10 Subiecte de discutat LUCRURILOR - DRL.ro...Limbajul spaţiului trebuie interpretat în funcţie...
Transcript of 10 Subiecte de discutat LUCRURILOR - DRL.ro...Limbajul spaţiului trebuie interpretat în funcţie...
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/1
10LIMBAJUL SPAŢIULUI ŞI AL
LUCRURILOR
LIMBAJUL TIMPULUI
Prof.univ.dr. Liviu Roșca
SCOP:• Studiul proxemicii și al aspectelor acesteia;
• Identificarea spațiului personal;
• Cunoașterea strategiilor privitoare la acesta;
• Identificarea principalelor caracteristici ale limbajului timpului.
10
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/2
• Ce-aţi simţit când cineva necunoscut s-a apropiat prea mult de Dvs.?
• Ce-ați simțit atunci când cineva v-a depășit în trafic incomodându-vă?
• Cum vă simţiţi când cineva vă face ordine printre lucrurile personale
sau stă pe scaunul Dvs.?
Subiecte de discutat
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/3
Edward Hall - Proxemica = studiul modului în care oamenii tind
să-şi structureze spaţiul din jur şi distanţa între ei în
interacţiunile zilnice, să aranjeze spaţiul din încăperi, clădiri,
oraşe.
Principalele elemente ale limbajului spaţiului sunt:
(1) orientarea relativă;
(2) distanţa faţă de interlocutor;
(3) spaţiul personal şi
(4) locul ales într-o încăpere.
Limbajul spaţiului trebuie interpretat în funcţie de cinci dimensiuni:
1. Mărime,
2. Grad de intimitate,
3. Înălţime,
4. Apropiere-depărtare,
5. Înăuntru-înafară. Relaţiile spaţiale influenţează calitatea şi
cantitatea comunicării.
Proxemica
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/4
Proxemica
Cel puţin 6 aspecte ale proxemicii ajută la explicarea modului
în care utilizăm spaţiul pentru a comunica cu alţii:
1. teritoriul,
2. mediul,
3. lucrurile,
4. zonele proxemice,
5. aranjamentele în doi şi
6. aranjamentele de grup.
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/5
• Oamenii sunt fiinţe cu profund simţ al stăpânirii unui teritoriu. Ei au tendinţa de a
poseda şi apăra un teritoriu ca pe o proprietate proprie
(Ex. Biroul, locul ocupat la o întrunire, şedinţă, etc.).
• Oamenilor le place să-şi protejeze şi controleze teritoriul
(Cum? Prin propria prezenţă, prin închiderea uşii, prin lucruri plasate în
zona respectivă sau doar prin impunerea respectului.)
• Oamenilor le place sa-şi protejeze dreptul la intimitate.
Recomandare:Nu violaţi teritoriul nimănui chiar dacă sunteţi şef.
Norma = respectul reciproc şi clădirea încrederii pe onorarea acestui
respect.
Violarea teritoriului compromite o comunicare
corespunzătoare.
Proxemica : Teritoriul
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/6
Proxemica : MediulMediul, prin design, culoare, plasarea obiectelor cum sunt mobila, fabricile,
imaginile, etc., favorizează sau îngreunează calitatea comunicării şi
productivitatea oamenilor.Dr. Anthony Athos a identificat:
• câteva aspecte de care ar trebui să se ţină seama în înţelegerea a ceea ce alţii
încearcă să transmită precum şi
• de ce reacţionează oamenii aşa cum reacţionează la aceste forme de
comunicare nonverbală.
Aceste forme sunt:
MAI MULT ESTE MAI BINE DECÂT MAI PUŢIN.Ex.: mai mult spaţiu la birou, birouri mai mari.
LOCUL PRIVAT ESTE MAI BUN DECÂT CEL PUBLICEx.: Spaţiul public de regulă nu este împărţit în sectoare bine conturate, în
timp ce spaţiul privat este izolat de privirile celor din jur. Cu cât creşte
importanţa şi statutul social cu atât creşte şi dorinţa de izolare.
Ex.: Dezbatere: oamenii preferă WC-uri cu uşi sau fără/particulare sau
publice?
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/7
MAI SUS ESTE MAI BINE DECÂT MAI JOSEx.: Birourile şefilor sunt de regulă aflate la etaj, cu atât mai sus cu cât
importanţa este mai mare.
Ex.: Dialogul între o persoană care şade şi una în picioare.
APROAPE ESTE MAI BINE DECÂT MAI DEPARTE.Ex.: Cu cât eşti mai aproape de şef cu atât e mai bine.
Ex.: Spaţiul de parcare.
ÎNĂUNTRU E MAI BINE DECÂT AFARĂEx.: Cu cât poziţia este mai aproape de cartierul general cu atât este
mai bine.
