10 U

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

PROIECTARE DIDACTICĂ DE LUNGĂ DURATĂ

LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂÎN CLASA A X-A (UMANIST)

ÎN ANUL DE STUDII _____________INSTITUŢIA_______________________

PROFESOR _______________________

1

I. CONCEPŢIA EDUCAŢIONALĂ A DISCIPLINEI

Scopul general al studiului limbii şi literaturii române în liceu îl constituie: formarea şi dezvoltarea la elevi a culturii comunicării, prin stăpînirea resurselor limbii, a culturii literar-artistice, prin cunoaşterea/interpretarea valorilor literare, precum şi prin achiziţionarea unui instrumentar teoretic aferent activităţii literar-artistice, a experienţelor lectorale şi estetico-literare.

Cultura comunicării se subordonează competenţelor de cultură generală, în cadrul cărora capacitatea subiectului vorbitor de a recepta şi a emite, verbal, nonverbal şi paraverbal, este incontestabilă. Cultura comunicării vizează un sistem de competenţe specifice pentru a realiza un larg spectru de acte comunicative, aparţinînd diferitelor stiluri funcţionale, în conformitate cu normele limbii române literare, în varianta scrisă şi orală.

Cultura literar-artistică reprezintă un sistem de competenţe lectorale/literare, care se sprijină pe competenţele formate deja la etapa anterioară şi urmăresc dezvoltarea competenţelor solicitate: realizarea lecturii interogative/interpretative a textelor literare de diferite genuri şi specii, delimitînd valoarea de nonvaloare, interpretarea fenomenelor literare într-o interacţiune cu anumite date din domeniile filozofiei, istoriei, sociologiei, psihologiei, eticii, esteticii etc., precum şi prin

prisma universului axiologic al elevului cititor.Valorizate la nivelul demersului educaţional din perspectiva didacticii integrate, aceste componente reprezintă ceea ce este de importanţă majoră la

disciplina Limba şi literatura română, definind personalitatea elevului la finele liceului. Studiul limbii şi literaturii române în liceu, ca şi în gimnaziu, este axat pe competenţe concrete, iar învăţarea este centrată pe dimensiunile:

cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini ca ansamblu/sistem integrat, ce formează şi dezvoltă o competenţă şcolară. Denumirea disciplinei în clasele X-XII este Limba şi literatura română.

II. COMPETENŢE-CHEIE

Competenţele-cheie, stabilite pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova, au fost definite pe baza competenţelor-cheie formulate de Comisia Europeană şi conform profilului absolventului, adaptate specificului educaţional al disciplinei şi recomandate spre valorificare în corespundere cu scopul general al studiului limbii şi literaturii române în liceu, după cum urmează:

1. Competenţe de comunicare în limba de instruire.2. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.3. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.4. Competenţe interpersonale, civice, morale.5. Competenţe culturale şi interculturale.6. Competenţe acţional-strategice. 7. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale.9. Competenţe antreprenoriale.10. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.

2

III. COMPETENŢE-CHEIE ŞI COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE

PENTRU TREAPTA LICEALĂ DE ÎNVĂŢĂMÎNT

Competenţa este capacitatea unei persoane sau a unui grup de persoane de a realiza o sarcină – de învăţare, profesională sau socială – la un nivel de perfor-

manţă prestabilit de un standard, într-un context dat. Competenţele sunt de diferite tipuri, grade şi niveluri de dezvoltare. Competenţele transdisciplinare

nu pot fi clasificate în funcţie de conţinuturile unei discipline; taxonomia lor este următoarea:Competenţe generale – metodologice: observarea, experimentarea, reprezentarea grafică, interpretarea datelor sau a unui text etc.Competenţe metacognitive – estimare a gradului de dificultate a sarcinii de lucru, planificarea strategică, evaluarea rezultatelor, monitorizarea comportame-ntală, tehnici personale de învăţare.Competenţe afectiv-atitudinale ― realism, interes pentru învăţare, toleranţă pentru informaţii contradictorii, atitudine pozitivă faţă de performanţele personale.Abilităţi pragmatice – iniţiativă personală, capacitate de concentrare, orientarea acţiunilor spre rezolvarea sarcinii, deprinderi de muncă.

Competenţe de comunicare în limba română Competenţa de a comunica corect, coerent şi argumentat în limba română, în situaţii reale ale vieţii. Competenţa de a comunica adecvat, operaţionalizînd noţiuni teoretice solicitate de context sau de situaţa de comunicare. Competenţa de lectură şi interpretare a textelor de diferite stiluri funcţionale, genuri, specii literare. Competenţă de receptre, interpretare a frumosului artistic din opere literare. Competenţa de a recepta şi lansa mesaje cu un conţinut atitudinal.

Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi Competenţa de a-şi organiza propria învăţare, prin conştientizarea propriilor procese şi nevoi de învăţare, prin identificarea oportunităţilor

disponibile şi a capacităţii de a depăşi obstacole, în scopul de a învăţa cu succes. Competenţă de a asimila, integra şi produce noi cunoştinţe şi deprinderi. Competenţa de a stăpîni diverse metode de integrare a cunoştinţelor de bază despre natură, om şi societate, în scopul satisfacerii nevoilor şi

acţionării pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale. Competenţa de a se documenta asupra fenomenelor lingvistice şi literare, de a percepe şi a angaja anumite inovaţii lingvistice şi literare în

propriul sistem cognitiv şi atitudinal.Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare

Competenţa de gîndire critică asupra activităţii sale de vorbitor/interlocutor/receptor, în scopul autodezvoltării continue şi autorealizării personale.

Competenţa de a se adapta la condiţii şi situaţii noi de comunicare. Competenţa de a realiza creativ propriul potenţial intelectual în procesul de lectură, interpretare şi producere de text.

Competenţe interpersonale, civice, morale

3

Competenţa de a colabora în grup/echipă, a preveni sau soluţiona verbal şi civilizat situaţii de conflict, de a-şi exprima oral şi în scris punctul de vedere şi a înţelege/percepe şi respecta opiniile semenilor săi în diverse situaţii de comunicare.

Competenţa de a manifesta o poziţie civică activă,prin valorile limbii şi literaturii româna, solidaritate şi coeziune socială pentru o societate non-discriminatorie, prin actul comunicării. Competenţa de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor moral-spirituale.

Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori) Competenţa de a estima valorile culturii naţionale şi ale culturilor etniilor conlocuitoare, în scopul aplicării lor creative şi autorealizării

personale. Competenţa de receptare şi angajare, în comunicarea orală şi scrisă, a valorilor interculturale în procesul de formare a profilului intelectual.

Competenţe acţional-strategice Competenţa de a-şi proiecta activitatea, de a-şi concretiza rezultatul final, în concordanţă cu obiectivul de formare a vorbitorului nativ de

limba română şi cu idealul de cititor cult. Competenţa de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă, intervenite în procesul propriei formări.

Competenţe de comunicare într-o limbă străină Competenţa de a traduce din/în limba străină, în raport cu limba română, conform oportunităţilor de învăţare. Competenţa de a comunica argumentat la anumite subiecte relevante pentru studiul limbii şi literaturii române prin utilizarea informaţiilor

utile dintr-o limbă străină.Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC)

Competenţa de a utiliza, în situaţii reale, anumite instrumente cu acţiune digitală, ce facilitează studiul limbii şi literaturii române în liceu. Competenţa de a crea documente cu un caracter comunicativ şi informaţional, prin utilizarea anumitor servicii electronice, inclusiv reţeaua

Internet.Competenţe antreprenoriale

Competenţa de utilizare nuanţată a limbajului verbal, nonverbal şi paraverbal în activitatea de antreprenoriat. Competenţa de a-şi motiva argumentat alegerea conştientă a viitoarei arii de activitate profesională, respectînd normele de comunicare în

limba română.Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie

Competenţa de a-şi organiza activitatea personală, utilizînd tehnologii adecvate, în permanentă schimbare, cu aplicare la studiul limbii şi literaturii române.

