Comutatoare optice Cuprins

I.

INTRODUCERE..3 ALE COMUTATIEI ELECTRONICE4

II. NOTIUNI GENERALE ASUPRA SISTEMELOR ELECTRONICE DE COMUTATIE 4 II.1.CARACTERISTICI II.3.RETEAUA II.3.1.COMUTIA DE II.2.FUNCTIILE GENERALE ALE COMUTATIEIE ..5 CONEXIUNE.8 ...8 SPATIALA

II.3.2.COMUTATIA TEMPORALA SI TRASMISIUNEA NUMERICA................9 III. SISTEMUL DE COMUTATIE DIGITALA SIEMESNS/EWSD...11 III.1.APLICATII, POSIBILITATI SI CARACTERISTICI ............11 III.2.CARACTERISTICI HARDWARE ...13 III.2.1. DLU (DIGITAL LINE UNIT) - UNITATE DE LINII DIGITALE............15 III.2.2. LTG (LINE/TRUNK GROUP) - UNITATE DE GRUP DE LINII/TRUNCHIURI.16 III.2.3. SN (SWITCHING NETWORK) - RETEA DE COMUTATIE 16 III.2.4. CP - PROCESOR COORDONATOR ...17 III.2.5. CCN -CONTROLUL RETELEI DE SEMNALIZARE PRIN CANAL COMUN19 III.3.TRATAREA APELULUI LOCAL IN CENTRALA EWSD19 III.4.STRATEGIA DE EVOLUTIE A SISTEMULUI EWSD/SIEMENS.........22 IV. SUPERIORITATEA COMUTATIEI ELECTRONIC.22 V. DECT DIGITAL ENHACED CORDLESS TELEPHONY............23 CONCLUZIE...........25 ACRONIME....................................25 BIBLIOGRAFIE......................................27

I. Introducere Apariia sistemelor de comutaie si de transmisiuni digitale a deschis perspective considerabile pentru telecomunicaii si informatica, deoarece acestea pot realiza un transfer rapid si sigur de informaii diverse (voce, date, texte, imagini), rspunznd astfel cerinelor abonailor privind diversificarea serviciilor si asigurarea unei calitatea deosebite pentru acestea. In prezent este unanim acceptata ideea ca reeaua de telecomunicaii evolueaz spre ISDN reea digitala cu integrarea serviciilor,in prima faza pentru servicii de banda ngusta (canale de 64 kbit/s sau n x 64 kbit/s, unde n pana la realizarea unei reele globale de telecomunicaii cu integrarea serviciilor, este posibile o evoluie a reelei de telecomunicaii in care centrele de comutaie digitale sa asigure accesul abonailor la serviciile ISDN. O astfel de evoluie se nregistreaz in prezent si in reeaua de telecomunicaii din Romnia, prin introducerea unor sisteme de comutaie digitale de mare capacitate in centrele de tranzit si centralele terminale, interconectate prin sisteme de transmisiuni digitale si cabluri de fibra optica. Se creeaz in acest fel o infrastructura necesara pentru integrarea serviciilor de telecomunicaii.Reeaua de banda larga este destinata integrrii serviciilor, care pot fi servicii de transmitere voce, date sau imagini. Aceste servicii au caracteristici foarte variate, singurul element comun fiind acela ca informaiile sunt transmise prin semnale digitale. Integrarea acestor servicii, accesibile printr-o reea unica de telecomunicaii de banda larga, impune utilizarea unor tehnici noi de comunicaie, care sa posede urmtoarele caracteristici: sa accepte debite binare foarte diferite; sa accepte o fluctuaie a benzii de trecere in timpul aceleiai comunicri; sa permit modificarea exigentelor referitoare la controlul erorii, in funcie de solicitri. Reeaua de comutate utilizeaz comutatoare ATM, care funcioneaz pe principiul comutatorului de pachete de date.Prin utilizarea ISDN de banda larga bazate pe ATM, cu o reea de transmisie realizata cu fibre optice, se asigura abonatului acces de la terminalul sau la orice tip de serviciu.Aceasta evoluie influeneaz structura topologica a2

reelei de telecomunicaii. O soluie economica, din punct de vedere al investiiilor si al costurilor de exploatare, pentru ISDN de banda larga, se obine prin reducerea numrului de niveluri ierarhice de comutaie la nivelul central si nivelul de acces.Interconectarea este realizata prin echipament de transmisie cu utilizarea multiplexoarelor sincrone cu facilitai de inserie/extragere si comutaie. Se apreciaz ca in viitorul apropiat vor avea loc modificri majore in reeaua de telecomunicaii. Centrala de comutaie digitala Siemens EWSD se bazeaz pe aceasta tehnologie prezentata anterior si o voi prezenta mai mnuni in paginile urmtoare. II. NOTIUNI GENERALE ASUPRA SISTEMELOR ELECTRONICE DE COMUTATIE. II.1. CARACTERISTICI ALE COMUTATIEI ELECTRONICE. Comutaia electronica a devenit o realitate tehnica in dezvoltarea sistemelor destinate echiprii reelelor de telecomunicaii. Pentru a defini comutaia electronica, se poate afirma ca ea constitui aplicaia tehnicii electronice in comutaia telefonica. Totui, aceasta definiie trebuie precizata amintind mai nti care sunt funciile eseniale ale comutaiei telefonice; apoi trebuie artat modul in care electronica intervine pentru a realiz aceleai funcii cu metode noi. Dup cum se tie, domeniul schimburilor de informaii este format din trei pari: - transmisiunea, adic transportul semnalelor electrice care reprezint informaia: - comutaia, adic dirijarea spre corespondentul desemnat; - informatica, sau prelucrarea acestei informaii la plecare, la sosire si in cursul desfasurarii comunicaiei. In telefonia clasica s-a pus accentul pe primele doua aspecte, transmisiunea si comutaia, deoarece tratarea informaiilor de selecie permind ndrumarea comunicaiilor era considerate ca inclusa in echipamentele de comutaie.Odat cu revoluia tehnologica adusa de comutaia electronica, s-a admis ca nu exista o diferena sensibila de structura intre problemele de decizie si de manipulare a informaiilor necesare comutaiei si acela care se ntlnesc in informatica. De aici rezulta apropierea intre doua tehnici, care se traduce prin apariia sistemelor cu program nregistrat si constitui una din caracteristicile comutaiei electronice. Este de la sine interes ca centralele telefonice electronice vor fi comandate de maini organizate precum sunt calculatoarele electronice, fiind similare3

acestora in unele privine, cu excepia anumitor organe (ca de exemplu, reeaua de conexiune).Principiul comenzii prin program nregistrate permite dezvoltarea comutaiei electronice, introducnd in centralele telefonice la nivelul organelor de decizie, un element de flexibilitate necunoscut pana acum. In domeniul transmisiunilor, trebuie menionata apariia noiunii de transmisiune numerica, in special sub forma modulaiei impulsurilor in cod sau PCM (Pulse Code Modulation). Orice informaie poate fi pusa sub forma numerica cu o precizie satisfctoare. In acest scop este suficient sa se funcioneze periodic semnalul care o reprezint, fcnd astfel ca fiecrui eantion sa-i corespunda un cod numeric. ntruct aceasta reprezentare de informaii sub forma de trenuri de impulsuri binare are un caracter universal, este posibil sa se efectueze comutaia la nsui nivelul elementului binar prin tehnici multiplexrii si a comutaiei temporale. Aceasta constitui o caracteristica de baza a comutaiei electronice; totui, comutaia numerica temporala reprezint numai una din posibilitile de a realiz reeaua de conexiune a unei centrale telefonice, o alta posibilitate fiind comutaia spaial care urmeaz o linie mai tradiionala, prin folosirea unor puncte de conexiune atribuite fiecrei comunicaii. II.2.FUNCTIILE GENRALE ALE COMUTATIEI. In cadrul centralelor telefonice sunt realizate in diverse moduri o serie de funcii principale de comutaie. Prima funcie consta in supravegherea tuturor liniilor de intrare pentru recunoatere solicitrilor de convorbiri, la ridicare microreceptorului. Releul de apel asociat fiecrei linii acioneaz un organ comun nsrcinat cu identificarea liniei chemtoare si cu conectarea sa temporara la un organ receptor, denumit registru. Dup aceasta, releul de apel este deconectat si se trimite abonatului tonul de formare a numrului.A doua funcie a comutaiei executa nregistrarea numrului format la disc de abonatul chemtor. Registrul primete, analizeaz si decodifica cifrele primite, dup care decide ndrumarea apelului. Funcia de decizie este executata att de registru, care are rolul de coordonator, cat si de organe de memorie centralizate denumite traductoare, la care registrul face apel pentru interpretarea numrului compus.O alta funcie specifica telefoniei este funcia de conexiune; aceasta este realizata de un ansamblu complex de elemente denumit ,,reea de conexiune, care conine att organe pasive (comutatoare si linkuri), cat si organe active (markere si organele lor auxiliare), care primesc ordinile organelor de decizie si le executa,4

