10 Fenomene atom sferice optice spectaculoase (fotogalerie)

1. Umbra Pământului

Fenomenul este vizibil după apusul soarelui, când umbra pământului este proiectată în partea de est a boltei cereşti. Cu trecerea timpului, umbra se înalţă din ce în ce mai mult. Pentru ca acest fenomen să fie vizibil este nevoie de un cer mai mult senin. Banda roz, de deasupra umbrei, se numeşte "Belt of Venus" sau "centura lui Venus".

2. Mirajul sau Fata Morgana

Razele de lumină sunt deviate la trecerea prin straturi de aer de temperaturi diferite. Densitatea aerului cald este mai mică decât a celui rece. Razele de lumină parcurg mai întâi straturile mai reci de aer, apoi vin în contact, sub un unghi de incidenţă relativ mic, cu păturile de aer mai calde şi sunt astfel dispersate până la obţinerea reflexiei totale. Este carac-teristic deşerturilor sau zonelor polare.

3. Green Flash, Green Ray (raza sau bliţul verde)

Fără o traducere ştiinţifică în limba română, acest fenomen are loc înainte de răsărit sau după apusul soarelui. Apare ca un bliţ verde, de scurtă durată, deasupra soarelui. Este cauzat de refracţia luminii în atmosferă: razele de lumină se deplasează mai încet în masa de aer mai densă din apropierea solului, iar razele solare sunt curbate uşor, după cum şi Pământul

este uşor curbat. Datorită dispersiei, marginea superioară a discului solar va avea nuanţe de verde-albastrui, în timp ce marginea inferioară a discului solar va lua nuanţe de roşu-oranj.

4. Stâlp de lumină (eng. Light pillar)

Fenomen optic creat de reflexia luminii, provenită de la soare (Solar Pillar) sau lună (Moon Pillar), în straturi de nori de gheaţă aflaţi la înălţimi diferite.

5. Focul Sfântului Elmo

Fenomen de natură electrostatică, apare în orele premergătoare orajelor, când câmpul electric al atmosferei are valori mari, astfel se produce un flux de electroni ce dau o anumită luminozitate. Apare pe obiectele înalte şi ascuţite, pe vârfuri muntoase, clopotniţe, elice, botul avioanelor etc, şi are aspectul unei flăcari de culoare alb-albăstruie.

6. Diamond Dust

Corespunde cu românescul ace de gheaţă. Fenomenul poate fi descris ca un nor în apropierea solului format din cristale fine de gheaţă care cad uşor pe pământ. Se formează mai ales la poli, în condiţii de cer mai mult senin, inversiune termică şi temperaturi de sub 0 grade. Adesea se formează şi un halo asociat fenomenului.

7. Norii noctilucenţi

Sunt cei mai înalţi nori din atmosferă, se formează în mezosferă la o înalţime de aproximativ 80 de km, în general în apropierea regiunilor polare. Aceşti nori sunt compusi din particule fine de gheaţă, ceea ce îi face stralucitori şi vizibili după apusul soarelui. Se formează mai ales pe timp de vară, când temperatura în mezosferă ajunge la -120 grade celsius.

8. Haloul

Inel luminos, muliticolor care apare în jurul soarelui sau a lunii. Fenomenul se datorează refracţiei luminii la trecerea prin cristale de gheaţă (nori cirrus). Zonele de arc de cerc mai stralucitoare se numesc Sun Dogs (câini solari).

9. Curcubeul de foc

Fenomen spectaculos şi foarte rar întâlnit, apare când soarele se află la mai mult de 58 de grade deasupra orizontului, razele solare trec prin norii superiori translucizi formaţi din cristale de gheaţă hexagonale. Lumina intră prin lateral si iese prin spatele cristalelor de gheaţă, iar dacă cristalele sunt orientate în mod optim rezultatul este cel din imagine.

10. Luna albastră

Când atmosfera este încărcată cu particule de fum şi praf care absorb o parte din culorile spectrului luminii, atunci este posibil ca la observator să ajungă o lumină albastruie. S-a întâmplat de-a lungul timpului ca după mari incendii de pădure sau erupţii vulcanice majore, luna să-şi schimbe culoarea, fie într-o nuanţă albăstruie fie în alte culori. O nuanţă roşiatică se poate observa în timpul eclipselor de lună.

Un fenomen optic important se numeste Refractia luminii. La trecerea dintr-un corp transparent-apa-in altul-aerul-raza de lumina se frange!

Fenomenul de schimbare a directiei de propagare a razelor de lumina care traverseaza suprafata de separare a doua corpuri transparente se numeste refractia luminii. Unele lichide sunt toxice sau corosive! La orele de desen, cand ai bagat de seama ca pensula pare franta. Privind pietrisul de pe fundul unui lac cu apa clara, ai apreciat ca lacul are o anumita adancime. Dar masurandu-i adancimea cu ajutorul unei nuiele, ai constatat ca estimarea ta a fost gresita! Lacul era mai adanc decat ai crezut tu. Nici una dintre razele de lumina care pleaca de la moneda nu va mai reusi sa iasa in aer, adica nu se va mai refracta. Razele de lumina se refrecta in totalitate pe suprafata, neacoperita de disc, a apei. Acest fenomen este numit Reflexia totala. Inlocuind discul cu unul care are diametrul de cel mult doua ori mai mare decat adancimea apei, moneda poate fi observata din nou, deoarece razele ajung la suprafata apei mai putin inclinate fata de normala.Optica prin fibre de sticlaCercetarile se efectueaza si in alte directii. In scop industrial se folosesc lampi speciale, al caror spectru e capabil sa porneasca anumite reactii chimice. Lampile infrarosii sunt folosite la accelerarea uscarii vopselelor, razele infrarosii si ultraviolete având utilizare si in medicina.Se folosesc endoscoape cu lampi pentru a patrunde in corpul pacientului fara a produce rani superficiale mari si pentru a

efectua pe aceasta cale interventii chirurgicale mici, ce necesita vizibilitate buna. Prin fibrele optice se pot lumina locuri imposibil de abordat cu lampi traditionale. In plus, prin laserul-fascicol luminos subtire, intens-situat la capatul fibrei optice din interiorul endoscopului se pot rezolva probleme organice interne. Laserul se foloseste in multe tratamente pe aceasta cale, de exemplu hemorolagiile gastrice de la nivelul ulcerelor pot fi oprite prin laser, indepartarea partilor nearozate ale creierului, anestezia centrilor durerosi sau sau arderea celulelor canceroase de la nivelul colului uterin. Fenomenele optice sunt partile fizicii care se ocupa cu studiul propietatilor lumini si cu cel al mecanismului vederii se numeste optica. Aristotel a dat o prima explicatie Curcubeului (Amestecarea in nor a culorilor inchise cu cele deschise). Sfarsitul sec. XII-lea Aristotel a inventat ochelarii. Inceputul sec.VII-lea inventarea lunetei in Olanda pe care pe care o perfectioneaza mai tarziu Galileo Galilei. O inportanta deosebita la dezvoltarea opticii a avut-o Isac Newton. In 1615 au aparut primele microscoape.