IV. COMPETENŢELE SPECIFICEALE DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Competenţele specifice ale disciplinei La etapa liceală, studiul limbii şi literaturii române se va orienta spre:

4

formarea şi dezvoltarea competenţelor valorice, care vor fi prioritare şi vor include: acceptarea unei valori; preferinţa pentru o valoare; angajarea personală şi organizarea valorilor acceptate într-un sistem;

dezvoltarea competenţelor de cultură generală a comunicării, în baza competenţelor de comunicare formate deja, iar de aici vor deriva anumite competenţe sociale, ce vor înlesni încadrarea adecvată a elevului într-un mediu social de activitate;

desăvîrşirea competenţelor lectorale, care la liceu rezidă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înţelege şi a-l interpreta prin utilizarea unui instrumentar de istorie, critică şi teorie literară;

extinderea competenţelor literare, privite în contextul genurilor şi speciilor literare, prin care elevul asimilează conceptele şi regulile de citire a unui text literar şi care îl ajută să decodifice textul; în acest sens, se tinde spre educarea unui "cititor informat", care este un vorbitor competent al limbii şi care, în decursul lecturii, e capabil să genereze înţelesurile textului.

formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitiv-educaţionale. Privite ca o continuare firească a competenţelor lectorale (care, în cazul unui veritabil succes şcolar al elevului/absolventului de gimnaziu, i-au

permis să citească şi să înţeleagă variate texte din literatura naţională şi universală), competenţele valorice îl vor ajuta pe elev să deplaseze accentul de pe cunoaştere şi analiză pe receptare şi acţiune.

Promovînd consecvent strategia de lucru nemijlocit pe text (nu despre text), studiul literaturii, prin operele integrale sau fragmentele abordate, reperează, în viziunea despre lume a elevului, anumite valori, îi dezvoltă capacitatea de a aprecia variate fenomene, mai cu seamă din domeniul eticii şi esteticii.

Competenţele cognitiv-atitudinale la limba şi literatura română, pentru treapta liceală, se centrează pe: competenţele de comunicare, în acest cadru, vizează, din cele patru domenii (public, profesional, educaţional şi personal), domeniul educaţional:

domeniu în care elevul se află într-un context de instruire, prin valorile limbii şi literaturii române, pentru a obţine anumite cunoştinţe sau deprinderi specifice, care să-i asigure o comunicare eficientă şi afirmarea unei personalităţi de succes;

capacitatea de învăţare se soldează cu extinderea studiului dincolo de lecţia de limbă şi literatură română, se valorifică atît pe aria curriculară Limbă şi comunicare, cît şi în conexiune cu ştiinţele socioumane. Elevul obţine şi generalizează noi experienţe de învăţare eficientă, strategii de discuţie, autoprezentare şi raportare la modelele culturii şi literaturii române;

competenţele atitudinal-afective, ce creează oportunităţi pentru lectura operelor literare şi elaborarea diverselor compoziţii şcolare; oportunităţi de a accepta diversitatea motivaţiilor, intereselor, emoţiilor; de a se manifesta ca purtător al propriei identităţi etno-culturale; de a recepta şi produce mesaje cu conţinut afectiv; de a promova relaţii interpersonale centrate pe valori şi principii democratice, conţinute în aria culturii şi literaturii române; de a-şi manifesta atitudinea pozitivă şi responsabilă fata de limba şi literatura română ca disciplină şcolară; de a realiza valorificarea creativă a propriului potenţial;

cunoaşterea surselor de informare (editate şi electronice), a anumitor algoritmi de realizare a sarcinilor de lucru, a strategiilor şi a tehnicilor de muncă intelectuală. Acestea se asimilează în procesul studiilor în demersul didactic interactiv, centrat pe elev, prin exersare la clasă, în diferite contexte de învăţare;

deprinderile de a realiza variate operaţii intelectuale, solicitate de studiul limbii şi literaturii române în liceu, inclusiv operaţii realizate în echipă sau individual, respectînd parametrii-cerinţă: timp, utilizare de surse, mod de prezentare etc.;

competenţele existenţiale, derivate din motivaţii, din dorinţa şi nevoia de a comunica, de a însuşi, a citi şi a interpreta fapte de limbă şi literatură studiate, stiluri cognitive, trăsături ale personalităţii culturale şi literare. Modelate inclusiv prin demersul didactic la limba şi literatura română, dar nu

5

numai, acestea se unesc cu forme de autoevaluare, de argumentare a evaluării şi servesc drept suport pentru luarea de decizii cu privire la propriile interese, propriul potenţial intelectual.

Competenţa lectorală este una specifică ariei curriculare limbă şi comunicare, însă, alături de celelalte, asigură succesul şcolar al elevului în orice domeniul de instruire.

Conform definiţiei PISA, competenţa lectorală înseamnă înţelegerea, utilizarea textelor scrise şi reflecţia asupra lor pentru scopuri personale, pentru aprofundarea propriilor cunoştinţe, extinderea posibilităţilor şi participarea în viaţa societăţii. În această ordine de idei, se disting 3 parametri ai situaţiei de lectură: procesele mintale, conţinutul celor citite şi contextul de lectură.Procesele mintale

Urmărind acest aspect în dezvoltarea competenţei de lectură, profesorii (autorii de manuale) vor opera cu texte de factură diferită şi vor modela situaţiile de viaţă reală, cu care se confruntă elevul/absolventul. Sensul textului citit trebuie imaginat şi aceste procese de imaginare poartă amprenta experienţei fiecărui cititor în parte, iar experienţa oferă fundalul necesar pentru prelucrarea şi înţelegerea, aflarea prin intermediul imaginaţiei a celor încă necunoscute.

Astfel are loc un proces de transmisie dinspre experienţa cititorului înspre înţelegerea textului prin actele de imaginare, lucru valabil mai ales în cazul textelor de ficţiune.

Antrenarea proceselor mintale presupune următoarele tipuri de sarcini: Formularea temei generale şi a scopului cu care a fost scris textul; Detectarea informaţiei din text; Interpretarea unui fragment sau a textului în întregime; Reflecţia asupra conţinutului celor citite; Reflecţia asupra formei textului.Conţinutul celor citite

După conţinut, se vor distinge texte continui (alcătuite din alineate: naraţiune, descriere, argumentare, reflecţie, meditaţie, cerere, interviu, reportaj, instrucţiune, articol, eseu etc.) şi discontinui (în care informaţia este organizată grafic: anchetă, diagaramă, anunţ, tabel, matrice, schemă, grafic, hartă etc.).Contextul de lectură Conform intenţiei autorului, textele utilizate în scopuri didactice sînt distribuite în 4 categorii: Texte pentru uz personal (literatura artistică, textele distractive şi pentru loisir); Texte pentru uz public (documentele oficiale, informaţiile de utilitate socială); Texte pentru uz profesional (adresate specialiştilor sau persoanelor competente în domeniu); Texte pentru uz didactic (elaborate special pentru cei care învaţă).

V. COMPETENŢELE SPECIFICE ŞI SUBCOMPETENŢELE DISCIPLINEI, UNITĂŢI DE CONŢINUT RECOMANDATE,ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI DE EVALUARE

6

Clasa a X-a

Competenţa specifică

Subcompetenţa Unităţi de conţinut dominante/integratoare

Activităţi de învăţare Activităţi de evaluare

1. Utilizarea surselor lexicografice, enciclopedice, literare şi metaliterare de documentare.

1.1. Accesarea surselor necesare pentru documentare la un subiect.

Indicatorii unei comunicări corecte.Performarea comunicării. Modalităţi de evitare a greşelilor de stil. Surse lexicografice de documentare pentru o comunicare adecvată şi pentru evitarea greşelilor de exprimare. Tipuri de dicţionare*. Utilizarea dicţionarelor electronice şi a reţelei Internet pentru informare şi documentare.Literatura şi receptarea.