alegnd si apoi stabilind punctele de conexiune care constitui itinerariul dorit. Markerele sunt organe de nalt eficacitate; durata lor de activitate pentru fiecare conexiune este foarte scurta (circa o zecime de secunda), un numr redus de markere putnd deci deservi toate comunicaiile centralei. Registrul este folosit insa att timp cat comunicaia nu este inca stabilita (circa 10 secunde). Registrele si markerele se pun succesiv la dispoziia comunicaiilor ce urmeaz a fi stabilite. Funcia de semnalizare apare cnd intervin mai multe centrale intr-o legtura; informaiile necesare (spre exemplu identitatea liniei chemate) sunt transmise direct de ctre registrele centralelor nvecinate. Unele din mijloacele curent folosite consta din transmiterea cifrelor zecimale in cod de multe frecvente: doua frecvente alese din cinci sau sase si transmise simultan intr-un scurt interval, reprezint o cifra. Aceasta semnalizare fiind in frecventa vocala, poate utiliza fr dificultatea aceeai cale pe care o va utiliza convorbirea atunci cnd comunicaia va fi stabilita; semnalele corespunznd unei comunicaii sunt prezentate chiar pe calea care ii este asignate acesteia. Semnalizarea pe aceeai cale cu convorbirea este caracteristica comutaiei electromecanice; ea este descentralizata ca si cile de convorbire si trebuie sa fie interpretata de ctre organe individuale pe fiecare cale. Aceste organe sunt jonctuarele de circuite, care reprezint o proporie nsemnata din echipamentul instalat in centrale. Un avantaj evident al acestei descentralizri face ca deranjamentul unui organ de semnalizare (jonctor) sa nu afecteze in general dect o singura comunicaie; in schimb soluia este costisitoare si fr posibilitatea de evoluie.Metodele de exploatare si de ntreinere ce se aplica comutaiei electromagnetice sunt de asemenea dependente de tehnologie. Orice modificare a condiiilor de exploatare (racordarea noilor abonai, extinderea centralei) conduce la lucrri importante de cablare. Dei in sistemele moderne, determinarea deranjamentelor este asistata de dispozitive de test automate, ea necesita prezenta unei mini de lucru specializate si se face inca frecvent prin reglaje manuale. Supravegherea funcionarii si observarea traficului centralei se pot efectua de ctre organe specializate construite in acest scop. Pentru a permite funcionarea satisfctoare a unui centru de comunicaii, trebuie sa se manipuleze o cantitate de informaii de natura foarte diversa, care pot fi clasificate in cele patru categorii de mai jos. Date de transmis, care se refera fie la comutaia telefonica, fie la comutaia datelor. Ele pot fi deci analogice (convorbiri sau date5

adaptate la calea telefonica prin modemuri) sau numerice (date binare sau informaii codificate),nefiind insa in general prelucrate de reeaua de telecomunicaii; dimpotriv, se urmrete ca ele sa fie transmise integral de la postul terminal la cel corespondent. Pe parcurs pot aprea modificri ale suportului informaiei, insa la sosire ea este redata fidel.Semnalizarea terminala, care consta din informaiile schimbate intre postul terminal si centrala automata de racordare a acestui post. In sensul post terminal spre centrala, ele permit ca exploatatoarele sa primeasc si sa interpreteze in timp real cererea de serviciu (ridicarea microreceptorului) sau de sfrit de serviciu (punerea microreceptorului pe furca), formarea numrului postului chemat si rspunsul la apel. In sens invers, ele indica progresul apelului, comanda unei unitatea periferice efectundu-se prin distribuitoare: tonul pentru formarea numrului, starea de ocupare, curentul de sonerie, rspunsul abonatului chemat (inversiunea bateriei), impulsurile pentru plata taxei. Intre semnalele care ies si cele care intra in centrala exista o deosebire eseniala; daca centrala poate decide asupra semnalelor de plecare, ea nu le stpnete pe cele de sosire si trebuie sa fie organizata pentru a le accepta si interpreta in timp real. Aceasta nseamn a le recunoate cu o ntrziere de maximum cteva miimi de secunda, independent de numrul mare de surse de supravegheat. Pentru a avea noiunea clara asupra ordinului de mrime a fluxului de informaii incident, se menioneaz ca la stabilirea unei comunicaii trebuie sa se recunoasc cel puin 80 tranziii elementare pe linii, ceea ce intr-o centrala de 10.000 linii, corespunde la circa 1.000 elemente aleatoare pe secunda. Semnalizarea interna, care cuprinde datele de exploatare, informaiile care descriu o centrala automata si sectoarele nconjurtoare sub forma implicita sau explicat (numrul de linii racordate, tipul liniilor, discriminri diverse, reguli de ndrumare) si in general programul, adic metodele de aplicat in relaiile dintre diverse organe. Ea cuprinde de asemenea informaii cu caracter temporar, datele de selecie, instruciunile necesare pentru stabilirea unei comunicaii (numrul chemat, elemente pentru calculul taxei) si informaii de stare; deoarece numeroase comunicaii ocupa simultan reeaua, trebuie sa se cunoasc starea de disponibilitate a organelor, stadiul de desfurare a fiecrei comunicaii si sa se asigure in permanenta super-viziunea. Semnalizarea externa constitui ultima categorie de informaii, coninnd toate semnalele schimbate la distanta intre centralele automate care constitui o6

reea interconectata. Aceasta semnalizare reprezint un adevrat limbaj, dei foarte rudimentar, cci comporta puine ,,cuvinte, dar poseda o sintaxa, deoarece sensul atribuii unui ,,cuvnt depinde adesea de ceea ce l-a precedat. Ansamblul mesajelor posibile este denumit ,,cod de semnalizare. Exista mai multe tipuri de coduri (zecimal, multe frecvente, etc.); in comutaia electromecanica, semnalizarea este de tipul descentralizat. Deoarece in comutaia electronica se dispune de organe logice de comanda puternice si centralizate, acestea sunt prevzute cu posibilitatea de a dialoga direct. In acest scop, calculatoarele de comanda ale centralelor distante se conecteaz printr-un canal de comanda de transmisiune a datelor de semnalizare, denumit ,,canal semafor. Aceasta semnalizare externa centralizata prezint doua avantaje: o economie considerabila de material in jonctoarele circuitelor si un vocabular de semnale mult mai bogat, oferind in consecina largi posibilitatea de exploatare. II.3. RETEAUA DE CONEXIUNE. Reeaua de conexiune este partea de centrala care leag liniile telefonice intre ele; funcia de conexiune se poate realiza in comutaie spaiala sau in comutate temporala. II.3.1.Comutia spaiala. In comutaia spaiala, intre liniile corespondente este stabila o legtura fizica permanenta in tot timpul comunicaiei. Acest itinerar consta din racordarea linkurilor (legturilor) elementare cu ajutorul punctelor de conexiune, adic al organelor care las sa treac sau blocheaz curenii de convorbire. Punctul de conexiune cel mai utilizat consta dintr-o pereche de contacte metalice. Reelele de conexiune spaiala difer intre ele datorita punctelor de conexiune utilizate, insa gruparea lor este analoaga: punctele de conexiune sunt grupate in comutatoare, iar comutatoarele in etaje de selecie. Diodele cu gaz cu catoda rece, trioda p-n-p-n, perechile de transistoare complementare au constitui in trecut soluii de realizare a punctelor de conexiune spaiale, care au fost insa abandonate din cauza caracteristicilor nesatisfctoare de transmisiune sau a lipsei de fiabilitate. Posednd o calitate excelenta a contactului, punctele de conexiune cu contacte metalice constitui in prezent soluia adoptata in majoritatea sistemelor spaiale actuale [4]; ele se pot prezenta sub diferite forme: - selectoare electromecanice rotative sau crossbar;7

