mulţi dintredumneavoastră vă regăsiţi în acest volum, dacănu dumneavoastră, părinţii dumneavoastră saubunicii. Practic, în această carte s-au adunat cutoţii, ca pentru a spune: nu ne uitaţi niciodată,suntem şi noi aici!”.„Cartea domnului Davidescu acoperă un golfoarte important, unul foarte mare în istorio -grafia Văii Jiului, acela al memoriilor miniere.Noi, din păcate, avem mărturii dinainte de 1900,de la 1970, dar avem foarte puţine mărturiiscrise despre ceea ce s-a întâmplat în subteraneleminelor cu periodicitate din timpurile maiapropiate. Domnul Davidescu reuşeşte să lase ocarte de antologie în istorio grafia minelor,reuşeşte să ne introducă în viaţa lupeneană aanilor `50, mai exact din 1954 şi să ne aducăpână aproape de zilele noastre, undeva în anii`90, bineînţeles cartea fiind legată strict de viaţaminieră şi de reali zările din subteran ale specialiştilor minieri”, a completat scriitorul şijurnalistul Marian Boboc, colegul nostru şiredactorul-şef la Ziarul Văii Jiului.La finalul prezentării cărţilor a vorbit şi inginerul Gheorghe Davidescu, îmbrăcat învechiul costum mineresc de protocol, unul deînaltă ţinută înainte de 1989.„Toată lumea se întreabă de ce am scris aceastăcarte. Am scris-o la cererea unor cititori, careanul trecut mi-au spus la o lansare de carte:Scrieţi, domnule, şi ceva despre Valea Jiului,eventual o carte cu date de când aţi lucrat dum-neavoastră. Aşa că m-am apucat de scris aceastăcarte şi am început în amănunt cu anii 1954-1955, practic perioada de când am venit aici lamina Lupeni, conti -nu ând cu toată activitateamea până după Revoluţie. Această carte este expresia unei persoane, adică a mea, o persoanăcare a participat personal la tot ce se scrie încarte. Tot ceea ce am realizat, împreună cu co-laboratorii mei, în cei 36 de ani cât am lucrat înValea Jiului, este descris în această carte”.

„Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate...”Marian Boboc, vizibil emoţionat, şi-a prezentatcartea, “Interzis în Valea Jiului. Convorbiri ui-tate..”. Ea continuă ciclul de cărţi documentateimpecabil şi bine transmise cititorului, unelescrise împreună cu colegul Mihai Barbu, legatestrict de greva minerilor din august 1977: „Lupeni 77”, „Sfânta Varvara versus Tanti Varvara” şi „Strict Secret. Lupeni 1977. Filajulcontinuă!”.

În această nouă carte, Marian Boboc scoate lalumină mărturiile unor participanţi la grevă, în-tâlniţi pe stradă, în general în Lupeni, unii careastăzi mai trăiesc şi care au scos la iveală noidate şi amănunte legate de această grevă, o

grevă deloc obişnuită dacă ţinem cont de pro-porţiile ei şi de ce cutremur a adus ea sistemuluicomunist de-atunci. Această carte este o nouădovadă că greva de la Lupeni n-a fost o grevăobişnuită, ea a fost de fapt prima grevă antico-munistă, cu mult înainte de greva din 1986 dinBraşov, sau de Revoluţia din 1989 de la Timişoara, Bucureşti şi apoi din toată ţara. Merită subliniat şi ajutorul dat de ziaristul EugenPopa, „nea Popică”, care a pus umărul la găsireaacestor interlocutori pe străzile Lupeniului, faptpentru care Marian i-a mulţumit public lunidimineaţa.Dar iată câteva din cuvintele rostite de MarianBoboc în sala de festivităţi, la lansarea acesteirecente cărţi, apărută la Editura MJM dinCraiova: „Volumul Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate... este al treilea pe care-llansez. În această carte am adus la vedere omare parte dintre mărturiile participanţilor, pentru că greva până la urmă nu a fost doar agreviştilor ci şi a zecilor de mii de participanţi.Pentru a reconstitui atmosfera am făcut vreo cincispre zece convorbiri, fiecare interlocutor şi-a adus aminte de un mic amănunt, toate aces-tea, puse cap la cap, redau o parte importantă aatmosferei greviste. Am mai trecut programelede revendicări, deoarece ele au fost până la urmămai multe, precum şi măsurile întreprinse de organele represive, fapt care demonstrează fărătăgadă caracterul anticomunist al grevei. Înîncheiere vă invit să citiţi cartea, dar nu vreau sătermin fără a sublinia bucuria de a întâlni lamina Lupeni un colectiv mineresc care, dincolode rezultatele de la locul de muncă, este preocu-pat de recuperarea istoriei. Până la urmă istoriaaceasta reprezintă de fapt o avere importantă aacestei unităţi industriale”.