Identificarea informaţiei în sursele adecvate. Procesarea informaţiei. SINELG pe un articol lexicografic. Redactarea textelor. Cercetarea împărtăşită.

Reacţia cititorului. Comentarea lexicului unui text, cu acces la sursele necesare. Observarea în procesul documentării.

2. Aplicarea tehnicilor şi a instrumentarului ştiinţific adecvat competenţelor de muncă intelectuală, reclamate de standardele de conţinut.

2.1. Aplicarea tehnicilor de abordare a textului literar şi nonliterar.

Cultura comunicării. Lexicul. Gramatica. Stilistica. Genurile literare şi receptarea operei: lectură, structură, compoziţie, interpretare.

Lectura individuală /notele de lectură . Citate. SINELG. Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat.

Interviul de grup. Consultaţii în grup. Discuţia dirijată.

3. Integrarea lexicului terminologic necesar studierii disciplinelor şcolare din toate ariile curriculare în vocabularul activ.

3.1. Utilizarea adecvată a terminologiei în demersul analitic, în limita standardelor de conţinut.

Lexicul.Gramatica. Stilistica. Genurile literare şi receptarea operei: trăsături şi specii definitorii.

Consultarea dicţionarelor. Explicarea termenilor. Analiza faptelor de limbă. Lectura interogativă a textelor ştiinţifice.

Teste de termeni. Comentarii scrise în parametri indicaţi (cu utilizarea adecvată a termenilor). Evaluarea cantitativă şi calitativă a vocabularului activ.

7

4. Uzul diverselor strategii de lectură şi elaborare a textului.

4.1. Lecturarea unui text literar în funcţie de registrul stilistic;

Genurile literare şi receptarea operei. Cititorul – receptor şi interpret al literaturii.Cultura comunicării.

Lectura cu voce a textelor şi a fragmentelor de texte. Lectura independentă, extra muros, a textelor de proporţii. Discuţii asupra lecturilor "Lasă-mi mie ultimul cuvînt!". Lectura pe roluri a textului dramatic.

Acvariul. Panelul. Jocul de rol. Teste de conţinut pe textele pentru lectură obligatorie. Teste-grilă. Recital. Comentariul poetic. Eseul poetic.

4.2. Cunoaşterea, prin lectură, dirijată şi independentă, a textelor literare şi nonliterare.

4.3. Elaborarea textelor în parametrii indicaţi.

Cultura comunicării. Stilistica.Genurile literare şi receptarea operei.Cititorul – receptor şi interpret al literaturii.Comentariul literar al unui text poetic. Comentariul poetic pe secvenţe. Compunerea de sinteză. *Eseul poetic.Compunere-reflecţie în baza notelor de lectură. Compunere-autoanaliză a impresiilor de lectură.

Elaborarea structurii unui text. Producerea textelor funcţionale. Redactarea eseurilor.

Autoevaluare. Evaluare reciprocă. Eseul. Sinteza poetică. Teza.

5. Aplicarea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaţionale, stilistice a limbii române literare în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă.

5.1Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.

Ortografia românească. Principiile ortografice ale limbii române. Lexicul. Stilistica. Cultura comunicării. Detectarea şi redactarea carenţelor de stil. Performarea comunicării. Producerea de text argumentativ.

Explicarea ortogramelor/punctogramelor. Redactarea reciprocă, cu dicţionarul. Colectare de greşeli din jurul nostru: firme, panouri, mass-media.

Dictări comentate. Compunerea-ra'ionament. Compunerea-nara'iune. Autoevaluarea lucrărilor scrise. Proiect individual.

6. Operaţionalizarea terminologiei ştiinţifice lingvistice şi literare, în limita

6.1. Aplicarea noţiunilor de teorie literară la interpretarea unui text.

Lexicul Gramatica. Stilistica. Cultura comunicării. Genurile literare şi receptarea operei..

Explicarea şi exemplificarea termenilor. Analiza lingvistică şi literară a textelor.

Teste. Comentarii scrise. Interogare frontală. Note de lectură.

8

standardelor de conţinut.

Cititorul – receptor şi interpret al literaturii.

Clustering al termenilor. Interpretarea textului, aplicînd noţiunile învăţate.

Comentariul poetic. Sinteza.

7. Analiza textului literar şi nonliterar, în limita standardelor de conţinut.

7.1. Comentarea specificului stilistic al unui text artistic. Identificarea stărilor de spirit definitorii pentru eul liric.Caracterizarea complexă a personajului literar.

Genurile literare şi receptarea operei.Limba română şi stilurile ei funcţionale (actualizare). Particularităţile de limbaj (conotative) ale stilului literaturii artistice (prezentare generală): expresivitatea/resursele stilistice ale vocabularului.Recenzia de film/teatrală. Cronica de film/teatrală (familiarizare).*Compunerea-raţionament.Eseul literar (nestructurat).

Identificarea elementelor subiectului. Comentarea motivului literar. Identificarea trăirilor, stărilor, ipostazelor eului liric. Identificarea figurilor de stil şi comentarea rolului lor în text. Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, aplicată la inceputul şi la sfîrşitul modulului.

Impresii de lectură. Evaluare frontală. Compunere-paralelă. Compunere de caracterizare a personajului, respectînd taxonomia "cubului". Eseul poetic. Sinteza.

8.Explicarea faptelor de limbă atestate în texte de diferite stiluri funcţionale.

8.1. Comentarea lingvistică a textelor artistice şi de graniţă.

Lexicul. Gramatica. Cultura comunicării.Limba română şi stilurile ei funcţionale (actualizare). Particularităţile de limbaj (conotative) ale stilului literaturii artistice (prezentare generală): expresivitatea/resursele stilistice ale vocabularului.

Analiza mostrelor de texte relevante; Comentarea orală a faptelor speciale de limbaj. Aprecierea specificului de limbă în textele de graniţă.

Raportarea textelor la stilurile funcţionale. Eseuri argumentative. Comentarii ale expresivităţii limbajului unui text artistic.

9. Producerea personalizată a actelor de vorbire, a textelor argumentative, reflexive şi metaliterare.

9.1. Prezentarea orală a alocuţiunilor/scrisă a argumentelor, cu limita de întindere în timp (7-10 min.) sau spaţiu (o filă A4).

Stilistica. Cultura comunicării. Compunerea-naraţiune. Compunerea de caracterizare a personajului. Compunerea-paralelă.*Compunerea de sinteză. Compunerea-descriere.

Formularea argumentelor şi ierarhizarea lor. Dezbateri. Acte de corespondenţă.

Evaluarea discursului cu o grilă. Evaluarea reciprocă a textelor elaborate. Manuscrisul pierdut.

10. Susţinerea unui discurs în faţa auditoriului, în parametrii daţi.

10.1. Realizarea unui discurs pregătit prealabil, cu uzul suportului (referat)

Literatura şi receptarea. Elaborarea strategiei de scriere a referatului. Analiza posibilităţilor de prezentare.

Prezentări publice. Evaluare reciprocă.

11. Folosirea 11.1.Utilizarea Lexicul. Cultura comunicării. Accesarea la oră şi Observarea în

9

tehnologiilor informaţionale pentru documentare, exersare şi producere de text.

resurselor electronice necesare eficienţei demersului didactic la limba şi literatura română (texte literare, informaţii, dicţionare şi enciclopedii electronice).

Genurile literare şi receptarea operei. Genuri şi specii literare.

individuală a site-urilor recomandate. Discernerea informaţiilor. Analiza resurselor existente.

procesul manipulării.

12. Perceperea limbii române ca parte a culturii spirituale a poporului român şi ca reprezentant al grupului de limbi romanice.

12.1. Susţinerea dialogurilor cu subiect intercultural.

Literatura – dimensiune culturală şi artă a cuvîntului. Stilistica. Cultura comunicării.