- comutatoare crossbar mbuntirea, ca: ca minibar in sistemul canadian SP 1, codbar in sistemul suedez AKE, cu mentinere mecanica; - miniselectoare, in forma crossbar, dar de dimensiuni reduse si cu meninere mecanica (spre exemplu, miniselectorul in sistemul Metaconta L 11A sau in sistemul japonez D 10); - relee trestie cu meninere magnetica, formate din trei contacte sigilate, nconjurate de un solenoid (in sistemul 10 C si sistemul englez TXE 2); - relee trestie cu meninere magnetica, formate din doua contacte sigilate asociate unui magnet al crui flux magnetic poate fi inversat prin aplicarea unui impuls de curent intr-un solenoid (spre exemplu, ferreed-ul in sistemul ESS 1, contactul releului in sistemul german EWS 1 sau in Metaconta L 10R). II.3.2.Comutaia temporal i transmisiunea numeric. In comutaia temporala, legtura nu este stabilita in permanenta in cursul comunicaiei, ci are loc in mod periodic, in intervale foarte scurte. Acesta permite ca de fiecare data sa se transmit un eantion al modulaiei; multiplexand eantionrile in timp, acelai link poate fi utilizat ca suport simultan pentru circa 30 comunicaii.Comutatorul temporal are deci rolul de a transporta un eantion din convorbirea care sosete pe o linie multiplex de intrare, spre calea temporala determinata de o linie multiplex de ieire. El trebuie deci sa ndeplineasc doua operaii distincte: - un transfer fizic (spaial) de la un multiplex la celalalt; - o schimbare a poziiei in timp, care se obine fcnd ca eantionul sa romn intr-o memorie tampon timp de o fraciune din ciclul 125 pe o linie multiplex de intrare, spre calea temporala determinata de o linie multiplex de ieire. El trebuie deci sa ndeplineasc doua operaii distincte: - un transfer fizic (spaial) de la un multiplex la celalalt; - o schimbare a poziiei in timp, care se obine fcnd ca eantionul sa romn intr-o memorie tampon timp de o fraciune din ciclul 125 micro secunde. Avnd in vedere marile avantaje prezentate de tehnica temporala, este interesant sa se analizeze relaia strnsa care apare intre tehnica transmisiunii numerice si comutaia temporala. Pentru a mari eficacitatea circuitelor baza de transmisiuni, s-a cutat de multa vreme sa se combine cel mai mare numr posibil de semnale independente (spre exemplu8

convorbiri telefonice) intr-un suprasemnal, prin procedeul multiplexrii. Pana in anul 1960 nu s-a utilizat practic dect multiplexarea in frecventa pe suportul comun a crui banda de trecere este foarte larga; prin caracterul lor analogic, aceste sisteme necesita multa atenie att la punerea in funciune cat si in exploatare. Dup aceea a aprut sistemul de multiplexare bazat pe modulaia prin impulsuri si codificare sau ,,multiplex PCM; principiul sau este de a produce multiplexarea in timp a semnalelor eantionate, valoarea fiecrui eantion fiind apoi codificata sub forma de numr binar din opt cifre (se pot distinge 256 niveluri diferite).Semnalul electric provenit din microfon in timpul unei convorbiri telefonice este eantionat, msurat si codificat. Aceasta analiza instantanee, repetata cu o frecventa mare (8 kHz), furnizeaz o serie importanta de numere, al cror ansamblu constitui codificarea numerica a convorbirii. Aceste numere exprimate in cod binar au o forma analoaga aceleia a semnalelor provenite din calculatoare, putnd fi transmise in mod identic. La captul opus al legturii telefonice, frecventa de eantionare (circa 8.000 de ori pe secunda) este suficienta pentru ca reconvertirea acestor valori cuantificate in trepte de curent proporionale, sa permit reinstituirea cuvintelor emise, ca si cum comunicaia ar fi fost stabilita printr-o legtura telefonica clasica de nalt calitate. Prin efectuarea analizei mai multor convorbiri la viteza foarte mare, se obin grupuri de numere sau cuvinte, care, nseriate intr-o ordine determinata, constitui o serie de impulsuri, un ,,cadru sau o ,,trama analoaga formatului mesajelor care sunt schimbate intre calculatoare.La recepie, orientarea diferitelor cuvinte ale fiecrei trame conform ordinei lor ,,temporale de sosire, permite reproducerea convorbirilor emise. Pozitia atribuita in trama eantioanelor succesive ale aceleiai convorbiri este denumita ,,calea temporala. Numrul acestor cai, definit prin numrul de cuvinte al tramei, exprima capacitatea multiplexului. In conexiunea PCM, fiecare comunicaie de intrare este definita prin poziia sa in trama, iar, destinaia sa este impusa la ieire. Scopul comutaiei este de a permite unui abonat sa intre in legtura cu corespondentul dorit.In telefonia clasica, conexiunea intre un abonat chemtor si un abonat chemat este realizata prin poziionarea organelor mecanice, comandata de formarea numrului la disc. In comutaia temporala, formarea numrului are ca scop fixarea pe durata comunicaiei - a adresei spre care vor trebui sa fie orientate eantioanele de cuvinte succesive ale unui corespondent. Aceste eantioane sunt introduse9

intr-un loc determinat al tramelor unei legturi PCM, care intra intr-o centrala automata. Funcia de conexiune consta din compunerea unor noi trame de legturi PCM, in care fiecare dintre aceste eantioane este transferat in locul afectat chematului, in cursul ntregii durate a comunicaiei. In modulaia PCM, pentru a transmite un semnal telefonic pe o cale multiplex de 4 kHz, spre exemplu, trebuie scurs un flude elemente binare la viteza de 64 kbit/s. Avantajul principal al procedeului PCM consta in realizarea unei calitatea superioare a transmisiunii prin faptul ca aceasta nu este sensibila la distorsiunea lineara; de asemenea nu se produc zgomote sau diafonie, aa cum este cazul liniilor de transmisiune curente si spre exemplu al sistemului cu modulaie in amplitudine. In fond, suprasemnalul este un semnal binar, deci regenerarea impulsurilor care l compun este uoar chiar cnd ele au suferit pe parcurs deformaii importante; este suficient ca la sosire sa se poat recunoate prezenta sau absenta lor.De asemenea, tehnica numerica conduce la reducerea costurilor; costul unei cai PCM este de 1,7 ori mai mic dect costul in tehnica analogica. Utilizarea regeneratoarelor de semnale asigura o reproducere mai exacta intre doua amplificri (2 dB fata de 15 dB pentru un circuit analogic trecnd printr-un centru de tranzit). Deteriorrile raportului semnal/zgomot nu se nsumeaz ca in cazul tehnicii analogice. Trebuie totui menionat ca procentele de erori se adug, fapt care poate fi insa evitat prin utilizarea unui ropot S/N convenabil pentru fiecare circuit. Sistemul PCM ofer o mai buna folosire a suporturilor de transmisie existente, cum ar fi perechile simetrice utilizate in general in transmisiunile de joasa frecventa. El permite mrirea de 15 ori a capacitaii lor de transmisie. O alta consecina fundamentala a avantajelor sistemului de transmisiuni PCM este posibilitatea de a folosi reele dese telecomunicaii integrate, capabile sa prelucreze comunicaii telefonice (sub forma de cuvnt codificat in PCM) sau date binare cu diferite viteze. Intr-adevr, codificarea PCM nu este dect o forma de numerizare a informaiei, iar forma numerica este forma cea mai universala a informaiei. III. Sistemul de comutaie digital EWSD/Siemens. EWSD este un sistem de comutaie electronica realizat de firma Siemens si introdus in exploatare ncepnd din anul 1981. EWSD este folosit in centrale rurale, locale si de tranzit de diverse capacitai.Centrala electronica este complet modulara:-HW este compus din subsisteme autonome cu control distribuit;10