Depuneri de coroane la Uzina Electrică a EM Lupeni şi la monumentul „Lupeni `29”După aceste momente, s-a plecat în coloană, pejos, spre Uzina Electrică a EM Lupeni. Acolounde în 5-6 august 1929 şi-au pierdut viaţa 30 demineri, împuşcaţi de gloanţele pute rii de atunci,nemulţumită de faptul că ortacii protestau. Dupăintonarea Imnului, s-a trecut la depuneri decoroane. Toţi cei amintiţi mai sus dar şi alţii, dincadrul sindicatelor miniere, a angajaţilor minelorori a CNH-ului, din cadrul tuturor partidelorpolitice, din cadrul unor instituţii publice de peraza localităţii (jandarmerie, spital etc.) au depus

câte o coroană, pentru a onora şi omagia ast-fel pe cei căzuţi sub tirul gloanţelor acum 83de ani. Şi din partea noastră, „Fie-le ţărânauşoară şi Dumnezeu să-i odihnească pe toţi,în pace şi linişte!”.Apoi, tot în coloană şi în ritmul fanfareiminereşti, s-a mers pe străzile Lupeniuluipână la monumentul „Lupeni `29”, sculptatde marele Ion Irimescu şi dezvelit în 1969,unde, de asemenea, s-a depus câte ocoroană de flori. Un fapt emoţionant, pe tot parcursul dru-mului, a fost că nimeni nu a părăsitcoloana, iar cetăţenii din Lupeni s-au strânsla „statuia de lângă spital”, mai mulţi parcă

ca niciodată. Semne clare de cinste şi onoareadresate de oamenii simpli acestor eroi care aufăcut istoria mineritului.

Corneliu BRAN

Ziua Minerului - sărbătorită foarte frumosşi decent la Lupeni

SC SA angajează:

GEAMGIU/TĂIETOR PRODUSE STICLĂ

1 postCerinţe:GEAMGIU/TĂIETORSTICLĂ- Experienţă profesionalăcu sau fără calificarePersoanele interesate sunt

rugate să depună un CV

relevant la adresa din strada

Independenţei nr. 5 Petroşani

sau să-l transmită la adresa

office@visa-prod.com până la

data de 10 august 2012.

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând casă (are apă, canalizare,

energie electrică etc., acces auto)

+ 600 mp teren, zona Peştera

Bolii.

Tel. 0725.068828

Vând casă + anexe şi 4.000 mp

teren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Telefon 0766.568419

Vând apartament 2 camere în

Lupeni, zona Penny Market,

Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere,

Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,

stare bună, termopane, uşă

metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117

Vând apartament 3 camere în

Dimitrov, situat la stradă, parter

înalt, îmbunătăţiri, centrală ter -

mică, geamuri termopan, izolat

exterior, balcon închis, bine în-

treţinut, 2 boxe. Ideal de transfor-

mat şi în spaţiu cu altă destinaţie.

Preţ 45.000 euro neg.

Rel. la tel. 0724.571408

Vând rulotă turistică, două dor-

mitoare, baie, aragaz, dresing,

foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123

Vând Ford Fiesta model 2006,

fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4

airbag, abs, închidere centrali -

zată, radio cass original, consum

ff mic, euro 4, taxa mediu 300

euro. Un singur proprietar de

nouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,

1.8 diesel, aer condiţionat, abs,

geam el., închidere centralizată,

radio cass original, 4 airbag, un

singur proprietar de nouă, statul

austriac, recent adusă în ţară. Preţ

1950 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai

2010, 35.000 km, confort pack

dublu climatronic volan reglabil,

oglinzi electrice şi încălzite, 2

geamuri electrice, 4 airbaguri,

computer bord, preţ 9900 euro.