Discuţii de grup. Brainstorming.

Panelul. Evaluarea intervenţiilor în discuţie cu o grilă cunoscută. Forumul de discuţie.

13. Cunoaşterea şi înţelegerea procesului literar românesc în contextul istoriei şi culturii naţionale şi universale.

13.1. Lansarea comunicărilor de sinteză despre literatura română ca fenomen.

Literatura – dimensiune culturală şi artă a cuvîntului. Lexicul. Gramatica. Stilistica. Cultura comunicării.

Acumularea şi analiza ideilor. Elaborarea sintezelor.

Lucrări de portofoliu. Sinteză. Compunere-analiză a impresiilor de lectură.

14. Interpretarea fenomenelor literare în contextul culturii spirituale româneşti, în conexiune cu ştiinţele şi cu alte arte, din perspectivă inter-/transdisciplinară.

14.1. Exprimarea opiniei argumentate, în variantă scrisă şi orală, cu limite de întindere stabilite, în legătură cu literatura naţională.

Literatura – dimensiune culturală şi artă a cuvîntului.Cititorul – receptor şi interpret al literaturii/operelor literare.

Discuţia de grup. Argumentarea ideilor date. Selectarea exemplelor relevante pentru argumentare. Construirea argumentării scrise/orale.

Evaluarea textelor scrise. Evaluarea reciprocă a prezentărilor orale. Turul galeriei.

10

REPARTIZAREA ORELOR ÎN CLASA A X-A PROFIL UMANIST:

Limba şi Literatura Română – număr total de ore ----------------------------------------------------- 170 ore; Săptămînal ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 5 ore; Predare/învăţare -----------------------------------------------------------------------------------------------133 ore;

Literatură, teorie literară ----------------------------------------------------------------95 ore; Limbă ----------------------------------------------------------------------------------------36 ore;

Recapitulări ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 11 ore; Evaluări, analiză ----------------------------------------------------------------------------------------------- 16 ore; Teze semestriale, analiză -------------------------------------------------------------------------------------- 10 ore; Generalizare------------------------------------------------------------------------------------------------------ 2 ore.

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE PE PARCURSUL ANULUI,

11

REPARTIZAREA TEMATICII ÎN CELE DOUĂ SEMESTRE, ACTIVITĂŢI DE EVALUARE

Semestrul I

Nr.crt.

Nr. de ore

Unitateade

învăţare

Competenţele specifice

Subcompeten-ţele

Data Tema lecţiei Textul Activităţi de predare/ învăţare

Activităţi de evaluare

Notă

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

1

1

1

1

1

1

1

I.Literaturaşi comuni-carea

Vocabularul limbii ro-mâne

13.Cunoaşte-rea şi înţele-gerea proce-sului literar românesc în contextul is-toriei şi cul-turii naţionale şi universale.

14.Interpre-tarea fenome-nelor literare în contextul culturii spiri-tuale române-şti, în conex-une cu ştiin-ţele şi cu alte arte, din pers-pectivă inter

1.1.Accesarea surselor necesa-re pentru docu-mentare la un subiect.3.1.Utilizarea adecvată a ter-minologiei în demersul anali-tic, în limita standardelor de conţinut.4.1.Lecturarea unui text literar în funcţie de re-gistrul stilistic.4.3.Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.5.1.Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.6.1.Aplicarea noţiunilor de te-orie literară la interpretarea unui text.

1.Literatura-dime-nsiune culturală

2. Cultura litera-tura defineşte omul

3. Literatura-for-mă de cunoaştere

4. Vocabularul. Structura vocabu-larului (actuali-zare)

5. Literatura-cu-noaştere deplină a vieţii

6. Lumina-o meta-foră a cunoaşterii şi a creaţiei în ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”de L.Blaga

7. Literatura-o experienţă trăită prin ficţiune

,,Acolo se naşte lumina”de Vasile Romanciuc

M.Eminescu,Ce este culturaAfirmaţia luiL.Blaga(Basme şi Legende)

,,Aşadar” de Anatol Codru

,,Eu nu stri-vesc corola de minuni a lumii”de L.Blaga

,,Ars poetica”de Gr.Vieru

Interogarea multiprocesuală pe un orar

Agenda cu no-tiţe paralele pe textul poeziei

CercetareObservare

AnalizăClustering

Brainstorming:Ce este literatura?Argumentarea opiniei

Agenda triplăGraficul TConversaţieAsocieri libereLectura şi analizatextului

Proiecte de grup la subiecte date la începutul unităţii de învă-ţare.

Prezentarea pro-iectelor

Discuţie liberăvs.de înţelegerea textului

Lectura textului scrisRăspunsuri orale

Comentariul

12

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

1

1

1

1

1

1

1

/transdiscip-linară.

10.1.Realizarea unui discurs pregătit preala-bil, cu uzul su-portului(referat)12.1.Susţinerea dialogurilor cu subiect intercu-ltural.13.1.Lansarea comunicărilor sinteză despre literatura româ-nă ca fenomen.14.1.Exprima-rea opiniei ar-gumentate, în variantă scrisă şi orală, cu li-mite de întin-dere stabilite, în legătură cu literatura naţio-nală.

8. Lexicul operei literare şi literatu-ra artistică

9. Literatura-artă a cuvîntului

10. Literatura-lumea limbajului artistic

11. Cititorul-re-ceptor şi interpret pasionat al litera-turii/operei

12. Lexicul operei literare 13. Cititorul - un receptor rafinat al textului literar

14. Evaluare for-mativă (orală)

,,Variantă po-sibilă” de Va-sile Roman-ciuc

,,Testament”de Tudor Ar-ghezi

,,Legămînt”de Gr.Vieru

,,Plouă”de V.Romanciuc

,,Chiar şi azi”de NicolaeDabija

Diagrama Venn

Cubul:Eseu structurat O carte...Clustering: Cuvîntul în textul literarBrainwriting:caracteristicile textului literar

Reacţia cititoru-lui ClusteringAnaliza seman-ticăLectura şi analizatextului

Evaluare orală

asocierilor

Eseu structuratO carte...Discuţie liberă vs.de înţelegerea textului

Comentarea unui vers din poezie

Încadrarea tex-tului în genul li-terar

Evaluare orală

15.

16.

1

1

II.Elemente de structură a textului literar Tipologia sensurilor cuvintelor

2.Aplicarea tehnicilor şi a instrumentarului ştiinţific adecvat competenţelor de muncă intelectuală, reclamate de standardele de

2.1.Aplicarea tehnicilor de abordare a tex-tului literar şi nonliterar.

4.1.Lecturarea unui text literar în funcţie de re-

1. Textul literar şi lectura ca ipoteză esenţială a recep-tării

2. Elemente de structură a textu-lui poetic şi com-prehensiunea me-sajului

,,Somnoroasepăsărele”de M.Eminescu

,,Povestea codrului”deM.Eminescu

Reacţia citito-ruluiConversaţia

Clustering:tipuri de texte

Revizuirea circulară: anali-za semantico-

Lectura poezieiComentarea afirmaţiei criticului G.Călinescu cu referire la poezie

13

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

1

1

1

1

1

1

1

1

conţinut.

3.Integrarea lexicului ter-minologic ne-cesar studierii disciplinelor şcolare din toate ariile curriculare în vocabularul activ.

gistrul stilistic.

3.1.Utilizarea adecvată a ter-minologiei în demersul ana-litic în limita standardelor de conţinut.

5.1.Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.

6.1.Aplicarea noţiunilor de teorie literară la interpretarea unui text.