-SW este cu divizarea funciilor de baza in subsisteme si module software;- proiectarea mecanica are in vedere construcia modulara, cu interconectarea intre module prin conectori. Acest sistem poate fi folosit in ISDN si asigura comutarea si transmisia pentru apeluri telefonice, comunicaii de date, texte si imagini. EWSD respecta standardele internaionale CCITT si CEPT. - folosete limbajele recomandate de CCITT: CHILL, SDL, MML; - folosete semnalizarea prin canal-semafor-conform CCITT Nr. 7. Noile tehnologii pot fi incorporate in EWSD fr a modifica arhitectura sistemului. III.1.Aplicatii, posibilitatea si caracteristici. Sistemul EWSD poate fi folosit pentru realizarea diferitelor tipuri de centrale si pentru realizarea unei game largi de servicii, dup cum urmeaz a)Centrala locala deservete abonaii dintr-o zona (cartier, localitate).Capacitatea centralei poate fi de cteva sute pana la 250.000 de linii. b)Centrala de tranzit este un nod al reelei care asigura interconectarea intre centrale. Poate avea o capacitate de maxim 60.000 de trunchiuri. c)Centrala locala/tranzit dirijeaz traficul de tranzit sau interurban, ca si traficul local. Numrul de linii si trunchiuri se alege dup necesiti, dar respectnd o ncrcare de cel mult 25.200 E. d)Centrala internaionala realizeaz funcii specifice ca: sisteme de semnalizare internaionale, compensare ecou pentru legturi internaionale si linkuri prin satelit, statistici si deconectri interadministratii. Aceste funcii pot fi integrate si in centralele naionale daca este necesar. e)Centru de comutaie pentru posturi mobile. Reeaua moderna de radiotelefoane mobile are o structura celulara pentru a asigura o utilizare economica a frecvenelor accesibile in ntreg spaiu.Cnd un utilizator se deplaseaz dintr-o zona in alta se realizeaz automat comutaia intre centrele de comutaie pentru posturile mobile asociate celulelor reelei. Capacitatea unui centru de comutaie pentru posturi mobile este de maxim 65.000 abonai cu radiotelefoane. f)Centrala rurala/container deservete maxim 7.500 abonai.11

Centrala este echipata cu repartitor principal, sursa de alimentare si o unitate de ventilaie. g)Unitatea de abonai distani poate fi realizata cu unitate de linii digitale (DLU).Aceasta este o unitate funcionala la care se conecteaz linii de abonat. Toate DLU se conecteaz la centrala EWSD printr-o interfaa standardizata CCITT numita PDC = Primary Digital Carriers (multiplex digital primar).Aceasta permite unei unitati DLU sa fie locala sau distanta. h)Sistemul de operare de serviciu (OSS) este destinat apelurilor tratate prin operatoare sau pentru serviciile speciale.OSS este controlat de microcalculator, care realizeaz: - distribuia cererilor de servicii spre poziiile de operatoare solicitate; - acces la funciile automate, care reduc ncrcarea operatoarelor. OSS pot fi echipate in centralele de tranzit,locale,internaionale.i)Exploatarea si ntreinerea centralizata (OMC =Operation and Maintenance Center)Funciile de exploatare si ntreinere pot fi realizate local sau centralizat.OMC realizeaz: - utilizarea raionala a personalului; - adaptarea flexibila la structurile de organizare a exploatrii administraiilor;- memorarea centralizata a datelor. Operatorii lucreaz interactiv, folosind terminale de exploatare si intretinere. j)Sistem de semnalizare prin canal-semafor Nr. 7 CCITT Sistemele EWSD sunt prevzute cu o unitate de control al reelei de semnalizare prin canalsemafor (CCNC - Common Channel Signaling Network Control).Aceasta unitate poate controla semnalizarea pe un numr maxim 254 canale de semnalizare. Figura 1 Conectarea centralei EWSD in reeaua de telecomunicaii. CCNC poate asigura funcii pentru: -SP = puncte de semnalizare; -STP = puncte de transfer de semnalizare. k)ISDN realizeaz comutarea cailor de conexiune si transmisia informaiei pentru diferite servicii printr-o reea unica. l)Servicii cu valoare adugata (VAS = Value Added Services)

12

VAS sunt servicii de comunicaie care necesita funcii de memorare si procesare. Se poate asigura accesul la transmiterea de texte, date, facsimil, curier potal electronic, mesaje vocale etc. III.2.Caracteristici hardware. HARDWARE (HW) reprezint totalitatea componentelor fizice ale sistemului. Sistemul EWSD are o arhitectura HW modulara, fiabila si flexibila.Arhitectura sistemului se bazeaz pe combinarea principiului comenzii distribuite, cu meninerea la nivelul unui procesor central a unor funcii de comanda pentru care s-a considerat ca repartizarea este ineficienta (de exemplu gestiunea rutelor in reeaua de comutaie).Comanda subsistemelor este asigurata de ctre procesoare periferice, iar coordonarea la nivel central - de ctre procesor central duplicat. Comanda parial distribuita confer sistemului EWSD o flexibilitate suficienta pentru a fi utilizat intr-o gama larga de aplicaii, de la centrale rurale de capacitate mica, pana la centrale locale sau de tranzit de mare capacitate. EWSD se poate conecta la reelele existente, analogice sau digitale. In acest scop, sistemul EWSD este prevzut cu interfee specializate si cu software pentru oricare dintre sistemele de semnalizare uzuale CCITT si ofer posibilitatea evoluiei ctre reeaua digital cu integrarea serviciilor (ISDN). Arhitectura HW permite multe combinaii flexibile ale sistemului si dispune de interfee definite clar. Figura 2 Schema bloc a sistemului EWSD. Subsistemele utilizate in EWSD sunt urmtoarele: a)subsisteme de acces: asigura accesul la mediul de telecomunicaii si interfaa cu reeaua de conexiune SN: -DLU = Digital Line Unit - unitate de linie digitala; -DLUC = Digital Line Unit Control - unitate de comanda pentru DLU; -LTG = Line/Trunk Group - grup de linii si trunchiuri; -GP = Group Processor - procesor de grup; b)subsistemul de comutaie: realizeaz interconexiunile intre modulele sistemului: -SN = Switching Network - reeaua de comutaie