Telefon 0728.696889

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8

benzină, airbag, radio cass origi-

nal, închidere centralizată, stare

foarte bună, un singur proprietar

de nouă, recent adusă în ţară.

Telefon 0765.459316Asigur transport cu autoutili-

tară 3,5 t. Preţ minim/ km - în

funcţie de distanţă.

Relaţii la telefon0760.922123 non-stop.

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Primeşti informaţia de careaveai nevoie pentru a trece laetapa următoare a unui proiect de

anvergură. E un demers de lungădurată şi ai nevoie de ajutor în acest sens.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Dacă reuşeşti să menţii unechilibru normal între vechi şi nou,între a porni sau a sta pe loc, între

acţiune şi prudenţă, vei avea partede rezultate excelente.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Problemele de acasă te pre-ocupă mai mult decât cele profe-sionale, şi vei încerca să te ocupiprioritar de ele.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Unde apari tu, se rezolvă toate,pentru că ai întotdeauna soluţiipractice la orice. Tu nu-ţi pierzi

timpul cu lamentări inutile, ci puimâna pe unelte ca să repari defecţiunea.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Suferi din amor, pentru că per-soana iubită a făcut un gest carete-a descumpănit. Nu mai ştii ce să

crezi, ai impresia că dragostea ei apălit.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu mai ştii cum să mulţumeştipe toată lumea, pentru că apardisensiuni în casă iar tu eşti la

mij loc, pe post de arbitru.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Starea ta psihică este extremde vulnerabilă la orice afront încâtpoţi reacţiona greşit. Crizele deorice natură planează în aer.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Minciuna îşi poate atinge uneori scopul, dar nu înseamnăcă va rămâne nedescoperită şi

nepedepsită.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu îţi place cum ţi seadresează unii cu care ai avutpână acum relaţii amiabile. Dedata aceasta te iau la rost pentru

tot felul de fapte de care poate nici nu te facivinovat, dar tensiunea pluteşte în aer cufiecare vorbă pe care ţi-o aruncă în spate!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Eşti copleşit de o stare de apa -tie şi pasivitate de parcă nimic dince se petrece în jurul tău nu te

atrage şi se vede că eşti obosit.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Redu tonul, dacă ai de criticatpe cineva astăzi, pentru că eşticam aspru în exprimare şi poţi

răni profund pe cei mai sensibilidin fire. Chiar dacă ai dreptate, nu trebuie săo faci pe durul cu ei, pentru că îi poţiconvinge şi prin alte metode.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Trebuie să fii alături de cinevadrag într-un moment dificil pe carenumai datorită încurajărilor tale îlpoate depăşi. Ştiind că cineva îl

sprijină şi îl înţelege, va găsi soluţiile efi-ciente pentru a rezolva problema cu brio.

HOROSCOPHOROSCOP

ÎNCHIRIERI

SERVICIISonorizări, filmări profesionale, fotografii -

pentru diverse evenimente: nunţi,botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro,

zvj2008@yahoo.comsau direct la sediul redacţiei noastre.

Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi deLascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţieetc., acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Societate comercială angajează

bucătar cu experienţă, şi

ajutor bucătar.Relaţii la telefon 0751.199101

Spaţiu de închiriat (DEPOZIT), str. Lunca, nr. 100. Preţ foarte avantajos.

Relaţii la telefon:0372.764439 sau

0254.542472

Vila Melinda angajează

ospătar şi cameristă. Oferă condiţii de muncă

avantajoase.

CV-urile se pot trimitela fax 0254.545842

sau la office@vilamelinda.ro

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce încasele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei

unităţii P4.SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.

Electronic Center - 0765 459 316Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

Hotel Rusu angajează

muncitor necalificatpentru spalat vase

CV-urile se trimit

la info@hotelrusu.ro

sau la fax. 0354.108510.

Informaţi suplimentare la telefon 0742.087221 sau

0742.087222.