7.1.Comentarea specificului sti-listical unui text artistic. Identifi-carea stărilor de spirit definitoriipentru eul liric.Caracterizarea complexă a personajului

3. Temă, motiv, laitmotiv, prozo-die în opera lite-rară(actualizare)

4. Tipologia sen-surilor cuvintelor

5. Motive şi teme comune în lite-ratura română şi universală

6. Elemente de structură a tex-tului narativ şi co-mprehensiunea mesajului

7. Textul narativ- între fabulă şi subiect/naraţiune-povestire(discurs)-istorie(diegeză)

8. Tipologia sensu-rilor cuvintelor

9. Subiectul operei literare (actuali-zare)

10 .Comunicare/ realizarea subie-ctului.Cronotopul

,,Istorisirea Zahăriei fîntînarul”deM.Sadoveanu

,,LetopiseţulŢării Moldo-vei” deGrigore Ure-che

,,Alexandru Lăpuşneanul”de C.Negruzzi

,,Apus de soare” de

lexicală a tex-tului

Graficul conce-tual: figurile de stil

Jurnalul dublu.Completarea agendei de lectură

Interogarea multiprocesuală pe textul ,,IstorisireaZahariei fîntîna-rul” de M.Sado-veanu

Rezumatul oral/scris al textuluicitit

Instruirea reciprocăAgenda de ana-liză, interpretare şi corectare a propriilor greşeli

Rezumatultextului

Eseu argumentativ

Identificarea modalităţilor de expunere

Diagrama Venn(,,Leto-piseţul Ţării Moldovei”de Gr.Ureche,,,AlexandruLăpuşneanul”de C.Negruzzi)

Evaluarea capacităţii de analiză a unui text narativ

Interviul în trei

14

25.

26.

27.

28.

29.

1

1

1

1

1

literar.

11.1.Utilizarea resurselor elec-tronice necesare eficienţei deme-rsului didactic la limba şi lite-ratura română (texte literare, informaţii, dic-ţionare şi encic-lopedii elec-tronice).

11. Elemente de structură a tex-tului dramatic

12. Sensuri ale cuvintelor în ope-ra literară

13. Intriga şi con-flictul în opera dramatică

14. Recapitularea materiei studiate

15. Evaluare sumativă

Barbu Ştefă-nescu-Delavrancea

,,Tata”de D.Matcov-schi

Interogarea multiprocesuală pe textul dramei

Instruirea reciprocă: identificarea problemei, detectarea motivelor, for-mularea temei

trepte: verifica-rea nivelului de înţelegere a textului narativ citit independent

Evaluarea agen-dei de lectură ca element al portof-oliului

Evaluare sumati-vă

30.

31.

32.

33.

1

1

1

1

III. Genul liric. Liricapopulară

Cuvintele în sistemul gramatical al limbii

11.Folosirea tehnologiilor informaţiona-le pentru do-cumentare, exersare şi producere de text.

2.1.Aplicarea tehnicilor de abordare a textului literar şi nonliterar.

4.1.Lecturarea unui text literar în funcţie de re-gistrul stilistic.

4.2.Cunoaşte-rea, prin lectu-ră, dirijată şi independentă, a textelor literare

1. Cuvintele în sis-temul gramatical al limbii

2.Genul liric-cara-cteristicile liricului (actualizare)

3. Genul liric-un spectru de trăiri şi sentimente

4. Lirica populară: specii şi motive do-minante

,,Cîntec” de Aureliu Bu-suioc

,,Cresc amintirile” de L.Blaga

Doine

Secvenţe con-tradictorii: ge-nul liric (titluri, autori, specii)

Generalizarea categorială:actualizarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre genul liric

Ştiu/Vreau să

Evaluare oralăprin interogaremultiprocesuală

Recital de poezii populare preferate

Utilizarea dic-ţionarelor pen-tru redactareatextului propriu:

15

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

1

1

1

1

1

1

1

1

1

6.Operaţionalizarea termino-logiei ştiinţi-fice lingvis-tice şi literare, în limita stan-dardelor de conţinut.

şi nonliterare.

4.3.Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.

5.1.Respectareanormei limbii literare în orice text scris sau rostit.

6.1.Aplicarea noţiunilor de teorie literară la interpretarea unui text.

7.1.Comentarea specificului sti-listic al unui text artistic.Identificarea stărilor de spirit definitorii pen-tru eul liric.

9.1.Prezentarea orală a alocu-ţiunilor /scrisă a argumentelor, cu limita de în-tindere în timp (7-10 min.)sau spa.

5. Forme şi sensuri gramaticale

6. Lirica populară-expresie a sufle-tului

7. Doina-voce a singurătăţii

8.Cîntecul popular – un fior al vieţii

9. Normele orto-grafice şi punctua-ţionale ale limbii române

10. Redactarea unei compoziţii-raţionament

11.Construirea argumentului/a argumentării.Pro-ducerea unui text interpretativ

12. Lirica popula-ră (schemă recapi-tulativă)

13. Ortografia şi ortoepia româ-nească

Hore de V.Alecsandri

,,Cine-a zisdoina-doina”

,,Cîntec popular”

Aserţiunea luiOrhan Pamuk

Doine Cîntece

ştiu/Am învăţat

Interpretarea simbolurilor şi a alegoriei în poezia populară

Atelier de scriere(Imaginaţia ghi-dată de o melo-die populară)

Redactarea uneicompoziţii-raţi-onament Elaborarea textului argumentativ

Corelarea ele-mentelor textu-lui propriu

Dicţionarele orto-grafice, de gre-şeli, de pleonas-me, de dificultăţi

Atelier de scriere

Redactarea unei compoziţii-raţio-nament

Elaborarea tex-tului argumen-tativ

16

43.

44.

1

1

14. Evaluare for-mativă

15. Analiza evalu-ării

Test de evaluare

Evaluare formativă

Evaluare formativă

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

1

1

1

1

1

1

1

IV.Genul liric. Liricascrisă

Ortografia şi ortoepia românească

5.Aplicarea normei orto-grafice, orto-epice, seman-tice, gramati-cale, punctu-aţionale, sti-listice a limbiiromâne litera-re în diverse situaţii de co-municare ora-lă şi scrisă.

2.1.Aplicarea tehnicilor de abordare a tex-tului literar şinonliterar.4.1.Lecturarea unui text literar în funcţie de re-gistrul stilistic.4.2.Cunoaşte-rea, prin lectu-ră, dirijată şi in-dependentă,a textelor literare şi nonliterare.4.3.Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.5.1.Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.6.1.Aplicarea noţiunilor de teorie literară la interpretareaunui text.7.1.Comentarea specificului sti-

1. Lirica scrisă-expresie a confe-siunii umane. Spe-cificul lecturii/ros-tirii textului poetic

2 .Eul liric în tex-tul poetic: trăiri, stări, ipostaze

3. Limbajul tex-tului poetic: liris-mul, figuri de stil,sugestie, ambigui-tate

4. Principii orto-grafice

5. Poezia cultă. Diversitatea spe-ciilor: Oda şi imnul

6. Pastelul. Idila (actualizare)

7. Comentariul literar al unui text poetic

,,Chipul tău,mamă,” de Gr.Vieru

,,Somnul” deN.Stănescu

,,Colind” deA.Suceveanu

,,Pacea” dePierr Ronsard

,,Odă soare-lui” de N.La-biş

,,Rodica”, ,,Malul Sire-tului” de V.Alecsandri

,,Cea de pe urmă noaptela Roma” de

Ştiu/vreau să ştiu/ învăţ (ap-licată la trăsă-turile, speciille liricii culte)

Interogarea multiprocesualăpe texte lirice culte

Agenda dublă(figuri de stil)

Discuţie ghidată(în baza poe-ziei)

Aplicarea algo-ritmului de ana-liză a poeziei

Argument în patru paşi

Construirea ar-

Ştiu/vreau să ştiu/ învăţ (aplicată latrăsăturile, spe-ciille liricii culte)

Interogareamultiprocesuală pe texte lirice culte

Agenda dublă(figuri de stil)

Discuţie ghidată (în baza poeziei)

Recital

Aplicarea algo-ritmului de ana-liză a poeziei

Argument în patru paşi

17

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

1

1

1

1

1

1

1

7.Analiza textuluiliterar şi nonliterar,în limita standar-delor de conţinut.

listic al unui text artistic. I-dentificarea stărilor de spirit definitorii pen-tru eul liric. 9.1.Prezentarea orală a alocuţi-unilor/scrisă a argumentelor, cu limita de în-tindere în timp (7-10 min.) sau spaţiu (o filă A4).11.1.Utilizarea resurselor ele-ctronice nece-sare demersu-lui didactic la limba şi litera-tura română(texte literare, informaţii, dic-ţionare şi encic-lopedii electro-nice).