13

-SGCSwitching Group Control - unitate de control pentru reeaua de comutaie; c)subsistemul de coordonare: realizeaz funciile de control si comanda centralizate: -CP = Coordonation Processor - procesor coordonator; -MB = Message Buffer Control - buffer de mesaje; -MBC = Message Buffer Control - controler buffer de mesaje; -SYP = SYstem Panel - panou de sistem: -SYPC = SYstem Panel Control - controler de panou de sistem; -EM = External Memory - memorie externa; -OMT = Operation and Maintenance Terminal - terminal de exploatare si ntreinere; -CCG = Central Clock Generator - generator de tact central. d)subsistemul de semnalizare de prin canal-semafor: -CCNC = Common Channel Signaling Network Control - unitate de control al retelei e semnalizare prin canal comun (semafor); -CCNP = Common Channel Signaling Network Processor - procesor pentru reeaua de semnalizare prin canal-semafor. Figura 3 Schema bloc a unei centrale combinate locala / tranzit de tip EWSD ISDN. Cea mai mare parte a funciilor de control sunt distribuite in modulele sistemului. Acest principiu de distribuire a controlului conduce la reducerea funciilor de coordonare globala si la reducerea numrului de comunicaii intre procesoare.Comunicaiile intre procesoare se face se realizeaz prin legturi stabilite prin SN (64 kbit/s). Aceste conexiuni sunt semi-permanente: se realizeaz la iniializarea sistemului si rmn astfel realizate pe toata durata funcionarii centralei.Reeaua de comutaie (SN) realizeaz interconectarea liniilor si trunchiurilor reelei.Funciile de conlucrare cu mediul de comunicaie sunt realizate de DLU si de LTG. Fiecare subsistem asigura un control local al funciilor specifice. Funciile de coordonare sistem (de exemplu ratare, selecie, traseu, conexiune prin SN)necesita asistenta procesorului coordonator CP. CCNC realizeaz funciile de transfer mesaje pentru semnalizri. 7). Modularizarea sistemului asigura daptabilitatea acestuia la introducerea noilor tehnologii. In figura 3 este prezentata schema bloc a sistemului EWSD pentru centrala combinata locala/tranzit.14

III.2.1. DLU (Digital Line Unit) - Unitate de linii digitale. DLU poate deservi linii analogice, linii ISDN, PBX analogice sau PBX digitale - ISDN.Unitatea de linii digitale realizeaz concentrare de trafic. Ea poate fi conectata local sau la distanta de centrala, permind realizarea de unitatea distante de abonai.DLU este conectata la doua LTG diferite prin linii PCM (PDC = Primary Digital Carrier) cu debit binar de 204 kbps (pentru multiplex de 32 de canale temporale) sau 1544 kbps (pentru multiplex e 24 de canale temporale). Figura 4 Conectarea DLU locala sau distanta. Componentele unei unitatea DLU sunt: -SLMA = Subscriber Line Module Analog - modulul de linie analogi cade abonat; -SLMD = Subscriber Line Module Digital - modulul de linie digitala de abonat; -DIUD = Digital Interface Unit for DLU - unitate de interfaa digitala pentru conectarea la PDC (Primary Digital Carrier); -DLUC = DLU Controler; -TU = Test Unit - unitate de test. Unitile DLU comunica intre ele prin urmtoarele basuri: - linii digitale de 4096 kbit/s pentru transferul informaiilor prin DLU; - reeaua de control de 136 kbit/s pentru transferul informaiilor de control de la sau spre DLUC. Figura 5 DLU Unitate de linii digitale. III.2.2. LTG (Line/Trunk Group) - Unitate de grup de linii/trunchiuri LTG asigura interfaa modulelor terminale cu reeaua de comutaie SN. Conectarea linior la LTG se realizeaz astfel: - prin DLU pentru linii de abonai; - direct pentru linii digitale si linii cu acces primar ISDN; - prin SC-MUX (Signal Convertor-MUltipleXer) pentru trunchiurile analogice. Figura 6 LTG Unitate de grupuri de linii/truchiuri. LTG poate lucra cu orice sistem de semnalizare standardizat. Debitul binar in liniile digitale spre SN este de 8192 kbps. Conexiunea spre DLU, linii digitale sau SC-MUX se realizeaz prin linii digitale de 2048 kbps. Fiecare LTG are acces la cele doua plane ale reelei de conexiune, SN0 si SN1. LTG conine: -DIU = unitatea de interfaa digitala (Digital Interface Unit);15

-GP = procesor de grup (Group Processor); -GS / SPMX = comutator de grup (Group Switch) / multiplexor de vorbire (Speech MultipleXer); -SU = unitate de semnalizare (Signaling Unit); -LIU = unitate de interfaa de link spre SN (Link Interface Unit). III.2.3. SN (Switching Network) - Reea de comutaie. Reeaua de comutaie este realizata cu comutatoare de tip T si S care sunt grupate in etaje T si S. Comanda conexiunii este realizata de SGC - Switching Group Control, in funcie de informaia de comutaie recepionata de la procesorul coordonator CP. In configuraia maxima, SN poate fi conectata la 504 unitatea LTG. Capacitatea de dirijare a traficului este de maxim 25.000. Figura 7 Structura reelei de conexiune (RC) de tip TST. Sunt prevzute trei tipuri de reea de comutaie SN: -SN-DE3 pentru centrale de capacitate mica (maxim 15 LTG), de tip TST; -SN-DE4 pentru centrale de capacitate medie (maxim 63 LTG), de tip TST; -SN-DE5 pentru centrale de capacitate mare (maxim 504 LTG), de tip TSSST. Reeaua de comutaie este duplicata (SN0 si SN1). Fiecare conexiune este realizat simultan prin ambele plane de comutaie, dar una singura este activa la un moment dat. Cile de conexiune in cele doua sensuri de comunicaie sunt distincte. III.2.4. CP - Procesor coordonator CP realizeaz urmtoarele funcii de configurare si coordonare: - nregistreaz si administreaz toate programele, datele centralei si ale abonailor; - proceseaz informaiile recepionate pentru ratare, selecia cailor de comunicaie, zonare, ncrcare; - asigura comunicarea cu centrele de exploatare si ntreinere; - asigura supervizarea tuturor subsistemelor, recepioneaz mesajele de eroare, nalizeaz mesajele de supervizare si eroare, trateaz alarmele, detecteaz erori, localizeaz si neutralizeaz erorile; - realizeaz funcii de configurare sistem; - controleaz interfaa om-main.16

Sistemele EWSD pot folosi doua clase de procesor central: CP112 sau CP103/113. CP112 are o capacitate de dirijare apelurilor de 60.000 BHCA si este folosit in centralele de capacitate medie, mica sau rurale. Unitile care alctuiesc CP112 sunt interconectate prin bus intern. Conexiunea la celelalte unitatea ale centralei se realizeaz prin procesoare de intrare/ieire (IOP). Unitatea de prelucrare centrala este realizata cu unitatea de procesor si cu unitatea de memorie. Accesul la busul intern este controlat de arbitrul de bus BA. CP112 este duplicata. Cele doua unitatea CP112 sunt interconectate prin bus de comunicaie prin care se asigura accesul unui procesor de comanda la orice IOP din cele doua uitai. In acest scop este prevzuta unitatea de extensie de bus (BEU). Accesul la periferice informatice pentru comunicaie om-main sau la dispozitive de memorie externa se realizeaz prin IOP specializate. Figura 8. Procesor central CP112. CP103 si CP113 se folosesc in centrale de capacitate medie si mare. CP113 este un multiprocesor si poate fi extins in etaje. El are o capacitate de dirijare a apelurilor de 1.000.000 BHCA. Doua sau mai multe procesoare identice operea in paralel prin divizarea sarcinii. Sarcina pentru n procesoare este distribuita de n+1 procesoare. Aceasta nseamn ca daca un procesor se defecteaz, operaiile pot continua fr restricii sau pierderi. Unitile funcionale principale care alctuiesc CP113 sunt urmtoarele: - procesor de baza (BAP) pentru procesare apeluri, exploatare si ntreinere; - procesor de apeluri (CAP), numai pentru procesare de apeluri; - memorie comuna (CMY); - controler de I/O (IOC); - procesor de I/O (IOP); Figura 9 Procesor central CP113. Procesoarele utilizate in CP113 au aceeai structura hardware. Funciile specifice fiecrui tip de procesor sunt realizate prin software. Procesoarele BAP sunt folosite pentru tratarea apelurilor si pentru funcii de exploatare si ntreinere, in timp ce CAP sunt folosite numai pentru tratarea apelurilor. Procesoarele IOC sunt folosite pentru comunicaia cu celelalte unitatea ale centralei, la care se obine acces prin IOP. Alte unitatea asociate CP sunt urmtoarele:-MB = bufferul de mesaje - coordoneaz traficul de mesaje interne intre CP, SN, LTG si CCNC;17