Ex.: Oamenii lucrează cu atât mai bine cu cât se află în zona proprie
de activitate.
Proxemica : Mediul
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/8
Tipul lucrurilor care se găsesc în teritoriul atribuit comunică asupra statutului din
organizaţie. În general, următoarele elemente se pot aplica:
MAI MARE ESTE MAI BINE DECÂT MAI MICEx.: birouri mai mari, încăperi mai mari, maşini mai scumpe cu cât se urcă în
ierarhie.
MAI MULT ESTE MAI BINE DECÂT MAI PUŢINEx.: Şefii au de obicei două birouri, 2 secretare, 2 telefoane, mai multe piese
de birou, mai multe privilegii, etc. decât cei inferiori lor.
CURAT ESTE MAI BINE DECÂT MURDAREx.: Funcţionarii din birouri beneficiază de oameni de serviciu în timp ce
muncitorii îşi fac singuri curat.
"CĂLCAT ESTE MAI BINE DECÂT ŞIFONAT"Ex.: Ordinea în birourile şefilor este mai mare decât a celor inferiori lor. Un
birou curat indică eficienţă, în timp ce unul plin de documente indică confuzie
şi dezorganizare.
Proxemica : Lucrurile
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/9
SCUMP ESTE MAI BINE DECÂT IEFTINEx.: Scump este de obicei un semnal al importanţei sociale.
FOARTE VECHI SAU FOARTE NOU ESTE MAI BUN
DECÂT RECENTEx.: Birourile sau maşinile foarte noi sau cele cu mobilier foarte vechi
sunt mai impresionante decât cele doar de dată recentă.
PERSONAL ESTE MAI BINE DECÂT PUBLICEx.: Scaunul sau biroul personal este un simbol al statutului social mai
ales atunci când există concurenţă pentru aceste facilităţi publice.
Identic pentru alte obiecte: creioane, hârtie, etc.
Proxemica : Lucrurile
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/10
Utilizarea Teritoriului Şi Mediului
Pentru a îmbunătăţi comunicarea trebuie să:
• Stabiliţi locuri atractive pentru şedinţe şi alte întâlniri, neutre şi cu
aşezare flexibilă.
• Utilizaţi întâlniri separate, individuale în spaţii neutre atunci când
doriţi să stabiliţi relaţii mai intime.
• Utilizaţi poziţia şi limbajul corpului cele mai adecvate situaţiei în
cauză.
Modul în care vă aranjaţi biroul şi mobila din acesta comunică
gradul de formalitate pe care doriţi să-l menţineţi în relaţiile cu
vizitatorii.
Ex.: poziţia scaunului dvs. în raport cu a vizitatorului:
• după birou ➔ barieră,
• lângă vizitator ➔ interacţiune mai deschisă şi mai lungă.
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/11
Distanţa pe care o păstrăm cu interlocutorii atunci când comunicăm reprezintă
un alt element transmis prin mijloace nonverbale.
Proxemica : Spaţiul personal
Zona
intimă
(0..0,5m)
Zona
personală
(0,5…
1 m)
Zona
socială
(1…4 m)
Zona publică
(peste 4 m)
Zonele proxemice ale unui adult american
(Edward Hall - The Hidden Dimension).
În funcţie de ceea ce simt atunci când se intră în zonele personală şi
intimă, oamenii pot fi clasificaţi în:
• Contact: arabii, latinii
• Noncontact: nord-americanii, nord-europenii.
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/12
Atenţie!Interacţiunea poate fi compromisă atunci când se întâlnesc
persoane aparţinând extremelor celor două categorii.
De ce? Fiecare categorie are percepţii diferite asupra celeilalte:
Noncontact = timizi, reci, nepoliticoşi văzuţi de contact
Contact = agresivi, impulsivi şi nepoliticoşi văzuţi de
noncontact.
Tipul Contact/Noncontact trebuie avut în vedere şi în
funcţie de stilul comportamental!
Proxemica : Spaţiul personal
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/13
Deoarece nu ne simţim confortabil atunci când cineva ne violează
spaţiul personal, am dezvoltat comportamente specifice care să
reducă tensiunea şi care să ne protejeze de eventuale invazii.
Charles & Marie Dalton au identificat câteva strategii privind spaţiul,
printre care cele mai uzuale sunt:
• Îndepărtarea şi crearea unei distanţe mai mari;
• Evitarea contactului vizual sau plasarea unui obiect
între persoane
• Aranjamentul în diadă (pentru doi oameni)
• Aranjamentul în grup
Strategii privind spaţiul interpersonal
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/14
Colţ la colţ (Fig.7.2.A)
= cooperare cu concentrare asupra muncii, uşoară monitorizare a
semnalelor nonverbale
Umăr lângă umăr (Fig.7.2.B.)