8. Elegia-poem destinat expresiei durerii

9. Redactarea unui comentariu poetic/ pe secvenţe

10. Meditaţia-specie a timpurilor moderne

11. Compunere-sinteză

12. Ortografia numelor proprii(actualizare)

13. Evaluare formativă

14. Analiza evaluării

Ovidiu

,,Adio, Mol-dovei” de V.Alecsandri

,,O, mamă” de M.Emine-scu

,,Pe lîngă plopii fără soţ...”, de M.Eminescu

,,La steaua”de M.Emine-scu

gumentării: apa-rtenenţa de gen şi specie a tex-tului

Redactarea unuicomentariu po-etic

Agenda în trei părţi aplicată pe textul unei meditaţii

Construirea argu-mentării: aparte-nenţa de gen şi specie a textului

Recital

Redactarea unui comentariu po-etic

Agenda în trei părţi aplicată pe textul unei medi-taţii

Comentarii ale expresivităţii limbajului unui text artistic

59.

60.

1

1

V. Genul liric. Ele-mente de artă ale formelor fixe

Dicţionaril

4. Uzul dive-rselor strategii de lectură şi elaborare a textului.

10. Susţinerea

4.1. Lectura unui text literar sau metaliterar/ a unui text pro-priu produs în funcţie de regi-strul stilistic.4.2. Cunoaş-terea, prin lec-

1. Elemente noi înstructură de gazel

2. Lectura intero-gativ-interpreta-tivă a poeziei „Ga-zel” de M.Emine-scu

„Gazel” de M.Eminescu

Ştiu/vreau să ştiu/ învăţ (ap-licată la trăsă-turile, speciille liricii culte)

Ştiu/vreau să ştiu/ învăţ (aplicată latrăsăturile, spe-ciille liricii culte)Interogareamultiprocesuală pe texte lirice culte

18

62.

63.

64.

1

1

1

ortografic şi DOOM 2005

unui discurs în faţa audito-riului, în para-metrii daţi.

tură, dirijată şi independentă, a textelor literare şi nonliterare.4.3. Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.

3. Elemente de structură în sonet

4. Structura tex-tului poetic „Sone-tul zorilor de zi” de I.Hadîrcă

5. Dicţionarul or-tografic – operă lingvistică şi rezu-ltat al evoluţiei unei limbi

„Sonetul zo-rilor de zi” de I.Hadîrcă

Interogareamultiprocesualăpe texte lirice culte Agenda dublă

(figuri de stil)

65-66.

67-68.

69.

2

2

1

5. Aplicarea normei orto-grafice, orto-epice, seman-tice, gramati-cale, punctua-ţionale, stilis-tice a limbii române lite-rare în diverse situaţii de co-municare ora-lă şi scrisă.

5.1 Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.

1-2. Recapitulare pentru teza seme-strială

3-4. Teza semest-rială

5. Analiza tezei semestriale

Elaborarea sintezelor.

Analiza textului

Sinteza.

Test cu itemi Compoziţie sinteză

70.

71.

1

1

10. Susţinerea unui discurs în faţa auditoriului, în parametrii daţi.

4.3. Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.5.1Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.

6. Meditaţia şi pei-sajul poeziei cu fo-rmă fixă – ronde-lul

7. Lectură intero-gativ-interpreta-tivă a poeziei „Rondelul rozelor

„Rondelul ro-zelor ce mor” de Al.Mace-


Asocieri libere

Redactarea unui comentariu poetic


19

72.

73.

74.

1

1

1

6.1. Aplicarea noţiunilor de teorie literară la interpretarea unui text.

ce mor” de Al.Ma-cedonski

8. Poezia cu formă fixă – glosa

9. Structură şi tematică a textului poetic „Glosă” de M.Eminescu

10. Modificări în ortografia limbii române: DOOM 2005

donski

„Glosă” de M.Eminescu

în baza poeziei ,,Rondelul roze-lor ce mor” de A.MacedonskiDiagrama Venn(un text liric po-pular şi unul scris)

Asocieri libere în baza poeziei ,,Rondelul rozelor ce mor”de A.Macedonski

Diagrama Venn(un text liric popular şi unul scris)

SEMESTRUL AL II-LEA75.

76.

77.

78.

79.

1

1

1

1

1

7.1.Comentarea specificului sti-listic al unui text artistic. I-dentificarea stă-rilor de spirit definitorii pen-tru eul liric.10.1. Realizarea unui discurs pregătit prea-labil, cu uzul suportului (refe-rat)

11. Eseul poetic

12. Redactarea eseului poetic

13. Genul liric –schemă recapitu-lativă

14. Evaluare su-mativă

15. Analiza eva-luării


Redactarea eseurilor


Diagrama Venn(un text liric popular şi unul scris)RecitalComentariul poeticEseul poetic

80. 1 VI. Genul epic. Epica populară

Compunere

8.Explicarea faptelor de li-mbă atestate în texte de di-ferite stiluri


1. Basmul popu-lar şi basmul cult: specificul naraţi-unii, cronotopul

Revizuirea termenilor –cheie (pe un dicţionar de termeni lite-

Rezumatuloral/scris al basmului

20

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

1

1

1

1

1

1

1

1

1

a de utilitate socială

funcţionale.

12.Perceperea limbii române ca parte a cul-turii spirituale a poporului român şi ca reprezentant al grupului de limbi romani-ce.

3.1.Utilizarea adecvată a ter-minologiei în demersul ana-litic, în limita standardelor de conţinut.4.1.Lecturarea unui text literar în funcţie de re-gistrul stilistic.

4.2.Cunoaşte-rea, prin lectură, dirijată şi inde-pendentă, a tex-telor literare şinonliterare.

4.3.Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.

7.1.Comentarea specificului sti-listic al unui text artistic.Caracterizarea complexă a per-sonajului literar.

8.1.Comentarea lingvistică a te-xtelor artistice şi de graniţă.

2. Compunerea de utilitate socială. Cererea. CV-ul

3. Elementele fan-tasticului şi fabu-losului în basm

4. Tipuri de per-sonaje în basm. Modalităţi/proce-dee de caracteri-zare a persona-jelor în basm

5. Oralitatea lim-bajului basmului

6. Redactarea unei compoziţii –nara-ţiune

7. Compunerea de utilitate socială. Procesul-verbal

8. Compunere-sinteză

9. Compunerea de utilitate socială. Procura. Avizul

10. Compunerea de utilitate socială. Corespondenţa

,,Tinereţe fă-ră bătrîneţe şiviaţă fără demoarte”deP.Ispirescu

,,Povestea luiHarap-Alb”de I.Creangă

rari)

Diagrama Venn(doi eroi de basm)

Caracterizareapersonajului

Compunerea-naraţiune.Tran-sformarea şi producerea textelor, respe-ctarea rigo-rilor speciei

Redactarea uneicompuneri-sin-teză

Caracterizareapersonajului debasm

Compunere-naraţiune

Eseu argumen-tativ: încadrarea în gen/specie

Compunerea-sinteză în baza textelor aparţi-nînd epicii popu-lare

21

90.

91.

1

1

12.1. Susţinerea dialogurilor cu subiect intercul-tural.

11. Schemă recapitulativă

12. Evaluare formativă

Evaluare formativă

Evaluare formativă

92.