-CCG = generatorul central de clock - este destinat sincronizrii centralei si unde este necesar, sincronizrii reelei. Precizia clock-ului este de: -CCG poate fi sincronizat cu un clock master extern care are o precizie de: -SYP = panoul de sistem - afieze alarmele sistemului, facultativ si ncrcarea sistemului. El permite o supervizare continua a strii sistemului. SYP afieaz de asemenea, alarme externe (de exemplu incendii, cderea sistemului de aer condiionat etc.) -IOP = procesoare de intrare/ieire pentru acces la terminalele de exploatare si ntreinere; -EM = memorie externa pentru: - programe si date care nu pot fi rezidente in CP; - o imagine a tutor programelor si datelor rezidente, pentru refacere automata; - date privind ncrcarea cu apeluri, si de la msurtori de trafic. EM este duplicata. Se folosesc si dispozitive cu benzi magnetice. III.2.5. CCNC - Controlul reelei de semnalizare prin canal comun (semafor). Sistemul de semnalizare CCITT Nr. 7 poate fi folosit de EWSD pentru semnalizri intre centrale. EWSD realizeaz o distincie intre partea de transfer mesaje (MTP) si partea de utilizator (UP). UP depinde de specificul aplicaiei (de exemplu TUP = parte de utilizator telefonic; MUP = parte de utilizator mobil; ISDN-UP = parte de utilizator ISDN).UP este incorporat in LTG, care realizeaz funcii de nivel 4.Funciile comune de transfer mesaje (MTP) sunt controlate de CCNC. La CCNC pot fi conectate maxim 254 de canale de semnalizare comuna pentru linkuri digitale si analogice.CCNC se conecteaz la SN prin linkuri de 8 Mbit/s. Intre CCNC si fiecare SN sunt accesibile 254 de canale pentru fiecare direcie de transmisie. Pentru fiecare canal de semnalizare viteza de transmisie este de 64 kbit/s. Pentru semnalizare prin canal comun CCS 7 prin link analogic se folosete MODEM,modem-ul si multiplexorul realizeaz funcii de nivel. 1.CCNC dispune de 32 de grupuri de cate 8 terminale de legturi de semnalizare (SLIT), care realizeaz funcii de nivel 2.CCNC are un procesor duplicat (CCNP) care efectueaz funcii de nivel 3 si este conectat la CP printr-un bus duplicat.

18

III.3.Tratarea apelului local in centrala EWSD. Se considera armatoarele ipoteze: abonaii apelant si apelat sunt conectai in module terminale distincte. - abonaii apelant are aparat telefonic cu claviatura DTMF.- abonatul apelat este liber si va rspunde dup recepia apelului.

In notaiile utilizate se vor aduga indicii A si B blocurilor din modulele terminale implicate in apel pentru apelant si respectiv apelat (vezi figura 6.160 (de exemplu A-GP, B-SLCA). Fazele de tratare apelului local sunt: 1.Apelul spre centrala: AT-A face apel spre centrala prin nchiderea buclei de curent continuu. A-SLCA sesizeaz apelul. 2.Selectia unui interval de timp (IT) pentru apelant: A-SLMCP interogheaz A-SLCA si nregistreaz apariia apelului. A-SLMPC transmite mesaj de cerere de apel prin A-DLUC, A-DIU ctre A-GP.A-GP realizeaz: - citirea categoriei AT-A (aparat cu claviatura DTMF); - atribuirea unui IT pentru AT-A; - transmiterea identitarii IT ctre A-SLMCP. A-SLMPC ncrc IT in A-SLCA. A-GP comanda realizarea unei conexiuni prin A-GS in vederea verificrii IT selectat. 3.Verificarea caii de transmisie spre SLCA: TOG din A-SU transmite ton de test. CR din A-SU recepioneaz semnalul de test transmis prin calea:A-TOG - A-GS - A-SLCA - A-GS - A-CR. A-SU informeaz A-GP de rezultatul testului caii de transmisie. 4.Conectarea apelantului la un receptor DTMF: Daca testul IT a reuit, A-GP cere de la ASLMCP sa conecteze linia apelantului la IT selectat prin A-SLCA.A-GP comanda conectarea IT selectat prin A-GS ctre CR (receptor DTMF) si ctre TOG (generatorul de ton de disc). 5.Apelantul recepioneaz tonul de disc: Tonul de disc este transmis de la TOG (generatorul de tonalitate) din A-SU ctre abonatul apelant. 6.Receptia cifrelor numrul apelat: CR din A-SU recepioneaz cifrele de la AT-A si le transmite in forma digitala spre A-GP. A-GP comanda ntreruperea conexiunii spre TOG dup recepia primei cifre.19

7.CP recepioneaz numrul apelat: Dup recepia tuturor cifrelor, A-GP le transmite in bloc ctre CP prin conexiune semiperme nenta. CP verifica daca apelatul este liber. Daca da, CP ocupa prin SW aceasta linie si identifica B-DLU, B-SLCA si B-LTG care vor trata acest apel. 8.CP transmite comanda de conexiune ctre SN0/SN1. 9.Verificarea conexiunii realizate prin SN: Se realizeaz conexiunea prin SN si se obine o bucla: A-LTG - SN - B-LTG - SN - A-LTG. In aceasta bucla, A-LIU din A-LTG conecteaz un semnal de test care va fi transmis prin bucla realizata si va fi recepionat de A-LIU. A-LIU comunica mesaj de reuita a testului conexiunii de la SN prin A-GS ctre IT asociat apelantului. A-GP comanda prelungirea conexiunii de la SN prin A-GS ctre IT asociat apelantului. 10.Selectia unui IT pentru abonatul apelat: A-GP transmite mesaj ctre B-GP prin care cere conexiunea spre apelat. B-GP selecteaz IT pentru AT-B si transmite identitatea acestuia ctre B-SLMCP. 11.Verificarea IT selectat pentru apelant: B-SLMCP transmite identitatea IT spre B-SLCA. B-GP comanda realizarea conexiunii prin B-GS in vederea verificrii IT. B-TOG conecteaz tonul de test ctre CR din B-SU prin B-GS - B-DIUD - B-SLCA - B-DIUD - BGS. B-SU comunica reuita testului ctre B-GP. 12.Comanda conectrii apelului si revers apelului: B-GP comanda conexiunea prin B-GS pentru transmiterea revers apelului (RA) ctre apelant. B-GP comanda transmiterea apelului spre AT-B. Semnalul de apel este conectat direct prin B-SLCA ctre apelat. 13.Transmiterea apelului si revers apelului: AT-A recepioneaz revers apelul (RA) din BSU al B-LTG, prin SN, A-LTG si A-SLMA. AT-B recepioneaz semnalul de apel care este conectat direct prin B-SLCA. 14.Sesizarea rspunsului apelatului: B-SLCA sesizeaz rspunsul apelatului. B-SLMPC interogheaz linia apelata si sesizeaz rspunsul apelatului. B-DLUC este informat de rspunsul apelatului si comanda deconectarea generatorului de apel de la linia apelata. B-GP este informat de B-DLUC de rspunsul apelatului.20