= cooperare cu doză mare de încredere, grea monitorizare a
simbolurilor nonverbale
Faţă în faţă (Fig.7.2.C)
= competitivă, monitorizare atentă a simbolurilor nonverbale +
barieră de siguranţă între participanţi.
Co-acţiune (Fig.7.2.D)
= slabă cooperare, mai mult muncă independentă cu frontiere
semifixe. A B C D
Fig.7.2
E F
Proxemica : Aranjamentul în diadă
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/15
• Grup dispersat uniform la masă,
-cu lider în capul mesei (Fig.7.2.E);
• Grup care balansează lider-ul din capul mesei (Fig.7.2.F.).
- Aşezare inconştientă care permite însă o mai bună "citire"
a mesajelor nonverbale între şef şi grup.
Proxemica : Aranjamentul în grup
A B C D
Fig.7.2
E F
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/16
Observaţii:
• Conflictul este mai probabil între persoane care stau faţă în faţă;
• Atunci când o persoană se opreşte din vorbit, cel mai adesea
vorba îi este continuată de o persoană de pe partea opusă.
• Situaţiile umăr-la-umăr sunt utilizate atunci când se doreşte
crearea senzaţiei de echipă sau de câştigare a susţinerii.
Proxemica : Observaţii
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/17
• UNGHIUL DE ABORDAREFemeile tind să permită abordarea umăr-la-umăr în defavoarea celei faţă-în-
faţă, cât şi sunt mai puţin influenţate negativ de apropierea fizică;
• PERSONALITATEA- Extrovertiţii preferă distanţe interpersonale mai mici decât introvertiţii;
- Indivizii care simt că au control asupra altora preferă distanţe mai mici;
- Unii oameni preferă să lucreze mai apropiat de alţii, în timp ce alţii preferă
contact minim sau de loc;
- Unii preferă să interacţioneze puternic, alţii preferă să nu interacţioneze
deloc.
• RELAŢIILE ANTERIOAREOamenii care au mai interacţionat cu succes în trecut au tendinţa de a
reduce distanţele, la fel pentru oamenii care se simt atraşi unii de alţii.
• RASAOamenii preferă mărirea distanţelor atunci când sunt de rase diferite;
• SEXULPersoanele de sex opus preferă să fie mai apropiate decât cele de acelaşi
sex, dar femeile sunt mai tolerante decât bărbaţii când e vorba de interacţiuni
între aceleaşi sexe.
Factori care influenţează aranjamentele
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/18
Recomandări:• Identificaţi-vă propriile spaţii dar şi spaţiile colegilor;
• Identificaţi la timp orice mesaj care poate compromite comunicarea
datorită violării spaţiului;
• Încercaţi să nu ofensaţi persoanele, violându-le spaţiul intim;
• Bunii comunicatori respectă, înţeleg şi utilizează în mod eficient
proxemica:
➔ o mai bună atenţie,
➔ mai multă încredere şi comunicare şi
➔ şanse mai mari de a construi relaţii bune.
Proxemica : Recomandări
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/19
Modul în care utilizaţi timpul este o bună unealtă de
comunicare!Ex.: Aşteptaţi să intraţi la o audienţă.
Mesajul:Sentimentele pe care le are şeful asupra persoanelor care aşteaptă, dpdv al
importanţei, statutului social sau afinităţilor.
Anthony Athos: principale caracteristici prin care definim utilizarea timpului
• precizia (acurateţea, punctualitatea),
• lipsa (resursă limitată) şi
• repetiţia.
Precizia• Timpul este o resursă importantă, preţioasă şi personală. Când altcineva
ne structurează timpul este comunicată diferenţa de statut.
• Punctualitatea semnalizează atitudinea faţă de interlocutor, percepţia
statutului/puterii şi respectul.
• Cu cât oamenii aşteaptă mai mult cu atât se simt mai umiliţi,
desconsideraţi şi cu un statut mai inferior.
LIMBAJUL TIMPULUI
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/20
Lipsa timpului• Percepem timpul ca resursa personală limitată. De aceea,
modul în care fiecare alegem să îl folosim comunică atitudinea faţă
de cel care solicită această resursă.
• Acordarea de timp este "un cadou" şi indică importanţa
asociată persoanei.
• Relaţia de comunicare pozitivă se dezvoltă proporţional cu
frecvenţa interacţiunii (deci timpul petrecut împreună).
Timpul ca simbol pentru repetarea activităţilor• Ţine seama de obişnuinţe, cum este ritmul:
Ex: luarea mesei de 3 ori pe zi, etc.).
• Anotimpurile, sărbătorile, ritualurile, etc. comunică diverse mesaje.
LIMBAJUL TIMPULUI
COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/21
Vă mulțumesc pentru atenție!
?
COMUNICARE