93.

94.

95.

96.

97.

98.

1

1

1

1

1

1

1

VII.Genul epic. Speci-ile epicii culte

Stilistica grafiei

2.Aplicarea tehnicilor şi a instrumentarului ştiinţific a-decvat com-petenţelor de muncă intele-ctuală , recla-mate de stan-dardele de conţinut.

9.Producerea personalizată a actelor de vorbire,a textelor


3.1.Utilizarea adecvată a ter-minologiei în demersul ana-litic, în limita standardelor de conţinut.

4.1.Lecturarea unui text literar în funcţie de re-gistrul stilistic.

4.2. Cunoaşte-rea, prin lectu-ră, dirijată şi independentă, a textelor literare şi nonliterare.

1. Proza cultă: Caracterizarea speciilor

2. Proza cultă: schiţa (actualiza-re)

3. Proza cultă: povestirea(actuali-zare)

4. Proza cultă : nuvela. Tipuri de nuvele (actuali-zare)

5. Stilistica grafieiAspectul grafic al textului

6. Nuvela fantas-tică/filozofică – specie a genului epic

7. Specificul nuve-lei fantastice/ filo-zofice „Sărmanul Dionis” de M.Emi-

„Bacalaureat” de I.Slavici

„Hanu-Ancuţei” de M.Sadoveanu

„Frunze de dor” de I.Druţă

,,Sărmanul Dionis”de M.Eminescu

Formularea ar-gumentelor şi ierarhizarea lor

Dezbateri

Acte de corespondenţă

Harta conceptu-ală: actualizarea noţiunilor şi a termenilor

Revizuirea ter-menilor cheie (pe un dicţionar de termeni lite-

Evaluarea dis-cursului cu o grilă

Manuscrisul pierdut

Evaluare orală a cunoştinţelor

Graffiti:caracte-risticile epicului

Diagrama Venn(asemănări/deo-sebiri)

Rezumatul nuve-

22

99.

100.

101.

102.

103.

104.

105.

106.

1

1

1

1

1

1

1

1

argumentative,reflexive şi metaliterare. 4.3.Elaborarea

textelor în para-metrii indicaţi


9.1.Prezentarea orală a alocuţiu-nilor/scrisă a argumentelor, cu limita de întindere în timp (7-10 min.) sau spaţiu (o filă A4).

nescu

8. Caracterizarea personajului prin-cipal în nuvela „Sărmanul Dio-nis”

9. „Sărmanul Dionis” – o expe-rienţă de cunoa-ştere

10. Aranjarea textului în pagină

11. Redactarea /corelarea textului propriu. Modali-tăţi de corelare a elementelor unui text

12. Specii în ver-suri ale epicii cul-te: fabula, balada, legenda, poemul



15. Analiza evalu-ării

„Doi cîini” de Al.Donici„Paşa Has-san” de G.Coşbuc

„Dan, căpitan de plai”, „Dumbrava Roşie” de V.Alecsandri

rari)

Caracterizarea personajului

leiÎncadrarea în ge-nul/specia litera-ră

Caracterizarea lui Dionis

Evaluare orală

Încadrarea tex-tului în genul/ specia literarăCaracterizarea personajului

Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat

Evaluare sumativă

23

107.

108.

109.

110-111.

112.

113.

114.

115-116.

117.

1

1

1

2

1

1

1

2

1

VIII. Genul epic. Roma-nul mitic, social

Limba română şi stilurile ei funcţionale

13. Cunoaşte-rea şi înţele-gerea proce-sului literar românesc în contextul is-toriei şi cul-turii naţionale şi universale.

13.1. Lansarea comunicărilor de sinteză des-pre literatura română ca feno-men.4.1. Lecturarea unui text literar în funcţie de re-gistrul stylistic. 4.2. Cunoaşte-rea, prin lectură, dirijată şi inde-pendentă, a tex-telor literare şi nonliterare.4.3. Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.5.1Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.6.1. Aplicarea noţiunilor de te-orie literară la interpretarea unui text.7.1.Comentarea specificului sti-listic al unui text artistic. I-dentificarea stă-rilor de spirit definitorii pen-

1. Romanul – spe-cie de proporţie. Tipologii

2. Evoluţia roma-nului românesc – „Arca lui Noe”

3. Arta lecturii romanului

4-5. Statutul auto-rului/naratorului/personajului în ro-manul mitic, social

6. Limba română şi stilurile ei func-ţionale (actuali-zare)

7. Tipologia per-sonajului în roma-nul mitic, social

8. Caracterizarea personajului în romanul mitic, social

9-10. Compunerea paraleleă de cara-cterizare a perso-najelor

11. Particularită-

„Arca lui Noe” de N.Manolescu

„Baltagul” de M.Sadoveanu„Mara” de I.Slavici„Moromeţii” de M.Preda

Lectura cu voce a textelor şi a fragmentelor de texte

Lectura indepe-ndentă, extra muros, a texte-lor de proporţii

Discuţii asupra lecturilor

"Lasă-mi mie ultimul cuvînt!"

Identificarea elementelor su-biectului

Impresii de lec-tură

Evaluare frontală

Compunere-para-lelă

Compunere de caracterizare a personajului, res-pectînd taxono-mia "cubului"

Sinteza

Acvariul

24

118.

119-120.

121.

1

2

1

tru eul liric.Ca-racterizarea co-mplexă a perso-najului literar.14.1.Exprima-rea opiniei ar-gumentate, în variantă scrisă şi orală, cu limi-te de întindere stabilite, în le-gătură cu litera-tura naţională.

ţile de limbaj co-notative ale stilu-lui literaturii ar-tistice

12. Expresivitatea limbajului în tex-tul poetic

13-14. Expresivi-tatea/ resursele stilistice ale voca-bularului în textul narativ

15. Evaluare for-mativă

Comentarea motivului lite-rar

Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, aplicată la inceputul şi la sfîrşitul modulului

PanelulTeste de conţinut pe textele pentru lectură obligatorie

Teste-grilăRecital

Teste de conţinut pe textele pentru lectură obligatorie

Evaluare formativă

122.

123.

124.

125.

126.

1

1

1

1

1

IX. Genul epic. Roma-nul obiectiv, istoric,auto-biografic, psihologic

Expresivi-tatea limba-jului în tex-tul artistic

14. Interpreta-rea fenomene-lor literare în contextul cul-turii spirituale româneşti, în conexiune cu ştiinţele şi cu alte arte, din perspectivă inter-/transdiscipli-nară.

14.1.Exprima-rea opiniei ar-gumentate, în variantă scrisă şi orală, cu li-mite de întin-dere stabilite, în legătură cu lite-ratura naţională.7.1. Comenta-rea specificului stilistic al unui text artistic. I-dentificarea stă-rilor de spirit definitorii pen-tru eul liric.Caracterizarea complexă a pe-

1. Romanul obie-ctiv. Statutul auto-rului/naratorului/ în romanul obiec-tiv

2. Tipologia per-sonajului în roma-nul obiectiv

3. Caracterizarea personajului

4. Statutul autoru-lui/naratorului în romanul psiholo-gic, autobiografic

5. Tipologia perso-

„Ion” de L. Rebreanu

,,Enigma Otiliei”de G.Călinescu

„Zbor frînt”

Lectura cu voce a textelor şi a fragmentelor de texte

Lectura indepe-ndentă, extra muros, a texte-lor de proporţii

Discuţii asupra lecturilor

Impresii de lec-tură

Evaluare frontală

Compunere-para-lelă

25

127.

128-129.

130.

131.

132.

133.

134.

135.

1

2

1

1

1

1

1

1

rsonajului lite-rar.6.1. Aplicarea noţiunilor de teorie literară la interpretarea unui text.

5.1.Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.4.1. Lecturarea unui text literar în funcţie de registrul stilis-tic.4.3. Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.