B-GP comanda ntreruperea conexiunii prin B-GS ctre B-TOG din B-SU, in vederea ntreruperii revers apelului. B-GP informeaz A-GP de rspunsul apelatului. 15.Convorbirea: B-GP comanda prelungirea legturii spre IT asociat apelatului. In acest moment este asigurata conexiunea intre cei doi abonai, care pot comunica intre ei. A-GP nregistreaz taxa convorbirii. 16.Eliberarea conexiunii: SLCA sesizeaz sfritul convorbirii la nchiderea aparatului telefonic asociat. Informaia de sfrit de convorbire se transmite de la SLCA spre SLMPC si de la aceasta ctre DLUC si GP.GP realizeaz: - transmiterea comenzii de eliberare a conexiunii prin GS; - eliberarea IT ocupat anterior; - transmiterea mesajului de eliberare spre CP; - transmiterea cererii de eliberare spre GP corespondent. CP comanda: - eliberarea conexiunii prin SN; - eliberarea SW a liniilor de abonat; III.4.Strategia de evoluie a sistemului EWSD/Siemens. Sistemele de comutaie digitale au fost concepute astfel nct sa poate fi realizata cu uurina modificarea hardware sau software impusa de noile tehnologii sau noile servicii solicitate.Reeaua B-ISDN solicitata de serviciile multimedia va fi accesibila, intr-o prima faza, prin introducerea comutatorului B-ISDN bazat pe comutatoare ATM, in sistemele de comutaie existente. O soluie de adaptare a sistemului EWSD la B-ISDN este prezentata in figura 6.161. Reteaua de comutaie de banda larga (SNB), care utilizeaz modul de transfer asincron (ATM), este conectata prin unitatea de acces (AU) la: linii B-ISDN (prin unitatea de linii de abonat SLU), la trunchiuri digitale, sau la sisteme de multiplexare cu inserie/extragere de canale (ADM).SLU realizeaz funcii de procesare a semnalelor si include generator de tonalitatea, receptor/transmutator DTMF, controler pentru canalul D, controler pentru semnalizare pe canal asociat, conferina. O structura clasica va deservi linii de abonai si trunchiuri, care utilizeaz canale de 64 kbit/s si flux maxim pe liniile digitale de 2 Mbit/s; reeaua de comutaie SNN utilizeaz STM (modul de transfer sincron). Conectarea intre SNN si SNB se va realiza prin interfaa de interconectare (IWU), care va asigura conversia intre semnalele sincrone de 64 kbit/s si celulele ATM din cadrele STMI.21

IV. Superioritatea comutaiei electronice. Pe lng flexibilitatea de adaptare a comutaiei electronice, ea prezint posibilitatea de modificare a condiiilor de exploatare, de introducere a unor funciuni noi, de ameliorare a metodelor de gestiune. Pentru organele de exploatare, avantajele sunt urmtoarele: - fabricarea mbuntirii prin normalizare mai avansata a echipamentelor si utilizarea unor componente de mare rspndire; - instalarea mai uoara din cauza testului automat (folosind calculatoare de comanda); - reducerea volumului instalaiilor in raportul 2...5; - cost redus al primei instalaii; - ntreinere redusa si uurata prin nlocuirea cu elemente n fixabile; - creterea fiabilitii si deci reducerea costurilor de ntreinere; - modificri de exploatare uurate, cu ajutorul programelor. In afara de acestea, gestiunea reelei va fi uurata si va deveni posibila realizarea economica a serviciilor eseniale bunei funcionari a reelei ca: observarea detailata a traficului, executarea de statistici, modificarea ndrumrii, supravegherea calitii serviciului. In organizarea reelei, se vor putea introduce ndrumri preferentiale ale traficului, in funcie de solicitri. Reelele de comutaie electronica pot fi organizate fie in schema dispersata, fie in schema cu mai multe nivele. In reele dispersate, primele etaje de concentrare a liniilor din reeaua de conexiune a centralelor respective, sunt transferate in centrul de greutate al grupului de abonai distani; funcionarea elementului de selecie ndeprtat (concentrator sau satelit) depinde de centrul principal si centrele satelit. In reelele cu mai multe nivele, fiecare centrala pstreaz funciile de scurgere a traficului in timp real (prelucrarea apelurilor etc.), urmnd ca intr-un centru specializat sa fie transferate funciile de exploatare, gestiune, contabilitate etc. Se prevede de asemenea ca valorile costurilor anuale de exploatare si ntreinere vor scdea la 3% din costul primei instalri, fata de 7...10% la sistemele crossbar. Pentru abonai, comutaia electronica st avantajoasa in special la ameliorarea calitii serviciului: - sigurana comunicaiei prin utilizarea unor componente mai fiabile; - rapiditatea seleciei, datorita in special mbuntirii semnalizrii;22

- calitatea transmisiei, foarte constanta in cadrul reelei numerice. De asemenea, abonaii vor putea beneficia in mod economic de o mulime de servicii care nu se ntlnesc inca in reeaua telefonica publica ca: - formarea prescurtata a numrului, care permite obinerea unor abonai distani predeterminai fr a compune numrul ntreg; - transferul (in scopul ca legtura sa ajung la un alt post); - nregistrarea apelului; - conferina intre trei sau mai multe posturi etc. V. DECT Digital Enhaced Cordless Telephony Tehnologia DECT este un pas nainte in ceea ce privete calitatea si flexibilitatea telefoniei fr fir. In comparaie cu generaiile anterioare, bazate pe tehnologia analogicul, DECT aduce in plus o gama larga de avantaje, incluznd claritatea sporita a sunetului, securitate un numr mai mare de terminale pentru fiecare linie si servicii de date. In 1998 erau in funciune mai mult de 5 milioane de telefoane DECT fr fir cu o rata de cretere anuala care, in unele tari, depete 40%.In timp ce principala piaa pentru DECT este constituita de utilizatori casnici si ,,SOHO (small ffice/home office), impactul este mare si asupra organizaiilor mai mari care gsesc util sa includ aceste facilitai in PBX-urile lor. Timp de mai muli ani, majoritatea locuinelor aveau un singur telefon, de obicei in hol. Acesta a fost tot mai frecvent nlocuit cu extensii multiple dar si cu cabluri suplimentare. De asemenea, exista si limitri tehnice pentru numrul de extensii care pot fi puse pe o singura linie telefonica. Introducerea telefoanelor fr fir a nlturat ambele limitri. Telefoanele fr fir constau intr-o staie de baza, conectata la centrala telefonica standard pe cabluri obinuite, si dintr-unul sau mai multe terminale mobile. Acestea din urma sunt conectate la staia de baza prin unde radio, similar telefoanelor celulare. Avantajele imediate sunt posibilitatea utilizatorului de a ,,plimba terminalul mobil, ceea ce nseamn o flexibilitate sporita, si posibilitatea de a utilizate mai multe terminale, ceea ce transforma aparatul intr-o mini-centrala. Ca si telefoanele celulare, sistemele iniiale foloseau tehnologia analogica care transfera direct pe undele radio sunetele complexe ale vocii omeneti. Aceste telefoane analogice aveau o raza de aciune limitata, calitatea vocii este sczuta iar staia de baza suporta un numr foarte mic de terminale mobile. Mai mult dect att, exista posibilitatea23