SERVICII

În anul 2002,când asociaţia a câştigat primul proiect cu finanţare europeană, afost şi prima dată când beneficiarii au primit hrană, mai precis2400 de pachete cu alimente şi 300 de gustări zilnice. În 2003 s-adeschis şi cantina şi a fost un proiect cu succes. În acel an au fostservite 10.000 de porţii. În 2010, Asociaţia Sf. Varvara a primit oaltă finanţare, în cadrul unui miniproect. Această finanţare a fostcapabilă să acopere, pe lângă alte facilităţi, şi acordarea a 4.300 deporţii de hrană. În prezent, centrul social şi cantina asigură aproximativ 200-250de porţii pe lună. Beneficiarii sunt locuitori cu probleme socialedin Aeroport, cei mai mulţi de pe străzile Venus şi Saturn, selectaţide personalul centrului în urma unor anchete sociale. Aceştia s-arputea încadra pentru masa la cantina socială din Colonie, dar esteprea departe. Aşadar, serviciile sunt preluate zilnic de cantina de laBiserica Sf. Varvara, care este situată chiar în zona de domiciliu abeneficiarilor. Cu toate că de doi ani proiectul nu mai este finanţat,asociaţia nu a renunţat la a oferi servicii. Însă punga s-a golit.Contractul între cele două părţi contractante se încheie pe o pe-rioadă de 5 luni, din data de 1 august până pe 31 decembrie. Valoarea contractului este de 10.000 de lei şi se vor plăti câte2.000 de lei pe lună.

Alina PIPAN

Ah, da, a mai fost unul, într-adevăr, dar care puteafi foarte uşor trecut cu vederea. În ultimaclipă s-a anunţat că, din cauza unor proble -me de moment, domnul Ioan MirceaMoloţ, preşedintele Consiliului JudeţeanHunedoara, nu a putut fi prezent. În acestecondiţii, coroana de flori trimisă de domniasa a fost depusă de vicepreşedintele

Tiberiu Balint. Făcut, de câteva ori, pe ne-drept, consilier judeţean de către primarulGheorghe Ile.

În rest,totul a fost cam la fel. Aceeaşi slujbă depomenire a minerilor morţi în subteranulVăii Jiului, aceeaşi asistenţă şi nelipsitelecoroane de flori. Depuse, scuze că nu amrespectat ordinea, din partea sindicatelor, aconducerilor exploatărilor din Vale, a depu -taţilor, a CNH, a primăriei, a unor instituţiiale statului şi a partidelor politice reprezen-tate sau nu în consiliul local.

În lipsaviceprimăriţei Angela Stoica, de nevăzut,de ceva vreme, la manifestaţii care adunămulţi oameni, oficiile de gazdă au fost fă-cute de primarul Gheorghe Ile. S-a descur-cat cu toate primarul. Şi cu cuvântul dedeschidere, şi cu surprinzătorul citat dinI.D. Sîrbu, cu care a dat pe spate asistenţa,şi cu partea de închidere, în care invitaţiilela masa festivă de la Căprişoara au fost fă-cute pe sprânceană. Şi, ce i-a uimit pe uniicare nu au fost acolo, dar care sunt tari lamânuit netul, după nici o oră pozele de lastatuie erau deja postate pe Facebook.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 7 august 2012

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0732.413134Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, DumitruGĂLĂŢAN-JIEŢ, IonHIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL,Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

După nicio oră,

Tot ce s-a petrecut la Statuia Minerul din Vulcan era pe net

Ceremonialul de depunere de coroane, des-făşurat, ieri dimineaţă, la Statuia Minerului dinfaţa clădirii Poştei, a diferit doar printr-un sin-

gur aspect de ceremo-nialul care a avut locanul trecut.

Contract pentru asigurarea de servicii întrePrimăria Petroşani şi Asociaţia Umanitarăşi Etnografică Sf. VarvaraÎn urma acestui contract asociaţia se obligă se ofere per-soanelor în nevoie asistenţă socială iar Primăria Petroşanisuportă în fiecare lună câte 2.000 de lei pentru aceste ser-vicii. Asociaţia a cerut sprijinul primăriei pentru plata cheltu-ielilor cu utilităţile şi hrana persoanelor asistate la cantinasocială pe care o administrează de ani de zile.