2.1. Principii de abordare a tex-tului. Aplicarea tehnicilor literar şi nonliterar.1.1. Accesarea surselor necesare pentru documentare la un subiect.

najului în romanul psihologic, autobi-ografic. Conflictul

6. Tehnici narative în romanul psiho-logic

7-8. Expresivitatea limbajului în tex-tul dramatic

9. Statutul auto-rului/naratorului în romanul istoric

10. Personajul is-toric: personali-tate istorică/ per-sonaj ficţional

11. Eseu de cara-cterizare a perso-najului în romanul istoric

12. Expresivitatea limbajului în tex-tul artistic



de V.Beşlea-gă

„Pădurea spînzuraţilor” de L.Rebrea-nu

„Tema pentru acasă” de N.Dabija

„Fraţii Jderi”,

„Zodia Cancerului” de M.Sado-veanu

Prezentarea jurnalelor de lectură

"Lasă-mi mie ultimul cuvînt!"

Identificarea elementelor su-biectului

Comentarea motivului lite-rar

Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, aplicată la inceputul şi la sfîrşitul modulului

Evaluarea agendelor/jurna-lelor de lectură

AcvariulPanelul

Compunere de caracterizare a personajului, res-pectînd taxono-mia "cubului"

SintezaTeste de conţinut pe textele pentru lectură obligatorie

Teste-grilă

Evaluare sumativă

26

136. 1 15. Analiza evalu-ării

137.

138.

139.

140.

141.

142.

143.

144.

1

1

1

1

1

1

1

1

X. Genul dramatic:trăsături şispecii de-finitorii.Drama

Cultura comunicării

3. Integrarea lexicului ter-minologic ne-cesar studierii disciplinelor şcolare din toate ariile curriculare în vocabularul activ.

7.Analiza tex-tului literar şi nonliterar, în limita standa-rdelor de con-ţinut.

2.1.Aplicarea tehnicilor de a-bordare a tex-tului literar şi nonliterar.3.1. Utilizarea adecvată a ter-minologiei în demersul ana-litic, în limita standardelor de conţinut.4.1.Lecturarea unui text literar în funcţie de registrul stilis-tic.4.2.Cunoaşte-rea, prin lectu-ră, dirijată şi independentă,a textelor literare şi nonliterare.4.3.Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.7.1.Comentarea specificului sti-listic al unui text artistic. Identificarea stărilor de spirit definitorii pen-tru eul liric.

1.Genul drama-tic: trăsături (ac-tualizare şi apro-fundare)

2. Spaţiul şi timpul dramatic

3. Tipologia şi lim-bajul personaje-lor

4. Indicatorii unei comunicări core-cte

5. Comunicarea şi reprezentarea dra-matizată/ teatra-lă: limbajul non-verbal, paraver-bal, pantomima

6. Specii drama-tice funcţionale: drama

7. Rolul intrigii în dramă

8.Compunere-au-toanaliză a impre-siilor de lectură

,,Păsările ti-nereţii noa-stre” de I.Druţă

,,Păsările ti-nereţii noa-stre” de I.Druţă

Secvenţe con-tradictorii (ge-nul dramatic: titluri, autori, specii)

Argument în patru paşi: Construirea argumentării: apartenenţa de gen şi specie a textului

Lectura îm-potrivă a dia-logului dra-matic

Scenariul de film

Lectura pe roluri

Înscenarea

Compunere-autoanaliză a impresiilor de

Evaluare orală

Eseu argumen-tativ de încadrare a textului în genul şi specia literară.

Elaborarea tex-tului argumen-tativ

Evaluarea memo-rizării unui frag-ment de text dra-matic

Compunere-autoanaliză a impresiilor de lectură

Compunerea de caracterizare a personajului din dramă

27

145.

146.

147.

148.

149.

150.

151.

1

1

1

1

1

1

1

Caracterizarea complexă a personajului literar.


9.1.Prezentarea orală a alocuţi-unilor/scrisă a argumentelor,cu limita de întin-dere în timp(7-10 min.)sau spaţiu (o filă A4).

9. Personajele în dramă

10. Simbolurile în drama ,,Păsările tinereţii noastre” de I.Druţă

11.Elemente ale tragicului în dra-ma modernă

12. Monologul şi dialogul

13. Performarea comunicării


15.Evaluare formativă

lectură

Cubul: caracte-rizarea perso-najului din dra-mă

Compunere –reflecţie în baza notelor de lec-turăMaratonul de scriere:construi-rea textului de dialog

Brainsketching:decorul de sce-nă

Compunere –Reflecţie în baza notelor de lectură

Maratonul de scriere:construirea textului de dialog.

Evaluare formativă

152.

153.

154.

155.

1

1

1

1

IX.Genul dramatic.Comedia

Sursele lexi-cografice şi de docume-ntare

2. Aplicarea tehnicilor şi a instrumentar-ului ştiinţific adecvat com-petenţelor de muncă intele-ctuală, recla-mate de stan-dardele de co-nţinut.

2.1. Aplicarea tehnicilor de abordare a tex-tului literar şi nonliterar.3.1.Utilizarea adecvată a ter-minologiei în demersul ana-litic, în limita standardelor de conţinut.4.1.Lecturarea

1. Specii drama-tice funcţionale: comedia

2. Ironia şi for-mele comicului

3.Tipuri umane în comedie

4. Tipuri de com-poziţii şcolare: Re-cenzia de film/ tea-

,,O scrisoare pierdută”de I.L.Caragiale

Lectura pe roluri

ÎnscenareaIlustrarea for-melor comicului în comedie

Redactarea unei recenzii

Lectura pe roluri

Evaluarea memo-rizării unui frag-ment din come-die

Redactarea recenziei

28

156.

157.

158.

159.

160.

161.

162.

1

1

1

1

1

1

1

4. Uzul dive-rselor strategii de lectură şi elaborare a textului.

unui text literar în funcţie de re-gistrul stilistic.4.2.Cunoaşte-rea, prin lectură, dirijată şi inde-pendentă, a tex-telor literare şi nonliterare.4.3.Elaborarea textelor în para-metrii indicaţi.5.1.Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.

trală

5. Conflictul în co-media ,,O scrisoa-re pierdută”deI.L.Caragiale

6. Modalităţi de evitare a greşelilor de stil

7. Cronica de film/ teatrală (familiari-zare)

8. Surse lexico-grafice de docu-mentare pentru o comunicare ade-cvată şi pentru evitarea greşelilor de exprimare

9. Tipuri de dicţi-onare

10. Utilizarea dic-ţionarelor electro-nice şi a reţelei Internet pentru informare şi documentare

11. Schemă reca-pitulativă (genul dramatic

Discuţie ghida-tă: conflictul în comedie

Identificarea informaţiei în sursele adecvate

Procesarea informaţiei

SINELG pe un articol lexico-grafic

Redactarea textelor Cercetarea împărtăşită

Comentarea conflictului

Prezentarea eseului

Evaluarea competenţelor de interpretare a textului dramatic

Reacţia cititorului

Comentarea lexicului unui text, cu acces la sursele necesare

Observarea în procesul docu-mentării

29

163. 1 12. Evaluare sumativă

Evaluarea sumativă

164-165.

166-167.

168.

2

2

1

5. Aplicarea normei orto-grafice, orto-epice, seman-tice, gramati-cale, punctua-ţionale, stilis-tice a limbii române lite-rare în diverse situaţii de co-municare ora-lă şi scrisă.

5.1 Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.

1-2. Recapitulare pentru teza seme-strială

3-4. Teza semest-rială

5. Analiza tezei semestriale

Elaborarea sintezelor

Analiza textului

Sinteza

Test cu itemiCompoziţie sinteză

169-170.

2 1-2. Generalizare

Aprobat la Şedinţa Catedrei din ________________________

Şefa Catedrei Limbă şi Comunicare______________________

Director adjunct-instruire________________________________

30

10 U

Documents

Transcript of 10 U