ca utilizatorul unui alt sistem care lucreaz pe aceeai frecventa sa fie capabil sa asculte conversaia. Cu toate acestea, avantajele fata de telefoanele cu fir sunt att de mari nct piaa a acceptat telefoanele fr fir. Introducerea tehnologiei digitale a transformat si telefoanele fr fir. In aceasta tehnologie, vocea este transformata intr-o serie de 0-uri si 1uri la fel ca si muzica de pe un CD. Orice semnale transmise pe aceast cale sunt, in mod inerent , mai 25 clare si nedistorsionate. Att timp cat receptorul poate distinge intre 0 si 1, acesta poate reface cu acuratee semnalul iniial. Tehnologia DECT asigura telefoanelor fr fir o raza de aciune mrita pana la sute de metri, permite criptarea transmisiei fcnd imposibila ascultarea, ofer posibilitatea utilizrii unui numr sporit de terminale, permite efectuarea mai multor convorbiri simultane, mrete durata de viata a bateriilor terminalului mobil si permite chiar transmisii de date prin conectarea unui PC. In acelai timp, pentru utilizarea mai eficienta a spectrului disponibil, se face si o compresie a datelor. Metodele de compresie reprezint un compromis intre calitatea vocii si capacitatea (lrgimea de banda) ceruta de semnal. Tehnologia DECT folosete pentru digitalizare si compresie standardul ADPCM (Adaptive Differential Pulse Code Modulation ). In acest fel se utilizeaz numai jumtate din lrgimea de banda (32 kbps in loc de 64 kbps). Criptarea semnalul este apoi criptat folosind o unitate de identificare inclusa in staia de baza astfel nct nici un alt terminal nu va putea decoda semnalul, garantnd in acest fel confidenialitatea. Emisia/recepia legtura dintre staia de baza si terminalul mobil se face prin frecvente audio. Sistemul DECT folosete un spectru de frecvente intre 1880 si 1900 MHz si o tehnica numita TDMA (Time Division Multiple Access). Este posibil astfel sa se efectueze mai multe convorbiri simultane pe aceeai banda de frecvente ceea ce nseamn ca staia de baza poate asigura legtura cu exteriorul a unui terminal in timp ce alte terminale pot vorbi intre ele. Un alt avantaj al acestei tehnici este faptul ca terminalul mobil utilizeaz doar doua din cele 16 canale temporale ceea ce reduce solicitarea bateriei extinznd dramatic att timpul e ,,standby cat si timpul de convorbire. O alte tehnologie utilizata se numete DCS/DCA (Dynamic Channel Selection / Allocation). In acest fel aparatele utilizeaz cel mai bun canal radio disponibil, eliminnd posibilitatea interferentei cu alte sisteme DECT din aceeai zona.Repetoare dei sistemul DECT ofer o arie de acoperire mul mai mare fata de sistemele analogice, exista cazuri in care aceasta nu este24

suficienta, mai ales in birouri unde structura cldirii interfereaz puternic cu undele radio. Pentru a rezolva aceasta problema, sistemele DECT fac apel la repetoare care colecteaz si retransmit semnalul. Date si multimedia datorita eficientei transmisiei digitale, sistemele DECT nu sunt limitate la voce. Ele pot transporta la fel de bine si date, eventual cu coninut multimedia ca, de exemplu, e-mail, Internet sau chiar video de joasa rezoluie. Un terminal de date DECT comunica printr-o interfaa infrarou (IrDA) de tip ,,Bluetooth iar in viitor este preconizata introducerea unor crduri speciale pentru PC ceea ce permite conectarea directa a acestuia la baza. Concluzie: In aceasta lucrare de curs ne-am familiarizat cu studierea comutaiilor optice care poate transfera rapid informaii ca: voce, imagini, date, texte. In telefonia clasica s-a pus accentul pe primele doua aspecte, transmisiunea si comutaia. O alta funcie specifica telefoniei este funcia de conexiune; aceasta este realizata de un ansamblu complex de elemente denumit ,,reea de conexiune, care conine att organe pasive (comutatoare si linkuri), cat si organe active (markere si organele lor auxiliare), care primesc ordinile organelor de decizie si le executa, alegnd si apoi stabilind punctele de conexiune care constitui itinerariul dorit. In comutaia spaiala, intre liniile corespondente este stabila o legtura fizica permanenta in tot timpul comunicaiei. In comutaia temporala, legtura nu este stabilita in permanenta in cursul comunicaiei, ci are loc in mod periodic, in intervale foarte scurte. Acesta permite ca de fiecare data sa se transmit un eantion al modulaiei; multiplexand eantionrile in timp, acelai link poate fi utilizat ca suport simultan pentru circa 30 comunicaii.Comutatorul temporal are deci rolul de a transporta un eantion din convorbirea care sosete pe o linie multiplex de intrare, spre calea temporala determinata de o linie multiplex de ieire. Pana in anul 1960 nu s-a utilizat practic dect multiplexarea in frecventa pe suportul comun a crui banda de trecere este foarte larga; prin caracterul lor analogic, aceste sisteme necesita multa atenie att la punerea in funciune cat si in exploatare. VI. ACRONIME ADM-Add/Drop Multiplexer A-SLMPC ATM Multiplexer25

ATM-Asynchronous Transfer Mode AU-Access Unit BA -Arbitru de bus BEU-Unitate de extensie de bus B-ISDN- Broadband ISDN CAP- Procesor de apeluri CCG-Generatorul central de clock - Central Clock Generator CCNC- Common Channel Signaling Network Control - unitate de control al retelei de emnalizare prin canal comun (semafor) CMY-Memorie comuna CP- Coordonation Processor - procesor coordonator CR-Receptor DTMF DECT- Digital Enhaced Cordless Telephony DIU - Unitati de interfata digitala (Digital Interface Unit) DIUD- Digital Interface Unit for DLU - unitate de interfata digitala pentru conectarea la PDC (Primary Digital Carrier) DLU- Unitate de linii digitale DLUC- Digital Line Unit Control - unitate de comanda pentru DLU DLUC- DLU Controler DTMF-External Memory - memorie externa GP- Group Processor - procesor de grup GS / SPMX - Group Switch - comutator de grup/Speech MultipleXer - multiplexor de orbire HW- Hardware IOC- Controler de I/O IOP - Procesoare de intrare/iesire pentru acces la terminalele de exploatare si intretinere ISDN-UP- Parte de utilizator ISDN IWU- Interworking Unit LIU- Link Interface Unit - unitate de interfata de link spre SN LTG- Line/Trunk Group - grup de linii si trunchiuri MB- Message Buffer Control - buffer de mesaje26

MBC- Message Buffer Control - controler buffer de mesaje MU - Unitate de memorie MUP- Parte de utilizator mobil OMC- Operation and Maintenance Center OMT- Operation and Maintenance Terminal - terminal de exploatare si intretinere OSS- Sistemul de operare de serviciu PCM- Pulse Code Modulation PDC- Primary Digital Carriers PU- Unitate procesor RA- Revers apelul SC-MUX - Signal Convertor-MUltipleXer SGC- Switching Group Control - unitate de control pentru reteaua de comutatie SLM- Subscriber Line Module SLMA- Subscriber Line Module Analog - modulul de linie analogicade abonat SLMD- Subscriber Line Module Digital - modulul de linie digitala de abonat TUP- Parte de utilizator telefonic VAS- Value Added Services BIBLIOGRAFIE Tatiana Radulescu ,,Sistemul de comutatie digitala EWSD Romtelecom 1993 Sorina Zahan ,,Telefonie digitala in retelele de telecomuncatii editura Albastra 1989 Tatiana Radulescu ,,Telecomunicatii editura teora 1998. Gheorge Airinei ,,Echipamente electronice pentru telecomunicatii editura E.D.P. 1982 Joachim Tisol ,,G.S.M. Retea si servicii editura Teora 1999.Titu Bejenescu ,,Sisteme personale de comunicatie editura Teora 2000. Silvia Nissim ,,Comutatia electronica in centralele telefonice automate Ministerul transporturilor si telecomunicatiilor 1977. Gheorghe Stefan ,,Circuite si sisteme digitale editura Tehnica Winn L. Roseh ,,Totul despre hardware editura Teora 1988. Gheorghe Toacse, Dan Nicula ,,Electronica digitala editura Teora 1996. ANEXE Figura 1) Conectarea centralei EWSD in reeaua de telecomunicaii27

Figura 2 Schema bloc a sistemului EWSD Figura 3 Schema bloc a unei centrale combinate locala / tranzit de tip EWSD ISDN Figura 4 Conectarea DLU locala sau distanta Figura 5 DLU Unitate de linii digitale Figura 6 LTG Unitate de grupuri de linii/truchiuri Figura 7 Structura reelei de conexiune (RC) de tip TST Figura 8. Procesor central CP112 Figura 9 Procesor central CP113 Figura 10 Schema bloc a CCNC Figura 11 . Schema bloc a centralei EWSD

Un nou portal informaional! Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

28